Rezina {old=ne[t i

Apare de la 03 aprilie 1948Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012

Pag. 3

7 zile: esen\ial7 zile: esen\ial

Pag. 2

{i ]n anul acesta, precum mul\ila r`nd, rezinenii s-au adunat pe31 august la bustul lui Mihai Emi-nescu pentru a aduce omagiu lim-bii materne. S-a c`ntat, s-a dansat[i au fost rostite cuvinte alese.

Inspec\ia Ecologic= {old=ne[tia ]ntocmit un plan mixt de com-batere a braconajului [i un grafical zilelor de ie[ire ]n razii. Pen-tru ]nc=lcarea regulilor de v`n=-toare ]n vigoare, amenda constitu-ie de la 200 la 400 de unit=\iconven\ionale, cu confiscareaarmelor de foc.

V= maipropunem:

Pag. 4

S= p=zim [i p=str=mce ne-a mai r=mas,

cheltuind cuscuteal=

Pag. 6

Pag. 3

Ðàçâèòèåèíôðàñòðóêòóðû

ðàéîíà

Nu ezita\i sesizareaprocurorului privindcazurile de tortur=

Pag. 5

Astfel, ]n februarie cu-rent, la Mihuleni a luat startconcursul raional de poezie[i desen "Andrei Lupan -frate al p=m`ntului", ce seva desf=[ura anual la ba[tinapoetului cu extindere tema-tic= [i teritorial= (raional=,republican=). La sf`r[itullunii mai ]n satul Cu[mircas-a desf=[urat Festivalul-concurs de c`ntec, desen[i poezie "}ngem=na\i ]nc`ntec, dor, credin\=", de-dicat Anului "Ion [i DoinaAldea-Teodorovici", pentrua fi mai apoi transformat ]n"Festival al c`ntecului patrio-tic". La 19 august curent,la S=m=[cani a fost revitali-zat (dup= 30 de ani) Festiva-lul dinastiilor artistice "Fami-lie unit= - societate prospe-r=", festival motivat de mul-tiplele rezerve ale societ=\iifa\= de familie. Acest festi-val, indiscutabil, are unmare viitor, posibil cu diviza-rea ]n dou= zone geograficeale raionului.

}n acest context a fostorganizat la R=spopeni Fes-tivalul-concurs "C`nta\i cala R=spopeni". Anume "cala R=spopeni", pentru c=de aici [i-au luat zborul maimulte c`nt=re\e cu renumeale neamului nostru. V=convinge\i prin simpla enu-merare: Nadejda Cepraga,Mariana Cepraga, Ani[oaraDabija, Nelly Belibov [iregretata Maria Str=til=-Iovu. Anume Mariei Str=til=-Iovu i-a [i fost dedicat=edi\ia de debut a s=rb=torii,care s-a produs chiar des=rb=toarea cre[tineasc=Adormirea Maicii Domnuluisau de Sf`nta Marie, cumi se spune ]n popor - la 28august curent. Totul a fostorganizat bine pentru s=r-b=toare - expozi\ii ale me[te-rilor populari, case mari

Strategiile de dezvoltare a culturii raio-nului stipuleaz= un [ir de activit=\i, manifes-t=ri [i ac\iuni, chemate la revitalizarea spi-ritualit=\ii tuturor localit=\ilor noastre, \in`ndcont de specificul, tradi\ionalul [i poten\ialulfiec=reia.

Ca punct de pornire a servit (de la ]n-ceput) acoperirea geografic= uniform= araionului cu activit=\i culturale de amploare,p=str`nd tot poten\ialul tradi\ional. }n

aceast= ordine de idei, de r`nd cu s=rb=-torile, ac\iunile, activit=\ile ]nr=d=cinate,ce se desf=[oar= cu regularitate de maimul\i ani la Cob`lea ("La umbra stejarului"),la Socola, comuna Vadul-Ra[cov ("Nistrulecu ap= rece"), la Cotiujenii Mari [i {estaci("S= tr=i\i, s= ]nflori\i"), anul 2012 a datstart altor activit=\i culturale, ce l=rgescconsiderabil spectrul tematic [i raza deinfluen\=.

Festivalul "C`nta\i cala R=spopeni", edi\ia I,

a p=[it cu dreptul

Elevii [i pedagogii l/t"{tefan cel Mare" i-au avutde oaspe\i de onoare la ca-reul solemn, dedicat inaugu-r=rii noului an de studii2012-2013, pe dna EleonoraGraur [i dl Sergiu Mursa,respectiv pre[edinte al raio-nului Rezina [i consilier ra-ional. Ambii au rostit alocu\i-uni, ]ndemn`ndu-i pe p=-rin\i, pe odraslele lor, dar[i pe dasc=lii institu\iei pre-universitare s= depun= efor-turi sus\inute ]ntru creareaunui viitor luminos al \=rii."Investi\iile ]n copii suntdestul de costisitoare, aaccentuat dl Mursa, ]ns=ele vor fi r=scump=rate ]n-zecit, ]nsutit, fiindc= viitoruleuropean al Republicii Mol-dova depinde ]n mare m=su-r= de t`n=ra genera\ie" (]nimagini).

}n cadrul manifest=riide referin\=, dna directoarea liceului Ana Gornea le-a]nm`nat la 29 de micu\i(]nv=\=toare dna LarisaBudurin), care au p=[it pri-ma dat= pragul institu\ieide ]nv=\=m`nt, abecedare[i c`te o ciocolat=, ca lite-rele [i desenele din carteade c=p=t`i s= fie dulci petot parcursul anului. Fiec=reis=li de clas= (27) dna Gor-nea i-a ]nm`nat c`te o ico-ni\= - dona\ie venit= dinpartea Asocia\iei studen\ilorcre[tini-ortodoc[i rom`ni.

La finele careului, dnadirectoare a l/t "{tefan celMare" Ana Gornea a binevoits=-l informeze pe reporterul

"FN" despre unele realiz=riale institu\iei ]n precedentulan de studii. Gra\ie ]naltuluiprofesionism al colegilordumneaei (doar 4 dintrecei 43 de pedagogi nu de-\in grad didactic), media]nsu[itei ]nv=\=ceilor a fostde "8,26". Cca 90 la sut=dintre absolven\ii anului tre-cut sunt studen\i ]n diverseinstitu\ii de ]nv=\=m`nt su-perior de lung= durat= din\ar= [i nu numai.

"}n decursul anului destudii 2011-2012, spune nuf=r= m`ndrie dna Gornea,]n liceul nostru au fost im-plementate 4 proiecte:"Echiparea s=lii de sporturi"(cu suportul voluntarei Cor-pului P=cii, Katie Hiebert,costul proiectului - 12000de lei), "Echiparea cabine-tului de limba englez="(11000 de lei), "Procurarea

unui proiector [i a unui ec-ran" (8000 de lei), "Amena-jarea cabinetului de chimie"(50000 de lei).

Prin intermediul "FN",mul\umesc frumos asocia\ieip=rinte[ti (activeaz= legitim)a institu\iei noastre, carene-a ajutat [i ne ajut= s=procur=m produse alimen-tare, mobilier, materiale di-dactice etc. Un grand mersi[i Asocia\iei profesorilor-pensionari francezi, care acompletat Centrul de docu-mentare informa\ional= aliceului "{tefan cel Mare"cu un nou lot de carte fran-cez=".

Prima lec\ie a noului ande studii s-a desf=[uratsub genericul "Doina [i IonAldea-Teodorovici - tribuniai idealurilor na\ionale".

Reporter "FN"

}n imagini: fanfararaional= te predispuneachiar de la ]nceput la odispozi\ie bun= (foto 1);

una dintre de\in=toriipremiiului mare, Nadejda

Burete, a fost aplaudat=frenetic nu numai de

spectatorii simpli, ci [i dejuriu (foto 2); juriul eraexaltat [i c`nd a c`ntat

alt de\inator al premiuluimare - Victor Le[an

(foto 3)

3

1

2

Unele realiz=ri te ]ndeamn=la mai mult [i la mai mare

"Steaua SCL" -campioana

raionului la fotbal]n edi\ia a IX-a

(Sf`r[it ]n pag. 3)

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 20122 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Sec\ia Economie a Con-siliului raional Rezina a orga-nizat un curs de instruire latema "Elaborarea planuluide afaceri", desf=[urat la29 august curent, pe rol demoderator av`ndu-l pe dlTudor Lupa[co, expert fi-nanciar la Organiza\ia pentruDezvoltarea }ntreprinderilorMici [i Mijlocii (ODIMM). Lainstruire au participat 20de persoane, printre care[i antreprenori, [i doritoride a-[i lansa o afacere (]nimagine).

Participan\ii au ]nv=\atce este o afacere [i cineeste antreprenorul. De ase-menea, au aflat desprenecesitatea planific=rii afa-cerii, despre structura unui

de clasa I de protec\ie) ]ncurtea casei. Ma[ina eraconectat= la o priz= mono-fazat= f=r= nul de protec\ie,printr-un prelungitor. Atin-g`ndu-se de corpul ma[iniide sp=lat, care avea izolareaelectric= uzat=, cet=\eanulGargaun a fost electrocutatmortal.

Stima\i cititori! Este ]ntoi sezonul de recoltare afructelor. }n leg=tur= cuacest fapt, InspectoratulEnergetic de Stat aten\io-neaz= asupra neadmiteriiurc=rii, ]n timpul culesuluifructelor sau cur=\irii decrengi, ]n pomii, prin apro-pierea c=rora trec conduc-toare electrice ale liniilorelectrice aeriene. }n scopulevit=rii situa\iilor nedorite,uneori chiar tragice, esteindicat s= cunoa[te\i regu-lile elementare de utilizarea curentului electric.

Veaceslav CURECHERU,inginer IET Orhei,

sectorul Rezina

Utilizarea curentuluielectric cu ignorarea regu-lilor de securitate continu=s= fac= victime printre cet=-\enii \=rii noastre. Astfel, la5 iunie curent, ]n satul Gor-dine[tii Vechi din raionulEdine\, a fost electrocutatmortal locuitorul Ion Creci-un. Cazul tragic s-a produs]n urma exploat=rii (la udatulplantelor din ser=) uneipompe electrice cu ]nveli[ulizolant defect. Acest aspect,suplimentat de aflarea sus-numitului pe p=m`ntul udcu picioarele goale, i-aucauzat decesul. }n urmaverific=rilor de rigoare s-amai constatat [i faptul c=,la instalarea contorului pefa\ada casei, furnizorul nua asigurat divizarea firuluiPEN ]n cutia de eviden\=.

Un alt caz tragic, soldatcu moartea unui om, a avutloc, la doar c`teva zile, ]nsatul Peticeni din raionulC=l=ra[i. }n ziua amintit=,Viorel Gargaun utiliza ma-[ina de sp=lat (receptor

Mai d=, Doamne, a[aoameni, zic cre[tinii dinPripiceni-R=ze[i dup= ceiau sf`r[it slujbele ]n loca[ulsf`nt din partea locului. Zi-c`nd "a[a oameni", pripice-nenii ]i au ]n vedere pe ceialde Grigore Stoian, care a]mplinit recent 71 de ani. }nultimii c`\iva ani, dumnealuitot mai des [i mai des p=-[e[te pragul sfintei biserici."M=car acum, m=i Nicolae,s=-i p=[im pragul, c=ci, fi-ind tineri, prea ocupa\i eramde muncile grele ale c`m-pului, chiar [i de Pa[tiafl`ndu-ne pe lanuri.

A devenit deja tradi\ie,una frumoas= [i anume:c`nd mai adaug= un tranda-fir ]n cununa vie\ii, GrigoreStoian g=se[te de cuviin\=s= acopere cu bucate [iceva b=utur= cele 2 mesedin bisericu\a de iarn=. De-[i bolnav= de picioare, so\ialui Larisa, sprijinindu-se deumerii altor femei, vine ]nziua de referin\= - ziua dena[tere a lui Grigore, la bi-seric=, aprinde un polican-dru, dup= ce ]mparte dul-ciuri [i [ervete, ]nso\ite delum`n=ri aprinse, credincio-

[ilor prezen\i la slujbe.{i de ast= dat=, p=rintele

Serghei l-a felicitat pe Gri-gore Stoian cu ocazia s=r-b=toririi zilei de na[tere,mul\umindu-i de prezent=rilela sfintele slujbe [i d=ruindu-i o iconi\= [i un prosop fru-mos. Am observat lacrimi]n ochii b=tr`nului...

}n sine m= g`ndeam c=ferici\i sunt oamenii care-[is=rb=toresc ziua de na[tere]n s`nul familiei, ]n locurisfinte.

Cu toate c= nu prea amavut parte de odihn= ]n aniimei de tinere\e, ]mi m=rturi-se[te uneori Grigore Stoian,]mi pare c= n-am dovedits= fac ]nc= multe c`te mi-am pus ]n g`nd. Dar m=bucur de succesele copiilor,care m= stimeaz= [i m=ajut= ]n caz de necesitate.Mul\umesc Domnului de pu-\inul ce mi l-a dat. De ase-menea, mul\umesc oameni-lor care m= sus\in la bine[i la greu.

Nicolae NALBU{,corespondentul

nostru netitular,s. Pripiceni-R=ze[i

Instruiri ]nplanificarea afacerii

business-plan [i alte aspec-te importante privind ini\ie-rea [i dezvoltarea unei afa-ceri de succes. }n cadrulseminarului, beneficiarii deinstruiri au luat cuno[tin\=de metode de identificarea unei idei de afacere, ac\i-uni concrete de ini\iere [idezvoltare a unei afaceri ]nbaza business-planului. Mo-deratorul, la fel, a prezentataudien\ei modele concretede planuri de afaceri. La fi-nele instruirii, participan-\ilor li s-a propus s= elabo-reze planuri viabile de afa-ceri [i s= participe la con-cursul raional pentru a de-veni rezident al Incubatoruluide afaceri.

Reporter "FN"

Curentul electricnu iart= gre[elile

Ferice de a[a oameni

{i ]n anul acesta, precummul\i la r`nd, rezinenii s-auadunat pe 31 august labustul lui Mihai Eminescupentru a aduce omagiulimbii materne. Printreoficialit=\ile, care au felicitatasisten\a, iar ]n persoanaei - pe to\i locuitorii raionuluicu prilejul s=rb=torii, aufost dl Nicolae Josan, vice-pre[edinte al raionului Rezi-na, dl MIhail Cebotar, prima-rul de Rezina, dna AngelaRacu, [eful sec\iei raionaleCultur=... To\i ei au g=sit

Scriam anterior c=, la]nceputul verii curente, AO"Nuf=rul" din Rezina a lansatun nou proiect, axat pe ti-neri [i implicarea lor ]n via-\a comunit=\ii - "Dezvoltareala tineri a abilit=\ilor de uti-lizare a metodelor efective[i creative de promovare adrepturilor [i obliga\iilor co-piilor", av`nd drept obiectivgeneral crearea ClubuluiTinerilor din ora[ul Rezina.Pentru atingerea obiective-lor trasate, p`n= la 31 de-cembrie curent, c`t dureaz=perioada de implementarea proiectului, se desf=[oar=mai multe activit=\i. Unadin ele a fost [i trainingulrecent (16-20 august), cares-a produs ]n tab=ra "Nist-ru" de la Saharna [i a adu-nat 25 de participan\i, mem-bri ai Clubului Tinerilor dinRezina. Obiectivul trainin-gului de referin\= l-a consti-tuit dezvoltarea la tineri aabilit=\ilor esen\iale de via\=,ce completeaz= cuno[tin\eledob`ndite ]n [coal=.

Chiar ]n prima zi, ladeschiderea trainingului,organizatorii [i tinerii aufost onora\i cu prezen\a dedl Ion Doni de la ministerulTineretului [i Sportului (fi-nan\atorul proiectului), carele-a vorbit despre faptul c=institu\ia dat= acord= mareaten\ie promov=rii tinerilordin teritoriu [i ]ncadr=rii lor]n diverse activit=\i prinONG-uri (foto 1). Faptul le-ar permite tinerilor o implica-re mai activ= ]n elaborareapoliticilor de tineret, econo-mice, culturale etc. Dl Donia salutat inten\ia de a creaun Club al Tinerilor la Rezina,or, promovarea tinerilor lanoi a fost l=sat= ]n umbr=.

Dintre cei 35 de c`[tig=-tori ai programului de gran-turi, anun\at de ministerulTineretului [i Sportului al

Republicii Moldova, AO "Nu-f=rul" a fost primul vizitatde c=tre finan\ator. Vineaceasta [i din motivul c=,]n cadrul activit=\ilor pro-iectului, ONG-ul rezineanva instrui formatori, adic=,mesajul urmeaz= s= ajung=la tineri tot prin intermediultinerilor. Participan\ii la trai-ning l-au ]ntrebat pe oaspe-te cum ar putea beneficia[i pe viitor de sus\inereaministerului, c=ci proiectuldat se ]ncheie pe 31 decem-brie curent. Dl Doni le-ar=spuns c= absolut totuldepinde de d`n[ii - dac=vor aplica noi proiecte, levor argumenta - vor puteabeneficia de suport financiar[i pe viitor.

