Embed Size (px)
Citation preview
f$ oRGANTZATIA pArRoNAlA n rnousrRlEl AlcootulYl?' 5 #f +iAurunnon ALCoouTilXfrToLrcE DrN RoMANTA J\JSn}; *$
AEn Membra a Confederaliei Europene a Producdtorilor de Bduturi Spirtoase u,nn,lr"jrrdr:!e,fl
l-Ii$iF c.E.P.s. - BRUXELLES r Il P 5
Secl-lCentrol:Polotul UGIR-1903, str. George Enescu, nr'27-29' sect'l' Bucurelti;Tel:313'52'00' 310'00',l6'1 1 no nnn 1 Dr\D
.ir,ia"i,,rir,i]i.rroo,3ro.0o.25; Fiscorcod:3r308885;Conr: Ro6r RNCB0378r3rsile8000r BCR^^.^^+^lraAr
l=1q si presedinie@qorontclcohol,ro Web:www'gorontolcohol'ro
MIMSTERTLFtN{ltTELti"'{' }'L ril '' tR. EG ISTR{TLBI G I T E ii*- i Nr.27 din 08 decembrie 2014
0 I }tc ffi1q
ANTELOR PUBLICE
Doamnei ministru Ioana Petrescu
subiect: Evaziunea.fiscald tn domeniul alcoolului si bituturilor alcoolice
organiza\ia Patronald a Industriei Alcoolului qi B[uturilor
Alcoolice - GARANT este reprezentantul producatorilor din aceastd
industrie.
in decursul anilor, GARANT a militat pentru instituirea unei piele
corecte in domeniul bduturilor alcoolice, fEcAnd numeroase demersuri pe
l6nga organele statului.
cregterea exagerati a accizei la alcool etilic $i bluturi spirtoase
Dupa creqterea accizeila alcool qi b[uturi alcoolice din 01'09'2013
de la 750 euro/hl la 1000 euro/hl, luAnd in calcul qi efectul TVA care se
aplica peste accizd,, creqterile de preluri la bduturi alcoolice au fost de
peste 35 %.
Piala legala s-a prdbuqit la sub l0 % din consumul real de bduturi
alcoolice spirloase (studiile aratd cd este de aproximativ 9,5 - 10 I alcool
absolut/cap locuitor/an), iar incasdrile la bugetul de stat s-au prdbugit qi
ele in consecinfd.
Creqterea semnificativd a accizei a dus la o explozie a evaziunii
fiscale, av6nd consecinle deosebit de grave atdt asupra bugetului de stat,
cdt qi asupra societSlilor din domeniu, care inregistreazd pierderi
semnificative qi sunt pe punctul de a falimenta.
Efectul acestei creqteri a fost catastrofal, nivelurile incasdrilor
cdzdnd mult sub cele din aceeaqi perioadd a anilor 2012 gi 2013 (p6na la
01.09.2013), cAnd acciza era de 750 euroAl.
Mdsura creqterii de accize a fost luatd fhrd o consultare prealabilS
cu reprezentan{ii producdtorilor qi fErd intocmirea prealabila de cdtre
Ministerul Finantelor a vreunui studiu de impact care sd analizeze
efectele mdsurii.
in ciuda demersurilor noastre, fEcute in mod constant de-a lungul
timpului, foarte puline propuneri au fost luate in seam6.
Evaziunea fiscalfi sclpatl de sub control
Dimensiunea pielei negre a alcoolului gi bauturilor alcoolice este,
in RomAnia,la un nivel neintAlnit in nicio lara din Uniunea EuropeanS,
atingdnd in prezent peste 90 % din totalul pielei, iar evaziunea fiscald in
domeniu este in jurul valorii de 2 miliarde euro anual (acciza, TVA,
impozit pe profit, CAS, etc.), sLrma carc ar putea acoperi partea din
datoria Romdniei la FMI (ex. datoria scadentit in 2014 este de l,l7
miliarde euro). La aceasta s-ar adduga peste 10 miliarde de euro din
evazivnea fisca16 aferentd ramurii industriei alimentare, in special a celei
de mordrit qi panificalie, sumd care echivaleazd. cu bugetul asigurdrilor
sociale aferent sistemului public de pensii pentru anul2014.
