8
Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași Vineri, 22 martie 2013 | Anul VI, Nr. 12 (265) Imediat ce s-a încălzit afară, toate dealurile din regiunea Ungheni- Nisporeni-Călărași au fost invadate de turme de oi. Lumea își scoate animalele la păscut, chiar dacă firice- lele de iarbă nici măcar nu au reușit să răsară bine. În consecinţă, pășunile degradează. De această părere este ferm convins Andrei Iastremschi, inspector superior al Direcției sanitar- veterinară și siguranță alimentară Ungheni. Potrivit dînsului, buchia legii spune clar că pășunatul nu poate începe mai devreme de 15 aprilie. Mai mult ca atît, pășunatul este admis doar atunci cînd iarba ajunge la o înălțime de cel puțin 5 centimetri. „Hotărîrea de Guvern nr. 667 din 23.07.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la pășunat și cosit este neglijată în totalitate de cetățeni, dar și de administrația pub- lică locală”, afirmă Andrei Istremschi, după care continuă: ”Noi nu exploa- tăm pășunile corect, astfel că ele, înce- tul cu încetul, degradează. Într-o bună zi, am putea rămîne fără ele”. ”Ce folos e că omul își scoate oaia în cîmp acum, cînd pămîntul este gol, iar pe alocuri încă înghețat?”, se întrea- bă dînsul, apoi explică: ”În condiții de nutriție corectă, o oaie ar trebui să nască un miel cu o greutate de 1200 grame. La noi, tot mai des se întîmplă ca mieii să apară pe lume cu o greu- tate de doar 700-800 de grame”. Și mai există o problemă. Potrivit aceleiași Hotărîri de Guvern, pășunile ar trebui să fie delimitate: pentru păs- cutul bovinelor, caprinelor și ovine- lor. La noi însă, pe unul și același imaș, dimineața merge o turmă de oi, apoi de capre, după care și o cireadă de vaci. ”Nimeni nu respectă legea, iar situația se agravează pe zi ce trece”, conchide Andrei Iastremschi. La ora actuală, potrivit dînsului, nu se prevăd pedepse pentru încălcarea regulilor de pășunat, astfel că situaţia riscă să iasă complet de sub control. Ina Landa Satul moldovenesc se modernizează. Oamenii schimbă căruțele pe... motoblocuri Unitățile de transport cu tracțiu- ne animală ies din modă. Tot mai mulți localnici, căruțași pînă nu de- mult, își pun hamurile în cui și urcă la volanul unor „cai metalici”. Vezi pag. 3 Sfidează legile statului, iar poliţia nu intervine De vreo cinci ani, un fost poliţist din raionul Călărași se folosește de un autoturism de marca “Mercedes”, adus de peste hotare și neînmatricu- lat în R.Moldova, așa cum prevede cadrul legal. Vezi pag. 4 Acum moda s-a schimbat. Francezii vor învăța limba română De la 1 aprilie, un grup de copii din orașul francez Saint-Amand-Mon- trond vor învăţa cum se spune în româ - nă „bună ziua” sau „mulţumesc”. Nu este o glumă de Ziua păcălelilor. Vezi pag. 4 Poliţia călărăşeană are o nouă conducere La finele săptămînii trecute, într-o at- mosferă de discreţie totală, efectivului de poliţiști al raionului Călărași i-a fost prezen- tată o nouă conducere în locul celei vechi, demisă printr-un ordin al ministrului de re- sort. Secretomania a fost atît de pronunţată, încît nici președintele raionului, Ilie Rău, nici altcineva de la acest nivel, nu au fost in- formaţi, cel puţin, despre schimbarea res- pectivă. Nu mai vorbim că eticheta și bunul simţ ar fi dictat invitarea conducerii raionu- lui la acest eveniment. Contactat telefonic, Ilie Rău a spus că a aflat întîmplător despre această schimbare și prezentarea în mare taină a noilor condu- cători, menţionînd că o asemenea atitudine pune, din start, sub semnul întrebării buna colaborare a noii conduceri cu administraţia publică locală. Ceva mai tîrziu, președintele ne-a comu- nicat că proaspeţii conducători ai poliţiei că- lărășene s-au întîlnit cu el, iniţiativa aparţi- nîndu-le. Este vorba despre noul comisar, Ion Chicu, și primul său adjunct, Nicolae Cozma. Ion Chicu a lucrat, pînă la această nu- mire, timp de aproape doi ani, în funcţia de comisar al raionului Orhei, iar Nicolae Cozma a ocupat anterior funcţiile de comi- sar adjunct, dar și de șef al diverselor servicii din poliţia călărășeană, în ultimii ani retră- gîndu-se la pensie. Se zice că noul comisar călărășean este originar din satul Horodiște, raionul Călă- rași, fiind consătean cu vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici, care, se pare, nu este străină de promovarea lui în această funcţie. CĂLĂȘI | Tudor Josanu Un prim cetățean de onoare al satului Sinești Primăria Sinești intenționează să confere titlul de cetățean de onoare al satului preșe- dintei BC „Moldova Agroindbank”, cavaler al ”Ordinului Republicii”, Natalia Vrabie, care a pornit în lumea mare anume de aici. Dec- larația a fost făcută, în premieră pentru ”Ex- presul”, de către primarul de Sinești, Iurie Țăruș. ”Natalia Vrabie a demonstrat că nu-i este indiferentă soarta localității de unde-și trage rădăcinile, donînd, anul trecut, 100 mii de lei pentru reparația drumului care leagă satul nou de cel vechi”, a explicat dînsul. Evenimentul va avea loc la toamnă, de hramul satului. Cu această ocazie, conduce- rea locală planifică să organizeze o sărbătoa- re pe cinste, cu mai mulți invitați de onoare, printre care personalități marcante, origi- nare din Sinești: Mihai Țăruș, plastician, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, Anatol Puiu, decan al Facultății de Jurnalism al Universității de Stat din Sankt- Petersburg. ”Țin legătura cu ei prin rețelele de socializare și voi încerca să-i aduc de hram pe toți acasă”, a punctat Iurie Țăruș. UNGHENI | Ina Landa Spectacol extraordinar Cu ocazia Zilelor Francofoniei, marcate, tradiţional, în ultima decadă a lunii martie în întreaga republică, Nisporeniul va avea parte de un concert de zile mari. Potrivit Raisei Andriuță, directoarea Antenei Nispo- reni a Alianţei Franceze din Moldova, aici va veni cu un spectacol extraordinar trupa franceză de rock-variete ”Hologram”. ”Este pentru prima dată cînd Zilele Francofoniei vor fi serbate cu atîta fast la Nisporeni”, a sub- liniat dînsa. De notat că artiștii francezi vor susține doar trei concerte în Republica Moldova: la Chi- șinău, Tiraspol și... Nisporeni. ”Sîntem foarte mîndri că anume Nisporeniul a fost ales ca punct de destinație pentru ”Hologram”. Acest fapt ne motivează să muncim și mai mult în vederea promovării limbii și culturii fran- ceze”, a spus directoarea Antenei Nisporeni. Concertul va avea loc pe 27 martie, la Casa Națională de Cultură din Nisporeni, cu începere de la ora 18.00. Intrarea va fi li- beră. La acel concert, publicul va avea parte de multe alte surprize plăcute. NISPORENI | Ina Landa Pămîntul. În jurul lui se învîrte… interesul cel mai mare Potrivit unui raport al Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, cele mai frec- vente abateri de la lege, admise de adminis- traţia publică locală din raioanele Ungheni- Nisporeni-Călărași, ţin de transmiterea în arendă a terenurilor, vînzarea-cumpărarea lor, calcularea incorectă a preţului de vînza- re sau arendă a pămîntului, acordarea terenu- rilor pentru construcţii și tot așa mai departe. În unele cazuri, susţin specialiștii, aceste derogări se fac în mod intenţionat, în altele – din necunoaștere a prevederilor locale. In- diferent care ar fi motivul, mai devreme sau mai tîrziu, cei ce au admis neregulile respec- tive, vor trebui să răspundă pentru ele. La un pas de impas. Riscăm să rămînem şi fără păşuni Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă Citiți în numărul curent Autoportret

Expresul NR 265 (2)

Embed Size (px)

DESCRIPTION

 

Citation preview

Page 1: Expresul NR 265 (2)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Vineri, 22 martie 2013 | Anul VI, Nr. 12 (265)

Imediat ce s-a încălzitafară, toate dealurile din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași au fostinvadate de turme de oi.Lumea își scoate animalelela păscut, chiar dacă firice-lele de iarbă nici măcar nu au reușit să răsară bine.În consecinţă, pășunile degradează. De această părere este ferm convinsAndrei Iastremschi, inspector superior al Direcției sanitar-veterinară și siguranță alimentară Ungheni.

Potrivit dînsului, buchia legii spu neclar că pășunatul nu poate începe maidevreme de 15 aprilie. Mai mult ca atît,pășunatul este admis doar atunci cîndiarba ajunge la o înălțime de cel puțin 5centimetri. „Hotărîrea de Guvern nr.667 din 23.07.2010 pentru aprobareaRegulamentului cu privire la pășunatși cosit este neglijată în totalitate decetățeni, dar și de administrația pub -lică locală”, afirmă Andrei Istrem s chi,după care continuă: ”Noi nu exploa -

tăm pășunile corect, astfel că ele, înce -tul cu încetul, degradează. Într-o bunăzi, am putea rămîne fără ele”.

”Ce folos e că omul își scoate oaiaîn cîmp acum, cînd pămîntul este gol,iar pe alocuri încă înghețat?”, se întrea -bă dînsul, apoi explică: ”În condiții denutriție corectă, o oaie ar trebui sănască un miel cu o greutate de 1200

grame. La noi, tot mai des se întîmplăca mieii să apară pe lume cu o greu-tate de doar 700-800 de grame”.

Și mai există o problemă. Potrivitaceleiași Hotărîri de Guvern, pășunilear trebui să fie delimitate: pentru păs-cutul bovinelor, caprinelor și ovine-lor. La noi însă, pe unul și acelașiimaș, dimineața merge o turmă de oi,

apoi de capre, după care și o cireadăde vaci. ”Nimeni nu respectă legea, iarsituația se agravează pe zi ce trece”,conchide Andrei Iastremschi.

La ora actuală, potrivit dînsului, nuse prevăd pedepse pentru încălcarearegulilor de pășunat, astfel că situaţiariscă să iasă complet de sub control.

Ina Landa

Satul moldovenesc se modernizează. Oamenii schimbăcăruțele pe... motoblocuri

Unitățile de transport cu trac țiu -ne animală ies din modă. Tot maimulți localnici, căruțași pînă nu de-mult, își pun hamurile în cui și urcăla volanul unor „cai metalici”.

Vezi pag. 3

Sfidează legile statului, iar poliţia nu intervine

De vreo cinci ani, un fost poliţistdin raionul Călărași se folosește deun autoturism de marca “Mercedes”,adus de peste hotare și neînmatricu-lat în R.Moldova, așa cum prevedecadrul legal.

Vezi pag. 4

Acum moda s-a schimbat. Francezii vor învăța limba română

De la 1 aprilie, un grup de copii dinorașul francez Saint-Amand-Mon-trond vor învăţa cum se spune în româ -nă „bună ziua” sau „mulţumesc”. Nueste o glumă de Ziua păcălelilor.

Vezi pag. 4

Poliţia călărăşeanăare o nouă conducere

La finele săptămînii trecute, într-o at-mosferă de discreţie totală, efectivului depoliţiști al raionului Călărași i-a fost prezen-tată o nouă conducere în locul celei vechi,demisă printr-un ordin al ministrului de re-sort.

Secretomania a fost atît de pronunţată,încît nici președintele raionului, Ilie Rău,nici altcineva de la acest nivel, nu au fost in-formaţi, cel puţin, despre schimbarea res-pectivă. Nu mai vorbim că eticheta și bunulsimţ ar fi dictat invitarea conducerii raionu-lui la acest eveniment.