Au urmat c`teva zile cuinforma\ii multe, noi [i inte-resante pentru tineri. Fieca-re modul a fost citit de c=t-re speciali[ti ]n domeniu,tinerii fiind antrena\i ]ntr-osumedenie de activit=\i prac-tice. Tematica (dar [i meniul,distrac\iile) a fost propus=de ]n[i[i membrii ClubuluiTinerilor. Astfel, modulele"Braimstoring. Continu= fra-za "A fi t`n=r ]nseamn=...","Comunicarea eficient=.Limbajul corpului", "Dezvol-tarea abilit=\ilor de comuni-

care" au fost citite de c=trecoordonatorul proiectului,dl Nicu Stavinschi. Alte c`-teva module, precum "Parti-ciparea tinerilor - un elementde baz= ]n politica elaborat=de Clubul Tinerilor", "Meto-da desf=[ur=rii seminarelor,meselor rotunde [i dezbate-rilor", "Managementul pro-iectelor - instrument de im-plementare a politicilor [istrategiilor pentru tineret","Structura unei cereri definan\are" le-a citit dna Liu-ba Stavinschi, directorulproiectului, pre[edintele AO"Nuf=rul". }n alt= zi a trainin-gului, membrii Clubului Ti-nerilor au f=cut cuno[tin\=cu "Psihologia adolescentu-lui", "Psihologia cuplului",au avut un studiu de caz, ]ntoate acestea ]ndrum=torifiindu-le, repectiv, dna An-gela Zota, psiholog, directo-rul {colii internat-auxiliaredin Rezina, p=rintele Stanis-lav Atamanenco [i preotea-sa Ana Atamanenco, psiho-log [i dumneaei. Participan-\ii s-au ar=tat interesa\i detematic= [i au lucrat foartebine, precum au f=cut-o [i]n cadrul altui modul -"Modalit=\i de comunicareeficient= cu mass-media(comunicatul de pres=, inter-

S=rb=torile na\ionalene adun= gr=m=joar=

expresii din cele mai alesepentru a c`nta ]n cuv`ntlimba vorbit= de acest po-por.

Omagii prin c`ntec [idans au adus limbii noastremembrii coralei "Doina Nis-trului", pici de la gr=dini\a

"Coco[elul de aur" din ora[,liceeni din institu\iile urbeinoastre...

Pe finalul manifest=riiculturale, prin fa\a publiculuispectator au defilat vreo 40de copila[i (participan\i latab=ra de var= de lectur=

[i agrement, care a func\io-nat ]n cadrul Bibliotecii ra-ionale "Mihai Eminescu"),fiecare reprezent`nd, princostuma\ie [i comporta-ment, eroul preferat dintr-o poveste.

Reporter "FN"

Noi activit=\i pentru membriiClubului Tinerilor

viul)", citit de c=tre AculinaPopa, redactorul-[ef al PP"Farul Nistrean".

}n context, dna LiubaStavinschi ne spune c= toa-te aspectele studiate ]n ca-drul trainingului de la Sahar-na sunt foarte importantepentru tineri, deoarece, ]ntimpul apropiat d`n[ii ur-meaz= s= desf=[oare meserotunde, seminare cu seme-nii lor. "Ne-am g`ndit c=sunt tineri [i este necesars= se promoveze, s= poatescrie un comunicat de pre-s=, lua un interviu", a maimen\ionat dna Stavinschicu referire la tematiciletrainingului. Tot dumneaeine-a mai spus c= tinerilorle-a pl=cut foarte mult lim-bajul corpului [i comunica-rea, cei mai ]ndr=zne\i auacceptat chiar s= se filmeze[i s= fie analiza\i cum auredat mesajul prin cuvinte,gesturi, mimic=.

Trainingul a culminat cuo cin= festiv=, la care Casaraional= de cultur= (unuldin partenerii de implemen-tare a proiectului) le-a orga-nizat participan\ilor o disco-tec=, moderat= de c=treViorel Popu[oi.

Cu referire la activit=\ilece urmeaz=, dna LiubaStavinschi a spus c= ]n lunaseptembrie vor fi votateRegulamentul [i Strategiade activitate a Clubului Ti-nerilor, organele de condu-cere ale acestuia. "Avempreconizate [i alte activit=\iinteresante, la multe dincare ve\i putea participa [idumneavoastr=, iar infor-ma\ie mai ampl= desprenoi [i ceea ce facem, ve\iputea citi ]n biletinul infor-mativ al ONG-ului "Nuf=rul",]n pliantele ce vor fi editate",a mai ad=ugat dna Stavin-schi.

Reporter "FN"

1

2 Tinerii ]mpreun= cu formatorii

3Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Responsabil de pagin= - Sergiu CUMATRENCO

amenanjate ]n stil na\ional,lume mult= ]n straie de s=r-b=toare [i... c`nta fanfara.Scena a fost amenajat=tematic at`t de reu[it, ]nc`ttoate vorbeau de la sine.Sala de festivit=\i a caseide cultur= din localitate s-a dovedit a fi ne]nc=p=toarepentru mul\imea de spec-tatori localnici [i din ]mpre-jurimi. Concursul, fiind binemonitorizat, s-a transformat]ntr-un spectacol de zilemari, ce a durat mai binede 3 ore, fiind ]ncununatde evolu=rile mult a[teptateale oaspe\ilor s=rb=torii -Mariana Cepraga, Ani[oaraDabija [i a Regelui NaiuluiMoldovenesc - Vasile Iovu(de altfel, [i pre[edinte aljuriului, dar [i so\ul regretateiMaria Str=til=-Iovu). Festiva-lul a g=zduit 26 de partici-pan\i, care aveau v`rsta dela 6 ani[ori p`n= la 46, fiinddiviza\i pe dou= comparti-mente de v`rst= (p`n= la16 ani [i dup=) [i dou=compartimente de gen -muzic= popular= [i muzic=u[oar=. Obligatorie a fostinterpretarea unei piese dinrepertoriul vestitelor c`nt=-re\e. Pentru membrii juriuluia fost destul de dificil= cal-cularea rezultatelor, ]ns=ele s-au dovedit a fi obiec-tive [i ]n mare m=sur= aucoincis cu a[tept=rile spec-tatorilor (care mai pu\ingre[esc).

Premiile mari la ambelecompartimente de gen le-au dus acas= cei de la Co-tiujenii Mari - Nadejda Bure-te (muzic= popular=) [iVictor Le[an (muzic= u[oa-r=). Premiul [i locul I le-aurevenit Svetlanei Gafin (Cu[-mirca), Ninei Artin (R=spo-peni), lui Petru Postic= (Cu[-mirca), premiul II [i loculrespectiv - Anei {tirbu,Stelei Pantaz [i lui Nicu[orUntil= (to\i din {old=ne[ti),Nicoletei Todorovici ({es-taci) [i Ionelei Ciburciu({ipca). Premiul III [i loculrespectiv a fost c`[tigat deMihaela Malacinschi (Sal-

cia), Tatiana Popescu (Cu[-mirca), Ana Samanati (Po-hoarna), Vlada Roman(R=spopeni) [i Vlad Chet-raru ({estaci). Au fost men-\iona\i cu diplome specialedou= duete vocale: VerineiaRusu cu Elena |urcan (Glin-jeni) [i Vasilie Beschieru cuConstantin Surucinschi (S=-m=[cani). To\i participan\iila festival au fost men\iona\icu diplome de participare[i premii ]n bani, finan\eacordate de prim=ria R=s-popeni.

Nu pot s= trec cu vedereareceptivitatea prim=riei [i aconsiliului local R=spopeni.}ndeosebi vreau s=-i mul\u-mesc domnului primar PavelDr=gut=, care, la propune-rea noastr= despre festivita-tea preconizat=, a reactionatf=r= a sta pe g`nduri. Dinmijloacele bugetare localedoar pentru premierea con-cursan\ilor [i amenajareascenei au fost aloca\i 10 miide lei. Un aport considerabilau avut [i sponsorii locali.La repara\ia casei de cultu-r=, a terenului de sport [ialtor obiective s-a inclusmajoritatea comunit=\ii,exemplu servindu-le repre-zentan\ii intelectualit=\ii dinsat. Foarte con[tient [i cuun devotament deosebit aumuncit lucr=torii de cultur=Diana Cepraga-Dr=gu\=, Di-ana Sni\ari, angajatele bib-liotecii Galina Ceburciu [iNina Negru. Conducereade v`rf a raionului a partici-pat activ la desf=[urareacu succes a festivalului:dna Svetlana Rotundu, vice-pre[edinte al raionului, ]ncalitate de membru al juriu-lui, iar pre[edintele raionu-lui, dl Alexandru Reli\chi,dup= felicit=rile aduse s=liiarhipline cu ocazia S=rb=to-rilor Na\ionale "Ziua Inde-penden\ei", "Limba Noast-r=" [i a s=rb=torii cre[tine[ti"Sf`nta Marie cea Mare",dar [i a festivalului "C`nta\ica la R=spopeni", a cobor`t]n sal= [i a savurat talentelevocale ale raionului p`n= lasf`r[it.

S=rb=toarea a continuat

imaginea h=r\ii raionului ]nvizor ]n a[a fel, ]nc`t toatelocalit=\ile lui s= fie incluse]n activit=\i culturale deamploare. A[adar, doar pes-te c`teva s=pt=m`ni, ]n altcap=t al raionului, la Rogo-jeni, se va desf=[ura ZiuaDaciei, [tafeta c=reia arprimi-o o alt= prim=rie (carela moment nu este cunoscu-t=). }n octombrie curenturmeaz= festivalul interna\io-nal de c`ntec [i poezie"Dumitru Matcovschi" laba[tina poetului, Vadul-Ra[-cov. Pentru anii 2013-2014sunt preconizate [i alte fes-tivit=\i [i s=rb=tori, ce artrezi la o via\= spiritual=deplin= toate localit=\ile,fiindc= oamenii o merit=,iar noi o s-o facem, deoareceasta ne este misiunea (me-seria).

C`t despre mine, autorulacestor r`nduri, v= pot spu-ne c= sunt ]ntr-o stare fizi-c= bun=, satisf=cut moral,plin de energie pozitiv= [ioptimism, acumulate la fru-moasele festivaluri, s=rb=toride la Boto[ani (Rom`nia),{argorod (regiunea Vini\a,Ucraina), Cob`lea, S=m=[-cani [i, ]ndeosebi, R=spo-peni ({old=ne[ti). Ceea cev= doresc [i domniilor voast-re.

Cu respect,Grigore Z+NOAG+, [efulsec\iei Cultur= {old=ne[ti

}n imagini: pentru mama,pentru nana, pentru totsatul natal au c`ntat de

data aceasta vestiteleinterprete Mariana

Cepraga [i Ana Dabija(foto 1); iar afar=

doritorii de sport setr`nteau sau practicau alteprobe de dezvoltare fizic=

(foto 2); cele maifrumoase melodii ale

plaiului mioritic le-auinterpretat maestrul VasileIovu cu finul s=u (foto 3);festivalul este un izvor de

cultur=, zicea]ndrum=torul tuturor

c`nt=re\elor dinR=spopeni, Petru Jemn=.

Voi a\i readus la via\=acest izvor (foto 4); ladesp=r\ire - o imagine

foto ca amintire (foto 5)

Festivalul "C`nta\i ca la R=spopeni",edi\ia I, a p=[it cu dreptul

(}nceput ]n pag. 1) Acest fapt trebuie s= ]iaten\ioneze, ]n primul r`nd,pe lucr=torii din domeniu,care sunt chema\i s= dirijezechibzuit procesul. Oricum,festivalul s-a dovedit a fia[teptat [i motivat ca ac\iu-ne de mai mul\i factori ce]i garanteaz= vitalitatea.Despre aceasta au vorbitto\i - organizatorii, membriijuriului, factorii de decizie[i spectatorii...

Deci, ne r=m`ne s= \i-nem cont de cele realizatesau realizate mai pu\in [is= propunem localnicilorpe viitor un festival de ocalitate [i importan\= repub-lican=. Cred c= festivalul"C`nta\i ca la R=spopeni"se va extinde at`t ]n planprofesionist, c`t [i geogra-fic, iar scena din sat vaservi drept o bun= "trambu-lin=" pentru mul\i tineri in-terpre\i din zona de nord arepublicii [i-i va sus\ine(trimite) ]n lumea mare amuzicii, precum le-a pornitpe timpuri pe Nadejda [iMariana Cepraga, Ani[oaraDabija, Nelyy Belibov [iMaria Str=til=-Iovu...

Tocmai aici vreau s=-iaduc ad`nci plec=ciuni,mul\umiri [i ur=ri de mult=s=n=tate dasc=lului acestorvedete, neobositului [i neor-dinarului Petru (Selivestro-vici) Jemn=, profesor cu unstagiu de peste 50 de ani,ce a spus despre festivalulactual c= "...a fost dat=via\= unui izvor ]nfundat,subteran, ce curgea, darapa n-o foloseau oamenii.Voi (organizatorii) a\i datvia\= acestui izvor". Ad`nciplec=ciuni pentru toate fap-tele sale frumoase maestru-lui Petru Jemn=.

Prima edi\ie a festivalului"C`nta\i ca la R=spopeni"s-a ]nscris organic ]n con-textul politicilor culturaleale raionului. Urmeaz= s=activ=m [i ]n continuare cu

[i dup= concurs: au fostservite pl=cinte [i c`te unpahar cu vin, au avut loccompeti\ii sportive, toate]ncunun`ndu-se cu o hor=,ce s-a terminat dup= miezulnop\ii.

Se pare c= to\i au r=massatisf=cu\i de rezultatelemuncii multor oameni demai multe zile, s=pt=m`ni,luni. Dar nu putem trece cuvederea unele lacune. Chiara doua zi dup= festivitate,la vicepre[edintele raionului,Svetlana Rotundu, s-au dis-

cutat totalurile s=rb=torii.Printre altele s-au men\ionat:pasivitatea conducerii [i acti-vi[tilor mai multor localit=\idin raion la festivalul-con-curs, preselec\ia superficial=a participan\ilor, unele micidificult=\i de ordin gospod=-resc, preambula festivaluluipu\in exagerat= [i altele. }nmod deosebit a fost men\io-nat decalajul pronun\at din-tre muzica popular= [i ceau[oar= (categoria de p`n=la 16 ani), ce a constituit 1la 10 ]n defavoarea primei.

1

2

3 5

4

V`n=toarea [i pescuitulsunt unele din cele maivechi ]ndeletniciri ale omului- o activitate [i un hobby]ndr=git de foarte multepersoane, care dezvolt= a[acalit=\i, precum ar fi culturacomportamentului, lucrul ]nechip=, ajutorul reciproc,m=rinimia [i curajul. Dar,]n acela[i timp, amatorii dev`nat [i pescuit trebuie s=aib= grij= de faun=, de re-producerea animalelor s=l-batice [i s= nu admit= bra-conajul.

}n raionul {old=ne[ti sunt

]n eviden\= 48542 ha de te-ren de v`n=toare. Aici acti-veaz= 152 de v`n=tori aiSociet=\ii V`n=torilor [i Pes-carilor (SVP). Pentru anulcurent v`natul este permis]n raion la fazani, ra\e, po-rumbei, li[i\e, iepuri. }nconformitate cu Legea reg-nului animal, cu Regulamen-tul gospod=riei cinegetice,art. 9, 33, 34, Hot=r`reaGuvernului R. Moldova [idecizia Consiliului republi-can al SVP din 27. 07.2012,se deschide v`natul pentrusezonul 2012-2013 pe tere-

nurile atribuite SVP, ]n bazacarnetului de v`n=tor, per-misului de portarm= [i fi-[elor de recoltare. Astfel,v`natul va fi stabilit pentruurm=toarele termene: po-rumbei: 18 august-30 de-cembrie 2012; ra\e, li[i\e:18 august 2012-13 ianuarie2013; culici [i g=inu[i debalt=: 18 august-30 decem-brie 2012; iepuri de ch`mp:2 decembrie 2012-13 ianua-rie 2013; vulpi: 18 august2012-13 ianuarie 2013.

Inspec\ia Ecologic= {ol-d=ne[ti (IE{) a ]ntocmit un

plan mixt de combatere abraconajului [i un grafic alzilelor de ie[ire ]n razii, co-ordonat cu [eful Comisaria-tului raional de poli\ie, v`n=-torul-[ef al Societ=\ii v`n=to-rilor [i pescarilor, directorul]nteprinderii silvice {old=-ne[ti [i inspectorul-[ef alInspec\iei Ecologice {old=-ne[ti. Raziile vor avea loc zi[i noapte. Persoanele ]nt l̀ni-te pe terenurile de v`n=toarecu arma ]n lipsa carnetuluide v`n=toare, permisuluide portarm= [i a fi[elor derecoltare, vor fi considerate

braconieri. IE {old=ne[tiaten\ioneaz= asemenea per-soane c= pentru ]nc=lcarearegulilor de v`n=toare ]nvigoare [i a art. 128 al Co-dului Contraven\ional al R.Moldova, amenda constituiede la 200 la 400 de unit=\iconven\ionale, cu confisca-rea armelor de foc.

