.l- Da, bineinteles, daca maine o sa fie ftumos, sPuse

, ioamna Ramsay. Dar va $ebui sa te scoli cu noaptea in cap,

L. adauga ea-I Acests"uuinte pricinula o extraordinara bucude fiului ei'Il_ ca $i cum se stabilise definitiv ca expedilia urma sa aiba loc.I ia &um nul mai desparleau. pare-se' de minunea dupd careI iinduise ani de zile, decat o noapte de intuneric si o zi de plu-

dt pe mare. Cum ficea Parte - de$i in varsta doar de sase ani -din marele clan al celor incaPab i sa-$i separe sentimentele,

bsdnd ca perspectivele viitorului, cu bucwiile $i amaraciunile

lor, sl adumbreasci prczenrul imediat 5i curL pentru aseme-- nea fipturi, chiar ditr frageda copilarie, orice mi$care a rolii

senzaliilor are puterea sA cristalizeze $i sl imobilizeze clipa

asupra circia i$i r€varsi umbra ori strtrlucire4 Jarnes Ramsay,

a$ezat pe podea Si decuPdnd poze din catalogul ilustrat al

magazinului Army and Na\T, invAlui fotografia unui racitor

intr-o aura de beatitudine celesta, in timp ce-o asculta Pemama lui vorbindu-i. Racitorul radia un nirnb de fericire.

Roaba matina de tuns gazonul, foSnenrl plopilor, pAlfuea frun-

zelor inainte de ploaie, croncinitul ciorilor, harsaitul matu-

roiului, f696itut rochiilor - toate ac€ste senzatii aveau atataculoare $i erau atat de distincte in mintea lui, incat, de Pe

lO a viryinia Woofacum, i$i alcatuise un cod privat, limbajul sau secrct, deSi, cu

fmntea-i inalta si ochii alba$tri, aprigi, de o impecabila can-

doarc si puritate, incruntandu-se usor la priveligtea fragilitiliiomenesti, parca insa$i intruchiparea severitilii rigide gi nein-

duplecate, astfel incat mama lui, umarindu-l cum rotea cu

mana sigura foarfeca in jurul racitorului, $i-l lnchipuia fiea$ezat intr-un fotoliu de judecator, invesmanbt in rofu si her-

mini, fie inheprinzand o acliune grava" capitah" intr-un mo-ment de criza a heburilor de stat.

- Dar maire n.o si fie frumos, zise tatil sau, oprindu-se hfala ferestsei salonului.

Daca ar h avut la indemana un lopor, un vahai sau orice

arrna cu care ar fi putut sfredeli pieptul tatilui sau, omoran-du-l pe loc, James ar fi insfacar-o la rcpez€ala- Atat de exEeme

erau emo$ile pe care domnul Ramsay le stimea in inima copi-

i.tor, prin simpla sa preze4a, cand il vedeau stind a$a ca acum,

ingust ca un cufit, taios ca lama cugitului, ranjind sarcastic, nu

numai din plicerea de a-5i dezamigi fiul gi de a-$i ridiculizasotia. carc era de o mie de ori mai buna decat el din toatepunctele de vedere (asa gandea James), ci si dintr-o tainica

ingamfare pricinuitA de precizia aprecierilor sale. Ceea ce

spunea era perfect adevarat- Era mereu adevarat. Ar fi fostincapabil sa rosteasca un neadevar; niciodata nu falsifica un

fapt; niciodati nu indulcea un cuvdnt dezagreabil, pentru a fipe placul cuiva sau a face sa-i convina ufluia sau altui4 oricine

ar fr fost acela, 9i cu atit mai putrin propriilor sai copii, came

din camea lui 9i s6nge din s6ngele lui 9i care hca de mici tre-

buiau sA fie congtienfi ca viata e dificila; ca nu te joci cu reali-

tatea $i ca fecerea noastra cafe acele uramuri fabuloase unde

ni se sting cele mai luminoase speranle si unde fragilele noas-

Ee barcule sunt inghilit€ de bezna (ajuns aici, domnul Ramsay

SPRE FAR ' 11

se indrcpta din tale $i isi mijea ochii mici' albastri' scrutand

;;J;.;fu, maiinainte cle orice' curaj' adevar titarie

de a indura'* "-i*J"-. no," sa se faca frumos"'

ma a$tept sa fie ftumos'