Contactat telefonic, Ilie Rău a spus că aaflat întîmplător despre această schimbareși prezentarea în mare taină a noilor condu-cători, menţionînd că o asemenea atitudinepune, din start, sub semnul întrebării bunacolaborare a noii conduceri cu administraţiapublică locală.

Ceva mai tîrziu, președintele ne-a comu-nicat că proaspeţii conducători ai poliţiei că-lărășene s-au întîlnit cu el, iniţiativa apar ţi-nîndu-le. Este vorba despre noul comisar,Ion Chicu, și primul său adjunct, NicolaeCozma.

Ion Chicu a lucrat, pînă la această nu-mire, timp de aproape doi ani, în funcţia decomisar al raionului Orhei, iar NicolaeCozma a ocupat anterior funcţiile de comi-sar adjunct, dar și de șef al diverselor serviciidin poliţia călărășeană, în ultimii ani retră-gîndu-se la pensie.

Se zice că noul comisar călărășean esteoriginar din satul Horodiște, raionul Călă-rași, fiind consătean cu vicepreședinteleParlamentului, Liliana Palihovici, care, se

pare, nu este străină de promovarea lui înaceastă funcţie.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Un prim cetățeande onoare al satului Sinești

Primăria Sinești intenționează să conferetitlul de cetățean de onoare al satului preșe-dintei BC „Moldova Agroindbank”, cavaleral ”Ordinului Republicii”, Natalia Vrabie, ca rea pornit în lumea mare anume de aici. Dec -larația a fost făcută, în premieră pentru ”Ex-presul”, de către primarul de Sinești, IurieȚăruș. ”Natalia Vrabie a demonstrat că nu-ieste indiferentă soarta localității de unde-șitrage rădăcinile, donînd, anul trecut, 100 miide lei pentru reparația drumului care leagăsatul nou de cel vechi”, a explicat dînsul.

Evenimentul va avea loc la toamnă, dehramul satului. Cu această ocazie, conduce-rea locală planifică să organizeze o sărbătoa -re pe cinste, cu mai mulți invitați de onoare,printre care personalități marcante, origi-nare din Sinești: Mihai Țăruș, plastician,membru al Uniunii Artiștilor Plastici dinMoldova, Anatol Puiu, decan al Facultății deJurnalism al Universității de Stat din Sankt-Petersburg. ”Țin legătura cu ei prin rețelelede socializare și voi încerca să-i aduc dehram pe toți acasă”, a punctat Iurie Țăruș.

UNGHENI | Ina Landa

Spectacol extraordinar

Cu ocazia Zilelor Francofoniei, marcate,tradiţional, în ultima decadă a lunii martieîn întreaga republică, Nisporeniul va aveaparte de un concert de zile mari. Potrivit

Raisei Andriuță, directoarea Antenei Nispo-reni a Alianţei Franceze din Moldova, aiciva veni cu un spectacol extraordinar trupafranceză de rock-variete ”Hologram”. ”Estepentru prima dată cînd Zilele Francofonieivor fi serbate cu atîta fast la Nisporeni”, a sub -liniat dînsa.

De notat că artiștii francezi vor susține doartrei concerte în Republica Moldova: la Chi -șinău, Tiraspol și... Nisporeni. ”Sîntem foartemîndri că anume Nisporeniul a fost ales capunct de destinație pentru ”Hologram”. Acestfapt ne motivează să muncim și mai mult învederea promovării limbii și culturii fran-ceze”, a spus directoarea Antenei Nisporeni.

Concertul va avea loc pe 27 martie, laCasa Națională de Cultură din Nisporeni,cu începere de la ora 18.00. Intrarea va fi li-beră. La acel concert, publicul va avea partede multe alte surprize plăcute.

NISPORENI | Ina Landa

Pămîntul. În jurullui se învîrte… interesul cel mai mare

Potrivit unui raport al Oficiului TeritorialUngheni al Cancelariei de Stat, cele mai frec -vente abateri de la lege, admise de adminis-traţia publică locală din raioanele Ungheni-Nisporeni-Călărași, ţin de transmiterea înarendă a terenurilor, vînzarea-cumpărarealor, calcularea incorectă a preţului de vînza -re sau arendă a pămîntului, acordarea terenu -rilor pentru construcţii și tot așa mai departe.

În unele cazuri, susţin specialiștii, acestederogări se fac în mod intenţionat, în altele– din necunoaștere a prevederilor locale. In-diferent care ar fi motivul, mai devreme saumai tîrziu, cei ce au admis neregulile respec-tive, vor trebui să răspundă pentru ele.

La un pas de impas. Riscăm să rămînem şi fără păşuni

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

Citiți în numărul curent

Autoportret

Page 2: Expresul NR 265 (2)

La finele săptămînii trecute, am poposit la Sineşti, localitate situată la 40 kilometri de Ungheni.În ajun plouase, aşa că noroiul era la putere. Cei peste 1300 de locuitori,în mare parte oameni chinuiţi, care cu mare greu mai pot ţine piept nevoilor şi lipsurilor, au format, de-a lungul anilor, două comunităţi,stabilindu-se cu traiul în „satul nou” și în „satulvechi”, situate la o distanţăcam de un kilometru unulde altul.

Sineștii NoiLocalnicii îi zic „satul nou”. Loca-

litatea se întinde de-a lungul traseuluice unește Ungheniul cu zona Culei și-și îndreptățește pe deplin denumirea,căci are case noi și mari, unele cuacoperișuri din țiglă, considerate prinpartea locului un lux. Anume aicitrăiește și o bună parte din populațiaaptă de muncă.

Tot aici este în desfășurare un pro-iect de aprovizionare cu apă tehnică.Potrivit primarului Iurie Țăruș, turnul

de apă și rețelele prin care apa ur-mează să ajungă în peste 120 de gos-podării ale sineștenilor au fostinstalate încă anul trecut. În scurttimp, va fi construită și o fîntînă arte-ziană. Proiectul, pentru care FondulEcologic Național a alocat peste douămilioane de lei, se va finaliza în acestan și, cu siguranţă, va constitui o ade-vărată sărbătoare pentru săteni.

La Sineștii Noi activează și gră di -nița de copii care numără, în prezent,40 de copilași, 15 dintre care vor mer -ge, la toamnă, în clasa I, la gimnaziulce se află în „satul vechi”, adică la Si -neștii Vechi. Ei vor trebui să parcurgăzilnic, pînă la școală și înapoi, pestedoi kilometri. ”Mersul pe jos e mai să-nătos”, susţine edilul satului. Undemai pui că și drumul e bun, a fost re-parat recent. Primarul afirmă că și elmerge des pe jos de acasă, din „satulnou”, la serviciu - în „satul vechi”. ”Ne-am obișnuit și nu văd nimic grav înaceasta”, a menţionat Iurie Țăruș.

Sineștii Vechi„Satul vechi” m-a întîmpinat cu

case mici, bătrînești, zugrăvite cu var,cu garduri de sîrmă și porți corobă-nite de vreme. Iese din peisaj doar

gimnaziul – o clădire îngrijită, cuacoperiș și geamuri noi. Primarulspune, cu jumătate de gură, că nouaschimbare la față a instituției se dato-rează eforturilor sale. ”De cînd amvenit la primărie, am reușit să aduc însat investiții de peste cinci milioanede lei”, face dînsul o remarcă, dupăcare începe a enumera unde au fostfolosiţi banii: la reparația gimnaziului,căminului cultural, primăriei... „Oa-menii pot să confirme cum a fost pînăla mine și cum este acum”, a accentuatdînsul.

Oamenii satuluiPe drum, întîlnesc o femeie, îm-

brăcată îngrijit, dar încălţată, așa cumera și de așteptat, în galoși. Drumurilepline cu noroi fac parte din tabloulprimăvăratic al oricărei localităţi ru-rale, iar fără „încălţările tradiţionale”nu ai nici o șansă să ajungi unde ţi-aipropus.

De la o vorbă la alta, aflu că pe fe-meie o cheamă Eugenia Gorea, că șiea, și soţul ei au grave probleme de să-nătate, astfel că sînt nevoiţi să supra-vieţuiască – ambii! - cu pensiile lorde invaliditate, în total, vreo 800 delei.

În pofida situației complicate, dîn -sa mi-a mărturisit că nu ar schimbaSineștiul pentru nimic în lume. Dece? „Cînd vine vremea să mă mai ducla oraș, la întoarcere cobor din auto-buz și, primul lucru pe care-l fac, tragadînc în piept aerul de aici. Pe loc mise face mai bine”, explică. Satul esteînconjurat de păduri, astfel că nu e demirare că și aerul e altfel aici.

Chiar dacă traiul e greu, EugeniaGorea susține că se descurcă. ”Pămîn-tul ni-i salvarea. Nu avem fabrici,avem doar pămînt”, zice. „Dar tineri?Mai sînt tineri?”, o întreb. În voce i secitește tristeţea: „Îmbătrînește satulnostru...”.

Mai există totuşi o speranţă

Ajungem cu vorba și la primar. Femeiase înviorează și spune, fără prea multeezitări: ”E bun. Iaca, face reparaţie laprimărie, în „satul nou” trage apă. A ziscă va face o grădiniță în „sa tul vechi”.Ne bucurăm cînd vedem că face trea -bă, că doar pentru asta l-am ales”.

... M-am despărţit de sat cu o dub -lă senzaţie: pe de o parte, m-a cuprinstristeţea pentru viaţa grea pe care oduc sătenii; pe de altă parte – am ră -mas impresionată de sinceritatea, une -ori pînă la naivitate, a oamenilor deaici. Este o bogăţie pe care nu știm s-opreţuim și s-o valorificăm.

UNGHENI | Ina Landa

Nu au avut nevoie de proiecte finanţate de donatori străini. Le-a fost suficientă dorinţa şi entuziasmul.Săptămîna trecută, Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă Nisporeni a organizat un seminar cu cei aflaţi în căutareaunui loc de muncă.

Peste 20 de persoane au învăţatcum să întocmească un CurriculumVitae, o scrisoare de intenţie, o cererede angajare, au învăţat cum să se com-porte în timpul unui interviu de an-gajare. „Agenţia are ca obiectiv prin -cipal informarea și consultarea popu-laţiei, oferindu-le servicii de medierea muncii, cursuri de calificare și reca-lificare profesională, cît și asistenţă la

plasarea în cîmpul muncii a șomeri-lor”, a declarat Olga Batîru, specialistpentru ocuparea forţei de muncă.

Seminarul de săptămîna trecută aadus în prim-plan nu doar proble-mele cu care se confruntă șomerii laangajare, ci și soluţiile posibile. Acum,urmează ca participanţii să pună înpractică ceea ce au învăţat.

Potrivit specialiștilor, cauzele celemai frecvente ale șomajului la Nispo-reni sînt: lichidarea sau reducerea deunităţi într-o întreprindere, încetareaactivităţii unei întreprinderi, consta-tarea faptului că salariatul nu cores-punde funcţiei deţinute sau a revenitde peste hotarele ţării și este în cău-tare activă a unui loc de muncă cores-punzător. „În cazul în care șomerii nusînt satisfăcuţi de propunerile noastreîn ceea ce privește un loc de muncă,noi încercăm să-i direcţionăm spre o

recalificare profesională”, a mai spusOlga Batîru. Astfel, urmare a îndrep-tărilor date de către Agenţie, urmeazăcursurile de formare profesională 33de persoane, cele mai solicitate profe-sii fiind de: frizer, bucătar, lăcătușauto, tencuitor, lăcătuș instalator teh-nică sanitară. Toţi sînt instruiţi la șco-lile de profesii din Chișinău, bene fi-ciind de burse și cazare gratuită.

„În comparaţie cu anii precedenţi,numărul șomerilor a scăzut, fapt cedenotă că pe piaţa forţei de muncăexistă locuri de muncă, în corespun-dere cu profesia și instruirea doritori-lor”, a menţionat, la final, Olga Batîru.

De notat că, de la începutul anuluicurent, la Nisporeni au fost înregis-traţi 152 de șomeri.

