Fauna in Tratarea Si Alimentarea Omului

5/26/2018 Fauna in Tratarea Si Alimentarea Omului

FAUNA IN TRATAREA SI ALIMENTAREA OMULUI

Daca doresti sa ai o viata lunga,trateazate corect si ali!enteazate constient"

Mircea Ciuhrii

#U$RINS

%& #onsideratii generale'& #onstructia cor(ului u!an

2.1. Invelisul corpului uman (pielea)2.2. Scheletul corpului uman2.3. Aparatul digestiv

2.3.1.Structura si functia ficatului 2.3.2. Structura si functia pancreasului

2.3.3. Afectiunile cel mai des intalnite ale ficatuluisi pancreasului

2.4. Aparatul urinar

2.5. Aparatul respirator2.6. Aparatul cardiovascular2.!. Structura sistemului nervos2.". #otiuni de psihiatrie

2.".1. $ul%urari de fond a gandirii2.".2. $ul%urari to&ice

2.'. enomene nepercepute de catre ratiunea umana2.'.1 enomenul Inedia2.'.2. enomenul Stigmatele2.'.3. Autocontrolul functiilor organismului uman2.'.4. Spatiul cosmic in viata fiintei umane2.'.5. iracolul rugaciunii.

)&Faunotera(ia *utilizarea ani!alelor in tratarea siali!entarea o!ului+ 3.1. Su%stante %iologic active (S*A) e&trase din amfi%ieni


3.2. +eptilele in farmacologie3.3. $o&inele paian,enilor si scorpionilor utili-ate in farmacie3.4. tili-area viermilor in farmacie

3.5. /alorificarea feromonilor in reglarea comportamentului

organismelor vii 3.6. 0%tinerea produselor farmaceutice din eratine

3.!. tili-area organelor animalelor in reglarea proceselor vitale3.". tili-area secretiilor %iliare in reglarea proceselor vitale

&$roduse -aunistice utile (rocesului vital 4.1. tili-area organelor in scop curativ.& Ento!otera(ia&

5.1. Apiterapia 5.2. tili-area furnicilor in tratarea fiintei umane/& 0Insect Far!1 2 #entrul Stiinti-ic A(licativ 2 o (re!iera

!ondiala 6.1. Su%stante *iologic Active (S*A) cu efect eratolitic 6.2. S*A cu efect antiviral

6.3. S*A cu efect anti%acterian 6.4. S*A cu efect antifungic

6.5. S*A cu efect antitumoral6.6. S*A cu efect antiparadonto-a6.!. actiuni parado&ale ale organismelor vii

3& Date generale des(re regulile ali!entare !.1. chili%rul alimentar !.2. ranamedicament !.3. $erapia dietetica !.4. +egimul alimentar4&Diete ali!entare

".1.ieta pentru tratarea ulcerului stomacal si duodenal algastritei cu aciditate ridicata si al pacientilor dupa operatiistomacale

".2. +etete de diete saptamanale".3. ieta pentru pacientii %olnavi de gastrita cu aciditatemica colita si oamenii mai in varsta de 65!7 de ani


".4. ieta pentru tratarea constipatiei fara proceseinflamatorii si pentru activarea procesului peristaltic alintestinului su%tire

".5. ieta pentru tratarea enterocolitei

".6. ieta recomandata pacientilor infectati cu virusurilehepatice".!. ieta recomandata pacientilor %olnavi de colecist sipancreas

".". ieta recomandata pacientilor %olnavi de guta (podagra) ".'. ieta recomandata pacientilor %olnavi de nefro-e sinefrite

".17. ieta recomandata pacientilor supraponderali

".11. ieta recomandata pacientilor cu afectiuni cardiace sicirculatorii".12. ieta recomandata pacientilor %olnavi de tu%erculo-a sialte afectiuni pulmonare".14. ieta recomandata pacientilor %olnavi de leucemie sidistrofie".15. ieta recomandata pacientilor infectati cu agentipatogeni (gripa stafilococi streptococi)

".16. ieta recomandata pacientilor %olnavi de fosforoturi ".1!. ieta recomandata pentru de-into&icare.

#ONSIDERATII DE ORDIN 5ENERAL

In secolul I/ I.. Aristotel din Stagira inspirat in mare partede cateva lucrari ale lui emocrit din A%dera a facut o categorisirecorecta a lucrurilor in functie de nivelul de comple&itate alacestora plecand de la minerale trecand apoi la plantele inferioareplantele superioare animale si om. Aceasta este o categorisireapropiata de cea acceptata in -ilele noastre in ceea ce priveste celetrei regnuri8 mineral vegetal si animal regnuri cu care omulinteractionea-a. Su% ce aspecte interesea-a aceasta interactiune9


0mul este un sistem deschis adica este :traversat: dematerie care are trei caracteristici fundamentale8 su%stanta campenergetic si informatie. 0mul din punct de vedere %iologic preiadin materia amintita unele componente in mod selectiv prin

intermediul unor ecrane (mucoasele). In ceea ce privesteinformatia preluata mental aici nu e&ista ecrane protectoare.

