Facrica de Extractie Uleiuri Vegetale

8/15/2019 Facrica de Extractie Uleiuri Vegetale

1/181

Denumire proiect:

„CONSTRUIRE CORP ADMINISTRATIV ȘI DEPOZITEAGRICOLE, FABRICĂ ULEI, AMENAJARE PLATFORM Ă INDUSTRIALĂ, ACCESE AUTO ȘI DRUMURI INCINTĂ,CONSTRUIRE LINIE DE CALE FERATĂ INDUSTRIAL Ă RACORDATĂ LA STA ȚIA CFR TIMIȘOARA SUDETAPA A II A- FABRICA DE EXTRACTIE ULEIURIVEGETALE”

Amplasament: STR. IOAN SLAVICI – CONTINUARE F.N

TIMISOARA

Beneficiar: S.C. CEREAL DOKS ROMANIA SRL

Proiectantgeneral: S.C. EURODESING Favero & Milan S.R.L.


2/181

Raport la studiu de evaluarea a impactului asupra mediului“Fabrica de extractie uleiuri vegetale” Timisoara

beneficiar S.C. Cereal Docks Romania S.R.L.elaborator S.C. Tellus Adviser S.R.L.

2

ELABORATOR:

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA,

Calea Bogdanestilor, nr. 24, ap.1, Timisoara

Tel . 0356806500; 0723150619

Fax 0356454545

Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studiipentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor/14.04.2011


3/181



3

BORDEROU

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

1.2. Executantul studiului de impact

1.3. Denumirea proiectului

1.4. Descrierea proiectului

1.5. Durata perioadei de execuţie

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigur ării producţiei

1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul

1.9. Descrierea principalelor alternative

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru proiect

1.11. Informaţii despre documentele/regementările existente privind planificarea/

amenjarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

1.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

2.2. Activităţi de dezafectare

3. DEŞEURI

3.1 Tipuri si cantităţi

3.2 Gospodărirea deşeurilor

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI

MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. Apa

4.1.1 Alimentarea cu apă


4/181



4

4.1.2 Evacuarea apelor uzate

4.1.3 Impactul prognozat asupra apelor

4.2. Aerul

4.2.1 Impactul prognozat asupra aerului

4.3. Solul

4.3.1 Impactul prognozat asupra solului

4.4. Geologia subsolului

4.5. Biodiversitatea

4.5.1 Impactul prognozat asupra biodiversităţii

4.6. Peisajul

4.7. Mediul social şi economic

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

6. MONITORIZARE

7. SITUAŢII DE RISC

7.1 Prezentarea situaţiilor de risc

7.1.1 Riscul datorat zgomotului şi vibraţiilor7.1.2 Riscul datorat folosirii substanţelor chimice şi periculoase

7.2 Evaluarea pericolelor

7.3 Măsuri pentru prevenirea situaţiilor de risc

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

9. REZUMAT NETEHNIC

9.1. Structuri şi construcţii

9.2. Deşeuri

9.3. Apa

9.4. Aerul

9.5. Solul

9.6. Biodiversitatea

9.7. Peisajul


5/181


6/181



6

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L.B-dul 3 August 1919 Nr. 19 Ap 3, Timişoara

Înregistrată la ORC Timi ş sub num ărul J35/1648/2006

CUI RO18698993

Tel/Fax 0256/430494

e-mail: [email protected]

reprezentată prin Mihai T ătuţ în func ţia de Administrator

Proiectant arhitectur ă:

S.C. AC TECTURA S.R.L. Timisoara

str. Gh. Marinescu, nr.1, ap. 9

reprezentată prin arh. Nenad Luchin

Proiectant de rezistenţă:

SC EURODESIGN Favero & Milan SRL,

cu sediul în OTOPENI, str. Drumul Gării Otopeni nr. 49-51, judeţul ILFOV, punct de

lucru în Sat CHIŞODA, Comuna Giroc, Calea Şagului DN 59, km 7, Nr. 221, C.P.

300517, jud. Timiş,

reprezentata prin Administratorul Delegat SERAFINO MILITELLO,

Profilul de activitate: Fabricarea uleiurilor vegetale

Cod CAEN: 1450

Forma de proprietate: S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L. este o societate

proprietate privată.


7/181



7

1.2. Executantul studiului de impact

Raportul la studiul de evaluare al impactului asupra mediului pentru obiectivul

analizat a fost întocmit de S.C. Tellus Aviser S.R.L. , Timisoara, Calea Bogdanestilor,

nr. 24.

1.3. Denumirea proiectului

„CONSTRUIRE CORP ADMINISTRATIV ȘI DEPOZITEAGRICOLE, FABRICĂ ULEI, AMENAJARE PLATFORM Ă INDUSTRIALĂ, ACCESE AUTO ȘI DRUMURI INCINTĂ,CONSTRUIRE LINIE DE CALE FERATĂ INDUSTRIAL Ă RACORDATĂ LA STA ȚIA CFR TIMIȘOARA SUD

ETAPA A II A- FABRICA DE EXTRACTIE ULEIURIVEGETALE”Mentionam ca pentru prima etapa de dezvoltare a proiectului , beneficiarul a obtinut

de la autoritatea locala, Primaria Municipiului Timisoara, autorizatie de construire nr.

2302 din 27.12.2010, in baza deciziei nr.5/05.11.2010 a autoritatii de mediu Agentia

Regionala Pentru Protectia Mediului Timisoara.

1.4. Descrierea proiectului

Terenul analizat este situat în loc. Timişoara, Jud. Timis, Str. Ioan Slavici –continuare F.N., beneficiar S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L.

Conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, terenul este delimitat

astfel:

- la nord de calea ferata Timişoara - Cruceni

- la est de S.C. SHELL-GAS BUCUREŞTI

- la sud de CCP 7

-

la vest de De 1191/1/4.

Conform planului de situaţie, în partea sudică a terenului interesat la lucr ări este situat

canalul de desecare CCP 7, aflat în administrarea A.N.I.F. Sucursala Timiş - Mure ş

Inferior.


8/181



8

Din punct de vedere hidroameliorativ, terenul ce face obiectul prezentei documentaţii,

este cuprins în Amenajarea Hidroameliorativă Complex ă Şag - Topolovăţ U.D.

Utvin, jud. Timiş, ce apar ţine Sucursalei Teritoriale Timiş-Mureş Inferior.

Regimul juridic al terenului este specificat în extrasele de C.F. 405178, 405180,

405800, 412567, 413091 - Timişoara, numerele cadastrale Cc 1191/2/1; 1191/2/1/1;

Cc 1191/1/1-7; Cc 1191/4/1-5; Cc 1252; A 1296/1/1/2; A 1296/1/2; 412567; 413091,

din care rezultă proprietatea terenului în favoarea beneficiul S.C. CEREAL DOCKS

Romania S.R.L. Terenul este situat în intravilanul municipiului Timisoara si este in

suprafaţă total ă de 178.415 mp.

Bilant teritorial pentru ambele etape de realizare ale proiectului:

aria terenului At = 178415,00mp

aria construită la sol Ac = 19 599,40mp

aria construită desf ăşurată Acd = 21 235.20mp

din care pentru prima etapa aprobata pentru obiective conform autorizatiei de constructie

este:

suprafata construita: 15627,90 mp

suprafata desfasurata:16954,10mp

Indicatori de teren conform PUZ aprobat prin HCL 313/28.07.2009:

procentul de ocupare al terenului P.O.T. . 11.02 %

coeficientul de utilizare al terenului C.U.T. 0.11.

Pentru etapa a II-a a proiectului- Construire fabrica de uleiuri vegetale, avemCorp G – Fabric ă de ulei

S parter 3 971.50 mp

S etaj 1 154.80 mp

S etaj 2 154.80 mp

S desf ăşurată 4 281.10 mp


9/181



9

Suprafete construite aferente fabrficii propriu -zise de uleiuri vegetale :

Corp F – Rezervoare ulei

S construită 1 457.50 mp

Corp I – Decantor/ purificator ap ă industrial ă

S construită 232.70 mp

Municipiul Timisoara este cea mai mare asezare urbana din vestul tarii , o localitate

in care au avut loc importante transformari si care se dezvolta continuu.

Timisoara este un puternic centru administrativ, economic si cultural, de importanta

regionala. Este un nod rutier catre care converg mai multe drumuri nationale si

polarizeaza atat din punct de vedere economic, cat si socio-cultural, viata localitatilor

regiunii de vest a tarii.

Zona amplasamentului proiectului Construire fabrica de extractie uleiuri vegetale,

beneficiar SC Cereal Docks Romania SRL , beneficiaza de un cadru natural favorabil

si anume terenul este plan, nu are nici un fel de interdictie, permitand o organizare

optima a teritoriului cu un grad maxim de ocupare a respectand legislatia in vigoare

si PUZul aprobat.Caracteristicile terenului propus pentru dezvoltarea acestei platforme industriale

permit realizarea unei structuri industriale performante care sa contribuie la

stabilizarea si cresterea economica a zonei.

Pozitia geografica favorabila, potentialul economic si uman din zona, justifica

dezvoltarea teritoriala a platformei industriale propuse in zona de nord a orasului,

care va aduce o serie de beneficii municipiului:

stabilizarea si cresterea economica a zonei analizate

realizarea de noi locuri de munca

realizarea echiparii tehnico- edilitare a zonei


10/181



10

reorganizarea si dezvoltarea retelei rutiere in raport cu necesitatile functionale

ale proiectului propus si cu viitorul traseu al centurii de nord al municipiului

Timisoara.

