1. Absorbtia medicamentelor: mecanismele absorbtiei, factorii care influenteaza absorbtia medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la nivelul absorbtiei, exemple.

Absortia = trecerea medicamentului de la locul administrării în sânge Mecanismele absorbtiei-difuziunea care poate fi: -pasiva-a unui medicamenr solubil in apa printr-un por -a unui medicament liposolubil dizolvat in membrana -activa- cu ajutorul unui transportor

Factorii care influenteaza absorbtia sunt:-locali de la locul administrarii -depind de proprietatile fizico-chimice ale medicamentelorFactorii locali-suprafata de absorbtie -flux sanguin -alimentatia -tranzit intestinal -enzime digestive

Propietatile fizico-chimice ale medicamentelor:a)liposolubilitatea-un medicament traverseaza membrana fosfolipidica numai daca e liposolubilb)grad de ionizarec)disponibilitatea formei farmaceutice-medicamente lichide, solide. Pentru aceasta forma farmaceutica absortia difera in functie de excipienti, dimensiunea particulelor, forma chimica. Medicamentele solide se absorb mai greu decat cele lichide.

Interactiunile medicamentoase la nivelul absorbtieiDaca mai multe medicamente se administreaza concomitent, ele pot interactiona iar absorbtia poate fi modificata prin:-inactivitate medicamentelor -formarea de complexe neresorbabile -modificarea motilitati gastrointestinale-modificarea vascularizatiei localeEpinefrina +xilina =>mareste durata efectului anestezic Colestiramina +diureticele tiazidice, digoxina, anticoagulante orale=>inhiba absortiaMedicamente antiacide cu Al, Ca, Mg=>la scaderea absortiei tetraciclinei

2. Distributia medicamentelor, factorii care influenteaza distributia, intractiuni medicamentoase la nivelul distributiei.

Distributia = transportul medicamentelor în sânge + trecerea medicamentelor din sânge în tesuturi si organe

Transportul-forma legata-de obicei cu albuminele deoarece au greutate moleculara mare-forma libera -numai forma libera este activa pentru ca trece in tesuturi Exista un echilibru intre forma legata si cea libera pe masura ce forma libera trece in tesuturi, forma legata de albumine e eliberata. Factorii care influenteaza distributia:-factori tisulari-creier-bariera hepatoencefalica, inima, rinichi, ficat,splina, glande endocrine primesc peste 70%din doza de medicament-se distribuie mai usor med liposolubile si mai greu medicamentele hidrosolubile polare(penicilina).Factorii dependenti de mededicamente care influenteaza distributia:-c% medicamentelor in plasma duce la c% crescuta a distributiei

-liposolubilitatea-medicamamentele liposolubile se dizolva in membrana fosfolipidica si trec mai usor prin difuziune-gradul de ionizare –medicamentele polare se distribuie foarte greu

Interactiunile medicamentoase la nivelul distributiei:-consecintele =>medicamentele intra in competitie pentru situsurile de legare ale albuminei

3. Metabolizarea medicamentelor, etapele metabolizarii, consecintele metabolizarii medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la nivelul metabolizarii, fenomenul de prim pasaj hepatic.

Etapele metabolizarii:Etapa 1-hidroliza, reducere, oxidare(etapa de nonsinteza)Etapa 2-sinteza si conjugareConsecintele metabolizarii:-trecerea intr-o forma inactiva farmacologica-majoritatea medicamentelor -trecerea din forma inactiv in forma activa (enalapril-prednison-prednisolol-paracetamol)-trecerea din forma mai putin activa in forma mai activa (codeina-morfina)-trecerea dintr-o forma netoxica intr-o forma toxica (paraotionul-paraoxon)

Interactiunile medicamentoase la nivelul metabolizarii:1.inhibitia enzimatica-cauza=competitia dintre medicamente pentru situsurile de legare ale sistemelor enzimatice -medicamentele care se leaga sunt inhibitori enzimatici -medicamentele care nu se leaga nu sunt metabolizate si au consecinte toxice 2.inductia enzimatica –cauza=stimularea enzimelor hepatice -medicamentele care stimuleaza=inductori enzimatici -medicamentele care sunt mai intense Fenomenul de prim pasaj hepatic duce la inactivarea medicamentelor in proportie foarte mare la trecerea prin ficat ceea ce duce la administrare pe alte cai.

4. Excretia medicamentelor: caile de excretie a medicamentelor, mecanismele excretiei urinare, interactiuni medicamentoase la nivelul excretiei.

Eliminarea medicamenteleor are cale principala excretia renala cu urmatoarele etape:1. filtrarea glomerulara –filtreaza medicamentele care nu sunt legate de proteine2. reabsortia tubulara –se reabsorb medicamentele liposolubile -se elimina medicamentele hidrosolubile-influentata de pH urinar(un ph acid=scade reabsortia substantelor ducand la eliminare)3.secretia tubulara –de obicei prin trasport activ

Interactiunile medic la niv excretiei renale:a)diuretice duc la cresterea elim altor medicb)modificarea pH-ului urinar-modifica procesul de reabsortie -un pH alcalin favorizeaza eliminarea medicamentelor acide-un pH acid determina cresterea excretiei a medicamentelor bazicec)probenecidul prin blocarea sistemelor transportor necesare secretiei de penicilina determina scaderea excretiei acesteiaAlte cai de excretie:-calea biliara-ampicilina, eritromicina, rimfapicina-pulmonara-alcolul etilic-tegumentara-arsenicul-saliva-fenitoina, fenobarbitalul, medicamente antiepileptice-lapte matern-cloraminfenicolul

5. Definiti principali parametrii ai farmacocineticii.

Parametrii framacocineticii:1) C%max=C maxC max=concentratia maxima pe care o atinge un medic dupa adm lui in doza unica intr-un anumit interval de timp(Tmax)2)intervalul de timp-TmaxT1/2 = timpul necesar pentru a scade concentratia plasmatica a unui medicamet la ½ din Cmax 3)timpul de injuumatatire-T1/24)aria de sub curbaAria de sub curba de variatie = concentratia plasmatica intr-un anumit interval de timp5)biodisponibilitateBiodisponibilitatea = procentul din medicament administrat care ajunge in sange +disponibilitatea pentru efecte farmacologice.6)compartimentele organismuluiCompartimentele organ sunt compartimentele ipotetice in care medicamentul se poate distribui 7)volumul aparent de distributieVd –volumul ipotetic in care se distribuie medicamentul presupunanad ce exista o distributie omogena a lui. 8)Clearance-ul plasmaticClearance-ul plasmatic = cantitatea de plasma epurata de un medicament in unitatea de timp9)C% de platouConcentratia de platou = concentratia dupa administrarea mai multor doze de medicament.

6. Descrieti concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza. unica, intravenos si oral in modelul unicompartimental si bicompartimental.

1.Modelul unicompartimental-intravenos in bolus(deodata adica nu in perfuzie) => c% plasmatica imediat e maxima(Cmax), scade exponential in functie de timp. -oral=>c%p creste ce duce la o val max(Cmax)intr-un -Tmax, apoi scade exponential2.Modelul bicompartimental-intravenos in bolus:-c%p scade initial rapid (faza alfa) - eliminarea medicamentului+trecerea lui din sange in tesut-c%p scade apoi mai lent(faza beta) - eliminarea lui incepe numai daca dupa ce c%p a devenit egala cu cea din tesut -oral-c%p-creste initial -atinge Cmax si scade lent

7. Concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza multiple.Administrarea de doze multiple este rara, medicamente cu T1/2 scurt fara acumulare de medicamente.

-frecventa a unui medicament cu T1/2 lung duce la persistenta unei concentratii reziduale -doze multiple + intervale constante duce la concentratie plasmatica crescuta constanta pana la c max-c de platou

-timpul atingerii c%platou este =4xT1/2Farmacodinamie :I)efectele unui singur medicament-efecte in functie de doza-in functie de concentratia plasmatica si tisulara medicamentul poate determina:efect terapeuticEfect toxica)prag terapeutic-concentratie plasmatica la care incep efectele terapeuticeb)plafon terapeutic-concentratie plasmatica la care incep efecte toxicec)fereastra terapeutica-valorile concentratiei plasmatice cuprinsa intre pragul terapeutic si plafond)indicele terapeutic-diferenta dintre doza terapeutica si doza toxica2)efecte in functie de timp:a)debutul efectului –depind de calea de administrare-indiferent de calea de administrare b)durata efectului-e in functie de prezenta medicamentului sau a metabolismului in organism3)modificarea de efect la administrari repetate-efectele se modifica sau nu

a)taxifilaxia –scaderea progresiva a intensitatii raspusului la un medic, daca acesta se foloseste repetat la intervale scurteb)toleranta-scaderea intensitatii raspunsului la un medic, daca acesta se administreaza in mod cronic

II)interactiuni de ordin farmacodinamic Sinergismul –efectele sunt aditiveAntagonismul - efectele a 2 medicamente sunt antagoniste cand ele isi impiedica reciproc actiunea

III)efecte nedorite unui medicament 1)determinata de - efectele farmacologice principale=efecte secundare

- alte efecte=efect secundar - fara legaturi cu efecte faramacodinamice =reactii advese

2)legata de efectul farmacologic principal –efect exagerat a medicamentului

8. Farmacoreceptorii: definitie, descrieti principalele tipuri de farmacoreceptori.Definitie:macromolecule care leaga specific medicamente cum ar fi proteine ,enzime si acizi nucleici.Tipurile de farmacoreceptori: a) receptori canalelor ionice-continuti in proteine -formeaza complexe cu medicamentele ducand la deschiderea canalelor-stimuleaza receptorii GABA A ducand la deschiderea canalelor de Cl => intrarea in celula a Cl => hiperpolaritate -stimuleaza receptorii GABA B => deschiderea canalelor de K => iesirea din celula a K => hiperpolaritateb)receptorii in serpentina - proteina cu 7 bucle de o parte si cealalata a membranei celulare-proteina G - reprezinta unitatea de cuplare-are rol de amplificare a mesajului pe care il aduce medicamentul -formata din 3 subunitati-alfa,beta si gamaRol inhibitor si rol stimulator - unitatea efectoare este reprezentata de enzima si canalul ionic c)receptorii enzimatici-structura:-extramembranara -pe care se poate fixa medicamentul-intramembranara-intracitoplasmatica d)receptorii nucleari-complexul medicament-receptor se formeaza in citoplasma-complexul intra in nucleu si fixeaza pe ADN nuclear-se produce o transcriptie=>ARNm-ARNm determina sinteza la nivel ribozomal

9. Comunicarea celula-mdicament: proteina G si mesagerii secunzi.Medicamnetul reprezinta mesagerul primar care aduce informatia la niv celulei.La nivelul celui se formeaza complexul medicament –receptor =>activarea unor intermediari numiti mesageri secunzi:AMPc, GMPc, IP3, DAG

Mesagerii secunzi duc la activarea sist efectoare responsabile de raspandirea biologic al celulei. Medicam se fixeaza pe receptorii ,subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de subunitatile betagama si fixeaza o molecula de GTP=>activarea unor enzime=>formarea de mesageri secunzi care sunt :AMPc GMPc IP3 DAG.Mesagerii secunzi intra in celula ducand la activarea unor proteinkinaze care determ rasp specific pentru fiecare celula si actiarea unor canale ionice.Consecinta activarii proteinkinazelor duce la raspunsul celular .Prin incetarea medicamentului se termina raspunsul celular prin: -inactivarea mesageriilor secunzi ,fosfordiesteraza degradeaza AMPc -inactivarea proteinei G –defosforilare

GTP fixat pe subunitatea alfa =>cuplarea cu sub betagama si formarea de complex inactiv GDP-proteina G.Comunicarea dintre medicament si celula se face cu ajutorul –proteinei G -mesageriilor secunzi.

10. Efectele fixarii medicamentelor pe farmacoreceptori, exemple.A)agonist-medicamnetul se fixeaza pe receptor ducand la stimulare Exp:morfina se fix pe FR opiozi miu =>analgezieStimularea poate fi directa- prin actiune pe receptori Acetilcolina si noradrenalina agonisti endoMorfina si pilocarpina agonisti exo

Indirecta –inluente asupra neuromediatorilorNeostigmina inhiba acetilcolinesteraza=>cresterea acetilcolinei in fanta sinapticaAfedrina si amfetamina =>creste eliberarea de norepinefrina in fanta sinapticaAgonist poate fi:

complet –agonist direct cu activitate intrinseca maxima determina o activ biologica maxima Exp:morfina agonist complet pe FR miu

Partial –activitate intrinseca submaximala si cu actiune biologica mai slaba Exp:bufaremorfina –analgezic opiaceu agonist partial pe FR miuEficacitatea unui medicament exprima capacitatea lui de a determina un rasp de o anumita intensitate.

B)antagonist= fixarea pe receptori dar fara a determina stimulare Exp:nalaxoma se fixeaza pe recpetorii miu opiaccei dar nu o stimuleaza Metroprolol se fixeaza pe recept cardiaci beta1 –nu stimuleaza tahicardia Antagonistul partial se fixeaza pe receptor si impiedicaq efectul agonistului si stimuleaza partial. Exp:pindololul si acebutalol-blocheaza act noncatecolaminei pe recept beta 1 cardiaci si

11. Caracteristicile complexului medicament-farmacoreceptor.Caracteristicile :A)saturabilitate –toti FR sunt ocupati =>chiara dak se mareste doza nu se formeaza alte leg B) Reversibilitatea-se poate lega si disocia de receptor Tratamentul antidot este bazat pe complexul agonist-antagonist Exp:diazepamul agonist al receptorului GABA Flumazenilul-antagonist comp GABA C)Afinitatea-capacitatea de a se lega mai mult sau mai putinD)Specificitatea –un medicament actioneaza pe un singur tip de receptorE)Selectivitatea-se leaga pe un singur subtip de receptor sau un subunitate

12. Mecanismele de reglare a activitatii farmacoreceptorilor.Prezinta 3 etape:sinteza si degradarea continua a FREchilibrul electrolitic Reglarea hormonala:-estrogeni duc la cresterea nr de recept ptr prolactina ProgesteronTiroidieni creste nr recept adrenegeniFenomenul de sensibilizare=raspunsul farmacodinamic mai intens la stimulare ,in absenta unei stimulari anterioare a farmacoreceptorilor.Mecanismul fen de sensibilizare: 1.lipsa stimularii unor recept prin:propanolol Clonidina –inhiba eliberarea de medicam in fanta sinaptica 2.=>sinteza de receptori pe mb postsinaptica

3.intreruperea brusca a tratamentului =>nr mai mare de receptori pe mb postsinaptica =>stimularea mai intens =>rasp farmadinamic exagerat(rebaund) Oprirea brusca a propanololui =>crize angor pectoris ,tahicardie si HTA Clonidina=> crize HTA Fenomenul de desensibilitate =determina un raspuns slab la stimulare ,dak stimularea anterioara ar fi intensa.Mecanismul fen de desensibilitate:

1. stimularea intensa si excesiva a recept 2. scaderea nr de recept prin interactiunilor in apoptoza ,decuplarea G3. lipsa de rasp la adm medicamentelor

13. Definiti urmatoarele notiuni: prag trapeutic, plafon terapeutic, fereastra terepeutica, indice terapeutic.

Pragul terapeutic-concentratia plasmatica la care incep efectele terapeuticePlafon terapeutic-conc plasmatica la care incep efectele toxiceFereastra terapeutica-valoriile conc plasmatice cuprinsa intre prag si plafon terapeuticIndicele terapeutic-diferenta dintre doza terapeutica si doza toxica

14. Descrieti curbele doza/efect la medicamentele agoniste si la asocierea medicament agonist cu medicament atagonist competitiv sau necompetitiv.

Efectul unui medicament =interns rasp la medicIntens rasp poate fi identica sau diferita la 2 medicam M1 si M2-M1 si M2 cu aceeasi intensitate a rasp pot avea curbe identice Alegerea medic in terapeutica e in fct de toleranta la medicamnete ,nu neaparat in fct de doza Curbele efect/doza si antagonisti Adm de antagonisti =>curba efe/doza a agonistului –se poate decala -se poate modifica Antagonistul competitiv-se fixeaza pe R agonistului .o doza mai mare de agonist indeparteaza antagonistul de pe receptoriAntagonistul necompetitiv –e fixat pe alt receptor sau pe acelasi receptor dar pe un alt situs de legare=>nu exista competitie.intensitatea rasp e mica,iar curba ef/doza e aplatizata .

15. Interactiuni de ordin farmacodinamic si tipuri de efecte nedorite la medicamente, exemple.Interact de ord farmacodinamic-sinergismul-efect sunt aditive -efectul E1 al unui medicam M1 se exercita in ac sens cu efectul E2 al unui medicam M2(efectul global ale M1,M2 nu e mai mare decat suma efectelor lor)Potentare –efect de aditie;global>decat suma efect lor -antagonismul –efectele a 2 medicam sunt antagoniste cand ele isi impiedica reciproc actiunea -efect global<suma efectelor lor -efectul global poate fi =o -exp :propanolol-bradicardie ,atropina-tahicardieEfecte nedorite la medic-determ de-efecte farm principale=efect secundare -alte efecte=efecte secundare -fara leg cu efct farmacodinamice=rk adv -legata de ef farmac princip-ef exagerat a medic :hemoragie la anticoagulante.Efectul e determ de act medicam:aspirina poate deter ulcer. Alte efect farmcologice:clordelazina –antipsihotic,hta si uscaciunea gurii.

