Expertiza model

RO - 300671 Timisoara, C.Circumvalatiunii 39/C/11 T/F: +40 256 227061 E: [email protected] W: www.arhitim.ro J35/2893/1991 RO2803928 IBAN: RO53RNCB0249049254900001 BCR TIMISOARA

1

EXPERTIZĂ TEHNICĂ

OBIECTIV: SUPRAÎNĂLŢARE A CORPULUI “C” AL SPITALULUI JUDEŢEAN DE URGENŢĂ SATU-MARE STR. RAVENSBURG, NR. 2

NR. EXP. : 20/05/2011 BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE EXPERT: SC ARHITIM SRL TIMISOARA

- 2011 -


2

FOAIE DE CAPAT Denumirea lucrarii : SUPRAÎNĂLŢARE A CORPULUI “C” AL SPITALULUI JUDEŢEAN DE URGENŢĂ

SATU-MARE

STR. RAVENSBURG, NR. 2

Beneficiar : CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE Elaborator : SC ARHITIM SRL TIMISOARA Responsabil lucrare: Prof.dr.ing. Valeriu STOIAN Faza : Expertiza tehnica Temei legal : Legea 10/95 HGR 766/97 HGR 925/96 Ordinul MF 784/13.04.1998 Ordinul MLPAT 34/N/13.04.1998


3

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. Dr. Ing. Valeriu STOIAN Expert tehnic MLPAT _________________

Arh. Drd. Dan STOIAN _________________

Drd. Ing. Sorin-Codruţ FLORUŢ _________________

Ing. Cosmin POPESCU _________________


4

BORDEROU A. PIESE SCRISE

1. FOAIE DE CAPAT 2. COLECTIV DE ELABORARE 3. BORDEROU 4. DATE GENERALE 5. SINTEZA RAPORTULUI DE EXPERTIZA 6. MEMORIU TEHNIC 7. CONCLUZII SI RECOMANDARI. SOLUŢII DE INTERVENTIE 8. FISA DE IDENTIFICARE F1

B. PIESE DESENATE

1. Plan de situatie 2. Plan subsol 3. Plan parter 4. Plan etaj I 5. Plan etaj II

C. ANEXE 1. BREVIAR DE CALCUL SEISMIC 2. BREVIAR DE CALCUL PLANŞEU 3. BREVIAR DE CALCUL FUNDAŢII 4. ANEXA FOTO 5. BULETINE DE ÎNCERCARE


5

DATE GENERALE Denumirea lucrarii : SUPRAÎNĂLŢARE A CORPULUI “C” AL SPITALULUI JUDEŢEAN DE URGENŢĂ

SATU-MARE Beneficiar : CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE Expert tehnic : Prof.dr.ing. Valeriu STOIAN Responsabil lucrare: Prof.dr.ing. Valeriu STOIAN Temei legal : Legea 10/95 HGR 766/97 HGR 925/96 Obiectivele expertizei : - aprecierea starii tehnice a construtiei existente; - evaluarea nivelului de siguranta la incarcari gravitationale si orizontale; - stabilirea masurilor de reabilitare/consolidare; - analiza posibilitatii de extindere prin suprainaltare a constructiei; Date privind constructia existenta. Amplasament : Municipiul SATU MARE Regim de inalţime : S+P+2E Antecedentele constructiei : - proiectantul initial : - constructorul initial : - perioada de realizare : 1970 - proiectantul modificarilor : - executantul modificarilor : Dimensiunile principale : - lungime maxima ≈ 47 m - latime maxima ≈ 40 m - inalţime pina la streaşina ≈ 20 m


6

SINTEZA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ 1. Expert autorizat: Prof.dr.ing. Valeriu STOIAN – ing. Expert tehnic atestat MLPAT nr.5493 2. Denumire proiect: SUPRAÎNĂLŢARE A CORPULUI “C” AL SPITALULUI JUDEŢEAN DE URGENŢĂ

SATU-MARE 3. Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE 4. Amplasament: SATU MARE, STR. RAVENSBURG NR. 2, JUD. SATU MARE 5. Număr expertiză: 20/05/2011 6. Număr contract: DATE GENERALE DATE TEHNICE DE EXPERTIZĂ Perioada de execuţie:1970-1971 Tipul proiectului: Topografia terenului: Teren plan Natura terenului de fundare: Funcţiunea constructiei: spital Capacitatea de ocupare: - cca 200 persone Nr. Niveluri: S+P+2E; Cota maxima: 10,80 m de la CTS Înălţimea liberă nivel: 3.10m - parter; 3,40 = etaje Dimensiuni max. în plan: 47mx40m Tipul structurii: pereti structurali din beton armat; plansee de beton armat Fundaţii: continue din beton simplu si beton armat Instalaţii: instalatii sanitare, instalatii de incalzire si instalatii electrice

Incadrare conf.P100-92: Zonă de amplasare a c-ţiei: “E” Coeficient seismic: KS=0.12 Perioada de colţ: TC=1.0 sec Coeficient seismic global: c=1.2x0.12x2.5x0.20x0.9 Clasa de importanţă:II Grupa de construcţie: A.1 Categoria de construcţii: a Categoria de importanţă: C Incadrare conf.P100-2006: ag =0.12g; Tc=0.7sec Avarii tipice constatate: La elementele structurale: - patrunderea umiditatii la nivelul subsolului (prin inundari constante) si umezirea peretilor structurali de la subsol; La elementele nestructurale: - degradarea invelitorii; Comportarea generală la cutremurele anterioare: -fără avarii Comportarea în timp: -bună

Tipul expertizei: C (condiţionată) –transformări funcţionale şi de arhitectură; Metode de investigare conform P100-92: Evaluare calitativă E1 si E2a Clasa de risc seismic RSIII Valoarea minimă a gradului de asigurare seismic impus de normativ Rmin=0,60 Metode de investigare conform P100-3/2008: Evaluarea siguranţei seismice şiîncadrarea în clasele de risc seismicpe baza a categoriilor de condiţii carefac obiectul investigaţiilor şi alanalizelor efectuate: R1 , R2, R3. Clasa de risc seismic RSIII Valoarea minimă a gradului de asigurare seismic impus de normativ Rmin=0,70 Propuneri de intervenţii: - drenarea apelor din subsol sirepararea tuturor instalatiilor defecte,in special ale celor sanitare, deincalzire si de alimentari cu apa. Concluzii: LUCRĂRILE DE SUPRAINALTARE SI MODERNIZARE A IMOBILULUI SE POT EXECUTA, SUB ANUMITE REZERVE PREZENTATE IN EXPERTIZA


7

MEMORIU TEHNIC MOTIVATIA EFECTUARII EXPERTIZEI TEHNICE La solicitarea beneficiarului CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE, s-a procedat la efectuarea prezentei expertize tehnice a clădirii situată în SATU MARE, STR. RAVENSBURG NR. 2, Jud. Satu mare, având în vedere că se doreşte supraînălţarea cu un nivel întreg a clădirii existente cu regim de înălţime S+P+2E cu destinaţia de spital. Expertiza face parte din documentatie de avizare a lucrarilor de interventii (DALI) si autorizarea construirii (AC) pentru cladirea existenta conform HG 28/2008. Cele de mai sus se constituie ca o motivaţie la elaborarea prezentei expertize, în scopul evaluării posibilităţilor şi soluţiilor tehnice necesare realizării investiţiilor cerute de beneficiar. Expertiza urmăreşte evaluarea clǎdirii, pentru a decide necesitatea intervenţiei structurale şi măsurile de consolidare care se impun pentru construcţie în vederea realizării obiectivului mentionat precum si posibilitatea execuţiei lucrărilor cerute de beneficiar şi analiza influenţei modificărilor asupra siguranţei structurii. La baza expertizei stau urmatoarele acte normative: CR 0 -2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in construcţii P 100-1/2006 Cod de proiectare seismica.- Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri P 100/3-2008 Cod de proiectare seismica – Partea III – Prevederei pentru evaluarea seismica a

cladirlor existente NP 112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor din beton – Reguli generale si reguli pentru

cladiri P101-78 Instructiuni tehnice pentru proiectarea cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din

panouri mari”. NP 042-2000 Normativ privind prescriptiile generale de proiectare, verificarea prin calcul a elementelor

de constructii metalice si a imbinarilor acestora P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinţe social-culturale,

agrozootehnice şi industriale CR 1-1-3-2005 Evaluarea actinunii zapezii asupra constructiilor Prezenta expertiza are ca suport: - releveul cladirii; - studiul geotehnic - constatarile vizuale ale expertului; - sondajele si decopertarile efectuate de catre echipa de expertizare; Baza legala a expertizei este asigurata de : Extras CF


8

MEMORIU TEHNIC Cladirea analizată aparţine de Spitalul Judeţean Satu Mare, fiind prezentată în documentaţiile de execuţia ca şi “Corpul C”. Tronsonul C are regim de inaltime S+P+2E si este alcatuit ca o structura cu pereti structurali din beton armat. Grosimea peretilor interiori şi exteriori este de 150 mm. Fundatiile sunt continue din beton simplu si beton armat. Din studiul geotehnic �i din dezvelirile de funda�ii întocmite de geolog Szilagyi Alexandru au rezultat următoarele caracteristici ale sistemului de fundare �i ale terenului de fundare: - greutatea volumetrica: γ=18,3 kN/m3 - indicele de plasticitate: Ip=25,8 % - indicele de consistent: Ic=0,70 - indicele porilor: e=0,84 - porozitatea: n=45,6 % - unghiul de frecare interioara: �=14º - coeziunea: c=25 kPa - modulul de plasticitate E2-3=12,500 kPa - tasarea specifica: ep2=4,5 cm/m Valoarea de baza a presiunii conventionale s-a calculat comparativ, conform STAS 3300/2-85, pentru stratul de argila prafoasa, considerandu-se valorile de baza B=1,0 m si D=2,0 m, rezultand:

pconv,barat=310 kPa In baza sondajelor efectuate rezulta ca adancimea talpii fundatiilor este de -2,80 m fata de nivelul trotuarului, iar latimea talpii este de 1,40 m, fundatiile fiind executate pe stratul de argila galbena. Planseele sunt realizate din beton armat, sistemul structural fiind de tip predală cu suprabetonare. Acoperisul este de tip terasa necirculabila cu invelitoare bituminoasa. Caracteristicile geometrice si funcţionale ale clădirii sunt prezentate in ANEXA. Evaluarea cladirii la incarcari verticale Verificarea funda�iilor la încărcări verticale s-a făcut pentru grupările fundamentale, �inând cont de propunerile de interven�ie �i de recomandările enun�ate în expertiză, în urma verificărilor la încărcări orizontale. Astfel, pentru evaluarea presiunilor sub tălpile funda�iilor s-a �inut cont de o încărcare permanentă suplimentară a noului etaj de 15 kN/m2 precum �i de o încărcare utilă pe plan�eul de peste etajul 2 de 3 kN/m2. Astfel, în gruparea fundamentală, pentru situa�ia propusă, s-a constatat că sistemul de fundare este alcătuit corespunzător, acesta putând prelua în siguran�ă încărcările suplimentare generate de o supraînăl�are ce respectă prevederile prezentei expertize. Rezultatele sunt prezentate în ANEXĂ (Breviar de calcul Funda�ii). Funda�iile se vor verifica �i de către proiectant după stabilirea variantei structurale finale. Sub efectul încărcărilor suplimentare generate de supraînăl�are, s-a verificat �i placa plan�eului de peste etajul 2. In ANEXA este prezentata verificarea capacitatii portante a planseului cu predala din beton armat si suprabetonare. In concluzie, rezulta ca planseul nu are capacitatea de a suporta incarcari utile cu intensitatea de qk=3 kN/m2, consolidarea planseului de peste etajul 2 fiind necesara. Evaluarea cladirii la incarcari orizontale Avand in vedere regimul de inaltime al cladirii, tipul structurii de rezistenta si materialele utilizate la executarea ecesteia, se pot face urmatoarele constatari si observatii:

- cladirea este o constructie cu o rigiditate mare la actiunea fortelor orizontale din vant sau din seism;

- evaluarea performantelor de rezistenta se va face la incarcari seismice, care ca intensitate sunt semnificattiv mai mari decat incarcarile din vant;

- evaluarea seismica a cladirii se va face in conformitate cu prevederile normativului P100-3/2008;


9

Date istorice referitoare la perioada construcţiei şi nivelul reglementǎrilor de proiectare aplicate Clădirea existentă pe amplasament a fost proiectată şi executată conform documentelor existente în perioada 1970-1971. La data proiectării existau norme de calcul seismic (P13-1963) insa acestea erau intr-o faza incipienta. Date generale despre condiţiile seismice ale amplasamentului şi sursele potenţiale de hazard Amplasamentul se incadreaza conform normativului P100/2006 în zona cu valoarea de vârf a acceleraţiei terenului ag=0.12g si perioada de colt Tc=0.7sec. Descrierea sistemului structural şi a lucrărilor propuse - numărul de niveluri: S+P+2E; - forma neregulata în plan, cu curti interioare: 47x40m; - neregularitate în eleveţie cu înălţimile nivelurilor de 3,30 m (parter si etaj 1) si 3,30 m (etaj 2); - pereţi din beton armat. Grosimea pereţilor structurali este de 150 mm; - rigle de cuplare (buiandrugi) din beton armat golurile de uşi şi ferestre; - planşee din beton armat in sistem predala si suprabetonare; - acoperişului este de tip terasa necirculabila cu învelitoare bituminoasa; - fundaţiile sunt de tip fundatii continue din beton simplu si beton armat; - finisajele exterioare la pereti sunt din tencuieli din var ciment fără decoraţiiuni exterioare; - clădirea a fost utilizată necorespunzător în ultima perioadă în care a fost exploatată, neasigurându-se functionarea corespunzatoare a instalatiilor, lucru ce a dus la inundarea frecventa a subsolului; - se propune reabilitarea tuturor instalatiilor, eliminarea apelor din subsol; - Clasa de importanţă şi de expunere la cutremur cf. P100-1/2006 – clasa I pentru care factorul de importanţă γΙ=1,4. - se propune de catre beneficiar supraetajarea cladirii, cu 1 nivel, rezultand un regim de inaltime S+P+3E. Destinatia nivelului nou construit este de Sectie ATI. Descrierea stării construcţiei la data evaluării - in ansamblu, cladirea se afla intr-o stare generala buna - peretii de la subsol precum si fundatiile sunt inundate in anumite zone; - sunt vizibile zone restranse ca suprafata afectate de infiltratii; Rezultatele încercărilor pentru determinarea rezistenţelor materialelor Au fost efectuate încercări pentru evaluarea clasei betonului din placa planseului si din elementele structurale verticale. Conform rezultatelor incercarilor precum si a proiectului initial al cladirii, s-au utilizat in calcule urmatoarele caracteristici de material:

- beton armat in predala planseu peste etaj 2 - C16/20 - beton armat in elementele structural vertical - C12/15.

Stabilirea nivelului de cunoaştere

Nivelul de cunoaştere realizat determină metoda de calcul permisă şi valorile factorilor de încredere (CF). Conform tabelul 4.1 din P100-3/2008 prezentat mai jos privind modul de stabilire a metodelor de calcul şi a factorilor de încredere s-a stabilit un nivel de cunoaştere limitată KL1.

Niv

elul

cu

noaş

terii

Geometrie Alcătuirea

de detaliu

Materiale Calcul CF


10

Cun

oaşt

ere

limita

tă K

L1

Din proiectul de ansamblu original şi verificarea vizuală prin sondaj în teren şi dintr-un releveu complet al clădirii

Pe baza proiectării simulate în acord cu practica la data realizǎrii construcţiei şi pe baza unei inspecţii în teren limitate

Valori stabilite pe baza standardelor valabile în perioada realizării construcţiei şi din teste în teren limitate

LF-MRS

CF=1,35

Obiectivele de performanţă pentru evaluarea construcţiei Evaluarea seismică a clădirilor existente urmăreşte să stabilească dacă acestea satisfac cu un grad adecvat de siguranţă cerinţele fundamentale (nivelurile de performanţă) avute în vedere la proiectarea construcţiilor noi, conform P 100–1/2006, 2.1. Structura se verifică pentru asigurarea Cerinţei de siguranţă a vieţii asociată unui interval mediu de recurenţă al evenimentului seismic IMR=100 ani. Verificarea Cerinţei de limitare a degradărilor pentru solicitarea seismică în planul peretelui şi perpendicular pe planul peretelui nu este necesară, având în vedere că structura nu prezintă finisaje şi instalaţii speciale. Alegerea metodologiei de evaluare şi metodei de calcul

Alegerea metodologiilor de evaluare se face pe baza criteriilor enumerate la punctul 6.6.1 şi Anexa B din P100-3/2008.

În conformitate cu cerinţele de la punctele enumerate mai sus se alege aplicarea Metodologiei de nivel 1 combinată cu aplicarea Metodologiei de nivel 2.

Metodologia de nivel 1 constă în:

- evaluare calitativă preliminară cf. pct. B.3.1 din P100-3/2008;

- evaluare simplificată prin calcul, pentru efectul de ansamblu al acţiunii seismice în planul pereţilor cf. pct. 6.7.2. din P100-3/2008; - Valoarea factorului de comportare adoptat în metodologia de nivel 1 pentru structuri din pereti de beton armat cf. Tabelul 6.1 din P100-3/2008 este q = 2,5.

Metodologia de nivel 2 constă în:

- evaluarea calitativă constând în verificarea listei de condiţii de alcătuire structurală date în anexele corespunzătoare structurilor din diferite materiale

- evaluarea cantitativă bazată pe un calcul structural elastic şi factori de comportare diferentiaţi pe tipuri de elemente

Procesul de evaluare

Metodologia de nivel 1

Stabilirea indicatorului R1

Conform tabelului prezentat mai jos s-a stabilit valoarea indicatorului R1=82

Criteriul nu este îndeplinit Criteriu

Criteriul este îndeplinit Neîndeplinire

moderată Neîndeplinire

majoră (i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte


11

50 30 – 50 0 – 29

• Traseul încărcărilor este continuu • Sistemul este redundant (sistemul are suficiente

legături pentru a avea stabilitate laterală şi suficiente zone plastice potenţiale)

• Nu există niveluri slabe din punct de vedere al rezistenţei

• Nu există niveluri flexibile • Nu există modificări importante ale dimensiunilor

în plan ale sistemului structural de la nivel la nivel • Nu există discontinuităţi pe verticală (toate

elementele verticale sunt continue până la fundaţie)

• Nu există diferenţe între masele de nivel mai mari de 50 %

• Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate • Infrastructura (fundaţiile) este în măsură să

transmită la teren forţele verticale şi orizontale 35

Punctaj total 35

(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte

10 5 – 10 0 – 4

• Distanţele până la clădirile vecine depăşeşte dimensiunea minimă de rost, conform P 100-1/2006

• Planşeele intermediare (supantele) au o structură laterală proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principală

• Pereţii nestructurali sunt izolaţi (sau legaţi flexibil) de structură

• Nu există stâlpi captivi scurţi

Punctaj total 7

(iii) Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte (a) Structuri tip cadru beton armat • Nu există stâlpi scurţi • Încărcarea axială normalizată (forţa axială de

compresiune raportată la aria secţiunii şi rezistenţa de proiectare a betonului la compresiune) a stâlpilor este moderată: 55,0≤ν

30 20 – 30 0 – 19

30 20 – 30 0 – 19

(b) Structuri cu pereţi de beton armat • Grosimea pereţilor este ≥ 150 mm • Pereţii au la capete bulbi sau tălpi cu dimensiuni

limitate (prin intersecţia pereţilor nu se formează profile complicate cu tălpi excesive)

• Încărcarea axială a pereţilor este moderată 35,0≤ν 30

Punctaj total 30

(iv) Condiţii referitoare la planşee Punctaj maxim: 10 puncte 10 5 – 10 0 – 4 • Prin grosimea plăcii şi dimensiunile reduse ale

golurilor planşeul poate fi considerat şi diagramă orizontală rigidă

10

Punctaj total 10


12

R1=82

Stabilirea indicatorului R2 Conform tabelului prezentat mai jos s-a stabilit valoarea indicatorului R2=100

Criteriul nu este îndeplinit

Criteriu Criteriul este

îndeplinit Neîndeplinire moderată

Neîndeplinire majoră

(i) Degradări produse de acţiunea cutremurului Punctaj maxim: 50 puncte • Fisuri şi deformaţii remanente în zonele critice

(zonele plastice) ale stâlpilor, pereţilor şi grinzilor

• Fracturi şi fisuri remanente înclinate produse de forţa tăietoare în grinzi

• Fracturi şi fisuri longitudinale deschise în stâlpi şi/sau pereţi produse de eforturi de compresiune.

• Fracturi sau fisuri înclinate produse de forţa tăietoare în stâlpi şi/sau pereţi

• Fisuri de forfecare produse de lunecarea armăturilor în noduri

• Cedarea ancorajelor şi înnădirilor barelor de armătură

• Fisurarea pronunţată a planşeelor • Degradari ale fundaţiilor sau terenului de fundare

50 26 – 49 0 – 25

50 Punctaj total realizat 50

(ii) Degradări produse de încărcările verticale Punctaj maxim: 20 puncte • Fisuri şi degradări în grinzi şi plăcile planşeelor • Fisuri şi degradări în stâlpi şi pereţi 20 11 – 19 0 – 10


Punctaj maxim: 10 puncte (iii) Degradări produse de încărcarea cu deformaţii (tasarea reazemelor, contracţii, acţiunea temperaturii, curgerea lentă a betonului). 10 6 – 9 1 – 5


Punctaj maxim: 10 puncte (iv) Degradări produse de o execuţie defectuoasă (beton segregat, rosturi de lucru incorecte etc.). 10 6 – 9 1 – 5


Punctaj maxim: 10 puncte (v) Degradări produse de factori de mediu: îngheţ-dezgheţ, agenţi corozivi chimici sau biologici etc., asupra: - betonului - armăturii de oţel (inclusiv asupra proprietăţilor de aderenţă ale acesteia)

10 6 – 9 1 – 5

10

Punctaj total realizat 10 Punctaj total pentru ansamblul condiţiilor R2 = 100 puncte


13

Stabilirea indicatorului R3 Stabilirea valorii indicatorului R3 este prezentata in Breviarul de calcul din ANEXA. Pentru tronsonul C valoarea calculata pentru indicatorul R3 este 2.40.