*#rlo"tt*^-*'-"ay smucind uSor' cu nervozirar' de cio-

rapul cafeniu-ro5car "

tT:tl:t::01"r, in cete din urma, se

Daca-l ermina in seara asta $l

trri."" atutt L tar' avea sa dea Paznicului cioraPii Pentru

*"*" it-**t** de o Nberculoa la sokl; o sa-i mai dea

Lrfii* u",ettt" vechi' 5i niste tutun' si ior *-:::^l:

l.t, "*" * i*- T:::: ffi:il:: ;iJ:il:::l

care zaceau in odaie claie peste.gr

' il* ",-"*.* *-u Ti **i5l$""'i:,fiT4'ff:

sa fie cumplit de plictisitor sa zacr

aftceva decat sa fteci lampa sa potdvesti frtilul $i sa greblezi

.m P€tic de gradina' -. - .,- De care o luna inreaga, ba.Cum d-ar Placea sa fii inchrs

daca-i weme rea' si mai mult' p€ o stanca nu mai

mare decdt

un teren de tenis? intreba doarnna Ramsay; farl sA prime$ti

;;';;t;' t"a sa intabesti triPenie de om; fara sa-ti

;;;;;,"' daca esti insurat' fara sa ltii "u^ t"-:-"'tt:

;;i;;;; "" t au imbolnavit cumva' daca

n-au cazut tr

nu si-au ruPt un picior sau un urali sa priYesti' sapumani

in

;;';; valuri ursuze spargindu-se de stanci si aPoi sa

u-,*r,t t"t se apropie o furtuna cumplita" sPuma im-

;J";';*i'f -:.:Hl"-I"li#'J#'TT'?cladnandu-se, fara ca

tu sa-tr Pr

d€ t€ama sa nu te mature marea? Cum d-ar placea?

intreba'

;;il" ; "u seama hicelor ei' Ata incat trebuie

sa-i

il rI* n" "'-*ii aceia cu tot ce ne sta in Putinp

adauga

P€ alt ton'

12 . Vitginia Wooff- Bate dinspre apus, spuse Tansley, ateul, gn6ndu_9i degetele

osoase rasfuate, astfel ca yantul sa se strecoare printre ele; ilinsolea pe domnul Rarnsay in plimbarea de s€ara, in sus si_n jos,in sus $in jos, pe terasa.

Asta inseamna ca vantul batea din cea mai potrivnicidireclie pentru o debarcare la Far. ,,Da, intr-adevar, spunenumai lucruri neplacute,,, trebui sa admita doarnna Ramsay;era odios din parte-i sa sgruie a6ta asupra acestui fapt, sporinddezamagirea lui James; dar, in acelagi timp, doamna Ramsavnu le ingaduia copiilor sa-gi r6da de el. ,,Ateul,., aml bote-zaser4 ,Micul ateu.,. Rose isi batea joc de €l; prue i$i bAtea jocde el; Andrew, Jasper, Roger igi bateau joc de el; pina 9i batr6_nul Badger, care nu mai avea un dinte in gula, se repezise sa_lmuite, penhu ca (dupi cum se exprimase Nancy) era al o sffazecelea tanar care se finuse scai de dansii tot drumul pana inHebride, cand ar f, fost mult mai placut daca ar fi ramas numaiei intre ei.