Practic, din sumele incasate prin aducereala suprafald a economiei
subterane din aceste doud sectoare de activitate, s-ar putea rezolva
probleme bugetare importante din domenii cheie precum: sdndtatea,
educalia, proteclia sociald, infrastructura, etc., avAnd ca qi consecinli
creqterea nivelului de trai gi dezvoltarea economicS. Aqa cum menliona qi
Consiliul fiscal in ultimul sdu raport, nu cregterea poverii fiscale (care
deja este la un nivel foarte ridicat in RomAnia) este solufia, ci o reformd a
administrdrii taxelor qi impozitelor lintind in direclia creqterii gradului de
colectare a taxelor.
Cum se face evaziunea fiscal5 cu alcool gi bluturi spirtoase
Ne exprimdm dorinla de colaborare cu autoritdtile in identificarea
diverselor qi mereu noilor modalitali de sdvArqire a evaziunii fiscale in
domeniul alcoolului qi a bSuturilor alcoolice, modalitali pe care int6lnirea
directd cu piafa ni le supune observa{iei zilnic. in u.ett sens, enumerdm
cAteva din modurile de operare practicate:
1. Eliberarea de timbre fiscale peste cantitatea admisd in codul
fiscal urmatb de insolvenle in serie.
2. Producerea clandestind de alcool etilic gi / sau declararea
p ar\iald, a pro ducliei.
3 .IJtilizarea de banderole false.
4. Recuperarea de banderole din piala contra unor bonusuri.
5. Exporturi fictive de alcool etilic.
6. Contrabanda (din Bulgaria,IJngaria, Moldova, etc.).
7. Producerea de b6uturi alcoolice sub denumirea unor bduturi
tradilionale (1uic[, pdlincd, rachiu, etc.), fabricate din cereale sau din
materii prime neadecvate pentru o asemenea destinatie gi cu tehnici qi
mijloace deficitare in asigurarea calitdfii, pun6ndu-se astfel in pericol
sdndtatea populaliei.
B. PIAIi informale qi nedeclarate pentru stimularea eficien{ei re}elei
ilegale de distribulie (discount-uri, motivdri sub diverse forme ale fortei
de vAnzdri).
9. Producerea qi comercializarea de produse pe bazd de alcool
etilic declarate la alte categorii de produse alcoolice pentru care se
datoreazd" accize semnificativ mai mici.
Trebuie menlionat c5, in cele mai multe dintre modalitalile de mai
sus, este necesard for
o implicare mininmd a autoritalilor in acest sens ar da rapid rezultate
vizibile.
Cum ar putea fi combltut flagelul
Av6nd in vedere cele expuse mai sus, vd propunem unele mdsuri,
prezentate gi de alte organizalti patronale gi de mass-media, care sd
determine scdderea acestui fenomen uriag, dupa cum urmeazS:
1. Revenirea la acciza minimi de 550 euro/hl, avdnd in vedere cd
nivelul de colectare actual este sub l0 % din totalul consumului de
bduturi alcoolice din RomAnia qi c6, in Bulgaria, se practici aceastd
accizd, nivelul de colectare fiind acolo mult mai ridicat.
2. Revenireala nivelul anterior de accizare pentru BFL, respectiv
100 euro/hl de produs.
3. Instalarea unor sisteme de supraveghere video in toate
magazinele, barurile, restaurantele in care se comercializeazd bduturi
alcoolice.
4. Obligativitatea inlocuirii caselor de marcat fiscale cu role de
h6rtie cu cele cu jurnal electronic gi conectarea acestora, prin
implementarea unui soft, la un server A.N.A.F. Menfion[m cd mdsura
aceasta a fost implementata qi in alte ldri precum Ungaria, Croa{ia,
Bulgaria, etc cu rezultate pozitive.
5. Marcarea cu banderole fiscale a tuturor bduturilor spirtoase,
inclusiv a celor pentru consum propriu pentru a se atesta plata accizelor
aferente, stocarea acestor bduturi in recipiente de maxim l-2 litri 9i
respectarea normelor privind etichetarea gi igiena.