NISPORENI | Natalia Junghietu

Chiar dacă au mai rămas cîteva luni pînă la bacalau-reat, Gheorghe Toma, elev în clasa a XII-a la Liceul„Elada” din Măcăreşti, aredeja un loc asigurat la Facul-tatea de istorie şi filozofie a Universităţii de Stat dinMoldova. El s-a ales cu obursă de studii aici, după ce a obţinut locul III la olimpiada raională la istorie.

„Interesant este faptul că, fiind elevîn clasa a IX-a, i-am propus să parti-cipe la olimpiada de istorie. Mi-a zisatunci că nu-l prea interesează”, po-vestește profesoara lui, Elena Butna -ru. I-au trebuit mai puţin de trei ani,

ca să îndrăgească istoria și să-și do-rească o carieră în acest domeniu.

Cu o bursă similară s-a ales și Na-talia Cunicova de la Liceul „Ion Crean -gă” din Ungheni, care s-a clasat pelocul II la olimpiada raională.

„E o onoare pentru noi să putemstimula acești copii, care au demons-trat cunoștinţe bune la olimpiada deistorie. Facultatea respectivă este uni -ca ce ne susţine în acest sens”, a men-ţionat Corneliu Prepeliţă, specialistsuperior la Direcţia învăţămînt, tine-ret și sport Ungheni.

Pînă în prezent, au obţinut acesteburse trei elevi din raion.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Răzbunare? Interes? Sau poate do-rinţa de a instaura în capul mesei pro-fesionalismul? Ce o fi la mijloc și încapul unor mari activiști liberali care,fac ce fac, și revin la funcţia de șef alOficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat. De opt luni se tot chinuies-o dea jos pe Natalia Rotaru, înscăunată, acum patru ani, chiar de ei. Peatunci, ea era o anonimă, un simplu jurist la o întreprindere din Ungheni.Dar ce mai laude curgeau din gurile liberalilor autohtoni: că e o adevăratăluptătoare pentru dreptate, că e o persoană în care poţi să ai toată încrede-rea. Îi ascultai și te minunai: cum de au descoperit-o?

Ce mai laude curgeau din gurile liberalilor autohtoni și în ultima cam-panie electorală, cînd Natalia Rotaru pornise lupta pentru Primăria Un-gheni. Cică, e cea mai profesionistă, cea mai neînfricată, cea mai corectă șinumai ea va fi în stare să facă ordine în oraș!

Cînd colo, după aproape un cincinal de dragoste și armonie, Natalia Ro-taru trece în tabăra liberal-democraţilor. Nu știu care au fost motivele ce aufăcut-o să ia o asemenea decizie. Știu însă un lucru, de care sînt foarte sigură:nimeni nu pleacă dintr-un loc unde îi este confortabil, unde i se creeazătoate condiţiile de activitate și progres, unde domnește o atmosferă de res-pect reciproc și colaborare fructuoasă.

Ea a plecat. Dar a rămas aceeași Natalia Rotaru, nu? Cei care au propul-sat-o în funcţie fac acum spume la gură. „Nu voi vorbi cu Filat pînă nu vaschimba „prefectul” de la Ungheni”, a declarat, supărat foc, Mihai Ghimpu,în cadrul emisiunii de luni, „În Profunzime”, de la Pro TV. Foarte supărats-a declarat, acum ceva timp, și deputatul Anatol Arhire care, tot de la tele-vizor, „plîngea” că i s-a furat... postul.

Să nu mai fie Natalia Rotaru profesionistă, neînfricată, corectă, luptă-toare pentru dreptate, așa cum au tot încercat să ne-o prezinte liberalii?

Îl ascultam pe Mihai Ghimpu, care spunea sus și tare că toată viaţa a lup-tat pentru dreptate și pentru oameni. Frumoase cuvinte. Faptele zic însă al-tceva. Același exemplu cu Natalia Rotaru denotă o făţărnicie crasă. Pentrucare dreptate luptaţi? De ce oare nu aţi fi corecţi și nu aţi spune franc: lup-tăm și noi, ca și Filat, ca și Lupu, ca și toţi ceilalţi, pentru fotolii cît mai căl-duţe, de unde am putea să ne rezolvăm problemele și să ne apărăminteresele. Personale, nu ale poporului!

([email protected])

Esențial | Lucia Bacalu

Povestea cu liberalii şi „prefectul”de Ungheni

Şomerii din Nisporeni s-au apucat de învăţat

Stimaţi cumpărători,Centrul comercial

„Europa - Lux” SRL, cu sediul pe strada

Alexandru cel Bun 30 din Ungheni (în piaţa centrală)

îşi începe activitatea.

Vă propunem un sortiment larg de mobilă, mărfuri electrocasnice, saltele

ortopedice – cu reduceri de preţ. Tot aici puteţi comanda uşi, ferestre

din PVC şi mobilă la comandă.

Relaţii la tel.:023625366

(secţia mobilă la comandă, uşi, ferestre din PVC)

023622851 (secţia mobilă, electrocasnice);

Burse pentru tinerii îndrăgostiţi de istorie

La drum

Despre viața de la o margine de raion

Actual22 martie 20132

Primarul Iurie Ţăruş de vorbă cu Ina Landa de la “Expresul”. Fotografie: Natalia Junghietu

Page 3: Expresul NR 265 (2)

Social22 martie 2013 3

Biblioteca publică din satul Dereneu nu a avut, în 30 de ani, atîta căldurăşi lumină cît are acum. Impulsul a fost dat de programul Novateca. Şi directoarea biblioteciisăteşti, Elena Scurtu, şi primarul Elena Oaserele,şi-au dorit foarte mult să transforme această instituţie într-un adevăratcentru cultural al satului.Oferta programului „Novateca” a fost mai mult decît binevenită.

Dar era nevoie de o încăpere lumi-noasă, cu multă căldură și condiţiibune pentru cei ce îi vor păși pragul.S-a muncit mult. Lucrările de repara-ţie la biblioteca din Dereneu au duratdouă luni, timp în care s-au schimbatgeamurile, ușile, au fost renovaţi pe-reţii, tavanul. Pînă și prize noi au fostinstalate, căci și acestea lipseau. A fostinstalat un telefon, s-a făcut și conec-tarea la internet. Mobilierul a fost re-

novat. S-a construit și o sobă. Pentrutoate acestea s-au cheltuit 40 mii delei. Dar a meritat.

Acum, e cu totul altă lume. În scurttimp, vor veni și cele trei computerepromise de Programul Novateca. Ele -na Scurtu deja s-a gîndit cum va atra -ge cît mai mulţi utilizatori. „Va fi foar -te simplu, pentru că biblioteca estechiar în centrul satului. Oamenii vorintra aici chiar și atunci cînd se vorduce la oficiul poștal sau la magazin”,spune dînsa foarte convinsă. A rămassă procure doar un covor și jaluzele lageamuri.

Bibliotecara este dispusă să mear -gă la școală, să-i informeze pe elevi șiprofesori despre beneficiul și rolul bib -liotecii în viaţa de zi cu zi. Va merge șila grădiniţă, pentru a-i atrage pe mi-cuţi la bibliotecă, unde aceștia vorputea viziona desene animate. „Edu-catoarea, în cadrul activităţilor pe careși le planifică, le va citi povești, dupăcare copiii vor putea să vizionezeecranizarea acestora în internet”, spu -ne Elena Scurtu, fiind sigură că astfel

ei vor fi obișnuiţi de mici să vină labib liotecă.

Dar șefa bibliotecii nu se va limitadoar la internet și computere. Copiii,de la mic la mare, vor fi direcţionaţicătre rafturile cu cărţi. Doar atuncicînd nu vor găsi informaţia necesară,vor deschide internetul. „Nu vrem sălăsăm în umbră cărţile”, a subliniat dîn -sa. Elena Scurtu s-a gîndit deja cum săatragă în bibliotecă și vîrstnicii. „Lamoment, foarte puţini săteni au accesla internet. Cred că, datorită acestuiprogram, locuitorii Dereneului vor sim -ţi schimbarea”, a afirmat dînsa, remar-cînd, în final: „Visez la ziua cînd fiecareom, duminica, cînd merge la biserică,să treacă și pe la bibliotecă. Vom lucrași duminica, dacă va fi nevoie”.

Biblioteca publică din Dereneu afost selectată de Programul „Nova-teca” , datorită implicării active atît aprimarului, cît și a Galinei Agafiţa, șe -fa bibliotecii publice raionale din Că-lărași, dar și a șefei bibliotecii locale,Elena Scurtu.

CĂLĂRAȘI | Natalia Junghietu

O a doua viaţă pentru o bibliotecă publică sătească

În curînd, la Cornova va fi o rari-tate să mai întîlnești pe drum vreocăruță cu cai. Unitățile de transportcu tracțiune animală ies din modă.Tot mai mulți localnici, căruțași pînănu demult, își pun hamurile în cui șiurcă la volanul unor „cai metalici”.Noua descoperire a sătenilor se nu -mește motobloc și este un utilaj petrei roți, ce are în față un motor cu ocapacitate de 2-4 cai/putere.

Numărul acestora sporește de la ozi la alta. În prezent, cam vreo zece gos -podari cornoveni au deja în posesiecîte un motobloc, pe care-l folosescatît pentru necesitățile casnice, cît șicele agricole. Potrivit primarului deCornova, Stepan Roșca, oamenii schim -bă caii pe mașini mici cu motor dinconsiderente exclusiv economice. „Iar -na, gospodarii n-au de lucru în cîmp,caii însă trebuie hrăniți și îngrijiți.

Avantajul motoblocului este că poatesta neîntrebuințat și fără hrană”, ex-plică dînsul. În plus, acesta este și mul -tifuncțional, consumul de carburanțieste minim: 1-3 litri de benzină peoră. La un motobloc pot fi atașate maimulte unelte agricole, inclusiv re-

morci. „Cu un așa fel de transportpoți ieși în cîmp atît la arat, și la căratroada”, a concluzionat primarul, dupăcare a punctat: ”Oamenii învață, înce-tul-cu încetul, a economisi timpul șibanii. Este un lucru foarte bun”.

UNGHENI | Ina Landa

Satul moldovenesc se modernizează. Oamenii schimbă căruțele pe... motoblocuri Vă pasă de orașul vostru?

Primăria orașului Ungheni lansează, începînd cu 1 aprilie, campaniacurățeniei de primăvară cu sloganul ”Îmi pasă de orașul meu”.

În acest sens, Primăria Ungheni invită toate persoanele fizice și juridice (aso-ciaţii de locatari, societăţi comerciale, agenți economici, instituţii publice și deînvăţămînt) ca, în perioada 1 - 30 aprilie să se implice în această campanie, prinluarea de măsuri care să ducă la curăţarea spaţiilor verzi, clădirilor, curţilor, căi-lor de acces, trotuarelor și a străzilor din perimetrul imobilelor de locuit și celorunde își desfășoară activitatea.

Sperăm că derularea campaniei din ajunul Sfintelor Sărbători de Paște vaduce la o mobilizare eficientă a tuturor cetățenilor. Ne exprimăm speranța căunghenenii vor conștientiza importanţa efortului personal de a face curăţenieîn faţa proprietăţii sale sau a blocurilor în care locuiesc.

Doar împreună putem face ca Ungheniul să fie un oraș mai curat și mai fru-mos, așa cum ni-l dorim cu toții!

De notat că Primăria Ungheni organizează anual asemenea campanii decurățenie a orașului.

Ora Pămîntului – şi la UngheniPrimăria Ungheni va susţine și în acest an acţiunea “Ora Pămîntului”. Pe 23

martie, sîmbătă, între orele 20:30 și 21:30, va fi întrerupt iluminatul stradal întot orașul. Totodată, pe Piața Independenței, începînd cu ora 20:00, va fi or-ganizat un concert la lumina lumînărilor.

Pentru a marca acest eveniment, Primăria Ungheni face apel către locuitoriide toate vîrstele, către instituţiile publice, companiile private din oraș, să par-ticipe într-un număr cît mai mare la eveniment, stingînd lumina sau măcar re-ducînd consumul de energie electrică între orele 20:30 și 21:30, în măsura încare acest lucru nu afectează siguranţa cetăţenilor și a edificiilor.