}n terenurile de v`n=toa-re ale ]ntreprinderii silvice{old=ne[ti v`natul va fipermis, conform Regula-mentului, ]n baz= de licen\=,

numai la mistre\ - conformunui ordin al Agen\iei deStat "Moldsilva", coordonatde ministerul Mediului. Lacelelalte vie\uitoare ale p=-durii v`natul este ]nchis pe]ntreg teritoriul R. Moldova.

Pentru men\inerea ]ntr-o stare bun= a faunei r=ma-se este necesar s= conluc-r=m, s= organiz=m razii decombatere a braconajului,s= ]ngrijim [i protej=m ani-malele s=lbatice ]n orceanotimp al anului. Implicareafiec=ruia dintre noi, m=c=rc`tu[i de pu\in, va p=straintact num=rul animalelor [ip=s=rilor pe cale de dispari-\ie, iar Cartea Ro[ie vaavea mai pu\ine file.

Leonid PAIERELE,[eful IE {old=ne[ti

S= p=zim [i p=str=m ce ne-a mair=mas, cheltuind cu scuteal=

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 20124 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Страницу подготовила Марина ШОВА

Óðîâåíü öèâèëèçîâàííîñòè âñÿêîãî îáùåñòâà âîìíîãîì îïðåäåëÿåòñÿ óðîâíåì ðàçâèòèÿ åãî èíôðà-ñòðóêòóð. À îäíèì èç îñíîâíûõ ïðèçíàêîâ ðàçâèòèÿöèâèëèçàöèè ÿâëÿåòñÿ òî îáñòîÿòåëüñòâî, ÷òî èçäàâíàëþäè ïðèó÷èëèñü èñïîëüçîâàòü ïðèðîäíûå áîãàòñòâàñåáå âî áëàãî. Ñ êàæäûì ãîäîì ðàçâèâàåòñÿ èíôðà-ñòðóêòóðà íàøåãî ðàéîíà. Ñî âðåìåíåì âñå íîâûååãî æèòåëè ïîëó÷àþò âîçìîæíîñòü ïîëüçîâàòüñÿ òàêèìèáëàãàìè öèâèëèçàöèè, êàê èñïîëüçîâàíèå ãàçà â áû-òó, öåíòðàëèçîâàííîå ñíàáæåíèå âîäîé, êàíàëèçàöèîí-

íûå óñëóãè, à òàêæå ïðîåçä ïî îòðåìîíòèðîâàííûìäîðîãàì. Îñîáåííî àêòóàëüíîé â ðàáîòå ïî ðàçâèòèþèíôðàñòðóêòóðû ÿâëÿåòñÿ çàáîòà î òîì, ÷òîáû íà ãà-çîâîå îòîïëåíèå áûëè ïåðåâåäåíû îñíîâíûå îáúåêòûñîöèàëüíîé ñôåðû - øêîëû è äåòñêèå ñàäû. Î òîì,êàê â íàøåì ðàéîíå èäåò ðåøåíèå ñîöèàëüíûõ ïðîá-ëåì, ñâÿçàííûõ ñ âîññòàíîâëåíèåì è ñòðîèòåëüñòâîìâîäî- è ãàçîïðîâîäîâ, ðåìîíòîì äîðîã, ðàññêàçàëíàøåìó êîððåñïîíäåíòó íà÷àëüíèê Îòäåëà äîðîæíîãîñòðîèòåëüñòâà è êîììóíàëüíîãî õîçÿéñòâà Èîí ×îðáý.

Ðàçâèòèåèíôðàñòðóêòóðû ðàéîíà

Îáåñïå÷åíèåôóíêöèîíèðîâàíèÿãàçîâîé ñèñòåìû

- Êàê èçâåñòíî, - ãîâî-ðèò Èîí Åëèñååâè÷, - âáûòó íå òàê óæ è ëåãêî îá-õîäèòüñÿ áåç óäîáíîãî âî-äîïðîâîäà, ñàíòåõíè÷åñ-êèõ óñòðîéñòâ, à òàêæåèñïîëüçîâàíèÿ ãàçîâîãîòîïëèâà. È ïóñòü äî ñèõïîð íåêîòîðûå íàøè ãðàæ-äàíå, â îñíîâíîì ïðîæè-âàþùèå â ñåëüñêîé ìåñò-íîñòè, åùå òîëüêî íàäåþò-ñÿ âîñïîëüçîâàòüñÿ ýòèìèáëàãàìè öèâèëèçàöèè - óòàêîé íàäåæäû åñòü íà-äåæíîå îñíîâàíèå. Âåäüâ íàøåì ãîñóäàðñòâå âå-äåòñÿ áîëüøàÿ ðàáîòà ïîãàçèôèêàöèè îáúåêòîâ ñî-öèàëüíîé ñôåðû è ïðîâå-äåíèþ âîäîïðîâîäíûõêîììóíèêàöèé.

Ñåãîäíÿ âàæíî íàðà-ùèâàòü ýêîíîìè÷åñêèé èïðîèçâîäñòâåííûé ïîòåí-öèàë ðàéîíà, îáåñïå÷èòüóñëîâèÿ äëÿ ñòàáèëüíîéðàáîòû ïðîìûøëåííûõïðåäïðèÿòèé, êîììåð÷åñ-êèõ ñòðóêòóð, ìåñòíûõïðîèçâîäèòåëåé. Âñå ýòîñïîñîáñòâóåò ðåøåíèþ ñî-öèàëüíûõ ïðîáëåì. È ïî-ýòîìó â ðàìêàõ Íàöèî-íàëüíîé ïðîãðàììû ãàçè-ôèêàöèè íàñåëåííûõïóíêòîâ ñ êàæäûì ãîäîì âíàøåé ðåñïóáëèêå ðàñòåòêîëè÷åñòâî ñåë è ãîðîäîâ,æèòåëè êîòîðûõ ìîãóòïîëüçîâàòüñÿ ïðèðîäíûìãàçîì.

 ÷àñòíîñòè, äåëàåòñÿâñå âîçìîæíîå äëÿ àêòè-âèçàöèè ðàçâèòèÿ ðûíêàïðèðîäíîãî ãàçà è ñåòåéãàçîñíàáæåíèÿ, íîâûõ ãà-çîâûõ ñåòåé è ïîäêëþ÷å-íèÿ ê íèì ïîòðåáèòåëåé.Îñóùåñòâëÿåòñÿ îáñëóæè-âàíèå è ìîäåðíèçàöèÿäåéñòâóþùåé ãàçîâîé èí-ôðàñòðóêòóðû, òî åñòüîáåñïå÷åíèå ñòàáèëüíîãîè áåçàâàðèéíîãî ôóíêöèî-íèðîâàíèÿ âñåé ãàçîâîéñèñòåìû.  ðàìêàõ ýòîéâàæíîé è íóæíîé ðàáîòûñëåäóåò îòìåòèòü, ÷òî âýòîì ãîäó áûëè óñïåøíîçàâåðøåíû ñòðîèòåëüíî-ìîíòàæíûå ðàáîòû íà ãàçî-ïðîâîäå âûñîêîãî äàâëå-íèÿ Ñàõàðíà-Ìèí÷åíü-Õî-ðîäèøòå-Öûïîâà-Ëàëîâà,ïðîòÿæåííîñòüþ îêîëî 27êì.

Äåéñòâóþùàÿ ãàçîâàÿèíôðàñòðóêòóðà â íàøåìðàéîíå - ýòî âñÿ ãàçîâàÿñèñòåìà, íà÷èíàÿ îò ñåòåéìàãèñòðàëüíûõ ãàçîïðî-âîäîâ è çàêàí÷èâàÿ ïðè-îáðåòåíèåì ñïåöòåõíèêèäëÿ àâàðèéíûõ ñëóæá.Ñòðîèòåëüñòâî ñåòåéïðåäïîëàãàåò ïðîêëàäêóãàçîïðîâîäîâ è âíóòðèïî-ñåëêîâûõ ñåòåé, ïðåäíàç-íà÷åíèå êîòîðûõ - îáåñïå-÷èòü äîñòóï âñåõ ïîòåí-öèàëüíûõ ïîòðåáèòåëåé êãîëóáîìó òîïëèâó. Äëÿïîäêëþ÷åíèÿ ê ñåòÿì êñåëó äîëæåí áûòü ïîäâå-äåí ìåæïîñåëêîâûé ãàçî-

ïðîâîä, äîëæíà áûòü ðàç-ðàáîòàíà, óòâåðæäåíà èñîãëàñîâàíà ïðîåêòíî-ñìåòíàÿ äîêóìåíòàöèÿ íàãàçèôèêàöèþ íàñåëåííîãîïóíêòà.

Ñ íà÷àëà íûíåøíåãîãîäà â íàøåì ðàéîíå áûëàïðîâåäåíà áîëüøàÿ ðà-áîòà â ýòîì íàïðàâëåíèè.Òàê, áûëî îñóùåñòâëåíîïîäêëþ÷åíèå ê ãàçîïðî-âîäó øåñòè êîòåëüíûõ äåò-ñêèõ ñàäîâ è øêîë ðàéîíà.Ê íàñòîÿùåìó âðåìåíèíà ýòèõ îáúåêòàõ ïðîâî-äÿòñÿ ïóñêî-íàëàäî÷íûåðàáîòû, ÷òî ïîçâîëèò âäàëüíåéøåì ïåðåâåñòè ó÷-ðåæäåíèÿ ñèñòåìû íàðîä-íîãî îáðàçîâàíèÿ íà ãàçî-âîå òîïëèâî è òåì ñàìûìîáåñïå÷èòü äåòÿì òåïëûåè óþòíûå ïîìåùåíèÿ äëÿçàíÿòèé â õîëîäíîå âðåìÿãîäà.

Ñòðîèòåëüñòâîè äîðîæíàÿ îòðàñëüÍåìàëóþ ðîëü â ýêîíî-

ìè÷åñêîì ðàçâèòèè ïðåä-ïðèÿòèé ðàéîíà, ïîâûøå-íèè îáúìà ïðîèçâîäñòâàè îêàçàíèÿ óñëóã èãðàþòîáúåìû ñòðîèòåëüñòâà.Òàê, â ýòîé ñôåðå áûëèîñâîåíû ñðåäñòâà íà ïðî-âåäåíèå ñòðîèòåëüíî-ìîí-òàæíûõ ðàáîò, íà îáùóþñóììó 9400 òûñ. ëååâ. Õî-ðîøî ïîðàáîòàëî ïðåäï-ðèÿòèå SA "Rezindmontaj"(ðóêîâîäèòåëü Âÿ÷åñëàâÁóêàëîâ), êîòîðîå îñâîèëîâ îáùåé ñëîæíîñòè îêîëî1800 òûñ. ëååâ. Ñðåäèëèäåðîâ - òàêæå SRL "Be-cad" (ðóêîâîäèòåëü ÈîíÏëàòîí), êîòîðîå â ñâîåéäåÿòåëüíîñòè, â îñíîâíîìíàïðàâëåííîé íà èçãîòîâ-ëåíèå ìåòàëëî-êîíñòðóê-öèé, îñâîèëî 1578 òûñ.ëååâ.

Äàëåå ñëåäóåò îòìå-òèòü, ÷òî îäíîé èç îñíîâ-íûõ òåíäåíöèé ðàçâèòèÿèíôðàñòðóêòóðû íàøåãîðàéîíà ÿâëÿåòñÿ ïîääåð-æàíèå â íàäëåæàùåì ñîñ-òîÿíèè äîðîã, èõ ðåìîíòè ðåêîíñòðóêöèÿ. Êàê èç-âåñòíî, äîðîãè â íàøåìðàéîíå ñòðîèëè äîñòàòî÷-íî äàâíî, â ðàñ÷åòå íàìíîæåñòâî äåñÿòèëåòèéóñïåøíîé ýêñïëóàòàöèè.Íî, ê ñîæàëåíèþ, ñî âðå-ìåíåì ìíîãèå äîðîãè íà-

÷àëè ðàçðóøàòüñÿ ïîä âîç-äåéñòâèåì ïîñòîÿííîéýêñïëóàòàöèè. Åñëè åùåó÷åñòü íå ìåíåå ðàçðóøè-òåëüíîå âîçäåéñòâèå ïî-ãîäíûõ ïåðåïàäîâ òåìïå-ðàòóð, âåòðîâ è äîæäåé,òî ê íàñòîÿùåìó âðåìåíèïåðåä îòâåòñòâåííûìè ëè-öàìè ñòîèò äîâîëüíî òðóä-íàÿ çàäà÷à - ñîõðàíÿòü èïîääåðæèâàòü äîðîãè âêîìôîðòíîì äëÿ ïðîåçäàòðàíñïîðòà ñîñòîÿíèè.

Äåëî åùå îñëîæíÿåòñÿòåì, ÷òî ìàòåðèàëû, íåîá-õîäèìûå äëÿ äîðîæíîãîñòðîèòåëüñòâà è ðåìîíòàïîñòîÿííî äîðîæàþò. Òåìíå ìåíåå, â íàøåì ðàéîíå,íåñìîòðÿ íà íå î÷åíü áëà-ãîïðèÿòíûå óñëîâèÿ, áûëèäîñòèãíóòû áîëåå âûñîêèåïîêàçàòåëè ïî ñðàâíåíèþñ ïðîøëûì ãîäîì, ïðîäîë-æàëèñü âëîæåíèÿ â ðàçâè-òèå äîðîæíîé îòðàñëè.Íà ïðîòÿæåíèè ïåðâîãîïîëóãîäèÿ â ýòîì ïëàíåáûëè îñâîåíû ñðåäñòâàíà ñóììó 5564 òûñ. ëååâ. ÷àñòíîñòè, áûë ïðîâå-äåí ðåìîíò äîðîãè R20-Ëàëîâà, îñóùåñòâëåíîïëîìáèðîâàíèå àñôàëü-òîáåòîííûõ ïîêðûòèéó÷àñòêîâ äîðîãè ïî íà-ïðàâëåíèþ ê òàêèì ñåëàì,êàê Êóéçýóêà, Òðèôåøòü,Ïðèïè÷åíü. Ïëîìáèðîâà-íèå áûëî ñäåëàíî â òàêíàçûâàåìîì áåëîâîì âà-ðèàíòå, ñî ùåáíåì. Òàêæåáûëè âûïîëíåíû ðàáîòûïî âîññòàíîâëåíèþ ó÷àñò-êà äîðîãè â ñ. Ïðèïè÷åíü. äàííîì ñëó÷àå êàïèòàëü-íî áûëî îòðåìîíòèðîâàíîîêîëî 2500 êâ. ì. äîðîæíî-ãî ïîëîòíà. À èìåííî, íàýòîì ó÷àñòêå áûëî óëîæåíîàñôàëüòîáåòîííîå ïîêðû-òèå â äâà ñëîÿ, ÷òî ïîçâî-ëèò òåïåðü íà ñðàâíèòåëü-íî äîëãîå âðåìÿ ñîõðàíèòüåãî öåëîñòíîñòü.

 ïëàíå äåÿòåëüíîñòè,íàïðàâëåííîé íà óëó÷øå-íèå ñîñòîÿíèÿ äîðîã, áû-ëè åùå âûïîëíåíû ðàáîòûïî ðåìîíòó áîëüøîé âîäî-ïðîïóñêíîé òðóáû, êîòî-ðàÿ ïðîõîäèò ÷åðåç ñ.Ìåøåíü, ôàêòè÷åñêè - ïîãëàâíîé äîðîãå ñåëà. Íàýòè ðàáîòû áûëî çàòðà-÷åíî îêîëî 200 òûñ. ëååâ.È ìîæíî ñ óâåðåííîñòüþñêàçàòü, ÷òî ïðàêòè÷åñêè

âî âñåõ ñåëàõ ðàéîíà áûëîñäåëàíî õîòü ÷òî-íèáóäüâ ïëàíå âîññòàíîâëåíèÿäîðîæíîãî ïîêðûòèÿ. Âîñíîâíîì ýòî áûë ÿìî÷-íûé ðåìîíò òåõ ó÷àñòêîâäîðîã, êîòîðûå óæå ñîâ-ñåì ïðîõóäèëèñü è äîñòàâ-ëÿëè íåìàëî íåóäîáñòâ âõîäå èõ ýêñïëóàòàöèè.

