Embed Size (px)
Citation preview
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 1/16
FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
PROGRAMUL DE STUDII 0911.1 STOMATOLOGIE
DEPARTAMENTUL MEDICINĂ INTERNĂ
DISCIPLINA DE MEDICINĂ INTERNĂ-SEMIOLOGIE
APROBATĂ la şedinţa Comisiei de asigurare a calităţii şi
evaluării curriculare facultatea de
Stomatologie
Proces verbal nr._2_ din _13.02.2018_
Preşedinte, dr. şt. med., conf. univ.
Stepco Elena _ _
APROBATĂ la şedinţa Consiliului Facultăţii
de Stomatologie
Proces verbal nr._6 _ din _20.02.2018_
Decanul Facultăţii, dr. hab. şt.med., conf.univ.
Ciobanu Sergiu _ _
APROBATĂ la şedinţa Disciplinei de medicină internă-semiologie
Proces verbal Nr.8 din 02.02.2018
Şef disciplina, dr. hab. şt. med., prof. univ.
Istrati Valeriu _ _
CURRICULUM
DISCIPLINA MEDICINĂ INTERNĂ
Studii integrate
Tipul cursului: Disciplină obligatorie
Chişinău, 2018
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 2/16
I. PRELIMINARII
Prezentarea generală a disciplinei: locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor
specifice ale programului de formare profesională / specialităţii
Studierea metodelor clinice de examinare al bolnavilor terapeutici; principalelor metode de
diagnostic de laborator şi instrumentale (cu cele mai complicate de a le face cunoştinţă);
Misiunea curriculumului (scopul) în formarea profesională
a învăţa de a depista simptomele afecţiunilor organelor interne, a putea înţelege şi explica
originea lor şi aplicarea lor în diagnostic clinic;
a învăţa argumentarea diagnosticului clinic prin diagnostic sindromal;
a învăţa a aprecia rolul simptomelor şi sindroamelor în diagnosticul unora din cele mai
importante afecţiuni de bază cu explicarea principiilor de tratament medicamentos şi de ajutor
medical urgent în aceste afecţiuni (pregătirea către stagiul practic după anul III).
Limbile de predare a disciplinei: română, rusă, engleză;
Beneficiari: studenţii anului 3, facultatea Stomologie.
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul disciplinei S.06.O.071
Denumirea disciplinei Medicină Internă
Responsabil (i) de disciplină Istrati Valeriu dr. hab. şt. med., prof. univ., şef
Disciplina
Anul 3
Semestrele
6
Numărul de ore total, inclusiv: 90
Curs 17 Lucrări practice 17
Seminare 34 Lucrul individual 22
Forma de evaluare E Numărul de credite 3
III. OBIECTIVELE DE FORMARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI
La finele studierii disciplinei studentul va fi capabil: la nivel de cunoaştere şi înţelegere:
să recunoască sindroamele principale în medicina internă la pacienţi;
să cunoască particularităţile debutului şi evoluţiei afecţiunilor principale ale medicinii interne;
să înţeleagă metodologia şi particularităţile examinării pacienţilor cu afecţiuni principale ale
medicinii interne;
să cunoască, etiologia şi patogenia bolilor principale ale medicinii interne în prizma realizării
clinice ale sindroamelor studiate;
să cunoască metodele contemporane de investigaţie (urgente şi programate) în afecţiunile
principale ale medicinei interne;
să cunoască principiile de tratament ale bolilor studiate;
să cunoască metodele de profilaxie a patologiilor cronice şi acute, aplicate în medicina internă.
la nivel de aplicare: aplicarea cunoştinţelor teoretice în practica activităţii profesionale şi sociale;
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 3/16
colectarea şi estimarea corectă a acuzelor şi datelor de anamneză cu explicaţia mecanizmelor lor;
examinarea corectă a pacienţilor pe sisteme;
stabilirea diagnosticului prezumtiv;
aplicarea metodele de investigaţie necesare pentru confirmarea diagnosticului;
aprecierea rezultatelor investigaţiilor paraclinice şi instrumentale;
principiile acordării ajutorului urgent în stările critice întilnite în medicină internă;
îndeplinirea şi redactarea documentelor medicale (în cadrul completării fişei de observaţiei
academice);
elaborarea proiectelor de cercetare ştiinţifică în domeniul medicinei interne.
la nivel de integrare: aprecierea importanţei patologiei internistice în contextul medicinei generale şi integrării cu
disciplinele conexe medicale;
aprecierea evoluţiei proceselor fiziologice, etiologia şi fiziopatologia proceselor patologice ale
adultului;
dezvoltarea raţionalmentului clinic, având la bază principiile de diagnostic sindromal al
diverselor forme nozologice şi principiile de tratament;
abordarea creativă a problemelor în medicină internă;
deducerea interrelaţiei între medicină internă şi alte discipline medicale (ftiziologie,
fiziopatologie, morfopatologie, radiologie etc.);
aptitudinea de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu;
consolidarea cunoştinţelor şi acumularea experienţei de examen clinic al pacientului, diagnostic
sindromal şi clinic, şi principiile de tratament maladiilor studiate;
aptitudinea de a însuşi noile realizări în disciplina medicină internă.
să aprecieze importanţa Bolilor interne în contextul Medicinii.