16. Structura receptorilor adrenergici. Mesagerii secunzi ai receptorilor adrenergici. Efectele majore mediate de receptorii adrenrgici.

Structura recept adrenergici-receptori in serpentina-proteina cu 7 bulce de o parte si de alta a memb celulare -unitatea de cuplare este proteina G(formata din subunitatile alfabetagama),poate avea rol inhibitor (GI),stimulator(Gs) -unit efectoare-enzima -canal ionic -medicam =mesager primar -complexul medicam-R=>activ unor interm (mesagerii secunzi):AMPc,GMPc,IP3,DAG -mesagerii secunzi activeaza sist efectoare responsabile de rasp biologic al celuleiMesagerii secunzi ai recept adrenergici:receptorii alfa1 act-DAGsi IP3-determ cresterea conc de CA2+intracelular si activarea proteinkinazelor Receptorii alfa2-inhiba adenilciclaza si AMPc Receptorii beta1 si beta 2 cresc AMPc si stimuleaza adenilciclaza,la niv ochiului-muschii –radiari-inerv de simp-midriaza -circular-parasimpatic-miozaEfectele stimularii receptorilor adrenergici Alfa1-vase:vc(creste TA,creste rvp) -pupila:midriaza -vezica urinara:creste contractia sf int -musc intest:relaxare -ficat:creste glicogenoliza,gluconeogeneza -inima:creste FC,cresc aritmiile Alfa 2: (localiz pre si postsinaptic) -sinapsa:scade elib de noradrenalina(feed-back) -vase:vc -pancreas:scade secretia de insulina -plachete:creste agregarea plachetara Beta1-cord:creste frecventa,creste forta de contractie ,creste vit de conducere A-V -rinichi:creste elib de renina Beta2 –musc neteda:relaxare -musc scheletici:vd,glicogenoliza,creste forta de contractie -ficat:glicogenoliza,gluconeogeneza -pancreas:creste secretia de insulina si glucagon Beta3-t adipos:lipoliza

17. Modalitati de interventie farmacologica la nivelul sinapsei adrenergice.Sinteza:levodopa =>cresc sint dopaminei =>corectia deficitului de dopamina(boala parkinson) Alfa –metildopa-intra in circulatie ,sint catecolaminelor=>alfa metilnoradrenalina -efect central-stimuleaza centri cv motorii simp care trimit la periferie impulsuri inhibitorii=>scade elib de noradr=>hTA,si scaderea TA -act periferica-alfa2 presinap =>scade elib de noradrenalina Rezerpina –inhiba captarea in vezicule de depozit Eliberarea –clonidina –alfa2 presinaptic=>scade elib de noradrenalina -guanetidina-inhiba elib de noradrenalina -amfetamina ,efedrina-stimuleaza elib de noradrenalina , -creste vigilenta Recaptarea in buton terminal –cocaina ,medic antidepresive-inh recaptarea Inhibitori ai degradarii-IMAO=>nu se mai degradeaza noradrenalina Recaptarea in vezicule de depozit –rezerpina-inhib recaptarea norad in veziculele de depozit .

18. Clasificarea medicamentelor agoniste si antagoniste adrenergiceMedicam agoniste=simpatomimeticeMedicam antagonsite=simpatoliticeClasificarea simpatomimeticelor: 1)dupa structura-catecolamine –adrenalina,noradr,dopamina,izoprenalina -debut rapid,durata scurta de act -nu se adm oral -nu penetreaza bariera encefalica ptr k au grupari polare -noncatecolamine-efedrina si amfetamina(invers) 2)dupa mecanismul de actiune –act directa :adr,noradr,dopamina -act indirecta(nu act pe recep si pe mediatori):amfetamina -act mixta:efedrina,nafazolina 3)dupa receptorii pe care act:pe alfa 1,2,beta 1,2-epinefrina Pe alfa 1,2,beta 1-noradrenalina(nu pe beta 2 dat –CH3) Pe beta:beta1,2-izoprenalina Beta1-dobutamina Beta2-salbutamina,salmeterol,fenoterol Pe alfa –fenilefrina,metoxamina Pe r dopaminergici-apomorfina,bromocriptina,dopamineClasificarea simpatoliticelor:

1)inhibitori ai simpaticului cu act centrala:alfametildopa,clonidina,guanfacina 2)blocanti ai ggl vegetative(gglplegice)-trimetofan 3)blocanti ai recept adrenergici :blocanti alfa adrenergici-neselectivi-fentolamina,fenoxibenzamina -alfa1 selectivi-prazosin ,doxazosin Blocanti beta-neselectivi-propanolol,nadolol ,timolol Beta1 selectivi-adenolol,metoprolol

19. Medicamentele agoniste adrenergice - caractere structurale. Simpatomimeticele Proprietati farmacocinetice in fct de structura :prezenta OH fenolic –inactivare mai rapida -cresterea polaritatii moleculare-scaderea absorbtiei -distributie slaba in SNC Proprietatile farmacodinamice in fct de structura: a)nucleul benzenic-prezenta a 2 grupari OH=>efect de tip catecolaminic max daca dispare un OH =>scad efectele beta1(fenilefrina) daca lipsesc ambele grupari OH =>numai act indirecta(efredina) b)catena laterala-prezenta OH in pozitie beta a cat laterale=> cresc efect alfa si beta prin cresterea fixarii pe receptori existenta unor radicali voluminosi la amino din capatul catenei laterale=>cresc efectele beta

20. Epinefrina, norpinefrina, izoprenalina si dobutamina : efecte farmacologice, indicatii.Epinefrina-efecte farm :-cv-cord-creste FC,frecventa carediaca si DC -vase-prin alfa-vc la niv mucoaselor,cutanat,viscerelor Prin beta2-vd la niv ms scheletici si artelor hepatice -creste TA sist si scade TA diastolica=creste diferentiala -respirator:-bronhodilatatie prin stimularea recept beta2 -metab:hiperglicemie Glicogenoliza prin stim beta 2 -indicati:-soc anafilactic data de edem glotic -criza de astm bronsic(subcutanat) -oftalmologie(trat glaucomului) -asco cu anestezice locale-prelungirea anestezieiNoreprinefrina-efecte farm:cv-act predominant de tip alfa Reflex baroreceptor -indicatii:-soc anafilactic -scaderea TA,scade stimularea barorecep arcului aortic -reducerea frecventei impulsurilor aferente spre bulbul rahidianIzoprenalina-efecte farm:cord-creste FC,DC, ritmul ventricular Vase:vd (ms scheletica) Cresterea dif intre Tasistolica si Tadiastolica Pulmonar:bronhodilatatie Metabolic:creste glicerolul si ac grasi -indicatii:blocul A-V gr I-intarzierea conducerii impulsului de la A-V Astmul bronsic Dobutamina –efect farm:predominant pe cord-creste FC,DC,alura ventriculara -indicatii:-soc cardiogen -IC refractara

21. Medicamente β2 agoniste adrenergice : efecte farmacologice, indicatii, clasificare, exemple.

Efecte farmacologice :-bronhodilatatoare -relaxare a uterului=>impiedicarea contractiilor uterine(med tocolitice)Indicatii:-astm bronsic -iminenta unui avort /nastere prematura Clasificare:1)bronhodilatatoare:beta2 cu act scurta:salbutamol,albuterol,fenoterol Beta2 cu act lunga-salmeterol,fomoterol -nu se folosesc in criza de astm pentru k au efect intarziat 2)tocolitice:salbutamol,fenoterol,terbutaminaBronhodilatatoare:dilatarea bronsilor si golirea alveolelor

22. Medicamente α agoniste adrenergice efecte farmacologice, indicatii, exemple.Fenilefrina,etilefrina:efect farm-vc=>creste TA Nu se act pe cord deoarece dau bradicardie reflexa Indicatii:topic-pe muc nazala ,sacul conjunctival Soc hTa –oral TPSV-tahicardie paroxistica supraventriculara Metoxamina-efect farm:vc-creste TA Efect pe vag=>scaderea frecv cardiace -indicatii:-TPSV prin act pe vag -hTA det de halotan

23. Medicamente agoniste dopaminergice: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, exemple.

Dopamina :mec de act –in fct de doza-d.mici-efect tip dopaminergic(2-5 picograme/kg/min) D.medii-efect dopa+beta adrenergic d.mari –la fel (mai ales beta adrenergic) d.f mari-efect alfa adrenergic(10-20 picrograme/kg/min) efecte farm:cord-creste FC,DC ,frecv cardiaca vase-vc

-creste TA Renal +visceral-vd ren +mesenteric=>creste fluxul plasmatic renal Indicatii:dopamine+soc =medic de electie in trat soculuiBromocriptina –mec de act:agonist selective pe recept dopaminergici D2 -ef farmacologice-scade sint de prolactina -scade elib hormonilor de crestere -indicatii:acromegalie,galactoree,amenoree,encefalopatie portala,unele forme de Parkinson.Apomorfina-mec de act :D2 -efect farm:stimuleaza centrii vomei -indicatii:provocarea vomei

24. Agonisti adrenergici cu actiune indirecta si mixta : mecanism de actiune efecte farmacologice, indicatii, exemple.

Efedrina-actioneaza indirect ,dar patrunde si in terminatiile simpatice elib noradrenalina Efecte farmacologice:- vc ,creste TA -bronhodilatatoare -stimulare psihomotorie,indeparteaza oboseala Indicatii:in hTA,mai ales cele cornice In miastenia gravis In astmul bronsicNafazolina(rinofug):mec de act-elib de noradrenalina Ef farmacologice-decongestiv Indicatii:rinite acute seroase

Amfetamina-mec de act:eliberarea unui exces de dopamina -ef farm:cardiovacular-tahicardie,HTA,IMA,vasculite SNC-agitatie,convulsie,coma,ischemie -indicatii:decongestionant al mucoasei nazale.

25. Inhibitori ai simpaticului cu actiune centrala : exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse.

Clonidina –mec de act:-la nivel central=>stimuleaza recept alfa2 postsinaptici (la niv bulbar)-trimit impulsuri inhibitorii la periferie -la nivel periferic=>stimuleaza recept alfa2 presinaptici inh elib de NA –inhib a simpaticului –scade TA -prop farmacologice-nu reduce fluxul sanguin renal -se absoarbe usor -indicatii:HTA medie/grava -efecte secundare –retentie de Na -bradicardie -scade FC si DC -rk adv :usoare-sedare ,somnolenta,constipatie,uscaciunea gurii Grave-rebound la intreruperea tratAlfa-metildopa-mec de act:stimuleaza recept alfa 2 centrali(nucleii tract solitar din bulb) Impulsuri inhibitorii la periferie -prop farmacologice:nu scade fluxul sang renal -efecte secundare - Tendinta de retentie de Na - Scade debitul cardiac -indicatii:forme moderate de HTA -rk adv:nu produce rebound Moxonidina –mec de act-stimuleaza recept imidazolici I1 bulbari=>impulsuri inhib la periferie =>scade tonusul simpatic scade TA -caract farm:-mentine perfuzia renala ,mentinerea filtrarii glomerulare -stimnuleaza scaderea recept alfa 2 postsinaptici bulbari=>mai putine efecte adverse -indicatii:HTA esentiala,IP, retentie azotata -C.I.:BAV,BSA,IC,CI,bradicardie

26. Blocanti a eliberarii catecolaminelor la nivel terminal periferic: exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse.

Rezerpina-mec de act:blocheaza captarea NA,DA,5-HT in vezicule de depozit -efecte farmacologice-hTA -bradicardie -linistire(act tranchilizanta+neuroleptica) -indicatii:HTA La adm intravenos act e mai rapida -rk adverse:-sedare,somnolenta -pirozis+congestie nazala -la doze mari-tulb extrapiramidale+depresieGuanetidina-mec de act:blocheaza elib NA in fanta sinaptica -ef farmacologice:scade TA,frecv cardiaca,fluxul sanguin renal -indicatii:HTA-cazuri severe care nu rasp la alte tratamente -rk adv:hTA ortostatica-colaps Impotenta sexuala la barbati Retentie salina Bretilium-ef farm:asem guanetidinei Creste pragul ptr fibrilatie -indicatii:fibrilatie atriala

27. Blocanti ai receptorilor α adrenergici: exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse.

1)blocanti alfa adrenergici neselectivi: a) fenoxibenzamina –ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina =>scade rvp=>tahicardie reflexa -indicatii:trat feocromocitomului mai ales preoperator b)fentolamina-ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina=>scade rvp=>tahicardie reflexa -indicatii-diag feocromocitomului 2)blocante alfa adrenergice selective Ef farm:-scade vc art si venoasa =>scade rpv si TA -fav mictiunea prin scaderea tonusului sf vezici -utilizare in afectiuni vasc /urologice -scade agregarea plachetara Reactii adv –prima doza –hTA ortostatica=>soc=>primele doze mai mici -tahicardie reflexa -retentie sodata -efect sedativ -cefalee si congestie nazala -vertij -disf sexuala a)prazosin-ef farm:scade TA si rvp nu modif DC,FG,FSR -indicatii :HTA Insuf cardiaca ptr reducerea postsarcinii Fen Raynaud b)urapidil-indicatii-HTA -reac adv :hta ortostatica,vertij,cefalee c)dehidroergotoxina :indicatii-ischemia cerebrala tulb cerebrale la batrani d)sermion-indicatii:ischemie cerebrala arterita tulburari cerebrale la batrani e)tamusolin-indicatii-hipertrofia benigna de prostata

28. Medicamente blocante beta adrenergice : propietati generale, structurale si farmacocinetice, indicatii, exemple.

Caracteristi generale-pot fi selective si neselective -unele beta blocante au activ simpatica intrinseca -nu deter hTA ortostatica -intreruperea brusca a trat determ efect de rebound -toate medocam au term ololCaract ale str chimice-se aseama cu med simpatomimetice:ptr k au un nucleu benzenic si o cat lat -gruparea amina la cat lat cu substituent voluminos=>determ fix pred beta -deosebirea de simpatomimetice-substituent de la nucleul aromatic -potenta medicam este crescuta dak exista un at de oxigen intre nucleu benzenic si cat lat Caract farmacocinetice:lipofile-se abs repede ,se metabolizeaza rapid in ficat -nu se adm in insuf hepatica (propanolol,metoprolol) Hidrofile-absorbtie si metabolizare mai lenta Nu se adm in insuf renala(atenolol,nadolol)Indicatii generale-afect c-v:antihipertensive Antiaritmice Antiischemice

-glaucom -migrena -hipertensiune portala -trat simpomatic al hipertiroidiei -tremor esential Exemple neselectivi-propanolol -nadolol -timolol Beta1 selectivi-atenolol,metoprolol,bisoprolol,nebivolol Alfa si beta-labetolol,carvedilol

29. Antagonisti neselectivi beta adrenergici : exemple, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse si contraindicatii

Exemple:propanolol,nadolol,timolol.Ef farmacologice:c-v-cord-efect cronotrop- -efect dronotrop – -efect ionotrop- -efect batmotrop- -vase-vc(ms scheletici) Pulmonar :bronhoconstrictie Renal :retentie de Na-dat scaderii TA si FPR(flux plasm renal) Metabolice-scade glicogenoliza si secretia de glucagon Indicatii –antihipertensiv-scade secretia de renina -mec multiple -antianginos-scade cons de oxigen -antiaritmic(aritmii postinfarct si hipertiroidie) -glaucom(scade secretia umorii apoase de corpul ciliar) -antimigrenos-impiedica vd determ de catecolamine in vasele cerebrale -HTP-blocarea beta 2 splahnici -tremor esentialRk adverse si contraindicatii:-bronhoconstrictie –C.I. in astm bronsic si BPOC -rebound-crize anginoase si aritmii -tulburarii metabolice-C.I. in DZ insulinodependent din cauza reglarii glicemiei -blocuri sinoatriale sau de ramura -tulburari ale fct sexuale ,sedare ,somnolenta -racirea extremitatilor –prin predominanra alfa ce determ vc –C.I. in arteriopatie obliterantaEf adverse:bronhoconstrictie Disfunctie sexualaNadolol –efecte farmacologice,indicatii si contraindicatii ca la propanolol -eficacitate in HTPTimolol-oftalmologie ptr scaderea secretiei umorii apoase

30. Antagonisti beta adrenergici selectivi pe receptorii β1 : exemple, efecte farmacologice, indicatii. Antagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica intrinseca : exemple, mecanism de actiune, indicatii.

