Embed Size (px)
Citation preview
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
1 2 3 4 5 6 7 8
BC
DE
EX
EMP
LE D
E ÎN
TREB
ĂR
I (E
LEC
TRO
TEH
NIC
Ă, M
AŞI
NI Ş
I REŢ
ELE
ELEC
TRIC
E).
En
unţ
Va
ria
nta
aV
ari
an
ta b
Va
ria
nta
c
3 co
nden
sato
are
avân
d ca
paci
tate
a C
1=10
0 μ
F,
C2=
50 µ
F, C
3=10
0 µ
F le
gate
în p
aral
el, a
u ca
paci
tate
a ec
hiva
lentă.
25 µ
F25
0 µ
F50
µF
A d
oua
lege
a lu
i Kir
chho
ff, p
entr
u o
reţe
a el
ectr
ică c
u N
nod
uri ş
i L la
turi
(L
dif
erit
de
N),
ne
fur
nize
ază, p
entr
u an
aliz
a un
ui c
ircu
it e
lect
ric:
L+
N-1
ecu
a ţii
dis
tinc
teL
-N +
1 ec
uaţi
i dis
tinc
teN
-L+
1 ec
uaţi
i dis
tinc
te
AA
R s
e ut
iliz
ează
în s
copu
l:li
mitări
i cur
enţi
lor
de
scur
tcir
cuit
;cr
eşte
rii c
onti
nuităţi
i în
alim
enta
re;
redu
ceri
i pie
rder
ilor
de
ener
gie
pe
lini
i.
Alu
neca
rea
s a
unu
i mot
or a
sinc
ron
are
valo
ri:
cup
rins
e în
tre
1 si
0 c
upri
nse
într
e -1
si 0
de
regu
lă, m
ai m
ari d
ecât
1
9 10
11
Apa
ratu
l not
at c
u C
pe
dese
nul d
e m
ai s
us a
l une
i ce
lule
pre
fabr
icat
e de
med
ie te
nsiu
ne d
e ti
p în
chis
, rep
rezi
ntă u
n:
într
erup
tor;
tran
sfor
mat
or d
e cu
rent
;tr
ansf
orm
ator
de
tens
iune
Atu
nci c
ând
se c
ompe
nsea
ză e
nerg
ia e
lect
rica
re
acti
va p
rin
bate
rii d
e co
nden
sato
are,
tens
iune
a în
re ţ
eaua
ele
ctri
ca:
sca
de n
u se
mod
ific
a c
rest
e
Bob
inel
e de
sti
nger
e di
n st
aţii
le e
lect
rice
de
tran
sfor
mar
e su
nt e
chip
amen
te p
entr
u:co
mpe
nsar
ea f
acto
rulu
i de
pute
redo
tări
PS
Ico
mpe
nsar
ea c
urenţi
lor
capa
citi
vi
A
B
C
1
23
4
Pag
e 1
of
27
Pag
e 1
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
12
13
14
15
16
17
18
BC
DE
Bob
inel
e pe
ntru
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de
scur
tcir
cuit
au:
rezi
sten
ta m
are
indu
ctanţa
mar
ein
duct
anţa
mic
a
Câm
pul e
lect
rost
atic
est
e de
scri
s pr
in:
inte
nsit
atea
câm
pulu
i ele
ctri
cin
ducţ
ia e
lect
rică
indu
cţia
mag
neti
că
Câm
pul m
agne
tic
poat
e fi
pro
dus:
num
ai d
e m
agneţi
per
man
enţi
num
ai d
e el
ectr
omag
neţi
de m
agneţi
per
man
enţi
si d
e el
ectr
omag
neţi
Câm
puri
fără
sur
se s
unt:
câm
pul c
urenţi
lor
de c
ondu
cţie
în
regi
m s
taţi
onar
câm
pul d
e in
duc ţ
ie e
lect
rică
câm
pul d
e in
ducţ
ie m
agne
tică
Can
tita
tea
de căld
ura
prod
usã
la tr
ecer
ea
cure
ntul
ui e
lect
ric
prin
tr-u
n co
nduc
tor
este
: d
irec
t pro
porţ
iona
lă c
u se
cţiu
nea
cond
ucto
rulu
i d
irec
t pro
porţ
iona
la c
u pă
trat
ul
inte
nsităţi
i cur
entu
lui
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
rezi
sten
ta
cond
ucto
rulu
iC
anti
tate
a de
ele
ctri
cita
te c
u ca
re s
e în
carcă o
ba
teri
e de
n c
onde
nsat
oare
mon
tate
în s
erie
, fi
ecar
e de
cap
acit
ate
C, e
ste:
acee
aşi c
u ca
re s
e în
carcă f
ieca
re
elem
ent c
ompo
nent
sum
a ca
ntităţi
lor
cu c
are
se
înar
că f
ieca
re e
lem
ent î
n pa
rte
egală c
u de
două o
ri c
anti
tate
a de
el
ectr
icit
ate
cu c
are
se în
carcă
fiec
are
cond
ensa
tor
Cap
acit
atea
de
serv
iciu
Cs
a un
ei li
nii e
lect
rice
ae
rien
e si
met
rice
, avâ
nd c
apac
ităţi
le
C12
=C
23=
C31
=C
şi n
egli
jînd
infl
uenţ
a pă
mân
tulu
i, es
te:
Cs=
3 C
Cs=
C/3
Cs=
C
Cap
acit
atea
ech
ival
entă
a 2
con
dens
atoa
re,
19
20
21
22
23
Cap
acit
atea
ech
ival
entă
a 2
con
dens
atoa
re,
fiec
are
avân
d ca
paci
tate
a C
, mon
tate
în s
erie
est
e eg
ală c
u:2
C
C/2
C
Cap
sula
rea
mon
opol
ară c
ondu
ce la
:el
imin
area
tota
lă a
pos
ibil
ităţi
i ap
ariţ
iei u
nui s
curt
circ
uit î
ntre
fa
ze;
micşo
rare
a ri
scul
ui u
nor
pier
deri
de
gaz
izol
ant;
redu
cere
a ch
eltu
ieli
lor
de r
eali
zare
a
inst
alaţ
iilo
r.
Car
e di
ntre
mat
eria
lele
ele
ctro
tehn
ice
adm
it o
de
nsit
ate
de c
uren
t mai
mar
e:al
umin
iucu
pru
ambe
le a
dmit
ace
eaşi
den
sita
te d
e cu
rent
Car
e di
ntre
rel
a ţii
le u
rmăto
are
este
ade
văra
tă:
indu
cţia
ele
ctri
că =
per
mit
ivit
atea
x
inte
nsit
atea
câm
pulu
i ele
ctri
c in
ducţ
ia e
lect
rică
= in
tens
itat
ea
câm
pulu
i ele
ctri
c/ p
erm
itiv
itat
e in
ducţ
ia e
lect
rică
=sa
rcin
a x
inte
nsit
atea
câm
pulu
i ele
ctri
c
Car
e di
ntre
sch
emel
e alătu
rate
per
mit
e obţi
nere
a a
două
cir
cuit
e de
cup
lă l
ongi
tudi
nală
?
Pag
e 2
of
27
Pag
e 2
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
24
25
26
27
BC
DE
Car
e di
ntre
sch
emel
e alătu
rate
per
mit
e obţi
nere
a a
două
cir
cuit
e de
cup
lă t
rans
vers
ală?
Car
e di
ntre
sch
emel
e alătu
rate
per
mit
e obţi
nere
a a
două
cir
cuit
e de
cup
lă d
iago
nală
(cr
uce
) ?
Car
e el
emen
t nu
se f
olos
eşte
la r
egla
rea
tens
iuni
i în
reţ
elel
e el
ectr
ice:
bobi
na d
e co
mpe
nsar
etr
ansf
orm
ator
ulre
zist
orul
Car
e es
te e
nerg
ia c
onsu
mat
a de
o r
ezis
tent
a el
ectr
ica
r =
10
Ω, p
rin
care
trec
e un
cur
ent d
e 2
A ti
mp
de 1
0 or
e:20
0 W
h40
0 W
h 8
00 W
h
28
29
30
Ce
posi
bili
tăţi
de
lim
itar
e a
cure
nţil
or d
e sc
urtc
irci
ut s
unt d
e pr
efer
at p
entr
u sc
hem
a de
m
ai s
us ?
redu
cere
a t.e
.m.,
acţi
onân
d as
upra
cir
cuit
ului
de
exci
taţi
e al
ge
nera
toru
lui;
mări
rea
reac
tanţ
ei s
chem
ei d
e al
imen
tare
într
e su
rsă ş
i loc
ul d
e de
fect
;
creş
tere
a ca
paci
tăţi
i de
rupe
re a
în
trer
upto
arel
or.
Cel
e m
ai d
es u
tili
zate
pen
tru
serv
icii
le in
tern
e al
e ce
ntra
lelo
r el
ectr
ice
sunt
:m
otoa
rele
de
cure
nt c
onti
nuu
mot
oare
le s
incr
one
mot
oare
le a
sinc
rone
Cel
ulel
e pr
efab
rica
te m
onob
loc
se c
arac
teri
zează
în p
rinc
ipal
pri
n:se
curi
tate
rid
icată a
per
soan
elor
;ga
mă la
rgă d
e co
nfig
uraţ
ii a
le
sche
mei
de
cone
xiun
i;fa
cili
tăţi
pen
tru
exti
nder
ea u
lter
ioară
a in
stal
aţie
i.
E
Pag
e 3
of
27
Pag
e 3
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
31
32
33
34
BC
DE
Cir
culaţi
a câ
mpu
lui m
agne
tic
pe u
n co
ntur
înch
is
este
ega
lă c
u:su
ma
alge
brică a
cur
enţi
lor
care
st
răba
t con
turu
lze
rosu
ma
c ăde
rilo
r de
tens
iune
de-
a lu
ngul
con
turu
lui
Com
para
tiv
cu c
ele
imer
sate
, tra
nsfo
rmat
oare
le
usca
te p
rezi
ntă :
o bu
nă r
ezis
tenţă la
foc
;ri
sc c
resc
ut d
e po
luar
e ac
usti
că
a m
ediu
lui a
mbi
ant;
nece
sita
tea
unor
am
enajări
spe
cial
e la
inst
alar
eC
ompa
rati
v cu
cel
e us
cate
, tra
nsfo
rmat
oare
le
imer
sate
pre
zintă :
o bu
nă r
ezis
tenţă la
foc
;ri
sc c
resc
ut d
e po
luar
e ac
usti
că
a m
ediu
lui a
mbi
ant;
nece
sita
tea
unor
am
enajări
spe
cial
e la
inst
alar
eC
ompa
rtim
enta
rea
unei
cel
ule
elec
tric
e se
ut
iliz
ează
în s
copu
l:
evitări
i ext
inde
rii a
vari
ilor
;pr
otejări
i per
sona
lulu
i de
expl
oata
re;
prot
ecţi
ei la
sup
rate
nsiu
ni
com
part
imen
tul d
e le
gătu
ră c
u reţe
aua
elec
trică;
com
part
imen
tul a
para
taju
lui d
e co
mut
aţie
;co
mpa
rtim
entu
l cir
cuit
elor
se
cund
are.
A
B
C
1
23
4
35
36
Com
part
imen
tul n
otat
cu
2 pe
des
enul
de
mai
sus
al
une
i cel
ule
pref
abri
cate
de
med
ie te
nsiu
ne d
e ti
p în
chis
, rep
rezi
ntă:
Com
part
imen
tul n
otat
cu
3 pe
des
enul
de
mai
sus
al
une
i cel
ule
pref
abri
cate
de
med
ie te
nsiu
ne d
e ti
p în
chis
, rep
rezi
ntă:
com
part
imen
tul d
e le
g ătu
ră c
u reţe
aua
elec
trică;
com
part
imen
tul a
para
taju
lui d
e co
mut
aţie
;co
mpa
rtim
entu
l cir
cuit
elor
se
cund
are.