În general, suprafaţa terenului este constituită din teren natural arabil si se prezint ă

liber ă de construc ţii. În teritoriul învecinat sunt unităţi industriale şi terenuri virane.

Terenul ce va fi ocupat de obiectiv este, conform actelor de proprietate anexate, în

proprietatea titularului si beneficiarului de proiect.

Certificatul de Urbanism emis de Primaria Municipiului Timişoara cu nr.4221 din

07.09.2009 stipuleaza regimul tehnic al realizarii proiectului din punct de vedere

urbanistic si anume conform P.U.Z. aprobat prin H.C.L. 313/2009 - zonă industrial ă, par ţial afectată de zona de protec ţie C.F.R. şi linii electrice; P.O.T. max = 55.00 %,

C.U.T. 1, spaţii verzi conform reglementărilor în vigoare.

• Descrierea lucrărilor de construire:

1. Lucrări de amenajare teritoriu

În cadrul lucr ărilor de amenajare teritoriu se realizează:

- nivelarea terenului (decopertarea stratului vegetal cu preconservarea acestuia şi

completare cu material de umplutur ă);

- lucr ări de îmbunătăţire a caracteristicilor de rezistenţă a solului;

- împrejmuirea perimetrului fabricii cu gard;

- realizarea de drumuri interioare, platforme, parcări interioare şi exterioare;

- lucr ări de racordare la drumul existent în zonă;

- lucr ări de racordare la linia CF existentă;

2. Lucrări de montaj şi legături conducte

- montaj utilaje şi echipamente;

- montaj şi legături de conducte pentru proces şi utilităţi.

3. Lucrări de instalaţii electrice şi automatizare

- alimentarea consumatorilor cu energie electrică, iluminatul interior, pe platformă şi

perimetral;


11/181



11

- asigurarea unui circuit de alimentare în caz de emergenţă;

- reţeaua de legare la pământ a echipamentelor, clădirilor, construcţiilor metalice;

- sistem de preluare a descărcărilor electrice;

- traseele de cabluri electrice de alimentare a consumatorilor.

- sistem de detecţie gaze în clădire;

- sistem de automatizare pentru reglare şi control;

- sistem de alarmare şi interblocare.

Pentru măsurarea şi monitorizarea continuă a amestecurilor de gaze explozibile,

în cuva rezervoarelor de hexan şi în halele de extracţie ulei se prevede realizarea

unui sistem de detecţie

şi alarm

ă, precum

şi detectoare de temperatur

ă,

detectoare de fum şi foc.

În prezent, terenul este liber de construcţii şi se propune a se realiza o instalaţie de

extracţie ulei care cuprinde următoarele construcţii:

Conform Certificatul de Urbanism emis de Primăria Timişoara cu nr. 4221 din

07.09.2009 jud. Timiş, pentru S.C. CEREAL DOCKS ROMÂNIA S.R.L., proiectul

urmăreşte promovarea, in doua etape, a unei investiţii private privind execuţia, pe

terenul beneficiarului a unei platforme industriale pentru depozitarea şi prelucrareacerealelor şi o fabrică de uleiuri vegetale.

Construirea fabricii de uleiuri vegetale cu rezervoarele aferente pentru stocare

ulei si a statie de epurare a apelor uzate industriale rezultate de pe platforma

industriala, constituie obiectul prezentului proiect, al etapei a II-a.

Clădirile fabricii de uleiuri vegetale, vor asigura toate exigenţele de calitate în ceea

ce priveşte structura de rezistenţă si confort in exploatare.

Incinta va beneficia de dotarea cu utilităţi aferente exploatării funcţionale, de acces

auto cu parcaje, spaţii verzi amenajate etc.

Platforma industriala, al carui beneficiar este SC Cereal Docks Romania SRL, se va

realiza in doua etape si va contine conform planului anexat, urmatoarele functiuni:


12/181



12

- CORP A . Cl ădire acces personal – recepţie materii prime: Conţine ca spaţii:

birouri administrative, săli conferinţe, grupuri sanitare, laborator de analize, precum

şi 2 apartamente de serviciu SU un cântar industrial pentru autocamioane;

Are ca funcţiune centralizarea datelor mărfurilor care intr ă şi ies de pe platforma,

precum şi punctul de CTC al mărfurilor care urmează sa fie stocate în incint ă.

Cladirea se va realiza in regim de inaltime aprobat de P+2E.

Camioanele se vor primi printr-o intrare principală. Aprovizionarea cu cereale se va

putea face la două puncte de desc ărcare a camioanelor şi un punct de descărcare a

cisternelor de cale ferată.

-CORP B

. Depozit de cereale, suprateran, cu mecanisme pentru alimentarea

şi

golirea autocamioanelor, precum şi mecanisme automatizate pentru umplerea corpului

C;

Depozitul este dotat cu o suprafaţă de ventila ţie naturală ob ţinută prin utilizarea unui

grilaj metalic, dispus de-a lungul perimetrului întregii clădiri, la nivelul de 8,50 m

unde există o pasarel ă şi mai sus, la nivelul coamei acoperişului.

Depozitul este complet automatizat atât în ceea ce priveşte descărcarea, cât şi pentru

încărcarea produsului.Depozitul este traversat în centru, în sens longitudinal, de un transportor, care prezintă

numeroase uşiţe, prin care produsul intr ă pentru a fi transferat la exteriorul depozitului

în silozurile zilnice.

- CORP C . Depozit suprateran de cereale f ăr ă automatiz ări exterioare; prezintă

aceeaşi structur ă şi conformaţie ca şi corpul B.

Ambele depozite sunt legate prin intermediul unei benzi transportoare, fapt datorită

căruia atât materiile prime cât şi produsele finite pot fi transferate de la un depozit la

altul, în funcţie de necesităţi.

Construcţii metalice deschise pentru desf ăşurarea operaţiilor de descărcare cereale din

camioane şi vagoanele CF precum si pentru uscarea şi cur ăţirea materilor prime.

Depozitele sunt ventilate permanent, prin deschideri realizate în partea laterală şi

superioar ă.


13/181



13

Produsul stocat în interiorul depozitului este menţinut la o temperatur ă mai mic ă de

30ºC, pentru o conservare optimă.

Suprafata totala adepozitelor este de 12000mp si au o capacitate totala de stocare de

80 000 tone de cereale

Instalatia de uscare cereale va fi formata din 2 uscatoare, fiecare cu o capacitate de

1200t si va fi prevazuta cu sistem de retinere a pulberilor tip ciclon. Uscatoarele vor

functiona cu gaz metan, puterea termica nominala a fiecarui uscator este 5000 kW, iar

consumul maxim de combustibil de 500 Nmc/h.

Instalatia de prajire soia are o capacitate de 20tbaza soia/h

- CORP D.

Corp TRAFO;Alimentarea cu energie electrica se va asigura din

S.E.N., din retelele de medie tensiune existente in zona, instalatiile compunandu-se

din: punct de conexiune, 3 posturi de transformare( transformator uscat20/0,4kV,

1600kVA/1250kVA).

- CORP E . Punct descărcare/încărcare cereale pe calea ferată( instalatie

automatizata. Cladirea va prezenta o cuva subterana pentru descarcarea materiilor

prime aduse pe calea ferata sau cu autotrenurile, din care cu ajutorul snecurilor se

transporta spre depozite prin intermediul conductelor supraterane suspendate.Clădirea prezintă o cuv ă subteran ă pentru v ărsarea mărfurilor aduse pe calea ferată,

sau cu autotrenurile, din care, cu ajutorul snecurilor, marfa este transportată spre

depozite sau fabrica de ulei prin intermediul

conductelor supraterane suspendate. Fiind o instalaţie utilitar ă, aceasta este complet

automatizată, fiind controlată electronic din corpul Gal fabricii propriu-zise de ulei.

- CORP H . Centrala termic ă pe gaz care deserve şte întreaga platformă, compusa din

3 cazane care vor functiona in cascada; În centrala termică se vor monta detectoare de

gaze cu limita inferioar ă de sensibilitate 2% CH4 în aer, care ac ţionează asupra

robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor.

Cazanele de abur – în număr de trei, furnizează agentul termic primar (abur

tehnologic saturat, la parametrii p = 15 bar şi t = 201,4°C), acesta fiind folosit de

consumatorii de abur ai Fabricii de ulei.


14/181



14

Cazanele, respectiv echipamentele şi utilajele montate împreună cu acestea în sala

cazanelor (arzătoare, pompe, instalaţia de tratare apă, etc), vor respecta prevederilor

prescripţiilor tehnice ISCIR în vigoare, respectiv PT-C1-2010.

Unitatea care va monta cazanele trebuie sa fie autorizata ISCIR şi are voie să înceap ă

lucr ările de instalare ale cazanelor numai dupa obţinerea avizului obligatoriu de

instalare.

Instalaţiile trebuie să corespund ă destina ţiei, tipului şi categoriei de importanţă a

construcţiei, precum şi nivelului de risc de incendiu, să aib ă nivelul de protec ţie

corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte prevederile din normele

specifice de apărare împotriva incendiilor.

Instalaţiile tehnologice se pun în funcţiune şi se exploatează cu respectarea strict ă a

instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a măsurilor de apărare împotriva

incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de producători.