Antagonsti beta 1selectivii exp:atenolol,metoprolol,acebutanol,esmolol,bisoprolol,nebivolol,betaxololulEfecte farmacologice:-inhiba apoptoza miocardica-bisoprolol,nebivolol,metoprololul succinat => indicatie in ICC –scade TA

- creste toleranta la efort in AP- actiune minima la niv pulmonar ,metabolic,circulatie periferica

indicatii –indicatiile propanolului ,inclusiv ka pacienti care au asociat-astm

-DZ -arteriopatie -ICAntagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica intrinseca Exp:pinololul,acebutamolul Mec de act:- se fixeaza pe recept beta adrenergici =>impiedica act catecolaminelor pe ei -stimuleaza recept beta ,dar nu cu aceeasi eficacitate ca a catecolaminelor Indicatii-HTA +bolnavii cu DZ -HTA+bradicardie -indicatiile propanolului

31. Blocanti adrenergici mixti – alfa si beta : exemple, mecanism de actiune si efecte farmacologice, indicatii.

Labetolol –mec de act:alfa blocant =>vasodilatatie periferica -efect farm:beta2 blocant +vasod periferica Nu creste rvp Blocheaza mai mult beta decat alfa -indicatii:HTA la varstnici HTA la pers de culoare HTA la gravide -rk adv:hTA ortostatica VertijCarvedilolul –indicatii:insuf cardiaca HTA CI

32. Blocanti ai receptorilor dopaminergici: exemple, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.Metroclopramida -mec de act –stimulat al recept colinergici -ef farm:creste tonusul sf esofagian inf Stimuleaza golirea stomacului Creste secretia de prolactina si aldosteron -indicatii-antiemetic -prokinetic-da DZ -esofagita de reflux-alim din stomac se intorc inapoi -rk adv-sedare -tulb extrapiramidale(torticolis) -contraindicatii-obstructie organica

33. Tipuri de receptori colinergici, localizare, structura, mecanismele biochimice de activare a lor.Receptorii muscarinici prez 5 subtipuri : M1-in SNC,gg,term presinaptice,ggl vegetativi -in celula parietala gastrica -mediaza ef de tip excitator M2-in miocard -mediaza ef de tip inhibitor(vagala a inimi) M3-in gl exocrine -tub digestiv,gl bronsice,lacrimale,sudoripare,musc neteda -ef de tip excitator -cei din endoteliu vasc (efect neg)prod vd(efect indirect)mediat de oxidul nitric M4-in SNC Structura-receptori in serpentina cuplati cu proteina G -M1 si M2 au ca mesageri secunzi IP3 ,DAGsi Ca 2+ -M2 si M4 produc inhibitia a adenilatciclazei-efect inhibitor Mec biochimic de act a lor:medicamentul se fix pe receptor

Subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de subunitati betagama si fixeaza o molecula de GTP-acesta determina activarea de EAre loc formarea de mesageri secunzi ai informatiei celulare care detrmina:activarea proteinkinazei intracelular care act pe prot specifica fiecarui tip de celula si deter rasp specific Activarea canalelor ioniceAre loc rasp celular .Incetarea act medicam duce la :inactivarea mesagerilor secunzi Fosfordiesteraza degradeaza AMPc Inactivarea proteinei G –desfosforilarea GTP (cu formare de GDP) fixat pe subunitatile alfa=>cuplarea cu subunitatile betagama +formarea de complex inactiv GDP-proteina G

Receptorii nicotinici -2 subtipuri: Nn(neuronali)-la nivelul gg veg,SNC si medulosuprarenal Nm(muschi)-la niv placii motorii Structura:receptorii ce deservesc un canal ionic,deschis canalele de Na+ si Ca+ producand excitatie.

34. Efectele stimularii receptorilor colinergici. Modalitati de interferare farmacologica a sinapsei colinergice.

Efecte :stimularea musculaturii netede Bronhoconstrictie Creste peristaltismul Ms circulari-constractie-mioza ;ms ciliar-desch canalului Schlem duce la usurarea drenarii umorii apoase Stimularea evacuarii urinei,relax sf Vasodilatatie +arteriodil Cord-ef inhibitor-bradicardie Gl exocrine-hipersecretie

35. Agonistii colinergici cu actiune directa: exemple, efecte farmacologice indicatii.Exp:acetilcolina si esterii colinei inuditi a) Ach:se utilizeaza doar in scop excitator,nu se adm ca medicament Nu are liposolubilitate su e inactiv de colinesterazele circulante Creste convexitatea cristalinului Contracta ms ciliar=>mioza b)esterii-beta-necolinergic-asem cu ach dar predomina activ muscarinice puternice ,mai ales la niv tract urinar -carbacol-are si act muscarinice+nictinice-la niv medulosuprarenalei cu elib de catecolamine -pilocarpina-are act asem ach -are toxicitate sistemica f mare ,nu se poate utiliza decat ca si antidot in intox cu parasimpatolitice -are efecte puternice secretorii,cu pierderi masive de secretii(sudorale,salivare,bronsica) -bradicardie,colaps vasc -utiliz ei ca topic(util local )in glaucom

36. Agonistii colinergici cu actiune indirecta reversibila: exemple, mecanism de actiune , efecte farmacologice, indicatii.

Anticolinesterazice –inh prin complexare colniesteraza resp de degradarea ach=>disponibilitate mai mare a neurotrans ptr actiune.Dupa durata de act avem, anticolinesterazicele cu act reversibila. -cu durata f scurta de act:edrofonice -cu durata medie:fizostigmina,neostigmina-act 2-4 oreIndicatii –limitate cu ef adv la niv SNC ;poate fi util in glaucom -au o molec polara

-au efcet muscarinice –stimuleaza musc neteda gastro-intest si la niv tract genito-urinar -in atonie veziculara ,intestinala Act nicotinice-la doze f mari.

37. Agonistii colinergici cu actiune indirecta ireversibila: exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, semnele si tratamentul intixicatiilor acute ca astfel de substante.

Anticolinesterazicele cu act ireversibile-comp organo-fosforici care inhiba ireversibil colinesterazaPatrund cu usurinta prin piele ,mucoasa.Trat-se administreaza atropina ptr efecte muscariniceObidoxina-reactivator de colinesteraza adm intravenos cat mai rapidIzoflorafat-f toxic;produce imbatranirea colinesterazei.

38. Medicamente parasimpatolitice : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, contraindicatii.

Parasimpatoliticele Exp:atropina –mec de act-inhiba act acetilcolinei prin competitie la niv recept muscarinici -efecte farmacologice-blocarea muscarinice-scade secretia salivara -scade secretia acidului gastric -scade tonusul +peristaltismul cailor biliare,tract urinar -gl exocrine sunt reduse secretiile -ef 3-4 h -midriaza,paralizia acomodarii ptr aproape =cicloplegie -inlatura bradicardiaIndicatii:hipersecretie gastrica,colici biliare,constipatie,tenesme vezicale.Contraindicatii –FiA,glaucom,tuberculoza pulmonara evolutiva.Rk adv: uscaciunea gurii,constipatie,retentie de urina,tahicardie,midriaza cu cresterea tensiunii intraoculare,tulburari de vedere ,fotofobie,cefalee

SCOPOLAMINA : P.F:lauronil,hidromorfon-scopolam

-are actiune PSL cu efecte asemanatoare atropinei dar de 2 ori mai intense si de durata mai mica

-e un inhibitor al SNC

-are efect antiparkinsonian,spasmolitic,antisecretor,antispastic,analgezic,sedativ,ganglioplegic

ef.adv:somnolenta,ameteli,halucinatii

indicatii:preanestezie,rau de miscare,in oftalmologie,boala parkinson

Cind:glaucom,adenom de prostata

39. Sistemul serotoninergic: distributia serotoninei in organism, metabolismul serotoninei, receptorii serotoninergici si efectele stimularii lor, clasificarea medicamentelor sistemului serotoninergic, exemple.

Distributie-95%tub digestive in ms enterocromofine -SNC -plachete sanguine –trombocitele o preiau din plasma Metabolismul:-sinteza serotoninei-incepe de la triptofan

-la niv epifizei –serotonina se transf in melatonina-sint mai intensa noaptea -degradarea 5-HT-e degradta sub act MAO prin dezaminare oxidativa Receptorii sunt de la 5-HT1....5-HT7,iar cei S-HT1 sunt de la 5-HT1A........5HT1DStructura:-receptori in serpentina 5-HT3 deservesc in canal ionicEfect stim recept serotoninergici: 1)ef periferice:a)pe musc neteda-creste peristaltismul -apare refluxul de voma-prin 5-HT3 care se gasesc atat la niv tract dig cat si la niv SNC=>blocanti de 5-HT3 folositi in trat vomei prod al medic antineoplazice -bronhoconstrictie -contractia uterului b)la niv c-v:pe vase avem recept 5-HT2 pe vase nromale –vd pe vase lezate –vc act mai evidenta oe vasele renale si coronare pe TA stimuleaza det rasp variat pe cord-cresc frecv si FC 2)ef centrale –reglarea somnului,temp,apetitului,ef antidepresivClasificarea medicamentelor sist serotoninergic: I serotoninergice directe:-agoniste 5-HT1(triptani)=antimigrenoase Exp:sumatriptan,naratriptan,zolmitriptan IIserotoninergice indirecte –1)stimuleaza sint de serotonina-triptofan,5-HT -2)inhibitorii a recaptarii serotoninei: a)antidepresive:-inhibitoare specifice(doar pe serotonina) exp:fluoxetina(prozac) paroxetina(seroxat) -inhibitoare mixte(serotonina+noradr) Exp:clorimimipramina(anafanil) Amitriptilina Maprotilina b)anorexigene-fenfluramina(minifage) dexfenfluramina 3)inhibitorii ai metabolizarii prin MAO: a)nespecifice-iproniazida,tranilcipromina b)inhibitoare de MAO-A de MAO-B

40. Clasificarea medicamentelor care actioneaza asupra SNCa)m cu actiune deprimanta-neselectiva-anestezice, hipnotice, sedative-selectiva -predominanta pe functiile psihice – anxiolitice, antipsihotice -predominanta pe functiile motorii – antiparkinsoniene, antiepileptice =anticonvulsivante, miorelaxante centrale-in special in bolile reumatice -predominanta pe durere - analgezice opiode b)m cu actiune stimulanta-antidepresive-neurotrope-stimulante-psihomotorii-bulbare c)medicatia bolilor degenerative: narcoza este diferita de hipnoza (se trezeste la atingere, intepatura, orice stimul exterior)

-anxietatea=frica fara un motiv real-nevroza=poate fi controlata-psihoza=e greu tratata

41. Hipnoticele: definitie, somnul fiziologic si cel determinat de hipnotice, mecanism de actiune, efecte farmacologice, reactii adverse.

Definitie: medicamente care induc sau prelungesc somnul-scade nr.trezirilor peste noapte-produc un somn asemanator cu somnul fiziologicSomnul fiziologic este somn de unde lente, de refacere, scade functia bazala si prezinta vise care nus e tin minte. Somnul hipnotic creste durata somnului cu unde lente (normal =90 min x 4-6 ori)si scade durata si nr.perioadelor de somn rapid (normal 10-30 min x 3-5 )Mecanism de actiune:-fiziologic-inhiba SRAA =>scade vigilenta corticala-chimic-modificari ale transmiterii sinaptice dependente de NA, 5-HT, GABAEfecte farmaco:-sedare,somn,narcoza-efect anticonvulsivant Reactii adverse:-efect aditiv la bauturile alcoolice-buimaceala la trezire -dependenta psihica-toleranta-doze din ce in ce mai mari pentru aparitia efectelor -fizica-pacientu consuma medicamente ca sa nu se mai simta rau -psihotoxicitate-pac poate avea manif antisociale

42. Hipnotice nebarbiturice : exemple si principalele caracteristici farmacologice.Nebarbituricele-benzodiazepindele :Diazepam-anxioliticNitrazepam-hipnotic, toxicitate redusaMidazolam-actiune rapida, da amnezie anterogradaFlurazepam Zopiclona(imovane)-sedativ, anticonvulsiviant, determina vise in culor si are actiune pe receptorii GABAZolpidem-anticonvulsiviant, nu modifica stadiile somnului=somn asemanator cu cel fiziologic, actiune pe receptorii GABA

43. Hipnotice barbiturice : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, clasificare, farmacocinetica, reactii adverse, tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice.

Fenobarbital -mecanismul de actiune faciliteaza si prelungeste efectul GABA – se fixeaza de receptorul GABA pe alt situs decat cel pentru GABA sau benzodiazepine =>descreste cantitatea de Cl => hiperpolarizare =>inhibitie -activarea directa a can de Cl –la doze mari -scade act glutamatului –det depolarizare+excitatieEfecte farmacologice:-sedativ, somn, narcoza la 30-40 mg-anticonvulsivant la 50-60 mg-hipnotic la 100-200 mg Fenobarbitalul nu se administreaza intravenos deoarece e introdus intr-o substanta uleioasa(se administreaza doar intramuscular)Indicatii: sedative, anticonvulsiviant-epilepsie, tetanos, hipnoticeClasificare in functie de durata somnului:-lunga: fenobarbital

-medie: ciclobarbital-scurta: pentobarbitalFarmacocinetica: absorbtie buna, metabolizarea se face in F, eliminarea renala-pH-ul alcalin creste eliminareaReactii adverse:–somnolenta-confuzie (la batrani)-dereglarea somnului fiziologic -atentie la bolnavi cu porfirie-deoarece induce crize de porfirieTratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice: voma+spalaturi gastrice(in primele 3h), alcalinizarea urinii, administrare de purgative osmotice, diuretice osmotice, dializa peritoneala

44. Acidul gamaaminobutiric si receptorii GABA : metabolism, tipuri de receptori GABA, efectele stimularii receptorilor GABA. Benzodiazepinele : clasificare, exemple.

Metabolismul:-sinteza-glutamina-acid glutamic-GABA-depozit in veziculele de depozit-se elibereaza in fanta sinaptcia-recaptarea in terminatiile presinaptice-degradarea in celulele gliale-GABA Receptorii GABA: 1. GABA-A au mai multe situsuri de legare pentru GABA: benzodiazepine, barbiturice, steroizi-progesteron-substanta care se leaga de receptorul GABA si moduleaza activ GABA si nu au efect in absenta GABA-fixarea GABA pe receptori duce la deschiderea canalelor de Cl -> intrare ionilor de Cl in celula =>hiperpolaritate celularaEfectele farmacologice: -deschiderea canalelor de Cl si intrarea Cl in neuron: efect anxiolitic, sedativ si hipnotic, anticonvusivant-inchiderea canalelor de Cl si inhibarea intrarii Cl in neuron: anxietate, efect preconvulsivant, promnezic2. GABA-B-receptori presinaptici si postsinaptici-localizati la nivelul sinapsei -receptorii presinaptici GABA-B-controleaza eliberarea GABA si altor mediatori in fanta sinaptica-receptorii postsinaptici GABA-B-deschiderea canalelor de K+ =>iesirea K+ din neuron ceea ce duce la hiperpolarizarea membraneiEfectele farmacologice: miorelaxant, antitusiv Clasificare:In fct de actiunea predominanta:1)anxiolitice-diazepam, alprazolam, bromazepam, medazepam, clorazepam, lorazepam2)hipnotice-nitrazepam, temazepam, triazolam, midazolam, zopiclona3)antiepileptice-clonazepamIn fct de durata de actiune:-actiune lunga 1-3 zile-diazepam, clorazepam-actiune intermediara 10-20h-alprazolam, lorazepam-actiune scurta:-3-8h-triazolam

45. Benzodiazepinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii.

Nebarbituricele-benzodiazepindele :Diazepam-anxioliticNitrazepam-hipnotic, toxicitate redusaMidazolam-actiune rapida, da amnezie anterogradaFlurazepam Zopiclona(imovane)-sedativ, anticonvulsiviant, determina vise in culor si are actiune pe receptorii GABAZolpidem-anticonvulsiviant, nu modifica stadiile somnului=somn asemanator cu cel fiziologic, actiune pe receptorii GABAMecanism de actiune:

-benzodiazepinele se fixeaza pe receptorii GABA-A langa situsul de legare a GABA-> favorizeaza actiunea GABA –>deschiderea canalelor de Cl -> intrarea Cl in celule =>hiperpolarizare celulei -> ef anxioliticEfecte farmacologice: anxiolitic, hipnotic, anticonvulsivant, amnezieIndicatii: anxiolitice, hipnotice, anticonvulsivante, inducerea anestezieiContraindicatii: –miastenia gravis-soferi-asociere cu alcool/alte deprimante centrale

46. Medicamentele antipsihotice: mecanism de actiune, clasificare, exemple.Mecanism de actiune: medicamente antischizofrenice ce intervin la nivelul multor tipuri de sinapse, cele mai importante dopaminergice + serotoninergice dar si adrenergenice si colinergice 1)blocarea receptorilor dopaminergici D2 de la nivelul creierului si inhibarea actiunii dopaminei 2)blocarea receptorior serotoninergici 5-HT24 =>efect antipsihotic sau 5-HT1A, 5-HT1B =>impiedica recaptarea serotoninei +norepinefrinei ->creste efectul antipsihotic –blocheaza putin recept D2Clasificare:1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina, flufenazina, proclorperazina, prometazina, tioridazina-butirfenone-haloperidol, droperidol-benzamine-sulpirida, tiaprida 2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici: clozapina, olanzapina, risperidona3)timoreglatoare-in tratamentul maniei: carbazepina, acid vaproic

47. Medicamentele antipsihotice : exemple, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare si reactii adverse, contraindicatii

1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina, flufenazina, proclorperazina, prometazina, tioridazina-butirfenone-haloperidol, droperidol-benzamine-sulpirida, tiaprida 2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici: clozapina, olanzapina, risperidona3)timoreglatoare-in tratamentul maniei: carbazepina, acid vaproicEfecte farmacologice: -antipsihotice(apar dupa 3 saptamani, inlatura delirul, halucinatiile, autismul)-sedative-extrapiramidale-simptome parkinsoniene-vegetativolitice-efect anticonvulsivant-clopromazina, deprimare termoreglare-poichilotermie, blocare adrenergica-HTA si blocare colinergica-efectele atropine-endocrine -creste secretia de prolactina=cresc sanii, galactoree, oligomenoree -scade secretia de STH -scade secretia h suprarenalieniIndicatii: schizofrenie-in doze mari initial, antivomitiv-in doze mici, rau de mare, sughit rebelEfecte secundare si reactii adverse: HTA ortostatica, efecte extrapiramidale, tulburari endocrine, constipatie, retentie de urina, tremor, disfunctie sexualaContraindicatii: boala Parkinson, epilepsie, glaucom, adenom de prostat, sarcina si alaptare.

