Expresul Ziua de aziEste, la noi, cea mai lungănoapte din an (19 ore 47minute), numită ştiinţificsolstițiul de iarnă, ceea ceînseamnă că înălțimeasoarelui deasupra orizontuluiși, respectiv, ziua sînt mini -me. Cuvîntul solstiţiu provine

din latină şi înseamnă “soare nemişcat”. Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 21 decembrie 2012 | Anul V, NR 47(252)

Bărbat din Nisporeni, acuzat de dublu omor

Un bărbat din Nisporeni, în vîrstă de 49 de ani, aflat în stare de ebrietate, şi-a în-junghiat mortal concubina şi vecinul. Tragedia s-a întîmplat în septembrie, iar cauzapenală de învinuire a acestuia a fost expediată recent spre examinare în instanţa dejudecată. Anterior, el s-a mai aflat în detenţie. De notat că bărbatul i-a aplicat cîtevalovituri de cuţit şi fiului concubinei sale, însă victima a rămas în viaţă.

Încăpăţînarea costă

Un bărbat din satul Răciula, Călăraşi, pus mereu pe ceartă, riscă să fie sancţionatdur. După ce a acaparat abuziv o casă părăsită, cu teren aferent, a atentat şi laproprietăţile unui vecin. Cu mai bine de jumătate de an în urmă, el a rezemat de gardulacestuia obiecte grele, astfel că gardul riscă să se prăbuşească.

Nici intervenţia primăriei locale, nici a poliţiştilor nu i-au putut stăvili încăpăţî na -rea. S-a ajuns la judecată, care l-a obligat să-şi ia obiectele şi să achite 500 de lei pen -tru reparaţia gardului plus 150 de lei taxa de stat.

Bărbatul continuă să se încăpăţîneze. Potrivit executorului judecătoresc din Că -lăraşi, Eugen Dudnicenco, dacă omul nu se va conforma prescripţiilor legale, el riscăsă ajungă din nou în judecată. De data aceasta însă, ar putea fi pedepsit mult mai aspruşi impus să plătească o sumă de circa 4000 de lei.

Ştiri de pe Expresul.com

Evenimentul a avut loc înpre zența întregului efectiv al di-vizionului, dar și al unuia dintredeputații primului Parlament,Valeriu Jardan. Anume dînsuluii-a revenit misiunea de a dezveliplaca pe care este înscris textulDeclarației de Independență,sub care și-a pus şi el semnăturacu 21 de ani în urmă.

”Sînt încîntat de ceea ce amvăzut azi aici, la Divizionul deartilerie din Ungheni. Este unlucru frumos”, a declarat, în cu-vîntul său de salut, Valeriu Jar-dan, după care a felicitat întregefectivul cu această ocazie.

”Astăzi am asistat cu toții lao lecție de istorie, dar și la unade educație militar-patrioticăfoarte importantă pentru noi, ceicare slujim Patriei”, a menţionatSergiu Railean, comandantul Di -vizionului de artilerie din Un -gheni. Dînsul s-a arătat convins

de necesitatea cunoașterii aces-tui document de către toți cetă -țenii Republicii Moldova, căci“de aici pornește istoria noastrăca stat independent”.

Ceremonia solemnă de dez -ve lire a Declarației de Inde pen -dență a fost binecuvîntată și dedoi preoți de la Catedrala epis -co pală ”Alexandru Nevski” dinUngheni, care au oficiat și o sluj -bă de sfințire a plăcii proaspătinstalate.

De notat că evenimentul res -pectiv a dat startul săptămîniidedicate educației militar-patri-

otice în Divizionul de artileriedin Ungheni.

În aceeași zi, la aceeași oră,10.30, copii similare ale Dec la -rației de Independență a R.Mol -dova au fost inaugurate la Cen trulteritorial militar din Ungheni,dar și în secțiile administrativeale acestuia din Nisporeni și Că -lărași.

”Unitatea militară din Un ghenine-a luat-o înainte, invitîndu-l laceremonie pe Valeriu Jardan,unicul unghenean, semnatar alDeclarației de Independenţă. Nouănu ne-a rămas decît să desfă șu -

răm mitinguri interne, cu partici -parea angajaților”, a pun ctatGheorghe Cimbriciuc, coman-dantul Centrului teritorial mili-tar Ungheni, accentuînd că, chiarși așa, evenimentul a fost unulfoarte important și emo ți onantpentru cei care au participat la el.

De menționat că, în acea zi,în toate unităţile şi instituţiilemilitare din republică au fost in-stalate 60 de copii ale Dec la -raţiei de Independenţă. Pentrufiecare copie s-au cheltuit cîte700 de lei.

Ina Landa

Puţine întreprinderi în regiuneNici unul din raioanele regiunii Ungheni-Nisporeni-Călăraşi nu

se regăseşte în TOP 5 localități cu cele mai multe întreprinderi dinR. Moldova. Potrivit datelor din registrul Camerei Înregistrării deStat, din cele 163261 de întreprinderi, 86780 sau 53% se află încapitală. Urmează apoi municipiul Bălţi cu 8329 de întreprinderi,UTA Găgăuzia cu 5200 de întreprinderi, raioanele Orhei şi Cahul– ambele cu peste 4500 de întreprinderi, Ialoveniul – cu 3526 deîntreprinderi. Raionul Ungheni, cu 3278 de întreprinderi (2%), sesituează pe locul 7. Nisporeniul are 1562 de întreprinderi (0,95%)şi ocupă poziţia a 20-a, iar Călăraşiul este pe locul 26 cu 1230 deîntreprinderi la activ (0,75%).

Au înghiţit momealaVulpile din regiune au înghiţit momeala. Şi aceasta, datorită

mirosului specific de peşte pe care a avut-o. Momeala respectivă,de fapt, este un vaccin antirabic. De forma unor brichete, acesteaau în interior o capsulă care constituie vaccinul cu pricina. „Odatăce nimereşte în organismul vulpilor, capsula se absoarbe şi, pesteaproximativ 21 de zile, se formează imunitatea contra rabiei”,ne-a explicat Sergiu Gulica, inspector superior la Direcţia sanitar-veterinară din Ungheni. Momelile, fiecare dintre care a avut patrudoze de vaccin, au fost puse la o distanţă de şapte-zece metri devizuini. Campanie de vaccinare antirabică a vulpilor a început lafinele lunii noiembrie. Urmează să se stabilească cît de eficienteau fost vaccinurile.

Petreştenii îşi doresc o istorie a satului lor

Profesorii de istorie ai Liceului “Gaudeamus” din satul Petreşti,raionul Ungheni, de comun acord cu consiliul comunal, au iniţiatun proiect de scriere a istoriei satului natal. În acest sens, a fostdes chis şi un cont bancar, astfel că oricine poate contribui financiarla realizarea acestei idei. “Rugăm agenţii economici, oamenii debună credinţă, tinerii şi vîrstnicii, pe care îi doare sufletul pentrusatul natal, să doneze cît îi lasă inima pentru această faptă nobilă,care va fi apreciată de urmaşi”, se menţionează într-un aviz, plasatpe site-ul www.petresti.md.

Hoţi prinşi în timp de 24 de ore

În noaptea de 14 spre 15 decembrie, doi tineri, unul dinHorodişte, raionul Călăraşi, şi altul din Cioreşti, raionul Nisporeni,au spart lacătul de la uşa unui magazin alimentar din Horodişte,furînd de acolo produse alimentare în valoare de 1112 lei. SimionDodon, ofiţer de urmărire penală al Comisariatului de PoliţieCălăraşi, susţine că, graţie acţiunilor bine organizate ale poliţiştilorcălărăşeni, cei doi au fost identificaţi în mai puţin de 24 de ore.Astfel, a fost posibilă şi restituirea integrală a bunurilor furate.Poliţia a pornit o acţiune penală. Legea însă prevede în astfel decazuri, cînd e vorba de infracţiuni considerate mai puţin grave, şio împăcare a părţilor. Acum urmează ca cei doi să poată să-lconvingă pe proprietarul magazinului să-i ierte.

Știri expresO lecție de istorie pentru unitățile și instituțiile militare din regiune

De acum încolo, alături de portretele actualilorconducători ai țării și aiMinisterului Apărării, peholul blocului administratival Divizionului de artileriedin Ungheni va sta, la locde cinste, și o copieînrămată a Declarației deIndependență a RepubliciiMoldova. Pe 17 decembrie,aceasta a fost dezvelită în cadrul unei ceremoniifestive.

Citiţi în numărul curentPoliţele de asigurare medicală obligatorie vor fi chiar... obligatorii Știați că, anual, regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărașipierde aproximativ o sută de milioane de lei din cauza per-soanelor care nu-și cumpără polița de asigurare medicalăobligatorie?

Vezi pag. 2

Stimaţi părinţi!

În seara de Revelion, copiii sînt în aşteptarea lui Moş Crăciun.

Visele lor se vor împlini, dacă ne contactaţi în prealabil la tel.: 023623553 sau 078403239

Spectacol al absurduluicu Alexandru Plăcintă

De la Plăcintă la Plăcintă(În caricatură – scriitorul Alexandru Plăcintă)

Sergiu Railean: “De aici pornește istoria noastră ca stat independent”

2Expresul

R. Moldova a urcat opt poziții în clasamentul celor mai democratice state, realizat de compania austriacă „Democracy Ranking”, clasîndu-se pe locul 53 din 104 țări evaluate, informează UNIMEDIA. Pe primele locuri se situează Norvegia, Suedia şi Finlanda. Ucraina a coborît opt poziții ocupînd locul 61, România și-a menținutpoziția a 42-a, iar Federația Rusă e pe locul 88.

Actual

Vineri, 21 decembrie

Trenul Chişinău-Ungheniîşi continuă cursul. La stațiaurmătoare urcă o femeie maiîn vîrstă şi se aşează în locul celor două care au coborît. Nu autrecut nici cinci minute, că se înfiripă o nouă discuţie. Curiosşi interesant mi-a fost să văd că discuția dintre cele două femeiparcă ar fi fost o continuare a celei anterioare, doar că după omică pauză de cafea.

“Iaca, matale spui că ăștia se trădează cum Iuda l-a trădat peDomnul. Pe ei nu-i interesează nimic. Au uitat de cele zeceporunci… Ce se spune acolo? Iubește-l pe aproapele tău ca petine însuți”, zice femeia ce tocmai a intrat în vagon. Cealaltă,care era deja de o habă de vreme în tren, dădu a lehamite dinmînă, încercînd să scoată un sunet, care însă se opri în gîtprovocînd o horcăială de om răcit.

Femeia nou-venită își continuă gîndul cu aceeași durere înglas. “Hai să spunem că n-au ochi să se vadă între dînșii, că setră dează și se mănîncă, ca nişte cîini… Da noi, norodul, cele-am făcut? De noi de ce își bat joc, de ce ne amăgesc ca peniște animale? Şi de un dobitoc ți-i milă… Da lor nici de oameninu le pasă”.

“Ei lasă, dragă, că lăcrimile pe pămînt nu cad. Or să dea toţisocoteală, și ei, și noi”, murmură prima doamnă, cu ochii pier -duți undeva peste geamul vagonului. Mi-am aruncat şi eu pri -vi rea într-acolo. Trenul trecea pe lîngă niște gunoiști, iar cîțivacopii scotoceau prin gunoi. “Vor răspunde pentru copiii ișteacare stau fără părinți. Unii din ei, săracii, se culcă și se scoalăflămînzi. Am auzit la televizor că se spînzură de dor și jele”,adăugă dînsa fără să-și dezlipească privirea de la geam.

“Mi se pare că nici blestemul nu-i mai ia… Puține mame îșiplîng copiii morți sau stîlciți pe la Moscova, Peterburg,Leningrad sau prin Europa? Cîtă sudoare și cît frig îndură copiiinoştri, ca ei să stea ca boșii și să-și cumpere mașini noi, că îîdoare “ghimaroiu” în cele vechi”, începu şi cu mai mult avîntnou-venita, de parcă ar fi fost la o adunare de partid sau la unmiting. “Ei se plimbă cu europenii, îi aduc pe aici ca la zooparc.Europenii se uită la noi și noi la ei de parcă n-am trăi pe acelașipămînt”, continuă femeia.

În scurt timp, ajungem la stația terminus. Trebuie să coborîm.Eu însă mai zăbovesc un pic. Mă întreb ce e mai rău: să fii dem-nitar de stat sau să fii blestemat? Din cîte îmi dau seama, în țaranoastră aceste două lucruri au devenit deja sinonime...

