Explicaţia detaliată a intoxicaţiilor alimentare şi a infecţiilor intestinale la copii şi la adulţi: cauzele, simptomele, tratamentul1. Ce sunt intoxicaţiile alimentare şi infecţiile intestinale?2. În care cazuri ar trebui să consultaţi imediat un medic?3. Cauzele şi sursele intoxicaţiilor alimentare şi ale infecţiilor intestinale4. Intoxicaţiile alimentare şi produsele contaminate5. Simptomele şi semnele intoxicaţiei alimentare şi ale infecţiilor intestinale6. Tratamentul şi primul ajutor în cazul intoxicaţiei alimentare şi în cazul infecţiei intestinale o Medicamentele pentru tratamentul intoxicaţiilor alimentare şi al infecţiilor intestinale o Tratamentul intoxicaţiilor alimentare sau al infecţiilor intestinale la copii o Tratamentul intoxicaţiilor alimentare sau al infecţiilor intestinale în timpul sarcinii o Remediile populare împotriva intoxicaţiilor alimentare7. Prevenirea intoxicaţiilor alimentare

Ce sunt intoxicaţiile alimentare şi infecţiile intestinale?O mare varietate de bacterii şi toxinele, produse de acestea, pot fi foarte periculoase pentru om şi-i pot provoca boli grave, mai ales în cazul în carepătrund în interiorul organismului uman.

Un alt pericol pentru sănătatea omului îl prezintă unele produse toxice (de exemplu, ciupercile otrăvitoare).

Principala cale pe care bacteriile, toxinele şi alte substanţe toxice pătrund în organismul uman sunt alimentele şi apa. În interiorul corpului uman alimentele consumate rămân în stomac doar 1,5-2 ore, apoi ele trec în intestinul subţire, în care bacteriile pot să se reproducă rapid, iar toxinele se absorb în sânge.

Despre intoxicaţii alimentare se vorbeşte în cazul în care boala apare după ce persoana consumă alimente stricate (alimente contaminate cu bacterii şi cu toxinele acestora).

În cazul în care intoxicaţiile alimentare sunt provocate de toxinele produse de bacterii, înseşi bacteriile, fie că pur şi simplu mor, fie că se elimină rapid din intestinul uman.

În cazul în care, în urma pătrunderii în intestinul uman, bacteriile continuă să se înmulţească acolo şi să producă toxine, se vorbeşte despre o infecţie intestinală(sinonime infecţie alimentară, toxiinfecţie alimentară).

În condiţii casnice, stabilirea cauzei bolii este practic imposibilă. Singurul lucru pe care oamenii, de regulă, îl ştiu, în asemenea situaţii, este faptul că au devenit bolnavi, posibil, în urma consumului unui produs anume.

De aceea, în acest articol vom vorbi nu despre modul în care poate fi determinată cu exactitate cauza bolii şi nici despre cum să distingeţi intoxicaţia alimentară de infecţia intestinală, ci despre ceea ce trebuie să faceţi şi la ce să acordaţi o atenţie deosebită în cazul în care la un adult sau la un copil, în urma consumului unor produse alimentare sau al apei murdare (eventual, contaminate sau otrăvitoare), apar simptome, precum greaţa, vărsăturile, durerile abdominale, frisoanele, febra, diareea severă.

Diferite tipuri ale intoxicaţiilor alimentare şi ale infecţiilor intestinale sunt extrem de frecvente în întreaga lume. Numai în Statele Unite, în fiecare an, de la aceste boli suferă peste 70 milioane de oameni, dintre care circa 5 mii mor. Dar total în lume, de la diverse forme ale intoxicaţiilor alimentare şi ale infecţiilor mor peste 4 milioane de oameni, cei mai mulţi dintre ei fiind copii.

În care cazuri ar trebui să consultaţi imediat un medic?

În multe cazuri, intoxicaţiile alimentare sau infecţiile intestinale pot fi atât de periculoase încât, fără o asistenţă medicală adecvată, oameni, din cauza lor, mor în câteva ore sau în câteva zile. Din aceste considerente, cât mai curând posibil, adresaţi-vă medicului Dvs. dacă:

1. Bănuiţi că aţi consumat ciuperci otrăvitoare. Intoxicaţiile cu ciuperci pot fi fatale. Până la sosirea ambulanţei, trebuie să administraţi persoanei afectate un prim ajutor, conform instrucţiunilor care vor urma mai jos.