Centrala termică va avea urm ătoarele caracteristici:

- combustibil utilizat: gaz metan;

- consum combustibil: 316 Nmc. /or ă /cazan;

- nr. cazane: 3 bucăţi;- puterea termică: 1.750.000 kcal /h, 3.000 kg /h abur - pentru 1 cazan;

- instalaţii de dispersie: 3 coşuri de fum (pentru ficare cazan), având:

- diametrul interior 550 mm;

- diametrul exterior 650 mm;

- înălţimea de 10 m.

Centrala termică va asigura necesarul de c ăldur ă pentru posturile de lucru cît şi pentru

procesele de fabricaţie.

In etapa a IIa de dezvoltare se propun a fi realizate urmatoarele obiective :

- CORP G : fabrică ulei nerafinat incluzînd birouri pentru comanda automatiz ării;

Fabrica este o instalaţie în sine care preia boabele (marfa), iar prin procedee specifice

produce ulei nerafinat care se va stoca în rezervoarele corpului F.


15/181



15

Clădirea prezintă corpul fabricii, un corp adiacent cu automatizarea necesar ă

mentenanţei şi procesului de fabricare si un corp independent pentru sectia de rafinare

a uleiurilor vegetale.

Clădirea va fi realizată din structur ă metalic ă, cu închideri cu panouri tip sandwich.

Dimensiuni în plan 85,30mx48,40m, şi o înălţime maximă de 17,70m.

Fabrica de ulei constituie în fapt un ansamblu de utilaje complexe legate între ele

funcţional, în care întreg procesul de producţie este automatizat, fiind tratată ca o

instalaţie tehnologică. Materia primă şi produsul finit circulă în interiorul acestor

utilaje prin benzi transportoare, tubulaturi, etc. Acest ansamblu de utilaje este protejat

prin închideri perimetrale din beton armat,şi compartment

ări interioare tehnologice

tot cu pereţi din beton armat, f ăr ă a delimita înc ă peri propriuzise, spaţiile comunicând

între ele la diferite nivele prin goluri tehnologice prin care trec elemente ale utilajelor.

Materia primă şi produsul finit sunt în continuă mi şcare şi în cantităţi variabile.

Conform art. 2.1.6. din P118, deoarece spaţiul în care se foloseşte hexan în procesul

de producţie are volumul mai mare de 5% din volumul total, fabrica de ulei este

categoria A de pericol de incendiu.

În cadrul fabricii de ulei există un spa ţiu destinat depozitării de f ăină proteic ă cerezultă din semin ţe, după extragerea uleiului. Spa ţiul este puternic ventilat pe cale

naturală, în partea superioar ă existând goluri deschise permanent, care asigur ă o

circulaţie a aerului din interior care nu permite atingerea limitei inferioare de explozie

a prafului de f ăină în aer. U şa de la depozit este deschisă în permanen ţă iar f ăina

produsă este transportat ă pe m ăsura producerii ei, procesul de producţie fiind

continuu.

- CORP F : rezervoarele de ulei;

Clădirea va fi realizată din structur ă metalic ă, cu închideri din tablă.

Dimensiuni în plan 76,80mx29,40m, şi o înălţime maximă de 12,10m

Rezervoarele vor sta grupate în 2 cuve din beton armat, într-una 4 cu Ø10m şi 942mc

fiecare, respectiv 6 cu Ø8m şi 603mc fiecare in cealaltă. Cuvele au fundul la -1.5m

faţă de cota platformei şi parapet de 3m pentru a putea reţine Rezervoarele de ulei


16/181



16

Uleiurile depozitate fac parte din clasa de combustibilitate L IV, cu temperatura de

inflamabilitate mai mare de 100oC. Sunt prevazute rezervoare metalice, cu capac fix.

Amplasarea rezervoarelor în cuvele de retenţie şi calculul cuvelor de retenţie s-au

f ăcut conform Normativului departamental pentru proiectarea si executarea

construcţiilor în industria chimică.

Se constituie două depozite din categoria D4, unul cu patru rezervoare cu capacitatea

de 942 mc fiecare şi capacitatea depozitului de 3768 mc şi al doilea cu şase

rezervoare cu capacitatea de 603 mc fiecare şi capacitatea depozitului de 3618 mc.

Rezulta ca depozitul are o capacitatea totala de stocare ulei este de 7386 mc.

În interiorul cuvelor distanţele între rezervoare respect

ă distan

ţa minim

ă de 0,3 D, D

fiind diametrul rezervorului.

Distanţa între mantalele a două rezervoare aflate în cuve diferite este de 15,40 m.

Volumul util al cuvelor de retenţie s-a stabilit astfel încît să poat ă prelua 40% din

capacitatea totală a rezervoarelor, rezultând un volum util de 1450 mc pentru cuva cu

6 rezervoare şi 1510 mc pentru cuva cu 4 rezervoare.

Înălţimea peretelui cuvei se determină prin împ ăr ţirea volumului util al cuvei la

suprafaţa utilă a cuvei. Suprafa ţa utilă a cuvei este suprafa ţa reală din care se scadesuprafaţa ocupată de rezervoarele neavariate.

Pentru cuva cu 4 rezervoare suparafaţa utilă este de 605,5 mp şi rezultă o în ălţime a

pertetelui cuvei de 2,50 m. Pentru cuva cu 6 rezervoare suparafaţa utilă este de 1102

mp şi rezultă o în ălţime a pertetelui cuvei de 1,70 m.

Cuvele se vor realiza astfel încât înălţimea deasupra terenului să nu fie mai mare de

2,0 m.

Pentru protejarea cuvelor de la rezervoarele de ulei se vor utiliza instalaţii de stingere

cu spumă mecanic ă.

Instalaţia fixă de stingere cu spum ă mecanic ă este alc ătuită din :

instalaţia de alimentare cu apă: grup de pompare care include şi pompa de

rezervă. Grupul de pompare are pompă de men ţinere a presiunii si refulează

intr-un distibuitor din care se alimentează instala ţia de spumă mecanic ă;


17/181



17

rezervor pentru lichidul spumant cu capacitatea de 12000 litri pentru tunuri si

9000 litri pentru fabrica de ulei;

dozator automat de lichid spumant;

distibuitor soluţie apă – spumant;

conducte in sistem inelar pentru soluţia spumantă;

4 tunuri de apă şi spumă de 4000 l/min;

20 generatoare fixe de spuma de 150 l/min.

Beneficiarul are obligaţia de a utiliza numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor cu

marcaj CE, certificate sau agrementate, conform legii.

- CORP I : decantor/purificator de ap ă industrial ă;

Dimensiuni în plan 34,03mx10,00m, şi o înălţime maximă de 5,10m

Decantorul /purificator de apă industrial ă va fi din beton monolit turnat la fa ţa

locului.Tehnologia de epurare va cuprinde epurare mecanica, epurare biologica cu

namol activ si decantare finala.

Pentru apele uzate menajere de pe platforma sunt aprobate 2 statii de epurare tip

monobloc, MADA SC 25( capacitate 3,8 mc/ zi si 23-29 LE si ETK-S49 capacitate

0,8mc/zi si1-4 LE), debit maxim Q uz max =0,736mc/ zi.Substanţele lichide care sunt evacuate şi care trebuie trimise la instalaţia de epurare,

provin din diversele instalaţii si anume:

m3/h COD T°C

- instalaţia de extracţie 3,5 4500 70

- instalaţia de rafinare 2,5 2800 45

- spălare încă peri, rezervoare, bazine 1,0 3600 25

----------------------------------------------------------------------------------------------------

8,0 3.400 45

Media Media

Toate aceste corpuri sunt reprezentate pe planul de situatie anexat documentatiei.

În funcţie de destinaţie, clădirile vor fi încălzite si ventilate (sistem HVAC).


18/181



18

Utilajele şi echipamentele din dotarea instalaţiei sunt noi, iar parametrii procesului

sunt urmăriţi şi controlaţi prin sisteme automate de reglare şi control.

Accese autao si drumuri de incinta-accesul auto si pietonal se va face pe latura sud-

vestica. In dreptul corpului A se va amenaja o parcare pentru autovehicolele care

asteapta sa fie introduce pe platforma , un cantar industrial la nivelul platformei si se

va amplasa o sonda pentru prelevarea de probe care se vor procesa in laboratorul

fabricii.

Calea Ferata industriala ce se va realiza in cadrul platformei conform primei etape de

dezvoltare a proiectului, se va racorda la statia CF Timisoara Sud si se compune din:

linie de record ,L=347,81 m, 2 linii de garare L1=542,0 m si L2= 483,0 m si o linie

de tragere cu L=362,50 m. Se va realkiza un record in dreptul km 5+486,70 m din

linia Timisoara vest-cruceni intre semnalul Y si primul macaz al statiei.

Pentru realizarea obiectivului propus in cele doua etape de dezvoltare, beneficiarul

SC cEreaal Docks Romanaia SRL, a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr.

4221/07.09.2009, emis de Primăria municipiului Timisoara şi prelungit până în

09.11.2011.

1.5. Durata perioadei de execuţie

Se preconizează ca investi ţia să se realizeze în semestrul II al anului 2011 şi

trimestrul I al anului 2012.