A
B
CA
1
23
4
Pag
e 4
of
27
Pag
e 4
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
37
38
39
40
41
42
BC
DE
Com
pone
nta
sim
etri
că d
irec
tă p
rodu
ce, î
n ca
zul
unui
mot
or e
lect
ric:
cupl
ul u
til
cupl
ul d
e fr
ânar
eos
cilaţi
i ale
rot
orul
ui
Con
form
Leg
ii lu
i Cou
lom
b, f
orţa
de
atra
cţie
sau
de
rep
ulsi
e ca
re s
e ex
erci
tă în
tre
sarc
inil
e el
ectr
ice
este
:
dire
ct p
ropo
rţio
nală
cu
pătr
atul
di
stanţe
iin
vers
pro
por ţ
iona
lă c
u pă
trat
ul
dist
anţe
idi
rect
pro
porţ
iona
lă c
u di
stanţa
Con
stan
ta d
e ti
mp
a un
ui c
ircu
it f
orm
at d
intr
-un
rezi
stor
de
rezi
stenţă
R în
seri
at c
u un
co
nden
sato
r de
cap
acit
ate
C, e
ste:
RC
R/C
1/(R
C)
Cur
entu
l car
e ci
rcul
a pr
intr
-un
circ
uit d
e cu
rent
al
tern
ativ
, avâ
nd r
ezis
tent
a r=
3 oh
m, r
eact
anţa
x=
4 oh
m s
i la
born
ele
căru
ia s
e ap
lica
o te
nsiu
ne
de 2
20 V
est
e:
31,5
A44
A53
,4 A
Cur
entu
l din
cir
cuit
ul s
tato
ric
al u
nui g
ener
ator
es
te d
irec
t pro
porţ
iona
l:cu
tens
iune
a în
tre
faze
cu p
uter
ile
acti
ve g
ener
ate
cu p
uter
ile
reac
tive
gen
erat
e
Cur
entu
l ele
ctri
c al
tern
ativ
poa
te f
i pro
dus
num
ai
prin
fen
omen
e:te
rmic
ech
imic
ede
indu
c ţie
Cur
entu
l ele
ctri
c ge
nera
t pri
n de
plas
area
cu
cure
nt e
lect
ric
de d
epla
sare
43
44
45
46
47
Cur
entu
l ele
ctri
c ge
nera
t pri
n de
plas
area
cu
vite
za v
a u
nui c
orp
încă
rcat
cu
o sa
rcină
elec
trică s
e nu
meş
te:
cure
nt e
lect
ric
de c
ondu
cţie
cure
nt e
lect
ric
de c
onve
cţie
cure
nt e
lect
ric
de d
epla
sare
(M
axw
ell)
Cur
entu
l pro
dus
într
-un
circ
uit c
are
conţ
ine
elem
ente
nel
inia
re ş
i car
e es
te a
lim
enta
t cu
o te
nsiu
ne s
inus
oida
lă e
ste:
înto
tdea
una
nesi
nuso
idal
înto
tdea
una
sinu
soid
alne
sinu
soid
al s
au s
inus
oida
l, de
pind
e de
nat
ura
elem
ente
lor
neli
niar
e
Cur
entu
l rez
ulta
t pri
n ap
lica
rea
unei
tens
iuni
ne
sinu
soid
ale
la b
orne
le u
nei b
obin
e es
te:
mai
puţ
in d
efor
mat
dec
ât
tens
iune
a ca
re i-
a da
t na ş
tere
mul
t mai
def
orm
at d
ecât
te
nsiu
nea
care
i-a
dat n
aşte
resi
nuso
idal
Cur
entu
l rez
ulta
t pri
n ap
lica
rea
unei
tens
iuni
ne
sinu
soid
ale
la b
orne
le u
nui c
onde
nsat
or e
ste:
mul
t mai
def
orm
at d
ecât
te
nsiu
nea
care
i-a
dat n
a şte
resi
nuso
idal
mai
puţ
in d
efor
mat
dec
ât te
nsiu
ne
care
i-a
dat n
a şte
re
Dacă d
ouă c
ondu
ctoa
re p
arcu
rse
de c
urenţi
în
acel
a şi s
ens
sunt
aşe
zate
par
alel
, unu
l lân
gă a
ltul
:
dens
itat
ea d
e cu
rent
sca
de în
pă
rţil
e ap
ropi
ate
ale
cond
ucto
arel
or
dens
itat
ea d
e cu
rent
creşt
e în
pă
rţil
e m
ai d
epărt
ate
ale
cond
ucto
arel
or
dens
itat
ea d
e cu
rent
est
e un
ifor
mă
pe a
mbe
le părţ
i ale
con
duct
oare
lor
Pag
e 5
of
27
Pag
e 5
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
48
49
50
51
BC
DE
Dac
a la
un
circ
uit a
l une
i staţi
i de
6 sa
u 20
kV
ca
re f
unc ţ
ione
ază c
u ne
utru
l izo
lat a
pare
o
pune
re m
onof
azat
ã ne
tã la
păm
ânt,
tens
iune
a fa
ta
de păm
ânt a
cel
orla
lte
doua
faz
e:
scad
e de
1,4
1 or
iră
mân
e co
nsta
nta
cres
te d
e 1,
73 o
ri
Dacă o
forţă
ele
ctro
mot
oare
E, m
onta
tă în
latu
ra
AB
a u
nei r
eţel
e pa
sive
, pro
duce
în la
tura
CD
a
reţe
lei u
n cu
rent
I, m
onta
rea
f.e.
m. E
în la
tura
C
D v
a pr
oduc
e în
latu
ra A
B:
un c
uren
t - (
min
us)
Iun
cur
ent I
un c
uren
t I/2
Dacă p
rint
r-un
con
dens
ator
cir
culă
un
cure
nt
alte
rnat
iv s
inus
oida
l, la
bor
nele
sal
e se
pro
duce
o
căde
re d
e te
nsiu
ne:
defa
zată
cu
90 d
e gr
ade
în u
rma
cure
ntul
uide
faza
tă c
u 90
de
grad
e în
aint
ea
cure
ntul
uiîn
fază c
u cu
rent
ul
Del
imitări
le p
rin
pereţi
într
e ce
lule
le u
nei s
taţi
i el
ectr
ice
de in
teri
or s
e ut
iliz
ează
în p
rinc
ipal
în
scop
ul:
asig
urări
i unu
i acc
es m
ai c
omod
la
apa
rata
j;li
mitări
i zgo
mot
ului
în c
orpu
l de
cone
xiun
i;ev
itări
i ext
inde
rii a
vari
ilor
.
Des
cărcăto
arel
e cu
oxi
d de
zin
c pr
otej
ează
su
prat
ensi
unil
orsu
prac
urenţi
lor
soli
cită
rilo
r m
ecan
ice
52
53
54
55
56
57
58
Des
cărcăto
arel
e cu
oxi
d de
zin
c pr
otej
ează
ec
hipa
men
tele
din
reţ
ele
împo
triv
a:su
prat
ensi
unil
orsu
prac
urenţi
lor
soli
cită
rilo
r m
ecan
ice
Des
cărcăto
arel
e cu
oxi
zi d
e zi
nc s
unt
echi
pam
ente
des
tina
te:
prot
ecţi
ei p
erso
nalu
lui d
e ex
ploa
tare
împo
triv
a el
ectr
ocutări
i
prot
ecţi
ei îm
potr
iva
supr
aten
siun
ilor
prot
ecţi
ei îm
potr
iva
supr
acur
enţi
lor
Dif
erenţa
de
pote
nţia
l la
born
ele
a n
bate
rii d
e co
nden
sato
are
mon
tate
în s
erie
est
e eg
ală c
u: s
uma
dife
renţ
elor
de
pote
nţia
l la
born
ele
fiecăru
i con
dens
ator
di
fere
nţa
de p
otenţi
al la
bor
nele
fi
ecăru
i con
dens
ator
în p
arte
di
fere
nţa
de p
otenţi
al a
unu
i co
nden
sato
r îm
p ărţ
ită la
n
Două f
uncţ
ii p
erio
dice
sin
usoi
dale
sun
t arm
onic
e în
tre
ele
dac ă
:ra
port
ul p
erio
adel
or lo
r es
te u
n nu
măr
într
eg o
arec
are
au a
ceeaşi
per
ioadă
rapo
rtul
per
ioad
elor
lor
este
ega
l cu
1/2
Două s
iste
me
de f
azor
i tri
fazaţi
oar
ecar
e, c
are
au
vârf
uri c
omun
e şi
ori
gini
dif
erit
e ca
re s
e de
scom
pun
în c
ompo
nent
e si
met
rice
:au
ace
leaş
i com
pone
nte
dire
cte
au a
cele
aşi c
ompo
nent
e in
vers
eau
ace
leaş
i com
pone
nte
hom
opol
are
Dur
ata
de v
iata
a lă
mpi
lor
cu in
cand
esce
nta;
cres
te o
dată
cu
creş
tere
a fr
ecve
ntei
scad
e od
ată c
u scăde
rea
tens
iuni
isc
ade
odată c
u cr
eşte
rea
tens
iuni
i
Efe
ctul
pel
icul
ar a
l cur
entu
lui e
ste
util
izat
în:
încă
lzir
ea m
ater
iale
lor
prin
in
ducţ
ieel
imin
area
dez
echi
libr
elor
din
reţe
aua
elec
trică
elim
inar
ea d
isto
rsiu
nilo
r un
delo
r de
cu
rent
Pag
e 6
of
27
Pag
e 6
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
59
60
61
62
63
BC
DE
Efe
ctul
pel
icul
ar a
l unu
i cur
ent c
are
stră
bate
un
cond
ucto
r m
asiv
se
dato
rează:
unor
cur
enţi
sim
etri
ci p
araz
iţi
induşi
în c
ondu
ctor
unor
forţe
ele
ctro
mot
oare
indu
se
dato
rită
var
iaţi
ei c
uren
tulu
ica
paci
tăţi
i con
duct
orul
ui f
aţă d
e pă
mân
t
Ene
rgia
ele
ctri
ca r
eact
iva:
est
e o
ener
gie
elec
tric
a co
mpl
emen
tara
, car
e se
rveş
te la
m
agne
tiza
rea
bobi
naje
lor
se
poat
e tr
ansf
orm
a în
ene
rgie
m
ecan
ica
se
poat
e tr
ansf
orm
a în
ene
rgie
lu
min
oasa
Ene
rgia
ele
ctro
mag
neti
că p
rodu
să d
e cu
rent
ul i
care
par
curg
e un
cir
cuit
car
e co
nţin
e o
indu
ctanţă
L
est
e eg
ală c
u:1/
2 L
i 1
/2 L
i **2
L
i
Ene
rgia
ele
ctro
stat
ică a
unu
i con
duct
or iz
olat
în
spaţ
iu, î
ncărc
at c
u o
sarc
ină q
şi a
flat
la u
n po
tenţ
ial V
est
e eg
ală c
u:1/
2 q
V
q V
2
q V
Ene
rgia
tran
smisă d
e un
dele
ele
ctro
mag
neti
ce c
u in
tens
itat
ea c
âmpu
lui e
lect
ric
E ş
i int
ensi
tate
a câ
mpu
lui m
agne
tic
H s
e pr
opagă d
upă u
n ve
ctor
:S
=E
+H
S=
HxE
S=
ExH
Enu
nţul
"sa
rcin
ile
elec
tric
e nu
pot
fi c
reat
e si
nic
i le
gea
cons
ervă
rii s
arci
nii
lege
a lu
i Cou
lom
b le
gea
lui L
apla
ce6
4
65
66
67
68
69
Enu
nţul
"sa
rcin
ile
elec
tric
e nu
pot
fi c
reat
e si
nic
i di
stru
se, c
i doa
r m
utat
e" r
epre
zintă:
lege
a co
nser
vări
i sar
cini
i el
ectr
ice
lege
a lu
i Cou
lom
b le
gea
lui L
apla
ce
Enu
nţul
"su
ma
alge
brică a
forţe
lor
elec
trom
otoa
re d
intr
-o b
uclă
a u
nei r
eţel
e el
ectr
ice
este
ega
l ă c
u su
ma
alge
brică a
căde
rilo
r de
tens
iune
din
buc
lă"
repr
ezin
tă:
Pri
ma
lege
a lu
i Kir
chho
ffa
doua
lege
a lu
i Kir
chho
ffL
egea
Jou
le -
Len
z
Exp
resi
a B
x i
x l ,
und
e i e
ste
inte
nsit
atea
cu
rent
ului
car
e st
răba
te u
n co
nduc
tor
de lu
ngim
e l,
situ
at p
erpe
ndic
ular
pe
câm
pul d
e in
duc ţ
ie
mag
neti
că d
e mări
me
B, r
epre
zintă:
o fo
rţă
o te
nsiu
ne o
rez
iste
nţă
Exp
resi
a m
atem
atic
a a
legi
i lui
Ohm
pen
tru
o po
r ţiu
ne d
e ci
rcui
t est
e: I
= U
/ R
I =
UxR
I =
U -
R
Ext
inde
rea
dom
eniu
lui d
e măsu
rare
la
ampe
rmet
re s
e re
aliz
eaz ă
cu:
rezi
sten
te a
diţi
onal
esh
untu
ribo
bine
înse
riat
e
Ext
inde
rea
dom
eniu
lui d
e măsu
rare
la v
oltm
etre
se
rea
lize
ază c
u:sh
untu
rire
zist
ente
adiţi
onal
eco
ndes
atoa
re m
onta
te în
par
alel
Pag
e 7
of
27
Pag
e 7
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
70
71
72
73
74
BC
DE
Fact
orul
de
aten
uare
al u
nui c
ircu
it f
orm
at d
intr
-un
rez
isto
r de
rez
iste
nţă R
înse
riat
cu
o bo
bină
de
indu
ctanţă
L, a
lim
enta
te d
e o
forţă
elec
trom
otoa
re c
onst
antă
est
e eg
al c
u:
R/L
L/R
1
Flux
ul e
lect
ric
tota
l, em
is d
e o
sarc
ină e
lect
rică
de
val
oare
q p
rint
r-o
supr
afaţă în
chisă c
are
o în
conj
oară
, est
e eg
al c
u: v
aloa
rea
num
erică 2
qva
loar
ea n
umer
ică q
valo
area
num
erică q
/2
Folo
sire
a co
nduc
toar
elor
jum
elat
e în
con
stru
cţia
L
EA
are
ca
scop
pri
ncip
al:
redu
cere
a pi
erde
rilo
r C
oron
are
duce
rea
soli
cită
rilo
r m
ecan
ice
ale
stâl
pilo
rre
duce
rea
cure
n ţil
or d
e sc
urtc
ircu
it
Form
ula
de c
alcu
l a f
recv
ente
i pro
dusa
în
sist
emul
ele
ctro
ener
geti
c de
un
gene
rato
r cu
n
[rot
/min
] si
p p
erec
hi d
e po
li e
ste:
f =
n p
/ 60
f =
60
n / p
f =
60
p / n
Form
ula
e =
B l
v, u
nde
e es
te f
orţa
el
ectr
omot
oare
, B e
ste
indu
cţia
mag
neti
ca, l
est
e lu
ngim
ea u
nui c
ondu
ctor
, v e
ste
vit
eza
de
depl
asar
e a
aces
tuia
, rep
rezi
ntă o
for
ma
part
icul
ara
a:
teor
emel
or B
iot-
Sav
art
legi
i ind
ucţi
ei e
lect
rom
agne
tice
legi
i cir
cuit
ului
mag
neti
c
74
75
76
77
78
79
80
Forţ
a ca
re s
e ex
erci
tă a
supr
a un
ui c
ondu
ctor
re
ctil
iniu
, par
curs
de
cure
ntul
i, a
flat
în c
âmpu
l de
indu
cţie
mag
neti
că B
se
num
eşte
:fo
rţă e
lect
rom
agne
tică
(L
apla
ce)
forţă e
lect
rodi
nam
ică
forţă m
agne
tom
otoa
re
Forţ
a ca
re s
e ex
erci
tă în
tre
două
con
duct
oare
st
r ăbă
tute
de
cure
nţi e
lect
rici
se
num
eşte
:fo
rţă e
lect
roci
neti
căfo
rţă e
lect
rodi
nam
ică
forţă m
agne
tom
otoa
re
Forţ
a el
ectr
odin
amică e
xerc
itată în
tre
două
co
nduc
toar
e fi
lifo
rme,
par
alel
e, lu
ngi,
afla
te la
di
stanţa
r, s
trăbă
tute
de
câte
un
cure
nt:
est
e di
rect
pro
porţ
iona
lă c
u di
stanţa
r d
intr
e co
nduc
toar
ees
te in
vers
pro
porţ
iona
lă c
u di
stanţa
r d
intr
e co
nduc
toar
e n
u de
pind
e de
dis
tanţ
a di
ntre
co
nduc
toar
e
For ţ
a el
ectr
omot
oare
de
indu
cţie
car
e ap
are
într
-un
cir
cuit
înch
is, p
rin
vari
aţia
flu
xulu
i mag
neti
c,
este
:
dire
ct p
ropo
rţio
nală
cu
vari
aţia
în
tim
p a
flux
ului
mag
neti
cin
vers
pro
porţ
iona
lă c
u va
riaţ
ia
în ti
mp
a fl
uxul
ui m
agne
tic
depe
nden
tă d
e m
odul
în c
are
este
pr
odus
flu
xul m
agne
tic
For ţ
a F
care
se
exer
cită
asu
pra
unei
sar
cini
el
ectr
ice
q af
lată
într
-un
câm
p el
ectr
ic d
e in
tens
itat
e E
are
exp
resi
a:F=
E/q
F=qE
F=q/
E
Frec
venţ
a un
ei mări
mi p
erio
dice
est
e in
vers
ul:
ampl
itud
inii
peri
oade
ifa
zei
Pag
e 8
of
27
Pag
e 8
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
81
82
83
84
85
86
87
BC
DE
Funcţi
onar
ea c
onto
arel
or d
e in
ducţ
ie a
re la
baz
a:cu
renţ
ii tu
rbio
nari
efec
tul t
erm
ic a
l cur
entu
lui
elec
tric
for ţ
a el
ectr
osta
tica
Funcţi
onar
ea în
dou
a fa
ze a
unu
i tra
nsfo
rmat
or
trif
azat
are
ca
efec
t:su
praî
ncălz
irea
ace
stui
asu
pras
arci
nare
duce
rea
pute
rii t
ranz
itat
e
Funcţi
onar
ea în
sup
rasa
rcin
ã a
unui
tran
sfor
mat
or
repr
ezin
tă:
un r
egim
de
avar
ieun
reg
im te
mpo
rar
adm
isib
ilun
reg
im in
adm
isib
il
Funcţi
onar
ea tr
ansf
orm
atoa
relo
r el
ectr
ice
are
la
bazã
:fe
nom
enul
indu
cţie
i el
ectr
omag
neti
ceef
ectu
l ter
mic
al c
uren
tulu
i el
ectr
iccu
ren ţ
ii tu
rbio
nari
Hen
ry e
ste
unit
atea
de
măsu
ră p
entr
u:fl
uxul
mag
neti
cin
duct
anţă
indu
cţia
mag
neti
căÎm
părţ
irea
fie
căre
i faz
e a
unei
inst
alaţ
ii c
apsu
late
în
tr-u
n an
umit
număr
de c
ompa
rtim
ente
atr
age
după
sin
e:
lim
itar
ea p
osib
ilităţi
lor
de
prod
ucer
e a
unui
def
ect î
n in
stal
aţie
;
mări
rea
risc
ului
de
prod
ucer
e a
unor
scă
pări
de
gaz;
mări
rea
cant
ităţi
lor
de g
az c
e tr
ebui
e m
anip
ulat
e în
caz
ul in
terv
enţi
ei la
un
com
part
imen
t.