“Ora Pămîntului” este un eveniment demarat în 2007 de către autoritățileși locuitorii orașului australian Sydney care, astfel, au luat atitudine față deamenințarea pe care o reprezintă pentru planeta noastra încălzirea globală. Prinstingerea luminii timp de o oră, o dată pe an, cetățenii își arată preocuparea fațăde fenomenul încălzirii globale și al risipei energetice.

Au convenit asupra unor colaborări mai vaste

Joi, 14 martie, prima-rul de Ungheni, Alexan-dru Ambros, a avut oîn trevedere cu MinistrulTineretului și Sportuluiîn exercițiu, OctavianȚî cu, aflat într-o vizităde lucru în orașul pe ca -re l-a îndrăgit de pe vre-mea cînd venea aici laantrenamentele de box.

În cadrul întrevederii, primarul i-a vorbit oficialului despre situația din Un-gheni la capitolul tineret și sport. Dînsul s-a referit atît la succesele înregistrateîn aceste domenii, cît și la problemele existente, subliniind, totodată, că Un-gheniul are numeroase instituții, menite să ofere tinerilor atît suport, cît și vasteposibilități de a se realiza pe diferite planuri.

Cei doi au convenit asupra unei conlucrări vaste și în domeniul tineret, și îndomeniul sport, prin inițierea de noi proiecte. ”Ne dorim rezultate frumoasepentru tineri și sport, iar pentru a atinge aceste rezultate este nevoie de cola-borare”, a menţionat ministrul în exerciţiu, Octavian Țîcu.

De notat că Octavian Ţîcu a vizitat orașul Ungheni, în calitate de ministrual Tineretului și Sportului în exerciţiu, pentru prima oară.

În fotografie: Octavian Ţîcu la întîlnirea cu funcţionari ai primăriei Ungheni

În atenţia amatorilor jocului de dameÎn perioada 23- 24 martie, Primăria Ungheni organizează Campionatul

orașului Ungheni la jocul de dame. Competiţiile se vor desfășura la Școala de Sport Ungheni, Clubul de Șah

(în incinta Palatului culturii) . Începutul: la ora 10.00.Sînt invitați să participe toți doritorii.

Știri din Primăria Ungheni P

Timp de trei zile, 35 de adolescenţidin raionul Ungheni, cu vîrsta cuprinsăîntre 12 și 15 ani, au tot vorbit desprecorupţie. În perioada 4-6 martie, ei auparticipat la trainingul ”Tineretul îm-potriva corupției - în acțiune”.

Chiar dacă, în prima zi de training,li se părea totul foarte clar, zicîndu-și cănu au ce să descopere nou, spre final eiau recunoscut că informația oferită le-astîrnit curiozitatea. ”Voi transmite co-legilor mei ceea ce am luat de la acesttraining, căci am înțeles că noi, tinerii,trebuie să aducem schimbarea în socie-

tate”, a declarat una dintre participante,Laura Enache, elevă la Liceul ”VasileAlecsandri” din Ungheni. Și Sorin Pet -ric de la Liceul ”Gheorghe Asachi” aspus că nu are de gînd ”să închidă ochii”la cazurile de corupere. ”Voi aplica ometodă învățată aici: voi telefona lalinia fierbinte”, a punctat tînărul.

Evenimentul a fost organizat de Cen-trul Național Anticorupție (CNA), încomun cu Ministerul Tineretului și Spor-tului, Procuratura Ungheni, Direc țiaÎnvățămînt, Tineret și Sport, AO ”Făclia”.

UNGHENI | Ina Landa

Agenţia Teritorială Ungheni va activa şi sîmbătă, 30 martie 2013

CNAM vă informează: Poliţa Medicală este obligatorie pentru toţi cetăţenii RM, inclusiv: pentru cei ce activează peste hotare, cei ce nu-s încadraţi în cîmpul de muncă, con-structori, muzicanţi, patentari, fondatori de întreprinderi individuale, deţinători de terenagricol etc.Nu rataţi şansa de reduceri pînă pe 31 martie 2013: 50% - 1659 lei sau 75% - 829,5 lei

Neachitarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în termenii stabiliţide legislaţie (pînă la 31 martie 2013) prevede achitarea integrală a poliţei 3318 lei +amenda 1100 lei + penalitatea 0,1 % pentru fiecare zi întîrziată.Suma respectivă va fi încasată prin intermediul instanţei de judecată, inclusiv datoriape ultimii 3 ani (peste 13000lei).Persoanele ce se află în litigii vor avea dificultăţi la hotare.Telefon de contact: 0236 22736

În fotografie: Cornoveanul cu... motoblocul său

Au învățat cum să spună NU corupției

Page 4: Expresul NR 265 (2)

Economic22 martie 20134

Ştiri sportive

Nisporeni: Halterofilii nisporeneni cu gîndul la europene și mondiale

Pe 1 martie, halterofilul nisporenean Igor Bour a făcut din nou să se vor-bească despre recordul pe cale l-a fixat la Campionatul Moldovei, ridicînd180 kilograme la proba aruncat, ceea ce e cu 2 kg mai mult decît recordulolimpic și cu 2 kg mai puțin decît recordul mondial.

Acest rezultat l-a făcut pe sportiv să se pregătească și mai intens pentruurmătoarele competiţii. El a revenit acasă, la Nisporeni, pentru a se pregătide Campionatul European, care se va desfășura în Albania, începînd cu datade 6 aprilie. La acest campionat va apăra culorile Moldovei și halterofilaEcaterina Tretiacova, tot din Nisporeni.

Ambii sportivi sînt discipolii antrenorului emerit al R.Moldova, GrigoreBrașoveanu. Dînsul a comunicat pentru ”Expresul” că are așteptări mari dela ei și speră să-i vadă cît mai sus pe podium.

Pregătirile sînt în toi. Iniţial, cei doi sportivi s-au pregătit la Nisporeni,fiind susținuţi de Direcția Raională Învățămînt, Tineret și Sport, apoi auintrat într-un cantonament la Chișinău.

Igor Bour va evolua, ca de obicei, la categoria de greutate 62 kg, iar Eca-terina Tretiacova - la categoria 69 kg.

Tot în acest an, în luna mai, va avea loc și Campionatul Mondial la hal-tere - în orașul Lima, capitala Republicii Peru. Și de acolo nisporenenii sperăsă aducă o medalie prin Ion Țărnă, în vîrstă de 20 de ani.

Călăraşi: Un început promiţătorUn start bun în anul sportiv 2013 a fost luat de tinerii tenismeni de la

Centrul pentru minori „Mihai Viteazul” din Călărași. La începutul lui feb -ruarie, printre cei 200 de sportivi participanţi la un turneu internaţional dela Cernăuţi, s-au numărat și opt călărășeni. Trei dintre ei au venit acasă culocuri premiante: Vlad Harea (a.n. 1999) - locul II, Valeria Sturza (a.n.2003) și Lia Bușilo (a.n. 1999) – locul III. Și ceilalţi cinci sportivi au avuto prestaţie bună, ajungînd în etapa finală. Dionis Lipcan și Vasile Harea s-auclasat pe locul IV, Valeria Lipcan și Mihaela Radu – pe V, Gheorghe Amarii– pe locul VII.

Următorul examen a fost la Turneul Internaţional „LIRS – OPEN – 2013”de la Jovkva, regiunea Lvov, Ucraina. Competiţia a adunat circa 600 de te-nismeni din Ucraina, Polonia, Rusia, Bielarus și Moldova. Călărașiul a fostprezent cu șase sportivi. Pe treapta a treia a podiumului de onoare a urcatValeria Sturza. Alţi patru sportivi călărășeni au cucerit dreptul de a participaîn etapele finalelor mari și s-au clasat, după cum urmează: Vlad Harea -locul 8, Vasile Harea și Lia Bușilo - locul 9. Cel mai tînăr dintre călărășeni,Dionis Lipcan (a.n. 2004), a ocupat locul 14. Doar Mihaela Radu a evoluatmai modest, din cauza unor probleme de sănătate, ocupînd locul 21.

„Ca pedagog-antrenor, sînt satisfăcut de rezultatele obţinute”, a declaratAlexandru Radu. Dînsul și-a exprimat speranţa că discipolii săi vor obţinenoi performanţe, mai ales că au exemple demne de urmat: maeștrii în sportGabriela Draganel, Elena Radu, Andrei Puţuntică, toţi discipoli ai școlii detenis de masă călărășene.

Chiar dacă situaţia în ceeace priveşte tuberculoza s-a stabilizat puţin în raionul Ungheni, problemarămîne a fi în continuareuna specială pentru sanătatea publică şi, implicit, pentru economie. Tuberculoza este o boală infecto-

contagioasă de durată medie, care și-afăcut viză de reședinţă în ţările cu unnivel de dezvoltare scăzut, bîntuite decrize social-economice, șomaj, migra-ţie masivă a populaţiei, finanaţare in-suficientă a programelor de sanătate.

Deși au trecut peste o sută de anide la descoperirea agentului patogenal tuberculozei, această maladie ră-mîne o problemă medicală și socialăde importanţă vitală.

Puţină statisticăÎn lume, în fiecare secundă, o per-

soană este infectată cu bacilul Koch;la fiecare 4 secunde – o persoană seîmbolnăvește de tuberculoză, iar lafiecare 10 secunde – un bolnav de tu-berculoză decedează.

Nu întîmplător, Organizaţia Mon-dială a Sănătăţii (OMS) a declarat si-tuaţie excepţională globală în privinţatuberculozei. Trebuie să se știe că, în

cazul în care nu se tratează, un bolnavde tuberculoză pulmonară, microsco-pic pozitiv, infectează anual 10-15persoane. Îngrijorător este faptul că80% din victimele tuberculozei sîntpersoane tinere, cu vîrsta cuprinsăîntre 15 și 49 de ani, active din punctde vedere socio-economic.

În pofida măsurilor întreprinse,continuă să crească incidenţa și mor-talitatea prin tuberculoză. Pentru căse adresează tîrziu la medic, jumătatedintre pacienţi nimeresc în instituţiilemedico-sanitare cu forme avansate detuberculoză, ce necesită un tratamentmai îndelungat și, corespunzător, maicostisitor. În cazul în care bolnavul nueste depistat și tratat în timp util, prog -noza este sumbră. Într-un an și jumă-tate sau doi, maladia progresează, sedezvoltă diferite complicaţii, dupăcare parvine decesul.

Strategii şi măsuri pentru stoparea tuberculozei

Situaţia creată a dus la elaborareaunei noi strategii privind controlul tu-berculozei, recomandată de OMS.Aceasta a fost aplicată în peste 100 deţări ale lumii și e cunoscută sub denu-mirea de strategie DOTS. În anul1993, Banca Mondială a recunoscut

acest program ca unul dintre cele maieficiente din punct de vedere econo-mic. DOTS a fost implementat în R.Moldova în 2004.

Ulterior, în mai multe raioane aufost create centre comunitare de su-port al bolnavilor de tuberculoză, aces -tea fiind finanţate din Fondul in terna-ţional de politici și strategii în sănă-tate. Un astfel de centru a fost deschisși la Ungheni. În atribuţiile acestuiaintră: suportul social, psihologic și detratament al pacienţilor cu tubercu-loză, suportul psihologic al familieipacientului, conlucrarea cu adminis-traţia publică locală, cu asistenţii so-ciali și poliţiștii de sector privindsupravegherea și tratamentul pacien-ţilor respectivi.

Reţineţi Primordial în tratamentul și supra-

vegherea tuberculozei este adresareala timp la medic în cazul apariţiei pri-melor simptome: tuse mai mult dedouă săptămîni, scăderea bruscă îngreutate, pierderea poftei de mîncare,transpiraţiile abundente, apatia.

În acest caz, adresarea la medic șiexamenul medical ulterior ar permitediagnosticarea precoce a maladiei, ceeace ar ușura tratamentul ei. De notat că

tratamentul tuberculozei este foartecostisitor și de lungă durată, în depen-denţă de stadiul de depistare a bolii.În prezent, în Republica Moldova tra-tamentul este gratuit, fiind asigurat decătre stat. Pacienţii ce se află în trata-ment beneficiază de suport alimentar,bănesc, achitarea transportului pen-tru deplasarea la medic, în depen-denţă de situaţie și faza bolii.