48. Depresia si mania : definitie, semne, etiopatogenie. Medicamentele antidepresive : clasificare, exemple.

Depresia este tulburare a dispozitiei care modifica statusul energetic, somnul, apetitul, libidoul.Semne: tristete, neajutorare, disperare, incapacitatea de a ajunge la satisfactie prin activitati curente -se diferentiaza de schizofrenie prin faptul ca acolo se produc tulburari de gandire Mania este comportamentul caracterizat prin entuziasm, incredere exagerata in sine, gandire si vorbire rapida, gandirea rationala fiind afectata.

Etiopatogenia depresiei si maniei este necunoscuta.-teoria aminelor biologice-deficit de serotonina si /sau NA=depresie iar surplus de serotonina si/sau NA=manieTratamentul depresie =corectarea deficitului de 5-HTClasificare:1)inhibitoare ale 5-HT:fluoxetina(prozac), paroxetina, fluvoxamina2)inhibitoare ale recaptarii NA-imipramina, amitriptilina, doxepina, maprotilina, amoxapina3)inhibitoare ale metabolismului 5-HT(inhit MAO-A)-moclobemida4)timoreglatoare-litiu

49. Epilepsia : definitie, clasificare. Mecanismul de actiune al antiepilepticelor, clasificarea medicamentelor antiepileptice, exemple.

Epilepsia este o tulburare convulsiva /senzoriala recurenta determinata de descarcarile bruste, excesive a neuronilor cerebrali dintr-un focar epileptic,care apoi se estind in mai multe zone cerebrale.Clasificare:-generalizate:a)criza de grand mal =tonico-clonica cu pierderea de constiinta, cadere, contractii tonice, contractii tonico-clonice generalizateb)crize minore-fara pierderea de constiinta, fara cadere, fara convulsii, pacientul pierde contactul cu mediul extern, pacientul are privire fixa initial apoi o reia ca si cum nimic nu s-ar fi intamplatc)contractii mioclonice=contractii musculare de scurta durata, de obicei secundare altor bolid)status epilepticus(marele rau epileptic)=crize subintrante(una dupa alta)

-partiale:a)simple=fara pierdere constiintei+contractia unui singur grup de ms controlat de un focar epileptogen care nu disemineazab)complexe=isi pierde constiinta+halucinatii senzoriale

Mecanism de actiune: blocheaza deschiderea din focarul epileptic si impiedica diseminarea excitatiei in zonele cerebrale adiacenteClasificarea antiepilepticelor1)inhibitoare de canale de Na+-fenitoina, carbamazepina, acid valproic2)modulatori GABA-barbiturice:fenobarbital-benzodiazepine:-diazepam, clonazepam, acid valproic -

50. Boala Parkinson : etiopatogenie, semnele bolii Parkinson, clasificarea medicamentelor antiparkinsoniene.

Boala neurologica determinata din cauza deficitului activitatii dopaminergice la nivelul corpului striat cu scaderea inhibitiei dopaminergice si probabil cresterea controlului excitator colinergic la acest nivel.Semnele bolii:-sindroamele extrapiramidale: tremor, rigiditate musculara, bradikinezie-se misca incet, anomalii de postura si mers si sialoree-ii curg baleleClasificarea medicamentelor:a )Dopaminomimetice-creste sinteza de dopa=dopa+inhibarea de dopa-decarboxilaza: alfadopa+carbidopa, alfadopa+benzerazida-creste eliberarea de dopa-amantadina-inhiba degradarea de dopa-seleginina, entacapona-agonisti directi ai receptorior dopaminergici-bromocriptinab)Antagonisti colinergici muscarinici – biperidina, ropatepina

51. Levodopa si inhibitorii de dopadecarboxilaza: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii.

Mecanism de actiune: refacerea dopaminei in substanta neagra, apoi stimularea receptorior dopaminergici D2 -strabaterea barierei hematoencefalica-este metabolizata aproape in intregime in periferie la nivelul sinapsei adrenergice si colinergice *Carbidopa si benserazida=inhibitori de dopa-decarboxilaza care nu strabat bariera hematoencefalica*Vit b6 creste degradarea levodopaEfect farmacologice: amelioreaza simt la 50-80%din pacienti, scade rigiditatea, scade bradikinina si scade tremorEfecte adverse:-periferice-stimuleaza inima si HTA-SNC-stimuleaza centrul vomei produce greata ,voma-psihoze,halucinatii auditive si vizualeContraindicatii:-boli cardiovasculare, hepatice, renale, DZ, psihoze, glaucom, melanom

52. Opioizii endogeni, tipuri de receptori opioizi si efectele stimularii lor, mecanismele biochimice de activare a receptorilor opioizi, clasificarea opiaceelor.

Tipuri de recep opioizi : µ, K, sigmaReceporii sigma care provoaca analgezie, midriaza sunt receptori pentru feniciclidinaEfectele stimuarii receptorilor:µ-analgezie, deprimare respiratorie, euforie, sedare, mioza, dependenta, constipatie, hipotermieK: -analgezie spinala, miozaSigma: favorizeaza actiunea pe k si µClasificarea opiozilor: a)agonisti-puternici-metadona, morfina, heroina, peptidina, fenoalin-moderati-codeina, propoxifen, tramadolb)agonisti-antagonisti-pentazocina, buprenorfina, nalorfina, nalburfinac)antagonisti-naloxona, naltrexona

53. Morfina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte adverse si contraindicatii, doze echivalente cu alte opiacee.

Mecanism de actiune: depresiv selectiv pe SNC care determina analgezie, calmarea anxietatii, sedare, euforie.Efecte farmacologice: efect la nivelul SNC, digestiv, genitourinar cardiovascular, pulmonar, ochiului, termoreglarii, efecte neurohormonale, toleranta si dependentaEfecte SNC:a)analgezie intensa-creste pragul perceptiei dureroase-modificarea durerii-detasarea fata de durere-scad reactiile la durere-strigatele, frica-durata 4-6h -loc de actiune: central, maduva spinariib)deprimare respiratorie: scade sensibilitatea centrilor respiratorii la C% CO2 si se instaleaza paralel cu analgeziac)modificarea comportamentala: euforie,sedare, stare de bn e)voma la doze miciEfecte la nivel digestiv:-scade peristaltismul-scade secretia gastrica-spasm pe caile biliare+ sfincterul oddi =>in colici se asociaza cu antispastice (scobutil)Efecte genitourinar:-creste contractia ureterelor =>in colica renala se asoc cu antispastice (atropina,butilscopolamina)

-creste tonusul detrusorului vezici urinare -creste tonusul sfincterului vezicii =>mictiune dificilaEfecte cardiovasculare:-vasodilatatie arteriala +venoasa =>indicata in EPA-deprima reflexele circulatorii =>hTA ortostatica-dilatarea vaselor cerebrale =>cresterea presiunea LCR =>contraindicata in traumatismele cerebrale-vasodilatatie cutanata =>congestie, transpiratiiEfecte pulmonare:-bronhospasm prin eliberarea de histaminaOchi – miozaTermoreglare - deprimareEfecte neurohormonale:-scade secretia de ACTH,FSH,LH-creste secretia de prolactinaToleranta+dependentaDependenta psihica=comportamentul de autoadministrare a unei substante pentru o strare de bine si are tendinta de a-si administra din ce in ce mai des si mai multe.Toleranta=cresterea dozelor de substanta care produc acel efect placut.Dependenta fizica se mai numeste sindrom de abstinenta=persoanele nu isi mai administreaza substante pentru efectul placut ci pentru a indeparta efectele neplacute aparute la incetarea administrarii.Psihotoxicitatea=comportam antisocial(crima,furt).

54. Modalitati de interventie farmacologica in etiopatogenia ulcerului gastric si duodenal.55. Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal – exemple.

Scheme terapeutice folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal.Clasificare : Med. Antisecretorii –inhib pompa protoni (omeprazol), blocante recep H2

Antibiotice anti- HP- Amoxiciclina, Metronidazol Protectoare ale mucoasei gastrice – sucralfatul, subcitratul de bismut coloidal Medicamente antiacide - Scheme terapeutice : Triplaterapie : un antisecretor + 2 antibiotice Cvadruplaterapie : un antisecretor + 3 antibiotice NB – trat numai cu un med Anti HP – procent mic de eficacitateOMC- omeprazol 20mg x2 ; metronidazol 500 mg x2 ; claritromicina 250 mg x 2OAC – omeprazol 20 x 2 ; amoxa 1G x 2 ; claritromicina 500 mg x 2OAM-omeprazol 20 x 2 ; Amoxa 500 mg x 3 ; metronidazol 500 x 3 Durata tratament 7 zile

56. Blocanti ai receptorilor H2 : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, doze, interactiuni.

Ex: cimetidina , ranitidina, nizatidinaMec de Act : se fixeaze pe receptorii H2 :

Impiedicarea stimularii lor de catre histamina Nu se mai stimuleaza adenilciclaza Scade formarea de AMPc Nu se activeaza proteinkinaza Nu se formeaza anhidraza carbonica Nu se mai formeaza H2CO3

Ef farmaco: scaderea secretiei de HCl Eficacitatea anti histaminelor asemanatoare Deosebirea din antihist : potenta , Rk adv,FarmacocinIndicatii :

Ulcer gastric , duodenal Sdr.Zollinger-ellison Profilaxie ulcer in caz de trat cu AINS

Rk adv : Tulb dispeptice Vertij,cefalee,diaree,constipatie,greata Eruptii, prurir Ginecomastie Tulb nervoase

Interactiuni : Cimetidina det inhibitie enz = > react toxice de la med nemetab (teofilinam,sulfamide antidiabetice,

betanlocante) Antiacidele det inh abs Cimetidinei ; admin la > 1h inainte de masa Cinetidina dupa masa Anti

acide

57. Blocanti ai pompei de protoni: exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, doze.

- omeprzol , esomeprazol, rabeprazolMec de Act : IPP din sange intra in canaliculul secretor al celulei parietale gastrice unde este un mediu intens acid ↓ Se acumuleaza(nu patrunde prin membrana celulara in citoplasma) ↓ In mediu acid formeaza sulfenamida ↓ Sulfamida se leaga covalent de subunitatea alfa a ATP-azei H+/ K+ ↓ ATP-aza H+/K+ se blocheaza ↓ Nu se mai secreta H+ ↓ Sinteza unor noi ATP-aze H+/K + se face lent ↓ Secretia este inhiba peste 24 h

{desi T/2 este de aprox o ora} Indicatii : ulcer duodenal; Ulcer duodenal rezistent la ranitidina Ulcer gastric Esofagita de reflux Sdr Zollinger EllisonRk adv : usoare Digestive- greata, faltulenta , constipatieInteract med : inhiba Citocromul P 450 => scade metab unor med : diazepam imipramina Scade abs med care necesita pH acid : ketoconazol

58. Tipuri de constipatie. Laxative si purgative : definitie, mecanism de actiune, clase terapeutice, exemple, indicatii, contraindicatii.

Tipuri de constipatie fctionala : de tranzit : inaintarea incetinita a materiilor fecale in tubul digestiv Terminala : tulburarea la evacuarea scaunului , dat hiptonie sincter anal sau scaderea refluxului recto-anal

Laxativele deternina formarea de un singur scaun ; Purgativele : det scaune multiple cu consistenta lichidianaMec de Act : 1. Stimularea directa a motilitatii intesitinale : laxative de volum, purgative iritante

1. Crestere a difuziunii si secretiei de apa si electroliti in lumenul intestinal : purgative iritatnte2. Retinere de apa prin forme hidrofobe si osmotice ; purgative osmotice3. Inmuierea scaunelor : laxative emolinate

Indicatii : constip fctionala , evitarea efortului de defecatie , golirea colonului pentru pregatirea Chirurigicala sau Rx, golirea colonului in trat unor intox.C Ind : ocluzie intest ; dureri abd ; Administrarea repetata duce la constipatie Clase terapeuticce : Laxative : de volum Emoliante si lubrefiante Purgative : osmotice Stimulante sau irritante

59. Medicamente prokinetice, antispastice, antidiareice, antiflatulente, antivomitive : exemple, mecanism de actiune.

Med Prokinetice : medicamente care stimuleaza motilitate GI Mec de Act : Blocante dopaminergice Stimulante colinergice Ex:Metoclopramida , Domperidona

Med antispastice : inhiba spasmul musc netede care det durere Mec de Act : spasmul musc netede determinat prin : stimulare recept muscarinici si a miofibrilelor Inlatura spasmul prin : blocarea receptorilor muscarinici=antispastice neurotrope, de tip atropinic Act directa pe m.neteda= antispastice musculotope, de tip papavericMed antidiareice : mec de act : scad miscarirel peristaltice Cresc contractiile segmentare

Cresc tonusul sfinceterelor Inhiba reflexul anal de defecatie Scad secretia biliara si pancreatica Ex: Antidiareice opioide (tinctura de opiu, codeina) , anticolinergice (scobutil, atropina), care cresc vascozitatea (coalinul)Med antiflatulente

60. Mecanismul de actiune al AINS. Clasificarea medicamentelor AINS – exemple.Consta in impiedicarea sintezei mediatorilor imflamatie pornind de la acidul arahidonicActioneaza la nivelul Ciclooxigenazei 1. Clasificare: 1 Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza – Indometacina , Diclofenac, Aspirina 2 Inhibitori preferentiali ai COX 2 - Meloxicam, Nimesulid 3 Inhib specifici de COX 2 – Etoricoxib, Celecoxib

61. Efectele farmacologice ale AINS, indicatii, efecte adverse, contraindicatii.1. Antiinflmator: RAA, PR, SA

Fenacetină, algocalmin și paracetamol nu au acțiune periferică, adică nu sunt antiinflamatorii ci doar antipiretice și analgezice

2. Analgezic- Cresc pragul sensibilității dureroase - Pentru dureri mici sau moderate3. Antipiretic- Prin inhibarea prostaglandinelor din hipotalamus4. Antiagregant plachetar (doze mici) –doar aspirina se dă în acest scop5. Inhibă contracțiile uterului = efect tocolitic6. Protecția împotriva razelor UV7. Inhibitor al dezvoltării a cancerului de colon – de obicei la doze mariFenacetina poate da IRC (prin nefropatii interstițiale). Sumar de urină: eozinofile.