In aceasta lucrare vor fi a%ordate pro%leme despre su%stantelepreluate selectiv prin alimentatie si de ce nu9 prin medicatie (omedicatie %a-ata pe su%stante active preluate de la repre-entantiiregnului animal). ;at de actuala este pro%lema alimentatiei omuluiin pre-entul conte&t (un conte&t general)9 ste necesara inca olucrare intre multe altele care sa a%orde-e aceast< pro%lema9

oua intre%ari aparent simple dar raspunsurile nu pot fi date incateva randuri.Se poate spune la fel de %ine c< omul este o fiin=< evoluatn curs de evolu=ie. Afirma=ia este vala%il< >n func=ie decon,unctura >n care este plasat


sau a?a cum mentalul are gri,< de corpul fi-ic >n aceea?i masurmportivaomului. ;eea ce spunea >nc< din secolul al B/Ilea rancis*acon8 :0mul nu poate stn mod inerentsu%stan=e chimice incluse >n denumirea generic< de EpesticideFcare pot fi pre-entate ca factori de risc.


Gucrarea de fa=< a%ordea-< e&haustiv pro%lemele alimenta=ieisau medica=iei cu principii active preluate din naturn um%r< celelalte proceduriconsiderate tradi=ionale >n ceea ce prive?te alimenta=ia omului.

#UM ESTE #ONSTRUIT OR5ANISMUL UMAN

Am socotit necesar sami e&prim punctul de vedere privindstructura ?i func=ia organismului uman >n limitele informa=iilor

cunoscute p@n< acum. Cn lumina noilor cuno?tinte o%=inute de cn=eles. Ga aceste dou< structurise adaug< ?i alte elemente precum car%ohidra=ii sau s


complicatn componen=a cn luminanoilor informa=ii nu pot e&plica >ndea,uns multe aspecte ?i par a fi

naive. Cn special dup< descifrarea codului genetic uman ( ig. 1) ?ial altor fiin=e vii sa dovedit c< harta fi-ic< a genomului umandifer< foarte mult de cel al maimu=elor ceea ce indic< c< acesteorganisme sunt diferite ?i nu sunt >nrudite cum se credea p@n< nudemult. 0rganismul porcului ?i al oii este mult mai asem


Cn ultimul timp >n toat< lumea sunt recomandate preparatenaturiste >n ma,oritatea lor %a-ate pe utili-area produselorvegetale. Sunt descrise multe re=ete ?i este recomandat< utili-areahranei vegetale de parc< omul ar fi un animal ier%ivor. ;onstruc=ia

organismului uman este fn aceea?i mn partea superioar< a trupului)aparatul circulator (pompea-< s>ngele >n toate =esuturileorganismului). Cn partea inferioar< a corpului se afl< aparatul de

e&cre=ie H rinichii cu toate atri%utele lor ?i aparatul se&ual careasigur< >nmul=irea organismului uman. Cn interiorul capului estelocali-at creierul H organul central de diri,are a tuturor proceselorvitale ?i al comportamentului organismului uman.

0rganismul uman este o construc=ie foarte complicatn univers dup< un anumit chip ?iplasat< pe $++A >n anumite regiuni. iin=ele umane plasate pe$++A se deose%esc dup< culoarea pielii ?i dup< credin=a dene>nvins pe care o au >n umne-eu.

Imaginea %i%lica a fiintei umane este repre-entata pe fig. 3care e&prima omul %ioenergoinfo repre-entat in lucrarile %i%liceinterfata fig. 4.

;redin=a =ine societatea uman< >ntro anumit< ordinerespect@nd anumite legi pentru ca indivi-ii s< trn armonie.Apari=ia unor conflicte >ntre indivi-i duce la ne>n=elegeri


provoc@nd rntre oameni ?i alte de-astre ce pot duce lasf@r?itul omenirii. 0dat< cu glo%ali-area conflictele devin tot maipericuloase pentru continunveli? este foarte complicat. I-olarea corpului uman >mpotrivainfluen=ei factorilor nefavora%ili ai mediului >ncon,urn organism prin piele (filtru) care s< nu influen=e-e

negativ procesele vitale.Studiul acestui >nveli? a dat na?tere unei ?tiin=e separate HDERMATOLOGIA considerat< a fi foarte comple&< deoarece pepiele apar o gam< de afec=iuni complicate care pot fi provocate dec


turn overilor generea-< celulele straturilor supraadiacente. Aicideseori se o%serv< pre-en=a mito-ei H proces care >n celelalte celulenu se o%servn mo-aic. De mndepn epidermul palmar ?i plantar.Acesta este constituit din 13 r@nduri de celule de asemeneaalungite paralele cu suprafa=a prost delimitate translucideanucleate.

Stratul cornosa cn func=ie de regiunede la apro&imativ 15 p>n< la 12 din >n


mas< amorf< >ncon,urat< de o mem%ran< impermea%iln propor=ie de apro&imativ !7Jspre suprafa=nnoiesc numai la 45 -ile form@nd ni?te cruste evidente pe suprafa=a pielii. Drocesul de melanogenizareserve?te la transferul melanineic


Interlinia dermoepidermic< are o form< ondulat< marginind>n -ona %ol=ilor papilele dermice iar >ntre acestea muguriiinterpapilari.

Der!ul este situat imediat su% epiderm ?i este constituit dintrei -one8

a) ermul superficial cu o structur< mai la&n partea superioar< de o linie aproape

ori-ontaln fascicule elastice ?i fi%re de reticulinn ,urul acestuia.


n organ vascular special pre-ent >n derm mai frecvent lae&tremitl repre-intn papile ?i se vars< >ntrun ple& su%papilarsuperpus aceluia vasculosanguin iar din acesta >ntrun ple&su%dermic ca ?i vasele sanguine.

;ircula=ia cutanat< este reglat< de centrii vasomotori H dinmn termoreglare.