Împă
rţir
ea f
iecă
rei f
aze
a un
ei in
stal
aţii
cap
sula
te
într
-un
anum
it n
umăr
de c
ompa
rtim
ente
atr
age
după
sin
e:
lim
itar
ea p
osib
ilităţi
lor
de
prod
ucer
e a
unui
def
ect î
n in
stal
aţie
;
loca
liza
rea
unor
eve
ntua
le
scăpă
ri d
e ga
z, p
recu
m ş
i a u
nor
defe
cte
inte
rne,
mări
rea
cant
ităţi
lor
de g
az c
e tr
ebui
e m
anip
ulat
e în
caz
ul in
terv
enţi
ei la
un
com
part
imen
t
În c
azul
apa
riţi
ei f
enom
enul
ui d
e re
zona
nţă în
tr-
un c
ircu
it d
e cu
rent
alt
erna
tiv,
ali
men
tat d
e la
o
num
ai e
nerg
ie a
ctivă
ener
gie
acti
vă ş
i rea
ctivă
num
ai e
nerg
ie r
eact
ivă
88
89
90
91
92
93
un c
ircu
it d
e cu
rent
alt
erna
tiv,
ali
men
tat d
e la
o
sursă, a
ceas
ta f
urni
zează c
ircu
itul
ui:
num
ai e
nerg
ie a
ctivă
ener
gie
acti
vă ş
i rea
ctivă
num
ai e
nerg
ie r
eact
ivă
În c
azul
cir
cuit
elor
de
cure
nt a
lter
nati
v,
teor
emel
e lu
i Kir
chho
ff s
unt î
ntot
deau
na
sati
sfăcu
te p
entr
u:
valo
rile
inst
anta
nee
ale
tens
iuni
lor şi
cur
enţi
lor
valo
rile
efe
ctiv
e al
e te
nsiu
nilo
r şi
cur
enţi
lor
mod
ulel
e fa
zori
lor
asoc
iaţi
te
nsiu
nilo
r şi
cur
enţi
lor
În c
azul
con
exiu
nii î
n st
ea la
tran
sfor
mat
or:
tens
iune
a de
lini
e es
te e
gala
cu
tens
iune
a de
faz
acu
rent
ul d
e li
nie
este
ega
l cu
~1,7
3 x
cure
ntul
de
faza
tens
iune
a de
lini
e es
te e
gala
cu
~1,7
3 x
tens
iune
a de
faz
a
În c
azul
în c
are
echi
pare
a ci
rcui
telo
r el
ectr
ice
de
alim
enta
re a
mot
oare
lor
elec
tric
e se
fac
e cu
si
gura
n ţă f
uzib
ilă ş
i con
tact
or c
u re
lee
term
ice:
sigu
ranţ
a fu
zibi
lă r
eali
zează
prot
ecţi
a la
sup
rasa
rcină;
sigu
ranţ
a fu
zibi
lă r
eali
zează
prot
ecţi
a la
scu
rtci
rcui
t;si
gura
nţa
fuzi
bilă
rea
lize
ază
prot
ecţi
a la
sup
rate
nsiu
ni;
În c
azul
în c
are
echi
pare
a ci
rcui
telo
r el
ectr
ice
de
alim
enta
re a
mot
oare
lor
elec
tric
e se
fac
e cu
si
gura
nţă f
uzib
ilă ş
i con
tact
or c
u re
lee
term
ice:
rele
ele
term
ice
real
izea
ză
prot
ecţi
a la
sup
rasa
rcină;
rele
ele
term
ice
real
izea
ză
prot
ecţi
a la
scu
rtci
rcui
t;re
leel
e te
rmic
e re
aliz
ează
pro
tecţ
ia
la s
upra
tens
iuni
;
În c
azul
în c
are
rezu
ltan
ta u
nui s
iste
m d
e fa
zori
(d
e te
nsiu
ne s
au d
e cu
rent
) es
te n
ulă:
sist
emul
nu
are
com
pone
ntă
sim
etri
că in
versă
sist
emul
nu
are
com
pone
ntă
sim
etri
că h
omop
olară
sist
emul
are
com
pone
ntă s
imet
rică
di
rectă
Pag
e 9
of
27
Pag
e 9
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
94
95
96
97
98
BC
DE
În c
azul
por
niri
i ste
a tr
iung
hi a
mot
oare
lor
asin
cron
e, c
uren
tul d
e po
rnir
e la
con
exiu
nea
stea
es
te:
1/3
din
cure
ntul
de
porn
ire
la
cone
xiun
ea tr
iung
hide
3 o
ri c
uren
tul d
e po
rnir
e la
co
nexi
unea
triu
nghi
de 2
ori
cur
entu
l de
porn
ire
la
cone
xiun
ea tr
iung
hi
În c
azul
pro
duce
rii u
nui s
curt
circ
uit î
ntr-
o in
stal
aţie
, are
loc
următo
rul f
enom
en:
cre
ste
tens
iune
a de
ali
men
tare
a
inst
alaţ
iei
cre
ste
impe
dan ţ
a ec
hiva
lent
a a
inst
alaţ
iei
cre
ste
cure
ntul
de
alim
enta
re a
in
stal
aţie
i
În c
azul
pun
erii
net
e la
păm
ânt a
faz
ei S
într
-o
reţe
a de
20
kV c
u ne
utru
l izo
lat:
tens
iune
a pe
faz
ele
R s
i T răm
âne
nesc
him
bata
, ia
r te
nsiu
nea
faze
i de
fect
e S
se
apro
pie
de 0
tens
iune
a pe
faz
ele
R s
i T c
rest
e la
val
oare
a te
nsiu
nii d
e li
nie
iar
pe f
aza
S s
e ap
ropi
e de
0
cres
c te
nsiu
nile
pe
faze
le R
si T
, iar
pe
faz
a de
fect
a S
răm
âne
nesc
him
bata
În c
azul
scă
deri
i sau
într
erup
erii
tens
iuni
i de
alim
enta
re, m
otoa
rele
asi
ncro
ne s
e po
t opr
i, ia
r la
re
stab
ilir
ea te
nsiu
nii:
ele
auto
porn
esc,
indi
fere
nt d
e ti
pul c
onst
ruct
iv a
l rot
orul
ui în
sc
urtc
ircu
it
pent
ru a
rep
orni
nec
esită
disp
ozit
iv d
e po
rnir
eel
e au
topo
rnes
c nu
mai
dacă a
u ro
tor
în d
ublă
col
ivie
În c
azul
sch
emel
or c
u do
uă s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re ş
i un
într
erup
tor
pe c
ircu
it,
funcţi
onar
ea c
u am
bele
sis
tem
e de
bar
e su
b te
nsiu
ne e
ste
avan
tajo
asă d
eoar
ece
perm
ite:
scur
tare
a du
rate
i man
evre
lor
în
caz
de o
coli
re a
unu
i înt
reru
ptor
;
micşo
rare
a da
unel
or d
e ne
alim
enta
re a
con
sum
ator
ilor
în
caz
de
scur
tcir
cuit
pe
unul
di
ntre
sis
tem
ele
de b
are;
scur
tare
a du
rate
i man
evre
lor
în c
az
de r
eviz
ie a
unu
ia d
intr
e si
stem
ele
de b
are
cole
ctoa
re.
98
99
10
0
10
1
10
2
În c
azul
sch
emel
or c
u do
uă s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re ş
i un
într
erup
tor
pe c
ircu
it,
funcţi
onar
ea c
u un
ul d
intr
e si
stem
ele
de b
are
în
reze
rvă r
ece
( fă
ră te
nsiu
ne)
este
ava
ntaj
oasă
at
unci
cân
d se
dor
e şte
::
scur
tare
a du
rate
i man
evre
lor
în
caz
de o
coli
re a
unu
i înt
reru
ptor
;
micşo
rare
a da
unel
or d
e ne
alim
enta
re a
con
sum
ator
ilor
în
caz
de
scur
tcir
cuit
pe
unul
di
ntre
sis
tem
ele
de b
are;
scur
tare
a du
rate
i man
evre
lor
în c
az
de r
eviz
ie a
unu
ia d
intr
e si
stem
ele
de b
are
cole
ctoa
re.
În c
azul
une
i sch
eme
cu d
ouă b
are
cole
ctoa
re ş
i un
într
erup
tor
pe c
ircu
it e
ste
de p
refe
rat c
a în
re
gim
nor
mal
de
funcţi
onar
e:
una
dint
re b
arel
e co
lect
oare
să f
ie
sub
tens
iune
, cea
laltă b
ară f
iind
m
enţi
nută
în r
ezer
vă r
ece;
ambe
le b
are
cole
ctoa
re să f
ie
sub
tens
iune
, cup
la tr
ansv
ersa
l ă
fiin
d m
enţi
nută
în f
uncţ
iune
;
ambe
le b
are
cole
ctoa
re să f
ie
menţi
nute
sub
tens
iune
, cup
la
tran
sver
sală
fii
nd în
rez
ervă
cal
dă.
În c
azul
une
i staţi
i cu
un s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re s
ecţi
onat
long
itud
inal
şi p
revă
zut c
u o
cuplă lo
ngit
udin
ală c
u în
trer
upto
r şi
AA
R, c
upla
se
menţi
ne:
în r
ezer
vă c
aldă
;în
rez
ervă
rec
e;în
fun
cţiu
ne
În e
chip
amen
tul e
lect
ric,
ule
iul e
lect
roiz
olan
t are
ur
măto
arel
e fu
ncţi
i din
pun
ct d
e ve
dere
ele
ctri
c:iz
olea
ză p
arti
le s
ub te
nsiu
ne în
tre
ele
si f
atã
de m
asã
stin
ge a
rcul
ele
ctri
c ca
re a
pare
in
într
erupăto
are
asig
ura
unge
rea
mec
anis
mel
or d
e acţi
onar
e
Pag
e 1
0 o
f 2
7P
age
10
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
10
3
10
4
10
5
10
6
10
7
10
8
BC
DE
În in
stal
aţii
le d
e jo
asa
tens
iune
, leg
area
la
păm
ânt e
ste
just
ific
atã:
din
mot
ive
econ
omic
epe
ntru
dim
inua
rea
supr
asol
icitări
lor
echi
pam
ente
lor
elec
tric
epe
ntru
sec
urit
atea
mun
cii
În p
ostu
ri d
e tr
ansf
orm
are
se f
olos
esc
tran
sfor
mat
oare
răci
te c
u li
chid
e ne
infl
amab
ile
atun
ci c
ând:
sunt
res
tricţi
i de
polu
are
a m
ediu
lui;
sunt
res
tricţi
i de
toxi
cita
te
pent
ru p
erso
nalu
l de
expl
oata
re;
ampl
asar
ea p
ostu
lui s
e fa
ce în
zon
e ag
lom
erat
e.
În p
ostu
ri d
e tr
ansf
orm
are
se f
olos
esc
tran
sfor
mat
oare
usc
ate
atun
ci c
ând:
ampl
asar
ea p
ostu
lui s
e fa
ce în
zo
ne a
glom
erat
e;nu
sun
t res
tricţi
i de
tere
n;nu
est
e po
sibi
lă a
sigu
rare
a un
ei
răci
ri c
ores
punzăto
are
a bo
bina
jelo
r.
În p
ostu
ri d
e tr
ansf
orm
are
se p
refe
ră f
olos
irea
tr
ansf
orm
atoa
relo
r ră
cite
cu
aer
atun
ci c
ând:
sunt
res
tricţi
i de
tere
n;su
nt r
estr
icţi
i pri
vito
are
la
zgom
ot;
ampl
asar
ea p
ostu
lui s
e fa
ce în
zon
e ag
lom
erat
e.