Cu cît boala este depistată mai de-vreme, cu atît mai ușor și de scurtădurată este tratamentul.

SfaturiGîndiţi-vă la propria sănătate, adop -

taţi o atitudine conștiincioasă faţă deea, efectuaţi regulat examenul medi-cal profilactic, inclusiv radiografia.

În incinta Serviciului pneumo-fti-ziologic poate fi făcută de urgenţă și

analiza sputei la micobacteria tuber-culozei.

Dacă doriţi să fiţi sănătoși, vizitaţiregulat medicul dumneavoastră de fa-milie sau adresati-vă direct mediculuispecialist pneumolog, ftiziopulmono-log sau la Centrul comunitar de su-port al bolnavilor cu tuberculoză, carese află în incinta dispensarului antitu-berculos din Ungheni.

Pe 24 martie, anual, în lume estemarcată Ziua de combatere a tuber-culozei. E un bun prilej de a vorbi odată în plus despre această maladie,de a atrage atenţia oamenilor asuprapericolului pe care-l are și a-i face săînţeleagă că trebuie să se gîndeascămult mai mult la propria sănătate, darși la sănătatea celor din jur.

Centrul comunitar de suport al bolnavilor cu tuberculoză

De vreo cinci ani, un fost poliţist din raionul Călăraşi se foloseşte de un autroturism de marca“Mercedes”, adus de peste hotare şi neînmatriculat în R.Moldova, aşa cum prevede cadrul legal.

Ion Andrieș, un fost angajat al ser-viciului INTEHAGRO, care cu-noaște bine particularităţile cazuluirespectiv, spune că este revoltător fap-tul că poliţia, în loc să-l pună la res-pect pe fostul poliţist, practic, îlprotejează, neimplicîndu-se în cur-marea acestei ilegalităţi. “Este parado-xal că, în timp ce poliţia solicită de la

populaţie colaborare și conlucrare învederea combaterii infracţionalităţii,semnalele care i se transmit sînt rezol-vate selectiv, în dependenţă de cinestă în spatele infracţiunii”, afirmăsursa citată.

Ion Andrieș susţine că a semnalat,în cîteva rînduri, despre acest caz po-liţiștilor călărășeni, le-a dat chiar șinumărul de înmatriculare - T 573 BB,dar nu a urmat nimic. “Nu a interve-nit în rezolvarea cazului nici ex-comi-sarul Vasile Brăgoi, cu care amdiscutat personal în biroul lui și carea promis că se va implica”, a mai spusIon Andrieș.

Fostul comisar călărășean, VasileBrăgoi, a confirmat, la timpul respec-tiv, faptul că a fost sesizat asupra ca-

zului și că a dispus agenţilor rutieri săintervină. Posesorului automobiluluicu numere străine i-au fost perfectatedouă procese-verbale cu aplicarea ul-terioară a sancţiunilor ce se impun,dar el continuă să sfideze legea. “Dinpăcate, cadrul legal nu prevede altemăsuri, mai drastice, pentru aseme-nea ilegalităţi, ceea ce nu înseamnă că,dacă va fi surpins în trafic, nu va fi dinnou sancţionat”, a subliniat sursa ci-tată.

Oamenii speră că noua conducerea Comisariatului de Poliţie din Călă-rași, instalată săptămîna trecută, vagăsi ac de cojocul fostului polițist, șinumai.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Sfidează legile statului, iar poliţia nu intervine

De la 1 aprilie, un grup de copii din orașul francezSaint-Amand-Montrondvor învăţa cum se spune în română „bună ziua” sau „mulţumesc”. Nu este o glumă de Ziua păcălelilor.

În perioada 1-10 aprilie, Raisa An -driuță, directoarea Antenei Nisporenia Alianței Franceze, va preda ore deinițiere în limba română copiilor fran-cezi. ”Deja este stabilit grupul de eleviși orarul lecțiilor”, a specificat dînsapentru „Expresul”. Orele se vor desfă-șura la un gimnaziu din Saint-Amand-

Montrond. Raisa Andriuţă s-a arătatsatisfăcută de faptul că elevii de acoloau acceptat propunerea dînsei de afrecventa un curs de scurtă durată deînvățare a limbii române.

„Sper că ceea ce voi reuși să le pre-dau le va prinde bine copiilor francezicînd vor veni în vizită la Nisporeni.Atunci vor avea posibilitatea să apliceîn practică cunoștințele obținute laorele de limbă română”, a spus profe-soara.

În aceeași perioadă, gazdele dinFranţa urmează să ia de la oaspeți șicîteva lecții... culinare. Astfel, copiii

francezi, dar și părinții acestora, vorînvăța cum se prepară sărmăluţele șiplăcințelele tradiționale moldove -nești.

De notat că, deja de nouă ani, areloc o colaborare intensă între elevi șiprofesori nisporeneni, pe de o parte,și elevi și profesori francezi, pe de altăparte. În acest an, la Saint-Amand-Montrond se va deplasa un grup dinșapte copii nisporeneni, ghidaţi deRaisa Andriuţă. ”Sperăm să petrecemtimpul cît mai frumos și mai util”, apunctat dînsa la final.

NISPORENI | Ina Landa

Acum moda s-a schimbat. Francezii vor învăța limba română

Încă o dată despre tuberculoză

Fotografie din arhiva redacției

Page 5: Expresul NR 265 (2)

Actual22 martie 2013 5

Un nou proiect pentru tineri, inclusiv de la Ungheni şi Călăraşi

Muncă decentă pentru tinerii moldoveni. Asta îşi doresc reprezentanţii Fundaţiei CNV Internaţional din Olanda, ai Asociaţiei Obşteşti pentru copii şi tineret “Făclia” din Ungheni şi Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

Pe 14 martie, într-o atmosferă festivă și în prezenţa unui număr impu-nător de înalţi oficiali, printre care: Dirk Shuebel, șeful Delegaţiei UniuniiEuropene în RM, Karen Bouwsma, reprezentant al Fundaţiei CNV Inter-national Olanda, miniștrii în exerciţiu Octavian Ţîcu și Valentina Buliga,la Ungheni a fost lansat proiectul “Muncă decentă pentru tineri - îmbună-tăţirea situaţiei socio-economice a tinerilor din Moldova prin abilitareaacestora și a societăţii civile”.

Proiectul îi vizează pe tinerii din raioanele Ungheni, Călărași, Fălești șiCăușeni, care vor învăţa, în următorii doi ani, ce înseamnă muncă decentă,care le sînt drepturile, ce abilităţi trebuie să aibă și multe alte lucruri utilepentru cariera lor ulterioară.

“Ne dorim ca tinerii noștri să obţină abilităţile și cunoștinţele necesarepentru a-și apăra drepturile în cazul în care acestea le vor fi încălcate”, a sub -liniat Angela Ciocîrlan, președinta AO “Făclia”, coordonatoarea locală aproiectului.

Doamna ministru în exerciţiu al Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei,Valentina Buliga, i-a mulţumit echipei de implementare a proiectului pen-tru ideea și eforturile de a stabili problemele cu care se confruntă tinerii,dar și soluţiile la ele. Dînsa a recunoscut că a trăit emoţii pozitive, datorităevenimentului de la Ungheni.

Și ministrul în exerciţiu al Tineretului și Sportului, Octavian Ţîcu, a sa-lutat ideea proiectului, subliniind că-și pune mari speranţe în tinerii de azi,căci “ei sînt nu doar viitorul ţării noastre, ci și prezentul”.

Proiectul este implementat cu suportul financiar al Delegaţiei UniuniiEuropene în R. Moldova., care va oferi 300 mii de euro. O altă parte a cos-turilor, în valoare de 67332 euro, va fi acoperită de Ministerul AfacerilorExterne al Olandei, Ministerul Tineretului și Sportului din R.Moldova, decontribuţiile angajaţilor olandezi din cadrul NAM.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Confecţionăm articole din metal: Porţi, garduri, scări, gratii,

obiecte decorative, ș.a. Tel: 060301226

Circa 20 de lucrări ale elevilor Şco lii de Arte dinCălăraşi au fost expuse, pe13 martie, în Oficiul Arte alBibliotecii Publice „GrigoreVieru” din Călăraşi. Aces-tea reflectă emoţiile şi sen timentele copiilor, care au folosit, ca gen de artă, baticul, întitu-lîndu-şi expoziţia, sugestiv: „Arta baticului”.

Autorii le-au vorbit oaspeţilor pre-zenţi la eveniment despre istoria apari-ţiei baticului. Ca să fie mai elocvenţi, auprezentat și secvenţe video de la o lecţie

de arte decorative în Școala de Arte dinCălărași, precum și un material videodespre procesul creativ al copiilor de aici.

Vernisarea expoziţiei a fost posi-bilă, graţie eforturilor profesoarei Zi-naida Sturza. Dînsa a precizat că, anultrecut, tot aici a fost organizată o ex-poziţie de picturi cu genericul „Vrajaprimăverii”. Urmează o nouă expozi-ţie – „Ornamentul etnic aplicat în teh-nica genului baticului”.

„Sperăm că această conlucrare cubiblioteca publică să fie benefică atîtpentru copiii noștri, cît și pentru vizi-tatori”, a spus, în final, Zinaida Sturza.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

O expoziţie a tinerilor artişti plastici călărăşeni

Un premiu de milioane. L-a cîştigat, la începutul lui martie, Marina Vacaraş din Todireşti. Nu-i vorba de bani, ci de o performanţă deosebită. Deşi studiază pictura abia de un an şi jumătate, ea a reuşitsă impresioneze toată lumea la concursul de pictură „Primăvara în Moldova”, organizatla Chişinău, pe 3 martie, de către Fundaţiamoldo-italiană „Regina Pacis”.

Timp de aproape șase ore, Marina, alături de alţi circa 20de concurenţi, a pictat „în direct”, sub ochii specialiștilor.La final, a fost declarată cea mai bună, obţinînd premiul I.

„Iniţial, am fost puţin rezervată, căci concurenţii meiaveau mai multă experienţă, fiind, în majoritate, elevi la li-ceele și colegiile de arte plastice din republică”, a recunos-cut tînăra pictoriţă. Nu s-a dat însă bătută. A intrat încompetiţie cu capul sus. „O mare parte din succesul meuse datorează studierii în Școala de Arte Plastice din Un-gheni și, în mod deosebit, profesorului meu, Ilie Cojocaru,care ne ajută să gîndim creativ și să ne exprimăm punctulpropriu de vedere prin culori”, a subliniat proaspăta lau-reată a Concursului.

De mai bine de un an, Marina Vacaraș, care este și elevăîn clasa a VIII-a la Gimnaziul din Todirești, vine, de trei ori

pe săptămînă, la Școala de Arte Plastice din Ungheni.Nimic nu i se pare imposibil atunci cînd știe că se va afladin nou, faţă în faţă, cu șevaletul, cînd profesorul ei îi vadestăinui noi secrete din arta picturii.

Marina nu este la prima sa performanţă. În luna mai2012, a obţinut premiul Ministerului Culturii la concursul„Tradiţii și obiceiuri”, organizat de Teleradio Moldova încadrul emisiunii „ARS Adolescentina”. În septembrie2012, a obţinut premiul mare la concursul „Ungheni – orașal viitorului”, dedicat aniversării a 550-a de la prima atestaredocumentară a Ungheniului. Iată că acum e din nou prima.

UNGHENI | Lucia Bacalu

A adus primăvara nu doar în Moldova, ci şi la ea acasă

Tinerii artişti plastici călărăşeni la expoziţia pe care au vernisat-o

Marina Vacaraş în plin proces de creaţie la concursul „Primăvara în Moldova”

Moscova l-a primit cu braţele deschi-se. Cel puţin, așa credea la început: arhi -tectură frumoasă, panouri sclipitoare,cu fete... Soarele încă nu reușise să apa -ră. După un drum lung, de aproa pe ooră, iată că a ajuns și „acasă”. „Cînd amintrat, totul era cu fundul în sus. Doarîntr-o cameră lucrurile mai aduceaupuţin a „acasă”. Avea o suprafaţă de maipuţin de 25 de metri pătraţi, în care dor-meau șase persoane”, povestește băiatul.