Jurnalul din tren

Iadu-i pe pămînt... Partea II

Haine, încălţăminte, produse ali-mentare şi 5500 de lei au ajuns,sîmbăta trecută, pe 15 decembrie,la Morenii Noi, raionul Ungheni,fiind donate familiei Miţelea decătre un om de afaceri chişinăuean,originar din satul Mileşti, raionulNisporeni. Este vorba de AndreiBobeică, directorul Centrului comercial „Toamna de aur”, care nu a putut rămîne indiferent la necazurile acestei familii, ce a avut de suferit în urma tragicului accident rutier din 9 august 2012.

Într-o clipă, cinci copii au rămas orfani demamă. Niciodată nu au avut parte de preamulte bucurii, sărăcia i-a însoţit mereu.

După ce mama lor, Aliona, în vîrstă de

doar 39 de ani, s-a stins, sărăcia a devenitşi mai apăsătoare. O rază de lumină şi spe -ranţă le-a adus în casă campania „Dăruieştişi cîştigi”, iniţiată de postul „Pro TV Chi -şi nău”. După vizionarea reportajului desprefamilia Miţelea din Morenii Noi, AndreiBobeică a decis să întindă şi el o mînă deajutor.

Casa în care locuiesc cei cinci copiiîmpreună cu tatăl lor se dărîmă. Nu maieste lîngă ei cea care a menţinut flacăra vieîn căminul familial. Familia, practic, nu aresurse de existenţă, iar copiii sînt mult preamici pentru a reuşi să se întreţină. Cel maimare are 17 ani, iar cel mai mic – doar cincianişori.

Rudele spun că orice ajutor pentruaceastă familie e mai mult decît binevenit.Cu banii donaţi la sfîrşitul acestui an eiintenţionează să repare casa.

Ajutoare pentru o familie din Morenii Noi de la un mileştean

Cine şi cum plăteşte

În raionul Ungheni, din cele36 mii de persoane neasigurateși-au procurat polițe, în 2012,doar 1790. La Nisporeni, dincei 23 mii de cetățeni neasi gu -rați numai 1166 s-au asigurat in -dividual, iar la Călărași - dinaproximativ 19 mii de cetăţenine asigurați, doar 1183 și-au pro -curat polițe.

„Noi trebuie să participămsolidar la formarea bugetuluiFondului asigurării obligatoriide asistență medicală, pentru

ca, ulterior, să beneficiem deservicii medicale de calitate”, aaccentuat şeful Agenției terito-riale CNAM Ungheni.

Un nou an cu noi reguli

Potrivit lui Oleg Belbas, din2013 lucrurile vor lua o altă în -tor sătură și persoanele neasigu-rate vor fi puse la respect. „Încapul mesei trebuie să fie legeași nu mofturile fiecăruia”, a dec -larat dînsul, menționînd că anu -me așa ar trebui să sune sloga -nul CNAM în anul ce urmează.

Cei ce nu vor respecta bu -chia legii, vor avea de a face cuinstanţa de judecată, a accentuatdînsul. Mai mult chiar, persoa -nele ce nu vor achita polița de asi -gurare medicală nu vor putea pă -răsi țara, ele fiind impuse să-șionoreze obligațiunea față de statşi să se asigure.

Vina o poartă şi medicii

Cine e de vină cu foarte mul -tă lume nu-şi cumpără poliţa deasigurare medicală? Şeful Agen -ției teritoriale CNAM Ungheniconsideră că o mare parte dinvină o poartă înşiși prestatoriide servicii medicale. „Știu căsînt unii medici care îi sfătuiepe oameni să le pună mai binelor în buzunar un ban decît săcumpere polița”, a specificatdînsul, după care a făcut ur mă -toarea declarație: „Îndemn toțicetățenii din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași, indiferent

dacă lucrează sau nu, să se asi -gure în anul 2013, pentru a nuavea neplăceri cu legea”.

De unde bani pentru poliţă?

Deşi situația materială a mul -tor oameni este șubredă, acesta nueste motiv de a renunța la asigu -rarea medicală. „Sînt convinscă un om, oricît de sănătos ar fi,apelează la doctor măcar o datăîn an, iar în acest caz va avea ne-voie de poliță”, a subliniat ofi -cialul. În această ordine de idei,dînsul a sugerat persoanelor ne -angajate în cîmpul muncii saudefavorizate să ceară suportmaterial, pentru procurarea po -li ței de asigurare medicală, dela autoritățile publice locale saudin sursele Fondului de sus ți -nere socială a populației.

Cît va costa o poliţă de asigurare medicală?

În 2013, o poliță de asigu-

rare medicală obligatorie vacos ta 3318 lei, cu 336 lei maimult decît în anul curent. Dar,pînă la 31 martie 2013, persoa -nele fizice, inclusiv fondatoriide întreprinderi individuale şideţinătorii de patentă, vor puteacumpăra o poliță contra sumeide 1659 lei, adică la jumătate depreţ. Această practică a reduce -rilor, susțin specialiștii CNAM,de obicei, are un impact pozitivși este menită să protejeze fi-nanciar categoriile de populațiecu venituri mici. Rămîne doarca oamenii să profite din plin dereducerile care li se acordă.

Şi dacă vor refuza să-şi cumpere poliţe?

Oleg Belbas a subliniat căcei ce nu-și vor onora obliga țiu -nile şi nu-şi vor procura poliţede asigurare medicală obligato-rie în primele trei luni ale anuluiviitor, ulterior vor fi nevoiţi să

scoată din buzunar peste 4000de lei. Or, pe lîngă prețul integ -ral al poliței, ei vor trebui săachite și o amendă în valoare de1100 de lei, plus penalitate de0,1% din costul integral al poli -ței pentru fiecare zi întîrziată.„Acum, anunţăm populaţia des -pre necesitatea procurării po li -ţelor medicale. Mai apoi, dacăapelul nostru nu va fi auzit, vomtrimite citații în judecată”, apunctat dînsul.

Ina Landa

Poliţele de asigurare medicală obligatorie vor fi chiar... obligatorii

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Drumurile înzăpezite, se pare, i-au încurcat iţele ministrului Culturii, Boris Focşa. Pe 18 decembrie,dînsul urma să se deplaseze la Nisporeni, pentru o întîlnirecu factoriii de decizie, dar şi o audienţă a cetăţenilor.Cine ca cine, dar nisporeneniiaveau ce să-l întrebe pe ministru.

În ajun însă, pe 17 decembrie, au -torităţile raionale au fost anunţate căministrul Boris Focşa nu mai vine.Mo tivul invocat a fost „vremea ane -voioasă”.

Deocamdată, nu a fost stabilită oaltă dată pentru o eventuală vizită aministrului Culturii la Nisporeni.

Nici călărăşenii nu au avut şansasă se întîlnească cu un oficial chişi -năuean. Aici era preconizată o întîl-nire cu Ion Lupu, directorul generalal Agenției „Moldsilva”. Deplasareadînsului la Călăraşi a fost, la fel, con -tramandată, dar din alt motiv. Auto -rităţile raionale au fost anunţate că auintervenit anumite modificări în pro-gramul de activitate al şefului „pe pă -durile Moldovei”.

Cel mai curajos oficial a fost... odoamnă. Este vorba de Lucia Spoială,director general al Biroului Naţionalde Statistică. Dînsa urma să vină laUngheni şi a venit!

Deja de ani buni, în R.Moldova s-ainstalat o tradiţie: ieşirea oficialilor derang înalt în popor. O dată în lună, înfiecare raion trebuie să vină fie un mi -nistru, fie un şef de departament saude agenţie naţională. Chiar dacă, deobicei, aceştia îşi îndeplinesc obli ga -ţiunea şi vin în teritoriu, nu se schim -bă mai nimic în urma vizitelor lor.Doar că mai apare o bifă în dreptulunei acţiuni planificate, cică, de ei.

Lucia Bacalu

Știați că, anual, regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărașipierde aproximativ o sută de milioane de lei din cauzapersoanelor care nu-și cumpără polița de asiguraremedicală obligatorie? Cifra respectivă a fost enunţată de către Oleg Belbas, șeful Agenției teritoriale a Companiei Naționale de Asigurare în Medicină (CNAM) Ungheni. Dînsul s-a arătat îngrijorat, accentuînd că banii cu pricina „ar putea favoriza dezvoltarea fructuoasă a instituțiilor medicale, s-ar putea procura echipament medical performant”.

Vremea rea dă peste cap Programul Novateca

Reprezentantul “Expresului” nu a mai ajuns la Chişinău

Discuţiile despre procesul de modernizare a bibliotecilor, planificate pentru 18 decembrie,nu au mai avut loc. Şi asta, din cauza condiţiilormeteo nefavorabile. În acea zi, la Chişinău, în incinta Teatrului “Eugen Iones co”, urma să aibă loc un eveniment important din cadrulProgramului “Novateca”, acesta fiind sprijinitde prima doamnă a R. Moldova, Margareta Timofti, care este bibliotecară de profesie, în parteneriat cu Ministerul Culturii.

Printre invitaţi se număra şi Tudor Josanu, redactor“Expresul”, care trebuia să-i însoţească pe reprezentanţiibibliotecilor din Călăraşi şi Ungheni, selectate pentrurețeaua-pilot a Programului Novateca. Menţionăm căziarul “Expresul” este partenerul media al acestor bib-lioteci, la fel cum a fost dintotdeauna.

Organizatorii au anunţat o nouă dată a desfășurăriievenimentului - 10 ianuarie 2013.

Lucia Bacalu

Vînd automobil Renault, a.f.1999, 6 locuri, preț -2600 euro. Telefon: 068675252

„Ieşirea în popor” cu... scîrţ

Iarna-i grea, omătul mare

În fotografie: Oleg Belbas

Capul familiei Miţelea, Gheorghe, cu o parte din ajutoarele primite

În acea zi, din cauza viscolului, drumul spre casa dînsului a fost blocat, astfel că ajutoarele au fost lăsate la o rudă.

Peste 2500 de moldoveni au conturi bancare cu sume de peste jumătate de million de lei. Pînă acum, la serviciile fiscale teritoriale au depus declaraţii privind disponibilul de mijloace băneşti la data de 1 ianuarie 2012 peste 2500 de cetăţeni care au în cont peste 500 mii de lei. Dintre aceştia, 2237 aveau sume între 500 mii şi un milion de lei, iar restul - peste un milion de lei, transmite Info-Prim Neo.

3Expresul

Actual

Vineri, 21 decembrie

Știri din Primăria Ungheni P

Stimați ungheneni, în perioada 24 decembrie – 7 ianuarie, în orașul Ungheni vor avea loc un șir de evenimente care să vă amintească de magia unică a sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou. Primăria pro pu ne pentru aceste zile un amplu program distractiv. Vă invităm să petreceți clipe de neuitat.

PROGRAMUL activităţilor organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă24 decembrieora 15.00, Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir”Expoziție-concurs de măști tradiționale; ora 17.00, Piaţa IndependențeiProgram artistic, Aprinderea luminițelor pe bradul de Crăciun;

25 decembrie, ora 15.00, Piaţa IndependențeiFestivalul raional al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă ”Dupădatina străbună”

26 decembrie, ora 15.00, Palatul de culturăConcert ”Feierie de Anul Nou”

26 -30 decembrie, ora 17.00, Piaţa IndependențeiPrograme culturale pentru copii

1 ianuarie 2013, Piaţa Independențeiora 1.00 – Horă de sărbătoareora 2.00 – Foc de artificii

2-7 ianuarie, ora 17.00, Piaţa IndependențeiMuzică. Fonograme.

Unica soluţie – proiectele După mai bine de jumătate de secol de activitate,Şcoala de muzică din Ungheni are, în sfîrşit, o sală de festivităţi bine amenajată.

În vara care a trecut, aici au avut loc schimbări esenţiale. Osala de clasă, utilizată şi pentru desfăşurarea festivităţilor, a fostrenovată complet, astfel că acum seamănă cu o adevărată salăde festivităţi. Totul a decurs spontan şi nimeni nu ar fi crezut căvor fi realizate atît de multe lucruri bune.

„Pentru început, am vrut să schimbăm doar geamurile, uşileşi ventilaţia”, spune directoarea şcolii de muzică, Tereza Cazac.În acest scop, conducerea instituţiei, împreună cu voluntara Cor-pului Păcii, Kamela Swanson, au depus spre finanţare la USAIDun proiect cu un titlu ambiţios: „Îmbunătăţirea procesului de in-struire al elevilor şi promovarea culturii muzicale în comunitateprin dezvoltarea profesională a corpului didactic şi renovareasălii de concerte a Şcolii de muzică din oraşul Ungheni”.