6. Interzicerea producerii de bduturi spirtoase in afata
antrepozitelor fiscale a cdror produclie sd fie strict monitorizatd prin
contoare gi sisteme de supraveghere video, inclusiv pentru cazanele de
luica, pdlinca etc. Aceste antrepozite sd funclioneze cu respectarea tuturor
standardelor de calitate, igiena alimentard qi a normelor de proteclia
mediului.
7. Instituirea unui sistem de eviden!6 a producliei qi comerlului cu
instalalii de fabricat alcool qi bduturi alcoolice qi autorizarea instalaliei cu
ocazia achiziliondrii ei, astfel incAt sd fie cunoscut exact numdrul
detindtorilor.
8. Incriminarea urmdtoarelor fapte: delinerea de cazane nedeclarate
qi/sau neautorizate, producerea bduturilor in afara antrepozitelor fiscale,
delinerea de bduturi pentru consum propriu peste cantitatea prevdzutd
care nu au fost declarate Ei, in ipoteza adoptarii punctului'/,nedeclaratea
producerii sau com ercializdrii instalatiilor de distilat.
9. Interzicerea comercialrzdrii la festivitali, t6rguri, expozilii,
diverse evenimente cu participare populard, etc., a bduturilor alcooiice
nemarcate cu banderole.
10. Pentru o urmdrire cAt mai bund a importurilor, atdt cele intra
comunitare cAt qi extra comunitare, qi a exporturilor de alcool etilic qi
pentru evitarea incercSrilor de fraudare prin metoda "exporturilor
fictive", vi rugdm insistent ca in viitorul cod fiscal s6 fie introduse
prevederi cu privire la dotarea obligatorie cu sisteme GPS pentru
cisternele care transporla alcool etilic qi alte distilate.
1 f . incheierea unui parteneriat deschis qi consistent intre Guvern,
ONG-uri, expe(i academici qi industrie pentru lupta impotriva pielei
negre.
12. Creqterea bazei de impozitare prin reducerea diferenfelor de
rmpozitare intre categoriile de bduturi, per unitate echivalentd.
13. Identifrcarea producdtorilor neautoriza[i qi indrumarea lor inscopul respectdrii prevederilor legale.
14. Acordarea unor stimuiente pentru producdtorii care respecti
legea.
15. Adresarea problemelor de consum ddundtor prin intervenfii
specifice.
16. Creqterea niveluiui informativ qi educativ asupra consumului
responsabil qi a ridicarii calitalii produselor.
17. Modificarea legislaliei astfel incAt sd permitd autoritdlilor sd
efectueze controale preventive in orice mediu care gene reazd. suspiciuni
rezonabile cd, at fi afectat de evaziune, indiferent cd cei controlati sunt
sau nu inregistrali ca producdtori sau comercianfi. Dorim sd men{iondm
c5 este contrar unei bune administrdri a politicii fiscale ca doar cei care
frgureazd, in evidenlele autoritdlilor fiscale sd fie controlafi, pentru c[astfel se poate combate doar o parte a fenomenului, adicd acea parte
sdvArqitd de produc[tori legali, in completarea activitalii lor licite.
Considerim cd este necesar ca statul sa ipi indrepte privirea gi cdtre acei
actori ai pielei care acfioneazd, in totalitate "la negru',, in caz contrar
tratarea problemei fiind doar una formald gi superficiali.
De asemenea, mentiondm cd avem informafii c6 pe teritoriul
RomAniei circul5 cisterne de alcool cu documente aparent legale dar care
in final ajunge in bduturi alcoolice vandute pe pia{a neagr6. Este ptiut cd o
cistern[ de alcool de 20 mii litri la 96 grade alcoolice reprezintd. cca
250.000 euro valoarea accizelor qi TVA qi cca 15.000 euro valoarea
marfii. Dintr-un calcul simplu reiese cd, in cazul acestor cisterne,
valoarea mdrfii dintr-o cisternd este de aprox. 5 yo, in timp ce 95 oh
reprezintd pierderi la bugetul de stat.