Credea că va face un duș, după carese va odihni. Realitatea însă era cu totulalta. După duș, unchiul său i-a dat o canăcu ceai și o felie de pîine unsă cu slăninădin cea pe care tocmai o adusese din Mol -dova, apoi i-a spus că are la dispoziţiecinci minute să se pregătească de muncă.

„Primul șoc a fost atunci cînd mi-auzis să-mi pun „рaбочая форма” (echi-pamentul) aici, acasă. Eu credeam călocul de muncă e în altă parte, nu în ca-mera vecină”, zîmbește în colţul gurii.

Toată ziua a învăţat ce înseamnă„рейка, гипсокартон, смесь, направ-ляющие...”. Unul dintre noii săi colegi îlîntrebă, la un moment dat, cîţi ani are.Mare i-a fost mirarea, cînd a auzit că atrecut de 20.

„După o scurtă pauză, „deadea Jora”,care era „master” (muncitor calificat),întrebă: „Da ce ai făcut pînă acum la

Moldova?”. I-am spus că am învăţat,apoi am încercat să lucrez, dar nevoiam-a adus aici. „Da... și ce faci acum cudiploma? Adu-o măcar s-o punem pepereţi, că n-avem nici un tablou”, a rîscu poftă omul. „Eu iaca la ce mă gîn-desc... Tu ai terminat „Междунород-ные отношения” (Relaţii interna ţiona-le), da? Măcar o să aibă cine să ne ci-tească ce e scis pe aparatele și „smesiu-rile” (amestecurile) astea „inostranîie”(străine). Măcar ceva tolc din studiiletale”, contiună tînărul.

La prînz – mare bucurie, cînd deschi -se geanta de acasă. ,,Ooooo, „наконец-тo!” (în sfîrșit!), ne odihnim stomaculde „Doșirak” (supe semifabricate)”, ex-clamă cineva. Apoi a fost anunţată opauză de 30 de minute. „Am adormitbuștean, dar, în scurt timp, am fost tre-zit de „deadea Jora”. Mi-a spus că tre-buie să-i pregătesc „smesi pentrusteajkă polusuhaia”. Nu înţelesesemnimic. Au trecut cîteva minute și omulîncepu a urla văzînd că nu știu ce să fac.„Черт знает” (Naiba știe) ce-s cu stu-diile astea superioare, dacă nu te ducecapul să amesteci și să adaugi cîte oleacăde apă pînă „smesiu” devine „polusu-hoi”. Nu „suhoi”, da „polusuhoi”! Mi-aarătat în grabă cum se face, după care aieșit la balcon să tragă o ţigară.

Am rămas să muncesc, iar în cap îmirăsunau aceleași fraze: „Черт знает ce-s cu studiile astea superioare, dacă nu teduce capul să amesteci”, „Da... Și ce faciacum cu diploma? Adu-o măcar s-opunem pe pereţi, că n-avem nici un ta-blou”.

Apoi au început a roi alte gînduri șiîntrebări. Pentru ce mai învăţăm oame-nii în ţara asta? Pentru ce ne afiliem laPactele de la Bologna, dacă majoritateamerg apoi să facă „smesi”, să ţină „uro-veni”, să plimbe căţei și bătrîni, să tundăiarbă? Pentru ce?”.

Tonul ascuţit al interlocutorului meuîmi dădu fiori. Era un ecou a zeci și sutede mii de tineri moldoveni plecaţi înlume și pe care nu-i mai poate întorceacasă nici Gheorghe Ţopa cu „Veniţiacasă, măi copii”, nici Anatol Mîrzencocu „Pustie-i casa părintească”. Revolta șidezamăgirea le este prea mare...

„Черт знает” ce-s cu studiileastea superioare...

Jurnalul intelectualului emigrant | Constantin Uzdriș Vrei să fii jurnalist?

Centrul pentru Jurnalism Independent oferăSTUDII POSTUNIVERSITARE

la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

www.scoaladejurnalism.mdTel.: 022/213652, 929440

Page 6: Expresul NR 265 (2)

Fragmentarium22 martie 20136

Un nou centru comunitar

Biblioteca publică „Grigore Vie ru”din Călărași s-a ales cu șapte calcula-toare performante, dotate cu camerevideo, căști și microfoane incluse, dar șicu un skaner, cu o imprimantă – toa -te, datorită Programului “Novateca”.

Astfel, la Călărași a luat fiinţă încăun centru comunitar, care va oferidoritorilor acces nelimitat la infor-maţie. Potrivit lui Mihail Doloton,șeful Oficiului Artă și metodist infor-matician, echipamentul respectiv vapermite utilizatorilor să poarte dis-cuţii și prin Skype. Accesul la inter-net va fi asigurat prin sistemul fărăcablu, ceea ce îmbunătăţește calita-tea conexiunii, a precizat sursa citată.

Inaugurarea oficială a centruluieste prevăzută pentru luna aprilie.Mihail Doloton a ţinut să precizezecă utilizarea computerelor și accesulla internet se vor face în strictă cores-pundere cu un regulament elaborat înacest sens. Celor ce nu îl vor respectale va fi îngrădit accesul către ele.

Și biblioteca publică din Sadova aprimit, săptămîna trecută, trei clalcu-latoare. Evenimentul s-a produs în ca-drul aceluiași program – “Novateca”.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Un turneu dedicat seniorilor

Pentru a zecea oară consecutiv,cei mai experimentaţi amatori ai jo-cului de dame din raionul Ungheni,14 la număr, s-au adunat la un tur-neu al lor, numit „50 plus”. Cel maitînăr participant, Vladimir Bacaludin Ungheni, va împlini în curînd50 de ani, iar cel mai în vîrstă, Con-stantin Timofti din Costuleni – 80.De data aceasta, toate locurile pre-miante le-au revenit unghenenilor:Nicolae Vizir, director al școlii oră-șenești de sport, Alexei Gavriliţă șiSerghei Moraru, oameni de afaceri.(L.B.)

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licenţiateor. Ungheni,

str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208

Programare la tel.: 079521319

Vînd geamuri de lemn (foste în folosință). Telefon: 079856766

Vînd Honda Accord, 1993, gaz-benzină.

Telefon: 068465009

AnunţConsiliul Raional Călăraşi anunţă licitaţia publică la proiecteleinvestiţionale în cadrul Programului „Renovarea obiectelor deinfrastructură social-economică din satele raionului Călăraşi”.

Propunerile de proiect se vor depune la Consiliul raional Călăraşi,bir. 23, pînă pe data 29 martie 2013, ora 17.00.

Responsabil: Veaceslav Coşcodan

Tel: 0244 22137.

În atenţia

unghenenilor

Partidul Socia-

liştilor din Republi -

ca Moldova şi Or -

ganizaţia teritorială de partid a raio-

nului Ungheni, în asociere cu fondul

„Soluţia” din Chişinău, organizează

primirea locuitorilor din oraşul şi ra-

ionul Ungheni, care au probleme juri -

dice. Consultaţiile juridice se acordă

lunar, de jurişti cu mare experienţă în

domeniu, fără plată.

Audienţa ordinară va avea loc la

data de 29 şi 30 martie, între ora

10.00 şi 16.00, în oficiul nostru, pe ad -

resa: or. Ungheni, str. V. Alecsan dri

8, of. 32, etaj. 2, (tipografia veche).

Telefon: 023622072.

Secretarul executiv al PartiduluiSocialiştilor, filiala Ungheni,

Mihail Ţurcan

ANUNȚ ”Program de Granturi Mici finanţat de Fundaţia Comunitară Ungheni”Programul de Granturi Mici este o iniţiativă a Fundaţiei ComunitareUngheni (FCU) şi are drept scop să sporească implicarea cetăţenilordin comunitate în rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntăprin acordarea suportului financiar în cadrul unor proiecte care potcontribui în mod direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

BENEFICIARII GRANTURILOR POT FI:A. Asociaţii obşteşti, grupuri de iniţiativă şi instituţii publice, care nu aubeneficiat de suport financiar din partea donatorilor interni sau externi,pot să depună cereri de finanţare pentru granturi în valoare de pînă la5000 (cinci mii) lei şi trebuie să aibă o contribuţie de cel puţin 25% dinsuma solicitată de la Fundaţia Comunitară Ungheni.

B. Asociaţii obşteşti, grupuri de iniţiativă şi instituţii publice, care auimplementate proiecte cu suport financiar din partea donatorilor internisau externi, pot să depună cereri de finanţare pentru granturi în va-loare de până la 10 000 (zece mii) lei şi trebuie să aibă o contribuţiede cel puţin 35% din suma solicitată de la Fundaţia Comunitară Un-gheni.

C. Contribuţia (parte în numerar şi parte în altă formă – forţă demuncă, materiale etc.) va fi din partea aplicantului/beneficiarului degranturi, poate fi acordată şi/sau din partea autorităţilor publice locale,sectorului privat, comunităţii.

DOMENIILE FINANŢATEGranturile vor fi acordate pentru implementarea proiectelor orientatespre susţinerea activităţilor desfăşurate în următoarele domenii: dez-voltare comunitară, educaţie civică, cultură, sănătate, sport, ecologie,cu condiţia ca activităţile derulate să:* aducă un beneficiu comunităţii* permită obţinerea unor rezultate clare, vizibile* ofere soluţii pentru schimbarea în bine a situaţiei grupurilor ţintă dincomunitate

CRITERIILE DE ELIGIBILITATECriteriile pentru beneficiari: Să fie activi în domeniile propuseSă aibă potenţial uman şi voluntarySă demonstreze capacitatea de a soluţiona problemele identificate

Criteriile pentru proiect: Să vizeze scopuri realiste care pot fi realizate pe durata proiectuluiSă urmărească satisfacerea unor necesităţi acute ale comunităţiiSă aibă o durată de maximum 2 luni

Nu sunt eligibile pentru finanţare proiectele ce presupun: Activităţi generatoare de profitConstrucţii/reconstrucţii/ ample lucrări de amenajare a teritoriuluiActivităţi cu caracter religiosActivităţi cu caracter politic

Formularele şi Ghidul Programului de Granturi Mici, pe suport de hâr-tie sau în versiune electronică, pot fi solicitate la adresa: str. Naţională7, bir. 501, or. Ungheni. Tel/fax: 0 236 2 53 09; 0 236 2 36 68.

Propunerile de proiect se depun la sediul Fundaţiei Comunitare Un-gheni (str. Naţională 7, bir. 501, or. Ungheni), în perioada 22 martie -02 aprilie 2013.

Data limită de depunere a proiectelor: 02 aprilie 2013, ora 17.00.Persoane de contact: Oxana Ciobanu, Natalia Rîbcic ([email protected]).

PREŞEDINTELE RAIONULUI UNGHENIanunţă concurs pentru ocuparea funcţiei publice vacante:specialist principal în cadrul Secţiei administraţie publică, Aparatul preşedintelui raionului

Atribuţiile de bază ale specialistului principal în problemele administraţiei publice:- acordă asistenţă informaţională, metodologică şi consultativă autorităţilor adminis-traţiei publice locale de nivelul I;- asigură organizarea şi desfăşurarea şedinţelor comisiilor de lucru ale preşedinteluişi vicepreşedinţilor raionului (asigură înştiinţarea membrilor comisiilor, invitaţilor, în-tocmirea proceselor-verbale, etc.);- asigură organizarea întîlnirilor cu membrii Guvernului şi alţi conducători ai autorită-ţilor administraţiei publice centrale şi audienţa cetăţenilor (înştiinţarea autorităţilor pu-blice locale, invitaţilor şi cetăţenilor);- asigură organizarea şi desfăşurarea şedinţelor comisiilor consultative de specialitateşi a şedinţelor Consiliului raional Ungheni;- contribuie la respectarea principiului transparenţei activităţii Consiliului raional şiaparatului preşedintelui prin informarea mijloacelor mass-media (publicaţiilor perio-dice, posturilor de radio şi televiziune);- participă la elaborarea şi perfectarea proiectelor de decizii;- elaborează proiecte de dispoziţii privind activitatea Secţiei administraţie publică;- monitorizează controlul executării deciziilor adoptate de Consiliul raional;- prezintă informaţiile solicitate organelor ierarhic superioare.