În s
ens
gene
ral,
actu
aliz
area
unu
i fon
d re
prez
intă
:ca
lcul
ul v
alor
ii a
cest
ui f
ond
la u
n an
umit
an
ales
ca
refe
rinţă;
calc
ulul
val
orii
ace
stui
fon
d la
N
ani î
nain
te d
e P
IF;
calc
ulul
val
orii
ace
stui
fon
d la
N a
ni
după
PIF
.În
tubu
l de
porţ
elan
al u
nei s
igur
anţe
de
înal
ta
tens
iune
, nis
ipul
are
rol
ul:
de
a co
nsol
ida
elem
ente
le
fuzi
bile
de a
mar
i put
erea
de
rupe
re a
si
gura
n ţei
de a
menţi
ne te
mpe
ratu
ra c
onst
anta
a
sigu
ran ţ
eiÎn
călz
irea
înfăşu
rări
lor
stat
oric
e al
e
10
9
11
0
11
1
11
2
11
3
Încă
lzir
ea în
făşu
rări
lor
stat
oric
e al
e ge
nera
toar
elor
ele
ctri
ce e
ste
dete
rmin
ată în
pr
inci
pal d
e:te
mpe
ratu
ra m
ediu
lui a
mbi
ant
tens
iune
a în
tre
faze
pier
deri
le J
oule
-Len
z
Indu
ctanţa
de
serv
iciu
( li
neică)
a un
ei li
nii
elec
tric
e lu
ngi e
ste
defi
nit ă
pri
n:
indu
ctanţa
uni
form
răsp
ândi
tă l,
de
fini
tă p
rin
pute
rea
reac
tivă
ab
sorb
ită în
tr-u
n el
emen
t de
lini
e in
fini
t mic
indu
ctanţa
uni
form
răsp
ândi
tă l,
de
fini
tă p
rin
put
erea
rea
ctivă
prod
usă d
e un
ele
men
t de
lini
e in
fini
t mic
pier
deri
le J
oule
dis
ipat
e în
tr-u
n el
emen
t de
lini
e in
fini
t mic
Indu
ctanţa
pro
prie
a u
nei b
obin
e pr
in c
are
trec
e un
cur
ent d
e in
tens
itat
e i e
ste
rapo
rtul
într
e ...
....
şi a
cest
cur
ent
flux
ul p
ropr
iu a
l bob
inei
indu
cţia
mag
neti
căfo
rţa
elec
trom
otoa
re
Inte
nsit
atea
câm
pulu
i ele
ctri
c în
tr-u
n an
umit
pu
nct s
e măso
ară p
rin:
rapo
rtul
din
tre
forţ
a ex
erci
tata
as
upra
une
i sar
cini
ele
ctri
ce în
ac
el p
unct
si mări
mea
sar
cini
i
deri
vata
în r
apor
t cu
spa ţ
iul c
u se
mn
schi
mba
t a p
otenţi
alul
ui în
ac
el p
unct
rapo
rtul
din
tre
tens
iune
a ap
lica
ta
unui
con
duct
or s
i rez
iste
nta
aces
tuia
Inte
nsit
atea
câm
pulu
i mag
neti
c în
tr-u
n pu
nct
exte
rior
unu
i con
duct
or r
ecti
lini
u st
r ăbă
tut d
e cu
rent
ul c
onti
nuu
de in
tens
itat
e i,
afla
t la
dist
anţă
r
de c
ondu
ctor
est
e:
inve
rs p
ropo
rţio
nală
cu
rdi
rect
pro
porţ
iona
lă c
u pă
trat
ul
lui r
dire
ct p
ropo
rţio
nală
cu
r
Pag
e 1
1 o
f 2
7P
age
11
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
11
4
11
5
11
6
11
7
11
8
BC
DE
Într
-o r
eţea
cu
neut
rul l
egat
la păm
ânt,
valo
area
ce
a m
ai m
are
a in
tens
ităţi
i cur
entu
lui d
e sc
urtc
ircu
it, p
entr
u ac
elaş
i pun
ct d
e de
fect
, co
resp
unde
, de
regu
lã, d
efec
tulu
i:
mon
ofaz
at tr
ifaz
atbi
faza
t
Într
-o s
chemă c
u 1,
5 în
trer
upto
are
pe c
ircu
it:
este
nec
esară o
cup
lă d
e oc
olir
e;es
te n
eces
ară o
cup
lă
tran
sver
sală
;nu
sun
t nec
esar
e ci
rcui
te d
e cu
plă
tran
sver
sală
şi d
e oc
olir
e
Într
-o s
chemă d
e co
nexi
uni b
ara şi
cup
la d
e oc
olir
e se
rves
c la
:
scoa
tere
a în
rev
izie
a u
nui
într
erup
tor,
cu
două
scu
rte
într
erup
eri;
scoa
tere
a în
rev
izie
a u
nei b
are
cole
ctoa
re;
scoa
tere
a în
rev
izie
a u
nui
într
erup
tor,
fără
într
erup
erea
al
imen
tări
i pe
circ
uitu
l res
pect
iv.
Într
-o s
chemă e
lect
rică
avâ
nd u
n si
stem
de
bare
co
lect
oare
, sep
arat
orul
asi
gură
:de
cone
ctar
ea u
nor
cure
nţi d
e su
pras
arci
nă;
izol
area
une
i părţ
i din
inst
alaţ
ie
de a
ltă p
arte
a in
stal
aţie
i afl
ată
sub
tens
iune
;
com
utaţ
ia c
uren
tulu
i în
regi
m
norm
al d
e fu
ncţi
onar
e.
Într
-o s
chemă e
lect
rică
pre
văzu
tă c
u m
ai m
ulte
si
stem
e de
bar
e co
lect
oare
, sep
arat
orul
faţă d
e ba
re a
sigu
ră:
sele
ctar
ea s
iste
mul
ui d
e ba
re p
e ca
re u
rmea
z ă a
fi c
onec
tat
circ
uitu
l;
izol
area
une
i părţ
i a c
ircu
itul
ui
de b
ara
cole
ctoa
re a
flată s
ub
tens
iune
;
com
utaţ
ia c
uren
tulu
i în
regi
m
norm
al d
e fu
ncţi
onar
e.
Într
-o s
chemă p
olig
on c
u pa
tru
latu
ri:
este
nec
esară o
cup
lă d
e oc
olir
e;es
te n
eces
ară o
cup
lă
nu e
ste
nece
sară
o c
uplă
1
19
12
0
12
1
12
2
Într
-o s
chemă p
olig
on c
u pa
tru
latu
ri:
este
nec
esară o
cup
lă d
e oc
olir
e;es
te n
eces
ară o
cup
lă
tran
sver
sală
;nu
est
e ne
cesa
ră o
cup
lă
tran
sver
sală
.
Într
-o s
taţi
e cu
două s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re,
cupl
a tr
ansv
ersa
l ă:
se p
oate
uti
liza
pen
tru
cupl
area
în
para
lel a
cel
or d
ouă s
iste
me
de
bare
col
ecto
are
care
sun
t sub
te
nsiu
ne;
nu s
e po
ate
util
iza
pent
ru
ocol
irea
unu
i înt
reru
ptor
de
lini
e pe
dur
ata
unei
rev
izii
sau
re
paraţi
i;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
veri
fica
rea
stări
i izo
laţi
ei u
nui s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re, c
are
pân ă
în m
omen
tul
resp
ecti
v a
fost
sco
s de
sub
tens
iune
.
Într
-o s
taţi
e cu
două s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re,
cupl
a tr
ansv
ersa
l ă:
nu s
e po
ate
util
iza
pent
ru
cupl
area
în p
aral
el a
cel
or d
ouă
sist
eme
de b
are
cole
ctoa
re c
are
sunt
sub
tens
iune
;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
ocol
irea
un
ui în
trer
upto
r de
lini
e pe
du
rata
une
i rev
izii
sau
rep
ara ţ
ii;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
veri
fica
rea
stări
i izo
laţi
ei u
nui s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re, c
are
pân ă
în m
omen
tul
resp
ecti
v a
fost
sco
s de
sub
tens
iune
.
Într
-o s
taţi
e cu
două s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re,
cupl
a tr
ansv
ersa
lă:
se p
oate
uti
liza
pen
tru
cupl
area
în
para
lel a
cel
or d
ouă s
iste
me
de
bare
col
ecto
are
care
sun
t sub
te
nsiu
ne;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
ocol
irea
un
ui în
trer
upto
r de
lini
e pe
du
rata
une
i rev
izii
sau
rep
araţ
ii;
nu s
e po
ate
util
iza
pent
ru v
erif
icar
ea
stări
i izo
laţi
ei u
nui s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re, c
are
până
în m
omen
tul
resp
ecti
v a
fost
sco
s de
sub
tens
iune
.
Pag
e 1
2 o
f 2
7P
age
12
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
12
3
12
4
12
5
12
6
BC
DE
Într
-un
circ
uit d
e cu
rent
alt
erna
tiv
în c
are
pute
rea
acti
va a
bsor
bita
est
e 4
kW ia
r pu
tere
a re
acti
va
este
de
3 kV
Ar,
fac
toru
l de
pute
re e
ste:
0,8
0,75
4/3
Într
-un
circ
uit e
lect
ric
mon
ofaz
at c
u ca
ract
er
indu
ctiv
tens
iune
a es
te d
efaz
ata
fata
de
cure
nt:
înai
nte
cu 9
0 de
gra
de c
u ze
ro g
rade
(su
nt în
faz
a) c
u 90
de
grad
e în
urm
a
Într
-un
circ
uit f
orm
at d
intr
-un
rezi
stor
de
rezi
sten
ta R
în s
erie
cu
o bo
bina
de
indu
ctanţa
L,
în m
omen
tul a
lim
enta
rii d
e o
surs
a de
cur
ent
cont
inuu
cu
tens
iune
U:
cure
ntul
cre
ste
inst
anta
neu
la
valo
area
U/R
cure
ntul
nu
circ
ula
prin
ace
st
circ
uit
cure
ntul
aju
nge
la v
aloa
rea
U/R
du
pă u
n ti
mp
Într
-un
circ
uit r
ezis
tiv,
avâ
nd r
ezis
tent
a R
=5
ohm
si
la b
orne
le căru
ia s
e ap
lica
o te
nsiu
ne d
e 10
0 V
, cu
rent
ul e
ste
de:
20 A
500
A 9
5 A
Într
-un
circ
uit R
-L s
erie
de
cure
nt a
lter
nati
v,
tens
iune
a la
bor
nele
rez
isto
rulu
i est
e de
100
V,
iar
tens
iune
a la
bor
nele
bob
inei
est
e de
70
V.
170
V 3
0 V
122
V
12
7
12
8
12
9
13
0
13
1
13
2
iar
tens
iune
a la
bor
nele
bob
inei
est
e de
70
V.
Ten
siun
ea la
bor
nele
cir
cuit
ului
R-L
est
e:
Într
-un
circ
uit s
erie
for
mat
din
tr-u
n re
zist
or d
e re
zist
enţă
R, o
bob
ină d
e in
duct
anţă
L ş
i un
cond
ensa
tor
de c
apac
itat
e C
, cur
entu
l din
cir
cuit
es
te d
efaz
at în
urm
a te
nsiu
nii l
a bo
rne
dac ă
:
reac
tanţ
a to
tală
a c
ircu
itul
ui X
es
te >
0re
acta
nţa
tota
lă a
cir
cuit
ului
X e
ste
<0
reac
tanţ
a to
tală
a c
ircu
itul
ui e
ste
=0
Într
-un
cond
ucto
r cu
rent
ul a
lter
nati
v ar
e de
nsit
atea
:un
ifor
ma
mai
mar
e în
cen
trul
co
nduc
toru
lui
mai
mar
e la
per
ifer
ia c
ondu
ctor
ului
Intr
-un
tor
(sol
enoi
d de
for
mă c
ircu
lară
bob
inat
),
ener
gia
mag
neti
c ă p
rodu
să d
e un
cur
ent c
are
stră
bate
bob
inaj
ul to
rulu
i est
e lo
cali
zată
:
inte
gral
în c
âmpu
l mag
neti
c di
n vo
lum
ul to
rulu
iin
tegr
al în
câm
pul m
agne
tic
din
afar
a to
rulu
i
1/2
din
ener
gie
este
înm
agaz
inată în
vo
lum
ul to
rulu
i, ia
r 1/
2 în
afa
ra
toru
lui
Inve
rsa
rezi
stenţe
i ech
ival
ente
a n
rez
isto
are
lega
te în
par
alel
est
e eg
ală c
u:su
ma
rezi
stenţe
lor
celo
r n
rezi
stoa
resu
ma
inve
rsel
or r
ezis
tenţ
elor
ce
lor
n re
zist
oare
sum
a pă
trat
elor
rez
iste
nţel
or c
elor
n
rezi
stoa
re
La
cone
ctar
ea u
nui c
ircu
it d
e li
nie
se r
ecom
andă
ur
măto
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:se
para
toru
l de
lini
e, s
epar
ator
ul
de b
are,
într
erup
toru
l;
sepa
rato
rul d
e ba
re,
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e;
sepa
rato
rul d
e ba
re, s
epar
ator
ul d
e li
nie,
într
erup
toru
l .
Pag
e 1
3 o
f 2
7P
age
13
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
13
3
13
4
13
5
13
6
13
7
13
8
BC
DE
La
cone
ctar
ea u
nui c
ircu
it d
e li
nie
se r
ecom
andă
ur
măto
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:se
para
toru
l de
bare
, înt
reru
ptor
ul,
sepa
rato
rul d
e li
nie;
sepa
rato
rul d
e ba
re, s
epar
ator
ul
de li
nie,
într
erup
toru
l;în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e li
nie,
se
para
toru
l de
bare
.
La
deco
nect
area
unu
i cir
cuit
de
lini
e se
re
com
andă
următo
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:se
para
toru
l de
lini
e, în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e ba
re;
sepa
rato
rul d
e ba
re,
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e;
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e,
sepa
rato
rul d
e ba
re.
La
deco
nect
area
unu
i cir
cuit
de
lini
e se
re
com
andă
următo
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:se
para
toru
l de
lini
e, în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e ba
re;
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e, s
epar
ator
ul d
e ba
re;
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
bare
, se
para
toru
l de
lini
e.