IV. CONDIŢIONĂRI ŞI EXIGENŢE PREALABILE
Pentru însuşirea bună a disciplinei Medicina internă sunt necesare cunoştinţe profunde în
domeniul disciplinelor studiate la anii precedenţi (biologie medicală şi genetica, fiziologie
umană, microbiologie, histologie şi morfopatologie, fiziologie patologică, radiologie şi
imagistică medicală, semiologie medicală etc.).
V. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Cursuri (prelegeri), lucrări practice/ lucrări de laborator/seminare şi lucru individual
Nr.
d/o ТЕМА
Numărul de ore
Prelegeri Lucrări
practice
Lucru
individu
al
1.
Sindromul obstrucției bronșice. Semiologia bronșitei acute și cronice,
astmului bronșic. Patogeneza simptomelor și semnelor. Metode de
examinare clinică, instrumentală și de laborator. Accesul la astm bronșic.
Urgență medicală. Sindromul de hiperaeraţie pulmonară (emfizemul
pulmonar). BPOC.
1 3 1
2.
Sindromul de consolidare a țesutului pulmonar (pneumonie și
atelectroză). Semnele clinice ale bronhopneumoniei, patogeneza lor.
Metode de screening clinic, instrumental și de laborator.Tratament.
Pneumonie franc-lobară. Metode de examen clinic, instrumental și de
1 3 2
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 4/16
Nr.
d/o ТЕМА
Numărul de ore
Prelegeri Lucrări
practice
Lucru
individu
al
laborator.Tratament.
3.
Sindroame pleurale. Pneumotorax (acumulare de aer în cavitatea
pleurală) și hidrotorax (efuziune pleurală). Pleurezie exudativă și
pleurezie fibrinoasă. Diagnostic clinic și instrumental. Șoc anafilactic.
Urgența medicală.
1 3 1
4. Sindromul cavitar, sindroamele mediastinale. Diagnostic clinic și
instrumental. Examinarea pacientului standardizat cu patologie a sistemului
respirator, cardiovascular, digestiv, urinar în CUSIM.
1 3 1
5. Febra reumatismala. Valvulopatie mitrală. Stenoză mitrală.
Insuficiența mitrală. Prolaps valvei mitrale. Metodele de investigații
suplimentare.
1 3 1
6. Valvulopatie aortică. Stenoză de valvă aortă. Insuficiența valvei
aortice. Valvulopatiile tricuspidiene și arterei pulmonare. Metodele de
investigații suplimentare.
1 3 1
7.
Sindromul clinic al hipertensiunii arteriale (primar, secundar),
patogeneză. Semne clinice. Metode de investigațiile clinice,
instrumentale și de laborator. Hipertensiune arterială. Criză
hipertensivă. Diagnostic clinic și instrumental. Hipotensiune arterială.
Urgența medicală.
1 3 1
8.
Sindromul insuficienței coronariene. Boală cardiacă ischemică, forme
clinice. Angină pectorală. Patogeneză, Epidemiologie, clasificare.
Examinare clinică, de laborator și instrumental. Infarct miocardic acut.
Patogeneză, Epidemiologie, clasificare. Examinare clinică, investigații
de laborator și instrumentale. Urgența medicală.
1 3 2
9. Sindroame clinice ale endocarditei, miocarditei, pericarditei. Etiologie.
Diagnostic clinic și instrumental. Urgența medicală. 1 3 1
10.
Insuficiență cardiacă acută și cronică. Insuficiență ventriculară stângă.
Examinare clinică și instrumentală. Astm Cardiac. Edem pulmonar.
Insuficiență ventriculul drept. Cord pulmonar acut cronic și cronic.
Examinare clinică și instrumentală. Tratament. Sincopa. Etologie.
Diagnostic clinic și instrumental. Urgența medicală.
1 3 2
11. Sindroame clinice în boli ale tractului gastro-intestinal. Examinarea
pacienților cu gastrită, ulcer gastric și duodenal. Complicații. Cancer al
tractului gastro-intestinal. Urgența medicală.
1 3 1
12.
Sindroame clinice în fectiuni hepatice: icter, ascită, hipertensiune
portală și insuficiență hepatică. Hepatită cronică și ciroză hepatică.
Colelitiaza. Colica vezicii biliare. Diagnostic clinic și instrumental.
Urgența medicală.
1 3 1
13. Glomerulonefrită acută și cronică. Sindromul nefrotic. Hipertensiune
Nefrogenică. Metodele de investigație instrumentală. Pielonefrită
acută și cronică. Diagnostic clinic și instrumental.
1 3 1
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 5/16
Nr.
d/o ТЕМА
Numărul de ore
Prelegeri Lucrări
practice
Lucru
individu
al
14. Nefrolitiază. Colica renală. Diagnostic clinic și instrumental. Urgența
medicală. Insuficiență renală acută și cronică. Diagnostic clinic și
instrumental. Urgență medicală.
1 3 1
15.
Sindroame clinice în boli endocrine. Examinarea clinică, de laborator
și instrumentală a glandei tiroide. Hipertiroidism. Hipotiroidism.
Particularitățile examinării clinice a pacienților cu diabet zaharat.