Valoarea estimativă a lucr ăriilor de investiţii este de 20.000.000 Euro, din care

2.500.000 Euro pentru protecţia mediului.


19/181



19

1.6 . Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producţiei , in tabelul demai jos:

PRODUCŢIA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGUR ĂRIIPRODUCŢIEI

Denumirea Cantitatea anuală

Denumirea Cantitatea Furnizor

Prelucrare

• abur

a. extracţie uleisoia

b. extracţie uleirapiţă/floareasoarelui

290 kg abur/ tseminţe procesate335 kg abur/ tseminţe procesate

Alimentarea cu apă serealizează din sursa proprie, prinexecutarea a 2 forajede mare adâncime,H=100m

Uleivegetal

172.500tone/an

• energieelectrică

a. extracţie uleisoia

b. extracţie uleirapiţă/floareasoarelui

25,3 kWh/tseminţe procesate41 kWh/tseminţe procesate

S.C. Electrica


20/181



20

1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

Consumul de materii prime (capacitatea de producţie)

CONSUM ANUAL(T)DENUMIRE

% substantaactiva dingreutate

TipFaze deutilizare

Starefizică

550ACID

FOSFORIC 75

mp

auxiliar ă RAF_02 lichid

1.100SODA

CAUSTICĂ 50

mpauxiliar ă

RAF_02 lichid

440HEXAN 30-40mp

auxiliar ă EST_09 lichid

RAF_02 400ACID CITRIC

MONOHIDAT99

mpauxiliar ă RAF_03

solid

PĂMÂNTDECOLORANT

-mp

auxiliar ă RAF_03 solid

950


21/181



21

Consumul de materii prime si auxililiare considerate periculoase :

SUBSTANŢE PERICULOASE

NR.CRT

DENUMIRE NR. CAS

F R A Z E D E

R I S C

F R A Z E D E

S I G U R A N Ţ Ă

clasa depericulozitate

CONSUMANUAL

(T)

S261 ACID FOSFORIC 7664-38-2 R34 S45 C 550

S26S37/392

SODACAUSTICĂ

1310-73-2 R35S45

C 1.100

R11 S9R38 S16

R48/20

S29

R51/53

S33

R62 S36/37

R65 S61

3 N-HEXAN 110-54-3

R67 S62

F+, XN, N 440

4 ACID CITRIC 5949-29-1 R36 S24/25 - 400

Explicareaavertismentelor de risc

R11: Foarte inflamabil. R38: Iritant pentru piele.R51/53: Toxic pentru organismele acvatice, poatecauza efecte nefavorabile pe termen lung asupramediului acvatic. R65: Nociv: poate provocaafecţiuni pulmonare în caz de înghiţire. R67:Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi

ameţeală


22/181



22

Zonele de depozitare pentru materii prime, produse finite si intermediare:

ZONE DEPOZITARE MATERII PRIME, PRODUSE SI INTERMEDIARECARACTERISTICI

IDENTIFICARE

ZONĂ

CAPACITATEADE

DEPOZITAREm3

SUPRAFAŢĂ

m2 MODALITATE MATERIALDEPOZITAT

DEPOZITCEREALE

N.D. 5.802in vrac îndepozit

orizontalseminte uleioase

DEPOZITCEREALE

N.D. 5.802in vrac îndepozit

orizontalseminte uleioase

REZERVOAREULEI 7.385 2.258

in vrac înrezervoare

uleiuri brute şirafinate

1.8.Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi

de activitatea propusă

EMISII IN ATMOSFERA de dirijat prin cos de evacuare (capacitatea de producţie)

COŞ FAZADEBIT

nm

3

/h

POLUĂRIFLUX DE

MASĂ,

kg/h

FLUX DEMASĂ,

kg/an

CONCENTR

mg/Nm

3

%

O2 A EXTRACŢIE 18.000 HEXAN


23/181



23

SURSE DE EMISII ÎN ATMOSFER Ă de tip netransmise prin conduct ă (capacitateade producţie)

POLUANŢI EXISTENŢIFAZA

EMISIIOCAZIONALE SAU

EXTINSEDESCRIERE

TIP CANTITATE

EST_02 EXTINSE OCAZIONALE

MIŞCĂRI MATERIIPRIME

PULBERI URME (S)

EVACUARE LICHIDE(la capacitatea de producţie) NR TOTAL PUNCTE DE EVACUARE FINALĂ = 2 (1)

EVACUARE APE INDUSTRIALERECEPTOR CORP HIDRICSUPERFICIAL

DEBIT = 8 M3/H

CARACTERISTICI EVACUARE

TEMPERATURAEVACUAREPAR ŢIALĂ

FAZA SAUSUPRAFAŢA DEPROVENIENŢĂ

% DINVOLUM

MOD DEEVACUARE

SUPRAFAŢĂ AFERENTA,

m2

INSTALAŢIIDE

TRATARE PH

-

APE DE PROCESDE LA INSTALAŢIIDE EXTRACŢIE ŞIRAFINARE

100%CONTINUĂ

(2)-

INSTALAŢIEEPURAREINTERNĂ

T = N.D.PH = 6,5-8,5

Nota(1) există un nr. de 2 puncte de evacuare final ă: 1 punct pentru apele uzate industrialesi de pe platforma betonata a fabricii (prezentat în tabel); 1 punct pentru pe uzatedomestice si pentru apele uzate meteorice.(2) în faza iniţială (doar extrac ţie), evacuarea (descărcarea) va fi de tip discontinuu.


24/181



24

EMISII ÎN APA (la capacitatea de producţie)

FLUX DE MASĂ CONCENTRAŢIEEVACUARIPAR ŢIALE

POLUANŢISUBSTANŢĂ

PERICULOASĂ g/h mg/dm3

PH - - 6,5-8,5MATERII SOLIDE ÎN

SUSPENSIE NU


25/181



25

ZGOMOT

SURSE DEZGOMOT

LOCALIZARE

PRESIUNE

SONOR Ă MAXIMĂ (DBA)LA 1 M DE LA

SURSĂ

SISTEME DEREŢINERE LASURSĂ

CAPACITATE DEREDUCERE (DBA)

INSTALAŢIE DEEXTRACŢIE (EST)

S1 85 - -

INSTALAŢIE DEEPURARE

S2 65

ÎNCĂPERECAZANE

S3 80 - -

INSTALAŢIE DERAFINARE (RAF)

S4 75 - -

INSTALAŢIE CU CICLU PRODUCTIV CONTINUU: NU

MIROSURI DA

SURSE CUNOSCUTE DE MIROSURI NU

DASEMNALĂRI NEMULŢUMIRI CAUZATE DE MIROSURI ÎN ZONAÎNCONJUR ĂTOARE INSTALAŢIEI NU

DESCRIERE SURSE

SURSĂ LOCALIZARE TIPPERSISTENŢ

Ă INTENSI

TATE

EXTINDEREZONĂ DE

PERCEPŢIE

SISTEME DEREŢINERE

EST COŞ A - NU -ZONA CARE

ÎNCONJOAR Ă CLĂDIREA

-

DEP EPURATORE - NU -ZONA CARE

ÎNCONJOAR Ă CLĂDIREA

-

1.9.Descrierea principalelor alternative

În cazul acestui proiect nu au fost alte opţiuni. Amplasamentul este liber şi

beneficiază de facilit ăţile oferite de reţelele de distribuţie municipale a utilităţilor

aflate in apropierea zonei studiate. De asemenea, în alegerea locaţiei s-a avut în


26/181



26

vedere şi vecinătatea cu calea ferata Timisoara Vest-Cruceni, pozitionarea

amplasamentului in zona industriala a municipiului si apropierea de viitoarea centura

a Timisoaraei.

De asemenea beneficiarul isi va suma riscul pentru amplasarea unitatii in locatia

propusa de proiect, in vecinatatea SC PETROM LPG SA Timisoara( unitate incadrata

sub incidenta HG nr. 804/2007 cu risc major ), dar care in viitorul apropiat va fi

dezafectata. Cat timp aceasta unitate este activase vor lua toate masurile pentru

impiedicarea unui efect Domino si toate masurile tehnice si organizatorice vor fi luate

in colaborare si se vor adduce la cunastinta ISU Banat pentru a fi cuprinse in planul

de urgenta externa al SC PETROM LPG SA .

Proiectul propus are in vedere o alternativa viabila care presupune intoducerea in

tehnologia de generare a aburului tehnologic a unui cazan pe biomasa, care sa

utilizeze, deseurile rezultate din cojile semintelor de floarea soarelui si soia . Pentru

realizarea acestei alternative, de modificare a centralei termice, pentru care

beneficiarul detine acord si autorizatie de construire cu 3 cazane de generare pe gaz,

va solicita autoritatii competente de protectia mediului, in momentul cand se vor

indeplinite conditiile economico-financiare de achizitie a instalatiei pe biomasa, orevizuire a actului de reglementare.

Tehnologia sistemului propus de generare a căldurii,este de tip BONO SISTEMI şi

anume sistemul de combustie cu grătar cu mişcare alternativă şi sistemul de

recuperare a căldurii pe baza unui cazan acvatubular de recuperare a căldurii.

BONO SISTEMI detine o experienţă de 44 ani, în domeniul sistemelor de generare a

căldurii şi a electricităţii prin folosirea combustibilului constând din deşeuri

lemnoase, coji de măsline, coji de seminţe de floarea soarelui, coji de orez, carne şi

oase şi deşeuri agricole.

Este important de subliniat că BONO SISTEMI proiecteaz ă şi produce şi gr ătarul şi

cazanul acvatubular în propriile sale fabrici şi ateliere, pentru a produce un generator

perfect integrat de aburi cu ardere de biomasă.

Redam mai jos câteva tr ăsături principale ale tehnologiei Bono Sistemi:


27/181



27

1. Flexibilitate ridicată a sistemului de combustie. Gr ătarul cu mişcare

alternativă cu z ă brele este potrivit pentru arderea unei game extinse de biomasă, chiar

amestecată, cu un conţinut de umezeală şi dimensiuni variabile.