 òî æå âðåìÿ, â öåëÿõñîçäàíèÿ áîëåå êîìôîðò-íîãî ïåðåäâèæåíèÿ äëÿæèòåëåé ðàéîíà, íà ïðî-òÿæåíèè òðàññû Ëàëîâà-Õîðîäèøòå áûëî óñòàíîâ-ëåíî ïÿòü îñòàíîâîê ìàðø-ðóòíîãî àâòîáóñà. Äëÿ ýòî-

íûå ñðåäñòâà. È òåïåðüñåëü÷àíå ìîãóò âîñïîëüçî-âàòüñÿ ïðåäîñòàâëåííîéèì âîçìîæíîñòüþ è ïî-ïàñòü â ãîðîä ïî ñâîèìäåëàì â ãîðàçäî áîëååóäîáíûå ÷àñû.

Âîäîñíàáæåíèå -âàæíûé àñïåêòáëàãîóñòðîéñòâà

Íåìàëîâàæíûì ÿâëÿåò-ñÿ è ðåøåíèå òàêîãî âîï-ðîñà, êàñàþùåãîñÿ ñîöè-àëüíîé ñôåðû, êàê âîäî-ñíàáæåíèå. Êàê èçâåñòíî,óïðàâëåíèå ñèñòåìàìèâîäîñíàáæåíèÿ è âîäî-

ìûõ ÷åðåç âîäó.  òî æåâðåìÿ, ïîäà÷à äîñòàòî÷-íîãî êîëè÷åñòâà âîäû âíàñåëåííûé ïóíêò ïîçâîëÿ-åò ïîäíÿòü îáùèé óðîâåíüåãî áëàãîóñòðîéñòâà.

Âûïîëíåíèå ýòîé çàäà-÷è, à òàêæå îáåñïå÷åíèåâûñîêèõ ñàíèòàðíûõ êà-÷åñòâ ïèòüåâîé âîäû òðå-áóþò òùàòåëüíîãî âûáîðàïðèðîäíûõ èñòî÷íèêîâ, èõçàùèòû îò çàãðÿçíåíèÿ èíàäëåæàùåé î÷èñòêè âîäûíà âîäîïðîâîäíûõ ñîîðó-æåíèÿõ. Âåäü âîäîñíàáæå-íèå áàçèðóåòñÿ íà èñïîëü-çîâàíèè ïðèðîäíîãî ñû-ðüÿ - âîäû, çàïàñû êîòî-ðîé, êàê è äðóãèõ ïðèðîä-íûõ ðåñóðñîâ, îãðàíè÷åíû.Ýòî ïðåäîïðåäåëÿåò íå-îáõîäèìîñòü ðàçóìíîãî èáåðåæíîãî îòíîøåíèÿ êâîäå.

Áîëüøîå âíèìàíèå ðà-öèîíàëüíîìó, íàó÷íî îáîñ-íîâàííîìó êîìïëåêñíîìóèñïîëüçîâàíèþ âîäíûõðåñóðñîâ è ïðèðîäîîõ-ðàííûì ïðîáëåìàì óäå-ëÿåòñÿ è â íàøåì ðàéîíå.Òàê â ýòîì ãîäó áûëî çà-êîí÷åíî ñòðîèòåëüñòâî òà-êîãî âàæíîãî îáúåêòà, êàêâîäîïðîâîä â ñ. Ãèäóëåíü.Ýòîò îáúåêò óæå ñäàí âýêñïëóàòàöèþ, è òåïåðüâîçìîæíîñòü ïîëüçîâàòüñÿóñëóãàìè öåíòðàëèçîâàí-íîãî âîäîñíàáæåíèÿ ïîëó-÷èëè îêîëî 90% æèòåëåéñåëà. Êñòàòè, õîðîøî íàëà-æåíà ðàáîòà öåíòðàëèçî-âàííîãî âîäîñíàáæåíèÿ èâ ñ. Ìàòåóöü.

Ê íàñòîÿùåìó âðåìåíèâåäóòñÿ ðàáîòû ïî âîññòà-íîâëåíèþ âîäîïðîâîäîâ,ðàñïîëîæåííûõ â ñ. Õîðî-äèøòå, à òàêæå äåÿòåëü-íîñòü, íàïðàâëåííàÿ íàðåêîíñòðóêöèþ àðòåçèàí-ñêèõ ñêâàæèí â òàêèõ ñå-ëàõ ðàéîíà, êàê Ãîðäè-íåøòü, Èãíýöåé, Ëèï÷åíüè Ïýïýóöü.  òî æå âðåìÿ,â ýòîì ãîäó, ñîãëàñíî çà-ïëàíèðîâàííûì òåìïàìðàçâèòèÿ âîäîñíàáæåíèÿ,íà÷àòà ðàçðàáîòêà ïðîåê-òîâ, â êîòîðûõ ïðåäóñìîò-ðåíî âîññòàíîâëåíèå èñòðîèòåëüñòâî âîäîïðî-âîäíûõ è êàíàëèçàöèîí-íûõ èíæåíåðíûõ ñåòåéäëÿ òàêèõ ñåë ðàéîíà, êàêÑûðêîâà, Òðèôåøòü è Ïå-÷èøòå.

Ïî-ïðåæíåìó äåëàåòñÿâñå âîçìîæíîå äëÿ òîãî,÷òîáû óëó÷øèòü ñîöèàëü-íî-áûòîâûå óñëîâèÿ æèç-íè æèòåëåé íàøåãî ãîðîäàè ðàéîíà, ïðåäîñòàâèòüèì âîçìîæíîñòü ïîëüçî-âàòüñÿ âñåìè äîñòóïíûìèáëàãàìè öèâèëèçàöèè.Êàê âèäèì, íåñìîòðÿ íàâñå òðóäíîñòè è âëèÿíèåêðèçèñíûõ ÿâëåíèé, îïðå-äåëåííûé íåäîñòàòîê ôè-íàíñîâûõ ñðåäñòâ, ïðî-öåññ ðàçâèòèÿ èíôðà-ñòðóêòóðû ðàéîíà èäåòóñïåøíî. È áóäåì íà-äåÿòüñÿ, ÷òî òàêèìè æåòåìïàìè îí áóäåò îñó-ùåñòâëÿòüñÿ è âïðåäü.

 ñëåäóþùèé âòîðíèê,11 ñåíòÿáðÿ ÏðàâîñëàâíàÿÖåðêîâü îòìå÷àåò Óñåêíî-âåíèå ãëàâû Ïðîðîêà,Ïðåäòå÷è è ÊðåñòèòåëÿÃîñïîäíÿ Èîàííà.  ýòîòäåíü âñå ïðàâîñëàâíûåõðèñòèàíå âñïîìèíàþòïîäâèã ïîñëåäíåãî âåòõî-çàâåòíîãî ïðîðîêà, ÷òÿò â

åãî ëèöå ïðèìåð óäèâè-òåëüíîé òâåðäîñòè è ìó-æåñòâà, ÿâëåííûé â ñîáû-òèÿõ ãëóáîêîé äðåâíîñòè,îêàçàâøèõ îãðîìíîåâëèÿíèå íà äóõîâíîåðàçâèòèå ìíîãèõ íàðîäîâ.

Êàê èçâåñòíî, ïîñëåÊðåùåíèÿ Ãîñïîäíÿ ñâÿ-òîé Èîàíí Êðåñòèòåëü áûëçàêëþ÷åí â òåìíèöó Èðî-äîì Àíòèïîé, ÷åòâåðòî-âëàñòíèêîì, ïðàâèòåëåìÃàëèëåè. Ïåðåä òåì Ïðî-ðîê Áîæèé îòêðûòî îáëè-÷àë Èðîäà çà òî, ÷òî, îñ-òàâèâ çàêîííóþ æåíó, äî÷üàðàâèéñêîãî öàðÿ Àðåôû,îí áåççàêîííî ñîæèòåëüñò-âîâàë ñ Èðîäèàäîé, æåíîéñâîåãî áðàòà Ôèëèïïà (Ëê.

3, 19, 20).  äåíü ñâîåãîðîæäåíèÿ Èðîä óñòðîèëïèð âåëüìîæàì, ñòàðåé-øèíàì è òûñÿ÷åíà÷àëüíè-êàì. Ðåêîé ëèëîñü äîðîãîåâèíî, ïîäàâàëèñü îáèëü-íûå óãîùåíèÿ, òàíöåâàëèðàáûíè.

À â ýòî âðåìÿ ñîâñåìðÿäîì, â êðåïîñòè Ìàõå-ðà, â õîëîäíîé òåìíèöå ñêàìåííûì ïîëîì, óñòëàí-íûì ãíèëîé ñîëîìîé, ñè-äåë â çàòî÷åíèè ïîñëåäíèéâåòõîçàâåòíûé ïðîðîê.Òîò, ïðî êîãî Ñàì ÃîñïîäüÈèñóñ Õðèñòîñ ñêàçàë, ÷òî"èç ðîæäåííûõ æåíàìèíåò íè îäíîãî ïðîðîêàáîëüøå Èîàííà Êðåñòè-òåëÿ" (Ëê. 7, 28).

Ãîñïîäü Èèñóñ Õðèñòîñãîâîðèò îá Èîàííå òàê:"÷òî ñìîòðåòü õîäèëè âûâ ïóñòûíþ? òðîñòü ëè,âåòðîì êîëåáëåìóþ? ×òîæå ñìîòðåòü õîäèëè âû?÷åëîâåêà ëè, îäåòîãî âìÿãêèå îäåæäû? Íî îäå-âàþùèåñÿ ïûøíî è ðîñ-êîøíî æèâóùèå íàõîäÿòñÿïðè äâîðàõ öàðñêèõ. ×òîæå ñìîòðåòü õîäèëè âû?ïðîðîêà ëè? Äà, ãîâîðþâàì, è áîëüøå ïðîðîêà"(Ëê. 7, 24-26).

Ñàëîìèÿ, äî÷ü Èðî-äèàäû, ñâîèì òàíöåì óãî-äèëà Èðîäó è âîçëåæàâ-øèì ñ íèì; öàðü ñêàçàëäåâèöå: ïðîñè ó ìåíÿ, ÷å-ãî õî÷åøü, è äàì òåáå

äàæå äî ïîëîâèíû ìîåãîöàðñòâà. Îíà âûøëà èñïðîñèëà ó ìàòåðè ñâîåé:÷åãî ïðîñèòü? Òà îòâå÷àëà:ãîëîâû Èîàííà Êðåñòèòå-ëÿ. È îíà òîò÷àñ ïîøëà ñïîñïåøíîñòüþ ê öàðþ èïðîñèëà, ãîâîðÿ: õî÷ó, ÷òî-áû òû äàë ìíå òåïåðü æåíà áëþäå ãîëîâó ÈîàííàÊðåñòèòåëÿ (Ìê. 6, 22-25).

Èðîä ïîñûëàåò ñâîåãîòåëîõðàíèòåëÿ-îðóæåíîñ-öà â òåìíèöó ê ñâÿòîìóóçíèêó. Âñêîðå îí âåðíóë-ñÿ è ïîñòàâèë ïåðåä öà-ðåì Èðîäîì è ãîñòÿìèáëþäî ñ îòñå÷åííîé ãî-ëîâîé Èîàííà Êðåñòèòåëÿ

Èðîä æå, Èðîäèàäà èÑàëîìèÿ - âñå òðîå åùåïðè ýòîé æèçíè ïîíåñëèçàêîííîå âîçìåçäèå. Ñàëî-ìèÿ îäíàæäû çèìîé âûø-ëà íà ðåêó, ëåä ïîäëîìèë-

ñÿ ïîä íåé, è îíà ïîãðóçè-ëàñü ïî øåþ â ëåäÿíóþâîäó. Îêàçàâøèñü çàòåðòàëüäèíàìè, îíà, ñëîâíîïëÿøóùàÿ, ïðîèçâîäèëàáåñïîìîùíûå äâèæåíèÿâ ëåäÿíîé âîäå â òùåòíîéïîïûòêå âûáðàòüñÿ, íîãðîìàäíûå ëüäèíû ñîìê-íóëèñü è îòñåêëè åé ãîëî-âó. Òðóï Ñàëîìèè íå áûëíàéäåí, à ãîëîâó ïðèíåñëèÈðîäó ñ Èðîäèàäîé, êàêíåêîãäà ïðèíåñëè èì ãî-ëîâó ñâÿòîãî Èîàííà Ïðåä-òå÷è.

Èðîä ïîòåðïåë íà âîé-íå ïîëíîå ïîðàæåíèå, áûëëèøåí âëàñòè è çàòî÷åí âòåìíèöó â Ãàëèëåå, ãäåñêîðî ïîãèá âìåñòå ñ Èðî-äèàäîé...

 äåíü Óñåêíîâåíèÿãëàâû Èîàííà ÊðåñòèòåëÿÖåðêîâüþ óñòàíîâëåíñòðîãèé ïîñò.

ãî â ñîîòâåòñòâóþùèõ ìåñ-òàõ áûëè óñòàíîâëåíû æå-ëåçîáåòîííûå êàðêàñû, àïîòîì áûëî ïðîâåäåíîáëàãîóñòðîéñòâî äàííûõîáúåêòîâ - èõ ïîêðàñêà èäðóãèå ðàáîòû. Ê òîìóæå, ñîãëàñíî ìíîãî÷èñëåí-íûì ïðîñüáàì æèòåëåéñåë è îáðàùåíèÿì ïðèìý-ðèé, ñîñòàâëåííûõ íà èõîñíîâå, áûë ðåøåí è òàêîéíåìàëîâàæíûé âîïðîñ, êàêîòêðûòèå ñ 10-ãî àâãóñòàìàðøðóòà àâòîáóñà Ïðè-ïè÷åíü-Ðåçèíà.

Ýòîò ìàðøðóò, êñòàòèãîâîðÿ, ïðîõîäèò ÷åðåçòàêèå ñåëà, êàê Òðèôåøòü,Ïåðåíü è Ïðèïè÷åíü. Íå-îáõîäèìîñòü óñòàíîâëå-íèÿ ýòîãî ìàðøðóòà áûëàâûçâàíà òåì, ÷òî ó æèòå-ëåé âûøåíàçâàííûõ ñåë âïåðèîä ñ 8.00 äî 13.00 íåáûëî âîçìîæíîñòè äîá-ðàòüñÿ äî ãîðîäà è îáðàò-íî - ââèäó òîãî, ÷òî â ýòîâðåìÿ íå õîäèëè íèêàêèåòðàíñïîðòíûå ìàðøðóò-

îòâåäåíèÿ, ÿâëÿþùèìèñÿñèñòåìàìè æèçíåîáåñïå-÷åíèÿ îáùåñòâà, ñàìûìèêðóïíûìè ïî êîëè÷åñòâóïåðåðàáàòûâàåìîãî èïåðåìåùàåìîãî ïðîäóêòà,îñóùåñòâëÿåòñÿ ïî ñëîæ-íîé ìíîãîñòóïåí÷àòîé ñõå-ìå.  íåé çàäåéñòâîâàíûïîäðàçäåëåíèÿ, îòâå÷àþ-ùèå çà îõðàíó ïðèðîäû,âîäíûõ ðåñóðñîâ è çäîðî-âüÿ ÷åëîâåêà. È ñðåäèìíîãèõ îòðàñëåé ñîâðå-ìåííîé òåõíèêè, íàïðàâ-ëåííûõ íà ïîâûøåíèåóðîâíÿ æèçíè ëþäåé, áëà-ãîóñòðîéñòâà íàñåëåííûõïóíêòîâ è ðàçâèòèÿ ïðî-ìûøëåííîñòè, âîäîñíàá-æåíèå çàíèìàåò áîëüøîåè ïî÷åòíîå ìåñòî.

Íå ñåêðåò, ÷òî îáåñïå-÷åíèå íàñåëåíèÿ ÷èñòîé,äîáðîêà÷åñòâåííîé âîäîéèìååò áîëüøîå ãèãèåíè-÷åñêîå çíà÷åíèå, òàê êàêïðåäîõðàíÿåò ëþäåé îòðàçëè÷íûõ ýïèäåìè÷åñêèõçàáîëåâàíèé, ïåðåäàâàå-

Óñåêíîâåíèå ãëàâûÈîàííà Êðåñòèòåëÿ

5Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

"Cel ce face un bine secade s=-l uite, cel care-l

prime[te - s=-[iaminteasc= de el"

(Demosthenes)

}n perioada 26 august-02 septembrie a. c., blago-cinul raionului Rezina IgorCojocari, ]n comun cu cre[ti-nii din parohie, au ini\iat ocampanie de colectare abanilor ]n scopul procur=riide ghiozdane [i de rechizite[colare pentru mai mul\icopii din familii socialmente-vulnerabile, care au p=[itprima dat= pragul [colii(clasa 1).

La realizarea proiectuluide referin\= au participatAO "Nuf=rul" (rechizite [co-lare), dna Elena Gulipescu(agent economic, a procu-rat 5 perechi de ]nc=l\=minte

pentru micu\i din clasa 1)[i mai mul\i cre[tini dinora[ul Rezina (]n total aufost colectate cca 2 mii delei, fiind procurate ghiozda-ne pentru 20 de micu\i dinfamilii defavorizate).