,,Prostii!" spuse doamna Ramsay pe un ton foarte seyer.Lasend la o parte deprinderea de a exagera, pe care copiii

o mo$tenisera de la d6nsa, precum gi insinuarea (reala dealtfel) ca invita prea multa lurne la ei, astfel incat unii oaspetitEbuiau sa doarma in ora$, nu putea suporta atitudini lipsite depolitefe fata de musafiri, mai ales fala de tinerii saraci ca nisteSoareci de biseric4 ,,exceptional de dotafi,., dupi cum afirmasotul ei, mari admhatori ai acestuia $i veniri la dan$ii si-sipeheaca vacanta intr-adevtu, luase sub ocrotirea ei intregut sexopus; din ratiuni pe care nu le putea justifica _ pentru cava_lerismul 9i bravura lor; pentru faptul cA incheiau afaceri giduceau tratative; pentru cA guvemau India; controlau finantele:si, in sfarsit, penhu ca adoplau fata de ea o anumita atirudinepe care orice femeie ar fi gasit_o agreabilA, un amestec de

SPRE FAR . 13

inqedere, naivitate cop axeasca Si rcverenta; ceYa ce o femeie

mai vanmici poate primi de la un tint fari a-$i $ttbi dermitatea

$i vai de tenara fata - da. Doamne, sa nu fie vreodata una din-

Ee fiicele ei! - care n-ar aprccia pana-n sirafundurile fiinteivaloarea unui asemenea sentiment, cu tot ce implica el!

Se intorsese sPrc Nancy cu severitate. Tansley nu se trinuse

scai de ei, o hmuri. Era invitatul lor'

Trebuia.gasita o cale de iegire din toate astea. Trebuia sa

existe un mijloc mai pufin obositor, ofta ea Cand se Privea in

oglinda |i-si vedea, la cincizeci de ani, pad carunt si obrajii

supti, i$i spunea ca ar fi fost necesar, poate, sa se fi descucat

mai bine - cu soful ei; cu banii; cu ci4ile lui. Dar, in ceea ce o

privea, niciodata, nici macar penFu o singura secunda, nu

regreta hotArarea luata, nu se eschiva d€ la greu, nu-$i trecea

cu vederea indatoririle. Acum, duPa ce le vorbise atat de sever

in legaturtr cu Charles Tansley, era teribila la inftfisare si

fricele ei - Prue, Nancy, Rose - ridicandu-li ochii din farftuii'

putura schimba doar pe tacute anumib pareri perfrde, care

incollisera de la sine, cu privire la o altfel de viata decet cea

dusa de mama lor; poate ca la Paris, poate o viala mai

dezlanfuita; fara sa aiba mereu in grija un ba$at sau altul; Pen-

Eu ca in mintea lor se iYise o indoiala muta asupra a ceea ca

rcprczentau deferenta si caYalerismul, Banca Angliei 9i India

imperialA, degetele inelate 9i dantelate, de$i in toate acestea

exista pentru ele ceva din esenfa frumuselii, ceva ce le stdmea

btubafia in inimile feciorelnice $i le facea' asa cum sedeau la

masa sub prividte mamei lor, si-i stimeze ciudata severitate si

exuema bunavointa, amintind de cea a unei regine care ridica

un cersetor din glod si-i spala picioarele murdare; aceasta in

dmp ce le dojenea cu asprime pentru prapddinrl de ateu care ii

14 a Virginia Woolf

urmarise sau - ca sA resp€cte adevard - fusese invitat sa steacu ei, in insula Skye.

- N-o si fie posibi.t si debarcam maine la Far, decretlCharles Tansley, lovindu-gi palmele una de alta, in timp cc stitea

impreuna cu sotul ei in fala feresfiei.

Vorbise destul, firA indoiala- Doamna Ramsay ar fi dorit sa-ivadi pe amindoi continuandu-$i in alti pafi€ disculi4 hsdndu-iin pace pe ea $i pe Jarnes. fl privi pe Tansley. Er4 spuneau co-piii, o aratarc jalnic,, numai cocoa.se Si scofelceli. Nu Stia sajoace cricheg i$i vara nasul p€ste tot; se frlriga cand nici nu g6n-

deai. ,O bmti sarcasticf'- a$a il caiegorisise Andrew. $tiau ce-iplicea lui cel mai mult - sa se plimbe de-a puud pe terasa, im-Feuni cu domnul Ransay, in sus ;i-n jos, in sus gi-n jos, gi sidiscute cine a luat cutarc sau cutrre Femiu, cine era,de prima

mana" la veBurile latine, cine ,,scaparAtor, dar, dupa parerea

me4 lipsit de funddnenf', cine er4 fara indoiala,pel mai capa-bil tip de la Balliolt', cine igi ingropase wemelnic luminile laBristol sau Bedford, ulmand insa ca mai 6rziu sa stameascavalva, cand i se vor publica holegomenele la o anumiti ramuri

a malematicii sau a filozofiei, gi din care domnul Tansley aveai emphtor h dansul primele pagini in gpalq daca domnul Ram-say doreste sA b vada. Acestea erau subie€tele lor de discujie.