La
funcţi
onar
ea în
gol
a u
nei l
inii
ele
ctri
ce
tens
iune
a la
capăt:
creş
te f
aţă d
e te
nsiu
nea
la s
ursă
pr
oporţi
onal
cu
pătr
atul
lung
imii
li
niei
scad
e faţă
de
tens
iune
a la
sur
să
prop
orţi
onal
cu
lung
imea
lini
einu
se
mod
ifică
La
gene
rato
rul s
incr
on v
itez
a de
rot
aţie
a
câm
pulu
i mag
neti
c al
sta
toru
lui f
ata
de v
itez
a de
ro
taţi
e a
roto
rulu
i maş
inii
est
e:m
ai m
are
mai
mic
aeg
ala
La
maş
ina
sinc
rona
turaţi
a va
riază în
fun
cţie
de
sarc
ina
astf
el:
cres
te c
ând
sarc
ina
cres
tesc
ade
când
sar
cina
sca
deră
mân
e co
nsta
nta
la v
ariaţi
a sa
rcin
ii1
38
13
9
14
0
14
1
14
2
14
3
14
4
sarc
ina
astf
el:
La
o in
stal
aţie
cu
mai
mul
te c
onde
nsat
oare
co
nect
ate
în s
erie
, căde
rea
de te
nsiu
ne p
e fi
ecar
e co
nden
sato
r es
te:
dir
ect p
ropo
rţio
nala
cu
capa
cita
tea
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
capa
cita
tea
nu
depi
nde
de c
apac
itat
e
La
o m
a şin
a el
ectr
ica
asin
cron
a tu
raţi
a va
riază:
cu
cure
ntul
de
exci
taţi
ecu
fre
cven
ta c
u sa
rcin
a
La
porn
irea
mot
oare
lor
elec
tric
e as
incr
one
se
urmăreşt
e:re
duce
rea
vibr
aţii
lor
roto
rulu
ire
duce
rea
cure
ntul
ui e
lect
ric
abso
rbit
de
mot
orre
duce
rea
tens
iuni
i la
born
ele
de
alim
enta
re a
le m
otor
ului
La
tran
sfor
mat
oare
le la
car
e co
mut
area
plo
turi
lor
se f
ace
cu tr
ansf
orm
ator
ul în
sar
cina
, com
utat
orul
de
plo
turi
se
mon
tează:
pe în
f ăşu
rare
a de
tens
iune
mai
m
ica,
deo
arec
e te
nsiu
nea
este
m
ai m
ica
pe în
f ăşu
rare
a de
tens
iune
mai
m
are,
deo
arec
e cu
rent
ul e
ste
mai
mic
pe o
rica
re d
intr
e în
făşu
rări
La
un tr
ansf
orm
ator
cu
grup
a de
con
exiu
ni Y
0 d-
5 al
imen
tat c
u un
sis
tem
sim
etri
c de
tens
iuni
, în
tre
neut
ru s
i păm
ânt,
în r
egim
nor
mal
si
sim
etri
c de
fun
cţio
nare
ave
m:
tens
iune
a de
lini
ete
nsiu
nea
de f
aza
tens
iune
a ze
ro
Leg
ea a
2-a
a lu
i Kir
chho
ff p
entr
u un
cir
cuit
de
cure
nt a
lter
nati
v m
onof
azat
indu
ctiv
are
for
ma:
u =
R i
u= L
di/
dtdu
=i/
C d
t
Pag
e 1
4 o
f 2
7P
age
14
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
14
5
14
6
14
7
14
8
14
9
15
0
BC
DE
Leg
ea lu
i Cou
lom
b ex
prim
ã:fo
rţa
de in
tera
cţiu
ne d
intr
e co
rpur
i pun
ctua
le în
cărc
ate
cu
sarc
ini e
lect
rice
flux
ul e
lect
ric
prin
tr-o
sup
rafaţa
sf
eric
adi
fere
nţa
de p
otenţi
al în
tre
doua
pu
ncte
Leg
ea lu
i Ohm
pen
tru
o po
rţiu
ne d
e ci
rcui
t est
e va
labi
la:
doar
în c
uren
t con
tinu
udo
ar în
cur
ent a
lter
nati
vin
dife
rent
de
natu
ra c
ircu
itul
ui
Leg
ile
lui K
irch
hoff
se
apli
că:
num
ai c
ircu
itel
or li
niar
enu
mai
cir
cuit
elor
cu
elem
ente
ne
lini
are
circ
uite
lor
lini
are şi
cir
cuit
elor
ne
lini
are
Mări
mea
adi
men
sion
ală c
are
repr
ezin
tă v
ariaţi
a pe
car
e o
sufe
ră a
mpl
itud
inea
şi f
aza
unde
i de
tens
iune
sau
cur
ent c
ând
parc
urge
1 k
m d
e li
nie
(lun
gă )
se
num
eşte
:
cons
tant
a de
pro
paga
re a
lini
eico
nsta
nta
de a
tenu
are
a li
niei
cons
tant
a de
dis
tors
iune
a li
niei
Mări
mea
car
acte
rist
ică c
ircu
itel
or m
agne
tice
şi
care
est
e an
aloa
gă c
u re
zist
enţa
cir
cuit
elor
el
ectr
ice
se n
umeş
te:
impe
danţă
relu
ctanţă
perm
eanţă
Mări
mea
per
iodi
că a
lter
nati
vă e
ste
o mări
me
a că
rei v
aloa
re m
edie
în d
ecur
sul u
nei p
erio
ade
este
ega
lă c
u:1
01,
51
50
15
1
15
2
15
3
15
4
15
5
15
6
este
ega
lă c
u:
Mări
rea
cupl
ului
de
porn
ire şi
micşo
rare
a cu
rent
ului
de
porn
ire
la m
otoa
rele
asi
ncro
ne c
u ro
toru
l în
scur
tcir
cuit
se
face
:
prin
dec
onec
tare
a şi
rec
onec
tare
a lo
r la
reţ
eaua
de
alim
enta
repr
in u
tili
zare
a m
otoa
relo
r cu
ro
toru
l în
dublă c
oliv
iepr
in u
tili
zare
a m
otoa
relo
r cu
rot
orul
în
col
ivie
cu
bare
înal
te
Mat
eria
lele
fer
omag
neti
ce a
u pe
rmea
bili
tate
a re
lati
va:
mai
mic
a de
cât 1
puţi
n m
ai m
are
decâ
t 1m
ult m
ai m
are
decâ
t 1
Met
oda
tran
sfig
urări
i reţ
elel
or e
lect
rice
est
e fo
losi
ta p
entr
u a:
redu
ce p
ierd
eril
e de
put
ere
acti
va
în r
eţea
sim
plif
ica
stru
ctur
a reţe
lelo
r ec
hiva
lent
e pe
ntru
a r
educ
e vo
lum
ul d
e ca
lcul
e
dim
inua
con
sum
ul s
peci
fic
de
mat
eria
l con
duct
or
Mie
zul m
agne
tic
al r
otor
ului
une
i maş
ini
elec
tric
e as
incr
one
se r
eali
zează d
in to
le p
entr
u:re
duce
rea
cure
nţil
or tu
rbio
nari
redu
cere
a te
nsiu
nii
elec
trom
otoa
re in
duse
din
mot
ive
cons
truc
tive
Mon
taju
l fix
al a
para
telo
r în
inte
rior
ul c
elul
elor
co
nduc
e la
: re
alizări
con
stru
ctiv
e si
mpl
e, fără
bl
ocaj
e su
plim
enta
re;
redu
cere
a di
men
siun
ilor
ce
lule
lor;
redu
cere
a ti
mpu
lui n
eces
ar r
eviz
iilo
r şi
rep
araţ
iilo
r.M
otoa
rele
sin
cron
e se
uti
lize
ază r
ar p
entr
u an
tren
area
mec
anis
mel
or d
e se
rvic
ii p
ropr
ii d
in
cent
rale
le e
lect
rice
deo
arec
e:
nu p
erm
it v
ariaţi
a tu
raţi
ei în
li
mit
e la
rgi
exci
tato
area
cu
cole
ctor
din
ci
rcui
tul a
cest
ora
este
un
elem
ent p
uţin
fia
bil
au r
anda
men
t mai
mic
dec
ât a
l ce
lorl
alte
tipu
ri d
e m
otoa
re
Pag
e 1
5 o
f 2
7P
age
15
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
15
7
15
8
15
9
16
0
16
1
16
2
BC
DE
Niv
elul
de
tens
iune
în s
iste
m s
e re
glea
ză p
rin:
încă
rcar
ea g
ener
atoa
relo
r cu
pu
tere
act
iva
înc ă
rcar
ea g
ener
atoa
relo
r cu
pu
tere
rea
ctiv
aut
iliz
are
de c
ompe
nsat
oare
sin
cron
e
O li
nie
elec
trică f
oart
e lu
ngă s
e co
mpo
rtă c
a o
lini
e:
care
ali
men
tează u
n re
cept
or c
u im
peda
nţă e
gală
cu
impe
danţ
a sa
ca
ract
eris
tică
funcţi
onân
d în
scu
rtci
rcui
tca
o li
nie
funcţi
onân
d în
gol
O li
nie
elec
trică lu
ngă f
uncţ
ionâ
nd în
gol
:pr
oduc
e pu
tere
rea
ctivă
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
nu p
rodu
ce ş
i nu
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
O li
nie
elec
trică lu
ngă f
uncţ
ionâ
nd în
sc
urtc
ircu
it:
abso
arbe
put
ere
reac
tiv ă
prod
uce
pute
re r
eact
ivă
nu p
rodu
ce ş
i nu
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
O p
rote
cţie
est
e se
lect
ivă a
tunc
i cân
d:de
cone
ctea
ză n
umai
co
nsum
ator
ul d
efec
tde
cone
ctea
z ă toţi
con
sum
ator
iide
cone
ctea
ză o
jumăta
te d
intr
e co
nsum
ator
i
O r
eţea
ele
ctri
cã tr
ifaz
atã
de m
edie
tens
iune
are
ne
utru
l tra
nsfo
rmat
oare
lor
trat
at p
rin
bobi
na.
Pen
tru
regi
mul
nor
mal
de
funcţi
onar
e sa
se
prec
izez
e ef
ectu
l bob
inei
:
depl
asar
ea n
eutr
ului
creş
tere
a cu
renţ
ilor
de
scur
tcir
cuit
nici
un
efec
t
L1
L1
16
3
O s
chemă c
u do
uă b
locu
ri li
nie-
tran
sfor
mat
or c
u pu
nte
într
e el
e de
tip
,, H
" in
feri
or e
ste
de
pref
erat
une
i sch
eme
de ti
p ,,
H "
sup
erio
r at
unci
câ
nd:
se f
ac m
anev
re d
ese
cu c
ircu
itel
e de
lini
e;se
fac
man
evre
des
e cu
ci
rcui
tele
de
tran
sfor
mat
or;
pe le
g ătu
ra d
intr
e bl
ocur
i cir
culă
un
cure
nt m
ic.
T1 ,,
H ”
i
T2
T1
T2
,, H
”i
Pag
e 1
6 o
f 2
7P
age
16
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
16
4
16
5
BC
DE
O s
chemă c
u do
uă b
locu
ri li
nie-
tran
sfor
mat
or c
u pu
nte
într
e el
e de
tip
,, H
" s
uper
ior
este
de
pref
erat
une
i sch
eme
de ti
p ,,
H "
infe
rior
atu
nci
când
:
se f
ac m
anev
re d
ese
cu c
ircu
itel
e de
lini
e;se
fac
man
evre
des
e cu
ci
rcui
tele
de
tran
sfor
mat
or;
pe le
gătu
ra d
intr
e bl
ocur
i cir
culă
un
cure
nt m
ic.
O s
igur
anţa
mai
mar
e în
ali
men
tare
a co
nsum
ator
ilor
de
ener
gie
elec
tric
a se
rea
lize
ază
prin
:reţe
le r
adia
le r
eţel
e bu
clat
e cu
fun
cţio
nare
ra
dial
ãreţe
le b
ucla
te
O s
ursă
de
tens
iune
cu
f.e.
m. E
şi i
mpe
danţ
a in
teri
oară
Z p
oate
fi î
nloc
uită
pri
ntr-
o su
rsă d
e cu
rent
de
inte
nsit
ate
J şi
adm
itanţă
inte
rioa
ră Y
, Z
Y =
1J=
YE
Z=
Y
T1
L1
T2
T1
T2
L1
L
16
6
16
7
16
8
16
9
cure
nt d
e in
tens
itat
e J şi
adm
itanţă
inte
rioa
ră Y
, da
că s
unt î
ndep
lini
te c
ondiţi
ile:
Z Y
= 1
J=Y
EZ
=Y
Pe
lini
ile
elec
tric
e de
înal
tă te
nsiu
ne, u
nde
se
pref
eră m
onta
rea
tran
sfor
mat
oare
lor
de c
uren
t ?:
într
e ba
rele
col
ecto
are şi
se
para
toru
l de
bare
;în
tre
sepa
rato
rul d
e ba
re ş
i în
trer
upto
r;
într
e în
trer
upto
r şi
sep
arat
orul
de
lini
e.
Pe
măsu
ră c
e cr
eşte
tens
iune
a la
car
e se
re
aliz
eaz ă
inst
alaţ
iile
ele
ctri
ce, c
ostu
l pie
rder
ilor
de
put
ere
Cp
este
:co
nsta
nt;
cres
căto
r;de
scre
scăto
r.