Comă diabetică. Diagnostic clinic și de laborator. Urgența medicală.
Raportul de caz clinic (academic).
1 3 2
16. Particularitățile examinării clinice și ale testelor de laborator în
anemie. Particularitățile examinării clinice și ale testelor de laborator
în leucemie.
1 3 1
17. Metode contemporane de examinare de laborator în examinarea
clinică a pacientului. Examinarea pacientului standardizat de sisteme
la CUSIM
1 3 2
Stagiu clinic (total ore)
Total 17 51 22
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT
Obiective Unităţi de conţinut
Pentru fiecare temă prevăzută de programă se va urmări scopul ca studentul:
să cunoască:
o bazele fizice metodelor de examen obiectiv al pacientului, tehnica executării practice al
dexterităţilor practice;
o caracteristice clinice datelor obţinute în examen fizical al pacientului şi interpretarea
variantelor de modificarea lor;
o tabloul semiologic al sindromul pus în discuţie la fiecare temă;
o maladiile ce se manifestă prin sindromul în cauză;
să definească:
o maladiile (sindroamele) puse în discuţie la fiecare temă;
să cunoască:
o detalierea sindromului, care cuprinde fiziopatologia, semiologia, metodele moderne de
investigaţii, semnificaţia sindromului pentru diagnosticul nozologic;
o maladiile ce se manifestă prin sindromul în cauză;
o aspectele moderne de etiologie şi patogenie ale bolilor discutate la fiecare temă;
o principiile de diagnostic clinic şi paraclinic (de laborator şi instrumental) al fiecărei
entităţi nosologice în care se realizează sindroamele studiate cu argumentare;
sa demonstreze abilitatea:
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 6/16
Obiective Unităţi de conţinut
o de a efectua examenul fizical al pacientului cu argumentatrea datelor obţinute în timpul
examinării;
o de a efectua diagnosticul clinic (cu strusturarea lui sindromală) şi argumentarea lui;
o de a întocmi planul de examinare paraclinică cu argumentarea lui;
să aplice:
o cunoştinţele şi deprinderile practice acumulate;
o algoritmul de diagnostic clinic (sindromal), şi principiile de tratament în eventualele stări
de urgenţă;
o cunoştinţele ce ţin de întocmirea documentaţiei medicale (fişa de observaţie academică,
foaia de temperatură, fişa de indicaţi medicamentoase, evidenţa zilnică a pacientului).
să integreze cunoştinţele în domeniile disciplinelor fundamentale, preclinice şi ale celor clinice.
Tema (capitolul) 1. Sindromul obstrucției bronșice. Semiologia bronșitei acute și cronice, astmului
bronșic. Patogeneza simptomelor și semnelor. Metode de examinare clinică, instrumentală și de
laborator. Accesul la astm bronșic. Urgență medicală. Sindromul de hiperaeraţie pulmonară
(emfizemul pulmonar). BPOC.
Să definească noţiunile bronşitei acute şi cronice, a astmului bronşic.
sindromul de hiperaeraţie pulmonară (emfizemul pulmonar). BPOC.
să cunoască modificările examenului clinic ale bronşitei acute şi cronice,
a astmului bronşic. sindromul de hiperaeraţie pulmonară (emfizemul
pulmonar). BPOC.
sa demonstreze rolul factorilor etiologici în bronşita acuta şi cronică, a
astmului bronşic. sindromului de hiperaeraţie pulmonară (emfizemul
pulmonar). BPOC.
să aplice metodele de investigaţie clinică caracteristce pentru fiecare
dintre sindroamele clinice.
să integreze cunoştinţele în cadrul diagnosticului sindromal al bronşitei
acute şi cronice, a astmului bronşic. sindromul de hiperaeraţie
pulmonară (emfizemul pulmonar). BPOC.
o Definiţia;
o Epidemio
logie;
o Etiopatog
enie;
o Manifestă
ri clinice;
o Diagnosti
c clinic sindromal;
o Metodele
de diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 2. Sindromul de consolidare a țesutului pulmonar (pneumonie și atelectroză).
Semnele clinice ale bronhopneumoniei, patogeneza lor. Metode de screening clinic,
instrumental și de laborator.Tratament. Pneumonie franc-lobară. Metode de examen clinic,
instrumental și delaborator. Tratament.
Să definească noţiunile sindromului de condensare a ţesutului pulmonar
să cunoască modificările examenului clinic ale sindromului de condensare
a ţesutului pulmonar
sa demonstreze rolul factorilor etiologici în sindromului de condensare a
ţesutului pulmonar
să aplice metodele de investigaţie clinică caracteristce pentru fiecare
dintre pneumonii
să integreze cunoştinţele în cadrul diagnosticului sindromal al
sindromului de condensare a ţesutului pulmonar.
o Definiţia;
o
Epidemiologie;
o
Etiopatogenie;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic paraclinic
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 7/16
Obiective Unităţi de conţinut
de laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 3. Sindroame pleurale. Pneumotorax (acumulare de aer în cavitatea pleurală) și
hidrotorax (efuziune pleurală). Pleurezie exudativă și pleurezie fibrinoasă. Diagnostic clinic și
instrumental. Șoc anafilactic. Urgența medicală.