Uneori, doamna Ramsay nu se putea impiedica sa nu radi-Zilele t€cute ea vorbise desPl€ ni$te valuri ,,uria$e cat muntii".

,,D4 rrspunsese Charles Tansley, e o vreme cam aspra-" ,Nu e$tiud leoarca?' il intrebase. ,poar umed, nu m-a paEuns apa", ple-

ciza domnul Tansley, ciupindu-$i mansetele gi pipaindu-gi cionpii.

Dar nu acest lucru ii rcproqau copiii. Nu-i fuita figula lui,nici felul sau de a se purta Ci el insupi - punctul lui de yedere.

I Colggiu universitar la Oxford.

SPRE FAR . 15

C6nd discutau despre ceva interesant, despre oameni' sau

despre muzic!, istorie, sau despre orice altceva' chiar daci

spuneau numai ca e o seara frumoasa si ce pbcut ar fi sa stea

afara. ceea c€ li suPara la Chades Tansley era faPtul ca nu avea

linige pana nu le rastalmacea sPusele; punandu-se pe sine in

lumina si discreditindu-i pe ei; pana nu-i scotea din sarite cu

felul sau coroziv de a secatui de carne $i de sange tot ce atin-

gea- Sarq spuneau ei, era in starc se viziteze o expozilie de pic-

alta Si ,a tt intrebe daca-$ place cravata lui' "Si pe toti

Dumez€ii, adauga Rose, cravata nu-li phcea'" De inda6 ce

. tprrvha de mancat, cei opt copii, fii si fiice ai domnului lidoamnei Ransay, se facura nevazuf de la masa" pe tacut€'

ca

ni$e ce$irrctrAgandu-se 1n camerele lor' intr-o casa unde nu

taseai nici un alt collisor izolat in care sa pof discuta despre

cetq despre orice; desPre cravata lui Tansley; desprc adopta-

rea proiecnrlui Reform ftl.fl; despre pisarite marine 9i despre

fluturi; despre oameni; in timp ce soarcle se cemea in odaiFle

mansardate, separate intre ele doar printr-un perete de scan-

dura, asfel incat se auz€a deslugit fiecare pas' precum $i phn-

seele tinerei elvetience al ctrIei tati murea de cancer intr-o vale

din Grison; soarele invlpaia bastoanele de crichet' flanelele'

pahriile de pai, sticlele de cemealtr, cutiile de vopsea" scara-

bci.i, craniile de plsarele 9i flcea ca din lungile ghidande fi-

roase de alge, at6mate Pe PerEte' sA se degaje un miros de sare

i de ierburi, acelaSi care paFunsese $i in prosoapele zgrun-Fnoase din pricina nisipului de h bn e de mare'

Dispute, dezacorduri' ciocniri de pareri' ptejudera[i lesute

in insa$i fibra Iiintei lor.-. doamna Ramsay deplangea faptul

I t-csc electoiala votaia in Anglia in I 932' una dinEe ehpele c€le mai impor-

rrlre-ale miscarii libenle di'l s€colul al XIXiea'