2. Peste un scurt timp de după consumul unui produs, aţi simţit o slăbiciune musculară, greutatea de a ridica pleoapele, dificultăţi la respiraţie, dificultăţi la înghiţire, tulburări de vorbire, retenţie urinară.

3. Boala este însoţită de diaree apoasă abundentă sau de diaree cu urme de sânge, care durează mai mult de 24 ore.

4. S-a îmbolnăvit un copil cu vârsta până la 3 ani (dar mai ales sub 6 luni!).5. S-a îmbolnăvit o femeie gravidă.6. S-a îmbolnăvit o persoană care, fie că se tratează împotriva cancerului, fie că este

infectată cu HIV / SIDA.7. Simptomele bolii au apărut în timpul sau după o excursie în străinătate.8. Semne similare ale bolii au mai multe persoane în acelaşi timp.9. La persoana bolnavă au apărut semnele deshidratării: ochii înfundaţi, buzele uscate şi

crăpate, lipsa urinării sau urina de culoare întunecată, plânsul fără lacrimi la copii.10. Aţi observat îngălbenirea pielii şi a ochilor.11. Urina s-a întunecat la culoare.

Au apărut careva erupţii pe piele sau au început să se umfle articulaţiile.

Cauzele şi sursele intoxicaţiilor alimentare şi ale infecţiilor intestinaleSursele intoxicaţiilor alimentare sau ale infecţiilor intestinale, adesea, pot fi următoarele produse:

Supele, bulioanele, laptele, care au fost păstrate la temperatura camerei un timp îndelungat (12-24 ore)

Apa dintr-un izvor necunoscut Ouăle crude sau semicrude, precum şi bucatele care le conţin pe acestea Fructele de mare (stridiile, midiile) Ciupercile Diverse tipuri de peşte: tonul, heringul, macroul, somonul, etc. Carnea preparată prost Peştele afumat, carnea afumată, salamurile Laptele nepasteriuzat, caşcavalul, iaurturile, sucurile Dulciurile Conservele de casă Fructele şi legumele proaspete (în special, castraveţii, roşiile, varza, pepene

roşu în perioada de iarnă şi de primăvară) În unele cazuri, infecţiile intestinale apar în urma creşterii agresive a microbilor

care, până la un moment, trăiau în linişte în intestin.

Probabilitatea intoxicaţiilor alimentare sau a infecţiilor intestinale este deosebit de ridicată în cazul existenţei următoarelor condiţii:

Lipsa unor condiţii sanitare adecvate pentru pregătirea şi pentru depozitarea produselor alimentare

Contactul cu animalele Călătoriile în străinătate (în special, în zonele de coastă şi în ţările în curs de

dezvoltare) Picnicul sau excursia îndelungată Mesele de sărbătoare, pentru care mâncarea este pregătită în prealabil şi în

cantităţi mari (cum ar fi nunţile, cumătriile, zilele de naştere).

Intoxicaţiile alimentare şi produsele contaminateAdesea, produsele care cauzează otrăvirea, au un gust sau un aspect suspect, dar pot provoca intoxicaţii şi produsele care arată obişnuit şi au gust perfect normal.

Semnele sigure ale alimentelor stricate şi ale unui risc real de contaminare pot fi următoarele fenomene:

Mirosul rău al alimentelor Pete de "mucegai" Apariţia micilor bule de gaz sau a spumei în alimentele lichide (de exemplu, în

supă) Apariţia unui strat lipicios umed pe suprafaţa produsului (de exemplu, pe

carne) Capacul bulbucat (umflat) al borcanului cu conserve şi eliminarea gazelor în

timpul deschiderii acestuia Gustul straniu (de exemplu, amar sau acru), care nu este specific acestui

produs.

Severitatea intoxicaţiei alimentare, de regulă, depinde de cantitatea alimentelor de proastă calitate care au fost consumate. Totuşi, unii microbi (de exemplu, agentul botulismului) pot produce toxine atât de puternice încât intoxicaţiile severe apar chiar şi în cazul în care alimentele contaminate au fost ţinute în gură doar o perioadă scurtă de timp, iar apoi au fost scuipate.