Metodologia de nivel 2 Evaluarea calitativă preliminară se face ţinând seama de:

- caracteristicile generale ale clădirii prin indicatorul R1; - starea generală de afectare din cauza cutremurului şi/sau a altor acţiuni prin indicatorul R2 . Stabilirea indicatorului R1

Conform tabelului prezentat mai jos s-a stabilit valoarea indicatorului R1=67 Criteriul nu este îndeplinit




(i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte 50 30 – 50 0 – 29


(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte 10 5 – 10 0 – 5


(iii) Condiţii privind alcătuirea (armarea) elementelor structurale

Punctaj maxim: 30 puncte


14

(a) Structuri tip cadru de beton armat • Ierarhizarea rezistenţelor elementelor structurale

asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice: la fiecare nod suma momentelor capabile ale stâlpilor este mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzilor

• Încărcarea axială de compresiune a stâlpilor este moderată: 55,0≤ν

• În structură nu există stâlpi scurţi: raportul între înălţimea secţiunii şi înălţimea liberă a stâlpului este 30,0<

• Rezistenţa la forţa tăietoare a elementelor codului este suficientă pentru a se putea mobiliza rezistenţa la încovoiere la extremităţile grinzilor şi stâlpilor

• Înnădirile armăturilor în stâlpi se dezvoltă pe 40 diametre, cu etrieri la distanţa 10 diametre pe zona de înnădire

• Înnădirile armăturilor din grinzi se realizează în afara zonelor critice

• Etrierii în stâlpi sunt dispuşi astfel încât fiecare bară verticală se află în colţul unui etrier (agrafe)

• Distanţele între etrieri în zonele critice ale stâlpilor nu depăşesc 10 diametre, iar în restul stâlpului ¼ din latură

• Distanţele între etrieri în zonele plastice ale grinzilor nu depăşesc 12 diametre şi ½ din lăţimea grinzii

• Armarea transversală a nodurilor este cel puţin cea necesară în zonele critice ale stâlpilor

• Rezistenţa grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel puţin 30% din rezistenţa la momente negative în aceeaşi secţiune

• La partea superioară a grinzilor sunt prevăzute cel puţin 2 bare continue (neîntrerupte în deschidere)

30 20 – 30 0 – 19

Punctaj total realizat

(b) Structuri cu pereţi de beton armat • Distribuţia momentelor capabile pe înălţimea

pereţilor respectă variaţia cerută de CR 2-1-1.1 :2005 şi asigură dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei seismice favorabil

• Secţiunile pereţilor au la capete bulbi sau tălpi de dimensiuni limitate. Prin intersecţia pereţilor nu se formează profile complicate cu tălpi excesive în raport cu dimensiunile inimii

• Rezistenţa la forţe tăietoare a grinzilor de cuplare este suficientă pentru a se putea mobiliza rezistenţa la încovoiere la extremităţile lor

• Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor structurali este mai mare decat valoarea asociată plastificării

30 20 – 30 0 – 19


15

prin încovoiere la bază • Înnădirea armăturilor verticale este făcută pe o

lungime de cel puţin 40 diametre • Grosimea pereţilor este ≥ 150 mm • Procentul de armare orizontală a pereţilor

%20,0ph ≥ • Armătura verticală a inimii reprezintă un procent

%15,0pv ≥ şi este ancoratǎ adecvat • Etrierii grinzilor de cuplare sunt distanţaţi la cel

mult 150 mm 20

Punctaj total realizat 15 (iv) Condiţii referitoare la planşee Punctaj maxim: 10 puncte • Placa planşeelor cu o grosime ≥ 100 mm este

realizată din beton armat monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvată

• Armăturile centurilor şi armăturile distribuite în placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa tăietoare pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului

• Forţele seismice din planul planşeului pot fi transmise la elementele structurii verticale (pereţi, cadre) prin eforturi de lunecare şi compresiune în beton, şi/sau prin conectori şi colectori din armături cu secţiune suficientă

• Golurile în planşeu sunt bordate cu armături suficiente, ancorate adecvat

10 6 – 9 0 – 5


Punctaj total pentru ansamblul condiţiilor R1 = 67 puncte












50 26 – 49 0 – 25


16











10 6 – 9 1 – 5

10


Stabilirea indicatorului R3 Stabilirea valorii indicatorului R3 este prezentata in Breviarul de calcul din ANEXA. Pentru tronsonul C valoarea calculata pentru indicatorul R3 este 0,74. Sinteza evaluării şi formularea concluziilor Încadrarea clădirii într-o anumită clasă de risc seismic se face pe baza celor trei indicatori care au făcut obiectul evaluării cf. Pct. 8.2 din P100-3/2008. Valorile celor trei indicatori asociate claselor de risc seismic sunt prezentate în tabelele de mai jos, tabel centralizator pentru rezultatele ambelor Metodologii de Evaluare (Nivel 1 si Nivel 2): Valori ale indicatorului R1 asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic I II III IV

Valori R1 (R1=67) < 30 31 – 60 61 – 90 91 – 100

Valori ale indicatorului R2 asociate claselor de risc seismic


Valori R2 (R2=100) < 40 41 – 70 71 – 90 91 – 100



17


Valori R3 (%) (R3=74%) < 35 36 – 65 66 – 90 91 – 100

În conformitate cu cele prezentate mai sus clădirea se încadrează în clasa de risc seismic Rs III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile nestructurale pot fi importante.

CONCLUZII SI RECOMANDARI. SOLUŢII DE INTERVENTIE. Ca urmare a expertizei tehnice a cladirii se poate concluziona ca supraetajarea acesteia este posibila in conditiile respectarii urmatoarelor limitari si propuneri de reabilitare: 1. - incarcarea permanenta maxima adusa de noul etaj nu are voie sa depaseasca 15 kN/m2 2. - se vor inlatura toate straturile nestructurale ale planseului de peste etajul 2 si se va consolida placa de beton armat a planseului de peste etajul 2 3. - se vor consolida peretii structurali de beton armat de la parter si etajul 1 pentru sporirea capacitatii la taiere 4. - se va drena intregul subsol inundat si se vor inlocui toate instalatiile pentru a evita viitoare umeziri ale subsolului 5. - suplimentar, in functie de solutia si de sistemul structural alese pentru noul etaj, exista posibilitatea ca si alte elemente structurale sa necesite interventii de consolidare. 1. SUPRAETAJAREA Din calculele efectuate rezulta ca incarcarea permanenta generata de construirea noului etaj nu are voie sa depaseasca 15 kN/m2. Indiferent de sistemul structural ales in urma studierii necesitatilor functionale ale etajului nou construit, aceasta prevedere trebuie respectata. Se recomanda o distribuire cat mai uniforma a maselor noului etaj raportate la suprafata acestuia. Verificari suplimentare vor fi efectuate de proiectantul de rezistenta, urmand ca sistemul final sa fie avizat de catre expert. 2. PLANSEE Pentru a descarca planseul de peste etajul 2 se impune inlaturarea tuturor straturilor nestructurale ale acestui planseu. Astfel, se vor elimina: tencuiala, betonul de panta, termo-higro izolatia, hidroizolatia precum si stratul de pietris cu rol de protectie a hidroizolatiei bituminoase. Dupa desfacerea acestor straturi, se recomanda realizarearea unei sape armate cu plase sudate din STNB �6/100/100. Din calculele efectuate, a rezultat ca planseul de peste etajul 2 nu are suficianta capacitate pentru a prelua in siguranta sporul de incarcare generat de construirea noului etaj. Pentru asigurarea cerintelor la S.L.U. si S.L.S., se impune consolidarea acestuia. Astfel, la partea inferioara a placii se vor monta elemente din materiale compozite polimerice, pe ambele directii ale ochiurilor de placa. Pozitia, calitatile de materiale si cantitatile vor fi definite de catre proiectant in urma stabilirii stratificatiei exacte a planseului. 3. PERETI STRUCTURALI Din analizele efectuate s-a stabilit ca anumiti pereti structurali nu poseda suficienta capacitate la eforturi de taiere. In consecinta, se impune consolidarea anumitor pereti de la nivelul parterului si al etajului 1. La parter se vor consolida opt pereti structurali, patru transversali si patru logitudinali: - T1 - perete transversal situat in axul II - T5 - perete transversal situat in axul V - T10 - perete transversal situat in axul X - T13 - perete transversal situat in axul XII

- L1+L2 - perete longitudinal situat in axul T - L4 - perete longitudinal situat intre axele S si T, cu lungimea delimitata de axele III si V - L11 - perete longitudinal situat in axul P - L21+L22+L23 - perete longitudinal situat in axul L.

La etajul 1 se vor consolida urmatorii pereti: - T1 - perete transversal situat in axul II - T2 - perete transversal situat in axul III - T3 - perete transversal situat in axul III - T6 - perete transversal situat in axul VII


18

- T7 - perete transversal situat in axul VII - T9 - perete transversal situat in axul IX - T10 - perete transversal situat in axul X - T13 - perete transversal situat in axul XII - T15 - perete transversal situat in axul XIII

- L1+L2 - perete longitudinal situat in axul T - L4 - perete longitudinal situat intre axele S si T, cu lungimea delimitata de axele III si V - L5 - perete longitudinal situat intre axele S si T, cu lungimea delimitata de axele I si II - L6 - perete longitudinal situat in axul S - L11 - perete longitudinal situat in axul P - L13 - perete longitudinal situat in axul O - L17 - perete longitudinal situat in axul M - L19 - perete longitudinal situat intre axele L si M, cu lungimea delimitata de axele I si II - L20 - perete longitudinal situat intre axele L si M, cu lungimea delimitata de axele XI si XIII - L21+L22+L23 - perete longitudinal situat in axul L.