A fost acceptat, USAID oferind suma de 31 mii de lei. S-aimplicat şi Primăria Ungheni care a alocat mult mai mulţi banidecît s-ar fi aşteptat cei ce au elaborat proiectul respectiv – 138mii de lei. Astfel, s-a decis să fie renovată sala cu pricina în to-talitate, mai ales că alte 18 mii de lei au venit şi de la un altproiect aplicat la Clubul Internaţional al Femeilor. Astfel, valoa -rea totală a proiectului a fost de circa 190 mii lei, iar rezultatula fost unul pe măsură, făcîndu-i pe conducătorii Şcolii de mu -zică din Ungheni mult mai optimişti.

„În continuare, vrem să îmbunătăţim nu doar condiţiile delucru. Ne dorim o fonotecă mai bogată, la fel şi o bibliotecă, şiinstrumente noi”, a subliniat Tereza Cazac, după care a spus carear fi şi soluţia: „Implementarea proiectelor este unica ieşire dinsituaţie. Doar aşa vom urni carul din loc”.

La începutul lui decembrie, Şcoala de muzică din Unghenii-a avut în ospeţie pe voluntari ai Corpului Păcii, dar şi pereprezentanţi ai administreaţiei publice locale. „I-am invitat pen-tru a le mulţumi personal pentru ajutorul oferit, căci, datoritălor, avem astăzi o sală de concerte renovată”, a explicat TerezaCazac, directoarea Şcolii de muzică. Anume pentru ei, dreptmulţumire, elevii şi profesorii Şcolii de muzică au pregătit unconcert de zile mari.

A venit pe lume pe 12.12.12,iar primarul crede că e un semnbun. „Ne pregătim să-l întîm pi -năm pe Adrian aşa cum se cuvi -ne!”, a exclamat dînsul, spu -nîndu-ne că, şi cu această ocazie,s-a purces la deszăpezirea dru-murilor în sat, inclusiv pînă lacasa băiatului.

Noi, la rîndul nostru, am dato fugă la maternitatea din Un -gheni, unde s-a născut, la ora14.45, Adrian Stepanenco. „Nuam avut nici cea mai mică idee,nu m-am gîndit nici pentru unmoment că băieţelul nostru vaveni pe lume într-o asemenea zi.Eu credeam că voi naşte de ziuamea, pe 3 ianuarie şi astfel îmivoi face cel mai frumos cadou”,

ni s-a destăinuit proaspăta mă -mică, Svetlana Stepanenco.

Fericită şi mîndră pentru bă -ia tul pe care l-a adus pe lume,dînsa a spus că-şi doreşte ca elsă fie, în primul rînd, sănătos,apoi – deştept, să aibă numai re -alizări frumoase şi să fie un ce -tă ţean bun al Republicii Mol do -va, aşa cum sînt şi părinţii lui.

Iniţial, s-au gîndit să-l nu meas -că Laurenţiu, dar, odată cu naş te -rea lui, a venit şi un alt prenume– Adrian. „L-am numit în cinsteaSf. Andrei, căci s-a născut chiarîn ajun. Dacă a vrut să vină pelume într-o zi atît de frumoasă,de ce să nu-l numim Adrian?”, aexplicat mama.

Băiatul s-a născut sănătos, cu

o greutate de 3630 grame şi olungime de 55 cm, iar părinţiilui, Svetlana şi Roman Stepa-nenco sînt foarte mîndri de el. Eprimul lor copil. „Va urma şi unfrăţior sau o surioară, dar cevamai tîrziu. Vrem să le oferim unviitor bun copiilor noştri”, a spusSvetlana Stepanenco.

În acea zi de 12.12.12, la ma -terntatea din Ungheni s-au năs -cut patru bebeluşi: trei băieţei şio fetiţă. La maternitatea din Că -lăraşi au venit pe lume doi co pi -laşi. Tot doi copilaşi au venit pelume şi la Nisporeni.

Lucia Bacalu

Copii veniţi pe lume într-o zi unică şi deosebităPe 14 decembrie, ne-a telefonat la redacţie primarul de Zagarancea (Ungheni), Mihai Burlacu. „Avem o mare bucurie”, ne-a spus, după care a continuat: „De alaltăieri, satul nostru mai are un cetăţean cu care, la sigur, ne vom mîndri”. Acel cetăţean avea în ziua respectivă doar... 2 zile!

Au venit la Nisporeni pe 11 de -cembrie. Au hotărît să nu piardănici o clipă şi, direct de la aero-port, s-au îndreptat spre baştinaei, pentru a reuşi să ajungă într-untimp cît mai scurt la OficiulStării Civile. Au depus toate ac -tele necesare şi, pe 12.12.12, exactla ora 12 şi 12 minute, pentrucei doi a început să cînte Mar -şul Mendelssohn, melodia in -ter pretată la orice înregistraresolemnă a unei căsătorii în Eu-ropa de la 1858 încoace.

„Chiar dacă era ora prînzu-lui, nimeni dintre angajaţii Ofi-ciului Stării Civile nu a plecatacasă. Am aşteptat cu înfrigura -

re acea clipă”, a spus Liuba Cio -rici, menţionînd că a fost unmo ment emoţionant şi impresi -onant în acelaşi timp pentrutoată lumea prezentă la înregis-trarea căsătoriei respective.

Cei doi: el, în vîrstă de 63 deani, ea – în vîrstă de 42 de ani,au o relaţie de şapte ani, astfelcă dragostea lor a fost testată întimp. Ambii au mai trecut prinexperienţa unei căsnicii, aşa că,de data aceasta, au ştiut bine cefac. Au venit la Nisporeni, fermconvinşi că vor să fie şi de acumînainte împreună. Au hotărîtsă-şi oficializeze căsătoria într-ozi şi la o oră deosebită, fără prea

mult tam-tam. Şi-au dorit cevafrumos şi, totodată, modest.

Mirele se numeşte AlvaroMaiolinii, mireasa însă nu adorit să-şi facă public numele.„Este o doamnă care merită săfie fericită”, ne-a spus LiubaCiorici, după care a punctat:„Le-am dorit să creadă şi încontinuare în magia cifrelor, săfie sănătoşi şi fericiţi”.

Pentru că au vrut să-şi înre -gis treze căsătoria într-un timpfoarte scurt, în mai puţin de 24de ore de la depunerea actelor,cei doi au trebuit să scoată dinbuzunar 5600 de lei. Aşa pre ve -de legislaţia Republicii Moldo -va. Nu au stat deloc pe gîn duri,căci o clipă sublimă merită toţibanii din lume.

Lucia Bacalu

Căsătorie internaţională la Nisporeni, în ziua de 12.12.12Deşi cu două zile înainte de 12.12.12, şefa Oficiului Stării Civile Nisporeni, Liuba Ciorici, declara, pentru „Expresul”, că în această zi „magică” nu este planificată nici o căsătorie, iată că, a doua zi după 12.12.12, dînsa ne-a telefonat şi ne-a anunţat că, totuşi, în acea zi, la Nisporeni a avut loc o înregistrare a căsătoriei. Şi ce mai căsătorie! Între o nisporeneancă şi un cetăţean italian.

Sala de festivităţi a Şcolii de muzică din Ungheni după renovare

“Concursul a fost destul derigid, urmînd ca desenele reali -zate să promoveze mesajelecompaniei, adică propagareaunui mod de viaţă sănătos, ceeace înseamnă alimente sănă toa -se, sport, un stil de viaţă activ,controlarea stărilor ce provoacăstresul, profilaxia, abandonareaobiceiurilor dăunătoare, men ţi -nerea salubrităţii mediului în -conjurător”, a explicat MihaiBortă, directorul Şcolii de arteplastice din Nisporeni.

Elevii şcolii s-au descurcatde minune, căci din cei 18 în vin -gători trei au fost de la Nispo -reni. Este vorba de Alexa Ţugu -lea, Corina Ţopa şi Corina Ne -

cu la. Toate trei au cîştigat cîte obicicletă cu coş pentru alimen -te, care le-au fost înmînate ofi-cial pe 13 decembrie. Cu aceas -tă ocazie, reprezentanţi ai CNAMs-au deplasat la Nisporeni, ofe -

rindu-le o surpriză de zile marişi celorlalţi participanţi. Cu toţiiau primit cîte un stick de me -morie. Cîte un stick de memoriele-a fost înmînat şi profesorilorcelor 25 de elevi. Oaspeţii chi -şi năueni au transmis şi un me -saj al juriului: tineri nispo re -neni au prezentat cele mai bunelucrări.

Ina Landa

N-a ţinut cont decondiţiile de iarnă şi a traumatizat grav un copil

La 14 decembrie, condu că to -rul unui mictobuz de marca„Volks wagen Transporter” a lo -vit în plin un copil ce se întorceaacasă după orele de şcoală.Aces ta a fost internat în spital cuo fractură a oaselor bazinului şicu mai multe organe interne vă -tămate.

Agenţii rutieri sosiţi la faţalo cului au constatat că şoferul aîncălcat prevederile Regulamen-tului circulaţiei ruiere prin „nea -daptarea vitezei la condiţiile gre -le, de iarnă şi neaplicarea măsu -ri lor ce ar fi evitat tamponareacopilului”. Cazul se investi ghea -ză, iar şoferul, dacă i se va demon -stra vinovăţia, va purta răspun -dere penală, el fiind pasibil chiarde privaţiune de libertate.

Tudor Josanu

Au spus DA pentru sănătate şi au cîştigat25 de elevi ai Şcolii de arte plastice din Nisporeni au participat la concursul naţional de desen din cadrul campaniei „Promovarea modului sănătos de viaţă” – 2012, organizat sub egida CompanieiNaţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Fotografie-simbol / news.click.md

În fotografie: proaspăta mămică Svetlana Stepanenco împreună cu fecioraşul ei, Adrian

Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni

Publicitate:Telefoane: (0236) 28575, 079461811

E-mail: unexpres@gmail.com

EDIŢIA NR. 8 (28)

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii

La 26 noiembrie curent, primăria comunei Bleș-teni din raionul Edineţ a organizat o licitaţie cu strigare privind darea în arendă a două loturi de pământ și vânzarea unui teren agricol din extravi-lanul satului. Doi din cei patru participanţi care s-au înre-gistrat la licitaţie afirmă că în procesul de desfășurare a lici-taţiei au fost admise mai multe nereguli.

L a concursul public pentru luarea în aren-dă a loturilor de pă-

mânt s-au înregistrat două persoane: Valerii Vataga și Anatolie Delev. În fi nal, pri-mul teren agricol cu suprafa-ţa de peste 1,8 hectare i-a fost dat în arendă lui V. Vataga la preţul de peste 25 mii de lei (preţul iniţial de expunere a fost de circa două mii de lei), iar al doilea teren i-a fost oferit în arendă lui A. Delev, contra sumei de peste 29 mii de lei (preţul iniţial de expunere fi -ind de 2500 lei).

Valerii Vataga susţine că, în timpul desfășurării concur-sului, licitantul, adică Comi-sia de licitaţie, nu a anunţat termenul de dare în arendă a loturilor de pământ. La rândul său, consilierul local Stanislav Pirojoc, președintele Comisi-ei de licitaţie, confi rmă că în timpul desfășurării licitaţiei a uitat să-i prezinte pe mem-brii Comisiei, la fel cum nu a anunţat nici termenul de ce-dare temporară a dreptului de

exploatare a terenurilor agri-cole, însă afi rmă că asta s-a în-tâmplat... din cauza emoţiilor. „Nu cred că a fost o problemă prea mare. Dacă nu mă înșel, loturile au fost date în arendă pentru un an de zile”, ne-a de-clarat președintele Comisiei de licitaţie.

Terenul agricol de 1,2 ha, expus pentru vânzare în ace-eași zi, a fost cumpărat cu peste 58 mii de lei de către Corneliu Creţu, în detrimen-tul celuilalt participant la lici-taţie, Vladimir Cotiujenschi. Chiar dacă a câștigat licitaţia, cumpărătorul pământului din extravilanul satului Bleșteni nu este mulţumit de felul cum s-a desfășurat concursul. „Pri-măria era obligată să prezin-te documentele care ar oferi detalii tehnice despre loturile de pământ expuse la licitaţiile funciare, însă acest lucru nu s-a întâmplat”, menţionează C. Creţu.