2. Disponibilitatea ridicată a instalaţiei, (ore de lucru f ăr ă oprire), datorit ă

parametrilor conservatori de proiectare, care iar în considerare bine-cunoscutele

fenomene de ancrasare şi eroziune care au loc în generatoarele de căldur ă cu ardere

de combustibil solid.

3. Ancrasarea redusă prin suflători de funingine pentru cenuşă şi de îndepărtare

a funinginii şi prin pâlnii de cenuşă instalate sub dispozitivul de înc ălzire pentru

colectarea cenuşii.

4. Sistem de combustie cu eficienţă ridicată, datorită utiliz ării gr ătarului cu bare

cu mişcare alternative, realizat din două sec ţiuni unde viteza şi debitul aerului de

combustie pot fi controlate independent.

5. Controlul emisiilor datorit ă sistemului de combustie cu gr ătar, împreună cu un

volum mare al cuptorului.

6. Uşurimea inspectării şi întreţinerii.

7.

Funcţionare sigur ă şi continuă, datorită sistemului de control pe baz ă de PLC.

Date tehnice

a. Secţiunea combustie

Biomasă Coji de semin ţe de floarea soarelui şi de soia

Design biomasă LHV 3000 Kcal/kg

Conţinut maxim cenuşă 5 % wt

Umezeală 15 % wtPutere termică admisie 8.800.000 Kcal/h

Capacitate gr ătar 10.200 kW

Consum biomasă 2950 kg/h

Sistem combustie Gr ătar înclinat cu mişcare alternativă

Suprafaţă gr ătar 14 mp


28/181



28

Material bare Ni+Cr cast alloy steel

Debit gaz ars 22.000 Nm3/h

Temperatur ă gaz ars 950 °CDebit aer combustie 20.000 Nm3/h

Debit aer sub gr ătar 80 %

Debit aer supra-încălzire 20 %

a. Generator aburi

Clasificare maxim continuă 13.000 Kg/h

Presiune de funcţionare 12 Bar g

Presiune de proiectare 16 Bar g

Temperatur ă ap ă de alimentare 98 °C

Eficienţă la MCR 84 %

Debit gaz ars la preîncălzitor 22000 Nm3/h

Temperatur ă gaz ars la ie şire preîncălzitor 170 °C

Greutate generator aburi 250.000 kg

Inclusiv piesele de presiune, structurile de reazem,scările fixe şi mobile, refractare şi izolare.

1.10.Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Nu este cazul.

1.11. Informaţii despre documentele/reglementările existente privindplanificarea/ amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Conceptul general în elaborarea proiectului a fost prezentat în documentaţia Planului

de Urbanism Zonal (PUZ) depus la forurile administrative din municipiul Timisoara.

În PUZ este indicată localizarea propus ă pentru activit ăţile proiectului.


29/181



29

Certificatul de Urbanism nr. 4221/07.09.2009, emis de Primăria municipiului

Timisoara şi prelungit până în 09.11.2011, prezint ă perimetrul zonei industriale, cu o

suprafaţă total ă de 178 415,00 mp.

Amplasamentul nu cuprinde arii clasificate sau zone protejate prin legislatia in

vigoare sau zone de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin OUG nr. 57/2007

privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei

salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zone prevazute prin Legea nr.

5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-Sectiunea III-

zone protejate, precum si nici zone protejate ale patrimoniului cultural.

1.12. Informaţii despre modalit

ăţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă

Amplasamentul prezinta elemente importante din punct de vedere al functiunilor

urbane si anume:

- existenţa unor importante artere de circulaţie;

- corelarea facilă între forme diferite de transport feroviar şi rutier datorat apropieri

de calea ferată Timisoara vest- Crucen si viitoarea centura a Timisoarei.

-

existenţa in apropiere amplasamentului a unei zone construite cu dotari edilitaraproape complete: apa, gaze, electricitate;

CIRCULATIA

Atît accesul pietonal cît şi cel auto pe platforma industriala de pe amplasamentul

proiectului se va face pe latura sud-vestică, cu respectarea prevederilor din

documentaţia P.U.Z- ului aprobat prin H.C.L. 313/2009, dintr-o bretea ce se formează

din artera conexa existenta local in partea de sud a amplasamentului in prelungirea

strazii Ion Slavici.

Amplasamentul beneficiarului are si un acces principal existent din Str. I. Slavici, la

care prin PUZ ul aprobat se prevede o intersecţie si care prin proiect este propusă spre

lărgire. Accesul principal va asigura fluxul autotrenurilor, iar în dreptul Corpului A


30/181



30

va fi amenajată o parcare pentru vehiculele care a şteaptă s ă fie introduse pe

platformă, cît şi un cîntar industrial la nivelul platformei, langă care se va amplasa o

sonda pentru prelevarea de eşantioane din vehicule pentru procesarea în laboratorul

Corpului A. Odată trecute de aceast ă faz ă autotrenurile se vor deplasa la obiectivele

necesare.

Proiectul are in vedere realizarea unui numar de corespunzator de parcaje, platforme

betonate, iar suprafetele ramase neacoperite se vor amenaja ca spatii verzi cu

respectarea procentului minim de 20% adoptat prin plan , conform PUZului aprobat.

Proiectul cuprinde si executarea unui sistem de linii ferate industriale pe platforma

fabricii de ulei. Liniile ferate industriale vor fi necesare pentru a asigura accesul

vagoanelor cu cereale la silozurile firmei SC CEREAL DOCS ROMANIA SRL,

pentru cântărire şi descărcare. Pentru acesta a fost prevăzută executarea unui racord

din linie curentă Timi şoara Vest – Cruceni între semnalul de intrare Y şi primul

macaz al staţiei.

ECHIPARE EDILITARA

Alimentarea cu apa

În contextul condiţiilor naturale de pe amplasament, pentru asigurarea necesaruluicantitativ şi calitativ de apă al obiectivului, s-a propus executatarea a 2foraje cu

adâncimea de 100 m fiecare . Alimentarea cu apă a obiectivului pentru nevoi

idienico-sanitare, pentru asigurarea necesarului tehnologic si pentru asigurarea

rezervei de incendiu, se va realiza prin intermediul celor 2 foraje de adancime

proiectate, cu un debit total de 9,33 l/s la 35 mCA, la o adâncime H=100 m, in baza

unui Studiu Hidrogeologic intocmit de către A.N. Apele Române Administraţia

Bazinală de Ap ă Banat la solicitarea beneficiarului SC. Ceral Docks RomaniaSRL.

Forajele vor fi echipate cu 2 electropompe submersibile cu debit instalat mai mic

decat debitul de exploatare al forajelor, vor fi prevdzute cu 2 linii de masura a

debitului de apa captat, 2 sisteme hidrofor ce asigura presiunea la consumatori,

robinete inchidere, tablouri electrice si de automatizate a instalatiei din foraj, statie

pompare, camine de vizitare si zone de protectie sanitara.


31/181



31

Cantitatea totala de apa necesara pe unitatea fizica de produs conform SR 1478/90

(norme de consum apa- necesar de apa), determinata pentru 30 angajati din care 25

TESA-administrativ.

Debitele caracteristice ale cerintei de apa, conform braviarului de calcul sunt:

Qs zi med = 0,80 m3 /zi;

Qs zi max. = 0,92 m3 /zi;

Qs orar max. = 0,10 m3 /or ă.

Debitul de apa rece pentru procesul tehnologic este:

Qc:16,0 mc/h =4,44 l/s.

Debitul pentru refacerea rezervei de incendiu este:

Q: 580 mc / (3,6 x24h) : 6,713 l/s.

Debitul necesar la sursa din cele doua foraje pentru instalatiile interioare este:

Qc:l,285 l/s.

Debitul de apa rece pentru centrala de aburi este:

Qc:1,67l/s.

Debitul total de apa rece necesar a fi furnizat din cele 2 foraje de apa potabila

este:Qc=l,285+ 6,7l+1,67 = 9,66 l/ s.

In conditiile realizarii extinderii retelei de apa potabila a sistemului centralizat al

orasuilui in zona proiectului beneficiarul se va bransa la acesta.

Canalizarea

Zona studiată nu dispune de sisteme de canalizare îns ă face parte din teritoriul

canalizabil al zonei existente, iar pe baza avizului de principiu emis de la Primăria

Timisoara, se va realiza racordarea obiectivelor platformei SC Cereal Docks Romania

SRL la canalizarea or ăşenească cand aceasta se va extinde in zona studiata .

Gaze naturale


32/181



32

Alimentarea cu gaz metan se va realiza din reţeaua publică, pe baza Avizului emis de

SC. DISTRIGAZ SA.

Debitul şi consumul de combustibil gazos va fi de:

- 1100 Nm3/h pentru fiecare generator de abur (3)

- 1035 Nm3/h pentru fiecare uscător (4);

Încălzirea şi climatizarea clădirilor şi a spaţiilor de depozitare se asigur ă cu sistem

de tip HVAC (încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat).

Instalaţii de încălzire

Corpul administrativ are sistem de încălzire si racire cu „volum variabil derefrigerant” VRV, sursa de energie termica fiind unitatiile exterioare tip VRV III

Compact (R410A) amplasate pe cladire.