Inerva8ia (ielii se efectuea-< prin nervi cere%rospinalicentripe=i (sen-itivi) ?i prin filete simpatice centrifuge cu ac=iunemai ales vasomotorie ?i secretorie care au termina=iile >n mu?chiinete-i cutana=i >n pere=ii vaselor ?i >n glandele sudoripare. Spre

deose%ire de fi%rele nervilor cere%rospinali (care sunt mieli-ate)cele simpatice sunt amielinice. /enind din profun-imeahipodermului urc< sinuos spre derm >nso=ind pachetul vascular ?ilu@nd parte la ple&urile dermice ?i su%papilare mici ramifica=iiurc< spre epiderm iar unele neurofi%rile a,ung p@n< >n apropiereastratului granulos. Cn afara termina=iilor li%ere epidermice >n derm?i hipoderm se mai gn form< de co?ule=de la nivelul foliculilor polise%acei

Sensi%ilitatea termic< este asigurat< de corpusculii


Sensi%ilitatea tactil< ?i la presiune >?i are repre-entan=ii >ncorpusculii /ater Dacini ?i >n varianta acestoracorpusculiiKolgi an--oni

urerea >?i are corespondentul anatomic >n termina=iilenervoase li%ere din dermul superior

Druritul nu are termina=ii nervoase speciali-ate ci repre-entnmul=i respect@nd o continuitate a e&isten=ei sale pentru care estenecesar< respectarea anumitor legi. na din cele mai importantelegi este respectarea unui regim alimentar adecvat de care depindes


su%linguale. Cn cavitatea %ucal< hrana este mestecat< pentruformarea %olului alimentar. Aici are loc >nceputul digestieiglucidelor su% ac=iunea ptialinei salivare (fig.')

Faringele este un intermediar digestiv ?i respirator ?i este

locali-at imediat dup< cavitatea %ucaln =esutlimfoid. Cn faringe se gndreptul verte%rei a 11a toracale lacardia ?i are o lungime de 2532cm cu un cali%ru de 17 ?i 22 mm. Are trei str@mtori fi-iologice8str@mtoarea cricoidianncruci?nmediastinul posterior ?i poate fi traumati-at de diferite le-iuni.Cnt@lnim trei >nveli?uri8 la suprafa=< se afl< mucoasa cu un epiteliu

pavimentos stratificat urmea-< tunica mi,locie care estemuscular< ?i are dou< straturi H unul intern cu fi%re circulare ?iunul e&tern cu fi%re longitudinale. $unica e&tern< este format< din=esut con,unctiv la& care con=inu< cu =esutul mediastinal. sofagulface legntre faringe ?i stomac. Sto!acul este un tu% digestiv situat >ntre esofag ?i intestinulsu%=ire. orma lui este asemndreptat >n sus. Ga e&amenul radiologic apare ca un [email protected] >ncepe de la cardia care face legntre esofag ?iintestin. Dor=iunea situat< deasupra cardiei se nume?te mareatuborizitate (fornus sau fundus). Segmentul vertical este corpulstomacului care con=inu< cu mic# tuborizitate ?i apoi cu antrulpiloric ?i se termin< cu orificiul piloric. Cntre cardur< ?i pilor se afln componen=n ,umn mitocondrii ?i ve-icule acesteasecret< acidul clorhidric ?i electroli=ii


celule rinciale *z4mogene) locali-ate >n glandeleregiunii fundice secret< pepsinogenul gelatina-a ?irenina

celulele en!ocrine ale glan!elor "un!ice fac parte dinsistemul endocrin al stomacului formate din celulespeciale diseminate >n epiteliul glandelor antrale ?ifundice. ;elulele endocrine secret< gastrina ?iserotonina.

Sucul gastric este eliminat de glandele fundice pilorice ?icardiale ale mucoasei gastrice. Cn 24 de ore se elimin< 12771577ml cu D 7' H 12 la adul=i ?i 44 5" la sugari. ;omponen=iiimportan=i ai sucului gastric sunt sIA 5ASTRI#?este determinat< de vn stomac. Drincipalii stimuli sunt distensiastomacului ?i pre-en=a aminoaci-ilor ?i peptidelor din ac=iuneapepsinei. ;ea mai mare parte din cantitatea de ;G se secret< >ntimpul fa-ei gastrice.

;


stomac duce la cre?terea secre=iei de acid care ac=ionea-< directasupra celulelor K din antrum. n sucul gastric poate fi influen=at< de ionii de calciu cofeinn concentra=ii mai mari de 47 de grade. tanolul de

concentra=ii mici nu are nici o stimulare a secre=iei ;G.uodenul ?i ge,unul pro&imal includ celule de tip K care

eli%erea-< gastrina dup< stimularea peptidelor ?i a aminoaci-ilor.Kastrina a,unge la celulele parietale prin s@nge sau pe caleaparacrin< stimul@nd ?i secre=ia acidului clorhidric. n alt hormoncare este pre-ent >n duoden la apari=ia chimului ?i poten=ea-n mediul intestinului. Cn duoden secre=iaacid< este inhi%at< printrun refle& nervos local. Apari=ia ulcerului duodenal sau stomacal este provocat< dele-iuni ale mucoasei unde ;G ?i pepsina ac=ionea-< direct asupra=esutului peretelui intestinal provoc@nd dureri foarte mari. Cn multeca-uri le-iunele mucoasei sunt provocate de %acteria5elicobacter

4loris& lcerele pot provoca apari=ia tumorilor stomacale.lcerele stomacale ?i duodenale pot fi provocate ?i de

de-echili%rul dintre ;G pepsina ?i protectorii gastrici (mucus%icar%onat ?i prostoglandine). Kastritele sunt afec=iuni produse de cn duoden. uodenul ?i ge,unul pro&imalcon=in celule K care eli%erea-< gastrina atunci c@nd sunt stimulatede peptide ?i aminoaci-i.