Simptomele şi semnele intoxicaţiei alimentare şi ale infecţiilor intestinalePrincipalele semne şi simptome ale intoxicaţiei alimentare sau ale infecţiei intestinale sunt:

Greaţa şi vărsăturile care apar, de regulă, peste câteva ore sau peste câteva zile după contaminare, dar, în unele cazuri, acestea pot fi absente.

Greaţa şi vărsăturile, în primele ore sau în timpul primei zile după consumul produsului contaminat, sunt caracteristice otrăvirii cu peşte, cu ciuperci otrăvitoare, cu glutamat sau cu alimentele stricate, infectate cu Stafilococul auriu. 

Diareea poate fi absentă în cazul unor intoxicaţii alimentare uşoare, dar se manifestă, aproape întotdeauna, în cazul infecţiei intestinale.

Diareea poate apărea, fie că în primele ore, fie că în primele zile, fie că în primele săptămâni după o otrăvire sau o contaminare. Dacă diareea a apărut chiar din prima

zi a bolii, cea mai probabilă cauză este intoxicaţia alimentară. Dacă diareea apare după câteva zile ale bolii, cea mai probabilă cauză a acesteia este infecţia bacteriană (dizenteria, salmoneloza, febra tifoidă, holera, yersinioza, escherichioza, etc. ).  

Apariţia diareei după câteva săptămâni de boală indică asupra contaminării cu paraziţi (giardiaza, amoebiaza, cisticercoza, trichineloza, listerioza) sau infectării cu hepatita virală.

 Tăieturile puternice sau crampele abdominale pot apărea, la scurt timp, înaintea vărsăturilor şi ale diareei. Ulterior, odată cu intensificarea diareei, durerile abdominale pot, alternativ, să se intensifice şi să se reducă, sub formă de accese bruşte, combinate cu nevoia urgentă de a merge la toaletă.

Temperatura crescută (până la 38.5 sau mai mare), frisoanele, slăbiciunea severă apar, de regulă, simultan cu alte simptome descrise mai sus.

Înroşirea feţei, mâncărimile şi roşeaţa pielii, senzaţia de căldură la faţăsunt semnele tipice ale intoxicaţiei cu substanţe chimice care pot fi adăugate în produsele alimentare, ca aditivi alimentari.

Cazurile severe ale intoxicaţiei alimentare pot fi însoţite de următoarele simptome:

Pierderea conştiinţei, slăbiciunea severă în muşchi, vederea dublă, dificultăţile în respiraţie;

Scăderea bruscă a tensiunii arteriale, pulsul rapid, înroşirea pielii; Absenţa urinării; Tensiunea puternică a muşchilor gâtului; Umflarea ganglionilor limfatici.

Fiţi atenţi!

Simptomele specificate mai sus apar nu doar în cazul intoxicaţiilor alimentare sau în cazul infecţiilor intestinale, dar şi în cazul altor boli periculoase ale organelor interne, care nu au nicio legătură cu otrăvirea.

Dacă v-aţi îmbolnăvit Dvs. sau cineva dintre apropiaţii Dvs., urmăriţi cu o mare atenţie modul în care evoluează boala şi fiţi gata, în orice moment, să cereţi sfatul medicului, în cazul în care apar semnele dezvoltării periculoase a bolii.

NU încercaţi, din propria iniţiativă, să stabiliţi cauza exactă a bolii şi tratamentul acesteia. În cazul în care măsurile de prim ajutor şi tratamentul simptomatic, descrise mai jos, nu ajută, contactaţi imediat medicul Dvs. Dacă, dintre toate simptomele, la Dvs. predomină, fie că diareea, fie că durerile abdominale, fie că greaţa, studiaţi atent recomandările noastre din articolele:Durerile în abdomen: cauzele şi tratamentul,  Diareea: cauzele şi tratamentul,Greaţa şi voma: cauzele şi tratamentul.

Tratamentul şi primul ajutor în cazul intoxicaţiei alimentare şi în cazul infecţiei intestinaleVă rugăm să reţineţi!

Recomandările care urmează sunt adaptate pentru tratamentul intoxicaţiilor alimentare la adulţi şi la adolescenţi. Explicaţia detaliată a tratamentului diareei la nou-născuţi, la sugari şi la copiii în primii ani de viaţă sunt prezentate în articolul: Tratamentul corect, eficient şi sigur al diareei şi al vomei la copii. 