Să definească noţiunile sindroamele pleurale.
să cunoască modificările examenului clinic ale sindroamele pleurale.
sa demonstreze rolul factorilor etiologici în pneumotoracele (acumulare
de aer în cavitatea pleurală) şi hidrototoracele (revărsatul pleural).
pleurezia exudativă şi pleurezia fibrinoasă.
să aplice metodele de investigaţie clinică caracteristce pentru sindromul
fiecare sindroamele pleurale.
să integreze cunoştinţele în cadrul diagnosticului sindromal în
sindroamele pleurale.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 4. Sindromul cavitar, sindroamele mediastinale. Diagnostic clinic și instrumental. Examinarea pacientului standardizat cu patologie a sistemului respirator, cardiovascular, digestiv, urinar în
CUSIM.
Să definească noţiunile sindrom cavitar şi sindrom mediastinal.
să cunoască modificările examenului clinic ale sindroamelor cavitare şi
sindrom mediastinale.
sa demonstreze rolul factorilor etiologici în sindrom cavitar şi sindrom
mediastinal.
să aplice metodele de investigaţie clinică caracteristce pentru sindrom
cavitar şi sindrom mediastinal.
să integreze cunoştinţele în cadrul diagnosticului sindromal al
sindromului cavitar şi sindromului mediastinal.
Să posede examinarea clinică a pacientului standardizat pe sisteme
(respirator, cardiovascular, digestiv, urinar, endocrin) la CUSIM
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 5. Febra reumatismala. Valvulopatie mitrală. Stenoză mitrală. Insuficiența
mitrală. Prolaps valvei mitrale. Metodele de investigații suplimentare.
Să definească noţiunile de febra reumatismală.
să cunoască modificările examenului clinic ale febrei reumatismale.
sa demonstreze rolul factorilor etiologici în febra reumatismală.
să aplice metodele de investigaţie clinică caracteristce pentru febra
reumatismală.
să integreze cunoştinţele în cadrul diagnosticului febrei reumatismale.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 8/16
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească noţiunile de valvulopatiile mitrale. stenoza mitrală.
insuficienţa mitrală. prolapsul mitral.
să cunoască modificările examenului clinic în valvulopatiile mitrale.
stenoza mitrală. insuficienţa mitrală. prolapsul mitral.
sa demonstreze rolul factorilor etiologici în valvulopatiile mitrale. stenoza
mitrală. insuficienţa mitrală. prolapsul mitral.
să aplice metodele de investigaţie clinică caracteristce pentru
valvulopatiile mitrale. stenoza mitrală. insuficienţa mitrală. prolapsul
mitral.
să integreze cunoştinţele în cadrul diagnosticului valvulopatiile mitrale.
stenoza mitrală. insuficienţa mitrală. prolapsul mitral.
clinice;
o Diagnostic
clinic;
o Metodele de
diagnostic paraclinic
de laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 6. Valvulopatie aortică. Stenoză de valvă aortă. Insuficiența valvei aortice.
Valvulopatiile tricuspidiene și arterei pulmonare. Metodele de investigații suplimentare.
a defini conceptele de aorta valvulopathies. Stenoza valvei aortice.
Regurgitare a valvei aortice.
să cunoască modificările examinării clinice în valvulopatiile aortei.
Stenoza valvei aortice. Regurgitare a valvei aortice.Valvulopatii de
trunchi pulmonar.
a demonstra rolul factorilor etiologici în valvulopatiile aorta. stenoza
aortică. insuficiență aortică. Valvulopatii ale trunchiului pulmonar.
să aplice metodele de investigare clinică caracteristice pentru stenoza
aortică. insuficiență aortică, valvulopatii pulmonare.
pentru a integra cunoștințele în valvulopatii diagnostic de aorta, stenoza
aortică, insuficiență aortică. valvulopatii pulmonare.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic;
o Metodele de
diagnostic paraclinic
de laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 7. Sindromul clinic al hipertensiunii arteriale (primar, secundar), patogeneză.
Semne clinice. Metode de investigațiile clinice, instrumentale și de laborator. Hipertensiune
arterială. Criză hipertensivă. Diagnostic clinic și instrumental. Hipotensiune arterială. Urgența
medicală.
a defini conceptele de sindrom clinic al hipertensiunii arteriale.
hipertensiune arterială esențială și secundară. hipotensiune arterială.
a cunoaște modificările în examinarea clinică a sindromului
hipertensiunii clinice. hipertensiune arterială esențială și secundară.
hipotensiune arterială.
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindromul clinic al
hipertensiunii arteriale. hipertensiune arterială esențială și secundară.
hipotensiune arterială.
să aplice metodele de investigare clinică caracteristice pentru sindromul
clinic al hipertensiunii arteriale. hipertensiune arterială esențială și
secundară. hipotensiune arterială.
a integra cunoștințele în diagnosticul sindromului clinic al hipertensiunii
arteriale. hipertensiune arterială esențială și secundară. hipotensiune
arterială.
cunoașterea principiilor tratamentului în caz de urgență hipertensivă și
în hipotensiune arterială.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 9/16
Obiective Unităţi de conţinut
Tema (capitolul) 8. Sindromul insuficienței coronariene. Boală cardiacă ischemică, forme clinice.