STRU#TURA SI FUN#TIA FI#ATULUI


icatul este cel mai mare organ al corpului uman c@ntl vars< >n vena cavn ,urul sa2iilor ortemai mari.

icatul >ntro mare mn ficat iarc@nd nivelul glicogenului scade >n s@nge se elimin< din ficat >ns@nge su% form< de gluco-n reglarea niveluluicolesterolului seric b0o)i!area aci-ilor gra?i repre-ent@nd

principala surs< de energie pentru organism. Cn ficat acetil CoAeli%erat< de aci-ii gra?i se condensea-< ?i formea-< acetoacetatulcare se converte?te >n b0hi!ro)ihitirat ?i acetonn alte=esuturi.

icatul particip< la meta%olismul proteinelor care suntcatali-ate aminoaci-ii >n ca-ul dat sunt supu?i unui proces dede-aminare din care re-ult< amoniac. Amoniacul nu estemeta%oli-at de =esuturi ?i devine to&ic atunci c@nd concentra=ia luicre?te.

icatul sinteti-ea-< anumite proteine printre care ?ilioroteinele lasmatice& albuminele& globulinele&>n afar< de !0

globuline& "ibrinogen.Stochea-< multe din vitamine printre careA *12 ?i care regleaz#con=inutul lor >n >ntreg organismul.


icatul este foarte important pentru degradarea ?i e&cre=iahormonilor (corti-olul H principalul glucaortiacid).Eine"rima -inorerine"ina sunt inacti3ate rin o)i!are *catalizat# !e colecolo metiltrans"eraza,.

icatul transform< ?i e&cret< o cantitate mare demedicamente ?i to&ine. Acestea sunt convertite >n mod normal >nforme inactive prin reac=ii care au loc >n hepatocite. ;u toateacestea anumite medicamente ?i to&ine sunt activate >n hepatocite?i transformate >n produ?i to&ici.

Drodusele ficatului sunt eliminate >n ve-ica %iliar


emulsionn aci-i gra?imonogliceride digliceride ?i glicerol.

Gipa-a pancreatic< nu ac=ionea-< >n a%sen=a aci-ilor %iliari ?ia colipa-ei. ;@nd concentra=ia aci-ilor %iliari dep


Icterul hepatic poate fi produs prin8%& le-iuni ale celulelor hepatice produse prin inflama=ie

(hepatite) cu tul%urarea transportului ?i con,ug


vasele sanguine. Cn ma,oritatea ca-urilor provoac< apari=iaicterului.

Aceast< afec=iune a fost studiat< pentru prima oar< decercetn literatur< se mai nume?te

boala ;otchin. Cn timpul celor dou< ra-%oaie mondiale hepatita afn-iua de ast


Astfel ficatul degenerea-


normali-ea-< transamina-ele ?i gama glo%ulinelor revinecapacitatea de muncncitoplasm< ?i >n nucleele celulelor hepatice ?iale s@ngelui. eterminarea gradului de multiplicare anucleocapsidelor (viremia sau >nc


imunoglobulinele *IgM,& care apar >n perioada regenern celulele hepatice. Anti*c seechivalea-< cu IgK care poate rn organism toata via=< .

Anti5;e apare >n organism dup< Anti*c. i nu sunt corpide neutrali-are ci servesc ca informa=ie c< Ag*e se converte?te >nAnti%e ?i corelea-< cu replicarea intens< a virusului hepatic >ncelulele hepatice. Anti*e poate fi pn s@nge de la c@tevaluni de -ile p@n< la c@=iva ani. Anti5;s apar ultimii >n procesul infec=iilor cu Ag*s ?iindic< >nceputul elimin


;onform re-ultatelor o%=inute se pot determina fa-ele de

infec=ie. Cn ca-ul 1 sunt pre-en=i anticorpii Ag*s ceea ce>nseamn< c< infec=ia a fost fnainte deoarece a

apn care sunt pre-ente numaiantigenele Anti*s nefiind >nc< produ?i >n organism fa-a acut< ainfec=iei. Cn ca-ul 3 sunt pre-ente at@t antigenele c@t ?i anticorpii(Anti*s ?i Ag*s). Drocesul de infec=ie este activ dar secronici-ea-accinare necesar#


$est pentru determinarea nivelului patologic >n ca-ulinfec=iilor cronice8Ag5;s Anti5;e Anti5;c Interretarea rezultatelor@ 0 0 Sta!iul timuriu sau urt#tor al in"ec2iei@ @ @ In"ec2ie acut# timurie sau t6rzie@ @ 0 In"ec2ie acut# sau cronic#0 urt#tor.@ 0 0 +urt#tor !e in"ec2ie0 0 0 Eliminarea in"ec2iei

5eatitele ro3ocate !e 3irusul C repre-int< un motiv deteam< pentru >ntreaga omenire ce poate fi comparat cu I/deoarece se manifest< aproape >n acela?i mod. Acest virus sa

rn ultimele decenii pe >ntreg mapomondul regl@nddensitatea popula=iei umane. ;u c@t popula=ia este mai dens< cuat@t infec=iile hepatice se >nt@lnesc mai des aceasta este o lege anaturii care func=ionea-< ?i pentru fiin=a umannregistrat apro&imativ 1!5milioane de persoane infectate cu ;/ >n >ntreaga lume. Cn+omania conform unor date oficiale sau >nregistrat p@n< >n 277212 milioane de ca-uri (o cifr< foarte pro%a%iln fiecare