În cazul în care Dvs. sau apropiaţii Dvs. au simptomele, fie că ale intoxicaţiei alimentare, fie că ale infecţiei intestinale, dar nu există semne care ar indica dezvoltarea periculoasă a bolii (vezi mai sus - când să vă adresaţi medicului), tratamentul poate fi efectuat la domiciliu, în conformitate cu următoarele reguli:

În cazul în care, în urma consumului alimentelor contaminate, vărsăturile omului bolnav conţin resturi de alimente consumate, acesta trebuie să bea circa 500-750 ml. de apă caldă. Acest lucru îl va ajuta să îndepărteze din stomac, în timpul următorului episod al vomei, alimentele stricate. Bolnavul trebuie să bea apă până când lichidul vomitat nu va deveni limpede. 

Intoxicaţiile alimentare şi infecţiile intestinale uşoare, de regulă, nu necesită niciun tratament special şi totalmente dispar, în decurs de 1-3 zile, în condiţiile consumului abundent al lichidului şi în condiţiile respectării dietei.

Încercaţi să beţi cât mai mult lichid. În urma vărsăturilor sau a diareei, bolnavul pierde o cantitate mare de lichid, ceea ce poate conduce rapid la o deshidratare periculoasă.

În calitate de băutură ar trebui să fie folosită, fie că soluţia specială, preparată din pulberi, care se vând în farmacii (de exemplu, Rehydron), fie că soluţia este preparată la domiciliu, după următoarea reţetă: Într-un litru de apă fiartă, se dizolvă 1 linguriţă de sare (fără vârf) şi 4-6 linguriţe de zahăr.  

Încercaţi să nu beţi băuturi dulci, sucuri de fructe, alcool, ceai şi cafea, deoarece aceste lichide nu conţin cantităţile necesare de săruri şi pot doar să sporească deshidratarea.

Veţi putea să asiguraţi organismului Dvs. cu o cantitate suficientă de lichid, ghidându-vă de următoarea regulă: pe lângă acei, necesari omului, doi litri de lichide pe zi, ar trebui să beţi suplimentar 200-250 ml de lichid după fiecare episod de diaree sau de vomă.

Ce pot mânca după otrăvire?

1. La începutul bolii, în prezenţa senzaţiei de greaţă şi a diareei severe, încercaţi să evitaţi consumul alimentelor greu digerabile (carne grasă şi alte alimente grase) şi consumaţi doar cantităţi mici de alimente uşor digerabile (cartofi fierţi sau copţi, orez fiert, pesmeţi).

2. Pe parcursul întregii perioade de boală, încercaţi să eliminaţi din dieta Dvs. laptele şi alte produse lactate.

3. La începutul bolii, mulţi adulţi şi copii care suferă de intoxicaţii, refuză totalmente să mănânce. Să nu vă faceţi griji din această cauză. Nu este nevoie să forţaţi bolnavul chiar dacă el, toată ziua, nu a mâncat nimic. Este important doar să se consume o suficientă cantitate de lichid.

4. Odată ce diareea şi vărsăturile slăbesc, cantitatea alimentelor consumate poate fi crescută. Este important doar ca aceste alimente să fie uşor digerabile.

5. La alimentaţia obişnuită vă veţi putea întoarce în aproximativ 2 zile după intoxicaţia alimentară.

Medicamentele pentru tratamentul intoxicaţiilor alimentare şi al infecţiilor intestinale

Fiţi atenţi în tratarea simptomelor bolii

Adesea, la apariţia primelor simptome ale bolii (vărsăturile sau diareea), oamenii încearcă să le suprime, folosind o varietate de remedii simptomatice, crezând că eliminând simptomele, ei se vor vindeca. De fapt, lupta cu simptomele infecţiei intestinale sau ale intoxicaţiei ar trebui să se facă cu foarte mare atenţie.

Vărsăturile şi diareea severă, asociate cu otrăvirea sau cu infecţiile intestinale, au, în primul rând, o natură defensivă, deoarece ele ajuta organismul să scape de alimentele contaminate şi de microbii care au cauzat boala. Din aceste considerente, suprimarea vărsăturilor şi a diareei poate încetini recuperarea sau poate chiar provoca complicaţii grave. 