Consolidarea se recomanda a se face prin montarea unor elemente compozite polimerice pe directie orizontala, dispuse pe toata inaltimea peretilor. 4. FUNDATIILE Din investigatiile efectuate rezulta ca la nivelul fundatiilor si subsolului, a patruns o mare cantitate de apa provenita de la instalatiile cladirii. Aceasta umiditate afecteza rezistenta peretilor structurali de la subsol si a fundatiilor care sunt executate din beton simplu si beton armat. In consecinta la nivelul subsolului si a infrastructurii cladirii este necesara : - eliminarea umiditatii prin repararea tuturor instalatiilor; - igienizarea subsolului; - protejarea impotriva patrunderii umiditatii in subsol. Aceste operatii sunt absolut necesare si trebuie executate de urgenta. In urma efectuarii solutiilor mentionate mai sus, incadrarea in clase de risc seismic se face pe baza urmatoarei metodologii: Stabilirea indicatorului R1

Conform tabelului prezentat mai jos s-a stabilit valoarea indicatorului R1=77 Criteriul nu este îndeplinit




(i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte 50 30 – 50 0 – 29


(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte 10 5 – 10 0 – 5


(iii) Condiţii privind alcătuirea (armarea) elementelor structurale

Punctaj maxim: 30 puncte


19

(a) Structuri tip cadru de beton armat • Ierarhizarea rezistenţelor elementelor structurale

asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice: la fiecare nod suma momentelor capabile ale stâlpilor este mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzilor

• Încărcarea axială de compresiune a stâlpilor este moderată: 55,0≤ν

• În structură nu există stâlpi scurţi: raportul între înălţimea secţiunii şi înălţimea liberă a stâlpului este 30,0<

• Rezistenţa la forţa tăietoare a elementelor codului este suficientă pentru a se putea mobiliza rezistenţa la încovoiere la extremităţile grinzilor şi stâlpilor

• Înnădirile armăturilor în stâlpi se dezvoltă pe 40 diametre, cu etrieri la distanţa 10 diametre pe zona de înnădire

• Înnădirile armăturilor din grinzi se realizează în afara zonelor critice

• Etrierii în stâlpi sunt dispuşi astfel încât fiecare bară verticală se află în colţul unui etrier (agrafe)

• Distanţele între etrieri în zonele critice ale stâlpilor nu depăşesc 10 diametre, iar în restul stâlpului ¼ din latură

• Distanţele între etrieri în zonele plastice ale grinzilor nu depăşesc 12 diametre şi ½ din lăţimea grinzii

• Armarea transversală a nodurilor este cel puţin cea necesară în zonele critice ale stâlpilor

• Rezistenţa grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel puţin 30% din rezistenţa la momente negative în aceeaşi secţiune

• La partea superioară a grinzilor sunt prevăzute cel puţin 2 bare continue (neîntrerupte în deschidere)

30 20 – 30 0 – 19

Punctaj total realizat

(b) Structuri cu pereţi de beton armat • Distribuţia momentelor capabile pe înălţimea

pereţilor respectă variaţia cerută de CR 2-1-1.1 :2005 şi asigură dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei seismice favorabil

• Secţiunile pereţilor au la capete bulbi sau tălpi de dimensiuni limitate. Prin intersecţia pereţilor nu se formează profile complicate cu tălpi excesive în raport cu dimensiunile inimii

• Rezistenţa la forţe tăietoare a grinzilor de cuplare este suficientă pentru a se putea mobiliza rezistenţa la încovoiere la extremităţile lor

• Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor structurali este mai mare decat valoarea asociată plastificării

30 20 – 30 0 – 19


20

prin încovoiere la bază • Înnădirea armăturilor verticale este făcută pe o

lungime de cel puţin 40 diametre • Grosimea pereţilor este ≥ 150 mm • Procentul de armare orizontală a pereţilor

%20,0ph ≥ • Armătura verticală a inimii reprezintă un procent

%15,0pv ≥ şi este ancoratǎ adecvat • Etrierii grinzilor de cuplare sunt distanţaţi la cel

mult 150 mm 20

Punctaj total realizat 25 (iv) Condiţii referitoare la planşee Punctaj maxim: 10 puncte • Placa planşeelor cu o grosime ≥ 100 mm este

realizată din beton armat monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvată

• Armăturile centurilor şi armăturile distribuite în placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa tăietoare pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului

• Forţele seismice din planul planşeului pot fi transmise la elementele structurii verticale (pereţi, cadre) prin eforturi de lunecare şi compresiune în beton, şi/sau prin conectori şi colectori din armături cu secţiune suficientă

• Golurile în planşeu sunt bordate cu armături suficiente, ancorate adecvat

10 6 – 9 0 – 5


Punctaj total pentru ansamblul condiţiilor R1 = 77 puncte












50 26 – 49 0 – 25


21











10 6 – 9 1 – 5

10


Stabilirea indicatorului R3 Stabilirea valorii indicatorului R3 este prezentata in Breviarul de calcul din ANEXA. Pentru tronsonul C valoarea calculata pentru indicatorul R3 este 1,15. Sinteza evaluării şi formularea concluziilor Încadrarea clădirii într-o anumită clasă de risc seismic se face pe baza celor trei indicatori care au făcut obiectul evaluării cf. Pct. 8.2 din P100-3/2008. Valorile celor trei indicatori asociate claselor de risc seismic sunt prezentate în tabelele de mai jos, tabel centralizator pentru rezultatele ambelor Metodologii de Evaluare (Nivel 1 si Nivel 2): Valori ale indicatorului R1 asociate claselor de risc seismic


Valori R1 (R1=77) < 30 31 – 60 61 – 90 91 – 100



Valori R2 (R2=100) < 40 41 – 70 71 – 90 91 – 100



22


Valori R3 (%) (R3=115%) < 35 36 – 65 66 – 90 91 – 100

În conformitate cu cele prezentate mai sus clădirea se încadrează în clasa de risc seismic Rs III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile nestructurale pot fi importante. Lucrările de reabilitare se vor executa pe baza unui proiect tehnic care va contine toate detaliile de execuţie cu descrierea amănunţită a tuturor fazelor tehnologice, un caiet de sarcini, descrierea proceselor tehnologice. Fazele tehnologice vor întocmite de executant şi vor fi aprobate de proiectant. Se vor respecta toate fazele determinante pentru asigurarea calitatii lucrărilor executate stabilite de proiectant. La toate fazele se vor întocmi procese verbale de recepţie parţială. Proiectul tehnic va fi verificat de verificatorul atestat si va fi avizat de catre expertul tehnic. Execuţia tuturor lucrărilor se va realiza, cu materiale de calitate certificate şi agrementate, de o unitate de construcţii specializată în astfel de lucrări şi cu supravegherea permanentă din partea proiectantului. Beneficiarul are obligaţia de a asigura urmărirea execuţiei printr-o persoană cu calificare tehnică corespunzătoare şi atestată de MLPTL desemnată înainte de începerea lucrărilor. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor executantul va lua toate măsurile de protecţie a muncii şi pază contra incendiilor. Toate documentele legate de realizarea lucrărilor (proiect, detalii de execuţie, procese verbale, autorizaţii, memorii etc) vor fi incluse prin grija beneficiarului în cartea tehnică a construcţiei. La realizarea lucrărilor se vor respecta întocmai prevederile Legii 10 privind calitatea construcţiilor. Întocmit Prof. dr. ing. Stoian Valeriu

EXPERT TEHNIC MLPTL


23

FIŞA DE IDENTIFICARE F1 (CONFORM REGULAMENTULUI RRS1-94)

IDENTIFICARE GENERALĂ

COD INSTITUŢIE CARE INVENTARIAZĂ 0.1.______________________________

NUMĂR FIŞĂ F1 COD SECTOR INVENT. 0.2. Nr. FIŞĂ/SECT.

0 COD ECHIPĂ INVENT.

______________________________ RESPONSABIL ECHIPĂ 0.3.______________________________

DATA COMPLETĂRII Fişei F1 Anul 2011 0.3. Luna 05 Ziua 03

1 LOCALIZAREA CONSTRUCŢIEI Judeţ 1.1.1. SATU MARE

Localitate 1.2.1.SATU MARE

1

1.1. Mun. SATU MARE

1.1.2.

1.2.

1.2.2. Sector _________________

2. SCHIŢA / FOTO 2

3.1. PERIOADA DE EXECUŢIE 3.1.1. Înainte 1900 3.1.2.1900…1940 3.1.3. 1941…1963 3.1.4.1964…1970 x 3.1.5. 1971…1977 3.1.6.1978…1991

3.1.7. După 1991

3.2. TIPUL PROIECTULUI

da x

3

3.2.1. Unicat

3.2.2. Tip Nr._______ An_______

3.2.3. Refolosibil Nr.__________ An___________

x 3.2.4. Proiectant NECUNOSCUT

3.2.5. Documentaţie

nu

4.1. ZONAREA SEISMICĂ A B C D E F 0,7 1,0 1,5 4.1.1.

Zona seismică X

4.1.2. Perioada de colţ

X 4.2. TOPOGRAFIA TERENULUI

4.2.2.1. La vârful pantei 4.2.3.1. Râului

4

4.2.Te-

X 4.2.2. Teren în

4.2.2.2. Pe pantă

4.2.3. Teren pe

4.2.3.2. Lacului natural


24

ren plat

pantă 4.2.2.3. La baza pantei malul 4.2.3.3. Lacului de baraj

4.3. NATURA TERENULUI DE FUNDARE 4.3.2. Cu sensibilităţi 4.3.1.

Normal X 4.3.2.1.

Macroporic 4.3.2.2. Nisip

lichefiat 4.3.2.3.

Contractil 4.3.2.4. Goluri de mină

în subteran

5.1. CLASA DE IMPORTANŢĂ A CLĂDIRII 5.1.1. Clasa specială

5.1.2. Clasa a I-a X 5.1.3. Clasa a II-a 5.1.4. Clasa a III-a

5.2. FUNCŢIUNEA CLĂDIRII 5.2.1. Funcţiune unică

5.2.1.1. Locuinţe 5.2.1.2. Învăţământ 5.2.1.3. Sănătate X 5.2.1.4. Administraţie 5.2.1.5. Comerţ 5.2.1.6. Cultură 5.2.1.7. Turism 5.2.1.8. Sport 5.2.1.9. Culte 5.2.1.10. Producţie 5.2.1.11.Depozitare 5.2.2. Funcţiuni mixte 5.2.2.1. Cod___%__ 5.2.2.2. Cod___%__ 5.2.2.3. Cod___%__ 5.2.2.4. Cod___%__ 5.3. CAPACITATEA DE OCUPARE 5.3.1. OP≤ 10pers.

