Influena omului asupra evoluiei solului poate fi sintetizat
astfel:
nlocuirea vegetaiei naturale cu pajiti sau perdele de protecie
nlocuirea vegetaiei naturale cu culturi agricole i executarea
lucrrilor agrotehnice introducerea n sol a ngrmintelor,
amendamentelor i pesticidelor lucrri de desecare, drenaj i irigare
lucrri de modelare-nivelare excavarea i acoperirea solului
n Romnia, primele dou categorii de activiti realizeaz impactul
cel mai mare.Defriarea pdurii i instalarea pajitii determin:
nelenirea solului intensificarea bioacumulrii dispariia
orizontului organic (soluri brune acide din M. Cibinului) orizont A
mai bune structurat, mai gros i mai afnat orizontul B devine mai
afnat umezire mai uniform a profilului scderea coninutului de humus
dar creterea calitii lui creterea pH-ului i V
Realizarea perdelelor de protecie n locul vegetaiei erbacee
(cernoziom Mrculeti, 41 de ani de la instalare) determin scderea
adncimii carbonailor i a efervescenei 23-48 cm, concreiunile apar
mai jos i sunt mai mari, scade pH-ul, colorit general mai nchis,
structur n A mai bine format, uoar migrare a argilei.Luarea n
cultur a solului produce modificri mai nsemnate la solurile de sub
pdure dect la cele din step. Spre exemplu, solurile brun rocate
ncep s evolueze spre cernoziomuri argiloiluviale.Un alt efect al
defririi l reprezint intensificarea eroziunii, dar i nmltinirea
solurilor cu exces de umiditate (Dep. Baia Mare).Defriarea pdurii
de la Sptaru din lunca Clmuiului, ar determina salinizarea
lcovitilor.Prin desecare, solurile hidromorfe tind s evolueze ctre
solul zonal (lcovitile din C. Banatului s-au transformat n
cernoziomuri). Pot aprea ns i procese inverse de nmltinire i
salinizare (C. Tisei, lunca i delta Dunrii).Prin acoperire solurile
sunt scoase din circuitul agricol, n timp ce prin excavare, nveliul
de sol este complet distrus.Omul intervine i n mod pozitiv de
obicei prin msuri de combatere a degradrii solurilor i nu de
prevenire, msuri prin care stopeaz procesul de degradare.