Medicamente împotriva greţii şi împotriva vărsăturilorGreaţa şi vărsăturile uşoare nu necesită niciun tratament special. Consumul unor cantităţi mici de alimente ajută la ameliorarea senzaţiei de greaţă şi la diminuarea vărsăturilor (vezi mai sus).

În cazurile în care, fie că greaţa şi vărsăturile sunt foarte severe, fie că acestea durează mai mult de 24 ore, solicitaţi neapărat asistenţă medicală. În asemenea situaţii, tratamentul la domiciliu poate fi periculos.

Utilizarea medicamentelor antiemetice (împotriva greţei şi vomei) pentru tratarea simptomelor de greaţă şi de vărsături, asociate cu intoxicaţiile alimentare sau cu infecţiile intestinale, este permisă doar sub supravegherea unui medic.

 Medicamentele antidiareiceDiareea nu necesită niciun tratament special, cu excepţia consumului adecvat de lichide, deoarece, în timpul bolii, organismul uman se deshidratează rapid (vezi mai sus).

Pentru ameliorarea diareei pot fi utilizate medicamentele speciale (de exemplu, Loperamidul) conform următoarei scheme: prima doză de 4 mg (2 capsule), apoi, câte 2 mg (1 capsulă) după fiecare episod al diareei, dar nu mai mult de 16 mg (8 capsule) timp de 24 ore . Vezi şi Instrucţiunile de utilizare a Loperamidului.

Fiţi atenţi! Utilizarea medicamentelor antidiareice (de exemplu, a Loperamidului) pe fondul salmonelozei, dizenteriei, holerei sau pe fondul altor infecţii intestinale periculoase poate complica semnificativ evoluţia bolii prin încetinirea purgaţiei intestinelor de microbi patogeni. De aceea, în niciun caz, nu administraţi aceste medicamente, dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome:

1. Creşterea temperaturii corpului;2. Senzaţia de oboseală sau de slăbiciune;3. Diareea cu urme de sânge;

Peste 1-2 zile după începutul tratamentului diareea persistă sau chiar se agravează.

Chelatorii (enterosorbenţii)În scopul ameliorării diareei şi accelerării eliminării microbilor şi toxinelor din organism, pot fi utilizaţi enterosorbenţii (agenţii chelatori) (de exemplu, cărbune activat, Smecta). Chelatorii ar trebui să fie utilizaţi cu precauţie în cazul în care bolnavul are febră. De asemenea, dozele mari ale acestui medicament nu se

administrează copiilor sub vârsta de 3 ani şi adulţilor cu vârstă peste 60 ani, din cauza riscului complicaţiilor grave.

După administrarea agentului chelator (enterosorbentului), alte medicamente pot fi utilizate peste, cel puţin, 1-2 ore. Vezi şi: Descrierea detaliată a tratamentului diareei.

 AntibioticeConform unor cercetări recente, doar 10% dintre cazurile intoxicaţiilor alimentare sau ale infecţiilor intestinale necesită tratament cu antibiotice.

Administrarea antibioticelor, precum a Levomicetinei (Cloramfenicolului), Furazolidonului, etc., la primul semn al otrăvirii sau al infecţiei intestinale, este o practică totalmente greşită. Administrarea unor antibiotice (inclusiv, a cloramfenicolului) pot complica esenţial evoluţia bolii şi pot provoca unele complicaţii grave (chiar şi fatale) (vezi Efectele adverse ale Levomicetinei).

Nu administraţi antibiotice fără prescripţia medicului. În cazul în care boala nu trece în primele 1-2 zile de la începutul tratamentului, adresaţi-vă neapărat medicului Dvs. După stabilirea cauzelor bolii, medicul vă va prescrie tratamentul adecvat. 

Medicamentele împotriva febreiTemperatura crescută şi frisoanele în cazul otrăvirilor şi al infecţiilor intestinale nu necesită niciun tratament special. Dimpotrivă, administrarea medicamentelor împotriva febrei, fără a fi nevoie, poate să ascundă dezvoltarea periculoasă a bolii.