-i se descoper< ca-uri noi la persoane care nici nu %n ma,oritatea ca-urilor prins@nge mai ales prin donarea s@ngelui de c


epatitele provocate de virusurile ; sunt cele mai agresive ?imai periculoase prin faptul c< apro&imativ "7J din ca-urievoluea-< spre ciro-< activ< H forma clinic< cu prognostic sum%ru D@n< >n pre-ent unica metod< pentru stoparea multiplicmpreun< cu +*$0G (ri%ovirina SD) capsule. Acest preparatare o serie de ac=iuni adverse care dereglea-< >ntregul organismmul=i pacien=i neput@ndul suporta mai ales atunci c@ndorganismul este sln momentulde fa=n plin< desf


diminea=a timp de 1527 minute dup< administrare. +roteina seo%=ine su% form< deroteine lio"ilizateincluse >n capsule specialecare pot trece de primul segment al stomacului unde mediul esteacid. Dreparatul pn s@nge deoarece stomacul este

gol. Denetrarea se efectuea-< >n regiunea duodenului undea%sor%=ia >n s@nge este mai %un


ducte care se vars< >n duoden. Dancreasul e&ocrin este constituitdin acini lega=i de canalele e&terioare ?i pancreasul endocrinalcn =esutul glandular. Cninteriorul insulelor Gongerhaus e&ist< dou< tipuri de celule8 celule

EaF cu granula=ii negre ?i celule E%F cu granula=ii deschise caresecret< insulinn digestia car%ohidra=ilor proteinelor ?ilipidelor. ste un lichid v@scos cu D !6 H '7 ?i con=ine 15Jsu%stan=< uscat


uneori convulsii. Scaunul >n acest ca- este acoperit cu o masnlipsa antien-imelor se perfu-ea-< plasm< proaspat< timp de 25-ile.

+ancreatita cronic# se caracteri-ea-< prin le-iuni cronice

inflamatoare ?i degenerative cu evolu=ii spre sclero-< care duc ladispari=ia =esutului glandular apari=ia multiplelor sclero-e nodulareasociate cu calcifieri ce produc insuficien=< pancreatic< ?i chiardia%et. Dancreatita cronic< se asocia-< cu litia-a %iliarn urina.

&amenul radiologic pune >n eviden=< modificarea duodenuluimn unele ca-uri apari=ia litia-eipancreatice.

$ratamentul const< >n respectarea unui regim foarte strictindicat >n dietele speciale pre-entate >n aceast< lucrare.

Cancerul ancreasului este o afec=iune >nt@lnit< destul defrecvent apro&imativ 2J din totalitatea cancerelor viscerale.actorii de risc sunt8 fumatul alcoolul pancreatitele cronice ?i

dia%etul -aharat. Se pre-int< su% form< de adenocarcenom sau desarcom. e cele mai multe ori se locali-ea-< >n capul pancreasului.Simptomele principale sunt8 apari=ia meteorismului a%dominalconstipa=ie alternat< cu diaree indispo-i=ie sc


acestor su%stan=e e&ist< un sistem foarte complicat care acumule-n timpul meta%olismului ?i le elimin< dinorganism su% form< de urinncon,oar< glomerulul ?i este alcl con=ine capsula *oman poart< numele decorusculul Malighi.

in tu%ii contor=i distali prin canalele colectoare ?i canalelecomune care se deschid >n papilele renale trece urina format< >ncalice ?i de aici >n %a-inet. Geg


organ dotat cu o musculatur< puternic< se efectuea-< prin celedou< uretre. $raectul a%dominopelvian al uretrelor e&plicntregul ar%ore urinar.

+inichii formea-< >n primul r@nd urina prin care se eliminn ve-ica urinarncantitate de 257377 ml se declan?ea-< mic=iunea (golirea ve-icii).ic=iunea este un act con?tient iar deschiderea ?i >nchidereasfincterului ve-ical are un caracter voluntar.

n alt rol important al rinichilor este men=inerea echili%ruluiacido%a-ic prin eliminarea de aci-i ?i crutarea bazelor&men=in@ndun D de !35. +inichii asigur< men=inerea constant< a presiuniiosmotice regl@nd apa ?i diferi=i electroli=i. Secret< renina ce arefunc=ia de a men=ine tensiunea arterial< constantndeplinesc trei func=ii de %a-a8 eurareasanguin#& men2inerea echilibrului osmotic -i men2inerea

ehcilibrului aci!o0bazic. e-echili%rul acestor func=ii provoac


cantitate minim< de lichid. atorit< pleurei plns@nge ?i eliminarea %io&idului de car%on din s@nge. $impul doireali-ea-< transportul ga-elor >ntre pln atmosfer


acestei activitati ritmice pornesc din centrul respirator %ul%ar alscoar=ei cere%rale care reglea-< acest proces.

/olumul de aer care intr< ?i iese dintrun pl


Inimaeste situat< >n mediastin orientat< cu 36r"ul la st6nga&$n 9os -i $nainte& -i cu baza $n sus& la !reata -i $naoi. in punctde vedere anatomic se deose%esc inima st6nga -i inima !reata.