Astfel, participanţii la lici-taţie învinuiesc primăria de încălcare a Regulamentului de organizare a licitaţiilor și de tăinuire intenţionată a infor-maţiei despre bunurile expuse licitaţiei publice. „Autorităţile publice locale trebuie să fi e in-teresate să vină cât mulţi parti-cipanţi la astfel de concursuri, fi indcă acolo unde sunt diver-se propuneri, vor fi acumulaţi mai mulţi bani în bugetul lo-cal. Din păcate, la noi practic nu a existat concurenţă între participanţi, astfel bugetul co-munei a fost prejudiciat”, afi r-mă V. Vataga.

Liviu Beltei, primarul co-

munei Bleșteni, neagă acuza-ţiile și susţine că licitaţia s-a desfășurat fără abateri. „Eu cred că această licitaţie a fost organizată bine, iar oamenii care se arată nemulţumiţi de desfășurarea concursului au scopul de a mă denigra. În primărie sunt toate actele și planurile geometrice ale lotu-rilor de pământ supuse licită-rii. Dacă le va solicita cineva, i le vom prezenta”, menţionează primarul.

Participanţii nemulţumiţi au depus o cerere prealabilă de anulare a licitaţiei la Ofi ciul teritorial Edineţ al Cancelariei de Stat. Eugen Gâra, consultant superior din cadrul Ofi ciului, ne-a declarat că sesizarea va fi analizată în termen de 30 de zile. Potrivit lui Sergiu Chicu, șeful Direcţiei juridice din ca-drul Agenţiei Proprietăţii Pu-blice (APP), în timpul licitaţiei cu strigare, licitantul este obli-gat să anunţe numărul bunului licitat și să îl descrie succint: „În cazul când anumite terenuri sunt expuse licitaţiei funciare, vânzătorul trebuie să prezin-te potenţialilor cumpărători o serie de acte, inclusiv: extrasul din Registrul bunurilor imo-bile ce confi rmă înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului scos la licitaţie, planul geometric al lotului de pământ, schema topogeodezică, actul privind parametrii calitativi și cantitativi al terenului”.

Mai multe detalii despre acest caz citiţi în investigaţia

publicată pe pagina web a API: www.api.md

EXEMPLE DE IMPLICARE în soluţionarea problemelor comunităţii

CERE SOCOTEALĂ pentru banii publici!

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.

Opiniile exprimate aparţin autorilor și nu refl ectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Vrei să semnalezi cazuri de utilizare incorectă a banilor publici de către autorităţile locale? • Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional?•

Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor verifi ca semnalele de gestionare frauduloasă a banilor publici.

Telefonează la „Linia verde”cu apel gratuit

0800 88808

REVENIM LA CELE PUBLICATE

Maturii se războiesc, iar copiii suferă

O licitaţie contestată de participanţi

Audierile publice fac bugetul local mai transparentLa sfârșitul fiecărui an, locuitorii comunei Chiș-căreni din raionul Sân-gerei sunt invitaţi la audieri publice privind consultarea bu-getului local pentru anul viitor. La audierile care au avut loc pe 6 decembrie curent, unii săteni propus ca în anul 2013 să fie alocaţi mai mulţi bani pentru amenajarea comunei, alţii însă le-au sugerat autorităţilor locale să investească mai mulţi bani în promovarea tinerelor talente.

A nunţul despre organi-zarea audierilor publice a fost distribuit... la pia-

ţa din localitate. Primara Silvia Ţurcanu povestește că miercurea, în centrul comunei, vin foarte mulţi săteni pentru a vinde sau a cumpăra ceva. „Iată de ce m-am gândit că anume piaţa este locul cel mai potrivit de difuzare a informaţiei privind organizarea audierilor”, spune ea.

200 mii lei pentru amenajarea comunei

Chiar dacă în acea zi de 6 de-cembrie căzuse prima zăpadă din această iarnă, mulţi locuitorii din

Chișcăreni au răspuns invitaţiei și au venit la audierile publice. După ce Raisa Rotaru, contabila primăriei, a prezentat o informa-ţie despre veniturile și cheltuielile bugetului pentru 11 luni ale anu-lui 2012, s-a purces la discuţiile propriu-zise despre bugetul co-munei pentru 2013. „Pentru anul viitor, bugetul va constitui peste patru milioane de lei, mai puţin decât în 2012, când am avut un buget de circa nouă milioane de lei. Micșorarea se explică prin faptul că gimnaziul rus și liceul din localitate trec în gestiunea Consiliului raional Sângerei”, a specifi cat contabila. Primara lo-calităţii i-a informat pe cetăţeni despre sursele veniturilor și des-tinaţia cheltuielilor bugetului lo-cal în 2013, specifi când că în anul

viitor, veniturile bugetului vor fi egale cu cheltuielile.

Când au afl at că pentru ame-najarea localităţii în 2013 a fost prevăzută o sumă de numai două sute mii lei, unii participanţii la audieri s-au arătat nemulţumiţi. „Avem atâtea de făcut în comu-nă, să iluminăm străzile, să re-parăm drumurile, iar acești bani sunt insufi cienţi pentru astfel de lucrări”, a remarcat Nicolae Plă-cintă, directorul Întreprinderii Municipale „Servcom- Chișcă-reni”. El a propus ca să fi e amena-jat un loc special de depozitare a deșeurilor. „Avem o autospecială pentru gunoi, dar încă nu avem tomberoane, de aceea propun ca oamenii să acumuleze deșe-urile în saci, iar mașina va trece pe străzi și va strânge gunoiul. În

Pagină realizată

de Lilia ZAHARIA

În articolul „Scandal pe bani publici la grădiniţa din Onești”, publicat în ediţia nr. 3/22 a paginii ACTIV din luna iulie 2012, am relatat des-pre conflictul dintre primarul și șefa grădiniţei de copii din co-muna Onești, raionul Hâncești, din cauza căruia au fost ratate alocaţii de peste 200 mii lei din bugetul de stat pentru reparaţia instituţiei preșcolare. După pu-blicarea articolului, conflictul a luat amploare.

V alentina Furtună, di-rectoarea grădiniţei de copii din Onești, afi rmă

că primarul continuă să ignore necesităţile acestei instituţii. „De când aţi fost la noi, situaţia s-a în-răutăţit în așa fel, încât grădiniţa nu mai poate activa. Primarul a tergiversat în mod intenţionat procesul de achiziţionare a pro-duselor alimentare destinate gră-diniţei. Cred că se răzbună pe noi pentru că am vorbit prea mult...”, afi rmă șefa grădiniţei.

Fără alimente și lemneRodica Canuda, mama unui

copil care frecventa grădiniţa din Onești, spune că timp de două săptămâni, copiii nu au mâncat fructe, legume sau produse lac-tate. „Dimineaţa terci de ovăs, la amiază – de griș și tot așa...”, se plânge tânăra mămică.

Din spusele Valentinei Furtu-

nă, această situaţie a durat de la începutul lunii octombrie până la 17 octombrie, când a fost lu-ată decizia de a sista activita-tea grădiniţei, la recomandarea Centrului de Medicină Preven-tivă. Primarul de Onești, Sergiu Dumbravă, o învinuiește de lipsa alimentelor în grădiniţă pe șefa instituţiei. „Produsele alimentare nu au fost aduse din simplul mo-tiv că Valentina Furtună nici nu le-a comandat de la agenţii eco-nomici. Eu am afl at despre lipsa alimentelor abia când activitatea grădiniţei a fost sistată”, spune primarul. La rândul său, direc-toarea spune că nu putea coman-da alimentele, deoarece primăria nu a încheiat contracte cu agenţii economici. Corina Bulat, conta-bila fi rmei „Artprest Grup” SRL care a câștigat licitaţia de asigura-re cu produse alimentare, susţine că fi rma a încheiat contractul cu primăria pe 11 octombrie curent, iar la 18 octombrie a început li-vrarea produselor alimentare. Produsele însă au fost returna-te, deoarece grădiniţa deja era închisă.

De la mijlocul lunii octom-brie, cei aproape 70 de micuţi care frecventau grădiniţa din Onești, stau acasă. Potrivit Valen-tinei Furtună, de două luni, insti-tuţia nu are agent termic. „Dacă scăpăm de o problemă, dăm de alta. Cu ajutorul Consiliului ra-ional, în grădiniţă se construiește o cazangerie. Putem să activăm în alt bloc al instituţiei, dar din

păcate, nu avem lemne pentru sobe. I-am solicitat primarului de mai multe ori să rezolve această problemă, însă până acum nu am obţinut nimic”, a explicat șefa grădiniţei.

De vină e planifi carea proastă a achiziţiilor

Gheorghe Ghidora, jurist la Agenţia Achiziţiilor Publice, susţine că autorităţile contrac-tate sunt direct responsabile de buna organizare și desfășurare a procesului de achiziţii publice: „Dacă de la începutul anului, primăria elabora un plan bine structurat al achiziţiilor publice, atunci cu siguranţă grădiniţa nu ajungea în situaţia de a nu mai avea alimente. Putea fi încheiat un acord adiţional la contrac-tul cu agentul economic care a furnizat anterior alimente, până când era semnat contractul cu alt agent economic”.

Grigore Cobzac, președintele raionului Hâncești, care anterior a promis că va analiza situaţia și va identifi ca soluţii, de această dată ne-a declarat că primarul de Onești „nu ascultă de nimeni”. „Am discutat de mai multe ori cu acest primar referitor la plângeri-le locuitorilor din sat împotriva lui, precum că nu ar gestiona corect banul public, dar se pare că el nu vrea să audă ceea ce se întâmplă în jurul său. Activitatea lui se bazează pe răfuieli și pe intimidări”, a specifi cat Grigore Cobzac.

același timp, avem nevoie de un loc special unde vor fi depozita-te deșeurile”, a solicitat Nicolae Plăcintă.

Leonid Beţivu, un alt locui-tor din Chișcăreni, propune ca o parte din banii destinaţi ame-najării comunei să fi e investiţi în curăţirea parcului. „Cu toţii vedem că parcul din comună este într-o stare deplorabilă. Eu zic să ne unim forţele ca să ame-najăm acest loc pentru odihna locuitorilor”, a propus L. Beţivu, fi ind susţinut și de consăteanul Iurie Șușu. „Propun să constru-im un gard lângă monumentul din parc, ca oamenii să nu mai parcheze automobilele acolo”, a remarcat bărbatul.

Susţinere pentru tinerii talentaţi și persoanele în difi cultate

Chișcăreneanul Gheorghe Mereuţă propune ca în bugetul

local să fi e prevăzuţi bani pen-tru susţinerea tinerelor talente. „Avem câţiva tineri care ne duc faima în ţară și ar fi rușine ca au-torităţile locale să nu-i stimuleze”, a spus bărbatul. La rândul său, Ala Talmaci, asistenta socială din localitate, a sugerat ca în bugetul local să fi e creat un fond special destinat situaţiilor excepţionale. „Știţi că am avut o întâmplare când, în seara de Anul Nou, a fost incendiată casa unei familii. Pentru a-i ajuta pe oamenii în difi cultate, ar trebui să existe un fond special în bugetul local”, susţine asistenta socială.

Toate propunerile din cadrul audierilor au fost notate, iar pri-mara afi rmă că ele vor fi analizate de un grup de lucru. „E foarte bine când cetăţenii își expun punctul de vedere în cadrul unor astfel de întruniri. Asta ne deter-mină să fi m mai organizaţi, iar cetăţenii devin mai conștienţi de

necesităţile comunităţii”, explică Silvia Ţurcanu.

Vasile Cioaric, expert în admi-nistraţia publică locală, afi rmă că audierile publice reprezintă o me-todă democratică de autonomie locală, în cadrul cărora funcţio-narii publici și aleșii locali ascultă și notează opiniile cetăţenilor. Ex-pertul menţionează însă că, după audieri, autorităţile publice locale trebuie să examineze recomandă-rile cetăţenilor și să informeze ul-terior publicul referitor la deciziile adoptate, astfel oamenii din co-munitate vor vedea dacă părerile lor au fost luate în considerare.

Comuna Chișcăreni din ra-ionul Sângerei include satele Chișcăreni, Slobozia Chișcăreni și Nicolaevca, cu o populaţie de aproape 6000 de locuitori.