Angină pectorală. Patogeneză, Epidemiologie, clasificare. Examinare clinică, de laborator și
instrumental. Infarct miocardic acut. Patogeneză, Epidemiologie, clasificare. Examinare clinică,
investigații de laborator și instrumentale. Urgența medicală.
a defini conceptele de sindrom de insuficiență coronariană. afecțiuni cardiace
ischemice, angină pectorală.
a cunoaște modificările examinării clinice în sindromul insuficienței
coronariene. afecțiuni cardiace ischemice, angină pectorală.
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindromul insuficienței coronariene.
afecțiuni cardiace ischemice, angină pectorală.
a aplica metodele de investigatii clinice caracteristce pentru sindromul
insuficientei coronariene. afecțiuni cardiace ischemice, angină pectorală.
a integra cunoștințele în diagnosticul de sindrom de insuficiență coronariană.
afecțiuni cardiace ischemice, angină pectorală.
a defini conceptele de infarct miocardic acut.
a cunoaște modificările examinării clinice în infarctul miocardic acut.
a demonstra rolul factorilor etiologici în infarctul miocardic acut.
să aplice metodele de investigare clinică pentru sindromul infarctului miocardic
acut.
a integra cunoștințele în diagnosticul de sindrom de infarct miocardic acut.
a cunoașter principiile tratamentului în cazul anginei pectorale și al infarctului
miocardic acut.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 9. Sindroame clinice ale endocarditei, miocarditei, pericarditei. Etiologie.
Diagnostic clinic și instrumental. Urgența medicală.
a defini conceptele de endocardită clinică a sindroamelor, miocardită,
pericardită.
a cunoaște modificările examinării clinice în endocardita endocardită,
miocardită, pericardită.
a demonstra rolul factorilor etiologici în endocardita endocardită clinică
a sindroamelor, miocardită, pericardită.
să aplice metodele caracteristicilor investigațiilor clinice pentru
endocardita sindroamelor clinice, miocardita, pericardita.
a integra cunoștințele în diagnosticul endocarditei clinice a
sindroamelor, miocarditei, pericarditei.
a cunoaște principiile tratamentului.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 10. Insuficiență cardiacă acută și cronică. Insuficiență ventriculară stângă.
Examinare clinică și instrumentală. Astm Cardiac. Edem pulmonar. Insuficiență ventriculul drept.
Cord pulmonar acut cronic și cronic. Examinare clinică și instrumentală. Tratament. Sincopa.
Etologie. Diagnostic clinic și instrumental. Urgența medicală.
a defini sindromul clinic conceptelor de insuficiență cardiacă,
insuficiență cardiacă acută și cronică, astm cardiac, edem pulmonar,
inimă pulmonară acută, inimă pulmonară cronică.
a cunoaște modificările în examinarea clinică a sindromului de
insuficiență cardiacă clinică. insuficiență cardiacă acută și cronică.astm
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 10/16
Obiective Unităţi de conţinut
cardiac. edem pulmonar. inima pulmonară acută.inimă pulmonară
cronică.
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindromul clinic al
insuficienței cardiace. insuficiență cardiacă acută și cronică.astm
cardiac. edem pulmonar. inima pulmonară acută.inimă pulmonară
cronică.
a aplica metodele de investigatii clinice caracteristce pentru sindromul
clinic al insuficientei cardiace. insuficiență cardiacă acută și
cronică.astm cardiac. edem pulmonar. inima pulmonară acută.inimă
pulmonară cronică.
a integra cunoștințele în diagnosticul sindromului de insuficiență
cardiacă clinică. insuficiență cardiacă acută și cronică.astm cardiac.
edem pulmonar. inima pulmonară acută.inimă pulmonară cronică.
a cunoaște principiile tratamentului în astmul cardiac,edem pulmonar
și în infarctul miocardic acut.
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 11. Sindroame clinice în boli ale tractului gastro-intestinal. Examinarea
pacienților cu gastrită, ulcer gastric și duodenal. Complicații. Cancer al tractului gastro-intestinal.
Urgența medicală.
a defini conceptele de sindroame clinice în boala tractului gastro-
intestinal
a cunoaște modificările examinării clinice a sindroamelor clinice din
boala tractului gastro-intestinal
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindroamele clinice din boala
tractului gastro-intestinal
să aplice metodele de investigare clinică caracteristice sindroamelor
clinice din boala tractului gastro-intestinal
a integra cunoștințele în diagnosticul sindroamelor clinice în boala
tractului gastro-intestinal.
să cunoască principiile de tratament în situații de urgență gastro-
intestinale (colici, hemoragie acută).
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 12. Sindroame clinice în fectiuni hepatice: icter, ascită, hipertensiune portală și
insuficiență hepatică. Hepatită cronică și ciroză hepatică. Colelitiaza. Colica vezicii biliare.