Pe
sche
ma
de m
ai s
us s
unt a
para
te în
plu
s ?
nu;
da, s
epar
ator
ul S
2;da
, sep
arat
orul
S1
S1
S2
M
S1
S2
Pag
e 1
7 o
f 2
7P
age
17
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
17
0
17
1
17
2
17
3
17
4
BC
DE
Pe
sche
ma
de m
ai s
us s
unt a
para
te în
plu
s ?
nu;
da, s
epar
ator
ul S
1;da
, sep
arat
orul
S2
Pen
tru
calc
ulul
cur
enţi
lor
de s
curt
circ
uit î
ntr-
o reţe
a pr
in m
etod
a co
mpo
nent
elor
sim
etri
ce,
reţe
aua
inve
rsă s
e co
mpu
ne d
in:
impe
danţ
e id
enti
ce c
u al
e reţe
lei
dire
cte
pent
ru e
lem
ente
sta
tice
impe
danţ
e di
feri
te d
e al
e reţe
lei
dire
cte
pent
ru m
aşin
i rot
ativ
e im
peda
nţe
dife
rite
de
ale
reţe
lei
dire
cte
pent
ru e
lem
ente
sta
tice
Pen
tru
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de s
curt
circ
uit s
e ut
iliz
ează
bob
ine:
înse
riat
e pe
cir
cuit
, mon
ofaz
ate,
fă
ră m
iez
de f
ier,
răci
te c
u ae
r (u
scat
e), d
e ti
p in
teri
or;
raco
rdat
e în
der
ivaţ
ie p
e ci
rcui
t, m
onof
azat
e, fără
mie
z de
fie
r,
răci
te c
u ae
r (u
scat
e), d
e ti
p in
teri
or;
înse
riat
e pe
cir
cuit
, mon
ofaz
ate,
cu
mie
z de
fie
r, răci
te c
u ul
ei, d
e ti
p in
teri
or;
Pen
tru
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de s
curt
circ
uit,
pute
rea
tota
lã in
stal
atã
într
-o s
taţi
e tr
ebui
e:mări
tăm
icşo
rată
divi
zatã
în m
ai m
ulte
uni
tăţi
Pen
tru
mat
eria
lele
mag
neti
ce, r
elaţ
ia d
intr
e in
ducţ
ia m
agne
tică
şi i
nten
sita
tea
câm
pulu
i m
agne
tic:
este
lini
ară
est
e o
egal
itat
ees
te n
elin
iară
S1
S2
M
S1
S2
G
S1
S2
G
S1
S2
17
4
17
5
17
6
17
7
17
8
17
9
18
0
mag
neti
c:
Pen
tru
micşo
rare
a pi
erde
rilo
r de
put
ere
prin
cu
renţ
i tur
bion
ari î
n pi
esel
e m
etal
ice
mar
i pa
rcur
se d
e fl
uxur
i mag
neti
ce v
aria
bile
:
se e
xecu
t ă p
iese
le m
etal
ice
din
tole
de
oţel
subţi
ri iz
olat
e în
tre
ele
se r
eali
zează p
iese
le d
in to
le c
u ad
aus
de s
ilic
iu p
entr
u mări
rea
rezi
stiv
ităţi
i
se e
vit ă
pla
sare
a pi
esel
or m
etal
ice
mas
ive
în c
âmpu
ri m
agne
tice
va
riab
ile
Pen
tru
o li
nie
elec
trică c
are
alim
ente
ază u
n re
cept
or c
e ar
e im
peda
nţa
egală c
u im
peda
nţa
cara
cter
isti
c ă a
lini
ei, p
uter
ea a
ctivă la
ex
trem
itat
ea r
ecep
toar
e:
se n
umeş
te p
uter
e ca
ract
eris
tică
sa
u pu
tere
nat
urală
este
inde
pend
entă
de
lung
imea
li
niei
este
inde
pend
ent ă
de
tens
iune
a li
niei
Pen
tru
o li
nie
elec
trică c
are
alim
ente
ază u
n re
cept
or c
e ar
e im
peda
nţa
egală c
u im
peda
nţa
cara
cter
isti
că a
lini
ei:
ener
giil
e re
acti
ve, i
nduc
tivă
şi
capa
citi
vă, s
e co
mpe
nsea
zăen
ergi
a re
acti
vă in
duct
ivă e
ste
mai
mar
e de
cât c
ea c
apac
itivă
ener
gia
reac
tivă
cap
acit
ivă e
ste
mai
m
are
decâ
t cea
indu
ctivă
Pen
tru
o pu
tere
apa
rent
a da
ta p
uter
ea a
ctiv
a ar
e va
loar
ea m
axim
a: c
ând
fact
orul
de
pute
re =
1 c
ând
fact
orul
de
pute
re =
0câ
nd U
= U
max
Per
mea
bili
tate
a es
te o
mări
me:
mag
neti
că e
lect
rică
mec
anică
Per
mit
ivit
atea
est
e o
mări
me:
ele
ctri
că m
agne
tică
chim
ică
Pag
e 1
8 o
f 2
7P
age
18
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
18
1
18
2
18
3
18
4
BC
DE
Pie
rder
ea d
e pu
tere
act
iva
într
-un
elem
ent d
e reţe
a (t
rans
form
ator
, LE
A, L
EC
) , l
a ac
eeaş
i pu
tere
apa
rent
ã ve
hicu
latã
, est
e di
rect
pr
opor
tion
alã
cu:
pătr
atul
fre
cven
tei
pătr
atul
tens
iuni
i reţ
elei
pătr
atul
cur
entu
lui
Pie
rder
ile
de p
uter
e ac
tivã
si r
eact
ivã
pe o
lini
e el
ectr
icã,
la a
ceeaşi
put
ere
apar
entã
veh
icul
atã,
su
nt in
vers
pro
porţ
iona
le c
u:pă
trat
ul c
uren
tulu
ipă
trat
ul te
nsiu
nii
pătr
atul
put
erii
act
ive
Pie
rder
ile
de p
uter
e în
tr-o
line
ele
ctri
că p
rin
care
se
tran
spor
tă o
put
ere
acti
vă P
la u
n fa
ctor
de
pute
re =
0,9
, faţă d
e ca
zul c
ând
se tr
ansp
ortă
ac
eeaş
i put
ere
la u
n fa
ctor
de
pute
re =
0,8
sun
t:
mai
mic
ieg
ale
mai
mar
i
Pot
enţi
alul
sca
lar
în p
unct
ul M
est
e eg
al c
u lu
crul
m
ecan
ic e
fect
uat c
u un
cor
p în
cărc
at c
u sa
rcin
a q
pent
ru:
aduc
erea
ace
stui
a de
la in
fini
t în
pct.
Mad
ucer
ea a
cest
uia
din
punc
tul M
la
ori
gine
tran
spor
tul a
cest
uia
din
pct.
M la
in
fini
t
Pri
ma
lege
a lu
i Kir
chho
ff, p
entr
u o
reţe
a el
ectr
ică b
ucla
tă c
u N
nod
uri,
ne dă, p
entr
u N
-1 r
elaţ
ii d
isti
ncte
N r
elaţ
ii d
isti
ncte
N+
1 re
laţi
i dis
tinc
te1
85
18
6
18
7
18
8
18
9
19
0
elec
trică b
ucla
tă c
u N
nod
uri,
ne dă, p
entr
u cu
renţ
ii c
are
circ
ulă p
rin
reţe
a:N
-1 r
elaţ
ii d
isti
ncte
N r
elaţ
ii d
isti
ncte
N+
1 re
laţi
i dis
tinc
te
Pri
n adăug
area
, pe
toat
e la
turi
le p
orni
nd d
in
acel
aşi n
od a
l une
i reţ
ele
bucl
ate,
a u
nor
forţ
e el
ectr
omot
oare
(f.
e.m
.) e
gale
şi l
a fe
l ori
enta
te
faţă
de
nod
(teo
rem
a lu
i Vas
chy)
:
circ
ulaţ
ia d
e cu
renţ
i exi
sten
tă
ante
rior
în r
e ţea
nu
se m
odif
ică
se p
ot m
odif
ica
cure
nţii
din
la
turi
le c
u f.
e.m
. ad ă
ugat
e s
e m
odif
ică c
ircu
laţi
a de
cur
enţi
din
la
turi
le p
e ca
re n
u se
ada
ugă f
.e.m
.
Pri
ncip
alel
e el
emen
te f
erom
agne
tice
sun
t:Fi
erul
, nic
helu
l şi c
obal
tul
Fier
ul, c
upru
l, zi
ncul
Fier
ul, a
lum
iniu
l, cu
prul
Pri
ncip
alel
e fu
ncţi
i ale
car
case
i un
ei c
elul
e el
ectr
ice
sunt
prot
ecţi
a pe
rsoa
nelo
r îm
potr
iva
atin
geri
i acc
iden
tale
a p
iese
lor
afla
te s
ub te
nsiu
ne în
fun
c ţio
nare
no
rmală s
au a
pie
selo
r în
miş
care
di
n in
teri
orul
înve
lişu
lui;
prot
ecţi
a ec
hipa
men
tulu
i el
ectr
ic îm
potr
iva
p ătr
unde
rii
corp
uril
or s
trăin
e şi
a u
mez
elii
;
prot
ecţi
a ec
hipa
men
tulu
i ele
ctri
c îm
potr
iva
supr
aten
siun
ilor
.
Pri
ncip
alul
ava
ntaj
al m
otoa
relo
r as
incr
one
cu
roto
rul î
n sc
urtc
ircu
it c
u si
mplă c
oliv
ie îl
co
nsti
tuie
:cu
rent
ul m
ic d
e po
rnir
epo
rnir
ea fără
dis
pozi
tiv
de
porn
ire
cupl
ul d
e po
rnir
e fo
arte
bun
Pri
ncip
alul
ava
ntaj
al m
otoa
relo
r de
cur
ent
cont
inuu
îl c
onst
itui
e fa
ptul
că:
perm
it r
egla
rea
în li
mit
e la
rgi a
tu
raţi
einu
nec
esită în
treţ
iner
e pe
rman
entă
prez
intă
o c
onst
rucţ
ie s
implă ş
i ro
bustă
Pag
e 1
9 o
f 2
7P
age
19
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
19
1
19
2
19
3
BC
DE
Pri
ntre
fac
tori
i car
e po
t pro
voca
o m
icşo
rare
ne
dori
tă a
niv
elul
ui d
e iz
olar
e di
n in
stal
aţii
le
caps
ulat
e cu
SF6
se
pot n
umăra
:
prod
use
de d
esco
mpu
nere
ale
S
F6 ş
i com
puşi
i lor
cu
mat
eria
le
izol
ante
sau
met
ale,
sub
infl
uenţ
a um
idităţi
i;
impu
rităţi
ca
urm
are
a un
ui
mon
taj n
ecor
espu
nzăto
r (d
acă
mon
taju
l se
face
cu
mâi
ni
mur
dare
, tra
nspi
rate
, urm
e de
grăsi
me,
pra
f de
dif
erit
e fe
luri
şi
mai
ale
s pi
litu
ri m
etal
ice)
;
umid
itat
ea r
ezid
ual ă
scă
zută
a
gazu
lui i
zola
nt
Pri
ntre
măsu
rile
de
redu
cere
a d
ista
nţel
or d
e iz
olar
e po
t fi:
folo
sire
a di
spoz
itiv
elor
de
lim
itar
e a
cure
nţil
or d
e sc
urtc
ircu
it;
apli
care
a un
ui s
trat
pro
tect
or p
e iz
olat
oare
pen
tru
micşo
rare
a ef
ecte
lor
poluări
i din
mar
ile
oraş
e sa
u de
pe
unel
e pl
atfo
rme
indu
stri
ale;
micşo
rare
a de
nsităţi
i die
lect
rici
lor
gazoşi
.
Pro
duce
rea
dubl
ei p
uner
i la
păm
ânt a
bob
inaj
ului
ro
tori
c al
unu
i gen
erat
or s
incr
on a
re u
rmăto
arel
e ef
ecte
neg
ativ
e.