5Expresul

2012 este, probabil, unul dintre cei mai sîngeroşi ani pentru jurnaliştii din întreaga lume, anunță Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, cu sediul la New York. Au fos ucişi la datorie 67 de jurnalişti, cu 42% mai mult faţă de anul trecut. Majoritatea victimelor, 94%, au fost ucise în propria ţară. Doar patru jurnalişti au fost ucişi în afara ţării lor, toţi în Siria. (Jurnal.md)

Social

Vineri, 21 decembrie

Stimaţi energeticieni,Tradiţional, în fiecare an, la 22 decembrie, se sărbătoreşteZiua energeticianului. Cu acest prilej, permiteţi-mi, în numeleConsiliului raional şi al meu personal, să vă adresez cele maisincere felicitări şi urări de bine! Cu aceasta ocazie, îmi exprim recunoştinţa şi aduc sinceremulţumiri tuturor lucrătorilor din sectorul energetic, pentru de-votamentul, munca depusă, profesionalismul înalt de care daţidovadă, dorindu-vă sănătate, bunăstare şi perseverenţă înactivitatea de zi cu zi întru prosperarea şi viitorul raionului nos-tru.

Cu înalte consideraţiuni, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni

Atenţie!La 24 decembrie 2012, în Centrul de Poştă Ungheni se vadesfăşura acţiunea „Servicii de calitate - clienţi mulţumiţi”. Informaţii suplimentare la tel.: 023622270 şi 023622128.

Anunţ

IMSP Spitalul Raional Ungheni, cu sediul în or. Ungheni,str. Naţională 37, anunţă concurs pentru ocuparea fun -cţiei vacante de şef Secţie anesteologie-reanimare. La concurs pot participa cetăţeni ai Republicii Moldova custudii superioare în domeniu, cu instruiri în domeniul manage-mentului sanitar şi vechime în muncă în domeniul ocrotiriisănătăţii de cel puţin 3 ani.

La înscriere pentru concurs, candidaţii depun un dosar careinclude următoarele acte:- Cererea pentru participare la concurs cu menţionarea pos-tului;- Copia buletinului de identitate;- Copiile diplomelor de studii universitare şi postuniversitare;- Copia carnetului de muncă;- Copiile atestatelor ce confirmă gradul şi titlul ştiinţific (pentrutitulari);- Copia certificatelor de formare profesională continuă, inclu-siv peste hotare (pentru titulari);- Certificatul medical;- Declaraţia pe propria răspundere privind lipsa sancţiunilordisciplinare.

Copiile documentelor prezentate sînt autentificate notarial sause prezintă împreună cu documentele originale, pentru a con-firma veridicitatea lor.Termenul limită de depunere a dosarului: 15.01.2013. Con-cursul va avea loc la data de 18.01.2013.Pentru informaţii suplimentare: Tel.: 023622582; e-mail: www.sr-ungheni.ms.md

Pentru doamna TatianaSpînu, directoarea grădiniţei„Lăstărel” din oraşul Călăraşicu ocazia zieli de naşteredin partea colegilor de lucru

Cu gînd senin şi inimăcuratăVenim azi cu o îmbrăţişareŞi vă urăm un sincer „La Mulţi Ani!”.Sînteţi o rază de luminăcălăuzitoarePentru mlădiţele ce dau vieţii sens.Răsune clinchete de bucurie,Pentru munca-mplinită ce-o dăruiţi.Iubirea de semeni vă este credinţa,Iar binefacerea vă este rugăciunea,Pentru tot binele ce-l construiţiLaurii recunoştinţei să îi primiţi.

INOX – НЕРЖАВЕЙКАVase, poloboace, căzi, prese, mese,

balustrade, mînere ş.a. Executăm comenziTel. 022 87 77 77

Mob. 067-11-11-11 www.inox.md

În atenţia consilierilor raionali UngheniPe data de 27 decembrie 2012, ora 10.00, în sala de şedinţea Consili u lui raional Ungheni (str. Naţională 11) se convoacăşedinţa extra or dinară a Consiliului raional Ungheni cu urmă -toarea ordine de zi: 1. Despre modificarea Deciziei 8/1 din 23.12.2011 Cu privirela aprobarea bugetului raional pentru anul 2012 în doua lec -tu ră.2. Cu privire la corelarea bugetului raional aprobat pe anul2013 cu legea bugetului de stat pe anul 2013.

Primul şi UNICUL Centru Comercial Distractiv „City Mall” din Călăraşi

dă în arendă spaţiu comercial şi pentru birouri.La noi găsiţi cele mai bune condiţii de activitate

şi cele mai avantajoase preţuri!Adresa: or. Călăraşi, str. Mihai Eminescu 23

Telefon: 069141616

Bunăoară, în momentul înca re abia se purtau negocieri şicercetări de fezabilitate a viitoa -rei întreprinderi, parcă la sem -na lul cuiva, prin Călăraşi au por -nit discuţii aprige despre urmă -rile şi impactul pe care îl va aveaîn teritoriu. S-a ajuns chiar laanumite acţiuni de protest, subpretextul că „Palplast” va poluamediul înconjurător şi, în con -se cinţă, va afecta sănătatea oa-menilor.

Au trecut anii şi, iată, fabricalucrează. Ion Badia, managerulîntreprinderii, spune că tehnolo-gia de producere permite să fiefabricate ţevi de polietilenă deînaltă densitate cu diametrul de20-25 mm şi, respectiv, 50-250mm. Linia de producţie este do -tată cu cel mai modern echipa-ment, produs în Austria şi Ger -mania, iar materia primă estefurnizată doar de liderii mondi-ali în domeniu, cum ar fi: „Sol -vai Chimie”, „Borealis”, „Belu -cons Plastics”. Toate acesteapermit ca producţia de la „Pal -plast” Călăraşi să fie în confor-

mitate cu cele mai riguroasestandarde internaţionale. Fab-rica are propriul său laboratorde testare, unic de altfel în R.Moldova. „Dacă mai ţinem contcă procesul de producţie este to -tal automatizat şi exclude ema -narea deşeurilor sub orice for -mă, putem afirma că „Palplast”este o uzină cu viitor mare”,conchide Ion Badia.

Şi, totuşi, întreprinderea areprobleme serioase. Mai întîi, dincauza concurenţei neloiale. Înplus, şi cadrul legal, oricît ar pă -rea de paradoxal, nu favo rizea -ză deloc activitatea ei. Din aces temotive, fabrica utilizează doar30% din capacitatea sa de 1500-1800 de tone de ţeavă pe an.

La ora actuală, producătoriide ţeavă din polietilenă din R.Moldova, luaţi împreună, ar pu -tea acoperi întreaga cerere, careeste de circa 5000 tone pe an.Totuşi, în pofida acestor posi -bilităţi, în republică se importăcantităţi enorme de ţevi, de re -gulă, la preţuri mai mici, dar şide o calitate mai proastă.

Se pare că guvernarea nu do -reşte protejarea produ căto rilorautohtoni. Un exemplu conclu-dent în acest sens este următorul:

Se ştie că la construcţia con-ductelor de apă, gaze şi cana li -zare, ponderea ţevilor din cos tultotal al obiectului alcătuieşte 70%.Ar fi firesc ca, în aceste condiţii,dar şi în baza unei Lis te a bu -nurilor indigene, apro ba tă de Gu -vern, producătorii au tohtoni săpoată participa şi ei la licitaţiileorganizate pentru comerciali za -rea ţevilor. Mai ales, cînd e vorbade executarea luc ră rilor în bazaunor proiecte in vesti ţio nale mari.Din păcate, spune Ion Badia, lalicitaţie au dreptul să participedoar firmele de con strucţii care,ştiut lucru, în goană după chel-tuieli mai mici, cum pără ţevi lapreţuri mai joase, de regulă deimport. Aces tea însă, de foarte

multe ori, sînt de o calitate maiprostă, astfel, practic, subminîndproducţia autohtonă.

În trecutul nu prea înde păr -tat, se ajunsese chiar la o stupi -ditate, susţine Ion Badia. „Ma -teria primă pentru producţia noas-tră de ţevi era supusă TVA, iarproducţia gata de ţevi importateera scutită de TVA”, explică dîn -sul, după care accentuează: „Sla -vă Domnului că s-a renunţat laaceastă nedreptate, graţie şi in -sis tenţelor noastre”.

Situaţia rămîne, totuşi, com -pli cată. „Consider că a venittimpul ca guvernarea să-şi facăgriji privitor la puţinele unităţiindustriale care, în aceste con -diţii vitrege, continuă să se men - ţină pe linia de plutire”, a opi -nat, la final, managerul „Pal plast”din Călăraşi, Ion Badia.

Tudor Josanu

Palplast – o uzină cu viitor mare, dar şi cu probleme mari

În fotografie: ţevi produse la „Palplast” Călăraşi

„Deocamdată, au fost selec-tate doar 20 de şcoli unde nu mă -rul elevilor este mai mare şi, im -plicit, finanţarea va fi mai ma re”,a menţionat Alexandru Ciuvaga,vicepreşedintele raio nului Un -gheni, responsabil de învă ţă mînt.„Acestor şcoli, dacă vor trece laautofinanţare, le va fi mai uşorsă reziste”, a adău gat dînsul.

Vicepreşedintele raionului asolicitat primarilor, în cadrulunei şedinţe ce a avut loc săp tă -mîna trecută, să rămînă în con-tinuare susţinători ai învă ţămîn-tului şi promotori ai reformelorcare se fac în acest domeniu.„Chiar dacă aceste şcoli ies desub egida primăriilor, totuşi elerămîn pe loc, în teritoriu, iarproblema şcolarizării va con-

tinua să fie şi problema prima -rului”, a accentuat dînsul.

Potrivit vicepreşedintelui rai -o nului, în anul 2013, alte 13 in -stituţii preuniversitare vor trecela autogestiune. Peste un an,adică în 2014, acest proces seva finaliza cu trecerea ultimelor18 instituţii preuniversitare dinraion la autogestiune.

„Această trecere la autoges -tiune este obligatorie”, a subli -niat Alexandru Ciuvaga, men ţi-onînd că în curînd va veni şi rîn -dul grădiniţelor, şi rîndul insti -tu ţiilor culturale. „Banul trebuiegestionat de cel care îl cheltuie.De acum înainte, fiecare va trăiaşa cum va gestiona banii”, aconcluzionat oficialul.

Natalia Junghietu

Independente din punctde vedere financiar

Începînd cu 1 ianuarie 2013, cele mai mari instituţii de învăţămînt din Ungheni vor deveni independente din punct de vedere financiar. Acestea vor primi statutul de persoane juridice.

Stimaţi locuitori ai raioanelor Ungheni şi Călăraşi!Filiala Ungheni şi agenţia Călăraşi a BC „Banca Socială” SA vă felicită călduros cu ocazia sosirii sărbătorilor de Crăciun şi a Anului Nou 2013.Vă dorim în noul an multă sănătate, succese şi prosperitate. Vom fi bucuroşi să vă acordăm cele mai calitative şi operative servicii bancare, inclusiv la depozitarea banilor şi creditarea persoanelor fizice şi juridice.

Vă aşteptăm cu drag pe adresele: or. Ungheni, str. Naţională 17or. Călăraşi, str. Mihai Eminescu 30.

La mulţi ani!

Deşi au trecut şapte ani de cînd a apărut pe firmamentulindustriei călărăşene, conducătorii fabricii „Palplast”mai au proaspete în amintire unele „aspecte dificile” cu care s-au confruntat de la începuturi.

6Expresul

Haine groase, o mătură, o lopată, un săculeţ cu material antiderapant, medicamente, chibrituri, băuturi în termos, alimente, dar şi un încărcător auto pentru telefonul mobil. Sînt cîteva dintre lucrurile pe care şoferii trebuie să le aibă în maşină atunci cînd pornesc la drum lung, pe timp de iarnă. Şi asta, deoarece riscul de a rămîne captivi sau izolaţi în troiene este mare. (Publika.md)

Social

Vineri, 21 decembrie

Cum recunoaştem şi combatem stresulIgor Revenco, medic neurolog

Ce este stresul?O reacţie individuală şi rezultatul interacţiunii dintre exigenţele

mediului pe de o parte şi resursele, capacităţile şi posibilităţile in-dividului pe de altă parte. Cu stresul se confruntă şi adulţii, şi copiiiaflaţi în faţa situaţiilor noi: intrarea la grădiniţă sau şcoală, mutarea,lucrările de control, teama de mustrare etc. Şi adulţii au numeroasemotive de stres, legate de serviciu, viaţa personală, familie, carieră,examene, boli asociate etc.

Stresul depinde doar de factori externi?Agenţii stresori pot proveni atît din exterior (locul de muncă,

familie, şcoală, mediu), cît şi din interiorul nostru (temperamentalsau nivelul autocontrolului, modalitatea de soluţionare a prob-lemelor, de luare a deciziilor). Situaţii generatoare de stres pot fi:circumstanţe neobişnuite pentru individ care îl surprind nepregătitpentru a le face faţă, criza de timp, izolarea, suprasolicitarea sausubsolicitarea, modul subiectiv de a percepe solicitările mediului.