Unitatile interioare sunt amplasate in tavan pentru zonele de birouri, unitatile

interioare fiind de tipul FXLQ. Automatizarea unitatilor interioare se realizeaza cu

ajutorul panourilor de comanda cu fir ce permit programarea pentru fiecare zi a

saptamanii, afisarea parametrilor de functionare si autodiagnoza in cazul

defectiunilor. Cele 22 unitati interne vor fi racordate la un grup format din 3 unitati

externe ce va fi amplasat la parter pentru zona de birouri iar pentru zona de

apartamente se vor amplasa 8 unitati interne cu o unitate externa.

Centrele de comandă din cl ădirea TRAFO și centrala tehnică vor avea înc ălzire cu

radiatoare electrice.

Telefonie

Zona este asigurata cu telefonie prin canalizaţia existentă care deserve şte în prezent

unităţile şi construcţiile din zonă.

Energie electrică

Zona este alimentată în prezent cu energie electric ă din sistemul central al

municipiului Timisoara. Din aceasta staţie se dezvoltă o retea de medie tensiune ce

alimentează posturi de transformare distribuite pe teritoriu, inclusiv în zona analizat ă.


33/181



33

Alimentarea cu energie electrică se va realiza în conformitate cu avizul emis de S.C.

Enel Distribuţie Timisoara.

Instalatia electrica de alimentare cu energie electrica pe medie tensiune se compune

din:

1. Punct de conexiune m.t. - anvelopa din placi prefabricate de beton ( 8x3x2,5[m]),

compusa din doua compartimente:

a) un compartiment alocat instalatiilor furnizorului de energie

b) un compartiment pentru instalatiile beneficiarului:

2. Trei posturi de transformare alimentate in bucla de la punctul de conexiune ( bucla

se realizeaza cu cabluri de m.t.- 20kV , montate in tuburi de protectie PVC pozate in

pamint la adincimea de 1m).

Tablourile generale de distributie aferente corpurilor de cladiri sau sectiilor de

fabricatie se alimenteaza din cele trei posturi de transformare prin coloane realizate

cu cabluri multipolare din cupru, cu izolatie cu intirziere la propagarea flacarii si

emisie scazuta de gaze corozive, tip FG70R sau similar;

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

Terenul analizat este situat în intravilanul municipiului Timişoara, Jud. Timis, Str.

Ioan Slavici – continuare F.N. si este in suprafaţă total ă de 178.415 mp.

Regimul juridic al terenului este specificat în extrasele de C.F. 405178, 405180,

405800, 412567, 413091 - Timişoara, numerele cadastrale Cc 1191/2/1; 1191/2/1/1;

Cc 1191/1/1-7; Cc 1191/4/1-5; Cc 1252; A 1296/1/1/2; A 1296/1/2; 412567; 413091,

din care rezultă ca beneficiul S.C. CEREAL DOCKS Romania S.R.L. detine

proprietatea asupra terenului .


34/181



34

Conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, terenul este delimitat

astfel:

- la nord , calea ferata Timişoara - Cruceni

- la est , S.C. SHELL-GAS BUCUREŞTI

- la sud , CCP 7 aflat în administrarea A.N.I.F. Sucursala Timiş - Mure ş

Inferior.

- la vest , De 1191/1/4.

Conform planului de situaţie, în partea sudică a terenului interesat la lucr ări este situat

canalul de desecare CCP 7,

Din punct de vedere hidroameliorativ, terenul ce face obiectul prezentei documentaţii,

este cuprins în Amenajarea Hidroameliorativă Complex ă Şag - Topolovăţ U.D.

Utvin, jud. Timiş, ce apar ţine Sucursalei Teritoriale Timiş-Mureş Inferior.

Condiţiile morfologice şi geologice existente fac amplasamentul favorabil din punct

de vedere al stabilităţii.

Descrierea procesului de producţie

Capacitatea obiectivului

capacitatea de stocare cereale : 10 152,8 m3/cuvă (siloz) - 81 222,5m 3 total

rulaj cereale – 400 000 t/an

producţie ulei – 172 500 t/an

500 t/zi > 300t/zi conform O.U Nr. 152/2005

* Aceste valori sunt orientative, ele putându-se modifica în concordanţă cu piata

Regim de funcţionare: 8000 ore/an, cu un număr total de personal , muncitori şi

personal administrativ, de 30 persoane.

Programul de lucru va fi de 8 ore la spaţiile administrative şi 24 ore la cele de producţie.

Materia primă: Seminţe de rapiţă, soia, floarea soarelui

Seminţele oleaginoase folosite ca materie prima pentru extragerea uleiurilor vegetale

pe lângă lipide, con ţin în propor ţii mari proteine, zaharide şi apă. În cantităţi mici


35/181



35

contin fosfatide, steride, ceruri, substanţe colorante şi alţi compuşi chimici, care se

extrag o dată cu uleiul şi poartă numele de substan ţe care însoţesc materia grasă.

Raportul cantitativ între miez şi coajă variaz ă în limite destul de largi. Astfel: la

seminţele de floarea soarelui, conţinutul de coajă este 23 – 27%, la cele de soia între 6

– 10%, la seminţele de in şi rapiţă între 4 – 6%.

Floarea soarelui (Helianthus annuus), face parte din familia compozitelor, este

originar ă din America central ă şi a fost adusă în Europa în secolul al XVI –lea .

În prezent floarea soarelui constituie una din principalele culturi oleaginoase, în

producţia mondială de semin ţe oleaginoase ocupă locul al doilea dup ă soia.

Sămân

ţa de floarea soarelui se compune din înveli

şul exterior (coaja), o pieli

ţă sub

ţire

(tegumentul) şi miezul.

Coaja conţine puţin ulei (0,7 – 1%), componenţii principali ai acesteia fiind celuloza şi

nemiceluloza. Coaja are o structur ă poroas ă, din care motiv absoarbe o cantitate mare

de ulei, ceea ce îngreunează procesul de extragere a uleiului la presare.

Lipidele (uleiul), proteinele şi substanţele extractive neazotate sunt concentrate în

miezul seminţelor.

Cojile care rezultă la decorticarea semin ţelor se folosesc în întreprinderile de uleidrept combustibil,sau ca materie primă pentru fabricarea furfurolului, un solvent

utilizat la rafinarea uleiurilor.

Ulei natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in plus o

aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza. Este foarte

bogat in vitaminele E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem de sanatosi pentru inima si

vasele de sange), precum si in substante cu efecte antiinfectioase, stimulatoare ale

activitatii hormonale, regenerative etc.

Caracteristile calitative ale semintelor de floarea-soarelui destinate industrializarii

sunt, in principal, urmatoarele:

► continutul in umidiatate

► continul de corpuri st ặine

► seminte cu defecte


36/181



36

► masa hectolitrcica a semintelor de floarea-soarelui variaza intre 40 si 42

kh/hl

Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:

densitatea la 20 grade = 0,92;

vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;

punctul de fuziune = - 16 grade;

punctul de rupere = - 5 grade;

PCI (Kcal/kg) = 9032;

Amplitudinea autoinflamarii = 30.

In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca

biocarburanti. Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este

usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare

de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui

contine intre 10-15% oxigen,

ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.

Utilizarea florii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare a acestei plante

Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in

industria mezelurilor.

Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a

maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150

kg /tona produs.

Soia (Glyccine hispita Max), face parte din familia leguminoaselor şi este o plantă

originar ă din China. În prezent soia este prima cultur ă oleaginoas ă din lume ca

producţie de ulei. Ca toate leguminoasele, planta de soia prezintă pe r ădăcină

nodozităţi pe care se găsesc bacterii fixatoare de azot, care tr ăiesc în sol şi au

capacitatea de a fixa în combinaţii organice azotul atmosferic, îmbogăţind astfel solul

în azotul necesar dezvoltării plantelor.


37/181



37

Soia are multiple întrebuinţări, fiind o plantă bogat ă atât în ulei, cât şi în proteine.

Astfel, f ăina de soia este un produs de o mare valoare nutritivă, iar şrotul de soia este

unul din cele mai bune nutreţuri.

Din uleiul de soia se recuperează lecitina, folosit ă ca emulgator în fabricarea

margarinei, în industria cosmetică şi farmaceutică, la fabricarea ciocolatei, etc.

Fructul plantei de soia este o păstaie care conţine trei pana la cinci seminte. Samanta

de soia constituie 8-9% din greutatea semintelor.

Samanta de soia este acoperita cu cu o coaja subtire, concrescuta de miez,

sfaramicioasa si care se separa usor.

Soia are multiple intrebuintari astfel ca faina de soia are o mare valoare nutritiva.

Ca forma semintele de soia seamana cu boabele de mazare, fiind putin aplatizate.

Culoarea semintelor variaza de la galben pana la maro-deschis; exista si varietati de

culoare neagra si pestrita.

Rapita (Brassica oleracea), face parte din din familia crucifelelor.

Se cultiva ca planta oleaginoasa din secolul XVI-lea. Se cultiva doua varietati de

rapita: rapita colz si rapita naveta.

Rapita colz are forma de pastaie cu 4-7 seminte si un continult ridicat de ulei (38-44%). Rapita naveta are seminte mai marunte decat varietatea colza, cu un continut

de ulei 33-38%.

Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are dou ă mari întrebuin ţări în domeniul

alimentar şi domeniul biocombustibilului. Pretabilitatea şi eficienţa culturii fiind

raportată diferen ţiat la aceste utilizării şi la posibilităţile de valorificare a produsului

finit.

Uleiul vegetal de rapiţă este astfel utilizat în:

» industria agroalimentar ă,

» industria combustibililor.