cure
ntul
pri
n ci
rcui
tul r
otor
ic
cre ş
te f
oart
e m
ult
tens
iuni
le e
lect
rom
otoa
re n
u m
ai s
unt s
inus
oida
leap
ar s
cânt
ei la
per
iile
col
ecto
rulu
i
Put
erea
ele
ctri
că r
eact
ivă:
perm
ite
defi
nire
a li
mit
elor
de
util
izar
e al
e un
ui a
para
t ele
ctri
cpr
oduc
e tr
ansf
orm
area
ene
rgie
i el
ectr
ice
în e
nerg
ie m
ecan
ică
este
var
iaţi
a în
tim
p a
ener
giei
m
agne
tice
şi e
lect
rice
1
94
19
5
19
6
19
7
19
8
19
9
20
0
Put
erea
ele
ctri
că r
eact
ivă:
util
izar
e al
e un
ui a
para
t ele
ctri
cel
ectr
ice
în e
nerg
ie m
ecan
ică
mag
neti
ce ş
i ele
ctri
ce
Put
erea
nom
inal
a a
unui
mot
or e
lect
ric
se
defi
neşt
e as
tfel
:
pute
rea
acti
vã a
bsor
bitã
de
mot
or
de la
reţ
ea c
ând
este
ali
men
tat l
a U
n si
abs
oarb
e In
pute
rea
acti
vã tr
ansm
isã
prin
în
tref
ieru
l mot
orul
ui c
ând
este
al
imen
tat l
a U
n si
abs
oarb
e In
pute
rea
mec
anic
ã de
bita
tã d
e m
otor
la
arb
ore
când
est
e al
imen
tat l
a U
n si
abs
oarb
e In
Rap
ortu
l nom
inal
de
tran
sfor
mar
e al
unu
i tr
ansf
orm
ator
de
pute
re e
ste:
rapo
rtul
din
tre
tens
iune
a pr
imar
a si
sec
unda
ra d
e m
ers
în g
olra
port
ul d
intr
e cu
rent
ul p
rim
ar s
i se
cund
ar la
sar
cina
nom
inal
ara
port
ul d
intr
e te
nsiu
nea
prim
ara
si
secu
ndar
a la
sar
cina
nom
inal
a
Rea
ctanţa
sup
ratr
anzi
tori
e a
unui
mot
or e
ste:
dir
ect p
ropo
rţio
nala
cu
cure
ntul
de
por
nire
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
cure
ntul
de
por
nire
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
pătr
atul
te
nsiu
nii d
e al
imen
tare
Reg
imul
def
orm
ant e
ste
un r
egim
ene
rget
ic în
ca
re:
unde
le d
e cu
rent
şi t
ensi
une
nu
sunt
per
iodi
ce
unde
le d
e cu
rent
şi d
e te
nsiu
ne
sunt
am
bele
per
iodi
ce ş
i ne
sinu
soid
ale
unde
le d
e cu
rent
şi t
ensi
une
sunt
pe
riod
ice
iar
una
este
nes
inus
oida
l ă
Reg
lare
a pu
teri
i act
ive
debi
tate
de
gene
rato
rul
sinc
ron
se f
ace
vari
ind:
tens
iune
a de
exc
ita ţ
iead
mis
ia a
gent
ului
pri
mar
la
turb
ina
cure
ntul
sta
tori
c
Reg
lare
a pu
teri
i rea
ctiv
e de
bita
te d
e ge
nera
toru
l si
ncro
n se
fac
e pr
in:
mod
ific
area
cur
entu
lui d
e ex
citaţi
ede
schi
dere
a ap
arat
ului
dir
ecto
r al
turb
inei
deco
nect
area
rez
iste
ntei
de
stin
gere
Pag
e 2
0 o
f 2
7P
age
20
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
20
1
20
2
20
3
20
4
20
5
20
6
BC
DE
Reg
ulat
orul
aut
omat
de
tens
iune
(R
AT
) as
igur
ã:de
cone
ctar
ea a
utom
atã
a li
niil
or
la s
upra
sarc
inã
cone
ctar
ea a
utom
atã
a un
ui
tran
sfor
mat
or d
e re
zerv
ãm
odif
icar
ea c
uren
tulu
i (te
nsiu
nii)
de
exci
taţi
e la
gen
erat
oare
le s
incr
one
Rel
aţia
într
e cu
renţ
ii d
e li
nie
si d
e fa
zã în
sis
tem
e cu
gen
erat
oare
si r
ecep
toar
e co
nect
ate
în tr
iung
hi
este
:
cure
ntul
de
lini
e es
te m
ai m
are
de
1,73
ori
dec
ât c
uren
tul d
e fa
zãcu
rent
ul d
e li
nie
este
ega
l cu
cure
ntul
de
fazã
cure
ntul
de
fazã
est
e m
ai m
are
de d
e 1,
73 o
ri d
ecât
cur
entu
l de
lini
e
Rel
eul t
erm
ic s
e fo
loseşt
e pe
ntru
:pr
otej
area
mot
oare
lor
elec
tric
e la
sc
urtc
ircu
it
prot
ejar
ea g
ener
atoa
relo
r si
m
otoa
relo
r el
ectr
ice
împo
triv
a pu
neri
i la
păm
ânt
prot
ejar
ea m
otoa
relo
r el
ectr
ice
împo
triv
a su
pras
arci
nilo
r
Rez
iste
nta
echi
vale
nta
a tr
ei r
ezis
toar
e, a
vând
fi
ecar
e re
zist
enta
de
2 oh
m, m
onta
te în
ser
ie e
ste:
5 o
hm 0
,66
ohm
6 o
hm
Rez
iste
nta
echi
vale
nta
a tr
ei r
ezis
toar
e, a
vând
fi
ecar
e re
zist
enta
de
3 oh
m, m
onta
te în
par
alel
, es
te:
3 o
hm 1
ohm
9 o
hm
Rez
isti
vita
tea
unui
con
duct
or e
lect
ric
depi
nde
de:
natu
ra m
ater
ialu
lui
lung
ime,
dir
ect p
ropo
rţio
nal
mas
a, d
irec
t pro
porţ
iona
l2
06
20
7
20
8
20
9
21
0
21
1
Rez
onanţa
se
obţi
ne în
tr-u
n ci
rcui
t ele
ctri
c de
cu
rent
alt
erna
tiv
dac ă
:re
acta
nţel
e in
duct
ivă ş
i cap
acit
ivă
în v
aloa
re a
bsol
ută s
unt e
gale
reac
tanţ
a in
duct
ivă e
ste
mai
m
are
decâ
t rea
ctanţa
cap
acit
ivă
reac
tanţ
a ca
paci
tivă
est
e m
ai m
are
decâ
t rea
ctanţa
indu
ctivă
Rol
ul c
onse
rvat
orul
ui d
e ul
ei la
tr
ansf
orm
atoa
rele
de
for ţ
a es
te:
de
a as
igur
a o
supr
afaţ
a de
co
ntac
t a u
leiu
lui c
u ae
rul m
ai
mic
a
de
a as
igur
a sp
aţiu
l nec
esar
di
lat ă
rii s
i con
trac
tări
i ule
iulu
ide
a f
ace
posi
bila
um
pler
ea c
u ul
ei a
tr
ansf
orm
ator
ului
Rol
ul d
omin
ant p
entr
u re
glar
ea n
ivel
ului
de
tens
iune
pe
o li
nie
elec
tric
a îl
are
:ci
rcul
aţia
de
pute
re a
ctiv
a c
ircu
laţi
a de
put
ere
reac
tiva
nici
una
din
cel
e do
ua
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t al u
nei f
aze
a reţe
lei t
rifa
zate
di
rect
la păm
ânt (
mon
ofaz
at)
se c
ompu
ne d
in:
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă, h
omop
olară c
onec
tate
în
para
lel
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă ş
i hom
opol
ară c
onec
tate
în
ser
ie
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă ş
i in
versă c
onec
tate
în p
aral
el
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t înt
re d
ouă f
aze
ale
unei
reţ
ele
izol
at d
e pă
mân
t se
com
pune
din
:sc
hem
a de
sec
venţă d
irec
tăsc
hem
ele
de s
ecve
nţă d
irec
tă ş
i in
versă c
onec
tate
în p
aral
el
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă ş
i hom
opol
ară c
onec
tate
în
para
lel
Pag
e 2
1 o
f 2
7P
age
21
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
21
2
21
3
21
4
21
5
21
6
BC
DE
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t tri
faza
t al u
nei r
eţel
e iz
olat
de
păm
ânt s
e co
mpu
ne d
in:
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă ş
i hom
opol
ară c
onec
tate
în
ser
ie
sche
ma
de s
ecve
nţă d
irec
tăsc
hem
ele
de s
ecve
nţă d
irec
tă ş
i in
versă c
onec
tate
în p
aral
el
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t tri
faza
t al u
nei r
eţel
e la
păm
ânt
cu a
rc s
e co
mpu
ne d
in:
sche
ma
de s
ecve
nţă d
irec
tă
înse
riată c
u tr
iplu
l im
peda
nţei
ar
culu
isc
hem
a de
sec
venţă d
irec
tăsc
hem
a de
sec
venţă d
irec
tă în
seri
ată
cu s
chem
a de
sec
venţă in
versă
Sco
pul n
ormări
i dis
tanţ
elor
de
izol
are
în a
er
min
ime
adm
isib
ile
pent
ru in
stal
aţii
le e
lect
rice
es
te a
sigu
rare
a:
prot
ecţi
ei p
erso
nalu
lui d
e ex
ploa
tare
a in
stal
aţie
i;
sigu
ranţ
ei în
fun
cţio
nare
a
inst
alaţ
iei,
prin
red
ucer
ea
număru
lui d
e de
fect
e în
in
stal
aţie
;
real
izări
i une
i eco
nom
ii d
e te
ren.
Sco
pul s
upra
înălţări
i ech
ipam
ente
lor
elec
tric
e di
n in
stal
aţii
ele
ctri
ce e
xter
ioar
e es
te a
sigu
rare
a:
acce
sulu
i mai
com
od în
in
stal
aţie
;es
teti
cii ş
i cla
rităţi
i ins
talaţi
ei;
secu
rităţi
i per
sona
lulu
i de
expl
oata
re.
Se
cons
ider
a ca
un
tran
sfor
mat
or f
uncţ
ione
ază în
go
l atu
nci c
ând:
sarc
ina
tran
sfor
mat
orul
ui e
ste
foar
te m
ica
cure
ntul
pri
mar
si c
uren
tul
secu
ndar
sun
t foa
rte
mic
icâ
nd o
înf ăşu
rare
est
e co
nect
ata
la
reţe
a, ia
r ce
alal
tă e
ste
desc
hisa
mări
rea
cont
inui
tăţi
i în
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de s
curt
circ
uit
pe b
arel
e re
spec
tive
, dacă
21
7
21
8
21
9
22
0
22
1
22
2
Secţi
onar
ea b
arel
or c
olec
toar
e al
e un
ei s
taţi
i el
ectr
ice
cond
uce
la:
mări
rea
cont
inui
tăţi
i în
alim
enta
re a
con
sum
ator
ilor
ra
cord
aţi l
a ba
re;
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de
scur
tcir
cuit
pe
bare
le r
espe
ctiv
e,
dacă
ali
men
tare
a st
aţie
i se
face
pr
intr
-un
sing
ur tr
ansf
orm
ator
;
pe b
arel
e re
spec
tive
, dacă
alim
enta
rea
staţ
iei s
e fa
ce p
rin
două
tr
ansf
orm
atoa
re s
au p
rint
r-un
tr
ansf
orm
ator
cu
înf ăşu
rare
div
izată.
Secţi
onar
ea b
arel
or c
olec
toar
e în
staţi
ile
elec
tric
e ar
e sc
opul
:de
lim
itar
e a
cure
nţil
or d
e sc
urtc
ircu
itde
a r
educ
e co
stul
inst
ala ţ
iei
de a
red
uce
pier
deri
le d
e pu
tere
Sen
sul p
uter
ii d
efor
man
te în
tr-u
n ci
rcui
t for
mat
di
ntr-
un g
ener
ator
car
e pr
oduc
e o
undă
si
nuso
idală ş
i o b
obină c
u m
iez
de f
ier
satu
rat
este
:
de la
gen
erat
or s
pre
bobi
năîn
totd
eaun
a de
la b
obină s
pre
gene
rato
rpo
ate
avea
ori
care
sen
s, în
fun
cţie
de
încă
rcar
ea g
ener
ator
ului
Sep
arat
orul
, ca
echi
pam
ent î
n ca
drul
une
i staţi
i el
ectr
ice,
are
rol
ul:
de
a pr
otej
a ci
rcui
tul l
a su
prac
urenţi
de
a se
para
viz
ibil
un
circ
uit
de
a măsu
ră n
ivel
ul d
e iz
olaţ
ie
Sig
uranţe
le e
lect
rice
au
rolu
l de
a: p
rote
ja in
stal
aţia
din
ava
l la
defe
cte
la s
curt
circ
uit c
a si
la
supr
asar
cini
de
lung
a du
rata
fac
e tr
ecer
ea d
in li
nie
elec
tric
a ae
rian
a în
line
ele
ctri
ca în
cab
lu a
sigu
ra p
rote
cţia
per
sona
lulu
i
Sig
uranţe
le e
lect
rice
sun
t apa
rate
ele
ctri
ce c
are
împi
edic
a:cr
eşte
rea
tens
iuni
i pes
te o
val
oare
li
mit
acr
eşte
rea
cure
ntul
ui p
este
o
valo
are
lim
ita
scăde
rea
cure
ntul
ui s
ub o
val
oare
li
mit
a
Pag
e 2
2 o
f 2
7P
age
22
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
22
3
22
4
22
5
22
6
22
7
22
8
22
9
BC
DE
Sig
uranţe
le f
uzib
ile
sunt
apa
rate
uti
liza
te p
entr
u pr
otecţi
e la
:su
prat
ensi
uni
supr
acur
enţi
defe
ct d
e iz
olaţ
ie
Sin
gure
le mări
mi f
izic
e re
ale
în c
uren
t alt
erna
tiv
sunt
:mări
mil
e ef
ecti
ve d
e cu
rent
sau
de
tens
iune
mări
mil
e in
stan
tane
e de
cur
ent
sau
de te
nsiu
neva
lori
le m
edii
de
cure
nt s
au d
e te
nsiu
neS
iste
mel
e si
met
rice
de
fazo
ri în
car
e se
de
scom
pun
sist
emel
e de
tens
iuni
sau
de
cure
nţi
deze
chil
ibraţi
:co
resp
und
unor
rea
lităţi
fiz
ice
repr
ezin
tă a
rtif
icii
de
calc
ulnu
mai
sis
tem
ul d
irec
t cor
espu
nde
unei
rea
lităţi
fiz
ice
Sis
tem
ul d
e te
nsiu
ni a
le u
nui s
iste
m e
lect
ric
trif
azat
rac
orda
t la
un g
ener
ator
ele
ctri
c ca
re
prod
uce
tens
iuni
ele
ctro
mot
oare
sim
etri
ce e
ste:
înto
tdea
una
sim
etri
ces
te n
esim
etri
c da
că f
azel
e su
nt
neeg
al în
cărc
ate
este
sim
etri
c da
că f
azel
e su
nt e
gal
încă
rcat
e
Spaţi
ul o
cupa
t de
o in
stal
aţie
cap
sula
tă d
epin
de
în p
rinc
ipal
de:
cure
ntul
nom
inal
al l
egătu
rilo
r el
ectr
ice;
med
iul d
e st
inge
re a
arc
ului
el
ectr
ic;
caps
ular
ea tr
ipol
ară s
au m
onop
olară.
Sum
a fo
rţel
or e
lect
rom
otoa
re a
le u
nui s
iste
m
trif
azat
sim
etri
c es
te:
egală c
u 1
nulă
egală c
u 1/
2
Sup
rate
nsiu
nile
de
orig
ine
atm
osfe
rica
pot
fi:
dire
cte
indi
rect
e (i
ndus
e)de
rez
onan
ta s
au d
e fe
rore
zona
nţa
22
9
23
0
23
1
23
2
23
3
23
4
23
5
23
6
Sus
cept
anţa
unu
i cir
cuit
de
cure
nt a
lter
nati
v si
nuso
idal
est
e in
vers
ul:
impe
dan ţ
eire
zist
enţe
ire
acta
nţei
Teo
rem
ele
(for
mul
ele)
Bio
t Sav
art L
apla
ce s
e re
fer ă
la:
inte
nsit
atea
câm
pulu
i mag
neti
c pr
odus
de
un c
uren
t car
e ci
rculă
prin
tr-u
n co
nduc
tor
forţ
a el
ectr
omag
neti
căfo
rţa
exer
cita
tă în
tre
două
co
nduc
toar
e pa
rale
le p
arcu
rse
de
cure
nţi
Tes
la e
ste
unit
atea
de
măsu
ră a
:in
ducţ
iei m
agne
tice
flux
ului
mag
neti
cin
tens
ităţi
i câm
pulu
i mag
neti
c
Tra
nsfo
rmat
oare
le c
u ul
ei p
revă
zute
cu
cons
erva
tor
prez
int ă
următo
arel
e ca
ract
eris
tici
:
dila
tare
a li
chid
ului
est
e co
mpe
nsată p
rin
defo
rmar
ea
elas
tică
a p
ereţ
ilor
cuv
ei;
este
pos
ibilă pătr
unde
rea
umid
ităţi
i în
inte
rior
ul
reze
rvor
ului
de
expa
nsiu
ne;
sunt
fac
ilităţi
în m
odul
de
disp
uner
e a
born
elor
şi d
eci d
e ra
cord
are
la
reţe
a.T
rans
form
atoa
rele
de
măsu
rare
a c
urenţi
lor
se
cons
trui
esc
pent
ru c
urenţi
sec
unda
ri d
e:1
sau
5 A
5 sa
u 10
A1
sau
10 A
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
de
cure
nt:
pot
fi r
acor
date
în c
ircu
itul
pr
imar
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
pot
fi lăsa
te în
exp
loat
are
cu
înf ăşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
nu
pot f
i rac
orda
te in
cir
cuit
ul
prim
ar c
u în
făşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
de
tens
iune
se
cons
trui
esc
pent
ru te
nsiu
ni în
sec
unda
r de
: 1
0 V
50
V 1
00 V
Pag
e 2
3 o
f 2
7P
age
23
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
23
7
23
8
23
9
24
0
24
1
24
2
BC
DE
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
de
tens
iune
: n
u po
t fi lăsa
te în
exp
loat
are
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
nu
pot f
i lăsa
te în
exp
loat
are
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
în
scur
tcir
cuit
pot
fi p
use
sub
tens
iune
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
in s
curt
circ
uit
Un
circ
uit d
e cu
rent
alt
erna
tiv,
pen
tru
care
fa
ctor
ul d
e pu
tere
est
e eg
al c
u 1,
est
e un
cir
cuit
:pu
r re
zist
ivpu
r in
duct
ivpu
r ca
paci
tiv
Un
cond
ucto
r în
car
e ci
rcul
aţia
cur
entu
lui
elec
tric
nu
se s
upun
e le
gii l
ui O
hm s
e nu
meş
te
circ
uit:
lini
ar n
eom
ogen
nel
inia
r
Un
corp
con
duct
or s
itua
t înt
r-un
câm
p el
ectr
ic d
e in
tens
itat
e E
se
înca
rcă c
u el
ectr
icit
ate:
prin
con
ducţ
iepr
in in
ducţ
iepr
in m
agne
tiza
re
Un
într
erup
tor
debr
oşab
il a
sigu
ră:
prot
ecţi
a în
caz
de
scur
tcir
cuit
;pr
otecţi
a la
sup
rate
nsiu
ni;
izol
area
per
sona
lulu
i car
e lu
crea
ză
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
inst
alaţ
iei
afla
tă s
ub te
nsiu
ne.