Bibliografia concursului: 1. Constituţia Republicii Moldova2. Legea cu privire la administraţia publică locală Nr. 436-XVI din 28.12.2006

3. Legea nr. 158-XVI din 4 iunie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţio-narului public4. Legea nr. 25-XVI din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită a funcţionaruluipublic5. Legea nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese6. Legea nr. 1264-XV din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi aproprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi aunor persoane cu funcţie de conducere7. Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare Persoanele care vor manifesta dorinţa de a participa la concurs, este necesar săaibă studii superioare corespunzătoare, să fie cetăţean al Republicii Moldova, să po-sede limba de stat, este necesar 1 an de experienţă profesională în domeniu, să po-sede abilităţi de utilizare a computerului.

La concurs urmează a fi prezentate următoarele documente:- formularul de participare la concurs;- copia buletinului de identitate care confirmară cetăţenia Republicii Moldova;- copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire a cursurilor de perfecţio-nare profesională şi/sau specializare;- copia carnetului de muncă;- cazierul judiciar.Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate de notar sau se prezintă împreunăcu documentele originale pentru a verifica veridicitatea lor.Documentele se prezintă la comisia de organizare a concursului în decurs de15 de zile calendaristice din ziua publicării în presă a prezentului anunţ, peadresa: or Ungheni, str. Naţională,nNr. 11, bir. 11. Tel.: 0236 27705. Lista candidaţilor admişi la concurs se va plasa pe pagina web: www.crungheni.md şi pe panoul informaţional al Consiliului raional Ungheni.

De ziua dumneavoastră, doamnă NATALIA MUNTEA -NU-CHIRINCIUC, medic-şef al Spitalului din Corneşti,raionul Ungheni, vin cu cele mai frumoase gînduri şivă doresc sănătate, bucurii, împliniri şi multe vise rea-lizate. Steaua ocrotitoare să lumineze mereu asupra dum-neavoastră. Dragostea şi grija ce o dăruiţi în jur să văfie răsplătită din plin cu multă căldură şi împlinire su-fletească. Cînd încă o petală din anii frumoşi s-a scuturat alene,vibrînd armonios, priviţi cu mîndrie, gîndind neîncetatla restul de petale ce nu s-au scuturat. Primiţi petalavîrstei ca pe o binecuvîntare, ea să vă fie rod al bucu-riei şi speranţei. Credinţa şi iubirea să vă însoţeascăpretutindeni.La mulţi ani, scumpă doamnă!

Cu stimă şi respect, Liuba Urzică, bibliotecară la gimnaziul Bumbăta

Page 7: Expresul NR 265 (2)

Publicitate22 martie 2013 7

Luni, 25 martieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “SECRE-TARUL” 10.00, 15.10 Documentar10.30 Reporter de gardă 11.00 Bunăseara! 12.00 Vedete la bis 13.10 De-sene animate 13.40 Cultura azi14.30 Spectacol 15.35 Cinematecauniversală 15.55 Fotbal non-stop16.30 Petalo romano 17.15 Ziuamondială a Teatrului. Gala PremiilorUNITEM 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Moldova îndirect 21.25 Zia mondială a Teatrului22.20 Corala “Gloria” 23.00 “VIO-LETE PURPURII”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOra" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele ştiri" 9.15, 15.30 Teleshop-ping 9.50 "Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать!" 13.00 "Доброго здоровьица!"14.00 Другие новости 14.30 "По-нять. Простить" 15.40 "ТОРГОВЫЙЦЕНТР" 16.25 "ПОКА ЕЩЁ НЕПОЗДНО" 17.10 "Я подаю на раз-вод" 18.55 "Давай поженимся!"19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Вре -мя" 22.15 "ЖУРОВ".

Marţi, 26 martieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Petalo ro-mano 6.40 Cinemateca universală7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.15“MIOARA” 10.20 Documentar 10.45Picături de dor 11.00, 19.55 Moldovaîn direct 12.00 Accente economice12.30 World stories – lumea în repor-taje 13.10 De ziua mondială a Teat -rului 13.40 Formaţia “Nemuritorii”14.20 “MEŞTERUL MANOLE” 15.55Ring Star 17.15 “SECRETARUL” 18.00Găgăuz ogea 18.30 Desene animate19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25Dialog social 21.50 Medalion muzical22.20 Cultura azi 23.05 “FAŢĂ-NFAŢĂ CU ZIDUL”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Pri -me le ştiri" 9.15, 15.30 Teleshopping9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Мод-ный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Но -вости 12.25 "Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!" 14.00 Дру-гие новости 14.30 "Понять. Прос -тить" 15.45 "ТОРГОВЫЙ ЦЕНТР" 16.30"ПОКА ЕЩЁ НЕ ПОЗДНО" 17.10 "Яподаю на развод" 18.55 "Давай по-женимся!" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "ЖУРОВ".

Miercuri, 27 martieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea6.45 Picăturo de “Dor” 7.10, 8.15Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “SEC-RETARUL” 10.00 Documentar 10.30Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55 Mol do -va în direct 12.00 Baştina 12.45 Res -piro 13.10, 18.30 Desene animate13.40 Petalo romano 14.10, 23.10“UN PREOT PRINTRE NOI” 15.40Ziua Mondială a Teatrului 16.25 PrinIstorie – spre Victorie 18.00 Russkiimir 19.00 Mesager 19.40 Poveste21.25 Portrete în timp 22.20 Mărţişor2013. Program muzical

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Pri -me le ştiri" 9.15, 15.30 Teleshopping9.50 "Жить здорово!" 10.55 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.15 Ново-сти 12.25 "Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!" 14.00 Дру-гие новости 14.30 "Понять. Про-стить" 15.45 "ТОРГОВЫЙ ЦЕНТР"16.30 "ПОКА ЕЩЁ НЕ ПОЗДНО" 17.10"Я подаю на развод" 18.55 "Давайпоженимся!" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Вре мя" 22.15 "ЖУРОВ".

Joi, 28 martieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15Russkiii mir 6.45, 10.00, 21.25Documentar 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “SECRE-TARUL” 10.30 Natura în obiectiv11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 O seară în familie 13.10,18.30 Desene animate 13.40Găgăuz ogea 14.10, 23.05 “UNPREOT PRINTRE NOI” 15.50Părinţi şi copii 16.20 Erudit cafe18.00 Vector European 19.00Mesager 19.40 Poveste 22.20 Re-porter de gardă 22.45 “Un sfert devorbă cu Ilona Spătaru”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOra" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele ştiri" 9.15, 15.30 Teleshop-ping 9.50 "Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать!" 13.00 "Доброго здоровьица!"14.00 Другие новости 14.30 "По-нять. Простить" 15.45 "ТОРГОВЫЙЦЕНТР" 16.30 "ПОКА ЕЩЁ НЕПОЗДНО" 17.10 "Я подаю на раз-вод" 18.55 "Давай поженимся!"19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Вре -мя" 22.15 "ЖУРОВ".

Vineri, 29 martieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintelecredinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00,16.05 Documentar 10.30 Vector Eu-ropean 11.00 Moldova în direct 12.00Evantai folcloric 12.40 “Un sfert devorbă” cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30Desene animat 13.35 Russkii mir14.05 Portrete în timp 14.35, 23.05“UN PREOT PRINTRE NOI” 18.00Accente economice 19.00 Mesager19.40 Poveste 19.55 Bună seara!21.25 Focus. Magazin TV 22.20 Fiitînăr!

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOra" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele ştiri" 9.15, 15.25 Teleshop-ping 9.50 "Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать!" 13.00 "Доброго здоровьица!"14.00 Другие новости 14.30 "По-нять. Простить" 15.40 "ТОРГОВЫЙЦЕНТР" 16.25 "ПОКА ЕЩЁ НЕПОЗДНО" 17.05 "Жди меня" 18.55"Человек и закон" 19.55 "Поле чу -дес" 21.40 "Время" 22.10 "Двезвезды" 23.45 "Вечерный ургант".

Sîmbătă, 30 martieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10“UN PREOT PRINTRE NOI” 7.40Vedete la bis 8.45, 9.40, 14.05, 15.55Documentar 10.00 Magazinul copi-ilor 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casamea 12.00 Spectacol 13.50 Chişi -năul de ieri şi de azi 15.00 Deseneani mate 16.25 Junior Eurovision17.15 Art – club 17.50 Ştiri pozitive18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager19.35 Poveste 19.50 O seară în fam-ilie 21.25 World Stories – lumea înreportaje 22.20 “POETUL”.

PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10"ДЕТСАДОВСКИЙ ПОЛИЦЕЙС -КИЙ" 8.00, 10.15 Teleshopping 8.20"Играй, гармонь любимая" 9.00"Умницы и умники" 9.45 "Слово па-стыря" 10.30 "Смак" 11.05 "Людми -ла Гурченко. Как я стала боги ней"12.15 "Абракадабра" 14.05 "Рожде-ние легенды. Покровские ворота"15.15 "ПОКРОВСКИЕ ВОРОТА"18.15 "ПОСЛЕДНЯЯ ВСТРЕЧА"20.00 "Куб" 21.00 "Primele ştiri"21.20 "Время" 21.45 "Сегодня ве -чером" 23.25 "Yesteday live".

Duminică, 31 martieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15,23.30 Documentar 7.15 CuvinteleCredinţei 8.00 Elena Obrazţova. Pro-gram muzical 8.45 Dialog social 9.05Desene animate 10.00 Ring Star11.00 Prin istorie – spre victorie!11.35 La datorie 12.00 Moldovenii depretutindeni 12.30 Natura în obiectiv13.05 Artelier 13.35 Parteneriatepentru fiecare copil 14.00 Baştina14.45 Tezaur 15.00 Chişinăul de ierişi de azi 15.15 “Suflete în ceaţă”16.45 Cinemateca universală 17.15Cultura azi 18.00 Evantai folcloric18.40 Loteria “Milioane pentru Mol -dova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste19.50, 22.20 Eugen Doga “Sub sem-nul primăverii” 21.20 Săptămînasportivă.

PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Великий пост" 7.00 "СЛЁЗЫ КА-ПАЛИ" 8.25, 10.15 Teleshopping8.40 "Служу Отчизне!" 9.05 "Здо-ровье" 10.30 "Непутёвые заметки"10.45 "Пока все дома" 11.30 "Фа-зенда" 12.15 Среда обитания13.10 "ОДИНОКАЯ ЖЕНШИНАЖЕЛАЕТ ПОЗНАКОМИТСЯ" 14.30"ТЫ У МЕНЯ ОДНА" 16.05 "ФортБоярд" 17.25 "Один в один!" 20.00"100 de moldoveni au zis" 21.00"Sinteza săptămînii" 21.40 Воскрес-ное "Время" 22.50 "Клуб Весёлыхи Находчивых" . Высшая лига.

Transmitem sincere condoleanţe lui VasileGuţanu, directorul filialei „Nisporeni-Gaz”,în legătură cu trecerea la cele veşnice atatălui său, Dionis Guţanu. Dumnezeu să-laibă în paza sa.

Administraţia SRL „Ungheni-Gaz”

Plecarea dintre noi a lui Vasile Andronic, spe -cialist la Direcţia învăţămînt în problemeleTIC, lasă un gol fără margini în sistemul edu -caţional din raionul Călăraşi. O fi mai im -portantă prezenţa domniei sale în cer decîtpe pămînt? Sfîntul Vasile o fi avut nevoiede ajutorul lui? E trist! E dureros de trist! Dumnezeu să-l aşeze în loc special, deunde să ne vegheze pe noi, cel ce l-am iu -bit şi preţuit.Exprimăm sincere şi mari regrete familieirăposatului: soţiei Tamara şi fiicei Cristina.