Indicațiile AINS1. Antiinflamatorii- Boli reumatice: RAA, PR, SA, atroze (medicamentul de primă intenție în artroze este

paracetamolul)- Lombagie- Artrite- Periartrite- Tendinite2. Analgezice- Cefalee- Dismenoree- Nevralgii

- Mialgii

Efecte adverse ale AINS 1. dureri epigastrice, ulcer, HDS

1. sangerare2. Agravare IRC-inhiba PG cu rol vasodilatator3. retentie Hidrosalina-stimulare secretie renina , aldosteron4. nefropatie5. Agravare IC6. incidere prematura a canaluli arterial7. prelungirea sarcinii8. scaderea fct spermatoz.9. scadere rez org la infec10. crize astm bronsic11. alergii 12. soc

62. Corticoizii suprarenalieni: mecanism de actiune, efecte fiziologice si farmacologice.Cortizol Receptor intracitoplasmatic

Complex ↓ Nucleu ↓ Factor transcriptie gene

ef stimulatoare ef inhibitoare

Activarea recep nucleari : complexul glucocorticoid –recept se formeaza in citoplasma Complexul intra in nucleu si se fixeaza de ADN nuclear Se produce o transcip cu formare de ARN-m ARN-m det sinteza la nivel ribozomalEfecete farmaco si fizio :

1. Metabolism intermediar : Glucidic : gluconeogeneza. Captare a.a. in ficat si rinichi Proteic : creste catab proteic (nu in ficat) Lipidic : lipoliza + redistrib t.adipos(facies luna plina) Modif met lipidic si proteic => energie pt sinteza glucoza => in insuf corticosipra=>

Hipoglicemie => D.Iatrogen Hidroelectrolitic:retentie Na, apa , scadre reabs Ca

2. Creste rezistenta la stres : creste glucoza sanguina3. Modif conc elemente sanguine : scade : limfocite, eozinofile, bazofile, monocite => scade rezist

organism Creste : eritrocitele, Hb, neutrofilele, trombocite4. Antiinflamatorii – inhiba macrofagele si limfocitele periferice, sinteza de lipocortine care inhiba de

fosfolipaza A2=> scade sinteza de a arahidonic => scade sinteza de PG PC Tx5. Antialergica si imunosupresoare: scade nr d limfkine si interleukina 2 secretate de lim T ; scade

sinteza d Anticorpi secretati de lim B6. Sist endocrin : scade ACTH TSH , creste STH , apoptoza celulelor timice7. Aparate si sisteme : digestiv : screste HCl si pepsina ; SNC – stari psihotice ; Sist Osos :pierdere

Masa osoasa, muscular : miopatie- slabiciune musculara , piele – vergeturi atrofii

Mineralocorticoizi : control hidroelectrolitic: aldosteron-act p TCD –reabs Na si apa, elim K

63. Corticoizii suprarenalieni: indicatii, efecte adverse si contraindicatii.Indicatii :

1. Inflamatii : antiinflamator-cresc PMN, scad lim B si T, monocite, eozinofile, scade histamina eliberata de bazofile , inhiba activitatea Kininelor

2. Alergii : scad simptomele la reactii alergice la seruri, transfuzii, medicamente => vindecare: e.Quincke. laringite acute, edem glotic

3. Imunosupresie: leucemie , cancer , LES, PR, SD, DM4. Tratamentul socului5. Trat de substitutie : Boala Addison – Insuf CSR primara ; insuf CSR secundara sau tertiara

( scadere secretie d ACTH)6. Dg etiologic sd Cushing – testul de supresie la Dexametazona – scade secretia =>

hipersecretie de ACTH sau Nu scade secretia de cortizol => tumora suprarenRk Adv si C Ind :

1. osteoporaza – scade abs de Ca si creste elim de Ca2. tulb metabolice-hiperglicemie, obezitate, dislipidemie, inh sintezei proteice3. creste riscul infectii si intarziere vindecare plagi4. creste apetit5. HTA-edem6. Ulcer gastric7. Euforie si psihoze8. piele –atrofie9. M.neteda – miopatie10. cataracta11. Sdr Cushing iatrogen12. scade TSH13. Rebaund14. scade limf , cresc neutrofilele si trombocitele

64. Clasificare corticoizilor suprarnalieni - exemple. Conducerea tratamentului cu glucocorticoizi.Clasificare dupa durata si actiune :

1. act scurta si potenta mica : Cortizol , Cortizon , Hidrocortizon T/2<8h2. act intermediara si potenta medie : Prednison , Metilprednisolon, Prednisolon T/2 < 12-36 ore3. Act lunga si potenta mare : dexametazona , betametazona t/2 >48 h

Cura cu glucocorticoizii : 1. Clasic- numai dimineata2. AZI : mai multe doze zilnice pana se obtine efectul antiinflamator si imunospresor => dupa obt

efect se ia numai dimineata => apoi alternativ=program terapeutic la 2 zile : mentinerea constanta a dozei in ziua impara si scaderea dozei i n ziua para; cresterea dozei in ziua impara si scadera dozei in ziua para in mod gradat

Principii in trat cu CS : folosirea de steroizi cu activ intermediara, admin dozei totale de steroizi dimineata , trecerea la cuta intermitenta la 2 zile dupa obtinerea ef dorit Intreruperea tratament : se face treptat, e bine sa se faca incepand cu programul alternativ se scade cu 10 mg pe sapt pana la 20-30mg apoi cu 2,5-5 mg / sapt pana la 10 mg, apoi se scade cu 2,5 mg / luna. Se intrerupe la 5-7,5 mg /zi sau se trece la alternativ si se intrerupe

65. Metabolismul lipidelor. Obiectivele tratamentului hipolipemiant.Metabolismul lipidelor:lipidele provin din alimente =emulsionate sub act acizilor biliari,degradate mai ales sub actiunea lipazei pancreatice +absorbtia sub forma de colesterol,ac grasi ,trigliceride.In enterocit acizi grasi sunt esterificati in TG care in asociere cu colest esterificat form kilomicroni ,care din limfa trec in sange.La nivelul endoteliului capilar din t adipos-musc,sub actiunea lipoprotein-lipazei se elib ac grasi care intra in depozite,sub forma de kilomicroni fragmentati.Acestia sunt recunoscuti de hepatocit ,intra in acestia si sunt digerati

Fct hepatocitului:-sinteza de colesterol -formarea de ac grasi din colesterol -elib de VLDL in sange -reglarea nr de receptori ptr LDL in fct de colest in hepatocitVLDL-elib in sange de hepatocit,sub influenta lipoproteinlipazei,se transf in IDL,apoi in LDLLDL este recunoscut de receptorii specifici hepatici si extrahepatici fiind captati prin endocitozaTesuturile extrahepatice retin o parte din colesterol eliberand HDLColesterolul din HDL ,sub influenta lecitin-colest-acil-transferazei plasmatice,se transf in IDL,apoi in LDL ,care e captat in ficat.Obiectivele tratamentului hipolipemiant: 1)Modif stilului de viata –scaderea aportului de alimente: trebuie indepartat aportul alim format din-ac grasi sat de orig animale -ac grasi nesaturati de tip trans din margarina care =>creste LDL Indicatii pentru scaderea LHL,crestera HDL:-ac grasi nesat de tip cis(ac oleic)-in uleiuri vegetale -ac grasi polinesat de tip omega3,care se gasesc in pestii din marile reci -fumatul duce la scaderea HDLcolesterol-efortul fizic indicat 2)Modificarea metabolismului lipidelor- scaderea absorbtiei lipidelor -scaderea sint de lipoproteine -cresterea degradarii lipoproteinelor -cresterea eliminarii colesterolului

66. Clase terapeutice folosite in tratamentul dislipidemiilor – exemple.1)inhibitori ai enzimei gastrice+pancreatice Exp:orlistat(xenical gel 120 mg)2)inhibitori ai absorbtiei colesterolului Exp:ezetimib(ezetrol cp 10 mg)3)statinele-intervin pe sinteza de colesterol-simvastatin4)fibratii-determ degradarea lipidelor-activeaza lipoproteinlipaza Exp :fenobarbital5)rasinile fixatoare de ac biliari Exp:colestiramina

67. Statinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.Exemple:simvastatin Atorvastatin Fluvastatin Lovastatin Mec de act:-inhiba HMG-CoA reductaza –nu se mai sintetizeaza mavolonat ducand la inhib sint colest in

hepatocit ->cresterea de receptori hepatocitari ptr colesterol ,cresc captarile de LDL din plasma ,scade LDL din plasma

Ef farmacologice :creste HDL Scade LDL plasmatic cu 15-30% Scad TG cu 10-25%Efecte nonlipidice-ameliorarea fct endoteliale Stabilizarea placi de aterom Scade inflamatia asociata ATS Scade mortalitatea,creste speranta de viata Indicatii :dislipidemiile in care sunt cresteri ale LDL>TG Ascociere cu fibratii

Rk adverse:-hepatice –citoliza cresteri ale TGO,TGP=necesar urmarirea din 3 in 3 luni in primul an ,apoi la 6 luni -muscular-slabiciune,dureri musculare-cresteri ale creatinkinazei=miozitaContraindicatii:sarcina Boli hepatice,musc –bolnavii trebuie monitorizati.

68. Fibratii : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.Exemple:fenofibrat Benzafibrat Gemfibratul CiprofibratulMec de act:1)stimulare a PPAR-recept actv prolif peroxizomilor->cresterea peroxizomilor ->creste activ

lipoproteinlipazei ce duce la degradarea TG din kilomicroni si VLDL ,scade TG plasmatic 2)inh sint de acizi grasi si produce cresterea oxidarii lor in ficatEf farm:scad TG cu peste 30% Creste secretia de cholesterol prin bila=>scaderea colest cu 5-15% Creste HDL cu 10-15% Determina regresia xantoamelorEfecte adv:-musc-crampe,mialgie,slabiciune musc si cresterea creatinkinazei =miozita -dig-tulburari dispeptice+transaminazelor -favorizeaza calculi biliari prin cresterea secretiei de colestContraindicatii:-sarcina+alaptare -insuf hepatica -insuf renala

69. Medicatia antiagreganta : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Ex: aspirina, ticlopidina, clopidogrelul, antag ai recept glicoproteici IIb/IIIAMec de act :inhiba ireverisbil COX plachetara si endoteliala ;A) => plachetele fiind lipsite de nucleu nu mai sintetizeaza COX si nici TxA2 toata viata lor de 7-10 zile => efecte antiagregant definitiB)celulele endoteliale care secreta PGI 2, care au normal efect antiagregant si care contin nucleu , resintetizeaza COX=> ef agregant este temporarIndicatii :profilaxia trombozelor, profilaxia tromb la purtatorii de valve protezateRk adv: mai putine decat cele in cazul trat durerii si inflamatiei, atentie la ulcer si sangerari

70. Heparina si heparine cu greutate moleculara mica : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Mec de act : se leaga de antitrombina III=>complex antitrombina III-heparina =>inactivarea fact coagularii: II(protrombina)+ X , iar pe XII,XI, IX- mai putin intens -pnetru inactivarea fact II heparina trebuie sa lege atat de factorul II cat si de antiprotrombina III (nu inactiveaza fact III fixat pe plachete)-pt inactivarea fact X este suf legarea de fact X => HMMM care nu se pot lega factorului II inactiveaza factorul X

Ef farmaco:-anticoagulant imediat :-15 min sange incoagulabil; dupa 4-8 revine coagularea -antiagregant : scaderea agregabilitatii induse de trombina

Indicatii : curativ 1. trmboza venoasa prf a membr2. embolie plm3. IMA si AP instabila, in asociera cu aspirina4. Ischemia acuta a membr inf

Profilactic : 1. Tromboza ven prof a membr2. embolie plm

HMMM-efecet anticoagulant prelungit =16-18ore=> adm sc la 12 ore sau 24

71. Antitcoagulantele orale : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.

Ex: Acenocumarol , warfarinaMec de act : vitamina k redusa este resp de sinteza fact II, VII,IX, X la trecerea in forma oxidata =>facorii coagularii depenteti de vit k sunt sintetizati numai in forma redusa Forma oxidativa trece in forma redusa si o reface sub act epoxireductaza vit KAnticoagulantele cumarinice intra in competitie cu vit k pt epoxireductaza ↓ Se consuma epoxireducataza ↓ Impiedica sinteza vit K redusa ↓ Nu se mai sint fact II , VII, IX, XEfecete farmacologice : tromboza profunda a venelor memb inf Emb plm IMA Proteze valvulare Tulburarii de ritmRk Adv: hemoragie –antidot-vit K Interactiuni medicamentoase : potentare act AINS Inhibitia act anticoagulanta prin alcool , barbirurice

72. Medicatia trombolitica : caractere generale ale tromboliticelor, exemple, mecanism de actiune, particularitatile diferitelor medicamente folosita in tromboliza.

Ex: Streptokinaza , urokinaza, alteplazaMec de act : actiune directa si indirecta de transformare a plasminogenului in plasmina Fibrinoliza – plasminogenul inactiv se transf in plasmina activa => det ruperea retelei de fibrina , desfacerea trombusului, si eliberarea produsului de degradare

Streptokinaza : obtinuta din culturi de streptococ B-hemolitic C Selectivitate mica pt fibrina din cheag Are prop antigenice =>anticorpi antistreptokinaza=> alergie + rezist la strepto.hTAAlteplaza (t-PA-activatorul tisular al plasminogenului): obt prin geneticaActivitate intensa pe fibrinogenul din cheag si redusa pe cel plasmaticAct si pe cheagurile vechi Nu este antigenicaMult mai scumpaAnistreplaza : sintetizata in vitro pentru a obtine complexul streptokinaza-alteplaza Antigenica Durata mare : t/2=90 min IMA-ind de electie Foarte scumpa

73. Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul insuficientei cardiace si motvatia folosirii lor in insuficienta cardiaca, exemple.

Sunt grupate in 4 clase: 1)diureticele –diureticele de ansa -diureticele tiazidice -care economisesc K+ 2)vasodilatatoare –orale:IEC Inhibitorii de A II

Nitrati Hidralazina Blocanti ale can de Ca 2+ -parenterale:nitroprusiatul de Na Nitroglicerina 3)beta adrenergice-blocante-metoprolol -bisoprolol -nebivolol -carvedilol Mec de act:inhiba apoptoza Antiremodelant Creste diastola -stimulante-dobutamina -dopamina 4)tonicardiace:glicozidici digitalici Inhib de fosfordiesteraza Glucagon

74. Digoxina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii.Mec de act:inhiba pompa de Na/KEfect farmacologice:cardiace-ionotrop+- creste FC si vit de conducere, creste volumul de ejectie sistolic si DC -tonotrop + -batmotrop+la niv ventricular-scade per refractara -cronotrop- produce bradicardie -dronotrop – scade conducerea S-A si A-V Periferice:la pers sanatoase:vc venoasa si arteriala Bolnavi cu IC :vd prin scaderea tonusului SNS Diuretice:indirect prin cresterea DC Pe consumul de oxigen:creste cons de oxigen la pers sanatoase Scade cons de oxigen in IC dat scaderii ritmului si scaderii postsarcinii Centrale:-la niv bulbului-centru vomei -cortex vizualIndicatii:a) IC-IC cronica –medicatie de electie Acuta Nb nu se adm in IVD b)tulburari de ritm supraventricular:FiA-reducerea ritmului ventriculartrecerea la RS se face prin soc electric sau antiaritmiceuneori poate determ trecerea la RSFLA-reducerea ritm-trans in FiA-trecerea in RS RARTPSVTP jonctionale la copiiReactii adv:-apar in caz de supradozare -are indice terapeutic mic 1)tulb digestive-anorexia-primul semn -greata,varsaturi -diaree-rar ,tardiva 2)tulb vizuale si neurologice-rare si tardive -discromatopsia-vederea colorata

-vertij 3)tulburari de ritm cardiac:tulb de ritm sinusal-bradicardie Tulb de conducere AV-mai ales BAV de gr I si II Tulb de excitabilitate ventriculara-Extrasistole bigeminate Tahicardie-FiV 4)tulburari EKG-subdenivelare ST cu concavitatea in susContraindicatiile:-absolute-tulburari de conducere AV -hiperexcitabilitate ventriculara -CMHO -stenoza aortica Relative-IR pana la creatinina 10 -CI -hipok+

75. Diureticele : mecanism de actiune, clasificare, exemple.Diureticele tiazidice –hidroclortiazida -clortiazida -metazolona -indapamida Inhibitia simportului Na+/k+ Actiune la nivelul tub contort distalDiureticele de ansa-furosemid Torasemid Bumetanid Acid etacrinic Inhibitia simportului Na+/k+/2Cl- Actiune la niv ansei HenleDiureticele care economisesc k+:antialdosteronice-spironolactona Blocante ale can de Na+ :triamterenul Amiloridul Antagonizarea recept mineralocorticoizi Actiune pe tub contortDiureticele inhibitoare de anhidraza carbonica:acetazolamida Inhibarea anhidrazei carbonice-scade sint de H2CO3- -scade disocierea in H+ si HCO3- -scade resorbtia de Na+la schimb cu H+ Actiune la TCPDiureticele osmotice:manitol Ureea Izosorbitul Glucoza hipertona(10,20,33%) Creste presiune osmotica in tubii renali ,impiedica reabsorbtia

76. Consecintele actiunii diureticelor. Reactii adverse la diuretice.Consecintele:cresterea diurezei duce la scaderea tranzitorie a volumui plasmatic care: 1)hemoconcentratie –cresterea conc proteinelor plasmatice,cresterea pres coloid-osmotice de unde apa trece din interstitiu in patul vascular Mobilizarea edemelor-indicatii:IC,CH,SN,IRC Refacerea volemiei 2)efect antihipertensiv-indicatii:HTAReactii adv la diuretice:-hipokaliemia -hiperkaliemia

-pierderi de Na-acute sau cronice -hiponatriemie cronica de dilutie -hipocloremie -modif ale metab Ca:tiazidicele –cresc calcemia Furosemidul scade calcemia -retentie de aci uric- mai ales tiazidicele