5.3.2. 11≤ OP≤ 20

5.3.3. 21≤ OP≤ 50

5.3.4. 51≤ OP≤ 100

5.3.5. 101≤ OP≤ 200

5.3.6. 201≤ OP≤ 500

X 5.3.7. 501≤ OP≤ 1000

5.3.8. 1001≤ OP≤ 2000

5.3.9. 2001≤ OP≤ 5000

5.3.10. OP≥ 5000 pers.

5.4. FORMA DE PROPRIETATE PP____%____ PPS____%____

5

5.4.1. Particulară - PP

5.4.2. Publică a statului - PPS

X 5.4.3. Privată a statului - PPrS

5.4.4 Mixtă

PPrS____%____

6 ALCĂTUIREA GENERALĂ 6.1. CLĂDIREA ETAJATĂ

6.1.1.1. Total X 6.1.3.1. Complete 2 6.1.1. Subsol (nr.)

X 6.1.1.2. Parţial

6.1.2. Parter X 6.1.3. Etaje (nr) 6.1.3.2. Parţiale

6.1.7.1. Maximă, 3.6 m 6.1.4. Mansardă

- 6.1.5. Pod - 6.1.6. Înălţime totală,

6.1.7. Înălţime nivele,

6.1.7.2. Minimă, 3.3 m

6

6.2. CLĂDIRE TIP HALĂ / SALĂ 6.2.1. Subsol 6.2.1. Şarpantă 6.2.1. Înălţime medie

6.3. ACCESE 6.3.1. Număr accese în clădire 2 6.3.2. Număr drumuri de acces 2 6.4. DIMENSIUNI; SUPRAFEŢE 6.4.1. Dimensiuni în plan 6.4.2. Aria 6.4.1.1. La nivel teren

6.4.1.2. La nivel etaj

6.4.2.1. Construită

6.4.2.2. Desfăşurată 4600mp

6.5. FORMA CLĂDIRII 6.5.1.1. Simetrie 2 axe 6.5.2.1. Constantă 6.5.1.2. Simetrie 1 axă 6.5.2.2. Cu bowindouri 6.5.1.3. Neregulată concavă 6.5.2.3. Cu retrageri la etaj superior 6.5.1.4. Neregulată convexă

6.5.1. Forma în plan

6.5.1.5. Cu curte interioară X

6.5.2. Forma în elevaţie

6.6. POZIŢIA ÎN ANSAMBLUL EDILITAR

6.6.2.1. Mai înalt

6

6.6.1. Izolată 6.6.2. Vecinătăţi 1 latură

6.6.2.2. Mai jos


25

6.6.2.3. Egal 1 6.6.3.1. Mai înalt 6.6.4.1. Mai înalt 6.6.3.2. Mai jos 6.6.4.2. Mai jos

6.6.3. Vecinătăţi 2 laturi

6.6.3.3. Egal

6.6.4. Vecinătăţi 3 laturi

6.6.4.3. Egal 7 DATE PRIVIND STRUCTURA

7.1. STRUCTURA VERTICALĂ 7.1.1. Clădiri etajate 7.1.1.1. Materiale de slabă calitate 7.1.1.2. Zidărie de

cărămidă X 7.1.1.3. Schelet de beton

armat

7.1.1.1.1. Pământ bătut 7.1.1.2.1. Simplă (nearmată)

7.1.1.3.1. Grinzi şi stâlpi care formează cadre

7.1.1.1.2. Paiantă 7.1.1.2.2. Cu centuri 7.1.1.3.2. Cadre neductile 7.1.1.1.3. Chirpici 7.1.1.1.4. Zidărie uscată de piatră

7.1.1.2.3. Cu centuri şi stâlpişori

7.1.1.3.3. Cadre ductile

7.1.1.4. Schelet metalic 7.1.1.5. Schelet de BAR 7.1.1.6. Pereţi structurali din beton armat 7.1.1.6.1. Mod de dispunere 7.1.1.6.2. Procedeu tehnologic de

execuţie 7.1.1.6.3. Continuitate pe verticală

7.1.1.6.2.1. Integral prefabricat 7.1.1.6.1.1. Un perete pe o direcţie

7.1.1.6.2.1.1. Panouri mari

7.1.1.6.3.1. Pereţi continui pe verticală

x

7.1.1.6.1.2. Sistem celular x 7.1.1.6.2.1.2. Celule spaţiale 7.1.1.6.3.2. Un nivel flexibil 7.1.1.6.1.3. Sistem fagure 7.1.1.6.2.2. Integral monolit x7.1.1.6.1.4. Sistem dual 7.1.1.6.2.3. Mixt

7.1.1.6.3.3. Mai multe nivele flexibile

7.1.2. Clădiri tip sală / hală 7.1.2.1.1. Simplă (nearmată) 7.1.2.1.2. Cu centuri

7

7.1.2.1. Zidărie de cărămidă

7.1.2.1.3. Cu centuri şi stâlpişori 7.1.2.2.1. Alcătuire 7.1.2.2.2. Procedeu

tehnologic de execuţie

7.1.2.2.1.1. Fără contravântuiri

7.1.2.2.2.1. Integral prefabricat

7.1.2.2.1.2. Cu contravântuiri metalice

7.1.2.2.2.2. Integral monolit

7.1.2.2. Schelet din beton

7.1.2.2.1. Cu pereţi structurali din beton armat

7.1.2.2.2.3. Mixt

7.1.3. Schelet metalic 7.2. STRUCTURĂ ORIZONTALĂ (CLĂDIRI ETAJATE ŞI TIP SALĂ / HALĂ) 7.2.1. Bolţi de cărămidă

7.2.2. Profile metalice şi bolţişoare

X 7.2.3. Grinzi de lemn

X 7.2.4. Şarpantă de lemn

X

7.2.5. Grinzi metalice 7.2.5.1. Cu inimă plină 7.2.5.2. Cu zăbrele

7.2.6. Structură tridimensională

7.2.7. Structură pe cable

7.2.8. Alte structuri

7.2.9. Beton armat / precomprimat 7.2.9.1. Prefabricat 7.2.9.2. Monolit 7.2.9.3. Mixt

7.2.9.2.1. Rezemate pe pereţi

7.2.9.1.1. Prefabricate mici fără suprabetonare

7.2.9.2.2. Cu grinzi principale

7.2.9.3.1. Predale şi suprabetonare

x

7.2.9.1.2. Prefabricate mici cu suprabetonare (fâşii)

7.2.9.2.3. Cu grinzi principale şi secundare

7.2.9.3.2. Profile metalice şi placă de beton

7.2.9.1.3. Prefabricate mari cu suprabetonare

7.2.9.2.4. Cu nervuri dese sau casetate

7

7.2.9.1.4. Prefabricate mari cu îmbinări care asigură şaiba

7.2.9.2.5. Tip dală cu / fără capitel

8 DATE PRIVIND ELEMENTELE NESTRUCTURALE 8.1. ÎNCHIDERI EXTERIOARE

8.1.1. Zidărie x 8.1.2. Panouri prefabricate


26

8.1.1.1. Material 8.1.1.2. Relaţia cu structura

8.1.2.1. Material 8.1.2.2. Relaţia cu structura

8.1.1.1.1. BCA 8.1.1.2.1. Înrămate 8.1.2.1.1. BCA 8.1.1.1.2. Cărămidă

8.1.1.2.2. Independente

8.1.2.1.2. Beton monostrat

8.1.2.2.1. Conlucrează cu structura

8.1.1.1.3. Piatră

8.1.2.1.3. Beton tristrat 8.1.2.2.2. Independente

8.2. ELEMENTE NESTRUCTURALE INTERIOARE 8.2.1. Pereţi 8.2.2. Scări 8.2.1.1. Cărămidă 1 strat X 8.2.2.1. Piatră 8.2.1.2. Cărămidă 2 straturi (zidărie americană) 8.2.2.2. Lemn 8.2.1.3. Zidărie BCA 8.2.2.3. Metalice 8.2.1.4. Paiantă 8.2.2.4. Beton armat x 8.2.1.5. Lemn 8.2.1.6. Alte materiale 8.3. ELEMENTE EXTERIOARE CU RISC SEISMIC 8.3.1. Balcoane / copertine 8.3.2. Coşuri de fum şi ventilaţie 8.3.3. Elemente decorative 8.3.4. Calcane / atice

8

8.3.5. Alte elemente 9 COMPORTAREA GENERALĂ LA CUTREMURILE ANTERIOARE 9.1. CARACTERIZARE 1940 1977 1986 1990 9.1.1. Fără avarii semnificative 9.1.2. Cu avarii numai la elemente nestructurale

9.1.3. Avarii izolate la structură 9.1.4. Avarii grave la structură 9.2. MĂSURI ADOPTATE După 1940 După 1977 După 1986 După 1990 9.2.1. Nici o măsură X X X 9.2.2. Refaceri finisaje 9.2.3. Reparaţii locale 9.2.4. Consolidare (parţială / locală)

9

9.2.5. Demolare parţială DA 10 ALTE INTERVENŢII / EXISTĂ DOCUMENTAŢIE NU X DA 10.1. SUPRAETAJARE NU X DA 10.2. DEMOLARE PARŢIALĂ NU X DA 10.3. COMPLETĂRI NU X DA 10.4. MODIFICĂRI FAŢADĂ NU X DA

10

10.5. MODIFICĂRI COMPARTIMENTARE NU X

Întocmit Prof. Dr. Ing. STOIAN VALERIU Expert tehnic MDRT

Breviar de calcul seismic

Metodologia de nivel 1

Documente normative de baza:

a) CR0 – 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructiib) SR EN 1991-1 Actiuni asupra structurilorc) CR 1-1-3 – 2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor;d) P100/1-2006 Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare

pentru cladiri e) P100/3-2008 Cod de proiectare seismica – Partea a III-a – Prevederi privind

evaluarea seismica a cladirilor existente

VARIANTA ACTUALA

1. Incadrarea cladirii conform normativului P100

Conform P100/3 – 2008, criteriile pentru stabilirea metodelor de investigare pentru evaluarea nivelului de protectie antiseismica a cladirii expertizate sunt:- perioada in care a fost proiectata cladirea: 1970;- numarul de niveluri: S+P+2E;- sistemul structural: pereti structurali din beton armat;- fundatii si elevatii continue din beton armat;- plansee: tip predala cu suprabetonare;- categoria de importanta: “C” – constructii de importanta normala;- clasa de importanta: I – constructii de importanta exceptionala;- zona seismica de calcul conform amplasament structura [Satu Mare]:

sec;7,0;12,0 cg Tga cladirea este neregulata in plan si regulata in elevatie cu inaltimea parterului si a

etajului 1 de 3,30 m si a etajului 2 de 3,60 m.

2. Evaluarea cantitativa a sigurantei cladirii la actiuni seismice in planul peretelui

2.1 Evaluarea sarcinilor gravitationale

Incarcari permanente din planseu parter + etaj 1 gk [kN/m2]Predala 20 cm 5,00Suprabetonare 4 cm 1,00Mozaic 4 cm 1,.05Tencuiala 2 cm 0,40

Total 7,4

1

Incarcari permanente din planseu terasa gk [kN/m2]Predala 20 cm 5,00Beton de panta 10 cm 2,40Termoizolatie BCA 12 cm 0.85Sapa de ciment 4 cm 1,00Hidroizolatie 0,18Pietris 4 cm 0,72

Total 10,15

Incarcari utile plansee intermediare qk [kN/m2]Spital 3,00

Incarcarea din zapada

kteik sCCS ,0 unde:8,0i - coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;8,0eC - coeficient de expunere al amplasamentului constructiei;0,1tC - coeficient termic;

2,0 /50,1 mkNs k - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in amplasament.