16 a Virgitia WooEca toate acestea trebuiau sa inceapa atat de curand. Copiii ei

aveau atata simt critic! $i rosteau asemenea stupiditati! Ie$idin sufragerie finandu-l de m6na pe James, care nu voise saplece impreuna cu ceilal$. I se parca absurd sA inventezidiferenlieri, cdnd oamenii - numai Dumnezeu $tie - eraugi-a5a destul de diferifi. ,,Deosebirile reale, i$i spunea ea stend

in picioare l6nga fereastra salonului, sunt suficiente, o. abso-

lut suficiente!" Se gandea 1n clipa aceea la bogati si stuaci, ta

cei de sus 9i la cei de jos; celor de obar5ie inalta le nutreA desi

oarecum in sili, un anumit respect, caci in vinele ei curgeasangele acelei foarte nobile gi vag legendare Case italiene, ale

cArei fiice, raspandite prin saloanele englezesti ale secolului

al nouasprezecelea, sasaisera a6t de fermecator $i se dezlan-

tuisera atat de tumultuos; Si intreg spiritul, manierele, tem-peranennrl doamnei Ramsay se mgeau dinspre partea asta" $inu de la impasibilii englezi sau de la glacialii scolieni; dar,mai adanc, rcflecta la aspectul celalalt, al bogalilor gi siraciloxgi la imaginile pe care le vedea cu propriii ei ochi, saptamana

de saptamana ti zi de zi, aici sau la Londra, cind vizita per-sonal cutare vaduva sau cutare neva$a in lu a cu necazurile;le vizita purt6nd o sacosa $i inamata cu un camet gi un creion

cu care nota, in coloane infirate cu grija, veniturile $i cheltu-

ielile, perioadele de lucru gi cele de gomaj, in speranta cA, in

felul acesta, va inceta sa mai fie o arnatoare a carei filantropie

serve4 in paie, sa-i potoleasca propda indigDare, iar, in parte,

sa-i astampere curiozitatea si va deyeni - ceea ce mintea einepregatita admin nespus - o anchetatoare preocupati sa elu-cideze problema sociala.

,,Toale ac€stea sunt chestiuni insolubile", gandea ea, $and

acolo, cu Janes de mena. Tanarul acela, de care iSi bateau cu

SPRE FAR . 17

totii joc, o unnase in salon; statea hnga masa jucandu-se cu

""uu, ,Ang*i, sim[indu-se in afara vielii celorlaltri; doamna

Ramsay stia toate acestea fara a avea nevoie sa intoarca macar

*t. "*u.".a "u

tolii: copiii; Minta Doyle $i Paul Rayley;

.lugustus CarmictraeL sotul ei - cu totii Plecasera' Asa incat se

idoarse cu un susPin si sPus€:

- Daca nu te plicdseste, vrei sa ma insotesti' domnule

Tansley?

Avea de facut o cursa plicticoasa in ora!; Eebui4 mai in6i'

sa scrie un bileFl sau douai o sa intarzie vreo zece minute: nu

nli mult; se ducea sa-si puna palaria' $i' zec€ minue mai t6rziu'

id-o din nou, cu sacoga 9i umbrela de soare' d6nd impresia ci e

pregfita, ethiPata Pentru expeditia Pe care insa trebuira s-o

ioui-pa o "fiia.

.anO Eecura pe langa ter€nul de t'enis' ca sal

intebe daca nu doregte ceva pe domnul Carmichael' care se

i*atr"u tu ,o*, "u ochii lui galbeni' de Pisica" intredeschisi'

asdel incat rcflectau, intocmai ca ochii de pisica' unduft€a cren-

gilor 5i miScarea norilor, fara sa oglindeasca insa nici o fadrna

din glurdurile si din emotiile lui launtrice'-Po*"uu in -u,"u "xpedilie'

explica ea rdzdnd' Mergeau

in oras'

- Timbrc, hartie de scris' tutun? ii sugefi' oprindu-se ahtud

de ddnsul.

Dar nu, domnul Carmichael nu avea nevoie de nimic'

Mdinile i se intAlneau peste pAntecele voluminos' ochii-i cli-

peau, ca $i cum tu fi dorit sa raspunda binevoitor la aceste

amabilitau (ea se arata seducatoare' dar pulin cam prEa agita-

ta), insa nu izbutea, toropit cum era de o somnolenta

gnl.,erzuie, care, fa, a sa fi fost nevoie de cuvinte' ii invaluise

ie toti intr-o ,oasta si bldnda letargie de bunaYointa; inva'luise