De regulă, în cazurile uşoare ale intoxicaţiilor sau ale infecţiilor intestinale, temperatura scade după 1-2 zile. Dacă observaţi că temperatura crescută se menţine timp de mai multe zile, şi chiar începe să crească, consultaţi neapărat medicul Dvs. 

Tratamentul suplimentarUnele intoxicaţii alimentare grave (de exemplu, botulismul, otrăvirea cu ciuperci) necesită măsuri speciale pentru a salva viaţa pacientului. Tratamentul pacienţilor cu intoxicaţie severă, de regulă, se efectuează în cadrul secţiilor de boli infecţioase sau toxicologice ale spitalelor, precum şi în spitalul de urgenţă.

La cea mai mică bănuire a unei intoxicaţii severe (vezi mai sus În care cazuri ar trebui să consultaţi imediat un medic?), chemaţi urgent asistenţa medicală.

În cazul infecţiilor intestinale, tratamentul suplimentar se alege în funcţie de tipul bolii şi include, de regulă, administrarea antibioticelor sau a altor preparate antimicrobiene, prescrise de medicul Dvs. Pacienţii cu infecţii intestinale se tratează în secţiile de boli infecţioase ale spitalelor.

 Tratamentul intoxicaţiilor alimentare sau al infecţiilor intestinale la copiiCopiii suferă de intoxicaţii alimentare şi de infecţii intestinale mai des decât adulţii şi suportă mai greu aceste boli. Deosebit de periculoase sunt intoxicaţiile alimentare şi infecţiile intestinale în cazul copiilor sub vârsta de 3 ani. În cazul acestor copii, voma şi diareea conduc rapid la deshidratare periculoasă.

Principalele simptome ale deshidratării la copii sunt:

Letargia, somnolenţa, slăbiciunea;

Refuzul de mâncare; Ochii înfundaţi; Plânsul fără lacrimi, pielea şi buzele uscate.

În cazul unor simptome, fie ale intoxicaţiei alimentare, fie ale infecţiei intestinale, fie ale deshidratării, trebuie neapărat să arătaţi copilul medicului pediatru. Până vă vizitează medicul, conduceţi-vă de recomandările noastre, prezentate în articolul Tratamentul corect, eficient şi sigur al diareei şi al vomei la copii.

Tratamentul intoxicaţiilor alimentare sau al infecţiilor intestinale în timpul sarciniiÎn cazul intoxicaţiilor alimentare şi al infecţiilor intestinale în timpul sarcinii, ar trebui să solicitaţi asistenţa medicală de urgenţă.

Multe dintre medicamentele utilizate pentru tratarea acestor boli, inclusiv amestecurile de băut, sunt din grupul de medicamente, utilizarea sigură ale cărora în timpul sarcinii nu a fost dovedită. Din aceste considerente, ele pot fi utilizate doar în situaţii de urgenţă şi doar sub supravegherea medicală.

Remediile populare împotriva intoxicaţiilor alimentareReţetele şi tratamentele populare împotriva intoxicaţiilor alimentare şi ale infecţiilor intestinale pot fi utilizate doar în cazurile uşoare ale bolii, în absenţa oricăror semne ale dezvoltării ei periculoase. În special, pentru a ameliora diareea, poate fi utilizat un decoct de coajă de stejar sau de sunătoare (pojarniţă).

Prevenirea intoxicaţiilor alimentareMetodele principale ale prevenirii intoxicaţiilor alimentare şi infecţiilor intestinale sunt:

Prelucrarea termică adecvată a produselor alimentare. Depozitarea corectă a produselor: alimentele calde trebuie să fie păstrate la

cald, acele reci - la rece. Nu lăsaţi alimentele şi băuturile (de exemplu, lapte) la temperatura camerei pentru mai mult de 2 ore.

În niciun caz nu beţi apă din izvoare necunoscute. Dacă este necesar, fierbeţi apa înainte de a bea.

Înainte de a mânca, spălaţi-vă pe mâini şi spălaţi fructele şi legumele sub apă curată, curgătoare.

Ministerul Educatiei Republicii Moldova

Colegiul de Construcţii din Chişinău

Referat la Protectia civilăTema:,, Intoxicarea oamenilor în urma

consumului produselor alimentare”

A efectuat : Latu M. D.I. 12 09 1

A verificat: Cotirsev D.

Chisinau 2014