2/96,050,10,18,08,0 mkNS k

Combinatia de incarcare pentru analiza static liniara in gruparea speciala ce include actiunea seismica este urmatoarea:COMB_1: kikikG SQG ,2,2 unde:Gk – incarcarea permanenta caracteristicaQk – incarcarea utila caracteristicaSk – incarcarea din zapada

Rezulta: 1⋅G k+0,4⋅Q k+0,4⋅S k

Aria totala a nivelului: 1500 m2 Greutatea proprie a peretilor structurali: 10600 kN Permanente din planseu intermediar: g k=7,45⋅1500=11175kN Permanente din planseu terasa: g k=10,15⋅1500=15225 kN Incarcarea utila/nivel: q k=3⋅1500=4500 kN Incarcarea din zapada: sk=0,96⋅1500=1440 kN

Greutatea totala a cladirii: 52351 kN

2

v m=8223,3

20,6=0,40 N /mm2

vadm=1,2 f ctd=1,2⋅0,92=1,1 N /mm2

v m<vadm

2.3.2 Eforturi unitare de compresiune in peretii structurali

σ0=nniv⋅qetaj⋅Aetaj

Aper , x− x+A per , y− y= 52351(21,73+20,6)

=1,24 N /mm2

2.3.3 Forta taietoare capabila pentru ansamblul cladirii

kkzidcap AS

0min, 3

21

unde:τk - rezistenta la forfecare a betonului

Scap=20.6⋅106⋅0,92⋅√1+23⋅1,24

0,92=26113,56kN

2.3.4 Gradul de asigurare seismica – indicatorul R3

R3=Scap

F b=26113,56

8223,3=3,17

R3=1,90>Rmin=0,70

Clasa de risc seismicI II III IV

Valori R3 (%) - [R3=317%]<35 36 – 65 66 – 90 91 – 100

4

VARIANTA PROPUSA

2. Incadrarea cladirii conform normativului P100

Conform P100/3 – 2008, criteriile pentru stabilirea metodelor de investigare pentru evaluarea nivelului de protectie antiseismica a cladirii expertizate sunt:- perioada in care a fost proiectata cladirea: 1970;- numarul de niveluri: S+P+2E+Er;- sistemul structural: pereti structurali din beton armat + structura metalica;- fundatii si elevatii continue din beton armat;- plansee: tip predala cu suprabetonare;- categoria de importanta: “C” – constructii de importanta normala;- clasa de importanta: I – constructii de importanta exceptionala;- zona seismica de calcul conform amplasament structura [Satu Mare]:

sec;7,0;12,0 cg Tga cladirea este neregulata in plan si regulata in elevatie cu inaltimea parterului si a

etajului 1 de 3,30 m si a etajului 2 de 3,60 m.

2. Evaluarea cantitativa a sigurantei cladirii la actiuni seismice in planul peretelui

2.1 Evaluarea sarcinilor gravitationale

Incarcari permanente din planseu parter + etaj 1 gk [kN/m2]Predala 20 cm 5,00Suprabetonare 4 cm 1,00Mozaic 4 cm 1,.05Tencuiala 2 cm 0,40

Total 7,45

Incarcari permanente din planseu etaj 2 gk [kN/m2]Predala 20 cm 5,00Beton de panta 10 cm 2,40Sapa de ciment 4 cm 1,00Mozaic 4 cm 1,.05Tencuiala 2 cm 0,40

Total 9,85

5

Incarcari permanente din planseu terasa gk [kN/m2]Planseu beton armat 15 cm 3,75Beton de panta 7 cm 1,68Sapa de ciment 5 cm 1,2Hidroizolatie 0,18Pietris 4 cm 0,72Tencuiala 2 cm 0,40

Total 7,95

Incarcari utile plansee intermediare qk [kN/m2]Spital 3,00

Incarcarea din zapada

kteik sCCS ,0 unde:8,0i - coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;8,0eC - coeficient de expunere al amplasamentului constructiei;0,1tC - coeficient termic;

2,0 /50,1 mkNs k - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in amplasament.

2/96,050,10,18,08,0 mkNS k

Combinatia de incarcare pentru analiza static liniara in gruparea speciala ce include actiunea seismica este urmatoarea:COMB_1: kikikG SQG ,2,2 unde:Gk – incarcarea permanenta caracteristicaQk – incarcarea utila caracteristicaSk – incarcarea din zapada

Rezulta: 1⋅G k+0,4⋅Q k+0,4⋅S k

Aria totala a nivelului: 1500 m2

Greutatea proprie a peretilor structurali: 10600 kN Greutatea proprie a etajului nou propus: 22500 kN Permanente din planseu intermediar [parter + etaj1]: g k=7,45⋅1500=11175kN Permanente din planseu etaj 2: g k=9,85⋅1500=14775 kN Permanente din planseu terasa: g k=7,95⋅1500=11925kN Incarcarea utila/nivel: q k=3⋅1500=4500 kN Incarcarea din zapada: sk=0,96⋅1500=1440 kN

Greutatea totala a cladirii: 76201 kN

6

v m=1197020,6

=0,58 N /mm2

vadm=1,2 f ctd=1,2⋅0,92=1,1 N /mm2

v m<vadm

2.3.2 Eforturi unitare de compresiune in peretii structurali

σ 0=nniv⋅qetaj⋅Aetaj

A zid , x− x+Azid , y− y= 76201(21,73+20,6)

=1,80 N /mm2

2.3.3 Forta taietoare capabila pentru ansamblul cladirii

kkzidcap AS

0min, 3

21

unde:τk - rezistenta la forfecare a betonului

Scap=20,6⋅106⋅0,92⋅√1+23⋅1,80

0,92=28769kN

2.3.4 Gradul de asigurare seismica – indicatorul R3

R3=Scap

F b=28769

11970=2,40

R3=1,83>Rmin=0,70

Clasa de risc seismicI II III IV

Valori R3 (%) - [R3=240%]<35 36 – 65 66 – 90 91 – 100

NOTA: Cladirea analizata se incadreaza in clasa de risc seismic IV, la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obtinut la constructiile proiectate pe baza prescriptiilor în vigoare, atat in varianta existenta cat si in varianta propusa.

Pentru ca eforturile unitare tangentiale de calcul sa nu depaseasca valorile admisibile si totodata structura sa fie incadrata in clasa de risc seismic IV, se recomanda ca incarcarea permanenta a etajului propus sa nu depaseasca valoarea de: 15 kN/m2.

8

9

Metodologia de nivel 2 Structura presentând o serie de neregularități, fiind relativ nesimetrică, s-a apelat la o variantă de calcul bazată pe metodologia de nivel 2 prezentată în normativul P100-3/2008. Structura a fost modelată spațial, în varianta propusă, considerând o masă adițională generată de încărcările permanente aduse de construirea noului etaj.

Conform P100/3 – 2008, criteriile pentru stabilirea metodelor de investigare pentru evaluarea nivelului de protecție antiseismică a clădirii expertizate sunt: - perioada în care a fost proiectată clădirea: 1970; - numărul de niveluri: S+P+2E+E; - sistemul structural: pereți structurali din beton armat + structură metalică; - fundații și elevații continue din beton armat; - planșee: tip predală cu suprabetonare; - categoria de importanță: “C” - construcții de importanță normală; - clasa de importanță: I - construcții de importanță excepțională; - zona seismică de calcul [Satu Mare]: sec;7,0;12,0 cg Tga

- clădirea este neregulată în plan și regulată în elevație cu înălțimea parterului și a etajului 1 de 3,30 m și a etajului 2 de 3,60 m.

Încărcările utilizate în modelul numeric sunt identice cu cele luate în calcul în modelul bazat pe metodologia de nivel 1.

Fig. 2.1. - Vedere 3D - 01

10

Fig. 2.2. - Vedere 3D - 02

Fig. 2.3. - Vedere 3D - 03

11

Fig. 2.4. - Exemplu de modelare - perete T-01 Dimensionarea și proiectarea soluțiilor de intervenție structurală asupra clădirii spitalului s-a realizat în mai multe etape:

- identificarea răspunsului structural al clădirii sub acțiunea încărcărilor permanente, variabile și accidentale pentru structura modelată în 3D

- stabilirea eforturilor maxime din elementele structurale - determinarea capacității elementelor - stabilirea coeficientului R3 ca raport dintre eforturile capabile si eforturile efective

de calcul

În cadrul analizei modale a structurii s-au luat în considerare primele 50 moduri de vibrație.

Fig. 2.5. - Parametri seismici

12

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4Perioada T , s

T D =2

8.8/T 2

4.4/T =2.75

T B =0.16 T C =1.6s

Fig. 2.6. - Spectru normalizat de raspuns elastic pentru acceleratii pentru componentele orizontale

ale miscarii terenului

Fig. 2.7. - Spectru de proiectare

Verificarea la solicitarea de compresiune excentrică Toți montanții din toate diafragmele au fost verificați la solicitarea de compresiune excentrică. În funcție de armarea prezentată în proiectul inițial, s-au determinat curbele de comportare N-M, pe baza acestora verificându-se dacă montanții posedă suficientă capacitate la acest tip de solicitare. Din totalul de 52 de montanți de pe direcție transversală, 4 montanți nu posedă suficientă capacitate. Totuși, se consideră că acești montanții (fiind mici ca dimensiuni) nu influențează în mod semnificativ capacitatea de ansamblu pe direcție transversală. Ceilalți 48 de montanți posedă capacitate suficientă (chiar și rezerve).

Din totalul de 45 de montanți de pe direcție longitudinală, 4 montanți nu posedă suficientă capacitate. Și în acest caz se consideră că acești montanții nu influențează în mod semnificativ capacitatea de ansamblu pe direcție transversală. Ceilalți 41 de montanți posedă capacitate suficientă (chiar și rezerve).

O exemplificare a situației în care un montant are suficientă capacitate este prezentată în figurile 2.8 și 2.9, în timp ce o situație defavorabilă, în care montantul nu are

13

suficientă capacitate într-o anumită combinație, este prezentată în Fig. 2.10.

Fig. 2.8. - Curba de comportare N-M și verificare eforturilor înfășurătoare maxim și minime pentru

diafragma T-01, montantul de la parter P-02

Fig. 2.9. - Curba de comportare N-M și verificare eforturilor înfășurătoare maxim și minime pentru diafragma T-01, montantul de la parter P-03

Fig. 2.10. - Curba de comportare N-M și verificare eforturilor înfășurătoare maxim și minime pentru

diafragma T-01, montantul de la parter P-16

În figurile 2.11. și 2.12. sunt prezentate centralizatoare ale calculelor efectuate,

14

putând fi observată situația capacităților și a solicitărilor pentru montanții de la parter, atât pe direcție transversală cât și pe direcție longitudinală.