Un
într
erup
tor
debr
oşab
il a
sigu
ră:
prot
ecţi
a în
caz
de
scur
tcir
cuit
;co
mut
aţia
în r
egim
nor
mal
;pr
otecţi
a la
sup
rate
nsiu
ni.
Un
mot
or e
lect
ric
sinc
ron,
car
e fu
ncţi
onea
ză
abso
arbe
put
ere
acti
vă ş
i put
ere
abso
arbe
put
ere
acti
vă ş
i pr
oduc
e pu
tere
act
ivă ş
i put
ere
24
3
24
4
24
5
24
6
24
7
24
8
24
9
Un
mot
or e
lect
ric
sinc
ron,
car
e fu
ncţi
onea
ză
sube
xcit
at:
abso
arbe
put
ere
acti
vă ş
i put
ere
reac
tivă
abso
arbe
put
ere
acti
vă ş
i pr
oduc
e pu
tere
rea
ctivă
prod
uce
pute
re a
ctivă ş
i put
ere
reac
tivă
Un
mot
or e
lect
ric
trif
azat
lega
t în
stea
est
e în
fu
ncţi
une
si a
lim
enta
t la
0,4
kV. T
ensi
unea
într
e ne
utru
l ste
lei s
i una
din
tre
faze
est
e: 0
,4 k
V0
V 2
30 V
Un
număr
de n
sur
se a
vând
fie
care
tens
iune
a el
ectr
omot
oare
con
tinu
a e
si r
ezis
tent
a in
teri
oara
r,
lega
te în
par
alel
pot
fi î
nloc
uite
pri
ntr-
o su
rsa
echi
vale
nta
avân
d:
for ţ
a el
ectr
omot
oare
e s
i re
zist
enta
r/n
forţ
a el
ectr
omot
oare
ne
si
rezi
sten
t ă r
/nfo
rţa
elec
trom
otoa
re e
si r
ezis
tent
a nr
.
Un
rece
ptor
ele
ctri
c de
rez
iste
n ţă R
con
ecta
t la
born
ele
AB
ale
unu
i cir
cuit
de
alim
enta
re
oare
care
abs
oarb
e pu
tere
a m
aximă d
acă:
rezi
stenţa
R e
ste
egală c
u re
zist
enţa
tota
lă a
cir
cuit
ului
vă
zută
pri
n bo
rnel
e A
B
rezi
stenţa
R e
ste
egală c
u re
zist
enţa
inte
rnă a
sur
sei d
e te
mre
zist
enţa
R ti
nde
spre
zer
o
Un
sepa
rato
r pe
un
circ
uit d
e în
alta
tens
iune
po
ate
fi m
anev
rat:
sub
tens
iune
si c
u cu
rent
cu c
uren
t far
a te
nsiu
nefã
rã c
uren
t, fã
rã te
nsiu
ne s
au s
ub
tens
iune
, fãr
ã cu
rent
Un
tran
sfor
mat
or d
e măsu
rare
de
cure
nt n
u po
ate
fi lă
sat c
u se
cund
arul
în g
ol, d
eoar
ece:
împi
edic
a ci
rcul
aţia
cur
entu
lui
prim
ar a
par
supr
aten
siun
i per
icul
oase
in
sec
unda
r n
u in
dica
apa
rate
le d
e măsu
rare
Uni
tate
a de
măsu
ră a
cap
acităţi
i unu
i co
nden
sato
r es
te:
F A
xh A
/h
Pag
e 2
4 o
f 2
7P
age
24
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
25
0
25
1
25
2
25
3
25
4
25
5
25
6
25
7
BC
DE
Uni
tate
a de
măsu
ră a
flu
xulu
i ele
ctri
c es
te:
nu a
re d
enum
ire
prop
rie
se u
tili
zează C
oulo
mbu
lFa
radu
lU
nita
tea
de măsu
ră a
flu
xulu
i mag
neti
c es
te:
Tes
laW
eber
Fara
dU
nita
tea
de măsu
ră a
fre
cvenţe
i mări
mil
or
peri
odic
e se
num
eşte
:W
eber
Her
tzH
enry
Uni
tate
a de
măsu
ră a
sar
cini
i ele
ctri
ce e
ste:
V/m
C
oulo
mb
Far
ad
Uni
tate
a de
măsu
ră o
hm x
mm
p / m
est
e pe
ntru
:re
zist
ivit
ate
greu
tate
spe
cifi
caco
efic
ient
de
dila
taţi
e
Uni
tate
a de
măsu
ră p
entr
u măsu
rare
a pu
teri
i ac
tive
est
e:kW
hkW
kW/h
Uni
tate
a de
măsu
ră p
entr
u pu
tere
a re
acti
va e
ste:
kVA
rkV
AkW
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:nu
asi
gură
eli
min
area
uno
r gr
eşel
i de
man
evră
dat
orat
e se
para
toar
elor
;
asig
ură s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
asig
ură iz
olar
ea p
erso
nalu
lui c
are
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
in
stal
aţie
i afl
ată s
ub te
nsiu
ne.
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:as
igură e
lim
inar
ea u
nor
greş
eli d
e m
anev
ră d
ator
ate
sepa
rato
arel
or;
asig
ură s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
nu a
sigu
ră iz
olar
ea p
erso
nalu
lui c
are
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
in
stal
aţie
i afl
ată s
ub te
nsiu
ne.
25
8
25
9
26
0
26
1
26
2
26
3
26
4
man
evră
dat
orat
e se
para
toar
elor
;re
vizi
ilor
la c
elul
e;in
stal
aţie
i afl
ată s
ub te
nsiu
ne.
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:as
igură e
lim
inar
ea u
nor
greş
eli d
e m
anev
ră d
ator
ate
sepa
rato
arel
or;
nu a
sigu
ră s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
asig
ură iz
olar
ea p
erso
nalu
lui c
are
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
in
stal
aţie
i afl
ată s
ub te
nsiu
ne.
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:as
igură e
lim
inar
ea u
nor
greş
eli d
e m
anev
ră d
ator
ate
sepa
rato
arel
or;
asig
ură s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
nu a
sigu
ră iz
olar
ea p
erso
nalu
lui c
are
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
in
stal
aţie
i afl
ată s
ub te
nsiu
ne.
Uti
liza
rea
într
erup
toru
lui d
ebroşa
bil:
asig
ură c
ompa
ctar
ea c
elul
ei;
asig
ură r
apid
itat
e în
res
tabi
lire
a al
imen
tări
i în
cazu
l une
i de
fectări
;
cre ş
te r
iscu
l de
elec
troc
utar
e a
pers
onal
ului
car
e ex
ecută lu
crări
de
revi
zie
în c
elulă.
Uti
liza
rea
SF6
ca
med
iu d
e iz
olar
e co
nduc
e la
re
aliz
area
uno
r ce
lule
:cu
per
icol
de
ince
ndiu
cu în
tre ţ
iner
e m
ult s
impl
ific
ată;
com
pact
e
Uti
liza
rea
SF 6
ca
med
iu d
e st
inge
re a
arc
ului
el
ectr
ic p
erm
ite
real
izar
ea u
nor
într
erup
toar
e:fă
ră p
eric
ol d
e in
cend
iu;
cu în
treţ
iner
e m
ult s
impl
ific
ată;
puţi
n si
lenţ
ioas
e.
Uti
liza
rea
unei
cup
le lo
ngo-
tran
sver
sale
se
pref
eră a
tunc
i cân
d do
rim
:sc
urta
rea
man
evre
lor;
o si
gura
nţă în
fun
cţio
nare
mai
m
are;
redu
cere
a in
vest
iţie
i în
echi
pare
a st
aţie
i.
Pag
e 2
5 o
f 2
7P
age
25
of
27
Elec
tro
teh
nic
a -
Pri
mav
ara
20
14
.xls
x
26
5
26
6
26
7
26
8
26
9
27
0
27
1
BC
DE
Uti
liza
rea
vidu
lui c
a m
ediu
de
stin
gere
a a
rcul
ui
elec
tric
: re
duce
per
icol
ul d
e in
cend
iu;
redu
ce c
helt
uiel
ile
de
într
eţin
ere;
cre ş
te m
asa şi
gab
arit
ul
într
erup
toar
elor
Val
oare
a co
nduc
tivi
t ăţi
i ele
ctri
ce e
ste
în o
rdin
e cr
escă
toar
e la
următo
arel
e m
ater
iale
:al
umin
iu, a
rgin
t, cu
pru
argi
nt, c
upru
, alu
min
iu a
lum
iniu
, cup
ru, a
rgin
t
Val
oare
a fr
ecve
ntei
în s
iste
mul
ele
ctro
ener
geti
c es
te d
eter
min
ata
în p
rinc
ipal
de:
bil
anţu
l put
eril
or a
ctiv
e c
ircu
laţi
a pu
teri
i rea
ctiv
em
odul
de
trat
are
a ne
utru
lui r
eţel
ei
Val
oare
a in
tens
ităţi
i câm
pulu
i ele
ctri
c pr
odus
de
o sa
rcină e
lect
rică
la d
ista
nţa
r es
te:
dire
ct p
ropo
r ţio
nală
cu
rdi
rect
pro
porţ
iona
lă c
u pă
trat
ul
lui r
inve
rs p
ropo
r ţio
nală
cu
pătr
atul
lui r
Val
oare
a m
edie
a c
apac
ităţi
i lin
eice
pen
tru
o li
nie
elec
trică a
eria
nă tr
ifaz
ată e
ste
......
... f
aţă d
e ce
a a
unui
cab
lu s
ubte
ran.
egală
mai
mică
mai
mar
e
Val
oare
a m
edie
a in
duct
anţe
i de
serv
iciu
pen
tru
o li
nie
elec
trică a
eria
nă tr
ifaz
ată e
ste
......
... f
aţă d
e ce
a a
unui
cab
lu s
ubte
ran.
egală
mai
mar
em
ai m
ică
Val
oare
a m
edie
pătr
atică a
une
i mări
mi p
erio
dice
se
mai
num
eşte
şi:
ampl
itud
ine
valo
are
efec
tivă
valo
area
efi
cace
27
1se
mai
num
eşte
şi:
Pag
e 2
6 o
f 2
7P
age
26
of
27
Raspunsuri Intrebari Electrotehnica
Nr. Crt. Raspuns Nr. Crt. Raspuns Nr. Crt. Raspuns Nr. Crt. Raspuns Nr. Crt. Raspuns Nr. Crt. Raspuns
1 b 52 a,b 103 c 154 c 205 b 256 a,b2 b 53 c 104 b 155 a 206 b 257 a,b3 b 54 a 105 c 156 a 207 b 258 c4 a 55 b 106 a 157 a 208 b 259 a5 b 56 a 107 a 158 c 209 a 260 c6 c 57 b 108 a 159 a 210 a,b 261 a7 c 58 a 109 a 160 b 211 c 262 c8 b 59 c 110 b 161 c 212 c 263 a9 a 60 a 111 b 162 a,b 213 a,c 264 c
10 c 61 b 112 c 163 c 214 a 265 b11 c 62 a 113 b 164 c 215 b 266 b12 b 63 a 114 a,b 165 b 216 b 267 b13 a 64 b 115 c 166 c 217 a14 a 65 b 116 a,c 167 a,b 218 b15 b 66 b 117 c 168 a 219 b16 a 67 b 118 a 169 c 220 b17 b 68 a 119 a 170 c 221 a18 a 69 a 120 a 171 b 222 b,c19 a,b 70 b 121 c 172 a 223 c20 b,c 71 a 122 a 173 a 224 b21 a,c 72 b 123 c 174 a 225 a,b22 c 73 b 124 a 175 a 226 c23 b 74 a 125 c 176 a 227 a24 b 75 b 126 a 177 c 228 a25 c 76 b 127 b 178 b 229 a,b26 a 77 a 128 c 179 a 230 a27 b 78 c 129 b 180 c 231 c28 a 79 b 130 c 181 a 232 c29 c 80 a 131 b 182 a 233 b30 a.b 81 b 132 a 183 a 234 a31 b 82 a 133 c 184 a,b 235 b,c32 a 83 a,b 134 c 185 b 236 b33 a 84 a 135 b 186 a 237 a34 b 85 a 136 b,c 187 a 238 a,b35 a 86 c 137 b 188 b 239 a36 b 87 b 138 b 189 a 240 c37 b,c 88 a 139 c 190 c 241 a38 c 89 b 140 b 191 c 242 a39 b 90 a 141 a 192 a 243 c40 a 91 c 142 c 193 b 244 b41 a 92 b 143 c 194 b,c 245 a42 a 93 a 144 a 195 b 246 b43 a,b 94 c 145 b 196 a 247 b44 c 95 b 146 b 197 c 248 b45 b 96 b 147 b,c 198 a 249 b46 a 97 a 148 c 199 c 250 a47 c 98 a,b 149 b 200 c 251 b48 a 99 c 150 a 201 b 252 a49 b 100 c 151 a 202 a 253 b50 a 101 a 152 a 203 a 254 a,b51 a 102 c 153 b,c 204 b 255 a