Cadourile le-au fost ]n-m`nate beneficiarilor pe03 septembrie, ]n timpulcareului solemn, dedicatprimei zile de [coal=. }ncadrul discu\iei, p=rinteleIgor Cojocari a accentuat:"Aduc mul\umiri pentru ceicare au participat activ lacampania "Ghiozdane pen-tru clasa 1". Doresc caasemenea campanii s= fiedesf=[urate [i ]n anii urm=-tori [i ca oamenii s= fie maireceptivi la atare acte debinefacere".

Iulia CRUDU, stagiar=

Pentru cet=\enii Republi-cii Moldova zilele de 27 [i31 august sunt zile speciale.Anume la 27 august 1991Republica Moldova a devenitstat suveran [i independent.Noi, genera\ia actual=, sun-tem m`ndri de acest lucru[i ]ncerc=m s= ne ]ncadr=mc`t mai activ ]n via\a \=rii.Uneori ne reu[e[te mai bi-ne, alteori - mai pu\in bine,]ns= sper=m c= ziua de 26august a anului curent var=m`ne pentru mult timp ]namintirea locuitorilor satuluiIgn=\ei.

}n acea zi, pe stadionullocalit=\ii au fost organizate]ntreceri sportive cu prilejuls=rb=torilor na\ionale. Maimul\i tineri, cu v`rste cuprin-se ]ntre 10 [i 30 de ani, [i-au ]ncercat puterile ]n cad-rul competi\iilor la diferiteprobe: alerg=ri (b=ie\i -100 m; fete - 60 m), ridica-rea greut=\ii (24 kg), ridica-

"Ei au fost copiii acestuip=m`nt, pe care l-au ]nal\at]n c`ntec", a[a spune mamaDoinei, Eugenia Marin.

}n 2012 se ]mplinesc 20de ani de la moartea tragic=[i subit= a ]ndr=gi\ilor inter-pre\i. Acest an e declaratdrept Anul Ion [i Doina Al-dea Teodorovici.

Prima zi de [coal= afost marcat= cu mult fast laliceul teoretic "Alexandrucel Bun" din ora[ul Rezina.A fost o zi deosebit= [i multa[teptat= de picii, care aup=[it pentru ]nt`ia oar= petreptele necunoscutului [irevel=rilor misterioase dinlumea cuno[tin\elor - {coala.Clopo\elul ce a sunat pentruei i-a ]ndemnat s= p=[easc=cu curaj, dorin\= [i sete decarte, savur`nd din dulcea\aclipei petrecute ]n fa\a pri-mului manual, c=l=uza vie\ii- Abecedarul. De asemeneaau a[teptat Ziua Cuno[tin-\elor [i ceilal\i elevi, careau adus un omagiu so\ilorAldea-Teodorovici (]n ima-gine). Dou= inimi care aub=tut ]n acela[i ritm [i auars ]n acela[i sacru foc,pentru tot ce e frumos [ipentru acela[i ideal na\ional.

Ideal, pentru care de-alungul istoriei au pl=tit cupropria lor via\= marilepersonalit=\i ale literaturii[i muzicii autohtone.

Dup= careul propriu-zis, clasele de liceu, ]mpe-un= cu dirigin\ii, au asistatla o or= festiv= cu genericul"Dou= inimi gemene - Ion [iDoina Aldea-Teodorovici",]n cadrul c=reia au avut locprezent=ri de date biogra-fice [i cuvinte de omagiu

acestor doi irepetabili arti[ti,care s-au contopit p`n= lalacrimi cu buna-credin\=.C`ntecele interpretate deIon [i Doina Aldea-Teodo-rovici, pe muzica lui Ion Al-dea-Teodorovici [i versurilelui Grigore Vieru, au inundat]ntreaga sal=, p=trunz`nd]n sufletul fiec=rui ascult=tor,unde r=nile r=m`n vii, des-chise [i s`nger`nde.

Numele lor este eternviu, iar versurile interpretate

cu dor [i patim= c=l=uzescp`n=-n zilele noastre caleavie\ii. Nici un alt popor, niciun alt interpret nu [i-a c`n-tat independen\a, suverani-tatea [i limba at`t de bine,cum le-a reu[it so\ilor Aldea-Teodorovici. Nicic`nd timpulnu-i va [terge din amintireanoastr= [i nu-i va ]nv=lui ]ndraperiile necunoa[terii, fi-indc= sunt ca ni[te ]ngeri aimuzicii patriotice, ni[te re-medii ale sufletelor ]ndurera-te, de care mereu are ne-voie poporul pentru vindeca-re. La o singur= ascultare,fiorii ne ]nv=luie [i sunt sin-gurii, care trezesc sentimen-te profunde ce ne ating p`-n=-n ad`ncul inimii, r=sco-lind amintirile de pe portati-vul timpului.

Ion [i Doina Aldea-Teo-dorovici - dou= f=clii, cene aprovizioneaz= sufletelecu pace, c=ldur= [i ne re-aduc pe t=r`murile patrio-tismului.

Intervia\ii no[tri au fostdirigin\ii claselor liceale,care au contribuit la realiza-rea acestui moment festiv,cre`nd o atmosfer= bene-fic= [i plin= de farmec.

Tribuni ai idealurilor na\ionale

(Sf`r[it ]n pag. 7)

rea la bara fix=, tr`nta.}n cadrul competi\iilor,

au ob\inut rezultate frumoa-se [i s-au ]nvrednicit depremii: Nicolae G`rlea (pre-miul mare) la tr`nt= [i ridi-carea greut=\ii de 24 kg(80 de ori), fiind urmat deSerafim Stratulat, care s-aplasat pe loc secund laprobele men\ionate. Al\i doiparticipan\i: Vasile Condrea[i Gheorghe Condrea, s-aueviden\iat ]n competi\iile laalerg=ri la 100 m [i ridicareala bara fix=.

E de men\ionat [i entu-ziasmul altor tineri-partici-pan\i la competi\ii, chiaram r=mas pl=cut surprins=de acest fapt.

Le mul\umim organiza-torilor pentru s=rb=toare [isper=m c= vom avea parte[i de altele de asemeneagen.

Lucia CHIRI|A,elev= a l/t Ign=\ei

Pentru implementarea ]npractic= a principiilor enun-\ate ]n Declara\ia ONU, la14.11.1950, Consiliul Euro-pei adopt= Conven\ia Euro-pean= a Drepturilor Omului[i libert=\ilor fundamentale,care impune ]n sarcina sta-telor obliga\iunea de-a asi-gura ca nimeni s= nu fie su-pus torturii [i nici pedepselorori tratamentelor inumanesau degradante. De[i ma-joritatea statelor lumii auaderat la Declara\ia Univer-sal= a Drepturilor Omului,practica cotidian= demon-streaz= c= aceste principiinu ]ntru totul sunt respec-tate.

Fiind ]ngrijorat= de sta-rea respect=rii drepturiloromului, comunitatea mon-dial=, la Asambleia General=a Organiza\iei Na\iunilor Uni-te din 10.12.1984, a adoptatConven\ia ]mpotriva torturii[i a altor tratamente inuma-ne. Conform acestei conven-\ii, ]n cadrul ONU a fostconstituit Comitetul pentruprevenirea torturii, ]mputer-nicit cu monitorizarea [i ve-rificarea respect=rii de c=trestatele membre a obliga\iu-nilor de neadmitere a tor-turii.

La 26.11.1987 [i ConsiliulEuropei a adoptat Conven\iaEuropean= pentru preveni-rea torturii, totodat= consti-tuind Comitetul pentru pre-venirea torturii ]n \=rile euro-pene.

Republica Moldova, fiindparte la majoritatea Conven-\iilor interna\ionale ce regle-menteaz= ap=rarea dreptu-rilor omului [i libert=\ilorfundamentale, precum [iasum`ndu-[i obliga\iuneade-a legifera ]n legisla\iana\ional= asigurarea acestordrepturi, a ]ntreprins m=suriconcrete ]n realizarea aces-tor obliga\iuni. Astfel, con-form articolului 24 din Con-stitu\ia RM, "Statul garan-teaz= fiec=rui om dreptul lavia\= [i la integritate fizic=[i psihic=. Nimeni nu va fisupus la tortur=, la pedepsesau tratamente crude, in-umane ori degradante".

Articolul 10, alin. (3) dinCodul de Procedur= Penal=reconfirm= acest drept: "La

desf=[urarea procesului pe-nal, nimeni nu poate fi su-pus la tortur= sau la trata-mente cu cruzime inumaneori degradante, nimeni nupoate fi de\inut ]n condi\iiumilitoare, nu poate fi silits= participe la ac\iuni proce-suale care lezeaz= demnita-tea uman=".

Conform articolului 94,alin. (1), pct. 1) CPP, probe-le ob\inute prin aplicareaviolen\ei, amenin\=rilor saua altor mijloace de constr`n-gere, prin violarea drepturi-lor [i libert=\ii persoanei,nu se admit [i nu pot fi pu-se la baza unei sentin\e saua altor hot=r`ri judec=to-re[ti.

}n scopul combaterii [ineadmiterii faptelor de tor-tur=, ]n articolul 3091, intro-dus ]n CP prin Legea nr.139-XII din 30.06.2005, intrat]n vigoare la 22.07.2005, sed= defini\ia torturii ca "pro-vocarea, ]n mod inten\ionat,a unei dureri sau suferin\eputernice, fizice sau psihiceunei persoane, ]n specialcu scopul de a ob\ine de laaceast= persoan= sau de lao persoan= ter\= informa\iisau m=rturisiri, de a o pe-depsi pentru un act pe ca-re aceasta sau o ter\= per-soan= l-a comis ori este b=-nuit= c= l-a comis, de a inti-mida ori de a face presiuniasupra ei sau asupra uneiter\e persoane, sau pentruorice alt motiv bazat pe oform= de descriminare, ori-care ar fi ea, dac= o ase-menea durere sau suferin\=este provocat= de o persoa-n= cu func\ie de r=spunderesau de oricare alt= persoan=care ac\ioneaz= cu titlu ofi-cial, ori la instigarea, ori cuconsim\=m`ntul expres sautacit al unor asemenea per-soane, cu excep\ia dureriisau a suferin\ei ce rezult=exclusiv din sanc\iuni legale,inerente acestor ac\iuni sauocazionale de ele". Prin in-troducerea ]n CP a acestuiarticol [i amplasarea lui ]ncapitolul "Infrac\iuni contrajusti\iei", legislatorul a tinsde-a accentua [i a ]nte\ilupta de contracarare aacestui fenomen, care celmai grav [i mai des afectea-

z= drepturile [i libert=\ilefundamentale ale omuluide c=tre persoanele specialangajate de societate pent-ru protejarea acestor drep-turi.

Dup= cum s-a men\ionat,]n baza articolului 3091 sevor califica ac\iunile per-soanelor, care direct sauindirect au atribu\ie la ]n-f=ptuirea justi\iei, cum ar ficolaboratorii: poli\iei, Cent-rului pentru CombatereaCrimelor Economice [i Co-rup\iei, Serviciului Vamal,Serviciului de Informa\ii [iSecuritate, DepartamentuluiInstitu\iilor Penitenciare [iOficiilor de Executare aDeciziilor judec=tore[ti aleMinisterului Justi\iei, procu-rorii, judec=torii, adic= per-soanele abilitate cu ]mputer-niciri de re\inere, aducere,escort= [i paz= a persoa-nelor re\inute, arestate saucondamnate, ori care exer-cit= sau conduc urm=rireapenal=, execut= hot=r`rilejudec=tore[ti.

Numai la ce trucuri nurecurg, ]ndeosebi inspec-torii de sector [i colabora-torii poli\iei criminale, pentrua-i avea la dispozi\ia lor pecei b=nui\i de comitereaunor fapte ilegale [i prinaplicarea celor mai crudemetode de schingiuire saurele tratamente s= ob\in=informa\ia necesar=. Printreacestea pot fi men\ionate:]ntocmirea [i falsificareaproceselor-verbale adminis-trative, re\inerea persoane-lor ]n zilele de odihn= f=r=]ntocmirea proceselor-ver-bale de re\inere, de\inerea]n alte locuri dec`t celedestinate pentru re\inu\iioficial (subsoluri, diferite]nc=peri auxiliare, f=r= fe-restre [i lumin= etc). }nunele birouri ale colabora-torilor poli\iei criminale ]nmod demonstrativ se p=s-treaz= bastoane de cauciuc[i de lemn, m=[ti antigaz,diferite dispozitive pentruaplicarea [ocului cu curentelectric, bare metalice pen-tru aplicarea tratamentuluicunoscut sub denumirea"r`ndunica" [i alte obiectecu ajutorul c=rora, ]ndeosebidup= terminarea programu-

lui de lucru al comisariatelorde poli\ie, ]n aceste birourise ]ncepe "prelucrarea"persoanelor ce nu dorescbenevol s= recunoasc= fap-tele incriminate lor de poli-\ie.

Pe parcursul anului 2012,Procuratura raionului Rezi-na a pornit o singur= cauz=penal= pe art. 309/1, alin.(1) Cod Penal, la pl`ngereaunei doamne din satul M.Dumneaei a solicitat trage-rea la r=spundere penal= aunui colaborator de poli\ie,care a aplicat ]n privin\a eiviolen\= fizic= [i psihic= ]nscopul recunoa[terii uneiinfrac\iuni de furt, pe carenu l-a s=v`r[it. La momenteste efectuat= urm=rireapenal=.

}n scopul eficientiz=riim=surilor urgente pentruprevenirea [i combatereatorturii, tratamentelor [i pe-depselor inumane sau deg-radante, investig=rii cazuri-lor de tortur=, realiz=riiunei colabor=ri eficiente cusocietatea civil= ]n vedereaoferirii posibilit=\ii de infor-mare a procurorilor dinprima surs= despre comite-rea unor astfel de fapte,prin Ordinul ProcuroruluiGeneral nr. 121/8 din 10.12.2009, a fost instituit "telefonulde ]ncredere" pentru recep-\ionarea informa\iei [i sesi-z=rilor despre faptele detortur=. }n cadrul Procuratu-rii raionului Rezina a fostdesemnat un procuror res-ponsabil de administrarea"telefonului de ]ncredere"- subsemnatul, care recep-\ioneaz=, ]nregistreaz= [iprezint= procurorului supe-rior toate informa\iile [i se-siz=rile de referin\=.

}ndemn=m persoanelecare se consider= victimeale actelor de tortur= [i re-le tratamente s= nu ezitezeadresarea imediat= cu pl`n-gere procurorului responsa-bil de administrarea "tele-fonului de ]ncredere" (AurelGoncear, str. P=cii, 23A,bir. 1, telefoane: (0254) 2-15-55, 069999597).

Procuror, adjunctal procurorului raionuluiRezina, Aurel GONCEAR

Tortura este considerat= o metod= ilegal= de dob`n-dire a probelor [i de recunoa[tere a vinei. Aceast= meto-d= continua s= fie folosit= la ]nceputul secolului XX, atin-g`nd apogeul ]n timpul celui de-al doilea r=zboi mondi-al. Anume acest apogeu a determinat comunitatea inter-na\ional= s= ini\ieze elaborarea unor principii de recu-noa[tere [i ap=rare a drepturilor omului.

La 10 septembrie 1948, Asambleia General= a Orga-niza\iei Na\iunilor Unite a adoptat [i proclamat "Declara\iaUniversal= a Drepturilor Omului", care ]n articolul 5 con-sfin\e[te principiul respect=rii demnit=\ii umane, indic`ndc= nimeni nu poate fi supus la tortur= sau la tratamentecu cruzime, inumane ori degradante, iar ]n articolul 11consfin\e[te principiul prezum\iei nevinov=\iei.

Nu ezita\i sesizarea procuroruluiprivind cazurile de tortur=

P=rintele Igor Cojocari:"Doresc ca oameniis= fie mai darnici..."

Tineri,independen\i

[i energici

Redac\iei ziarului"Farul Nistrean" de laun grup de cet=\enidin satul Cuiz=uca

Suntem ferici\i, suflete[te]mp=ca\i c= dna EleonoraGraur, originar= din localita-tea noastr=, a devenit pre[e-dinte al raionului Rezina.Prin munc= asidu=, insisten-\=, sus\inut= de p=rin\i, co-legi [i pedagogi, a devenitbun conduc=tor, om deomenie.

Dna Eleonora Graur s-an=scut ]ntr-o familie exem-plar=, mama fiindu-i profe-soar= de matematic=, tat=l- agricultor. Toate calit=\ilenobile dumneaei le-a mo[-tenit de la p=rin\i [i bunei,vorba cronicarului: "Din pombun road= bun= iese".

A absolvit cu brio [coalamedie din satul natal, conti-nu`ndu-[i apoi studiile lafacultatea de Economie aunei institu\ii superioare de]nv=\=m`nt din Chi[in=u,

ast=zi de\in`nd gradul [ti-in\ific de doctor ]n econo-mie.