Inima st6ng# este alc#tuit# !in atriul -i 3entricolul st6ngseparate prin orificiul atrioventricular.Atriul st6ngprime?te s@ngearterial care vine din plnchid >n timpul sistolei ?i >l las< deschis >n timpuldiastolei. >entricolul st6ngprime?te >n diastol< s@ngele care vinedin atriul st@ng iar >n sistol< >l evacuea-a >n artera aorta prinorificiul aortic prevn form< de semilunl evacuea-a >n timpul sistolei >n arterapulmonara prin orificiul pulmonar prevn forma de semilunntreg organismul prin venele care ?i >l >mpinge>n ventricolul drept de unde prin atriile pulmonare a,unge >n atriulst@ng ?i trece >n ventricolul st@ng ?i de aici H prin artera aort< H estedistri%uit >n toate =esuturile ?i organele.


Inima este alc


aceast< deplasare de s@nge poart< numele de re3olu2ie car!iac#.+evolu=ia cardiac< durea-< 7" secunde ?i cuprinde contrac=iaatriilor sau sistola atrialntregii inimi sau diastola general< durea-< 74 sec. Inima este o pomp< aspiratoare H respiratoare care pune >nmi?care tot s@ngele din organism. +evolu=ia cardiac< >ncepe cuumplerea atriilor >n timpul !iastolei atriale s@ngele venos dinvenele cave pn atriul drept iar s@ngele din venelepulmonare >n cel st@ng. Dn ventriculi duce la cre?terea presiuniiintraventriculare ?i >nceperea sistolei 3entriculare (contrac=iaventriculilor). Cn timpul acesteia datorit< presiunii ridicate dinventriculi care dep


de dou< mecanisme reglatoare H unul intracardiac ?i altule&tracardiac. Mecanismul intracar!iac are o ac=iune specific< cuurm


;ircula=ia s@ngelui >n vene are loc ca o consisten=< acirculatiei >n artere ?i capilare. Ac=iunea de pomp< a inimii estesuficient< pentru a asigura >ntoarcerea s@ngelui c?i >ncetea-n interesul omului.

;larvi-iunea oamenilor din cercetarea ?tiin=ific< esteprimordial


E"ectul kirlian a fost sta%ilit prin anii 47Z ai secoluluitrecut de cneviden=ierea e&isten=ei unei aure energetice >n ,urul organismuluiviu. Dentru aceasta o%iectul de studiu >mpreun< cu o %ucat< de

h@rtie de fotografiat a fost pus >ntre doi electro-i prin care treceacurent de >nalta frecven=


provoac< moartea. ste >ndea,uns s< amintesc aici epidemiaprovocat< de virusul gripei din anul 1'1' >n urma careia audecedat mai mult de 27 de milioane de oameni.

*ine>n=eles c< efectul irlian tre%uie studiat >n continuare

deoarece datele o%=inute sunt numai un >nceput de drum prin caresa demonstrat c< e&ist< %iocuren=i >n organismele vii caresensi%ili-ea-< >ntreg organismul la apari=ia unor afec=iuni. ar maisunt necesare informa=ii despre %locarea de-voltnceputul procesului patologic. Aceasta este sarcinaprincipal< a cercet


lucrn=elege c< e&ist< Elumea de apoiF darpentru noi pam@ntenii cele scrise nu sunt destul de convingn timp sau de-voltat individual. 0datn uropa ?i cele alecoreenilor ?i ,apone-ilor >n Asia.

Ga competi=iile internationale ale sportului cele mai multe

medalii le o%=in nem=ii ru?ii ?i americanii. e e&emplu8 la %o& Hun sport foarte dur H de cele mai multe ori c@?tig< rasa neagrn acestmoment se de-volt< mult mai rapid >n compara=ie cu popoarele cemen=in o structur< na=ional< %ine determinat


virusul poate e&ista in organism in stare latenta fara adistruge celulele 537J dintre indivi-i continuand sae&iste

virusurile ataca numai anumite specii si organe alespeciilor

unele virusuri se de-volta in mai multe etape care suntparcurse prin intermediul unor vectori (intermediariencefalita)

pot declansa epidemii daca au conditii favora%ile dede-voltare.

FENOMENUL INEDIA

$oat< lumea este con?tient< de faptul cn celulele anumitor organe se transform< >n energie.Alte surse de o%=inere a energiei nu e&istns< ca-uri >n careorganismul nu se alimentea-< 612 luni sau nu respir< timp>ndelungat ?i continu< s< e&iste.

Se presupune c< ar e&ista ?i un alt tip de energie o%=inut< dinmediu care poate >ntre=ine e&isten=a proceselor vitale. Aceastnmomentul >n care un organism uman e&ist< ani de -ile f


1'22 nu a m@ncat nimic p@n< >n anul 1'62 c@nd a decedat. Cn totacest timp femeia a lucrat la c@mp la fel c< toat< lumea ?i a dormitdoar 2 ore pe noapte. Aceast< femeie a fost supravegheat< demedici care au confirmat autenticitatea fenomenului. Kreutatea

corpului care a fost verificat< constant timp de 15 -ile a variat>ntre 51 H 54 g dar niciodat< nu a sc


oresc s< relate- c< rela=ia noastr< cu viitorul e&ist


"nalt! zburam peste firele de electricitate i mi se prea c sarpeste nite ziduri foarte "nalte i a1ungeam "n ran-a. Aici! fceamun ciclu de e*perien-e cu virusuri recombinate i am descoperit o

protein care "mi sub-ia pielea. ,n aceeai zi am plecat la

bibliotec! unde am gsit articolele unor cercettori din 'oreea de&ud! care descriau nite procedee de ob-inere a unor proteine din#emolimfa sngele) unor insecte. >rei nop-i nu am putut dormi.

Aveam impresia c cineva m "ndemna s cercetez mai departe.Am lucrat "n secret 90 de ani. (rimele preparate pe care leamob-inut leam testat pe corpul meu.