Diafragma Montant Armare Rd>Fd Observații

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐03 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐04 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐05 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐06 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐07 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐08 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐09 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐10 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐11 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐12 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐13 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐14 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐15 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐16 PC52 2xϕ10/20 NU

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 NU montant mic

P‐03 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐04 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

T04 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

T05 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

T06 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

T07 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

T09 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐03 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐04 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐05 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐06 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐07 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐08 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐09 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐10 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐11 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 4ϕ10 NU montant mic

P‐03 PC52 4ϕ10 NU montant mic

P‐04 PC52 2xϕ10/20 Da

T13 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐03 PC52 2xϕ10/20 Da

T15

T12

Verificare pereți transversali ‐ parter

T14

T01

T08

T10

T11

T02

T03

Fig. 2.11. - Centralizator privind situația capacităților și a solicitărilor pentru montanții de la parter pe

direcție transversală

15

Diafragma Montant Armare Rd>Fd Observații

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 NU

P‐03 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐04 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐05 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐06 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐07 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐08 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐09 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐10 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐11 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐12 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐13 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐14 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐15 PC52 2xϕ10/20 Da

L04 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

L05 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da


P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

L08 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

L10 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

L11 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

L13 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐02 PC52 2xϕ10/20 Da

L19 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

L20 P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐01 PC52 2xϕ10/20 Da


P‐03 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐04 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐05 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐06 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐07 PC52 2xϕ10/20 NU

P‐08 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐09 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐10 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐11 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐12 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐13 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐14 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐15 PC52 2xϕ10/20 Da

P‐16 PC52 2xϕ10/20 Da

L21‐L22‐L23

Verificare pereți longitudinali ‐ parter

L01‐L02

L14

L16

L06


direcție longitudinală

Concluzia calculelor este că structura în ansamblu posedă suficientă capacitate portantă pentru solicitarea de compresiune excentrică, nefiind necesare intervenții de consolidare pentru acest tip de solicitare.

16

Verificarea la solicitarea de tăiere Toți montanții din toate diafragmele au fost verificați la solicitarea de tăiere. În funcție de clasa de beton și de armarea prezentată în proiectul inițial, s-au determinat valorile forțelor tăietoare capabile, pe baza acestora verificându-se dacă montanții posedă suficientă capacitate la acest tip de solicitare. În tabelele din Fig. 2.13 Fig. 2.14, Fig. 2.15 și 2.16 sunt centralizate rezultatele calculelor efectuate pentru pereții de la parter și pentru cei de la etajul 1.

Qcalcul Qb Qao Qcap

b h [kN] [kN] [kN] [kN]

150 5480 544,09 221,94 346,23 568,17 0,96

150 4830 729,84 195,62 346,23 541,84 1,35

150 1220 62,87 49,41 346,23 395,64 0,16

150 1230 64,13 49,82 346,23 396,04 0,16

150 2600 266,48 105,30 346,23 451,53 0,59

150 1210 46,54 49,01 346,23 395,23 0,12

150 4830 572,48 195,62 346,23 541,84 1,06

150 1220 58,44 49,41 346,23 395,64 0,15

150 1230 59,61 49,82 346,23 396,04 0,15

150 1230 57,68 49,82 346,23 396,04 0,15

150 1230 57,68 49,82 346,23 396,04 0,15

150 1220 53,58 49,41 346,23 395,64 0,14

150 1030 35,09 41,72 346,23 387,94 0,09

150 2400 207,03 97,20 346,23 443,43 0,47

150 1220 63,28 49,41 346,23 395,64 0,16

L04 150 7400 829,10 299,70 346,23 645,93 1,28

L05 150 5480 496,13 221,94 346,23 568,17 0,87

150 550 6,95 22,28 346,23 368,50 0,02

150 3950 462,61 159,98 346,23 506,20 0,91

L08 150 5480 469,71 221,94 346,23 568,17 0,83

L10 150 5480 500,92 221,94 346,23 568,17 0,88

L11 150 5500 624,96 222,75 346,23 568,98 1,10

L13 150 5500 546,12 222,75 346,23 568,98 0,96

150 2400 128,55 97,20 346,23 443,43 0,29

150 2000 122,22 81,00 346,23 427,23 0,29

150 2400 375,47 97,20 346,23 443,43 0,85

150 2000 135,93 81,00 346,23 427,23 0,32

150 700 30,45 28,35 346,23 374,58 0,08

150 700 43,70 28,35 346,23 374,58 0,12

150 2080 361,14 84,24 346,23 430,47 0,84

150 4830 653,31 195,62 346,23 541,84 1,21

150 1200 107,01 48,60 346,23 394,83 0,27

150 1230 109,16 49,82 346,23 396,04 0,28

150 2600 246,02 105,30 346,23 451,53 0,54

150 1220 103,04 49,41 346,23 395,64 0,26

150 1230 105,10 49,82 346,23 396,04 0,27

150 2600 266,00 105,30 346,23 451,53 0,59

150 1220 62,07 49,41 346,23 395,64 0,16

150 1230 63,32 49,82 346,23 396,04 0,16

150 1220 55,02 49,41 346,23 395,64 0,14

150 1280 65,57 51,84 346,23 398,07 0,16

150 1220 81,02 49,41 346,23 395,64 0,20

150 1975 111,13 79,99 346,23 426,22 0,26

Dimensiuni [mm]

L01 ‐ L02

L06

L14

L16

L21‐L22‐L23

Verificarea montantilor la forta taietoare

Qcalcul/QcapDiafragma


direcție longitudinală

17

Qcalcul Qb Qao Qcap


150 450 5,29 18,23 346,23 364,45 0,01

150 4000 524,53 162,00 346,23 508,23 1,03

150 1220 75,75 49,41 346,23 395,64 0,19

150 1220 65,58 49,41 346,23 395,64 0,17

150 1220 65,58 49,41 346,23 395,64 0,17

150 1220 70,99 49,41 346,23 395,64 0,18

150 1220 70,99 49,41 346,23 395,64 0,18

150 2600 332,33 105,30 346,23 451,53 0,74

150 1220 70,14 49,41 346,23 395,64 0,18

150 1220 70,14 49,41 346,23 395,64 0,18

150 1220 65,71 49,41 346,23 395,64 0,17

150 1220 65,71 49,41 346,23 395,64 0,17

150 1220 75,12 49,41 346,23 395,64 0,19

150 550 12,75 22,28 346,23 368,50 0,03

150 1200 115,68 48,60 346,23 394,83 0,29

150 1500 263,13 60,75 346,23 406,98 0,65

150 1480 165,51 59,94 346,23 406,17 0,41

150 700 8,81 28,35 346,23 374,58 0,02

150 1000 30,91 40,50 346,23 386,73 0,08

150 3370 241,83 136,49 346,23 482,71 0,50

150 2030 118,19 82,22 346,23 428,44 0,28

150 5480 530,76 221,94 346,23 568,17 0,93

150 3530 272,17 142,97 346,23 489,19 0,56

150 5480 737,63 221,94 346,23 568,17 1,30

150 5400 511,17 218,70 346,23 564,93 0,90

150 5400 469,88 218,70 346,23 564,93 0,83

150 2400 368,90 97,20 346,23 443,43 0,83

150 2080 93,84 84,24 346,23 430,47 0,22

150 5480 420,23 221,94 346,23 568,17 0,74

150 5480 292,21 221,94 346,23 568,17 0,51

150 2530 143,33 102,47 346,23 448,69 0,32

150 1300 48,44 52,65 346,23 398,88 0,12

150 4830 442,27 195,62 346,23 541,84 0,82

150 1220 36,68 49,41 346,23 395,64 0,09

150 1220 35,73 49,41 346,23 395,64 0,09

150 4830 430,85 195,62 346,23 541,84 0,80

150 1300 40,05 52,65 346,23 398,88 0,10

150 450 2,28 18,23 346,23 364,45 0,01

150 1900 67,86 76,95 346,23 423,18 0,16

150 5480 399,13 221,94 346,23 568,17 0,70

150 5480 493,40 221,94 346,23 568,17 0,87

150 1730 49,45 70,07 346,23 416,29 0,12

150 1530 31,55 61,97 346,23 408,19 0,08

150 400 1,64 16,20 346,23 362,43 0,00

150 350 1,77 14,18 346,23 360,40 0,00

150 5480 396,16 221,94 346,23 568,17 0,70

150 5400 264,08 218,70 346,23 564,93 0,47

150 7400 1033,57 299,70 346,23 645,93 1,60

150 5480 324,03 221,94 346,23 568,17 0,57

150 3530 231,47 142,97 346,23 489,19 0,47

150 3680 234,34 149,04 346,23 495,27 0,47

150 700 9,88 28,35 346,23 374,58 0,03

150 3780 176,96 153,09 346,23 499,32 0,35

T04‐T05

T06‐T07

T08‐T09

T10

Dimensiuni [mm]

T11‐T12

T13

T14‐T15



T01

T02‐T03


direcție transversală

18

Qcalcul Qb Qao Qcap


150 1220 78,80 49,41 76,00 125,41 0,63

150 2600 235,22 105,30 76,00 181,30 1,30

150 1230 63,56 49,82 76,00 125,82 0,51

150 3450 242,79 139,73 76,00 215,73 1,13

150 3460 257,52 140,13 76,00 216,13 1,19

150 1220 70,10 49,41 76,00 125,41 0,56

150 4830 708,51 195,62 76,00 271,62 2,61

150 4810 671,36 194,81 76,00 270,81 2,48

150 1230 77,10 49,82 76,00 125,82 0,61

150 4750 722,82 192,38 76,00 268,38 2,69

150 1300 68,45 52,65 76,00 128,65 0,53

150 600 9,90 24,30 76,00 100,30 0,10

150 3880 195,11 157,14 76,00 233,14 0,84

L04 150 7400 773,04 299,70 76,00 375,70 2,06

L05 150 5480 390,71 221,94 76,00 297,94 1,31

L06 150 5500 942,57 222,75 76,00 298,75 3,16

L08 150 5480 307,73 221,94 76,00 297,94 1,03

L10 150 5480 345,95 221,94 76,00 297,94 1,16

L11 150 5500 987,98 222,75 76,00 298,75 3,31

L13 150 5500 519,00 222,75 76,00 298,75 1,74

150 2080 101,54 84,24 76,00 160,24 0,63

150 2400 306,75 97,20 76,00 173,20 1,77

L16 150 5500 272,63 222,75 76,00 298,75 0,91

L17 150 5500 694,50 222,75 76,00 298,75 2,32

L19 150 5500 735,00 222,75 76,00 298,75 2,46

L20 150 7200 975,00 291,60 76,00 367,60 2,65

150 1975 115,11 79,99 76,00 155,99 0,74

150 3500 141,21 141,75 76,00 217,75 0,65

150 1200 110,10 48,60 76,00 124,60 0,88

150 1230 81,04 49,82 76,00 125,82 0,64

150 1220 64,45 49,41 76,00 125,41 0,51

150 2600 356,30 105,30 76,00 181,30 1,97

150 1230 228,51 49,82 76,00 125,82 1,82

150 1220 224,03 49,41 76,00 125,41 1,79

150 2600 373,86 105,30 76,00 181,30 2,06

150 1230 249,11 49,82 76,00 125,82 1,98

150 1220 244,20 49,41 76,00 125,41 1,95

150 2530 515,60 102,47 76,00 178,47 2,89

150 1300 96,53 52,65 76,00 128,65 0,75

150 5480 331,25 221,94 76,00 297,94 1,11


Qcalcul/QcapDiafragmaDimensiuni [mm]