Diagnostic clinic și instrumental. Urgența medicală.
a definir conceptele sindroamelor ficatului: icter, hipertensiune portală
și insuficiență hepatică.
a cunoașterea modificărilor examinării clinice a sindroamelor hepatice:
icter, hipertensiune portală și insuficiență hepatică
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindroamele hepatice: icter,
hipertensiune portală și insuficiență hepatică
a aplica metodele de investigare clinică a caracteristce pentru
sindroame hepatice: icter, hipertensiune portală și insuficiență hepatică
a integra cunoștințele în diagnosticul sindroamelor hepatice: icter,
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 11/16
Obiective Unităţi de conţinut
hipertensiune portală și insuficiență hepatică
a defini conceptele de hepatită cronică și ciroză hepatică.
a cunoaște modificările examinării clinice în hepatita cronică și ciroza
hepatică.
a demonstra rolul factorilor etiologici în hepatita cronică și ciroza
hepatică.
a aplica metodele de investigare clinică pentru hepatita cronică și
ciroza hepatică.
a integra cunoștințele în diagnosticul hepatitei și ciroza ficatului.
a cunoaște principiile tratamentului în colica biliară
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 13. Glomerulonefrită acută și cronică. Sindromul nefrotic. Hipertensiune
Nefrogenică. Metodele de investigație instrumentală. Pielonefrită acută și cronică. Diagnostic clinic
și instrumental.
a defini conceptele de sindroame clinice de glomerulonefrită și boli
tubulare-interstițiale.
a cunoaște modificările examinării clinice în sindroamele clinice de
glomerulonefrită, a condițiilor de hipertrofie arterială tubulară-
interstițială și nefrogenă .
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindroamele clinice ale
glomerulonefritei.
a aplica metodele de investigare clinică caracteristice sindroamelor
clinice de glomerulonefrită și bolilor tubulare interstițiale.
a cunoaște principiile tratamentului în glomerulonefrită și hipertensiune
arterială nefrogenă.
o niţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 14. Nefrolitiază. Colica renală. Diagnostic clinic și instrumental. Urgența
medicală. Insuficiență renală acută și cronică. Diagnostic clinic și instrumental. Urgență medicală.
a defini conceptele de nefrolitiază și colică renală.
a cunoaște modificărilor examinării clinice a nefrolitiazei și colicii
renale.
a demonstra rolul factorilor etiologici în nefrolitiază și colică renală.
a integra cunoștințele în diagnosticul de nefrolitiază.
a defini conceptele de sindrom de insuficiență renală acută și cronică.
a cunoaștea modificările examinării clinice, insuficienței renale acute
și cronice.
a demonstra rolul factorilor etiologici în insuficiența renală acută și
cronică.
a integra cunoștințele în diagnosticul insuficienței renale acute și
cronice.
a cunoaște principiile tratamentului în colica renală.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 15. Sindroame clinice în boli endocrine. Examinarea clinică, de laborator și
instrumentală a glandei tiroide. Hipertiroidism. Hipotiroidism. Particularitățile examinării clinice
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 12/16
Obiective Unităţi de conţinut
a pacienților cu diabet zaharat. Comă diabetică. Diagnostic clinic și de laborator. Urgența
medicală. Raportul de caz clinic (academic)
a defini conceptele sindroamelor clinice în bolile endocrine. examinarea
pacienților cu boli ale glandei tiroide, diabetus și comă diabetică.
a cunoaște modificările examinării clinice în sindroamele clinice ale
bolilor endocrine. examinarea pacienților cu tulburări ale glandei
tiroide, diabetus și comă diabetică.
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindroamele clinice în bolile
endocrine. examinarea pacienților cu tulburări ale glandei tiroide,
diabetus și comă diabetică.
a aplica metodele caracteristicilor investigațiilor clinice pentru
sindroamele clinice din bolile endocrine. examinarea pacienților cu
tulburări ale glandei tiroide, diabetus și comă diabetică.
a integra cunoștințele în diagnosticul sindroamelor clinice în bolile
endocrine. examinarea pacienților cu tulburări ale glandei tiroide,
diabetus și comă diabetică.
a cunoaște principiile tratamentului în hiper-și hipotiroidism, diabet
zaharat și comă diabetică.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 16. Particularitățile examinării clinice și ale testelor de laborator în anemie.
Particularitățile examinării clinice și ale testelor de laborator în leucemie.
a defini conceptele de sindroame clinice în boli ale sistemului
hematopoietic, examinarea pacienților cu anemie și leucemie.
a cunoaște modificările examinării clinice în sindroame clinice în boli
ale sistemului hematopoietic, examinarea pacienților cu anemie și
leucemie.
a demonstra rolul factorilor etiologici în sindroamele clinice în bolile
sistemului hematopoietic, examinarea pacienților cu anemie și
leucemie.
a aplica metodele de caracteristici de investigare clinică pentru
sindroamele clinice în boli ale sistemului hematopoietic, examinarea
pacienților cu anemie și leucemie.
a integra cunoștințele în diagnosticul sindroamelor clinice în bolile
sistemului hematopoietic, examinarea pacienților cu anemie și
leucemie.
o Definiţia;
o Epidemiolog
ie;
o Etiopatogeni
e;
o Manifestări
clinice;
o Diagnostic
clinic sindromal;
o Metodele de
diagnostic
paraclinic de
laborator şi
instrumental;
o Evoluţie;
Tema (capitolul) 17. Metode contemporane de examinare de laborator în examinarea clinică a
pacientului. Examinarea pacientului standardizat de sisteme la CUSIM
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 13/16
Obiective Unităţi de conţinut
a defini metodele contemporane de examinare a pacientului;
a cunoaște metodele contemporane de examinare a pacientului;
a demonstra cunoștințe practice în metodele moderne de examinare a
pacientului;
a aplica cunoștințele dobândite pentru a determina modificările în
cadrul metodelor moderne de examinare a pacientului;
a integra în practica medicală metodele gratuite de examinare în funcție
de sistemul afectat.