Femeie harnic=, de[-teapt=, mam= grijulie, con-duc=tor de for\=, dna Eleo-nora lupt= cu ]nd`rjire ]ntruprop=[irea raionului, ]ntrubinele oamenilor. Totodat=,dumneaei acord= aten\iedeosebit= [i dezvolt=rii cul-turii.

Suntem satisf=cu\i detoate bune [i frumoase, c`-te le face pentru raion dnaEleonora Graur, dorindu-isuccese mari [i ]n continua-re.

Cu mult respect, SimionArnaut, Lucheria Arnaut,

Zinaida Teut, Mihail Teut,Serghei Apostol, Silvia

Apostol, Ecaterina Nistor,Eudochia Apostol, Vasile

B`rc=, Maria B`rc=,Alexandru G`lc=, LiviaApostol din s. Cuiz=uca

Ne m`ndrim cu anoastr= cons=teanc=

Judec=toria Rezina, ]n conformitate cu art. 108CPC RM, solicit= prezentarea cet. Mu[tuc Veronica ]n[edin\a judiciar= din 24 septembrie 2012, ora 09.30,pe adresa: or. Rezina, str. Voluntarilor, 3, sala nr. 3,]n calitate de p`r`t= ]n cauza civil= privind ]ncasareadatoriei, intentat= la cererea SRL "Orhei-Gaz".

Judec=tor - Tudor Leahu.

Cita\ie public=

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 20126 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Tarabele pie\elor sunt]nc= pline de struguri proas-p=t cule[i pentru c= acume vremea lor [i e p=cat s=treci nep=s=tor [i s= nu iei[i acas= c`\iva ciorchini.

Strugurii sunt boga\i ]nvitamine C, E, B6, minerale,precum potasiu, magneziu,fier, fosfor [i multe altesubstan\e nutritive valoroase,care fac din ei un deliciosmedicament natural, ce artrebui consumat zilnic.

}n plus, s`mburii [i coajastrugurilor ]nchi[i la culoarecon\in resveratrol, quercitin=[i pterostilben, antioxidan\icare feresc organismul decancer, scad colesterolulr=u [i trigliceridele [i prelun-gesc tinere\ea.

Substan\ele din struguri,mult mai bine reprezentate]n bobi\ele ro[ii [i negre,combat infec\iile virale [iau efect antibacterian. Stru-gurii ]mbun=t=\esc circula\ias`ngelui, fiind un adev=ratanticoagulant natural, reducriscul de infarct [i de acci-dent vascular cerebral. Res-veratrolul din compozi\ieac\ioneaz= ca o adev=rat=perie pentru artere.

Nutri\ioni[tii recomand=ca strugurii s= fie m`nca\icu tot cu coaj= [i semin\e,deoarece con\in cea maimare concentra\ie de enzi-me, minerale [i fibre, flavo-noide [i polifenoli, caremen\in elasticitatea vaselorde s`nge, buna func\ionarea sistemului imunitar, reglea-z= metabolismul, energizea-z= [i, mai ales, detoxific=.Strugurele este bine digerat[i tolerat de organism pentruc= ]n compozi\ia lui are, pel`ng= vitamine [i minerale,fibre alimentare care u[u-reaz= detoxifierea organis-mului prin dob`ndirea unuitranzit intestinal normal.

Buni ]n cazde constipa\ie

Dac= ai constipa\ie saudigestie lene[=, trebuie s=[tii c= strugurii au un puter-nic efect laxativ. De cu sea-r=, pune pe masa din dor-mitor un ciorchine, ca s=fie la temperatura camerei,[i man`nc=-l diminea\a, pestomacul gol. Strugurii nuse \in la frigider.

Consuma\i zilnic, strugu-rii fac bine creierului [i nunumai. Resveratrolul dincompozi\ie previne degra-darea memoriei, reduc`ndriscul de a face demen\=sau boala Alzheimer. Flavo-noidele feresc de cataract=.Pentru c= sunt diuretici,strugurii fac bine [i la ri-nichi. Persoanele care auanemie s= bea must, p`n=la un litru pe zi. Av`nd o va-loare nutritiv= mare, mustulse recomand= ]n anemie [iconvalescen\=.

Se [tie c= strugurii sunttrata\i cu pesticide, deaceea, se recomand= s=fie bine sp=la\i, sub jet pu-ternic de ap=, p`n= c`ndcoaja devine curat= [i str=-lucitoare.

Strugurii - s=n=tatecurat=, cu pu\ine calorii

Strugurii reprezint= unele

din cele mai apreciate fruc-te, put`nd fi consuma\i at`tproaspe\i, c`t [i sub form=de suc sau vin. }n plus,boabele de struguri suntfoarte u[or de luat cu tine]n orice situa\ie, a[a c= re-prezint= o gustare simpl=,destul de s=rac= ]n calorii,s=n=toas= [i dulce.

De[i nu au o parte dinnutrien\ii tradi\ionali, strugu-rii con\in o serie de fitochimi-cale, pe care oamenii de[tiin\= le apreciaz= foartemult. Printre ele se num=r=acidul elagic, o substan\=g=sit= [i ]n c=p[uni, careajut= la prevenirea cance-rului. Ei con\in [i bor, unmineral care ajut= oasele [iarticula\iile.

Mai mult dec`t at`t,potrivit How Stuff Works,strugurii con\in un fotonut-rient numit resveratrol, unantioxidant care previnemulte forme de cancer [ibolile de inim=, protejeaz=s=n=tatea cerebral= [i ceanervoas=. Aceste fructe au[i catehine, antocianin= [iquercitin=.

}n ceea ce prive[te valo-rile nutritive, o por\ie de 32de boabe de struguri f=r=semin\e are:

- calorii - 110;- gr=simi - sub 1 gram;- gr=simi saturate - zero;- colesterol - zero;- carbohidra\i - 29 de

grame;- proteine - 1 gram;- fibre alimentare - 1

gram;- sodiu - 3 mg;- vitamina B6 - sub 1

mg;- magneziu - sub 1 mg;- potasiu - 306 mg.Unele variet=\i de stru-

guri sunt disponibile petoat= durata anului. Atuncicand ]i cumperi, ai grij= caei s= fie c`t mai suculen\i,bine colora\i [i ca ciorchi-nele pe care sunt a[eza\is= mai fie ]nc= verde. Stru-gurii moi [i rida\i sau cei cuzone decolorate sunt cule[idemult [i trecu\i. Exist= 3categorii principale de stru-guri: cei albi/galbeni, ceiro[ii [i cei negri/alba[tri.Culoarea d= multe detaliidespre calitatea fructului.Cei galben-verzui sunt ceimai dulci, cei ro[ii au ceamai bun= arom= [i ceinegri sunt cu at`t mai gus-to[i, cu c`t sunt mai ]nchi[ila culoare.

Depoziteaz= strugurii ne-sp=la\i ]n frigider [i nu-i\ine mai mult de o s=pt=-m`n=. }nainte s=-i consumi,spal=-i [i usuc=-i cu un [er-ve\el. Dac= sunt u[or reci,vor avea un gust mai bun.Amesteca\i cu iaurt degresatvor fi excelen\i, iar consu-ma\i ]nghe\a\i sunt o gustarer=coritoare de var=.

S= avem s=n=tate!

Surs=: www.ziare.com

Struguriiprelungesctinere\ea

Tratamente naturiste

Vineri, 31 august, pe te-renul de sport din satul Ci-ni[eu\i s-au desf=[urat me-ciurile etapei finale ale Cu-pei raionului Rezina la fotbal,edi\ia a IX-a, dup= ce, ]nsferturile de final= "SteauaSCL", Rezina a ]nvins acas=[i ]n deplasare echipa "Sc`n-teia", |areuca cu acela[iscor - 3:0, iar meciurile"Avangard", Pripiceni-"Da-cia", Mateu\i au finalizat cu0:0, ]n deplasare, [i 3:0,acas=.

Meciul din finala mic=(pentru locul III) a fost dis-putat de echipele "Sc`n-teia", |areuca-"Dacia", Ma-teu\i, cu rezultatul de 3:1.}n acel meci au marcat go-luri: \areucenii Efim Tuluc(2), Oleg Melnic (1) [i ma-teu\anul Andrei Ceban (1).

}n meciul final s-au ]nt̀ lnitechipele "Steaua SCL", Re-zina [i "Avangard", Pripi-ceni, fiind ]nregistrat scorulde 3:0, eviden\iindu-se And-rei Tontici (2 goluri marca-te) [i Lauren\iu Iurcu (1).

Astfel, locurile premiante]n campionatul consumatau fost ]mp=r\ite ]n felul ur-

m=tor:- locul I - "Steaua SCL",

Rezina, care s-a ]nvrednicitde medaliile de aur, de unpremiu ]n valoare de 3500de lei [i Cupa raionului lafotbal, edi\ia 2012;

- locul II - "Avangard",Pripiceni - medaliile de ar-gint [i 2500 de lei;

- locul III - "Sc`nteia",|areuca - medaliile de bronz[i un premiu ]n m=rime de2000 de lei;

- locul IV - "Dacia", Ma-teu\i, cu un premiu de 1500de lei.

}n particular au fostmen\iona\i unii reprezentan\iai echipelor: Oleg Guzun,Nicu Gobjil=, Veaceslav Ne-gar=, Ghenadie Ursachi,Ion Stog, Vitalie Ciugui,Vladimir Coc`rl=, {tefanCiugui, [i arbitrii: SergheiBurduniuc, Nicolae Cr=ciun,Nicu Badan, Vladimir Ste\-co, Iurie Negar=, SergheiBencheci, Vasile Popel,Gheorghe Condrea, VasileM`\=, Grigore Ciugui, IonH`ncu, Iulian M`\=, TudorJosan, Oleg Ro[ca. La fel,a fost men\ionat cel mai ]n

v`rst= fotbalist din cadruledi\iei actuale - GrigoreMacrinici ("Steaua").

Echipa "Patria", Ign=\eis-a ]nvrednicit de Cupa di-viziei a II-a, ocup`nd loculI ]n divizie, iar echipele pla-sate pe locurile II [i III - "Fa-chel", Cini[eu\i, [i "Furtuna",Echim=u\i, au avut partede diplome de gradul cores-punz=tor.

C`te trei locuri premianteau fost stabilite la c`tevacompartimente. La compar-timentul "Cel mai bun por-tar" s-au eviden\iat: DumitruVasiliev ("Dacia"), premiatcu 300 de lei, locul I, VitalieM`ndru ("Steaua") - 200de lei, locul II [i Valeriu Co-jocari ("Avangard") - 100de lei, locul III.

Cei mai buni ap=r=toris-au dovedit a fi:

- locul I - Denis Grosu("Sc`nteia") - 300 de lei;

- locul II - Tudor Oncea("Avangard") - 200 de lei;

- locul III - Grigore Cucu("Dacia") - 100 de lei.

La compartimentul "Celmai bun mijloca[", de c`teun premiu au avut parte:

- Denis Perciun ("Avan-gard") - 300 de lei, locul I;

- Valentin Rebaconi("Steaua") - 200 de lei;locul II;

- Artur |urcan ("Dacia")- 100 de lei, locul III.

Drept cei mai buni bom-bardiri ]n cadrul competi\ieiau fost desemna\i:

- Lauren\iu Iurcu ("Stea-ua") - locul I, 350 de lei;

- Efim Tuluc ("Sc`nteia")- locul II, 250 de lei;

- Andrei Tontici ("Stea-ua") [i Dumitru Frunz=("Avangard") - locul III, c`-te 150 de lei fiecare.

Vasile GOBJIL+,secretarul Consiliului

raional Rezina

}n imagini: campioanaedi\iei 2012 a Cupei

raionului Rezina la fotbal,echipa "Steaua SCL" (foto1); cel mai bun bombardir

din cadrul Cupei,Lauren\iu Iurcu (foto 2);

Dumitru Vasiliev ("Dacia",Mateu\i), desemnat drept

cel mai bun portar alraionului (foto 3); meciul

"Avangard", Pripiceni-"Steaua SCL" a fost foarte

]ncordat (foto 4)

Meciul de fotbal, disputatla 26 august de echipele"Avangard", Pripiceni [i"Dacia", Mateu\i, poate fiapreciat "de foc", pentruc= pe stadion a dominat oatmosfer= tensionat=.

Noi, pripicenenii, suntemm`ndri at`t de fotbali[tii-favori\i ai no[tri, c`t [i decons=tenii-organizatori aimeciurilor - Nicu Gobjil= [iPetru Cristafovici, care, lafel, contribuie la ob\inereavictoriilor. "Orice rezultateste ob\inut prin munc=asidu= [i nu la voia ]nt̀ mpl=-rii", sus\in cons=tenii mei,amatori de fotbal.

Meciul ]n cauz= a fostarbitrat de Nicolae Badan,care anterior a fost membrual echipei ign=\enene. Spu-nea lumea c= e principial [icorect, ]n timpul unui meci"Avangard"-"Patria", Ign=-\ei, arbitrat tot de NicolaeBadan, au fost elimina\i dinjoc chiar [i fo[tii coechipieri

pentru ]nc=lc=ri, nemaivor-bind de al\i fotbali[ti. A[a [ise cere de la arbitri - s= fiecorec\i!

Primii, ]n meciul vizat,au marcat gol fotbali[tiipripiceneni. Era o bucurienemaipomenit= pe stadionuldin Pripiceni, s-au adunatvreo 150-170 de sus\in=toriai echipei noastre. }n clipeleurm=toare, unul dintre fotba-li[tii mateu\eni a fost pedep-sit de c=tre arbitru cu car-tona[ galben pentru ]nc=lca-re [i, fiind nemul\umit, i-arepro[at grosolan arbitrului,la ce ultimul i-a r=spuns cucartona[ ro[u.

Atmosfera pe teren s-a]ncins, mai cu seam= c= la

Pripicenenii ][i dorescvictorie deplin=

]nceputul reprizei secundeoaspe\ii au egalat scorul.Sus\in=torii mateu\eni ][iexprimau bucuria prin stri-g=te, al\ii au ie[it pe terenchiar s=-i str`ng= m`nacelui ce a marcat. Iar ]nmomentul c`nd din echipaoaspe\ilor a mai fost eliminatun juc=tor, situa\ia ]n terena devenit [i mai nervoas=.A fost pedepsit cu cartona[galben [i un juc=tor de-alnostru. De[i cu juc=tori maipu\ini, pripicenenii au mai]nscris dou= goluri p`n= lafinele meciului. Scor final:3:1 pentru "Avangard", Pri-piceni.

Victoria aceasta vorbe[tedespre faptul c= echipa

pripicenean= e la un pasde a deveni campioan=raional= la fotbal. R=m`nem]n a[teptarea meciului de-cisiv.

Iar pe final, a[ vrea s=men\ionez un fapt sup=r=tor.Cred, [i nu numai eu ]n ca-litate de suporter, c= to\iacei ce urm=resc meciurilede fotbal pe stadion trebuies= se comporte cuviincios.De mare ru[ine c`te cuvintede patjocur= se fac auzite.Haide\i cu to\ii s= r=m`nemoameni ]n orice ]mprejur=ri!

Nicolae NALBU{,corespondent netitular,

s. Pripiceni-R=ze[i

"Steaua SCL" - campioanaraionului la fotbal ]n edi\ia a IX-a

1

2

3 4

7Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Luni, 10 septembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.15 Ba[tina.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10 Agenda Festivalului-Concurs "Maria Bie[u".9.30 Documentar.10.50, 17.40 Moldova 1prezint=.11.00 Bun= seara!12.00 Vedete la bis.13.10 Reporterul de gard=.13.40 Cultura azi.14.25 "N=pasta". Spectacol.15.50 Focus. Magazin TV.16.25 Fotbal non-stop.17.15 Noile aventuri ale luiBlack Beauty. Serial.18.00 Dor.18.30 ERKY PERKY. Desenanimat.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.25 A doua [ans=. Serial.22.20 Artelier.22.50 Respiro.23.10, 0.10 Dora. Serial.

Mar\i, 11 septembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.05 {tiri.6.10, 10.05, 12.30 Documen-tar.6.45, 17.40 Moldova 1 pre-zint=.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 Noile aventuriale lui Black Beauty. Serial.9.35 A doua [ans=. Serial.11.00 Moldova ]n direct.12.00 Accente economice.13.10, 18.30 ERKY PERKY.13.40 Dor.14.10 Dora. Serial.15.40 Profil de savant.15.55 Ring Star.18.00 Gagauz ogea.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.25 A doua [ans=. Serial.22.20 Agenda Festivalului -Concurs "Maria Bie[u".22.35 Cultura azi.23.20, 0.15 Dora. Serial.