/ai trziu! am visat c plecam departe de cas! "nlaboratoare spa-ioase unde am ob-inut date pre-ioase i "mpreun

cu directorul tiin-ific de la +nstitutul de /edicina $eterinara!doctor docent! i dna (opescu! ef de laborator! am fcut primeleteste de to*icitate pe animale obolani)! de unde a reieit!to*icitate 0.

,n fiecare duminica plecam la mnstirea 'ain unde mrugam i m sim-eam mai aproape de 3umnezeu.

$oate aceste evenimente coincid cu e&emple pe care leamcitit >n literaturnainte de a fi asasinat. Se aflala ;as< Al%a >n haine funerare cu fa=a acoperit


in aceste >nt@mpl


S$ATIUL #OSMI# IN 6IATA FIINTEI UMANE

e c@nd a apncercat continuu sn cosmos este imposi%il< precum ?imulte alte fenomene.

0mul face o legntre starea de sn=eles c< planeta $erraeste influen=at< de alte planete dar omul cea mai de-voltat< fiin=nc< nu poate percepe aceste rela=ii ?i pro%a%il c< situa=ia estecreat< de a?a manier< c< nici nu tre%uie s< cunoasc< prea multe.

D@n< >n pre-ent se cunosc cinci tiuri !e ra!ia2ii7 gamma&ultra3iolete& in"raro-ii& care influen=ea-< asupra diverselorfenomene ale $errei inclusiv a s


Studiul astrelor a >nceput odat< cu apari=ia omului care r


greu diri,a%ile. Iat< de ce apar diverse afec=iuni ale s


la ora actual< tre%uie s< fim reali?ti pentru a e&plica lucrurile a?acum sunt ele percepute de ma,oritatea popula=iei pntre individsi nivers (@ntuitorul nostru). Aceasta comunicare se poateefectua numai prin noi >ns


Du am avut ocazia c "mpreun cu copiii i nepo-ii mei sasist o zi i o noapte "mpreun cu maici la un sc#it "n mun-ii'arpati. /am convins c aceti oameni sunt dedica-i trup i

suflet slu1irii lui 3umnezeu. Di e*plic toate fenomenele din 1urul

lor "n vrerea lui 3umnezeu. 2na din micu-e "nc foarte tnra!de vreo 95 de ani bolnav de un reumatism sc#ilozant! e*plic cboala ei este o "ncercare a lui 3umnezeu pentru a o testa ct decontient este ea "n credin-a. Astfel poate "ndura c#inurileafec-iunii cu credin- absolut c aceast afec-iune va dispreadin mila 'elui de sus.

Du nu credeam c la un sc#it de cteva micu-e e*ist odisciplina de fier "n e*ecutarea slu1belor! care au loc ziua i

noaptea! cnd somnul este cel mai dulce. (robabil c e*istoameni care se nasc numai pentru a se ruga! c#iar i "n loculmul-imii! care "i aduce aminte de slu1be numai la 'rciun i

(ate.'onform unor date statistice "n /oldova este cea mai mare

densitate de mnstiri de pe glob i cu cel mai mare numr declugri! adevra-i slu1itori ai lui 3umnezeu! de aceea cred c

poporul romn va fi rspltit dup merite! deoarece putem ob-ine

binele numai "n msura "n care noi "nine am fcut bine! putem fiierta-i "n msura "n care noi "nine putem ierta pe semenii notrii.

u continui s< cred c< darul pe care mi la dat umne-eu de aavea succese >n cercetarea ?tiin=ific< se datorea-< strn comuna oara de Diatr


familiei ;iuhrii ?i eu m< m@ndresc cu faptele cinstite ?i devotateale str


periculos dec@t un rn pre-ent este %ine cunoscut< no=iunea de"itoteraie, cred c< no=iunea de "aunoteraie >n viitor se vapopulari-a ?i va intra >n u-ul terapeu=ilor deoarece acest termenred< esen=a H utili-area faunei >n terapiile complementare. +6n# $n rezent !i3ersitatea "aunei e Terra se constituiearo)imati3 $n urm#torul num#r !e secii 7

%/ !e secii !e arahni!e !e secii !e 3ertebrate

N !e secii !e molu-te ? / !e secii !e insecte ;el mai mare numar de specii dintre toate vie=uitoarele de pe$erra >l au insectele de?i >nc< nu au fost descrise toate speciilee&istente. ;u toate acestea omul pana acum sa o%i?nuit sns< studiat< foarte pu=in.

Suntem convin?i c< fauna acvatic< mai ascunde >nc< foarte multeenigme care >n cea mai apropiat< perioad< va da informa=ii noidespre e&isten=a unor su%stan=e %ilogic active cu proprietno%=inerea noilor preparate farmaceutice foarte importante >ntratarea multor afec=iuni ale s


conservare a naturii deoarece ra=iunea uman< a reali-at cncercau s< descopere unele fenomene

naturale. ste vor%a de civili-atii umane care au >ncercat sncet cu at@t e&isten=a pe $erra va avea odurat< mai lungn pre-ent ma,oritatea preparatelor farmaceutice sunto%=inute din plante medicinale terestre mult mai pu=in studiate suntplantele acvatice dar >n special animalele acvatice. Sa o%servatc< %uretele de mare are proprietn spa=iul acvatic unde sunt plasa=i %ure=ii demare lipsesc. &perimentarea e&tractelor din %ureti de mare audemonstrat c< ele au o ac=iune distrugn apa ?i altul>ntro solu=ie de lipide de-voltate. Dreparatele au un efectconvingator asupra microflorei na-ale ?i tractului respirn secolul al BIB lea. Aceste organisme au o organi-a=ie foarteinteresantntregului organism. *uretele este nemuritor ?i a%solut inofensiv.;orpul %ure=ilor poate fi macerat apoi strecurat printro sititco care a presupus ca to&ina poate fiutili-ata in farmacologie. Sa constatat ca to&ina in anumite do-e este un