-hiperglicemie-mai ales tiazidicele

77. Clasificarea medicamentelor antihipertensive, exemple.Clasificarea: 1)medicamente simpatolitice:la niv central-alfametildopa -clonidina -moxonidina -guanfacina La term nerv presinaptice:rezerpina Guanetidina Guanadrel Alfa blocante:-fentolamina,fenoxibenzamina -prazosin,doxazosin Beta blocante-propanolol,pindolol -bisoprolol,nebivolol,metoprolol -atenolol,betaxolol -acebutanolol,nadolol Alfa si beta blocante-labetolol -carvedilol 2)vasodilatatoare:arteriale-hidralazina Minoxidilul Diazoxidul Fenoldopam Mixte-nitropursiatul de Na 3)blocante ale can de Ca-nifedipina -amlodipina -diltiazem -verapamil 4)inhibitoare de enxima de conversie(IEC)-captopril -enalapril -perindopril -ramipril -benazepril 5)blocante ale recep de A II-losartan -telmisartan(atacand) -valsartan 6)diuretice-tiazidice:hidroclortiazida Butizida Ciclopentazida Clortiazida -de ansa:-furosemid -ac etacrinic -care economisesc k+:spironolactona Amiloid Triamterenul

78. Mecanismul de actiune si consecintele farmacologice hemodinamice si cardiace ale blocantelor de canale de calciu.

Mecanism de act:-la niv cordului:act intensa-verapamilul Act moderata-diltiazem Act f slaba-nifedipina a)act la niv t excito-conductor:-incetinirea depolarizarii lente diastolice (faza 4 a pot de act) -incetinrea fazei o a pot de act=>bradicardie –prin inhibarea nodului sinusal(cronotrop-)=>intarzierea conducerii A-V prin act NAV (dromotrop -) b)act la niv miocardului:scade conc de Ca 2+ scade FC ameliorare a relaxarii diastolice c)act la nivelul focarelor ectopice:-scade conc Ca2+ deprimare(batmotrop-) -la niv vaselor:act f slaba-verapamil Act moderata –diltiazem Act intensa –nifedipina a)produce relaxare si vd-la niv v sistemice=>scade rvp si TA la coronarele epicardice-sangele editribuit uniform ,inclusiv in zonele cu IMA vasele cerebrale vd slaba-pulm -renal- pe arteriola aferenta-ef natriuretic b)efect antiATS-impiedicarea intrarii Ca2+in peretele vasc-lacidipinaConsecintele act pe cord si pe vase:vd coronariana-creste aportul de oxigen Scade inotropismul-scade cererea de oxigen Scade brusc TA Rk simpatica=>elib de catecolamine Ef secundare nefavorabile:vc,cresterea inotropismului,cresterea cronotropismului

79. Clasificarea blocantelor de canale de calciu, exemple, indicatiile generale si in functie de specificitatea pe organ, efecte secundare, contraindicatii.

Dihidropiridine:nifedipina Amlodipina FelodipinaEfecte secundare si rk adv:-eritem facial,cefalee,vertij prin vd -edem periferice -hiperplazie gingivala -elib reflexa de catecolamine=>contraindicata inIMA -determ tahicardie reflexaBenzodiazepinele:diltiazem(cardil,dilzem)Efecte secundare-vertij ,cefalee,tulb vizuale -eruptii -edeme perifFenilachilamine-verapamilul(isoptin,cordilox)Efecte secundare:constipatie BAV bradicardie ICContraindicatii:in IC Nu se adm cu betablocant,digoxin(bradicardizant)Indicatii generale:HTA-antihipertensive Tulburari de ritm-antiaritmice

CID=antianginoase-cronica -splastica Sindromul Raynaud Primele si una dintre urm bol la care alte clase terapeutice ce sunt contraind-astmBuergerDZ

80. Principalele efecte ale activarii SRAAA II-o subst puternica vc care potenteaza si activ NA -rol profilactic in ATS si de remodelare - determ HVS -determ disfunctii ale endoteliului vasc Enzima de conversie determ inact bradikininei in peptide inactive.Bradik contrabalanseaza act A II prin:vd,creste Tpa, creste NO ,scade stresul oxidativ.

81. Inhibitorii enzimei de conversie: exemple, efecte farmacologice.Exemple:captopril Enalapril Perindopril Ramipril BenazeprilEfecte farmacologice-vd arteriar si venos –scade TA si intoarcerea venoasa -scade hiperaldosteronismul-scade Na si retentie de k -scade elib de catecolamine din medulosuprarenala -previne remodelarea card+determ regresia HVS la pac cu ICCombate disfunctia endoteliala-ef antiaterogenic si de stabilizarea placii de aterom.

82. Indicatiile IEC, reactiile adverse si contraindicatiie IEC, farmacocinetica IEC. Indicatii:-HTA- med de prima intentie /asoc cu diureticele . c.i. in HTA din-stenoza de ar renala bilat -IR avansata -sarcina -IC-previne progresia remodelarii si HVS -creste rata de supravietuire a pac cu 20%ptr k previne CI si IMA prin ameliorarea conditiilor ce au determ IC si anume ischemia miocardului -IMA –previne remodelarea post IMA a VS -scade riscul de reinfarct -HTA la diabetici -HTA cu nefropatie diabetica ,SN:-scade proteinuria -creste albumina serica -renoprotectie prin scaderea Pglomerulare dat vd pe arteriola eferenta -HTA cu antecedente AVC –scade riscul AVC cu 28% -scade riscuk accidentelor vasc tot cu 26%Efecte secundare:rare ,sunt bn tolerate-tusea seaca prin stim bradikininei la 1-5% -hTA ortostatica mai alesc in asoc cu un diuretic -angioedem la 1% -hiperpotasemie -leucopenie si febra f rar Contraindicata in HTAdin: stenoza ar renale bilaterale -IR avansata -sarcinaFarmacocinetica IEC:

83. Modalitatii de interventie farmacologica in patogenia cardiopatiei ischemice.Prin 2 metode:1)cresterea ofertei de O:-vasodilatatie coronariana –subepicardica si nu subendocardica pentru a evita fen de,, furt sanguin’’ Med indicate:nitratii organici BCC Med contraind:dipiridamol -prelungirea diastolei si cresterea duratei de perfuzie coronariana Med indicate sunt :betablocante BCC 2)scaderea cereri de oxigen-deprimarea muncii inimi-scaderea frecv =bradicardie -scaderea FC Beta-blocantele determ bloc recept beta1 si impiedica stimularea simpatica cardiaca BCC-disponibilul de Ca2+din celula miocardica scade si scade si forta de contractie -usurarea muncii inimi –scaderea presarcinii prin vd care scad reintoarcerea venoasa –nitratii organici -scaderea postsarcini prin med ce scad rezistenta art periferica-BCC -IEC

84. Nitratii organici - mecanism de actiune, exemple, efecte farmacologice, reactii adverse, mod de administrare.

Mec de act –nitroglicerina se fix de gruparile tiolice de la niv celular-nitrotioli-elib de NO-stinuleaza guanilciclaza-cresterea GMPc –defosforilarea complexului actina-miozina-relaxare musc-vdEfecte farmacologice: vd-venulara-f intensa-scaderea reintoarcerii venoase-scade presarcina-scade munca inimii-scade consul de oxigen -arteriolara-act mai slaba -coronara-pe v epicardice-creste oferta de oxigenRk adv:-roseata si caldura in ½ sup a corpului -cefalee,varsaturi -doze mari duc la hTA si tahicardieMod de adm:-sublingual-1 cp,la nevoie -intern –trat cronic-doza 2,5-6 mg o data -forme retard-toleranta la efect antiamginos apare f repede -unguent cu nitroglicerina 2% -transdermic -intravenos in –EPAExemple:izosorbit dinitrat Tetranitrat Mononitrat

85. Medicamentele antiaritmice: clasificare, mecanism de actiune, efecte asupra potentialului de actiune, exemple.

4 clase: I )blocante ale canalelor de Na+ :mec de act-inhibitia canalelor de Na+ I A-chinidina Procainamida Disopiramida Efecte pe pot de act:-incetinesc faza O a pot de act=>incetinesc conducerea -cresc durata pot de act -cresc perioada refractara I B-lidocaina

Efecte pe pot de act:fara efect pe faza O Scade faza 3 Scade faza refractara I C –flecaidinaEfecte pe pot de act:-incetinesc f mult faza O =>scad f mult conducerea -nu modif pot de act si perioada refractara II)beta blocante –mec de act:-blocheaza receptori beta

- propanolol- timolol- nadolol

efecte pe pot de act-aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice(faza 4) III)blocante ale can de k+:mec de act- blocarea can de k+ Amiadarona Butilium SotalolulEfecte pe pot de act:-fara efect pe faza O a pot de act -prelungirea fazei 3 a pot de act -cresc durata pot de act -creste perioada refractara Amiadarona-are ef toxice tiroidiene,corneene,hepatice -antiaritmic de rezerva IV)BCC:mec de act-blocheaza canalele de Ca2+ Verapamil Diltiazem NifedipinaEfecte pe pot de act:aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice (faza 4 a pot de act)

86. Patogenia aritmiilor si interventia medicamentelor antiaritmice in aritmii.Patogenia aritmiilor:a)fen de reintrare-normal-depolarizarea se propaga in toate directiile b)tulburari in generarea impulsului cardiac-unidirectional-are traiec in directia retrograda si reintra in calea de conducere producand o extrasistola cu un ritm neregulat a)In cazuri patologice:-depolarizarea nu se poate propaga intr-o singura directie care este perioada refractara=>blocaj unidirectional a depolarizarii -depolarizarea zonelor invecinate continua pana la iesirea din perioada refractara a zonei unde ea a fost blocata =>depol se poate produce si la acest nivel insa este o depolarizare sens invers. - unda de depolarizare se intoarcePentru producerea reintrarii este necesar:-neomogenitatea fiziologica a perioadei refractare si a vit de conducere -bloc unidirect -existenta unor cai lente alternative Medicamentele antiaritmice intervin in corectarea acestor verigi patogenice: -cresc perioada refracatra si scad vit de conducere =>bloc prelungit=>bloc unidirectional =>opresc reintrarea Exp:chinidina -scade per refractara =>indeparteaza blocul unidirect =>depolarizarea in toate directiile Exp:lidocaina b)normal-de la nodul sinusal anormal- din alte zone ale cordului (focare ectopice)mecanism :modif pot prag :cresterea duce la bradicardie scaderea duce la tahicardie modif pot diastolic maxim:cresterea duce la tahicardie scaderea duce la bradicardie

modif vit de depolarizare lenta diastolice:cresterea duce la tahicardie scaderea duce la bradicardie exp:chinidina creste pot prag,determ atingerea lui mai tarziu lidocaina-scade panta depolarizarii-atingerea pot prag se face mai tarzie

87. Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul astmului bronsic. Clasificarea:

o Bronhodilatatoareo Actiune prin SNV

o Simpatomimeticeo Parasimpatolitice

o Actiune directa pe musculatura bronsicao Aminofilina

o Antiinflamatoriio glucocorticoizio antileucotriene

o Inhibitori ai degranularii mastociteloro Ketotifenulo Cromoglicatul disodic

o Medicamente ajutatoare in tratamentul astmului:o expectorante mucoliticeo antibiotice (in caz de suprainfectie)o oxigeno bicarbonat de natriu (in caz de acidoza)

88. Teofilina: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse. Aminofilina (Miofilin) = teofilina si etilendiamina Teofilina (Theo SR cps 100, 200, 300, Teotard cps 200 – eliberare prelungita)

o Alcaloid xantinic din frunzele de ceai unde se gaseste si cafeinao Este o metilxantina ( ca si cofeina)o Asociera cu etilendiamina => creste solubilitatea si disponibilitatea

Mecanism de actiune inhiba fosfodiesteraza => creste AMPc => bronhodilatatie Inhiba adenozina (nucleozid prezent in toate celulele organismului)

o Stimularea rec A1 de adenozina => inhiba adenilciclaza => scade AMPc => bronhoconstrictie

o Blocarea rec A1 => bronhodilatatie

NB. La nivelul inimii adenozina determina bradicardie => indicata in tratamentul TPSV (Fosfobion)Efecte farmacologice

1. Bronhodilatator direct de intensitate medie• Mai slab decat simpatomimetice• Eficienta si cind simpatomimeticele sunt ineficiente

2. Creste forta de contractie a inimii3. Stimularea respiratiei4. Diuretic slab

Efectele terapeutice incep la conc. de 10μg/ml Efectele toxice incep la conc. de 20μg/ml => indice terapeutic mic

Reactii adverse

Aritmii (apar la administrare i.v. rapida) datorita precipitarii teofilinei in sange cu realizarea de conc. locale f. mari

Nervozitate, insomnii Anorexie, greata

o Mod de administrareo Tratamentul de fond al astmului bronsic – in treapta IV (II)o Doze: oral - 300 mg /8 ore (1cp = 100mg)o Criza de astm bronsico Doze:

Initial - iv lent in 20 min - 5 mg /kg corp Apoi – perfuzie - 0,5 – 0,9 mg/Kg/h

o Criza de astm la o persoana de 60 Kgo Doza de miofilin

o Initial 5mg/kg => 5 x 60 = 300mg (1f = 240mg)o Apoi 0,5 - 0,9mg (1mg)/kg/h => pt 60 Kg = 60mg/ho 2 fiole de 240mg (480mg) in 500ml ser

=> aprox 1mg/ml o => pt 60 kg - 60ml/ho => 1ml/mino 1ml = 20pico 20 pic/min

89. Antibiotice: tipuri de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate al antibioticelor, mecanismele generale de actiune ale antibioticelor.

Activitate bactericida = distructia germenilorIndicatii

infectii grave,focare greu sterilizabilepersoane imunodeprimate

Dezavantajeefecte toxice prin liza microbiana masiva cu eliberare de endotoxine – ex : reactia Herxheimer in tratamentul siilisului sau in febra tifoidamanifestari alergice prin eliberare de antigeni microbieni

Exemple: peniciline, cefalosporine, aminoglicozide, rifampicina

Activitate bactriostatica = inhibitia multiplicarii germenilor care devin vulnerabili la mijloacele de aparare ale organismului

– Indicatii infectii usoare si medii

– Contraindicatii imunodeprimati

– Exemple: tetraciclina, cloramfenicol, eritromicina

Spectrul de activitate = totalitatea germenilor care pot fi influentati de un antibioticClasificare

antibiotice cu spectru ingustantibiotice cu spectru larg antibiotice cu spectru limitat

Antibiotice cu spectru ingustactive pe coci G + si coci G –

d.p.d.v. al actiunii pe bacili- tip penicilinic – active pe bacili G +- tip streptomicinic – active pe bacili G –

Avantaje: permit o terapie tintita pe un anumit microorganism nu produc dezechilibre bacteriene

Antibiotice cu spectru larg active pe coci si bacili G + si coci si bacili G –active pe mycoplasme, clamydii, ricketiiAvantaje :

utile in infectii polimicrobieneutile in urgente - pina la identificarea germenului

Dezavantaje :favorizeaza rezistenta bacterianaproduc dezechilibre bacteriene

Exemple : tetraciclina, cloramfenicol, fluorochinolone, imipenem Antibiotice cu spectru limitat

actiune antimicrobiana pe un singur tip de microorganismExemple: antituberculoase – izoniazida (HIN), etambutolul (EMB)

Mecanismele generale de actiune ale antibioticelor

In functie de locul in care actioneaza exista mai multe modalitati de actiune: perete bacterian

– inhibarea procesului de sinteza a peretelui celulelor bacteriene membrana citoplasmatice

– modificarea permeabilitatii sau lezarea membranei citoplasmatice ribozomi sau nucleu

– interferarea proceselor metaboliceActiunea la nivelul peretelui bacterian

Rol perete bacterian – protectie fata de variatiile osmotice ale mediului ambiant

Mecanism actiune Inhibitia sintezei peptidoglicanului ↓(contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida) ↓ nu se mai formeaza perete bacterian ↓absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului ↓ liza si moartea bacteriei

– Exemple - peniciline, cefalosporine, vancomicina, bacitracina, cicloserina

IMPORTANT actiune numai in timpul diviziunii celulare, cind are sinteza peretelui actiune absenta pe celulele in repaos actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi

Actiunea la nivelul membranei citoplasmatice – Rolul membranei citoplasmatice - in reglarea schimburilor ionice si in sinteza proteica– Mecanism de actiune

actiune detergenta asupra membranei citoplasmatice

↓ pierdere in mediu de constituenti celulari ↓ moarte celula

– Exemple: vancomicina, polimixinele, amfotericina B, nistatina– IMPORTANT

- actiune si in repaosActiunea la nivelul ribozomilor si a nucleului

– Mecanisme de actiune

1. Inhibitia sintezei proteice microbieneA. La nivel ribozomalB. La nivelul nucleului

2. Antagonism competitiv fata de un metabolit esential

1.Inhibitie a sintezei proteice microbieneA. La nivel ribozomal

fixarea pe subunitatile ribizomale 30S si/sau 50Simpieducarea sintezei proteice impiedicarea dezvoltarii si inmultirii bacteriilor