Miercuri, 12 septembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.05 {tiri.6.15 Gagauz ogea.6.45, 17.40 Moldova 1 prezin-t=.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 22.20 Agenda Festiva-lului-Concurs "Maria Bie[u".9.25, 17.15 Noile aventuriale lui Black Beauty. Serial.9.55 A doua [ans=. Serial.10.30 {tiin\= [i inovare.11.00 Moldova ]n direct.12.00 Ba[tina.12.45 Filler.13.10, 18.30 ERKY PERKY.14.00 Dora. Serial.15.30 Documentar.16.00 P=rin\i [i copii.16.30 Magazinul copiilor.

Programe TV

Ïîíåäåëüíèê, 10 ñåíòÿáðÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.08.15 "1000 ìåëî÷åé".09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.40 Ò/ñ "Áàëüçàêîâñêèéâîçðàñò èëè âñå ìóæèêèñâî..."13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!"15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ-íàÿ ëþáîâü".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð.Ïðîäîëæåíèå".21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".23.05 Ò/ñ "Ìå÷".

Âòîðíèê, 11 ñåíòÿáðÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.08.15 "1000 ìåëî÷åé".09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.40 Ò/ñ "Áàëüçàêîâñêèéâîçðàñò èëè âñå ìóæèêèñâî..."13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!"15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ-íàÿ ëþáîâü".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð.Ïðîäîëæåíèå".21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".23.05 Ò/ñ "Ìå÷".

Ñðåäà, 12 ñåíòÿáðÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.08.15 "1000 ìåëî÷åé".09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.40 Ò/ñ "Áàëüçàêîâñêèéâîçðàñò èëè âñå ìóæèêèñâî..."

13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!"15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òà-åæíàÿ ëþáîâü".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð.Ïðîäîëæåíèå".21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".23.05 Ò/ñ "Ìå÷".00.00 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêèóáîéíîãî îòäåëà".

×åòâåðã, 13 ñåíòÿáðÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.08.15 "1000 ìåëî÷åé".09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.40 Õ/ô "Ðóñàëêà".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!"15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ.Òàåæíàÿ ëþáîâü".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð.Ïðîäîëæåíèå".21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".23.05 Ò/ñ "Ìå÷".00.00 "Ïîåäèíîê".01.20 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêèóáîéíîãî îòäåëà".

Ïÿòíèöà, 14 ñåíòÿáðÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.08.15 "1000 ìåëî÷åé".09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.40 Õ/ô "Ëþáîâü Íàäåæ-äû".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!"15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òà-åæíàÿ ëþáîâü".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.19.30 "Èîñèô Êîáçîí. Äàðîò ìàìû".20.25 Þáèëåéíûé êîíöåðòÈîñèôà Êîáçîíà.00.05 Õ/ô "Ïðîùàíèå ñëà-âÿíêè".

Ñóááîòà, 15 ñåíòÿáðÿ05.00 Ìóëüòôèëüì.05.05 Õ/ô "Âàñ âûçûâàåòÒàéìûð".06.40, 07.15 Õ/ô "Ïðîùà-íèå ñëàâÿíêè".07.00, 10.00, 13.00, 19.00Âåñòè.08.40 Òàíöóþùàÿ ïëàíåòà.09.20 "Óòðåííÿÿ ïî÷òà".10.15 Ò/ñ "Ãàèøíèêè".13.20 Õ/ô "Øêîëà ïðîæèâà-íèÿ".17.05 Ñóááîòíèé âå÷åð.19.00 Âåñòè â ñóááîòó.19.45 Õ/ô "Ìàìî÷êà ìîÿ".23.25 Õ/ô "Îäóâàí÷èê".00.10 Õ/ô "Èç æèçíè íà÷àëü-íèêà óãîëîâíîãî ðîçûñêà".

Âîñêðåñåíüå, 16 ñåíòÿáðÿ05.00 "Âñÿ Ðîññèÿ".05.10 "Ãîðîäîê".06.30 Õ/ô "Ìàìî÷êà ìîÿ".10.00, 13.00, 19.00 Âåñòè.10.15 Ò/ñ "Ãàèøíèêè".13.20 Õ/ô "Êðîâü íå âîäà".17.00 "Ñìåÿòüñÿ ðàçðåøà-åòñÿ".19.00 Âåñòè íåäåëè.20.30 Õ/ô "Äåâóøêà â ïðè-ëè÷íóþ ñåìüþ".22.30 "Âîñêðåñíûé âå÷åðñ Â. Ñîëîâüåâûì".00.20 "Òåðàïèÿ ëþáîâüþ".

18.00 Russkii mir.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.25 A doua [ans=. Serial.22.35 Moldovenii de pretutin-deni.23.05 Alternative. Discrimina-rea pe ]n\elesul tuturor.23.20, 0.15 Dora. Serial.

Joi, 13 septembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00, 0.05{tiri.6.15 Russkii mir.6.45, 17.40 Moldova 1 prezin-t=.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 22.20 Agenda Festivalu-lui-Concurs "Maria Bie[u".9.25, 17.15 Noile aventuriale lui Black Beauty. Serial.9.50 A doua [ans=. Serial.10.20 Legendele muzicii.10.30 Natura ]n obiectiv.11.00 Moldova ]n direct.12.00 O sear= ]n familie.13.10, 18.30 ERKY PERKY.Desen animat.13.40 Gagauz ogea.14.10, 23.20 Dora. Serial.15.40 Documentar.16.10 Erudit cafe.18.00 Vector european.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.20.50 Super-loto "5" din"35".21.25 A doua [ans=. Serial.22.35 Reporterul de gard=.23.00 Un sfert de vorb= cuIlona Sp=taru.

Vineri, 14 septembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00, 0.05{tiri.6.15 Cuvintele credin\ei.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 22.20 Agenda Festivalu-lui-Concurs "Maria Bie[u".9.25, 17.15 Noile aventuriale lui Black Beauty. Serial.9.50 A doua [ans=. Serial.10.20, 17.40 Moldova 1 pre-zint=.10.30 Vector european.11.00 Moldova ]n direct.12.00 Evantai folcloric.12.40 Un sfert de vorb= cuIlona Sp=taru.13.10, 18.30 ERKY PERKY.Desen animat.13.35 Russkii mir.14.05 Moldovenii de pretutin-deni.14.35 Dora. Serial.16.05 Documentar.18.00 Accente economice.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Bun= seara! Talk-show.21.20 A doua [ans=. Serial.22.35 Fii t`n=r!23.20, 0.15 Dora. Serial.

S`mb=t=, 15 septembrie6.00, 16.15, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.10, 9.05, 13.45, 15.15Documentar.7.45 Vedete la bis.

Ïîíåäåëüíèê, 10 ñåíòÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 02.35 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.15 "Primele [tiri".09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.55 "Æèòü çäîðîâî!".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10, 00.25"Íîâîñòè".12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè".13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30 "ÆÊÕ".16.25 "Ïîêà âñå äîìà".17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Àííà Ãåðìàí".00.45 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû".

Âòîðíèê, 11 ñåíòÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 03.05 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.15 "Primele [tiri".09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.55 "Æèòü çäîðîâî!".

11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10, 01.20"Íîâîñòè".12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè".13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30 "ÆÊÕ".16.25 "Ïîêà âñå äîìà".17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Àííà Ãåðìàí".00.25 "Âðåäíûé çäîðîâûéîáðàç æèçíè".

Ñðåäà, 12 ñåíòÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 02.55 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.15 "Primele [tiri".09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.55 "Æèòü çäîðîâî!".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10, 01.20"Íîâîñòè".12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè".13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30 "ÆÊÕ".16.25 "Ïîêà âñå äîìà".17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Àííà Ãåðìàí".00.25 "Øàëüíûå äåíüãè".

×åòâåðã, 13 ñåíòÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 02.35 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.15 "Primele [tiri".09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.55 "Æèòü çäîðîâî!".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10, 00.25"Íîâîñòè".12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè".13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30 "ÆÊÕ".16.25 "Ïîêà âñå äîìà".17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Àííà Ãåðìàí".

Ïÿòíèöà, 14 ñåíòÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 03.45 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.15 "Primele [tiri".09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.55 "Æèòü çäîðîâî!".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10 "Íîâîñ-òè".12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè".13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30 "ÆÊÕ".16.20 "Ïîêà âñå äîìà".16.55 "Æäè ìåíÿ".18.50 "Ïîëå ÷óäåñ".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Àííà Ãåðìàí".00.25, 00.50 "Ãîðîäñêèåïèæîíû".

Ñóááîòà, 15 ñåíòÿáðÿ06.00, 10.00, 12.00, 18.00"Íîâîñòè".06.10 "Âðåäíûé çäîðîâûéîáðàç æèçíè".07.15 "Íó, ïîãîäè!".

(10-16 septembrie)8.50 Moldova 1 prezint=.10.00 Magazinul copiilor.10.30 P=rin\i [i copii.11.00 Casa mea.11.30 Dor.12.00 "Trei crai de la r=s=rit".Spectacol.13.55 Sandocan. Serial ]ndesen animat.14.45 Studio Art Plus. (rus.)15.45 La mul\i ani!16.15 Moldova 1 prezint=...16.30 Retrospectiva. Festiva-lul-Concurs "Maria Bie[u".17.00 Festivalul-Concurs "Ma-ria Bie[u". Spectacol de gal=.Transmisiune ]n direct.20.00 Mesager.20.40 Chi[in=ul de ieri [i deazi.21.25 Omul de l`ng=...22.20 Frate [i sor=. Film.

Duminic=, 16 septembrie6.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.15, 8.00, 8.55, 15.45Documentar.7.15 Cuvintele Credin\ei.9.10 Sandocan.10.00 Ring Star.11.00 Artelier.11.30 La datorie.12.00 Portrete ]n timp.12.30 Natura ]n obiectiv.13.00 Legendele muzicii.13.10, 14.50 Festivalul-con-curs "La izvorul Osoiencilor".14.00 Ba[tina.16.30 La mul\i ani!17.15 Cultura azi.18.00 La noi ]n sat.18.40 Loteria "Milioane pentruMoldova".19.00 Mesager.19.35 Poveste.19.50 Vedete la bis.21.20 S=pt=m`na sportiv=.22.20 Cine arvone[te, acelapl=te[te. Film.23.05 Festivalul Interna\ionalde Saxofon "Sax Story".

07.35 "Èíêîãíèòî èç Ïåòåð-áóðãà ".09.05 "Èãðàé, ãàðìîíü ëþáè-ìàÿ!".09.45 "Ñëîâî ïàñòûðÿ".10.30 "Ñìàê".11.05 "Èîñèô Êîáçîí".12.15 "Ñðåäà îáèòàíèÿ".13.10 "Åðàëàø".13.40 "Ëè÷íûå îáñòîÿòåëü-ñòâà".17.10, 18.15 "Õèðîìàíò. Ëè-íèè ñóäüáû".19.20 "Äà ëàäíî!".19.55 "×åëîâåê è çàêîí".21.00, 04.00 "Primele [tiri".21.25 "Âðåìÿ".21.50 "Ñåãîäíÿ âå÷åðîì".23.30 "Ïðèíö Ãàððè. Øàëü-íîé ðåáåíîê".

Âîñêðåñåíüå, 16 ñåíòÿáðÿ06.00, 10.00, 12.00 "Íîâîñ-òè".06.10 "Åâãåíèé Ìîðãóíîâ".07.05 "Ðîáîòû".08.30 "Ñëóæó Îò÷èçíå!".09.00 "Çäîðîâüå".10.30 "Íåïóòåâûå çàìåòêè".10.45 "Ïîêà âñå äîìà".11.30 "Ôàçåíäà".12.15 "Äà ëàäíî!".12.50 "Èãîðü Êèðèëëîâ".13.55 "Ëè÷íûå îáñòîÿòåëü-ñòâà".17.55 "Åðàëàø".18.30 "Replica".20.00 "Êóìèðû À. Ãåðìàí".21.00 "Primele [tiri".21.40 "Âðåìÿ".22.50 "ÄÎñòîÿíèå ÐÅñïóá-ëèêè".01.00 "8 ïåðâûõ ñâèäàíèé".

ÐÒÐ-Ïëàíåòà

ORT

TVM

Reporter: - Doamn= Sto-ler, ]n cadrul acestei ore,dup= p=rerea Dumnea-voastr=, ce s-a reactualizat[i cunoscut de noua genera-\ie?

Stoler Elena: - }n cadrulorei s-au reactualizat no\iuni,ca: Patriotism, Independen-\=, Suveranitate, Grai, Popor[i t`n=ra genera\ie a f=cutcuno[tin\= cu mo[tenireamuzical=, l=sat= de duetulna\ional, cu importan\a isto-ric= a vie\ii [i activit=\iicuplului Ion [i Doina Aldea-Teodorovici. A trecut ca unfir ro[u prin ra\iunea copiilor,faptul c= Ion [i Doina aufost acei, care au reu[it s=devin= lumina unui adev=r[optit prin col\urile caseip=rin\ilor no[tri, c= anumeei ne-au ]nv=\at c= avemdeptul s= ne vorbim limba.

Repoter: - Doamn= Cui-ban, cum crede\i, ora dedi-cat= marc=rii a 20 de anide la moartea so\ilor Aldea-Teodorovici, ]n prima zi de[coal= a avut importan\=

pentru elevi? Ce emo\ii a\itr=it?

Cuiban Svetlana: - Oradesf=[urat= a purtat un ge-neric binevenit [i chiar ne-cesar pentru elevii claselorde liceu, deoarece con[tiån-tizez c= foarte pu\ini elevicunosc despre ace[ti doimari martiri - Doina [i IonAldea-Teodorovici. Aceast=or= i-a motivat pe to\i pen-tru a respecta cultura popo-rului b=[tina[, pentru dra-gostea de \ar=, neam, limb=,suveranitate. La auzul ver-surilor incomparabile, notelenostalgice au reu[it s=-misensibilizeze cele mai finecoarde ale sufletului. Via\a[i activitatea inegalabiluluicuplu basarabean mi-aucolorat ]n nuan\e pastelateimagina\ia, memoria [i ex-perien\a de via\=. }n finalam con[tientizat c= Doina[i Ion au fost un suflet ne-desp=r\it [i s-au completat]ntotdeauna unul pe altul.Ei au plecat, dar ne-aul=sat o comoar= deosebit=- c`ntecul.

Reporter: - Doamn= Ce-

ban, ce a semnificat pentrudumneavostr= acest mo-ment de omagiu [i este unexemplu demn de urmatcuplul Aldea-Teodorovici?

Ceban Cornelia: - Pentrufiecare dintre noi a fost o zisemnificativ=, important=.Prin aceast= or= cu generi-cul "Dou= inimi gemene"am adus un elogiu marilormartiri ai neamului nostru -Ion [i Doina Aldea-Teodoro-vici. Pentru mine ei sunt unexemplu demn de urmat,sunt marii trubaduri [i pat-rio\i ai neamului, care audat un suflu nou marilor va-lori na\ionale, precum liber-tatea [i dreptatea. Aceast=or= are un caracter educativ[i ]i ]nva\= pe elevi s=-[i iu-beasc= neamul, marele per-sonalit=\i [i s= \in= la valorilenoaste na\ionale.

Reporter: - Cum crede\ice-au r=mas a fi pentru fie-care cet=\ean, ce a tr=it cuc`ntecul ]n acele timpurizbuciumate, [i dac= copiiin-au r=mas indiferen\i devia\a acestui cuplu basara-bean?

Cu[nir Tatiana: - Dou=lumini, pline de har dumne-zeiesc, cei doi suferinzi ca-re au p=timit din cauza no-roiului invidiei [i a intereselorpolitice, doi ne]ntrecu\i c`n-t=re\i, Doina [i Ion, nedes-p=r\i\i ]n moarte, cu ceacald= [i r=scolitoare voce,cu care au lansat c`nteculde un profund patriotism,civism fierbinte, au f=cutleg=tur= dintre Dumnezeu[i Om prin versuri, ]narip`ndun ]ntreg popor spre credin-\=, cinste, cultur= [i sacrifi-ciu. }ndr=znesc s= cred c=vocile trubadurilor au cutre-murat ]ntreaga fiin\= alecopiilor ce-au savurat dinfrumoasele [i ñutremur=toa-rele melodii ce-au inundatsala. M-a[ fi bucurat multdac= aceast= or= n-a trecut]n zadar, copiii s= recunoas-c= c= ace[ti doi martiri aupromovat idealurile prin me-lodiile lor, care cu siguran\=vor d=inui al=turi de noi.

Reporter: - Doamn= {o-va, c`t de aproape a\i tr=itsuferin\a acestor dou= sufle-te ]ncununate cu ve[nicia?

{ova Aliona: - Sper c=firul amintirilor dep=nateau fost un adev=rat prilejpentru cei prezen\i s=-[iexpun= emo\iile tr=ite. T=ce-rea [i medita\iie sunt st=rilede suflet pe care le-am cititpe fe\ele celor prezenti ]nsal=. Momente de suflet,clipe memorabile, emo\iiinedite am trait [i eu ]nacele clipe, care m-au f=cuts= ]n\eleg c= aceste dou=suflete au fost adev=ratesimboluri ale rom`nismului.Aceste dou= fiin\e, Ion [iDoina, devenite legendare,s-au topit ]n suferin\eleacestui p=m`nt [i au ars ]nc`ntecul lor.