A realiza inspectia generala examen clinic sistemelor,respirator,
cardiovascular, digestiv, urinar, endocrin examinare a pacientului
standardizat în CUSIM.
Examinarea
ultrasonografică
Dopplerografia
Computer Tomografia
Rezonanta magnetică
Scintigrafia
Interrogarea;
Inspecția;
Palpare;
Percuția;
Auscultația;
VII. COMPETENŢE PROFESIONALE (SPECIFICE (CS) ŞI TRANSVERSALE (CT)) ŞI
FINALITĂŢI DE STUDIU
Competenţe profesionale (specifice) (CS)
CS1.Identificarea etiologiei, fiziopatologiei, manifestărilor clinice, datelor de laborator și
instrumentale pentru diagnostic. Să posede atât cunoștințe, cât și o înțelegere extinsă a diferitelor
aspecte ale fiziopatologiei, să aibă posibilitatea de a dezvolta o gamă largă de atribute, inclusiv
cercetarea, investigația, analiza, precum și să poată face față și rezolva unele probleme,
comunicarea planului și spiritul de echipă.
CS2. Să posede cunoștințele referitoare la alegerea tipului de analize și metode de investigare
clinice, paraclinice și instrumentale pentru evaluarea corectă a pacientului și ca rezultat stabilirea
diagnosticului pacientului; principiile tratamentului, în special în caz de urgență terapeutică.
CS3. Cunoașterea principalelor sindroame clinice în cadrul medicinei interne pentru stabilirea
diagnosticului clinic;
CS4.A înțelege importanța interpretării corecte a rezultatelor obținute în evaluarea stării
funcționale a organelor și sistemelor în contextul unei colaborări medic specialist de laborator.
Competenţe transversale (CT)
CT1. Autonomie şi responsabilitate
dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale și civice, care să permită
studenților să fie corecți, onești, neconflictuali, cooperanți, înțelegere în fața suferinței, dispus să
ajute oamenii, interesați în dezvoltarea comunității;
să cunoască, să respecte și să contribuie la dezvoltarea valorilor morale și a eticii profesionale;
să învețe, să recunoască o problemă atunci când apare și să ofere soluții responsabile pentru
rezolvarea lor.
TC2. Utilizarea eficientă a competențelor lingvistice, a cunoștințelor în domeniul
tehnologiilor informației, a competențelor în domeniul cercetării și comunicare. Angajarea în
activități extrașcolare.
TC3. Dezvoltarea raționalmentului clinic.
Finalităţi de studiu
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 14/16
Educarea studenţilor în spiritul rigurozităţii actului medical şi al înţelegerii rolului determinant al
ştiinţelor fundamentale pentru nivelul dat, precum şi pentru formarea lor profesională.
Dobândirea de către studenţi a unor deprinderi practice privind executarea corectă a unor
explorări funcţionale, pe baza inţelegerii nu numai a procedurilor, dar şi a fenomenelor explorate,
precum şi a principiilor tehnicilor respective;
Pregătirea teoretică şi practică a studenţilor pentru a putea asimila cunoştinţe, pentru stabilirea
maladiilor internistice.
Notă. Finalităţile disciplinei (se deduc din competenţele profesionale şi valenţele formative ale
conţinutuluui informaţional al disciplinei).
VIII. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI
Nr
.
Produsul
preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare
Termen de
realizare
1. Lucrul cu
pacientul
Examinarea clinică a pacientului şi
stabilirea diagnosticul sindromal
prezumtiv, cu recomandările
ulterioare, în cadrul examinării
complexe pacientului,
Abilitatea formulării
concluziilor, corectitudinea
complectării fişei de lucru
Pe
parcirsul
disciplinei
2.
Pregătirea
prezentărilor
, posterelor
şi referatelor
Selectarea temei de cercetare,
stabilirea planului şi termenul de
realizare. Stabilirea componentelor
proiectului prezentării PowerPoint,
poster sau referat – tema, scopul,
rezultate, concluzii, aplicaţii
practice, bibliografie.
Gradul de pătrundere în
esenţa temei proiectului,
nivelul de argumentare
ştiinţifică, calitatea
concluziilor, elemente de
creativitate, formarea
atitudinii personale,
coerenţa expunerii şi
corectitudinea ştiinţifică,
prezentarea grafică,
modalitatea de prezentare
Până la
sfârşit
disciplinei
3.