– fixarea poate fi : reversibila => actiune bacteriostatica : cloramfenicol,

tetracicline, eritromicina, lincomicina ireversibila => actiune bactericida: aminoglicozide -

streptomicia, gentamicina B. La nivelul nucleului

– blocarea ARN polimerazei ADN dependenta – rifampicina– blocarea AND giraza microbiana ( celulele umane nu au AND-giraza) –

fluorochinolone 2. Antagonism competitiv fata de un metabolit esential

Sulfamidele si trimetoprimul au o structura chimica asemanatoare cu acidul paraaminobenzoic (PABA) PABA = metabolit esential in sinteza tetrahidrofolatului (THF - precursor al acizilor nucleci)

Mecanism de actiune

sulfamidele si/sau trimetoprimul intra in competitie cu PABA ↓ nu se mai sintetizeaza THF ↓ impiedicarea dezvoltarii bacteriei ↓ efect bacteriostatic

90. Rezistenta la antibiotice, reactii adverse la antibiotice.Rezistenta = insensibilitatea germenilor la antibioticeTipuri de rezistenta :

naturaladobindita

Rezistenta naturala

– rezistenta genetica, totala a tuturor membrilor unei specii fata de unul sau mai multe antibiotice

– nu este deteminata de antibiotice , ci este un fenomen natural– exemple:

bacili gram negativi - rezistenti la penicilina pt. ca membrana lor externa nu este permeabila pt. penicilinaanaerobii – rezistenti la aminoglicozidebacteriile – rezistente la antifungicele polienice (nistatina, amfotericina B), pentru ca membrana lor nu are ergosterol care este receptorul specific al polienelor BK – rezistent la peniciline

Rezistenta dobindita germenii au fost initial sensibili la antibiotice, dar dupa mai multe expuneri la antibiotice au devenit rezistenti factorii favorizanti ai instalarii rezistentei :

concentratii scazute de antibiotictratamentul de scurta duratainfectii cu densitate mare de germeni in tesutul afectat

- cauzele rezistentei dobindite :mutatii cromozomiale (10%)mutatii extracromozomiale (prin achizitii de plasmide 90%)

Mutatii cromozomiale – survin spontan, iar genele mutante se transmit ereditar – antibioticele pot contribui la selectionare mutantilor rezistenti prin distrugerea numai a

germenilor sensibili – rezistenta poate apare :

brusc (“single step”) : streptomicina, izoniazida, eritromicina, rifampicina rezistenta determinata este mare rezistenta este independenta de concentratia de antibiotic

lent (“multiple step”): peniciline, cefalosporine, cloramfenicol, sulfamidenecesita mutatii succesiverezistenta depinde de concentratia de antibiotic

instalare intermediara : tetracicline, aminoglicozideMutatii extracromozomiale

(prin achizitii de plasmide)– Plasmide = fragmente mici de ADN extracrmozomial care se gasesc in citoplasma– Tipuri plasmide

Plasmida R – codeaza rezistentaFactorul de transfer al rezistentei (RTF) – codeaza informatii pt. conjugarea a 2 bacteriiFactorul R complet = R + RTF

– Modalitatile transmiterii plasmidice ConjugareTraducera bacteriofagica (transductie)Transformare

REZISTENTA PLASMIDICA ARE CARACTER INCRUCISAT FATA DE ANTIBIOTICE NEINRUDITE CHIMIC => MULTIREZISTENTA

REZISTENTA PLASMIDICA determinata mai ales de ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG BACILII GRAM NEGATIVI DIN INTESTIN

Mecanismele instalarii rezistenteiInhibitia enzimatica – sinteza de enzime pt inactivarea antibioticelor

Betalactamaze – pt betalactamineAcetilaze pt cloramfenicol

Scaderea permeabilitatii peretelui bacterian Pierderea porinelor – peniciline, aminoglicozide, cloramfenicol

Modificarea proteinei tintaPBP – pt penicilineAND-giraza pt chinolone

Antagonism endogenCresterea sintezei de PABA => anularea actiunii inhibitorii a sulfamidelor

Pomparea in exterior a antibioticelor Chinolone, tetracycline

Reactii adverse la antibioticeTipuri de reactii adverse A. Generale – Reactii alergice– Reactii toxice– Reactii idiosincrazice– Reactii de ordin biologic Reactia Herxheimer Rezistenta bacteriana Dismicrobism Avitaminoze– Perturbarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului B. Locale – administrare orala – sindrom dispeptic– administrare intramusculara – durere– administrare intravenoasa – flebite

– Reactii alergice– Mai frecvente la peniciline– Favorizate de contactul repetat cu suprafete intinse => nu se adm topic– Incrucisate pt medicamente cu structura asemanatoare– Clinic: eruptii à soc anafilactic– Reactii toxice– Aminoglicozide – ototoxice si nefrotoxice– Tetraciclina si eritromicina – hepatotoxice– Cloramfenicol – toxic al maduvei hematopoetice– Reactii idiosincrazice (intoleranta)– Se produc probabil prin enzimopatii genetice– Izoniazida à polinevrita prin deficit de acetilare– Sulfamide à hemoliza prin deficit de G6PDH

Reactii de ordin biologic– Reactia Herxheimer

Fenomene de exacerbare a bolii Cauza = distrugere masiva a germenilor la debutul administrarii antibioticului => eliberare endotoxine => exacerbare simptomeExemple

– Penicilina – in sifilis– Cloramfenicol – in febra tifoida

– Rezistenta bacteriana

– Fenomene de dismicrobismLa medicamente cu spectu largActiune selectiva a antibioticelor => dispar germenii sensibili si ramin cei rezistenti à devin patogeni => suprainfectii grave (septicemii cu candida, stafilococ, etc.)

– Avitaminoze: B1, B6, B12, vit. KPerturabarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului

– Antibiotice contraindicate Aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol Chinolone, cotrioxazol, sulfamide

– Antibiotice care se pot administra in sarcina Betalactamine Macrolide Lincosamide Hidrazida, etambutol

91. Clasificarea antibioticelor.In functie de grupul de agenti patogeni

antibacteriene antifungice antivirale antiprotozoare

In functie de actiunea predominanta pe anumite bacterii patogene antistafilocociceantituberculoaseactive pe anaerobi

In functie de spectrul microbianspectru limitatspectru ingustspectru largantibiotice de « inlocuire »antibiotice de « rezerva »

In functie de actiunea selectiva pe infectii localizate intestinaleUrinare

In functie de structura chimica betalactamineaminoglicozidemacrolidechinolonesulfamide, etc

In functie de locul unde actioneaza1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii)5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear

In functie de locul unde actioneaza si structura antibioticului1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian

betalactamine glicopeptide fosfomycina cycloserina bacitracina

2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta

Amantadina, Rimantadina.3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare

antibiotice - Polimixina B, Colistina antifungice

– poliene: Amfotericina B, Nistatina– azoli: Terbinafina, Miconazol, Ketokonazol, Fluconazol, Iatroconazol

4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii) aminoglicozide macrolide lincomicine tetracicline cloramfenicol acid fusidinic

5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclearInhibitori ai sintezei de acid folic:

– sulfametoxazolInhibitori ai dihidrofolat reductazei:

– trimetoprimInhibitori ai AND-ului bacterian:

– chinolone– fluorochinolone– nitroimidazolii

Inhibitori ai transcriptiei:– rifampicina

92. Betalactaminele: tip de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, mecanismele de actiune, rezistenta la betalactamine, clasificare.

Cea mai mare familie de antibiotice Denumirea este data de inelul betalactam

Tipul de activitate antimicrobiana

bactericida

Spectrul de activitate antimicrobiana

diferit in functie de grupa de betalactamineMecanism actiune

1. inhibitia sintezei peptidoglicanului (contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida) ↓

nu se mai formeaza perete bacterian ↓

absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului ↓

liza si moartea bacteriei

3. penicilina stimuleaza actiunea autolizinelor implicate in remodelarea normala a peretelui bacterian, chiar si dupa diviziune = efect postantibiotic

IMPORTANT actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi

Rezistenta bacteriana la betalactamine

inhibitia enzimatica – producerea de betalactamaze care degradeaza inelul betalactam

impermeabilizarea membranei bacteriene

alterarea enzimei “tinta” – PBP (penicilin binding proteins) – scaderea afinitatii pentru betalactamine

Clasificarea betalactaminelor a) Penicilinele (penamii)

Peniciline biosintetice naturale Penicilina G (benzilpenicilina) Penicilina V (fenoximetilpenicilina) Procainpenicilina G Benzantin penicilina Peniciline antistafilococe Metilcilina Oxacilina Cloxacilina Nafcilina Peniciline cu spectru larg Aminopeniciline Ampicilina Amoxicilina Amidonopenicilinele Mecilinam Pivmecilinam Penicilina antipseudomonas Carboxipenicilinele Carbenicilina Ticarcilina Ureidopenicilinele Azlocilina Mezlocilina Piperacilina Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze Acid clavulanic Sulbactam Tazobactam

b) Penemi- Ritipenem c) Carbapenemi (tienamicine)

Imipenem («antibioticul total») d) Cefeme (Cefalosporine)

generatia I, II, III, IV e) Carbacefeme- Loracarbef

93. Peniciline biosintetice naturale : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

peniciline de generatia I Penicilina G (benzilpenicilina) Penicilina V (fenoximetilpenicilina) Procainpenicilina G Benzantinpenicilina

Penicilina G (benzilpenicilina) capul de serie al penicilinelor administrare numai parenterala pentru ca este inactivata de pH-ul acid gastric

Spectru de activitate coci gram + : streptococ, pneumococ, stafilococ (nesecretori de penicilinaza coci gram – : meningococ, gonococ bacili gram + : Aerobi:listerii Anaerobi : clostridii ( botulinic, tetanic, gangrenei gazoase), b. carbunos spirochete leptospire actinomicete

NU ESTE ACTIVA PE : bacili gram negativi bacteroides fragilis chlamidii, rikettii, mycoplasme

Indicatii: pneumonie lobara infectii streptococice : angina, erizipel sifilis leptospiroza actinomicoza meningita purulenta cu pneumococ antrax difterie gangrene gazoasa endocardite si septicemia traumatologie Contraindicatii: infectii intraspitalicesti – pentru ca sunt detrminate de stafilococi rezistenti sau bacili gram negativi

Administrare = parenteral (im. sau iv.) sare de natriu

atentie la cardiaci => retentie de Na + sare de potasiu

atentie la boli renale => retentie de K+ mai dureroasa decit forma sodica la adm. im

NB. Nu se dizolva cu glucoza pentru ca este inactivata de pH acid

Doze variabile angina streptococica – 1,2 milioane ui pneumonia lobara – 1,6 milioane ui in meningita – 20 milioane ui

Rezistenta se instaleaza frecvent

Efecte adverse:1. Reactii alergice – fie prin moleculele de antibiotic, fie prin metaboliti care actioneaza ca haptene prin legarea de de proteinele plasmatice prin legaturi covalente

Manifestari clinice : eruptii cutanare febra anemie hemolitica soc anafilactic

IMPORTANT – Alergia este incrucusata in cadrul grupului si in 10% din cazuri si cu cefalosporinele

2. Reactia Hertzheimer - in tratamentul sifilisului la debut3. Neurotoxicitate – la administrarea intrarahidiana4. Intoleranta locala

Penicilina V (fenoximetilpenicilina) penicilina antiacida orala => se poate administra oral ieftina si comod de administrat

Indicatii = ca la penicilina G

Administrare doza dubla fata de penicilina G ( 800.000 ui x 3/zi) administrare pe stomacul gol – cu o ora inainte de masa – pt. ca alimentele retin mai mult penicilina in stomac si va fi astfel degradata de pH acid intervalul dintre doze sa fie respectat

NB Penicilina V are efect tip probenecid => mentine crescuta in singe concentratia peniciline G Preparate: Ospen

94. Peniciline antistafilococe si aminopeniciline : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

Sunt peniciline de semisinteza de generatia II - Metilcilina - Oxacilina - Cloxacilina - Nafcilina

Spectru de activitate penicilina + STAFILOCOCUL AURIU PRODUCATOR DE PENICILAZA

Indicatii: infectii stafilococice Oxacilina

cea mai folosita – oral + parenteral alergie incrucisata cu peniciline contraindicata la gravide si nou nascuti => icter nuclear nu are prag toxic => pot fi folosite doze foarte mari doze uzuale = 2-4 g/zi pe stomacul gol (la 6 ore)

Ampicilina Penicilina de semisinteza de generatia a III-a

Spectrul de activitate = mai larg decat penicilinele La spectrul penicilinei se adauga si activitatea pe unii bacili gram – :

haemofilus influentze, colibacil, schigele unele tulpini de proteus si salmonele

Nu este activa pe :

stafilococii secretori de penicilaza, pioceanic, enterobacter, klebsiela bacteroides fragilis

Are rezistenta incrucisata cu penicilinele. Avantaje :

se concentreaza bine in bila, lichidul cefalorahidian, rinichi poate fi administrata in sarcina si la nou nascut

Indicatii: ca la peniciline infectii cu hemofilus si ceilalti germeni sensibili

Contraindicatii: infectii intraspitalicesti

Administrare : oral si parenteral (se prepara extemporaneu) Doze : 2-4 g/zi à 4-8 g/zi Amoxicilina

preparat superior ampicilinei are o biodisponibilitate mai mare (60% vs. 40%) absorbtie intestinala neinfluentata de alimente determina reactii adverse mai putine la copil (urticarie, dismicrobism) este mai eficace in infectii pulmonare, diaree, infectii urinare este activa pe helicobacter pilori TENDINTA DE A INLOCUI AMPICILINA Preparate : Amoxyl, Duomox, Ospamox

95. Peniciline antipseudomonas aeruginosa: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

Carboxipenicilinele (generatia V) Carbenicilina Ticarcilina

Ureidopenicilinele (generatia VI) Azlocilina Mezlocilina Piperacilina

Carboxipenicilinele

Ticarcilina Singura folosita

Spectru de activitate : spectrul ampicilinei + alti germeni: PIOCEANIC de 4x mai activa decit carbenicilina mai activa decit cefalosporinele de generatia III Enterobacter Seratia Eficacitate slaba pe enterococ Inactiva pe Klebsiela

Asocierea cu acid clavulanic => activitate si pe germnii care secreta betalactamaze TICARCILINA + CLAVULANAT DE POTASIU = TIMENTIN 1,5 g 0,1 g 1,6 g 3 g 0,2 g 3,2 g Indicatii – infectii produse de pioceanic Reactii adverse – ca la penicilina Administrare – iv.