Cum recunoaştem stresul?Stresul a fost numit „boala secolulului XXI”, căci tot mai multe

persoane susţin că s-au confruntat cu această problemă sau căsănătatea le-a fost afectată în mod iremediabil. Sursele stresuluidiferă de la persoană la persoană, ca şi efectele acestuia asupranoastră.

Principalele simptome fizice ale stresului constau în: palpitaţii,ameţeli, pierderea apetitului sau, din contra, accentuarea lui, prob-leme digestive, dureri de dinţi, insomnii, dificultăţi de respiraţie,manifestarea bîlbîielii sau înregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsitde articulaţiile adecvate, starea accentuată de oboseală, infecţiilefrecvente, reducerea apetitului sexual.

Ne putem îmbolnăvi din cauza stresului?Factorii stresori nu produc direct nici o boală, dar sînt respons-

abili pentru agravarea anumitor stări, ca: alergiile, astmul, migre -nele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. Contribuiela mărirea presiunii arteriale şi favorizează apariţia afecţiunilor car-dio-vasculare.

Care ar fi cele mai eficiente soluţii antistres?Sportul. Datorită exerciţiilor fizice, în organism este eliberată

endorfina, substanţa ce atenuează durerile, inducînd o stare generalăde bine. Mişcarea fizică va reda şi energia, întărindu-vă sistemulimunitar.

Este foarte bine să încercaţi să vă deconectaţi de trecut. Gîndiţi-văla el doar în măsura în care amintirea lui vă produce bucurie. Nutrebuie să vă faceţi griji pentru greşelile din trecut. Învăţaţi să văfolosiţi de experienţa respectivă pentru a nu mai repeta şi pe viitoraceleaşi greşeli.

Încercaţi să vă acordaţi timp pentru odihnă. În condiţiile în carelucraţi ore în şir fără pauză, capacitatea de concentrare scadesimţitor. Găsiţi cîteva minute de relaxare, făcîndu-vă planuri pentrucină sau pentru o ieşire în oraş.

Şi alimentaţia are un rol important. Printre alimentele ce reducstresul se numară: seminţele de floarea soarelui crude, varza, us-turoiul, avocado, ovăzul, polenul. Printre cele care accentuează stre-sul se numără alimentele grase, prăjite.

Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEINAȚIONALE DE ASIGURĂRIÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DAPENTRU SĂNĂTATEA TA”.

Cuvinte de recunoştinţă pentru cei mai buni dintre cei buniConsiliul Raional exprimă înalte consideraţii pentru actvitatea întregu-lui colectiv al Spitalului raional Ungheni pe parcursul anului 2012.

Eforturile depuse în acest an au contribuit esenţial la îmbunătăţireacalităţii serviciilor medicale prestate populaţiei din raion, prin atragereaşi utilizarea utilajelor medicale şi infrastructurii, dezvoltarea continuă acapacităţilor profesionale ale personalului medical.

Acest lucru îl explică şi locul I în topul celor mai bune spitale raionaledin Republica Moldova, 34 la număr, realizat recent de Centrul pentrupolitici şi analize în sănătate. Indicatorii care au fost luaţi în calcul pen-tru stabilirea clasamentului respectiv au fost: productivitateainstituţiilor medicale, dotarea spitalelor, gradul de pregătire aspecialiştilor şi respectarea standardelor de tratament.

Avînd obiective comune, sîntem ferm convinşi că şi în continuare,printr-o colaborare eficientă cu autorităţile publice, va fi asigurată dez-voltarea raionului Ungheni.

Sperăm că şi în anul 2013 vă veţi menţine poziţia de lider în topulcelor mai buni. La mai mult şi la mai mare!

Cu profund respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Consiliul raional Ungheni exprimă înalte consideraţiipentru actvitatea întregului colectiv al DirecţieiAsistenţă Socială şi Protecţie a Familiei.

Eforturile depuse pe parcursul acestui an au contribuit esenţial laîmbunătăţirea calităţii serviciilor de asistenţă socială prestatepopulaţiei din raionul Ungheni, prin atragerea şi utilizarea diverselorproiecte şi dezvolatrea continuă a capacităţilor profesionale ale per-sonalului din domeniul respectiv.

Apreciată pentru grija faţă de copiii aflaţi în dificultate, DirecţiaAsistență Socială și Protecția Familiei Ungheni a fost declarată ceamai bună de către experţii în domeniu, inclusiv străini.

Pe 10 decembrie, de Ziua Drepturilor Omului, un premiu special a fostînmînat Direcţiei Asistență Socială și Protecția Familiei Ungheni, încadrul unei ceremonii festive, organizată de Națiunile Unite. În acestsens, avînd obiective comune, sîntem ferm convinşi că şi în continu -are, printr-o colaborare eficientă cu autorităţile publice, va fi asiguratădezvoltarea raionului Ungheni.

Sperăm că şi în anul 2013 vă veţi menţine poziţia de lider în topulcelor mai buni. Apreciind în mod deosebit eforturile dumneavoastră,vă asigur de întregul meu respect.

Cu profund respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Oaspeții au fost întîmpinațide gazde – elevi şi profesori aigimnaziului din localitate - cupîine și sare, cu flori și cuvintede bun venit. Or, întîlnirile peviu cu scriitorii reprezintă aiciadevărate evenimente.

Scriitorii, la rîndul lor, auadus cu sine vorbe bune şi cărțipentru biblioteca școlară. Chiardacă întîlnirea s-a desfăşuratîntr-o sală cam rece, atmosfera,în scurt timp, a devenit caldă șiprietenoasă.

”Noi, împreună cu GheorgheErizanu, facem parte dintr-oechipă care concepe cartea nuca pe un produs. Viața cărții în-cepe cu adevărat atunci cînd eaajunge la domniile voastre”, amenţionat Emilian Galaicu-Pă -

un, îndemnînd elevii prezenți însală să citească cît mai mult,căci anume cartea este „un ade -vărat deschizător de drumuri șiposibilități în viață”.

Ideea respectivă a fost rei te -rată şi de Gheorghe Erizanu,care este directorul editurii”Cartier” din Chișinău. Dînsulle-a recomandat tinerilor cititoridin Mănoilești noul său volum”Ce spun cărțile”, menţionîndcă aici vor găsi cheiţa ce le vaajuta să selecteze cărțile celemai bune pentru ei, acele cărţicare merită cu adevărat să fiecitite.

Cu sufletul la gură, profe-sorii şi elevii au ascultat-o peEudochia Sacaliuc, matemati-cian de profesie, dar care scrie

şi poezii. Emoţiile au fost mari,căci dînsa este de baştină dinMănoileşti şi aici şi-a făcut pri -mele studii. Nu întîmplător, înmulte dintre versurile sale se re -găsesc amintirile ei despre școa -lă, despre profesorii dragi, des -pre satul natal, prieteni și rude.În sală a fost prezentă și mamaei, Anastasia Coleasca.

În acea zi, elevii au încercat

să deschidă ușile secrete alecreației celor ce le-au venit înospeție, curiozitatea lor fiindsatisfăcută de scriitori la ma -xim.

Vizita celor trei scriitori lagimnaziul Mănoilești s-a da-torat profesoarelor de limba șiliteratura română Ana Lîsencoși Maria Filipciuc.

Ina Landa

Scriitorii, oaspeți așteptați la gimnaziul din MănoileștiPe data de 11 decembrie, de la Chișinău au luat calea spre satul Mănoilești, Ungheni, tocmai trei scriitori: Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Erizanu și Eudochia Sacaliuc.

Un Tîrg de proiecte comuni ta -re şi iniţiative civice locale a avutloc la Ungheni pe 20 decembrie2012. Acesta a fost organizat încadrul Proiectului „Cetăţeni ac-tivi pentru comunităţi prospere înregiunea de frontieră cu UniuneaEuropeană”, implementat de Cen -trul Regional de Dezvoltare Du -ra bilă (CRDD), cu suportulAgen ţiei SUA pentru DezvoltareInternaţională (USAID), în cad -

rul Programului Consolidarea So -cietăţii Civile în Moldova, imple-mentat de FHI 360.

„Tîrgul respectiv face parte dincampania de conştientizare şi res -ponzabilizare a cetăţenilor pentruparticipare activă în viaţa co mu -nităţilor şi oferă reprezen tan ţi lorsocietăţii civile oportunităţi depromovare a iniţiativelor loca le”,a menţionat Svetlana Cioba nu,directoarea CRDD, după care a

punctat: „Tîrgul de proiecte co-munitare şi iniţiative civice localeeste, de fapt, o platformă comunăde promovare, cooperare şi co-municare, dar şi un cadru adecvatpentru informarea şi schimbul deexperienţă în ceea ce priveşteparticiparea civică între diverşiactori comunitari”.

Prin acest eveniment organi-zatorii şi-au propus să facă şi opunte de legătură între organiza-

tiile non-profit care au nevoie deresurse pentru proiectele şi iniţia -ti vele lor şi firmele private caredoresc să sprijine dezvoltarea co -munităţilor locale.

Despre cele mai bune şi inte -re sante idei de proiecte şi iniţi -a tive locale, prezentate la Tîr -gul din 20 decembrie, vom vor -bi în unul din numerele ur mă -toare ale „Expresului”.

Încă un pas spre încurajarea societăţii civile pentru soluţionarea problemelor locale şi regionale

În dezbateri au participat eleviai celor două licee din Călăraşi, aiColegiului Pedagogic „Alexan-dru cel Bun”, dar şi poliţişti, psi-hologi, asistenţi sociali. Mode -ratoarea, Liliana Lucaş, inspectoral grupului de combatere a trafi-cului de persoane din cadrul Co -misariatului de Poliţie Călăraşi,i-a provocat pe cei prezenţi la

dezbaterea subiectului respectiv,adresînd numeroase întrebări,cum ar fi: „Sînt supuse femeileviolenţei în familie?”, sau „Trafi-carea femeilor şi fetelor este oconsecinţă a violenţei în fami-lie?”, sau „Care sînt căile de pre-venire şi soluţionare a acestorfenomene?”.

La rîndul său, Vladimir Carp,

şeful secţiei ordine publică aComisariatului de Poliţie Călă -raşi, a făcut a caracteristică a fe -no menului numit violenţa în fa -milie, specificînd că, în 2012, po -liţia a depistat în raion şi exa -minează 14 astfel cazuri. „Pareparadoxal, a subliniat sursa citată,dar avem înregistrate şi douăcazuri de violenţă domestică faţăde bărbaţi”.

Dezbaterile, care au durat ap -roape două ore, au vizat şi aspec -te globale ale acestor fenomene,menţionîndu-se că, anual, în lumesînt traficate circa un milion depersoane şi că 70% din acesteasînt femei şi fete. Nimerind în

mrejele unor proxeneţi, ele sîntobligate să practice prostituţia.Este îngrijorător faptul că apro -ximativ 50 % din numărul celortraficaţi sînt minori, care sînt ex -ploataţi atît sexual, cît şi prinmuncă silită. A crescut numărulcazurilor cînd minorii sînt folosiţipentru preluarea organelor vitale.

Cei prezenţi la masa rotundăau ajuns la concluzia că, fără im-plicarea plenară a societăţii, darşi a fiecărui indiivid în parte înlupta contra violenţei în familie,care este o sursă generatoare detrafic de fiinţe umane, acest flagelnu va putea fi stăvălit.

Tudor Josanu

Îngrijoraţi de violenţă şi trafic de fiinţe umane

Oaspeţi dragi (Emilian Galaicu-Păun şi Eudochia Sacaliuc), întîlniţi cu pîine şi sare la Mănoileşti

Viaţă fără violenţă şi trafic - cu acest generic, pe 11 decem-brie curent, Biblioteca publică raională „Grigore Vieru” din Călăraşi, cu susţinerea Direcţiei raionale cultură,Comisariatului de Poliţie a raionului, Direcţiei AsistenţăSocială şi Protecţia Familiei, Centrului Medicilor de Familie,a organizat o masă rotundă, la care s-a discutat desprecombaterea violenţei şi traficului de fiinţe umane.