L14

L01 ‐ L02

L21‐L22‐L23

Fig. 2.15. - Centralizator privind situația capacităților și a solicitărilor pentru montanții de la etajul 1 pe direcție longitudinală

19

Qcalcul Qb Qao Qcap


150 3800 89,15 153,90 76,00 229,90 0,39

150 3450 356,42 139,73 76,00 215,73 1,65

150 1220 107,34 49,41 76,00 125,41 0,86

150 1220 92,16 49,41 76,00 125,41 0,73

150 1220 92,16 49,41 76,00 125,41 0,73

150 1220 104,01 49,41 76,00 125,41 0,83

150 4850 650,06 196,43 76,00 272,43 2,39

150 1220 86,55 49,41 76,00 125,41 0,69

150 1220 86,55 49,41 76,00 125,41 0,69

150 1220 85,11 49,41 76,00 125,41 0,68

150 1220 85,11 49,41 76,00 125,41 0,68

150 1220 129,90 49,41 76,00 125,41 1,04

150 2050 227,97 83,03 76,00 159,03 1,43

150 400 6,45 16,20 76,00 92,20 0,07

150 3800 459,53 153,90 76,00 229,90 2,00

150 5480 430,05 221,94 76,00 297,94 1,44

150 2030 127,17 82,22 76,00 158,22 0,80

150 3370 171,42 136,49 76,00 212,49 0,81

150 5480 644,58 221,94 76,00 297,94 2,16

150 580 65,98 23,49 76,00 99,49 0,66

150 700 30,10 28,35 76,00 104,35 0,29

150 3530 266,27 142,97 76,00 218,97 1,22

150 5400 955,02 218,70 76,00 294,70 3,24

150 5400 832,29 218,70 76,00 294,70 2,82

150 2400 134,51 97,20 76,00 173,20 0,78

150 480 6,12 19,44 76,00 95,44 0,06

150 800 15,02 32,40 76,00 108,40 0,14

150 5480 585,75 221,94 76,00 297,94 1,97

150 5480 600,15 221,94 76,00 297,94 2,01

150 1900 97,05 76,95 76,00 152,95 0,63

150 450 4,53 18,23 76,00 94,23 0,05

150 1300 79,70 52,65 76,00 128,65 0,62

150 2600 297,35 105,30 76,00 181,30 1,64

150 1230 45,68 49,82 76,00 125,82 0,36

150 1220 44,78 49,41 76,00 125,41 0,36

150 1220 70,37 49,41 76,00 125,41 0,56

150 1230 71,79 49,82 76,00 125,82 0,57

150 2600 322,28 105,30 76,00 181,30 1,78

150 1300 119,52 52,65 76,00 128,65 0,93

150 1280 63,56 51,84 76,00 127,84 0,50

150 5480 330,05 221,94 76,00 297,94 1,11

150 3780 305,71 153,09 76,00 229,09 1,33

150 700 12,27 28,35 76,00 104,35 0,12

150 350 4,16 14,18 76,00 90,18 0,05

150 400 5,07 16,20 76,00 92,20 0,05

150 1530 142,02 61,97 76,00 137,97 1,03

150 1730 70,19 70,07 76,00 146,07 0,48

150 2680 214,90 108,54 76,00 184,54 1,16

150 300 1,25 12,15 76,00 88,15 0,01

150 2680 214,90 108,54 76,00 184,54 1,16

150 300 1,25 12,15 76,00 88,15 0,01

150 7400 1049,40 299,70 76,00 375,70 2,79

150 5400 255,42 218,70 76,00 294,70 0,87

150 3780 161,91 153,09 76,00 229,09 0,71

150 700 21,53 28,35 76,00 104,35 0,21

150 1000 39,14 40,50 76,00 116,50 0,34

150 1680 131,50 68,04 76,00 144,04 0,91

150 3530 310,80 142,97 76,00 218,97 1,42

150 5480 363,93 221,94 76,00 297,94 1,22

T11‐T12

T01

T13

T14‐T15

T06‐T07

T08‐T09

T02‐T03

T10



T04‐T05

Dimensiuni [mm]

Fig. 2.16. - Centralizator privind situația capacităților și a solicitărilor pentru montanții de la etajul 1

pe direcție transversală

20

Concluzia calculelor este că o serie de pereți trebuie consolidați pentru sporirea capacității la tăiere a acestora și a structurii în ansamblu. La parter, din totalul de 15 pereți de pe direcție transversală, 4 nu posedă suficientă capacitate. Astfel, pereții T01, T05, T10 și T13 necesită intervenții pentru sporirea capacității la tăiere.

La parter, din totalul de 11 pereți de pe direcție longitudinală, 4 nu posedă suficientă capacitate. Astfel, pereții L01-L02, L04, L11, L21-22-23 necesită intervenții pentru sporirea capacității la tăiere. La etaj, din totalul de 15 pereți de pe direcție transversală, 9 nu posedă suficientă capacitate. Astfel, pereții T1, T2, T3, T6, T7, T9, T10, T13, T5 necesită intervenții pentru sporirea capacității la tăiere.

La etaj, din totalul de 11 pereți de pe direcție longitudinală, 10 nu posedă suficientă capacitate. Astfel, pereții L1+L2, L4, L5, L6, L11, L13, L17, L19, L20, L21+L22+L23 necesită intervenții pentru sporirea capacității la tăiere.

21

Breviar de calcul - planşeu peste etaj 2

Pentru a stabili dacă placa de peste etajul 2 are suficientă capacitate pentru a prelua noile încărcări generate de construirea etajului suplimentar, se vor evalua încărcările aduse de straturile nestructurale ale planșeului in varianta actuală și se va compara cu surplusul de încărcare adus de construcția noului etaj.

Varianta actuala

a. Încărcare permanentă din planşeu peste etaj 2 - varianta actuala

Nr. Crt.

Denumire strat (material)

Grosime Greutate specifică

Încărcare normată

Coeficient încărcare

Încărcare de calcul

[cm] [kN/m3] [kN/m2] [kN/m2]

1 Pietris 4 17 0,680 1,2 0,816

3 Șapă de ciment 4 18 0,720 1,2 0,864

4 Termoizolație BCA 10 8,5 0,850 1,2 1,020

6 Beton de pantă 10 21 2,100 1,2 2,520

TOTAL 28 4,350 5,220

b. Încărcare din zapadă

Nr. Crt

Spaţiul unde acţionează

Încărcare utilă caracteristică

Coeficientul Încărcare utilă de calcul

[kN/m2] încărcării [kN/m2]

1 Acoperis terasă 1,00 1,2 1,20

Încărcarea totală în SLU: 2/42,6 mkNQG kQkG

Varianta propusă

a. Încărcare permanentă din planşeu peste etaj 2 - varianta propusă

Nr. Crt.

Denumire strat (material)

Grosime Greutate specifică

Încărcare normată

Coeficient încărcare

Încărcare de calcul

[cm] [kN/m3] [kN/m2] [kN/m2]

1 Pardoseală rașină

epoxidică 3 26 0,780 1,35 1,053

3 Șapă de ciment 7 25 1,750 1,35 2,36

TOTAL 10 2,040 3,41

22

b. Încărcare utilă - planseu etaj 2

Nr. Crt

Spaţiul unde acţionează

Încărcare utilă caracteristică

Coeficientul Încărcare utilă de calcul

[kN/m2] încărcării [kN/m2]

1 Corp ATI 3,00 1,5 4,50

Încărcarea totală în SLU: 2/91.7 mkNQG kQkG Concluzii Diferența de încărcare în starea limita ultimă pentru planșeul de peste etajul 2 in varianta propusă este de +23,2 % față de varianta actuală a planșeului. Rezultă astfel necesitatea consolidării plăcii de beton la partea inferioară. Se recomandă aplicarea unor soluţii pe bază de materiale compozite polimerice, datorită surplusului mic de încărcare rezultat.

23

Breviar de calcul - fundaţii

Conform studiului geotehnic, presiunea conventionala necorectata este de 310 kPa.

mB

mDkPap

f

conv

40,180,2310

Corecții:

kPaccpp

kPaDkckPaBkpc

DBconvconv

fD

convB

346306310

3028,22,18222,6140,105,03101

2

1

Verificarea fundațiilor sub peretii transversali cat și sub cei longitudinali s-a realizat în cazul grupării fundamentale. Presiunile de calcul sub talpa fundatiilor sunt centralizate in tabelele din Fig. 2.17 si Fig. 2.18.

Verificare fundații sub pereți transversali ‐ Grup. Fundam

Diafragma B L N M p1 p2 p<>pconv p<0 Observații

T01 1,4 47 11000 167,173 167,173 OK

T02 1,4 11 5100 331,169 331,169 OK

T03 1,4 11 1900 123,377 123,377 OK

T04 1,4 11 2200 142,857 142,857 OK

T05 1,4 11 2700 175,325 175,325 OK

T06 1,4 6 2200 261,905 261,905 OK

T07 1,4 6 2100 250 250 OK

T08 1,4 6 2350 279,762 279,762 OK

T09 1,4 6 2500 297,619 297,619 OK

T10 1,4 47 13500 205,167 205,167 OK

T11 1,4 11 2800 181,818 181,818 OK

T12 1,4 11 4500 292,208 292,208 OK

T13 1,4 6 1720 204,762 204,762 OK

T14 1,4 11 2250 146,104 146,104 OK

T15 1,4 11 2750 178,571 178,571 OK

Fig 2.17 Centralizator privind situația presiunilor de calcul sub talpa fundațiilor de sub pereții structurali transversali

24

Verificare fundații sub pereți longitudinali ‐ Grup. Fundam

Diafragma B L N M p1 p2 p<>pconv p<0 Observații

L01‐L02 1,4 47 16100 244,681 244,681 OK

L04 1,4 7,2 3000 297,619 297,619 OK

L05 1,4 6 2400 285,714 285,714 OK

L06 1,4 8 3150 281,25 281,25 OK

L08 1,4 6 2000 238,095 238,095 OK

L10 1,4 6 2600 309,524 309,524 OK

L11 1,4 6 2100 250 250 OK

L13 1,4 6 2650 315,476 315,476 OK

L14 1,4 6 2300 273,81 273,81 OK

L16 1,4 6 1600 190,476 190,476 OK

L17 1,4 6 2850 339,286 339,286 OK

L19 1,4 6 2800 333,333 333,333 OK

L20 1,4 7,2 2400 238,095 238,095 OK

L21‐L22‐L23 1,4 47 17300 262,918 262,918 OK

Fig 2.18 Centralizator privind situația presiunilor de calcul sub talpa fundțtiilor de sub pereții structurali longitudinali

Se observă faptul că presiunile de calcul de sub talpa fundațiilor sunt mai mici

decât presiunea convențională de calcul și în același timp nu apar întinderi sub talpa fundatiilor.

Documents

Expertiza model