Se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele

oleaginoase.


38/181



38

Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare ; turtele de rapita obtinute

din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide

si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii ;

Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare

pentru grau si orzul de toamna .

Activitatea de prelucrare a materiilor prime vegetale, seminţe de soia, floarea

soarelui, rapiţă, şi de producere a uleiului, pentru care societatea solicită Acord de

mediu, se incadreaza conform Ordinului 134/2010, pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, in Anexa 2

la H.G. 445/2009-lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii

evaluarii impactului asupra mediului, la punctul 7. a) şi anume “fabricarea uleiurilor

si grasimilor vegetale si animale”, cu o capacitate de produc ţ ie a produselor finale

la mai mare de 300 t/zi (valoare medie trimestrial ă ).

Întrucât capacitatea nominală a instala ţiei proiectate este 500 t/zi produs finit, iar

capacitatea totală de prelucrare de materii prime vegetate a societ ăţii este de 1000

tone/zi seminţe de rapiţă şi floarea soarelui şi respectiv 1000 tone/zi boabe de soia,

rezultă c ă aceast ă instala ţie va intra sub incidenţa Directivei IPPC, transpusă înlegislaţia românească de OUG 152/2005 şi Legea 84/2006, privind prevenirea si

controlul integrat al poluarii, aceasta incadrandu-se in Anexa nr.1, punctul 6.4. b/(2),

fapt pentru care se va solicita obtinerea autorizatiei integrate de mediu.

Principalele etape ale fluxului tehnologic de fabricare a uleiurilor sunt:

a. Etape preliminare extractiei uleiurilor vegetale si rafinarii acestora

Aprovizionarea cu cereale se realizează cu camioane precum şi cu vagoane CF,

existând două benzi auto şi una feroviar ă. Cantităţile de cereale primite se cântăresc şi

se înregistrează automat.

Descărcarea semin ţ elor


39/181



39

Locaţiile de descărcare vor fi închise şi vor avea, în cazul căilor auto, pentru accesul

în interiorul lor, por ţi cu deschidere automată, pentru a evita r ăspândirea prafului

rezultat de la descărcarea cerealelor.

În cazul aprovizionării cu vagoane CF, descărcarea materiei prime va fi f ăcută direct

pe gr ătare, care confer ă acces la transportoarele localizate sub paviment ce transport ă

seminţe la depozit.

Precur ăţ irea

După desc ărcare, seminţele sunt precur ăţate, etapă ce presupune o succesiune de

procese mecanice de descojire, eliminare a pietrelor, nisipului şi a eventualelor

impurităţ

i de dimensiuni mai mari decât seminţele. Particule metalice sunt îndep

ărtate

ulterior prin intermediul unui separator magnetic.

Seminţele cur ăţate sunt uscate cu abur şi transportate în silozurile de depozitare cu o

capacitate totală de aproximativ 80000 t (grâul ca referin ţă).

Pre-presare

Seminţele tratate vor fi transportate la unitatea de pre-presare. Seminţele exfoliate sau

zdrobite sunt încălzite cu abur într-un aparat cu funcţionare continuă.

În acelaşi timp are loc uscarea seminţelor, vaporii de apă forma ţi prin uscare fiindevacuaţi printr-o conductă de aspirare producându-se un efect considerabil de uscare.

După tratarea mecanic ă şi termică, seminţele sunt presate la rece într-o presă de

fric ţ iune, unde se separ ă ulei brut. Uleiul brut se filtreaz ă şi se depozitează în

rezervoare (cu o capacitate totală de cca 20.000 mc). Turta de semin ţe împreună cu

resturile rezultate de la filtrarea uleiului sunt dirijate către instalaţia de extracţie.

b. Etapele ciclului productiv de extractie si rafinare a uleiurilor vegetale

La instalaţia de producţie a S.C. Cereal Docks Romania S.R.L., amplasată în

Timişoara, se vor desf ăşura următoarele activităţi:

A. Extrac ţie de ulei şi lecitină şi producţie de f ăină cu o capacitate de produc ţie

de 1.000 t/g;

B. Rafinare uleiuri vegetale cu o capacitate de producţie de 500 t/g.


40/181



40

C. Pe lâng ă acestea, instala ţia va desf ăşura si următoarele activităţi asociate din

punct de vedere tehnic:

• Epurare ape reziduale industriale;

• Producţie de vapori;

• R ăcire ape de proces.

A. INSTALAŢIE INTEGRATĂ DE EXTRACŢIE A ULEIULUI DIN

SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI – RAPIŢĂ – SOIA, DOTAT CU

SECŢIE DE CUR ĂŢARE A ULEIULUI ŞI DE DEGUMARE.

Instalaţia de extracţie a uleiului şi lecitinei din seminţe oleaginoase (soia, rapiţă şi

floarea-soarelui) este constituită dintr-un ansamblu de echipamente care utilizeaz ă hexan tehnic comercial, ca şi solvent de extracţie a uleiului din seminţele

corespunzător pregătite. Din extract, după separarea solventului de extrac ţie, se

obţine uleiul, din care se extrage lecitina prin aşa-numitul proces de degumare.

Reziduurile rezultate din extracţie formează faina care este desolventizat ă în mod

corespunzător (recuperarea hexanului) înainte de a fi stocată.

Toate echipamente care compun instalaţia constituie un ansamblu ermetic în care

hexanul intr ă în contact cu semin ţele, se extrage uleiul formându-se un amestec deulei / hexan din care solventul este recuperat şi reciclat continuu în instalaţie.

Instalaţia funcţionează continuu, fiind ermetizat ă, f ăr ă nici o scurgere de solvent sau

ulei amestecat cu solvent. În instalaţie intr ă în continuu semin ţele sub formă de fulgi

(prin canalul sub formă de spiral ă, ermetic, cu capac automat şi închidere cu ghilotină

automată, de urgenţă sau pentru oprire) şi iese în mod continuu f ăina dezuleiată şi

desolventizată şi uleiul distilat.

Întreaga instalaţie este menţinută întotdeauna, în timpul utiliz ării, într-o uşoar ă

depresiune (aproximativ 10 mm de coloana de apă) prin dispozitive specifice şi

ejectoare cu abur şi pompa de vid. Aerul care intr ă împreun ă cu semin ţele este

expulzat, după sp ălarea în coloana cu uleiul de vaselină r ăcit.

Fluxul a procesului de extractie a uleiului cu n-hexan precum si a rafinarii uleiurior

vegetale este evidentiat in schema din Fig. 1.1(a,b) anexata.


41/181



41

În continuare sunt descrise diversele secţiuni ale instalaţiei de productie cu

reprezentare in schemele tehnologice aferente.

Secţiunea de cur ăţare pentru seminţe de floarea-soarelui – soia şi rapiţă

Seminţele sunt introduse în rezervorul în funcţiune OSC-00, de unde prin canalul în

formă de spiral ă OSC-01 se ajung la Sec ţiunea de Cur ăţare a seminţelor: această

secţiune este necesar ă pentru a îndep ărta impurităţile din seminţe, cum ar fi pământ,

frunze, etc.

Prin elevatorul cu cupe OSC-02 se ajung la balanţa OSC-05 prin care se programează

capacitatea instalaţiei, prin descărcarea balanţei electronice se ajung la cele două

dispozitive de cur ăţ

are cu sită OSC-06 care sunt dotate cu diferite gr

ătare în func

ţie

de produsul prelucrat. Dispozitivele de cur ăţare sunt aspirate permanent, iar aerul

înainte de a fi eliminat în atmosfer ă este tratat într-un filtru cu mâneci OSC-08

capabil să asigure un maxim de 20 mg de pulberi pe m 3 de aer. Semin ţele cur ăţate de

impurităţi traversează dispozitivele de separarea OSC-04, înainte de a alimenta

secţiunea următoare prin dispozitivul de transportare OSC-09.

Prelucrarea seminţelor de soia Secţiunea de spargere

Seminţele de soia, ca şi cele de floarea-soarelui, după ce au fost cur ăţate, sunt

transportate la secţiunea de spargere a seminţelor, în care seminţele întregi de soia

sunt sparte în 4 bucăţi înainte de a fi pregătite pentru transformare în fulgi.

Prin transportatoarele OSC-10 şi 11 se ajung la presele de spargere OSC-13 în care,

cu ajutorul unor cilindri speciali cu dungi, seminţele de soia sunt sparte în 4 bucăţi.

Secţiunea de condiţionare (pregatire) şi transformare în fulgi

Seminţele de soia sparte în 4 bucăţi ajung la încălzitorul-pregătitor OSC-27, unde

seminţele trecând de la un nivel la altul şi de la prima etapă la cea de-a doua etap ă,

sunt încălzite pentru a alimenta presele de formare a fulgilor OSC-31. În această

instalaţie, seminţele încălzite sunt presate înainte de a alimenta o a doua secţiune de

tratare într-o matriţă speciale înc ălzită EX301-01. Cu ajutorul acestei matri ţe, celulele


42/181



42

ce conţin ulei se sparg f ăcând mai uşor procesul succesiv de prelucrare şi extracţie a

uleiului cu solvent (Hexan). Produsul din soia astfel prelucrat, înainte de a alimenta

secţiunea de extracţie, traversează un r ăcitor special cu pat fluid capabil să reduc ă

temperatura.

Prelucrarea seminţelor de floarea-soarelui

Secţiunea de decorticare

Seminţele de floarea-soarelui, după ce au fost cur ăţate de impurităţi, sunt transportate

la secţiunea de decorticare, în care este îndepărtată în mod mecanic coaja exterioar ă.