Luni, 24 decembrieTVM6.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “SECRETARUL” 10.00,13.10 Desene animate 10.30 Reporter de gardă 11.00 Bunăseara! 12.00 Vedete la bis 13.40 Cultura azi 14.25, 23.05 “ADOUA ŞANSĂ” 15.15 Videoteca copiilor 15.30 Petalo ro-mano 16.00, 17.15 “Aprindeţi luminile...”. Transmisiune în di-rect de la Casa Radio 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55, 20.45, 22.50 Filler. Felicitări de la vedete 20.00 “MoşCrăciun există!” 21.25 “Un dar de Crăciun”. Program de col-inde 22.20 Templul muzicii 22.55 Filler: Classic inspiration. PRO TV7.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 16.15 Teleshoping 10.15,19.30 Dăruieşti şi cîştigi 10.45 „OMUL BICENTENAR” 12.30„CUPIDONII CRĂCIUNULUI” 14.15 „HO HO HO” 16.30„MIRACOLUL DE PE STRADA 34” 20.45 „PARIU CUVIAŢA” 22.45 „DE CRĂCIUN NU STĂM ACASĂ”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00,18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Ново-сти 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Доброгоздоровьица" 16.20 "ЖЕНСКИЙ ДОКТОР" 17.10 "НЕ-РАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пустьговорят" 21.40 "Время" 22.15 "ОТРАЖЕНИЕ".

Marţi, 25 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.05petalo romano 6.45, 14.15, 21.45 Filler. Felicitări de la vedete7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00 Domnului să ne rugăm!10.30,18.30 Desene animate 11.00 “Moş Crăciun există11.45 Picături de “Dor” 12.00 Accente economice 12.30“Un dar de Crăciun”. Program de colinde 13.10 Săptămînasportivă 14.25, 23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 16.00 Ring Star18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 “Crăciun fericit!”.Trensmisiune în direct dedicată sărbătorii de Crăciun 21.25Dialog social 22.20 Cultura azi 22.35 “CADOUL”. PRO TV6.30 „DE CRĂCIUN NU STĂM ACASĂ!” 8.15 „SUPRE-VEGHETORUL” 10.30, 14.30 Teleshoping 10.45Dăîruieşti şi cîştigi 11.15 „EPOCA DE GHEAŢĂ” 12.15„MIRACOLUL DE PE STRADA 34” 14.45 „PULBERE

DE STELE” 17.00 „CRĂCIUN CU SCÎNTEI” 19.00,20.00 Ştirile Pro Tv 20.45 „LAS FIERBINŢI”. Episod spe-cial 22.45 „TANTI FLORICA”. Episod special 23.30 Con-cert extraordinar Ştefan Bănică „O noapte de Crăciun”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00,18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Ново-сти 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Доброгоздоровьица" 16.20 "ЖЕНСКИЙ ДОКТОР" 17.10 "НЕ-РАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пустьговорят" 21.40 "Время" 22.15 "ОТРАЖЕНИЕ".

Miercuri, 26 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15Găgăuz ogea 6.45, 11.55 Filler. Felicitări de la vedete 7.10,8.15 Bună dimineaţa 8.30 Domnului să ne rugăm 9.10, 17.15“SECRETARUL” 10.00, 13.10, 18.30 Desene animate 10.30Ştiinţă şi inovare 11.00 Documentar 12.00 Baştina 12.45Picături de “Dor” 13.35 Petalo romano 14.05, 23.35 “ADOUA ŞANSĂ” 15.40 Videoteca copiilor 15.55 Magazinulcopiilor 16.25 Prin Istorie – spre Victorie 18.00 Russkii mir19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în di-rect 21.25 Portrete în timp 22.20 Alternative. Discriminareape înţelesul tuturor 22.35 O seară de muzică sacră tuturor.PRO TV7.45 Desene animate 8.45, 13.00, 15.00 Teleshoping 9.00„HOOK” 11.30 „EROI DE RASĂ” 13.15 „CRĂCIUN CUSCÎNTEI” 15.15 „LAS FIERBINŢI” 17.00 „CU DUZINA EMAI IEFTIN” 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 20.45 Vocea României.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00,18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Ново-сти 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Доброгоздоровьица" 16.20 "ЖЕНСКИЙ ДОКТОР" 17.10 "НЕ-РАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55 "Пустьговорят" 21.40 "Время" 22.15 "ОТРАЖЕНИЕ".

Joi, 27 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15

Russkii mir 6.45 Filler. Felicitări de la vedte 7.10, 8.15 Bunădimineaţa 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00, 13.10, 18.30Desene animate 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldovaîn direct 12.00 O seară în familie 13.40 Găgăuz ogea 14.10,23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 15.20, 21.25 Documentar 15.45Părinţi şi copii 16.15 Erudit cafe 18.00 Vector european 19.00Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto “5” din “35” 22.20 Re-porter de gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. PRO TV7.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.00, 15.00Teleshoping 10.15 concert extraordinar Ştefan Bănică „Onoapte de Crăciun” 12.00 Apropo Tv 13.15 „CU DUZINAE MAI IEFTIN” 15.15 „DE PAZĂ DE CRĂCIUN 2:VACANŢĂ FĂRĂ GRIJI” 17.00 „CRĂCIUN ÎN ŢARAMINUNILOR” 20.30 „ACUM ORI NICIODATĂ” 22.15„VULCANUL”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00,18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Житьздорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15Новости 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30"Доброго здоровьица" 16.20 "ЖЕНСКИЙ ДОКТОР"17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!"19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "КАК ГРИНЧУКРАЛ РОЖДЕСТВО".

Vineri, 28 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15“SECRETARUL” 10.00 Documentar 10.30 Vector euro-pean 11.00 Moldova în direct 12.00 Evantai folcloric 12.40Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30 Desene an-imate 13.40 Russkii mir 14.10, 23.30 “A DOUA ŞANSĂ”15.45 Portrete în timp 16.15 Focus. Magazin TV 18.00 Ac-cente economice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Bună seara! 21.25 Artelier 22.20 Concert de bine-facere a formaţiei “Edict”. PRO TV7.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 14.00, 16.15 Teleshop-ing 10.15 „CRĂCIUN ÎN ŢARA MINUNILOR” 12.00„DRUMUL SPRE CASA BUNICII” 14.15 „MAGIA CRĂ -CIU NULUI” 16.30 „DE BUNĂ VOIE ŞI NESILITĂ DE NI-MENI” 20.30 „JOCUL ASASINILOR” 22.30 „STILETTO”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00,18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Житьздорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15Новости 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.25"Доброго здоровьца!" 16.10 "ЖЕНСКИЙ ДОКТОР"16.55 "Жди меня" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Клуб весёлых и На-ходчивых".

Sîmbătă, 29 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Peter Frampton. Live înDetroit. Film muzical 7.50, 15.00 Filler. Felicitări de la vedete8.05 Vedete la bis 9.05 Desene animate 10.00 Magazinulcopiilor 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor12.00 Gala Premiului Teatrului Naţional “Satiricus” 13.00Campionatul RM la volei. DINAMO Chişinău – DI-NAMO Tiraspol 14.30 Spectacol 15.05, 16.00 Documentar16.30 La mulţi ani! 17.15 Studio Art Plus 17.50 Un sfert devorbă cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager19.35 Poveste 19.50 O seară în familie 21.25 Respiro 22.20“TÎNĂRA VICTORIA”. PRO TV7.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.05, 15.00Teleshoping 10.15 „MARIA MIRABELA” 11.00 Auto Ex-pert cu Andrei Tabuică 11.30 „PARIU CU VIAŢA” 13.15„ACE VENTURa JR: AŞA TATĂ, AŞA FIU!” 15.15„ŞCOALA SUPERIOARĂ DE EROI” 17.00 „DIRTYDANCING” 20.30 „RĂPIREA” 22.45 „CHARLIE TAL-ISMAN”.PRIME TV6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 18.00 Новости 9.50Teleshoping 10.05 "Жить здорово" 11.05 "Модный при-говор" 12.25 "Время обедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.20"ФАРФОРОВАЯ СВАДЬБА" 18.40 "Давай поженимся!"19.45 "Поле чудес" 21.00 „Primele ştiri” 21.25 "Время"22.00 "Что? Где? Когда?" 23.50 "Вечерний Ургант".

Duminică, 30 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Documentar 7.05, 8.35,13.30, 14.45 Filler. Felicitări de la vedete 7.15 Cuvintele

Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.45 Dialog social 9.05 De-sene animate 10.00 Top Ring Star - 2011 11.00 Prin istorie– spre victorie! 11.35 La datorie 12.00 Moldovenii de pre-tutindeni 12.30 Natura în obiectiv 13.00 “fata împăratuluiMov” 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina14.50 “TÎNĂRA VICTORIA” 16.30 La mulţi ani! 17.15Obieciuri de iarnă 17.50 “Anii vin şi anii trec...” Programmuzical 18.30 Loteria “Milioane pentru Moldova” 19.00Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis 21.25 “La MulţiAni!” vă urează orchestra “Rapsozii Moldovei” 22.20 PeterFrampton. Live in Detroit. Film muzical. PRO TV7.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.00, 15.00Teleshopping 10.15 „AMINTIRI DIN COPILĂRIE”11.15 „BEBELUŞI GENIALI” 13.15 „DIRTY DANCING”15.15 Vocea României 20.30 „DOI CUSCRI DECOŞMAR” 23.00 „AVENTURI ÎN BRUGES”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Раймонд Паулс. Возвра-щение маэстро" 7.00 "ЦИРК" 8.30 "ЗА ДВУМЯ ЗАЙ-ЦАМИ" 9.45 Teleshoping 10.15 "Пока все дома" 11.00Среда обитания 12.15 "Клуб весёлых и находчивых". Выс-шая лига. Финал года 14.25 "Каникулы в Простоква-шино" 14.40 "Зима в Простоквашино" 15.15"ОПЕРАЦИЯ "С НОВЫМ ГОДОМ!" 16.55 "БЕДНАЯСАША" 18.30 "Replica" 20.00, 23.00 Церемония вруче-ния народной премии "Золотой граммофон" 21.00 "Sin-teza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время".

7Expresul

Programe TVPublicitate

Vineri, 21 decembrie

Luni 21.00 „Немного кунг-фу”. Film (СТС)23.00 „Ярость”. Serial (Россия РТР )23.00 „Ледяной урожай”. Film (СТС)

Marţi18.35 „Дикий - 3”. Serial (НТВ)21.00 „Рождественкий коттедж”.Film (СТС)23.00 „Церемония”. Film (СТС)

Miercuri21.00 „Перемотка”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)23.00 „Город грехов”. Film (СТС)

Joi15.50 „Доярка из Хацапетовки”. Se-rial (Россия РТР)21.00 „Дублёр”. Film (СТС)23.00 „Свадьба по обмену”. Film

(СТС)

Vineri20.00 „Сбежавшая невеста”. Film(СТС)22.00 „Нападение на 13-й участок”.Film (СТС)23.00 „Последний приказ генерала”.Film (Россия РТР)

Sîmbătă21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Замерзшая из Майами”. Film(СТС)21.40 „Борджия”. Film (Sony)

Duminică20.00 „Спайдермен”. Film (Sony)21.00 „Жених напрокат”. Film (СТС)22.00 „Люблю, потому что люблю”.Film (Россия РТР)

VĂ RECOMANDĂM LA T V

Citatul săptămîniiEducaţia este ceea ce rămîne după ce ai uitat tot ceea ce ai învăţat în şcoală. Albert Einstein

Cursuri gratuite şi contra plată

- Bussines;- Limbi străine

(toate nivelurile italiană, franceză,ger ma nă, engleză, spaniolă);

- Calculator pentru începători.Telefon de contact:

0 (236) 22910; 079614335,068690907.

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea re -zultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie,masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cuînţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr

Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aiciactivează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintrecare – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.

www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Compania de construcţii „Glorinal” SRL

ANGAJEAZĂ în Chişinău:‐ zidari; ‐ dulgheri;‐ fierari; ‐ lăcătuşi;

‐ tencuitori; ‐ muncitori necalificaţi.

Telefoane de contact: Fix 022 854481 Mob. 068575951

Utilcu Natalia Junghietu

Un sfat pe săptămînăVeţi putea păstra mai bine carnea tocată dacă este amestecată cu sare.

8ExpresulVineri, 21 decembrie

BerbecO săptămînă reuşită în ceea ce priveşte negocierile de orice fel, fie

că e vorba de o mărire de salariu sau de realizarea unor planuriîmpreună cu persoana iubită.

TaurUrmează o săptămînă a reluărilor: proiecte reîncepute de la zero,

acţiuni care trebuie regîndite, cuvinte care trebuie repetate pînă sîntînţelese.