Colegii de la Direcţia învăţămînt Călăraşi

Colegii de serviciu sînt alături de VictoriaBulat din oraşul Ungheni, în momentelegrele pricinuite de trecerea la cele veşnicea tatălui ei, Anatolie. Dumnezeu să-l odih -neas că în pace. Sincere condoleanţe fami-liei îndoliate.

CONDOLEANȚE

Citaţii publiceJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa SRL „Un-gater”, cu ultimul sediu cunoscut: or. Ungheni, str. Ciureşti 44, în cali-tate de pîrît în cauza civilă înaintată de SC „Congriser” SRL, privindrestituirea datoriei, care va avea loc la data de 11.04.2013, ora 12.00,biroul 12, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Mariana StratanJudecătoria Teleneşti solicită prezenţa cetăţeanului Beşliu Ion, domi-ciliat în satul Măcăreşti, raionul Ungheni, la data de 23 aprilie 2013,ora 9.00, la şedinţa de judecată (Judecătoria Teleneşti, str. Ştefancel Mare 6, bir. 3, or. Teleneşti) în calitate de pîrît pe cauza civilăintentată de Beşliu Alexandra către Beşliu Ion, despre partajareabunurilor proprietate în devălmăşie.

Judecător, Steliana Lazari

Consiliul raional Nisporeniîn colaborare cu

ONG ”ProRuralInvest”vă anunță

În data de 2 și 3 aprilie 2013, va avea loc seminarul cu tematica:”Cum să inițiem o afacere” din cadrul proiectului ”Suport înutilizarea remitențelor și crearea noilor afaceri și locurilorde muncă”, finanțat de Republica Cehă. Participanții la acest seminar vor beneficia de suport informațio -nal pentru a investi surse financiare în propria afacere.Doritorii de a participa la seminar se pot înscrie la Secția de In-tegrare Europeană și Investiții a Consiliului raional Nisporeni,str. Ioan Vodă, nr. 2, etaj 1, biroul 104.Pentru mai multe detalii, ne puteți contacta la tel. 0264 26853. Vă așteptăm cu drag! SRL ”Javelin N.A.”

produce și comercializează:1) Cherestea, ștachetă2) Articole de beton: gard decorativ, pavaj, fortan, tuburi3) Penoplast4) Metal5) Materiale de construcţie: amestecuri uscate, ci-ment, cărămidă, ardezie, ghips carton, OSB, vopsea,pietriș, ni sip ș.a.

Oferim servicii de transport, excavator și încărcător.Tel: 0236 20785; 0236 22686;

060301229; 060301225; 060301220.

Page 8: Expresul NR 265 (2)

Diverse | Natalia Junghietu22 martie 20138

-Bine că te-am întîlnit! Poţi să-mi îm-prumuţi și mie niște bani?- Îmi pare rău, dar n-am bani la mine!- Dar acasă?- Acasă toţi sînt bine, sănătoși, mulţu-mesc.

Un bărbat sună la pompieri și zicesperiat:- Domnule, soacra mea vrea să searunce de la etaj!- Și care e problema?- Nu se deschide fereastra!

Gheorghe și Ana serbau zece ani decăsnicie. La un moment dat, se ridicăGheorghe să ţină un toast.- Ridic acest pahar pentru cei zece anide cînd trăiesc cu nevasta meu.Ion, prietenul cel mai bun, îl corec-tează:- A mea, băi, nevasta mea se spune,așa-i corect.- Taci, bă Ioane, cu a ta trăiesc numaide doi ani.

PP EXPRESULPublicaţie de informaţii, analiză şiopiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanDirector: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, TudorJosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Edit Tipar GrupChişinăuTiraj total: 3000 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar APIeste afiliată Asociaţiei Mondiale a Zia -relor şi a Producătorilor (WAN IFRA) Fotografia săptămînii | Alegătorii...

Satul Sineşti, Ungheni. 15 martie 2013Fotografie: Natalia Junghietu

Bancuri

25 martie: noaptea - -6° (cer noros); ziua - +1° (cer senin).26 martie: noaptea – -6° (cer senin); ziua – +1° (cer noros).27 martie: noaptea - -8° (cer noros); ziua - -1° (cer noros).28 martie: noaptea - -7° (cer senin); ziua - +9° (cer puţin noros, ploaie

slabă).29 martie: noaptea - 0° (cer puţin noros, zăpadă slabă); ziua - +11° (cer

puţin noros, ploaie slabă).30 martie: noaptea - +1° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +10° (cer

puţin noros, ploaie).31 martie: noaptea - +1° (cer noros, ploaie); ziua - +11° (cer noros,

ploaie slabă).

Meteo | 25 – 31 martie

Luni Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Ier. Grigorie Dialogul.Marţi Aduc. moaștelor Sf. Nichifor, Patr. Constantinop.Miercuri Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru preotul.Joi Sf. Mc. Agapie, Plisie și Timolau.Vineri Sf. Mc. Sabin, Papa, Romano și Anin.Sîmbătă Cuv. Alexei, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin (Pomenirea morţilor).Duminică Dum. a 2-a din post (a Sf. Grigore Palama). Sf. Chiril, Patr. Ieru-

salimului.

Calendar creștin-ortodox | 25 – 31 martie

Horoscop | 25 – 31 martie

BerbecPe primul loc în această săptămînă va fi dragostea. Grijile financiare vor

trece pe planul al doilea. Nici profesia nu vă va stresa prea mult.TaurVeţi fi cam dezorientaţi în ceea ce privește situaţia profesională. O sumă

de bani primită de la cineva din familie vă va ajuta să rezolvaţi niște prob -leme.

GemeniVeţi fi foarte creativi și spontani în relaţia de cuplu. Această stare va avea

efecte negative asupra planului profesional. Banii vor fi cheltuiţi pe nimi-curi.

RacVeţi fi nevoiţi să învăţaţi să comunicaţi mai bine cu partenerul de cuplu.

Atenţie și la serviciu, o vorbă scăpată fără judecată vă poate face necazuri.LeuMulte discuţii legate de bani vor transforma săptămîna într-o negociere

dură. Proiectele pot da rezultate foarte bune, dar va fi nevoie să luptaţi pen-tru ele.

FecioaraFaceţi multe eforturi pentru a vă remarca profesional. Veţi avea spor în

tot ce întreprindeţi. O cheltuială neprevăzută riscă să vă strice planurile.BalanţaVă veţi concentra foarte mult asupra familiei. Vor apărea multe cheltuieli

legate de casă, dar veţi reuși să vă descurcaţi onorabil.ScorpionProfesia va fi pe primul plan. Relaţia cu superiorii va fi un pic tensionată

în primele zile. Va fi mult de muncă, dar veţi avea și avantaje financiare.SăgetătorUrmează o săptămînă favorabilă dialogului. Veţi fi extrem de convingă-

tori, așa că aveţi șanse să fiţi mulţumiţi de rezultatele discuţiilor. CapricornBanii se vor duce la fel de repede cum vor veni, dar nu vor apărea prob -

leme din cauza lor. Veţi avea o comunicare excelentă cu persoana iubită.VărsătorUrmează o săptămînă plină de stres, în care vi se vor contesta anumite

realizări și veţi fi nevoiţi să luaţi unele lucruri de la capăt.PeștiAveţi în faţă o săptămînă reușită în ceea ce privește negocierile de orice

fel. Veţi ști să vă impuneţi ideile fără să creaţi invidie în jur.

Start pentrudetoxifierea de primăvară

Detoxifierea este menită să acordeun timp de răgaz aparatului digestiv, săstimuleze activitatea ficatului, a splineiși bilei. Prin urmare, dacă te simţi obo-sit, ai o stare generală proastă și nu aienergie, trebuie să renunţi la toate ali-mentele care îţi “agresează” ficatul șiorganismul în general. Ar trebui să li-mitezi consumul de cafea, zahăr, bău-turi carbogazoase, carne roșie, grăsimisaturate, pîine și paste făinoase. Astfel,ar trebui să adaugi în meniu cîteva le-gume care ajută detoxifierea, cum ar fivarza, broccoli și ţelina. Include și pro-teine din ouă și pește care ajută ficatulsă scape de toxine.

Dacă esti hotărît să demarezi dietapentru detoxifierea organismului, îţipoţi începe dimineaţa cu puţin suc delămîie. Acesta stimulează sistemul di-gestiv și îţi dă energia de care ai nevoiedimineaţa. Sucul proaspăt de morcoviși sfeclă roșie, băut pe parcursul zilei,ajută la funcţionarea sănătoasă a siste-mului digestiv.

Planul de purificare a organismului pentru o săptămînă

Luni: Fă cîteva exerciţii fizice, cum-pără alimente sănătoase și începe dietade detoxifiere.

Marţi: urmează dieta de detoxi-fiere.

Miercuri: ascultă muzică relaxan -tă.

Joi: consultă un specialist în medi-cina naturistă pentru a-ţi recomandaplantele care pot ajuta procesul de pu-rificare.

Vineri: fă o baie relaxantă cu uleide levănţică și sare de baie.

Sîmbătă: curăţă una dintre came-rele în care îţi petreci mult timp.

Duminică: urmează dieta de puri-ficare.

Ieftin și la îndemînă

Ingrediente:500 gr paste de orice fel,

fasole (conservate sau fier -te), o ceapă medie, 250 grroșii (cherry), o conservăde ton în ulei, sare, piper, olingură de oţet balsamic, olegătură de părtunjel, zeamăde la o jumătate de lamîie.

Mod de preparare:Fierbem pastele, le

scurgem bine și le călim înapă rece. Tăiem roșiile înjumătăţi, tocăm ceapa șipătrunjelul mărunt. Într-un vas mare punem pas-tele fierte, fasolea, tonul cutot cu ulei, ceapa, pătrun-jelul, turnăm oţetul balsa-mic și zeama de lămîie.Potrivim la gust cu sare șipiper și amestecăm bine.

Salată de ton cu fasole boabe

La bucătărie | Irina Caducenco

Îţi vine să crezi sau nu, dar poţi să îţiprotejezi plantele din grădină de boli șidăunători cu banala folie de aluminiu,pe care o folosești în bucătărie. Iată cîtde utilă poate fi folia de aluminiu în gră-dină, de la plantarea răsadurilor pînă lamenţinerea la distanţă a insectelor careameninţă integritatea culturilor tale.

Creșterea răsadurilorNu vrei să plantezi seminţele direct în

grădină? Ca să obţii răsadurile pe careţi le dorești, ca apoi să le transplantezi,poţi folosi recipiente multe și… simple.Tubul din carton pe care este înfășuratăfolia de aluminiu poate servi drept con-tainere perfecte în acest sens. Taie car-tonul în bucăţi de 8 cm și înfășoară fie -care porţiune în folie de aluminiu, pen-tru a ţine umezeala departe de carton.Pune micile “ghivece” improvizate pe otavă, umple-le cu pămînt special pentrurăsaduri și pune acolo se minţele.

Alungarea păsărilor dăunătoareUn pom fructifer plin de roade nu

este o atracţie doar pentru familie, ci și

pentru păsări. Iată de ce ar fi o ideebună să "împodobești" ramurile copa-cilor cu o "ghirlandă" confecţionată dinaţă pentru pescuit, pe care legi bucăţi defolie de aluminiu. Lumina reflectată desuprafaţa metalică și zgomotul produsde folie ţine departe musafirii nepoftiţi.

Protecţia mulciului (un strat dematerie organică, cum ar fi paie, frun -ze, resturi vegetale)

Poţi ţine dăunătorii departe de cul-turile tale, fără să folosești insecticidechimice pentru protecţia plantelor.Adaugă în mulci mici bucăţele de foliede aluminiu, astfel încît paraziţii să fiealungaţi de raza orbitoare. Ca bonus,folia va reflecta razele soarelui înapoicătre plante, pentru o creștere optimă aculturilor.

Protecţia ghivecelorVrei ca insectele și omizile să nu mai

ajungă la florile tale preţioase? Inveleșteghivecele, jarnierele și alte recipiente înfolie de aluminiu, astfel încît dăunătoriisă alunece pe suprafata ei lucioasă.

Cum să-ţi protejezi grădina cu folie de aluminiu

Grădina mea