Funcţia de decorticare este necesar

ă pentru m

ărirea con

ţinutului proteic al f

ăinii;

coaja îndepărtată este utilizat ă ca şi combustibil pentru producţia de abur într-un

cazan corespunzător cu biomasă.

Prin transportatoarele OSC-10 şi 11 se ajung la dispozitivele de decorticare OSC-12,

unde în mod mecanic coaja este desprinsă de pe pulp ă, pulpa şi coaja cad în

separatoarele oscilante corespunzătoare OSC-15 ţinute sub aspiraţie, datorită

diferenţei de greutate cele două produse sunt separate, iar pulpa ajung la sec ţiunea

următoare de presare. Aerul aspirat este şi el filtrat în filtre corespunzătoare cumâneci OSC-22 capabile să asigure reziduuri minime de pân ă la 20 mg/m 3 de aer.

Secţiunea de laminare şi încălzire

Seminţele decorticate ajung la presele de transformare în fulgi OSC-31, unde

seminţele sunt presate pentru a fi transferate apoi, cu ajutorul dispozitivelor de

transportare OSC-25, în încălzitorul-condiţionator OSC-27, unde seminţele, trecând

de la un nivel la altul şi de la prima etapă la cea de-a doua etap ă, sunt încălzite şi apoi

ajung la secţiunea următoare de pre-presare.

Secţiunea de pre-presare

Seminţele, pregătite în prealabil şi încălzite în OSC-27, ajung, prin intermediul

transportatorului TR301-18 şi 19 la presele cu şurub SP301-01, unde printr-o

presiune mecanică se ob ţine o extracţie par ţială a uleiului, care, con ţinând impurităţi

rezultate din acţiunea mecanică, va ajunge la secţiunea următoare de cur ăţare a


43/181



43

uleiului. Restul de seminţe conţinând încă o cantitate important ă de ulei va ajunge la

procesul următor de extracţie a uleiului cu solvent (Hexan). Produsul de floarea-

soarelui astfel tratat, înainte de a ajunge la secţiunea de extracţie, traversează un

r ăcitor special cu pat fluid capabil să reduc ă temperatura.

Secţiunea de curăţare a uleiului

Uleiul provenit de la presele SP301-01, conţinând reziduuri de f ăină de floarea-

soarelui, este cur ăţat mai întâi printr-o decantare naturală într-un decantor static

special ST304-01 şi apoi într-o secţiune de separare mecanică. Uleiul pre-cur ăţat în

decantorul static ST304-01 ajunge într-un dispozitiv special de amestecare R304-01

prin pompa P304-01. Aici uleiul, care conţine înc

ă reziduuri de f

ăină de floarea-

soarelui, este amestecat cu apă, care are funcţia de a îngreuna f ăinurile, care

amestecate cu uleiul ajung într-un separator cu centrifugă S301-01, unde prin

centrifugare sunt separate lăsând uleiul cur ăţat de impurităţi.

Prelucrarea seminţelor de rapiţă

Secţiunea de încălzire şi laminare

Seminţele de rapiţă, după ce au fost cur ăţate în secţiunea de cur ăţare, ajung la primaetapă din înc ălzitorul-condiţionator OSC-27 în care se realizează o preînc ălzire a

seminţelor înainte de a ajunge la laminoarele de transformare în fulgi OSC-31 prin

transportatorul intermediar OSC-27E – 29 şi 30A. După presare, semin ţele de rapiţă

intr ă în cea de-a doua etap ă a înc ălzitorului– condiţionator OSC-27, prin

transportatorul OSC32 şi 30B pentru a fi încălzite la temperatura necesar ă pentru a

ajunge în secţiunea următoare de pre-presare.

Secţiune de pre-presare

Seminţele, pregătite în prealabil şi încălzite în OSC-27, ajung, prin intermediul

transportatorului TR301-18 şi 19 la presele cu şurub SP301-01, unde printr-o

presiune mecanică se ob ţine o extracţie par ţială a uleiului, care, con ţinând impurităţi

rezultate din acţiunea mecanică, va ajunge la secţiunea următoare de cur ăţare a

uleiului. Restul de seminţe conţinând încă o cantitate important ă de ulei va ajunge la


44/181



44

procesul următor de extracţie a uleiului cu solvent (Hexan). Produsul de floarea-

soarelui astfel tratat, înainte de a ajunge la secţiunea de extracţie, traversează un

r ăcitor special cu pat fluid capabil să reduc ă temperatura.

Secţiune de curăţare a uleiului

Uleiul provenit de la presele SP301-01, conţinând reziduuri de f ăină de rapita este

cur ăţat mai întâi printr-o decantare naturală într-un decantor static special ST304-01

şi apoi într-o secţiune de separare mecanică. Uleiul pre-cur ăţat în decantorul static

ST304-01 ajunge într-un dispozitiv special de amestecare R304-01 prin pompa P304-

01. Aici uleiul, care conţine încă reziduuri de f ăină de floarea-soarelui, este amestecat

cu apă, care are func

ţia de a îngreuna f

ăinurile care, amestecate cu uleiul ajung într-

un separator cu centrifugă S301-01, unde prin centrifugare sunt separate, l ăsând

uleiul cur ăţat de impurităţi.

Extracţia uleiului cu solvent

Procesul tehnologic de extractie a uleiurilor vegetale in cadrul fabricii SC Cereal

Docks Romania SRL, Timisoara, utilizeaza ca solvent n-hexanul.

Hexanul folosit la extragerea uleiului este un lichid inflamabil, asemănător cugazolina, cu temperatura de autoaprindere de 225 oC, temperatura de inflamabilitate a

vaporilor -22,5 oC, şi greutatea specifică 0,678. Hexanul necesar procesului va fi

stocat într-un rezervor cu capacitatea de 33,9 t într-o cuvă îngropat ă lâng ă sec ţia de

extragere a fabricii. Conform clasificării din H.G. nr. 804/2007, Partea a 2-a -

Categorii de substante si preparate periculoase care nu sunt nominalizate in mod

specific in partea 1, depozitul de hexan cu capacitatea de 33,9 t, fraza de risc R11, se

încadrează la pozi ţia 7b. "Lichide FOARTE INFLAMABILE unde substanta sau

preparatul se incadreaza la definitia data la nota 3 b)(2)- substantele si preparatele

avand un punct de inflamabilitate mai scazut de 21oC si care nu sunt extrem de

inflamabile (fraza de risc R11, liniuta a doua)". Conform H.G. nr. 804/2007,

beneficiarul are obligaţia de a aplica prevederile art. 7 şi 8, cantitatea de 33,9 t fiind


45/181



45

mai mare decât cantitatea relevantă care este de 10 t. Fraza de risc R11 a fost stabilit ă

din fişa cu datele fizico-chimice şi de securitate a produsului.

Depozitarea hexanului se face într-un rezervor de 50 mc, fiind asigurată posibilitatea

golirii complete a rezervorului într-un rezervor de avarie cu capacitatea de 50 mc

aflat în aceeaşi cuvă, rezervor care este în permanenţă gol.

În aceeaşi cuvă se mai afl ă un rezervor în care se face separarea hexanului de apa din

procesul de producţie. Toate cele 3 rezervoare sunt amplasate într-o cuvă de beton

îngropată.

Instalaţia de extracţie este echipată cu un extractor, care functioneaza pe baza a şa

numitului principiu de extrac

ţ ie contra curent

si este de tipul celui din figura de mai

jos:

Utilizarea acestei instalaţii de extracţie duce la obţinerea unei cantităţi mari de ulei

brut de calitate superioar ă şi la o cantitate redusă de ulei în srot.

Materialul neprelucrat este alimentat în extractor (C302-01) printr-un transportator

special (T302-01) care împiedică vaporii de hexan s ă ias ă din extractor.

Extractorul (C302-01) constă, în principal, dintr-o bandă filtrant ă metalic ă care

avansează lent, ghidat de dou ă şine orizontale, şi care transportă un strat gros de

seminţe (până la 2,5 metri, în func ţie de capacitate), pregătite corespunzător

(transformate în fulgi, pellett, etc.).

În timpul înaintării lente a benzii, stratul de seminţe este spălat în urma percolării cu

solvent in contracurent cu direcţia de înaintare a benzii. Solventul percolează


46/181



46

seminţele, îmbogăţindu-se cu materie grasă, în timp ce amestecul obţinut este filtrat

în acelaşi timp prin stratul produs. Extractorul nu are nevoie de filtre auxiliare.

Pompele (P302-01 A/B/C/D etc.), (P302-02) şi (P302-03) asigur ă sp ălarea seminţelor

în contracurent cu amestecuri cu diferite concentraţii. De la ultima secţiune, la nivelul

intr ării seminţelor în extractor, un amestec concentrat de ulei/hexan este prelevat de

la pompa (P302-04) şi trimis la rezervorul cu amestec (D302-01). Parte din amestecul

Îmbogăţit este reciclat pentru a unge şasiul benzii (covorului) metalic în timp ce

restul amestecului este trimis la secţiunea de distilare pentru separarea uleiului de

solvent.

Seminţele dezuleiate, dup

ă ce au fost sparte, cu înc

ă o mic

ă cantitate de solvent pur,

sunt trimise la desolventizatorul-pr ă jitor (C303-01) cu ajutorul benzii transportatoare

erm

Documents

Facrica de Extractie Uleiuri Vegetale