GemeniSăptămîna se va caracteriza printr-o lipsă totală de sincronizare cu

tot ceea ce este în jur. O agendă bine pusă la punct se va dovedi oadevărată binecuvîntare.

RacO săptămînă foarte favorabilă dialogului. Orice probleme aţi avea

cu cei din jur, orice conflicte, deschise sau latente, acum este momentulsă le puneţi în discuţie.

LeuProfesia va fi pe primul plan. Relaţia cu superiorii va fi un pic

tensionată. Trebuie să mai renunţaţi puţin la orgoliu şi să acceptaţi cănu sînteţi perfecţi.

FecioaraVă veţi concentra foarte mult asupra familiei în zilele următoare.

O rudă apropiată vă va cere un ajutor financiar. Vor apărea şi multecheltuieli legate de casă.

BalanţăFaceţi multe eforturi pentru a vă remarca profesional. Veţi avea spor

în tot ce întreprindeţi, cu condiţia să vă faceţi un program de lucru efi-cient.

ScorpionMulte discuţii legate de bani vor transforma săptămîna într-o

continuă negociere. Proiectele pot da rezultate foarte bune, dar va finevoie să luptaţi mult pentru ele.

SăgetătorVeţi fi nevoiţi să învăţaţi să comunicaţi mai bine cu partenerul de

cuplu. Atenţie şi la serviciu, o vorbă scăpată fără judecată vă poateface necazuri.

CapricornVeţi fi creativi şi spontani în relaţia de cuplu. Din păcate, această

stare va avea efecte negative asupra planului profesional: mintea nuvă stă deloc la muncă.

VărsătorVeţi fi cam dezorientaţi în ceea ce priveşte situaţia profesională.

Veţi primi tot felul de propuneri. Mai bine însă ar fi să vă concentraţiasupra serviciului actual.

PeştiPe primul plan va fi dragostea. Grijile financiare vor trece pe planul

al doilea. Nici profesia nu vă va stresa prea mult. Să fiţi atenţi larelaţiile cu prietenii.

Horoscop | 24 – 30 decembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Cuvioşi Daniil Stîlpnicul, Luca Stîlpnicul, Nicon.Marţi Sf. Irh. Spiridon al Trimitundei; Sf. Mc. Alexandru.Miercuri Sf. Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie,

Orest; Sf. Cuvioşi Arcadie, Arsenie; Sf. Irh. Dosoftei, MitropolitulMoldovei.

Joi Sf. Mucenici Tirs, Levchie şi Calinic.Vineri Sf. Mc. Elefterie; Cuv. Trifon; Sf. Irh. Ştefan.Sîmbătă Sf. Pr. Agheu; Sf. Teofana Împărăteasa.Duminică Duminica XXX (a Sfinţilor Strămoşi după trup ai

Domnului). Sf. Pr. Daniil şi trei tineri: Anania, Azarie, Misail. Ziuahirotoniei Prea Sfinţitului Nicodim, Episcop de Edineţ şi Briceni.

Ieftin și la îndemînă

Ardeiul iute este un aliment foarte căutatpentru digestie, este antiseptic, conţine o marecantitate de vitamina C şi beta-caroten. Numaică, uneori, consumat în exces, poate crea ar-suri, iritaţii ale sistemului digestiv sau chiarulcer gastro-duodenal.

Pudra de ardei iute uscat are cele mai mariproprietăţi vindecatoare, iar acizii carecauzează efectele negative sînt eliminaţi.

Ardeiul iute poate regla tensiunea arterială,întăreşte inima, arterele şi nervii.

Dacă, în cazul unei gripe, se consumă puţinardei iute, boala va dispărea.

Ardeiul iute este bun şi în cazul nasului în-fundat. E simplu: puneţi un ardei iute tăiat îndreptul fiecărei nări şi inspiraţi adînc.

Sub formă de pudră, ardeiul iute poate fiutilizat şi pentru vindecarea rănilor, a infec ţii -lor apărute la nivelul gingiilor, eliminînd du -re rile şi abcesele. Pentru aceasta, se pune peperiuţa de dinţi pudră de ardei iute şi se spalădinţii. Gargara cu soluţie de ardei iute estebenefică în cazul durerilor de gît.

Tinctura de ardei iute este folosită contraalcoolismului. Se mărunţesc 2-3 ardei iuţi şise amestecă cu 100 ml alcool. Se lasă la ma -cerat timp de 14 zile, la temperatura camerei,agitîndu-se din cînd în cînd, după care sefiltrează. Se iau 5-10 picături de tinctură deardei iute, zilnic.

O jumătate de ardei iute pe zi are şi efectestimulente asupra sistemului nervos, creînd ostare de bună dispoziţie.

Tinctura de ardei iute este folosită şi îm-potriva căderii părului. Este important ca ea sănu fie prea puternică şi să nu existe răni, bubiţepe pielea capului. Ardeiul iute se toacă mărunt,se pune într-un borcan pînă la un sfert dinvolumul acestuia, după care se completează cualcool de 70 de grade. Se lasă la macerat 12zile, apoi se filtrează prin tifon şi se pune însticluţe închise la culoare. Se fac fricţionări,timp de zece minute, la rădăcina părului, odată pe zi, cu soluţia obţinută din o linguriţădin această tinctură amestecată cu 2-3 linguriţede apă. Dezavantajul tratamentului e că pro-duce o senzaţie de arsură.

Calendar creștin-ortodox | 24 – 30 decembrie

Doi copilaşi îşi petrec noaptea la bunicii lor. Cînd vine ora deculcare, cei doi îngenunchează lîngă pat pentru a-şi spunerugăciunile. Cel mic începe să se roage, ţipînd cît îl ţin plămînii:

- Mă rog pentru o bicicletă nouă, mă rog pentru iPhone, mărog pentru...

- De ce ţipi aşa tare, îl ghionteşte fratele mai mare, Dumnezeunu e surd.

- Dumnezeu nu e surd, dar bunica este...

Şeful către noua sa angajată:- Dumneata eşti noua dactilografă? întreabă şeful pe noua angajată.- Da, domnule.- Ce maşină preferi ?- Mercedes.

Bancuri

Întrebarea vină n-are

Ingrediente:5-6 cartofi, 1-2 morcovi,

2 castraveţi proaspeţi, o cea -pă, un borcan cu mazăre ver -de, 400 gr calmar, ma io nezăde post.

Mod de preparare:Cartofii şi morcovii se

fierb, se lasă la răcit, după

care se curăţă şi se taie cu -buleţe. Calmarii se fierb 3-4 minute apoi se taie pai.Castraveţii proaspeţi se taiecubuleţe, iar ceapa se taiemărunt. Se amestecă toatein gredientele, se pune ma -ză rea verde şi maioneza. Seamestecă bine.

Salată „Olivie” de post

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

La fel ca toate sup ra fe țe -le din casă, frunzele atragpraful. De asemenea plan -tele filtrează praful din aercu ajutorul procesului lor detranspirație. Ștergerea frec -ventă a prafului de pe frun -ze nu numai că le redă stră -lucirea, ci le și îmbună tă țeș -te transpirația și procesul defotosinteză. Iată cîteva din-tre cele mai indicate produ -se cu care poți șterge frun -zele plantelor pentru a-șirecăpăta luciul.

1. Mixtura de lapteEste o metodă simplă și

ușor de folosit. Tot ce tre-buie să faci este să te asigurică ai lapte și apă la înde mî -nă. Acestea se amestecă îndoze egale, iar soluția rezul -tată se aplică pe frunzeleplantei. Efectul este unul mi -raculos, plantele redobîn -din du-și rapid luciul natural.

2. Apa și săpunulO metodă care te ajută

să le redai frunzelor stră lu -cirea de altădată o găseștitot în gospodăria ta. Se ia unrecipient în care se adaugăapă și săpun. Atenție! Ph-ulsăpunului trebuie să fie ne -ut ru. În acest fel, vei fi sigurcă planta nu va avea de su -fe rit. În urma amestecăriitimp de cîteva minute a apeiși săpunului rezultă o solu -ție cu care vei trata frunzeleplantei. Soluția se aplică peo cîrpă sau pe un șervețel.Un alt lucru de care trebuiesă ții cont este felul în careștergi planta. Amestecul vafi aplicat cu blîndețe pefrun ze, evitîndu-se mișcări -

le bruște și brutale.

3. MaionezaS-a dovedit că tratarea

frunzelor plantelor cu maio -ne ză le redă acestora luciulnatural. Procedura este lafel de simplă ca și exem-plele anterioare. Cu ajutorulunui prosop de hîrtie, maio -neza se distribuie uniformși cu grijă pe suprafața frun-zelor, iar efectele se vor ve -dea în scurt timp. Pe lîngăfaptul că își recapătă stră lu -cirea, planta va atrage pe vi-itor mai puțin praf.

4. Cojile de bananăÎn peste 99% din cazuri

aruncăm cojile de bananăimediat după ce consumămfructul. Puţini știu că acestecoji au anumite întrebuin -țări, inclusiv cea de a readu -ce strălucirea frunzelor plan -telor. Se ia coaja de bananăși se freacă, cu partea in te -rioară, plantele care și-aupierdut luciul frunzelor. Ule -iul natural conținut în coajă

va lubrifia frunzele, care vorarăta impecabil. În plus,acesta va răspîndi prin casăo aromă îmbietoare. Se re -co mandă folosirea cojilorde banană cel puțin o datăpe săptămînă sau de cîte orise observă că frunzele sînttriste și lipsite de viață.

5.Ceara din comerțNu putem trece cu vede -

rea nici diferitele tipuri deceară care se găsesc în co -merț. Cu toate că aceastămetodă la fel poate avea unrezultat impecabil asupraaspectului plantelor noastrede cameră, nu trebuie să ui -tăm că ceara are rolul de aacoperi porii plantelor, iaracest lucru face imposibilăhidratarea frunzelor și schim-bul de gaze.

În campania electorală pentru ale ge -rea primarului satului Morenii Noi, rai o -nul Ungheni, Partidul Democrat a promiscă va oferi satului un microbuz în cazul încare va cîştiga candidatul formaţiunii res -pective. Oamenii au crezut şi au ales can-didatul PD. A trecut de atunci o lună şijumătate, iar microbuzul promis aşa şi nua mai ajuns în sat. În cine să mai avem în-credere oare?

Alegătorii satului Morenii Noi

Am contactat-o pe Ludmila Guzun,preşedinta organizaţiei teritoriale Unghenia Partidului Democrat, pentru a ne faceex plicaţiile de rigoare. „Într-adevăr, s-apromis un microbuz pentru Morenii Noi.Dar acesta va fi oferit primăriei şi cel ceva decide ce va face cu el va fi primarulnou-ales”, ne-a spus dînsa, după care asub liniat: „Microbuzul promis va ajunge

la Morenii Noi. Conducerea de vîrf a par-tidului a confirmat încă o dată, acum douăsăptămîni, acest fapt. Dar durează pînăvor fi făcute toate formalităţile care seimpun. E vorba de o achiziţie, de înregis-trare a microbuzului, de perfectare a nu-meroase acte etc.”.

Fiind rugată să spună, totuşi, cel puţinorientativ, cînd va ajunge microbuzul laMorenii Noi, Ludmila Guzun a menţionatcă, cel mai probabil, după Anul Nou, înluna ianuarie, promiţînd, totodată, că „Ex-presul” va fi anunţat neapărat despre acesteveniment.

Aveţi întrebări? Telefonaţi la 023628575 sau scrieţi-ne pe adresa de e-mail:unexpres@gmail.com

Vom încerca să găsim răspunsul la ori -ce întrebare care vă frămîntă.

Cinci moduri de a redaplantelor luciul natural

24 decembrie: noaptea - -6° (cer posomorît, zăpadă slabă); ziua --5° (cer posomorît).25 decembrie: noaptea - -11° (cer posomorît); ziua - -11° (cer noros).26 decembrie: noaptea - -20° (cer senin); ziua - -8° (cer puţin noros).27 decembrie: noaptea - -10° (cer senin); ziua - -4° (cer puţin noros).28 decembrie: noaptea - -13° (cer puţin noros, zăpadă slabă); ziua- -2° (cer puţin noros, zăpadă slabă).29 decembrie: noaptea - -8° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - 0°(cer noros, zăpadă puternică).30 decembrie: noaptea - -6° (cer noros, zăpadă puternică); ziua -+1° (cer puţin noros, zăpadă).

Prognoza meteo | 24 – 30 decembrie

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso -ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, Tudor JosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

Beneficiile ardeiului iute pentru sănătate