Aplicarea
diferitor
tehnici de
învăţare
Volumul de muncă, gradul
de pătrundere în esenţa
diferitor subiecte, nivelul
de argumentare ştiinţifică,
calitatea concluziilor,
elemente de creativitate,
demonstrarea înţelegerii
problemei, formarea
atitudinii personale
Pe
parcursul
disciplinei
Metode de evaluare (inclusiv cu indicarea modalităţii de calcul a notei finale)
Curentă:
a. La lecţiile practice – la fiecare lecţie practică studentul este apreciat cu notă în baza estimării
pretestului (mai frecvent sub formă de extemporal), a lucrului la patul pacientului, a comunicării-
referat la tema respectivă şi a însuşirii practice a temei.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 15/16
b. Foaia de observaţie didactică se notează în baza prezentării ei la finele înstruirii (semestrului) şi
discuţiei (susţinere) a foii de observaţie în faţa colegilor pe parcursul înstruirii.
Finală: La examenul de promovare la disciplina Medicină Internă nu sunt admişi studenţii cu
media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperat absenţele de la lucrările practice.
Examenul la disciplina de Medicină Internă (evaluarea sumară) este unul combinat, alcătuit din
proba test-grilă (varianta ”Test Editor” IP USMF “Nicolae Testemiţanu”) şi proba scrisă şi evaluarea
deprinderilor practice. Proba test-grilă constă din variante a câte 100 teste fiecare din toate temele
cursului de Medicină Internă semiologie, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu, 60 de teste
compliment multiplu. Studentul are la dispoziţie în total 2 ore pentru a răspunde la test. Proba se
notează cu note de la 0 până la 10. Studentul are la dispoziţie 90 min pentru răspuns în scris. Proba se
notează cu note de la 0 până la 10. Subiectele deprinderilor practice se aprobă la şedinţa catedrei şi se
aduc la cunoştinţa studenţilor până la sesiune.
Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1 fără zecimale, după cum urmează:
Nota 10 sau “excelent” (echivalent ECTS - A) va fi accordată pentru însişirea 91-100% din
material;
Nota 9 sau “foarte bine” (echivalent ECTS - B) va fi acordat pentru însuşirea 81-90% din material;
Nota 8 sau “bine” ( echivalent ECTS - C) va fi acordată pentru însuşirea 71-80% din material;
Notele 6 şi 7 sau “satisfăcător” (echivalent ECTS - D) vor fi acordate pentru însuşirea respectiv a
61-65% şi 66-70% dn material;
Nota 5 sau “slab” ( echivalent ECTS - E) va fi acordată pentru însuşirea 51-60 din material;
Notele 3 şi 4 ( echivalent ECTS - FX) vor fi acordate pentru ăînsuşirea 31-40% şi respectiv 41-
50% din material;
Notele 1 şi 2 sau “nesatisfăcător” (echivalent ECTS - F) vor fi acordate pentru însuşirea 0-30% din
material.
Nota finală constă din 4 componente: nota medie anuală X coeficientul 0,3; deprinderi practice X
coeficientul 0,2; examen oral X coeficientul 0,3; test computerizat X coeficientul 0,2.
Modalitatea de rotunjire a notelor la etapele de evaluare
Grila notelor intermediare (media
anuală, notele de la etapele
examenului)
Sistemul de notare
naţional Echivalent
ECTS
1,00-3,00 2 F
3,01-4,99 4 FX
5,00 5
E 5,01-5,50 5,5
5,51-6,0 6
6,01-6,50 6,5 D
6,51-7,00 7
7,01-7,50 7,5 C
7,51-8,00 8
8,01-8,50 8,5 B
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
Redacția: 06
Data: 20.09.2017
Pag. 16/16
8,51-8,00 9
9,01-9,50 9,5 A
9,51-10,0 10
Nota medie anuală şi notele tuturor etapelor de examinare finală (asistate la calculator, testare,
răspuns oral) - toate vor fi exprimate în numere conform scalei de notare (vezi tabelul), iar nota finală
obţinută va fi exprimată în număr cu două zecimale, care va fi trecută în carnetul de note.
Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” şi se echivalează cu
calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenului nepromovat.
IX. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ :
A. Obligatorie:
1. Semiologie Medicală. Georgescu M. Bucureşti, 2003
2. Semiologie Medicală. Bruckner I. Bucureşti, 2008
3. Propedeutica Bolilor Interne. Vasilenko V. (traduc. În română) Chişinău 1992
4. Пропедевтика Внутренних болезней. Василенко В.Х. Москва 1989
5. Основы семиотики заболеваний внутренних органов. Струтынский, А.П.Баранов, Г.Е.Ройтберг,
Ю.П..Гапоненков. Москва 2017
6. A Guide to Physical Examination and History Taking. Barbara Bates. J.B.Lippincot Company. Phyladelphia, USA
B. Suplimentară
1. Curs de Semiologie Medicală. Stanciu C. Iaşi. 1990
2. Principiile Medicinei Interne. Harison . Teora 2001
3. Bolile aparatului respirator. Botnaru V. . Chişinău 2002
4. Exmenul Clinic în afecţiunile aparatului digestiv. Botnaru V. Chişinău 2005
5. Aspecte clinice În cardiologie. Botnaru V. Chişinău 1998
6. Очерки клинической кардиологи. Ботнару В. Кишинёв 2003
7. Обследование при болезнях органов пищеварения. Ботнару В. Кишинёв 2006
8. Clinical Medicine. Kumar&Clark. VII-th edition. London 2009