Reporter: - Doamn= Pe-ru, pe parcursul acesteiore, ]n ce albie a amintirilorV-a\i aflat [i dac= nu ar fiexistat ace[ti propov=duitoriai c`ntecului, cine am finoi?

Peru Tamara: - Preg=tin-du-m= de or=, m-au trecutfiori, fiindc= am tr=it dinnou cu mare intensitate,mai vie, acele timpuri detrezire a con[tiin\ei na\iona-le. I-am rev=zut pe promo-torii idealurilor [i valorilornoastre na\ionale: Lidia Is-trati, Leonida Lari, Igor

Vieru, Ion [i Doina Aldea-Teodorovici... Nici nu pot [inici nu vreau s=-mi ]nchipuicine am fi fost noi azi f=r=insisten\a lor, f=r= mintealor lucid=, f=r= for\a crea\i-ilor. Dac= ne cunoa[te azio lume, dac= ne vorbimlimba str=mo[ilor, dac= con-tinu=m s= ne p=str=m tra-di\iile, r=m`nem recunosc=-tori martirilor neamului nos-tru.

Doina [i Ion Aldea Teodo-rovici au fost primii care auc`ntat despre limba rom`-n=, fra\ii de peste Prut [idespre Mihai Eminescu.

Un minut de reculegere]n memoria so\ilor Doina [iIon Aldea-Teodorovici a ]n-cheiat ora. Cei prezen\i aucon[tientizat pierderea ade-v=ratei comori a poporuluinostru. Ei au dovedit c=avem o limb= at`t de fru-moas=, pentru care nu e unp=cat s= suferim. Ei, celedou= f=clii, cele dou= inimigemene - Ion [i Doina, aufost [i vor r=m`ne mereu ]ninima [i sufletul tuturor pat-rio\ilor.

Reporteri:Viorica OCA [i LudmilaCEBAN, clasa a XI-ea,l/t "Alexandru cel Bun"

Tribuni ai idealurilor na\ionale(}nceput ]n pag. 5)

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 20128 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

or. Rezina: str. 27 August, 1.Tel.: (254) 2-10-74.or. {old=ne[ti: str. Trandafirilor, 17.Tel.: (272) 2-21-31.

e-mail: farul-nistrean@mail.ru (Rezina);cvasiom@mail.ru ({old=ne[ti)

Echipa de crea\ie:Redactor-[ef: Aculina POPA

(tel.: 067323715).

Redactori de compartimente:Violeta PISTRUI - 060142452,Ion ANTON - 068579688,

Sergiu CUMATRENCO - 069000965.Contabil-[ef: Elena |VIGUN - 067322678.

Fondatori: Consiliile raionaleRezina [i {old=ne[ti.

Rechizitele bancare: cod: BSOCMD2X794cont: 222479400418

cod fiscal: 1004606004128

Adresele noastre:

Indice de abonament: PM 67870.

Punctul de vedere al autorilor poates= nu coincid= cu opinia redac\iei.Tiparul executatla }SFE-P "Tipografia Central=".Com. 8479.Tirajul: 1040 de exemplare.PP "Farul Nistrean" }M apares=pt=m`nal, vinerea.

Din raza soarelui lucindMai rupe calendaru-o fil=...

Mica publicitate*V`nd garaj ]n or. Rezina, l`ng= p=-

dure. Tel.: 060711457.*V`nd VAZ-21011, anul fabric=rii -

1989, ]nregistrat ]n Republica Moldova.Telefon: 069283563, Ion.

*V`nd apartament cu 3 od=i ]n or.Rezina, str. 27 August, 15. Tel.: (0254) 49-2-87; 069038200.

Prim=ria comunei |areuca, raionulRezina anun\= desf=[urarea licita\iei dearend= a f`[iilor de nucari:

lotul nr. 1 - suprafa\a de 0,2147 ha,plata pentru arend= - 434 de lei;

lotul nr. 2 - suprafa\a de 0,801 ha,plata pentru arend= - 1617 lei;

lotul nr. 3 - suprafa\a de 0,3335 ha,plata pentru arend= - 673 de lei;

lotul nr. 4 - suprafa\a de 0,2901 ha,plata pentru arend= - 586 de lei.

Licita\ia va avea loc la 02.10.2012, ]nincinta prim=riei, la ora 11.00.

Acontul, ]n m=rime de 10% din pre\ulini\ial, [i taxa de participare, ]n m=rimede 600 de lei, vor fi transferate pe contulprim=riei - 226639, cont trezorerial -12240766747, cod bancar - TREZMD2X.

Rela\ii la telefoanele: (254) 33-2-38;33-2-36.

Colectivul liceului teoretic Ign=\ei es-te al=turi cu toat= compasiunea [i sus-\inere de colega Mariana Chiri\a [i-iexprim= sincere [i profunde condolean\e]n clipe de ad`nc= durere sufleteasc=,cauzat= de trecerea ]n nefiin\= a mameiMargareta.

Dumnezeu s-o ierte pe r=posat= [i s-o a[eze unde cei drep\i se odihnesc, fie-i ve[nic= [i luminoas= amintirea.

Cuvinte cordiale de felicitarepentru omagia\ii SimionBra[ovean, Iurie Gangan

[i Valeriu PusticaStima\i omagia\i! Cu prilejul anivers=riizilelor de na[tere, v= adres=m un me-saj de felicitare [i v= dorim din suflets=n=tate, bucurii, rodnic= [i binecu-v`ntat= activitate ]n toate domeniile.S= v= mearg= ]n toate [i s= v= bu-

cura\i de realiz=ri frumoase. S= ave\ioameni dragi ]n preajm= [i dragoste devia\=. La mul\i ani!

Consiliul veteranilor MAI Rezina

Sincere felicit=ri pentru Svetlana{erban din {old=ne[ti

Stimat= coleg=! |i-a p=[it pragul oaniversare frumoas=. }\i dorim ]nt`i detoate s= fii totdeauna s=n=toas=, plin= deenergie, s= nu ai lacrimi, nici triste\e, cidoar z`mbet [i noble\e, s= r=m`i a[acum te [tim, s= ai ]n via\= tot ce-ai vrut.

Mul\i ani cu noroc!Cu tot dragul [i stima de tine, colegele de

serviciu Lilia [i Ludmila

Multstimat= dn= AnastasiaGalbur, directorul gimnaziului

Tarasova!Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere,

V= transmitem ur=ri selecte pentru mul\iani ]nainte. S= V= ]nso\easc= mereu feri-cirea. S= ave\i parte de semnificative ]m-pliniri [i ]n continuare, iar Dumnezeu s=V= r=spl=teasc= munca demn= de ]nalt=apreciere. {i V= mai ur=m un ocean des=n=tate, un munte de noroc [i la mul\i,mul\i ani!

Consiliul raional Rezina

Stimate omagiat Vladimir Don\u,consilier raional!

La o nou= aniversare din ziua na[terii,V= exprim=m profunde sentimente de re-cuno[tin\= pentru activitate marcat= desuccese ]ntru binele oamenilor. V= dorimca tot ce-i mai frumos pe lume s= V=apar\in=, s= ave\i ]n continuare o s=n=tateperfect= [i bucurii nem=rginite. S= tr=i\i

pe parcursul vie\ii ]n armonie, credin\= [i]n\elegere. Bunul Dumnezeu s= V= aib=]n paz= oriunde [i oric`nd. Toate celebune!

Consiliul raional Rezina

Stimate Anatolie Chirtoac=,primar de Solonceni!

A c=zut ]nc= o petal= din floarea vie\iiDumneavoastr=, dar nu face s= V= ]ntris-ta\i, pe motiv c= locul ei va fi ocupat defapte m=re\e [i g`nduri senine. Cu oca-zia unei noi anivers=ri, V= dorim numaisuccese pentru viitor, mult= ]n\elepciune,insisten\= [i dragoste de via\=. {i fie ca]ntreaga via\= s= V= fie asemeni acesteizile de s=rb=toare: cu dispozi\ie bun=, cumese ]mbel[ugate, cu oameni dragi al=-turi.

Consiliul raional Rezina

Felicit=ri alese pentru consilierulraional Elena Guseinov

Stimat= s=rb=torit=! Fiecare popasaniversar aduce ]mpliniri noi nu numai deani, ci [i de ]nf=ptuiri bogate, care se ]n-scriu la loc de cinste ]n tezaurul agonisirilornoastre. }n acela[i timp, l=rgesc [i ad`n-cesc urmele trecerii noastre prin aceast=via\=. Ajuns= la o nou= aniversare, meri-ta\i cele mai sincere sentimente de consi-dera\iune pentru realiz=rile Dumneavoast-r=, pentru atitudinea fa\= de oamenii dinjur. V= dorim mult= s=n=tate pentru vii-tor, lumin= ]n suflet, rezisten\= tuturor is-pitelor [i s= V= avem al=turi [i ]n conti-nuare, pornit= la fapte demne de urmat.

Consiliul raional Rezina

Stimat= Iulia Caraman, secretarulconsiliului comunal S`rcova!V= adres=m cordiale cuvinte de felici-

tare cu prilejul zilei de na[tere. Fie ca [iviitorul s= V= fie caracterizat numai delucruri bune. Via\a s= V= fie plin= de lini[-te, fericire, de prieteni fideli [i momentede neuitat. V= mai ur=m s= se reverses=n=tatea asupra Dumneavoastr= [i multeploi de succes. La mul\i ani!

Consiliul raional Rezina

An de an, jurnali[tii aten-\ioneaz= societatea [i orga-nele de drept c= la noi nueste respectat= una din le-gile ce \in de demnitateanoastr= na\ional= - Legeanr. 3465 din 01.09.1989 cuprivire la func\ionarea limbi-lor vorbite pe teritoriul RSSMoldovene[ti. Chiar dac=\ara noastr= nu se mai nu-me[te a[a cum e scris ]ndenumirea legii, oricum,acest document n-a fostabrogat [i trebuie respectat.Dar se respect= el? C`\ipoli\i[ti, procurori trec peal=turi de inscrip\iile formu-late doar ]n limba oficial= aaltui stat [i n-au nici o reac-\ie?! De parc= a[a ar trebuis= fie! {i cet=\enii no[tri f=-r= demnitate sau cei carenu ne stimeaz= ca reprezen-tan\i ai na\iunii majoritarescriu ]n alt= limb= dec`tcea de stat, de parc= ]nacea lege, despre care amvorbit mai sus, nu e indicatc= orice inscrip\ie public=se face ]nt`i ]n limba destat [i, dac= este nevoie, sedubleaz= ]n limba rus=. Aino[tri bravi "patrio\i" scriu]ns= mai des ]n limba rus=dec`t ]n rom`n=, sau numai]n limba rus=. {i nimeni nu"vede", nimeni dintre res-ponsabili nu reac\ioneaz=!At`ta doar c`t ziari[tii maifac zarv=, dar cine ]i aude,cine ]i sus\ine? Nici m=caracei care sunt datori s=-i]ntocmeasc= un proces-

verbal cet=\eanului care]ncalc= legea.

De ce se consider= c=dac= a manifestat cinevaacte de huliganism, trebuietras la r=spundere, iar dac=altcineva a ]nc=lcat legeacu privire la func\ionarealimbii, acela e l=sat ]n pa-ce? Parc= acesta nu e totun huliganism (lingvistic)?Oare e corect s= fie discri-minat= o lege?

Scriu [i m= g`ndesc: os= reac\ioneze careva dintrelucr=torii organelor de poli-\ie [i procuratur= la ceeace "zg`r`i" eu aici? Sau, ]nloc s= mearg= pe str=zileora[ului [i satelor, pe dru-murile raionului [i s= ]ntoc-measc= procese-verbale ce-lora care ]ncalc= legea, totpe jurnalistul Cumatrenco]l vor huli: chipurile, ce maivrea [i acesta!

Cineva mi-a zis odat=:"Principalul s= am ce punepe limb=, dar problemelede limb= nu m= mi[c=!". {iporcul are ce pune pe lim-b=, nu are ]ns= calit=\ile pecare le posed= omul. De ceunii se transform= ]n para-copitate cand vine vorbade respectarea legii desprefunc\ionarea limbii? Cums= ]nv=\=m limba noastr=,dac= pretutindeni sunt afi-[ate lozinci, pancarde publi-citare ]n limba lui Putin?C`\i ani ne mai trebuie (du-p= cei 23 trecu\i deja dup=adoptarea legii ]n cauz=),

ca s= ]ncepem a ne stimalimba [i pe noi ]n[ine?

M= tem c= sunt retoriceaceste ]ntreb=ri, dar le punpentru oamenii care mai aucultur=, care \in la limb=,neam, popor [i \ar= - poatem= va sus\ine cineva, poate]mpreun= vom izbuti s=-iconvingem pe concet=\eniino[tri, dar [i pe respon-sabili, c= legile trebuie res-pectate, c= ele pentru noi([i pentru responsabili) aufost adoptate [i nu trebuies= le ]nc=lc=m. Altfel suntempu[i ]n pericol s= fim pedep-si\i - inclusiv responsabiliicare nu aplic= legea.

Sergiu CUMATRENCO

}n imagini: la tab=raraional= de odihn= a

elevilor "Dumbrava" [iacum mai vedem o

inscrip\ie executat= ]ntr-ografie improprie limbii

noastre - nimeni nureac\ioneaz=! Iar copiii sunt

nedumeri\i (foto 1);oamenii scriu diferite

aiureli pe garduri, pe por\i,pe domeniile publice, dar

nimeni nu-i pedepse[te (foto2); iat= ce po\i citi (]n

limba de stat a altui stat)pe un magazin de l`ng=

gara auto (foto 3)

Legea nu-i respectat=[i to\i tac.

Inclusiv organele de drept

1

32Locuitorii mai vechi ai raionului mai \inminte c=, ceva timp ]n urm=, la ziarul raio-nal (care era difuzat numai ]n raionul{old=ne[ti) activa o t`n=r= profesoar= dela Vadul-Ra[cov cu numele MargaretaGu\an. Articolele ei, cu o logic= dreapt=,cu multe semne de ]ntrebare [i propuneride solu\ionare a problemelor cotidiene,erau c=utate [i citite cu nesa\ de abona\ii

S-au r=sculat p=durile b=tr`ne{i-au izbucnit ]n fl=c=ri de protest,Crisp`ndu-[i r=d=cinile-n \=r`ne,Av`nd ]n ad`ncimi un manifest.De-ar fi at`t, dar iat= [i ad`nculAzv`rle ca mustangul r=zvr=tit,Torentele de lav= se ]mpl`nt=}n ochiul cerului, ca un cu\it.{i apele ]ntregului P=m`nt,Fiind cu firea toate solidare,Au n=boit din malurile lor, -Repro[, dar poate [i avertizare.

Iar Soarele, ]n febr= delir`nd,}mproa[c=-n jur s=ge\i dogor`toare,{i plou= nimicirea pe P=m`nt, -Potopului de foc anticipare.Prin t=lpi ]mi cre[te zbuciumul mocnitCe r=zvr=te[te inima planetei,{i simt cum aritmia-i a lovit}n orice inim= echivalent=.Ce a r=mas din fostul Paradis? -Un iad zidit-a omul pe altare.{i Terra pl`nge, un martiriu pl`ns,Din care na[te duh de r=zbunare.

Margareta Gu\an][i deschide sufletul

prin poezie

Planeta ]n revolt=

ziarului. Dar cel mai mult erau apreciatepoeziile tinerei autoare...

{i iat= c= recent ne-a fost adus lasubredac\ia {old=ne[ti un caiet de versuride-ale doamnei Margareta. Nu ]ndr=znims= ne d=m cu p=rerea despre mesajul [icalitatea lor pentru a nu influen\a cititorul.Iat= de ce public=m azi o poezie, apoi vorurma [i altele. Deci...

AVIZ

Stima\i biruitori! V= adresez sincerefelicit=ri pentru faptul c= al treilea anconsecutiv, prin eforturile fiec=rui ]n parte[i ale echipei ]n comun, a\i ob\inut victorie]n competi\iile la fotbal pentru Cupa raio-nului. Ne m`ndrim [i noi cu aceste suc-cese [i v= mul\umim pentru c= ne-a\i ]n-

Pentru fotbali[tii echipei "Steaua SCL", Rezina,de\in=toarea Cupei raionului Rezina la fotbal,

edi\iile anilor 2010, 2011 [i 2012drept=\it a[tept=rile. V= dorim pentru vii-tor s=n=tate, puteri [i s= v= ]nso\easc= nu-mai victoriile ]ntotdeauna!

}n numele tuturor simpatizan\ilor,Vladimir COC~RL+, managerul-[ef al }M

"Servicii comunal-locative" Rezina