NB. Nu se pune in perfuzie cu aminoglicozidele pt. ca le scade activitatea Doze : infectii urinare necomplicate: 1-2 g x4/zi (infectii grave: 3g x 6/zi)

Ureidopenicilinele

Piperacilina cea mai activa ureidopenicilina pe pioceanic Spectru de activitate :

spectrul ticarcilinei + alti germeni : Enterococ, Klebsiela, Bacteroides fragilis mai activa decit ticarcilina pe: pioceanic, proteus indol pozitiv, enterobacter, seratia

Asocierea cu tazobactam => activitate si pe germnii care secreta betalactamazePIPERACILINA + TAZOBACTAM = TAZOCIN

2 g 0,250 g 2,5 g4 g 0, 500 4, 5 g

Indicatii infectii produse de pioceanic si ceilalti germeni sensibili la piperacilina asociere utila cu aminoglicozidele in septicemii, endocardite, pneumonii

Reactii adverse – ca ale penicilinei Doze : 100 – 200 mg/kg/zi ( in 6 prize)

96. Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

Sunt peniciline de semisinteza de generatia II - Metilcilina - Oxacilina - Cloxacilina - Nafcilina

Spectru de activitate penicilina + STAFILOCOCUL AURIU PRODUCATOR DE PENICILAZA

Indicatii: infectii stafilococice Oxacilina

cea mai folosita – oral + parenteral alergie incrucisata cu peniciline contraindicata la gravide si nou nascuti => icter nuclear nu are prag toxic => pot fi folosite doze foarte mari doze uzuale = 2-4 g/zi pe stomacul gol (la 6 ore)

Ampicilina Penicilina de semisinteza de generatia a III-a

Spectrul de activitate = mai larg decat penicilinele La spectrul penicilinei se adauga si activitatea pe unii bacili gram – :

haemofilus influentze, colibacil, schigele unele tulpini de proteus si salmonele

Nu este activa pe : stafilococii secretori de penicilaza, pioceanic, enterobacter, klebsiela bacteroides fragilis

Are rezistenta incrucisata cu penicilinele. Avantaje :

se concentreaza bine in bila, lichidul cefalorahidian, rinichi poate fi administrata in sarcina si la nou nascut

Indicatii: ca la peniciline infectii cu hemofilus si ceilalti germeni sensibili

Contraindicatii:

infectii intraspitalicesti Administrare : oral si parenteral (se prepara extemporaneu) Doze : 2-4 g/zi à 4-8 g/zi Amoxicilina

preparat superior ampicilinei are o biodisponibilitate mai mare (60% vs. 40%) absorbtie intestinala neinfluentata de alimente determina reactii adverse mai putine la copil (urticarie, dismicrobism) este mai eficace in infectii pulmonare, diaree, infectii urinare este activa pe helicobacter pilori TENDINTA DE A INLOCUI AMPICILINA Preparate : Amoxyl, Duomox, Ospamox

97. Cefalosporinele : clasificare, exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

PARENTERAL ORAL

Generatia ICEFAZOLINA ( Kefzol)CEFALOTINA (Keflin)

Generatia ICEFALEXINA (Ospexim, Keflex)

Generatia IICEFAMANDOLA (Mandol)CEFOXITINA (Mefoxin)CEFOTETANCEFUROXIMA (Kefurox, Zinacef)

Generatia IICEFACLOR (Ceclor)CEFUROXIM-AXETIL (Zinnat)

Generatia IIICEFOTAXIMA (Cefotaxim)CEFTRIAXONA (Rocefin)CEFTAZIDIMA (Fortum, Microcef)CEFOPERAZONA (Cefobid)

Generatia IIICEFTIBUTEN (Cedax)

Generatia IVCEFEPIMACEFPIROMA

Spectrul de activitate al cefalosporinelor Generatia I

spectrul penicilinei spectrul ampicilinei spectrul oxacilinei actiune si pe:

PEK = P – proteus mirabilis E – escherichia colli

K – klebsiela pneumonie Generatia II

spectrul generatiei I spectrul gentamicinei bacteroides fragilis actiune mai intensa pe

HEN = H – haemofilus influenzae E – enterobacter aerogenes

N – neisseria actiune pe gram + mai slaba

Generatia III spectrul generatiei II pioceanic

Reactii adverse – asemanatoare penicilinelor Rezistenta la cefalosporine – vezi peniciline Indicatii – limitate = antibiotice de rezerva

generatia I + II : infectii cu agent necunoscut profilactic si curativ in infectii oase profilactic in chirurgie plastica profilactic si curativ in infectii ginecologice – cefoxitina infectii intraspitalicesti

generatia III: infectii f. gravesepticemii, meningite G- inectii urinare, ginecologice, osteoarticulare, piele

98. Aminoglicozide : caracteristici farmacologice importante, exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii) Caracteristici farmacologice importante

1. nu se absorb oral (molecula polara) 2. nu intra in lichidul cefalorahidian 3. se excreta rapid prin urina 4. sunt active pe germenii gram negativi 5. inactive pe anaerobi 6. potential toxic ridicat

Mecanism de actiune se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30s si 50s => polipeptide atipice => moartea

bacteriei Tip de activitate antibacteriana = bactericid Spectru de activitate

bacili gram – , inclusiv pseudomonas bacilul tuberculos micoplasma pneumonie mai putin active pe coci gram + nu actioneaza pe anaerobi

Indicatii aminoglicozideGeneratia I Streptomicina tuberculostatic major asociata cu penicilina in endocardita bacteriana subacuta cu str. Viridans Neomicina nu se administraza sistemic = toxica se administreaza oral pentru : infectii digestive, sterilizarea preoperaorie a tubului digestive distrugerea florei bacteriene in caz de hiperamoniemie Kanamicina determina rezistenta rapida se administreaza mai mult local este foarte putin folosita

Generatia II Gentamicina are activitate bactericida crescuta si toxicitate mai mica decit cele din generatia I se administreaza in infectii grave cu germeni rezistenti: meningite, endocardite, septicemii infectii la nivel respirator, digestiv, renal (pH > 7 creste potenta) arsuri infectate cu pioceanic, stafilococ asocierea cu peniciline si cefalosporine = f. BunaGeneratia III Amikacina

Netilmicina mai avantajoase pentru ca toxicitatea este mult mai redusa pot fi folosite la bolnavii cu insuficienta renala concentratie biliara eficienta Rezistenta la aminoglicozide enzime care inactiveaza aminoglicozidele reducerea permeabilitatii peretelui celular reducerea capacitatii de fixare pe ribozomi Reactii adverse: 1. ototoxicitate – reversibila sau ireversibila, in functie de doza, durata tratamentului 2. nefrotoxicitate – proteinurie, cilindrurie, retentie azotata Riscul creste daca :

se asociaza cu alte medicamente oto si nefrotoxice se asociaza 2 aminoglicozide exista insuficienta renala preeistenta prematuri, virstnici

3. bloc neuromuscular si moarte prin paralizie respiratorie (prin impiedicarea eliberarii acetilcolinei in terminatii), mai ales daca se asociaza cu blocante neuomusculare

3 hipersensibilizare à pana la soc anafilactic

99. Macrolide si antibioticele lincosamidice: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

Eritromicina Spiramicina Roxitromicina (semisinteza) Josamicina (semisinteza) Claritomicina (semisinteza) Azitromicina (azalida) Pristanamicina (sinergistina)

Eritromicina Mecanism de actiune

inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S) Tipul de actiune antibacterian

Bacteriostatic Bactericid - in doze mari

Spectru de activitate = ingust germeni gram pozitivi (bacili, coci)

coci : strepticoc, stafilococ ( putin activa pe neisserii) bacili : clostridii, bacilul difteric, listerii

legionela, mycoplasme, chlamydii, mycoplasme

inactiva pe bacili gram negativi Indicatii

indicatiile penicilinei G pacientii cu alergie la penicilina infectii cu stafilococ secretor de penicilinaza medicament de electie in legioneloza si in pneomonia cu mycoplasma pneumonie

Reactii adverse: tulburari dispeptice: dureri abdominale, greata, diaree, anorexie hepatotoxicitate – hepatita colestatica – la bolnavi cu boli hepatice sau in asociere cu alte

medicamente hepatotoxice => contraindicata in boli hepatice Ototoxicitate, alergie – rar

Rezistenta la eritromicina se instaleaza rapid si este incrucisata cu alte macrolide si cu lincomicina mecanisme

scaderea permeabilitatii peretelui bacteian pt eritromicina scaderea afinitati proteinei tinta (50S) esteraza eritromicinei

Farmacocinetica Metabolizare in ficat – este un inhibitor enzimztic (pt. teofilina, carbamazepina) pentru ca

interactioneaza cu citocromul P450 Prin distrugerea florei intestinale nu se mai inactiveaza digoxina => creste absorbtia ei.

Preparate Eritromicina propionat, estolat – cp. 200mg sau 250 mg (1-2g/zi) Eritromicina lactobionat – injectabila iv. 600 mg/ 6 ore

Lincomicine:

Clindamicina Lincomicina

Lincomicina Mecanism de actiune inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S) atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si cloranfenicolul Tipul de actiune antibacterian bacteriostatic, bactericid - in doze mari Spectrul de activitate coci gram pozitivi – stafilococi penicilinorezistenti anaerobi – ex. - bacteroides fragilis are actiune sinergica pe anaerobi impreuna cu metronidazolul, ceftazidima, ciprofloxacina actinomicete

protozoare: toxoplasma, plasmodium, pneumocistis Farmacocinetica Distributie = f. Buna (exceptie LCR, creer) ABCESE OASE Indicatii infectii grave cu anaerobi – de electie in infectii cu bacteroides fragilis infectii stafilococice infectii articulare actinomicoza

Administrare intramuscular nu in bolus iv.=> hTA + stop cardiac da – in perfuzii Reactii adverse favorizeaza infectiile intestinale cu clostridium dificile => colita pseudomembranoasa cu clostridium dificile

100.Cloramfenicolul: mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.

Medicament toxic cu indicatii limitate Mecanism de actiune inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S) atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si lincomicina Tipul de actiune antibacterian - bacteriostatic Spectrul de activitate = larg bacterii gram pozitive si negative mycoplasme, clamydii, riketii spirochete anaerobi: clostridii, bacteroides inactiv pe pioceanic Rezistenta se instaleaza prin: acetiltransferaza bacteriana => acetilare cloramfenicol => nu se mai poate fixa pe subunitatea ribozomala 50S Inpenetrabilitatea membranei bacteriene Cloramfenicolul

Indicatii: meningite purulente cu bacili gram negativi febra tifoida preparate topice: colire, unguente

Reactii adverse = grave pancitopenie – prin inhibarea hematopoezei reversibil – prin mecanism toxic ireversibil – prin mecanism imun sindromul cenusiu la nou nascuti prin deficit de glucozo 6PDH care metabolizeaza cloramfenicolul Simptomatologie: cianoza (coloare cenusie), hipotermie, tulburari digrstive, respiratorii, circulatorii à moarte Reactia Herxheimer reactii alergice

tulburari digestive

101.Tetracicline: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.

Tetraciclina Doxiciclina Minociclina Rolitetraciclina

Mecanism de actiune

inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 30S) Tipul de actiune antibacterian bacteriostatic Spectrul de activitate = larg bacterii gram pozitive si negative leptospire, spirochete, actinomicete mycoplasme, clamydii, riketii vibrionul holerei protozoare – trichomonas inactiva pe germenii de “ spital” Rezistenta la tetraciclina incrucisata in cadrul grupului si cu cloramfenicolul mecanisme : pompa de eflux a tetraciclinei modificarea proteinei tinta

Reactii adverse tulburari digestive modificarea florei intestinale => suprainfectii: candida, clostridium dificile, stafilococ tulburari hepatice – mai ales cin exista afectare preexistenta alergie culoare galbena dinti, hipoplazie smalt, tendinta la carii => atentie la ultimile 4 luni de sarcina + copii < 7 ani fototoxicitate => atentie le plaja ototoxicitate Indicatii pneumonii cu mycoplasma pneumonie riketioze infectii cu clamydii holera bruceloza topice locale Ulcer gastric si duodenal – eradicare HP Contraindicatii infectii cu germeni de ”spital” hepatite ac. si cr. insuficienta renala si hepatica ultimile 4 luni de sarcina si copii < 7 ani

asociera cu betalactamine = actiune antagonica

102.Chinolonele si fluorochinolonele: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.

Acid nalidixicAcid oxolinicCinoxacinaLevofloxacinaRufloxacina

Chinolone

Spectru de activitate

bacili gram negativi Rezistenti – cocii pozitivi, pioceanic

Indicatii infectii urinare si intestinale

Contraindicatii copii => leziuni cartilaje sarcina si alaptare epilepsie deficit de G6PDH => anemii hemolitice

Avantajele fluorochinolonelor Administrare orala si patenterala Dfuziune tisulara buna Asociatii bune cu betalactamine si aminoglicozide Activitate crescuta pe germeni plurirexistenti Risc scazut de infectii cu candida

Indicatii infectii urinare prostatita bacteriana profilaxia cistitei recurenta la femei infectii cu neisseria gonoree infectii gastrointestinale alternativa la alte antibiotice in infectii respiratorii

osteomielita

103.Sulfamidele : mecanism de acțiune, tip de activitate antimicrobian, spectrul de activitate, clasificare în funcție de locul de acțiune, exemple.

104.Medicamentele antifungice : clasificare după mecanismul de acțiune si structură, exemple.105. Tuberculostaticele: caracteristici farmacologice generale, clasificare, exemple

Bacilul Koch are multiplicare lenta se cantoneaza in leziuni greu accesibile dezvolta foarte rapid rezistenta

Se folosesc asociatii de chimioterapice Regimurile terapeutice

7/7 (tratament zilnic 7 zile) 2/7 (2 zile de tratament din 7 zile)

Exemple 6HRSZ2 + 3HR 2HRSZ + 4HR

Clasificare Tuberculostatice majore Tuberculostatice minore

Hidrazida (Izoniazida) (H)Rifampicina (R)Etambutol (E)Pirazinamida (Z)Streptomicina (S)

EtionamidaCicloserinaViomicinaKanamicinaCiprofloxacinaAmikacina

106. Medicamente antivirale: mecanisme generale de actiune. Aciclovirul: mecanism de actiune, indicatii, mod de administrare și doze.

Mecanismul general de actiune1. falsi metaboliti necesari sintezei de acizi nucleici2. blocarea sistemelor enzimatice necesare replicarii

Mecanisme de actiune 1. impidicarea penetrarii virusului in celula – amantadina, rimantadina2. impiedicarea decapsidarii virusului – rimantadina3. impiedicarea replicarii virale – acilovir, ganciclovir4. impiedicarea sintezei proteinelor virale – inteferonii5. inhibarea asamblarii virusurilor – indinavirul, ritonavirul6. impiedicarea eliberarii virusurilor din celula gazda – zanamivirul, oseltamivirul

1. Antivirale antivirusul gripal amantadina rimantadina zanamivirul oseltamivirul

2. Antivirale antiherpes virusuri acilovirul valaciclovirul famciclovirul penciclovirul ganciclovirul foscarnetul

3. Antivirale cu spectrul larg ribavirina interferonii

4Antivirale antiHIV-SIDA A. inhibitoare nucleozidice ale reverstranscriptazei

zidovudina didanozina

B. inhibitoare non-nucleozidice ale reverstranscriptazei nevirapina efavirenzul

C. inhibitoare ale proteazei virale indinavirul ritonavirul

Aciclovir (Zovirax)

Mecanism de actiune I – patrunde selectiv numai celulele infectate cu virusul herpetic care contin timidin-kinaza virotica => aciclovirul este fosforilat in aciclovir monofosfat II – sub actiunea enzimelor gazda au loc inca 2 fosforilari => aciclovir trifosfat = forma activa a aciclivirului III – AND-polimeraza virala incorporeaza in ADN viral aciclovirul trifosfat => AND viral anormal => nu mai poate continua replicarea Administrare si doze Locala - herpes genital, orofacial unguent 5% - la 4 ore x 10 zile Orala

hepes cutanat, mucos - 200 mg x 5/zi x 10 zile herpes zoster - 800 mg x 5/zi x 10 zile

107. Profilaxia cu antibiotice : principiile profilaxiei, indicatiile profilaxiei

Principiile profilaxiei cu antibiotice Se face pentru un singur agent patogen Antibioticele folosite trebuie sa aiba un spectru cat mai limitat Este indicat pentru germenii ce nu dobandesc rezistenta (nu pentru germeni de spital) Durata scurta ( exceptie: RAA, TBC) Se aplica individual (nu in colectivitati) Contraindicata pentru viroze (exceptii : batrini, cardiaci, imunodeprimati)

Indicatiile profilaxiei cu antibiotice 1. reinfectia streptococica - la bolnavi cu RAA – Benzantin penicilina 2. prevenirea EBSA – la valvulopatii, protezati valvular, sunturi arteriovenoase :

a. amigdalectomie, extractii dentare – profilaxia infectiei streptococice => Penicilina iv. in bolus – 1 milion ui. - inainte cu o ora, apoi 1milion x3/zi x 3 zile

b. intrventii chirurgicale abdominale – profilaxie infectie cu enterococ => Ampicilina 1g + Gentamicina iv. inainte de operatie + 5 zile dupa operatie

3. pacientii cu BPOC si viroze – doxiciclina 4. pacienti imunodeprimati , sau sub corticoterapie – cefalosporine 5. boli de singe cu pancitopenie - cefalosporine

108. Asocieri de antibiotice. Greseli in terapia cu antibiotice. Asocieri de antibiotice de preferat monoterapia

Principiile asocierii de antibiotice1. Ambele antibiotice sa se concentreze in organul afectat

2. Mecanismul de actiune sa nu fie antagonic3. Reactiile adverse sa fie diferite4. Sa nu determine rezistenta incrucisata5. Doza sa fie ca in monoterapie

Asocieri de antibiotice

Indicatiile asocierii de antibiotice 1. - largirea spectrului de activitate pina la identificarea germenului – infectii grave EX : betalactamina + antistafilococic + aminoglicozid (BG-) + metronidazol ( anaerobi) 2. - infectii cu etiologie mixta demonstrata 3. - obtinerea unui efect bactericid in focarele greu accesibile si pentru impiedicarea selectarii de mutante - tuberculoza

Asocieri de antibioticeReguli de asociere

Sa realizeze efect sinergic bactericid Betalactamine + aminoglicozide Germenul patogen sa fie sensibil la ambele bactericide In infectii mixte – fiecare agent patogen sa fie sensibil cel putin la un antibiotic In infectii de spital asociere cu antibiotice de rezerva stafilococ => Oxacilina + Gentamicina EBSA => Vancomicina + Cefalosporina BG- aerobi => Gentamicina + Ciprofloxacina sau Cefalosporina

BG- anaerobi => Gentamicina + Cefalosporina si Metronidazol

Nu se fac asocieri: medicament bactericid + bacteriostatic doua antibiotice din clasa aminoglicozide doua antibiotice cu spectru larg Cloramfenicol + Tetraciclina

Greseli in terapia cu antibiotice Tratamentul unei febre cu cauza necunoscuta

Antibiotic ineficient sau la care s-a dezvoltat rezistenta

Folosirea dozelor prea mici, sau durata scurta

Folosirea in viroze

Neintreruperea tratamentului in cazul in care nu exista raspuns la tratament

Asocieri gresiteFolosirea antibioticelor in loc de drenaj chirurgical.