,rRoadele" evaziunii fiscale: devastarea economiei 9i a societitii
rom6neSti
Evaziunea fiscald (inclusiv cea in domeniul alcoolului gi bduturilor
alcoolice sau industriei alimentare) constituie un atentat la sigurala
nalionald. Atitudine a laxd a statului cu privire la administrarea acestei
probleme constituie o gravd atingere a conceptului de stat de drept pe
care RomAnia se strdduie sd qi-l aproprie. Este o inechitate greu de rdbdat
ca un sistem clientelar, paralel celui legal, sd funclioneze nestingherit gi
sd loveascd in cel mai agresiv mod in acei agenli economici care iqi
asumd datoria civicd fundamentald de a respecta legile statului. $i este o
inechitate cu at6t mai mare cu cdt, aceqti agenli economici prinqi la mijloc
intre lScomia unor infractori qi pasivitatea nejustificat[ a autoritdlilor,
sunt tocmai cei care contribuie, poate in cea mai mare mdsurd qi cu cea
mai multd seriozitate ,la dezvo\tarea statului qi a societafii.
Evaziunea fiscald are un impact devastator asupra industriei legale,
slabiti gi aga foarte mult de povara fiscald gi administrativd accentuatd,
pentru cd oferd o concurentd neloialS invincibila. Pe ldngd aceasta,
datoritd dezvoltdrii dizarmonice a economiei nalionale, rezultat al
proastei coordondri de cdtre stat de-a lungul anilor, proliferarea evaziun\i
fiscale duce qi la numeroase probleme sociale. Este des intdlnit in
economia romAneascd tabloul in care o fabricd anume reprezintd singurul
angajator pe raza mai multor localit61i. Prin riscul eqecului unei asemenea
afaceri, mii de locuri de muncd sunt puse in pericol, iar aceasta inseamnd,
in cele mai multe cazuri, devastarea unor localitdli intregi prin ldsarea
fErd nicio sursd de venit a locuitorilor. Singura soartd a unor asemenea
aqezdri este depopularea gi migrarea populaliei cdtre ldri care inleleg sd
administreze astfel de probleme cu infelepciune. Merita menlionat gi
considerdm cd este evident pentru toatd,lumea cd tocmai acegti oameni,
emigranji for!a!i, victime ale indolenlei guvernului, au fost cei care gi-au
exprimat cu atdta fermitate dorinla de a-i sancliona pe cei care nu le
conduc destinele cum se cuvine.
Pe lAnga toate acestea, trebuie menlionatd qi ameninlarea gravd pe
care o reprezintd consumul de bduturi spirtoase de pe pia\a neagrd la
adresa sdndta,tii populaliei gi faptul cd aceasta duce la o crqtere
semnificativd a cheltuielilor aferente din bugetul de sdnitate (gi astfel a
poverei fiscale asupra contribuabililor), date fiind lipsa oricdrei forme de
control privind calitatea din partea autoritdllor competente qi lipsa de
preocupare a producdtorilor ilegali pentru aspecte precum proteclia
consumatorilor.
De ce in alte domenii se poate
Este cunoscut faptul ca Ministerul de Finanle are o cu totul altit
atitudine in ce priveqte alte produse accizabile. Astfel, de exemplu, au
fost semnate deja protocoale cu producdtorii de ligari in vederea
instituirii unei colabordri fructuoase in combaterea evaziunii fiscale la
produsele din tutun, existAnd gi deschidere din partea ministerului pentru
alocarea de timp qi resurse in acest sens.
Organiza\ia noastrd qi-a oferit de nenumdrate ori sprijinul, inclusiv
logistic, pentru a colabora cu institujia dumneavoastrd qi a contribui in
mod concret la eradicarea pielei negre in domeniul alcoolului, insd, din
pdcate, pAna in prezent nu am gdsit deschiderea necesard qi dorinp de
colaborare din partea dumneavoastrd.
Avdnd in vedere cele expuse mai sus, reiterdm intenlia noastrd de a
vd oferi tot sprijinul necesar qi vd rugdm sd ne considerali aliali in lupta
impotriva evaziunii fiscale pentru creqterea incasdrilor la bugetul statului
gi pentru insdndtoqirea economiei qi societdlii romAneqti.
in acest sens, revenim asupra solicitdrii noastre de a stabili c6t mai
urgent o intAlnire intre reprezentanlii instituliei dumneavoastrd qi
conducerea GARANT.
Cu stimf,