%un stimulator al inimii. &tragerea to&inelor din pielea %roastelor ;oco estecomplicata prin faptul ca aceste %roaste sunt putine in regiune apoimarimea lor este mica. 0 %roscuta matura cantareste apro&imativ 1glungimea a,unge la 23 cm si incape intro lingurita mica. in 177 de

%roscute se pot o%tine 2!5g de e&tract din care se e&trage un gram de


to&ina. 0data cu moartea %roscutelor to&inele dispar si de aceea su%stantaactiva tre%uie e&trasa imediat aproape de locul unde se gasesc aceste

%roaste deoarece *./itcop care cerceta to&inele le e&tragea direct inaceasta localitate si numai e&tractele se transportau in la%orator. ai tar-iu

sa ela%orat o tehnologie de crestere a acesor %roaste.$o&inele sunt foarte sensi%ile si isi pierd to&inele foarte repede. Aufost determinate 4 componente ale to&inei7 batrahoto)ina&homobatroto)ina& seu!obtrato)ina si batrato)ina. ;ea mai re-istenta este

%atrato&ina A care a fost o%tinuta in stare pura aplicand metodele cele mainoi. Aceasta su%stanta are o structura steroida si repre-inta un eter cu24demetilpirol3acidului car%onic. Su%stanta este un derivat al steroidului

prigninei.

;2 0

; 0 ;

;

;0 Catrotoin 0

Sa reusit sa se o%tina sinte-a %atrahoto&inei si un analog care este dedoua ori mai to&ic in comparatie cu su%stanta initiala. Iepurii si cainii suntmai sensi%ili decat soarecii.

atele comparative a to&inelor %atrahoto&inei sunt repre-entate in

ta%elul #r.18

SUCSTANTA TOI#AMOLE#ULARA

DO;A MORTALA$ENTRU SOARE#I

MASAMOLE#ULARA

TOINE $ROTEI#ECUTULINOTOIN ) %H) %.H&HHHCOTULINOTOIN % %H) %/.&HHH


TETANOTOIN % %H) %H&HHH$OLITOIN H,%. )&)HH#OCRANEIROTOIN H,)H 3&4%

TOINE NE$ROTEI#E

CATRA:OTOIN ',H .)4TETRADOTOIN 4,H )%CCUN5AROTOIN '.,H '4&.HH#ROTOIN .H,H )HH&HHTOINA SER$ILOR DE MARE /&/HH 3&4HH#URARE .HH,H //STRI:NIN .HH,H )3MUS#ARIN %% %H' SAMANDARIN %. %H' )3

5ALATURIN % %H %&%3'#IA$IDUL DE < % %H /.

*atrohoto&ina are o actiune cardiopatica influentand ritmului inimiisi al miocardului dupa care intervine decesul. Are o actiune neurotropicaactionea-a asupra perma%ilitatii ionilor de natriu prin mem%ranele celularede aceea in %a-a acestor fenomene se fac modelari pentru studiul functieicanalelor prin care este transportat natriul in celulele iritate.

in alte amfi%ii care pot pre-enta un interes medicinal poatet fi

amintit e&tractul de salamandre care include o serie de su%stante de tipulalcaloi-ilor saman!arin& saman!aron& san!amaritin si altele care au oactivitate antimicro%iana. &tractele o%tinute din broastele cu coada dinRa-ahstan au o actiune de intinerire a organismului uman si preparatele auun mare succes.

In /ietnam sa ela%orat un preparat din soparle care este %enefic intratarea tu%erculo-ei si a asmului.

*roastele au fost si raman un o%iect clasic de e&perimentare pentruanatomi fi-iologi si farmacologi a diferitelor su%stante %iologic active.

atorita multiplelor e&periente pe %roaste a aparut o noua directie inmedicina electro"iziologia care este foarte importanta in tratarea multorafectiuni.

In orasul $oNo %roastelor li sa construit un monument special. nalt monument consacrat %roastelor sa construit la Daris pe teritoriul scoliiSor%ona la sfarsitul secolului BIB. Aceste semnificatii determina importanta


%roastelor pentru studiile fi-iologice ale organismelor vii. odelul acestorstudii a servit si serveste pana acum organismul %roastelor.

RE$TILELE IN FARMA#OLO5IE

in reptilele cel mai studiate sunt serpii care au devenit sisim%olul medicinii. In mitologia greaca e&ista o legenda. iul luiApolon sculap cand a venit in ;rit aici se intamplase o tragediemurise fiul ga-dei la care venise. In timpul vi-itei pe %astonul luisculap a aparut un sarpe veninos. Dentru a evita contactul cu

sarpele la omorat. Deste cateva minute a aparut alt sarpe cu oplanta in dinti cu care la inviat pe sarpele mort. Atunci cu aceeasiplanta vracii lau vindecat si pe fiul ga-dei care murise cu putintimp inainte. upa acest ca- planta fermecatoare sa utili-at pentrutratarea multor alte afectiuni. In scripturile antice se prevesteste casculap mai traeste inca in chipurile serpilor tamaduitori si aredarul de a gandi si a vor%i. Sau descoperit multe imagini careintruchipea-a sarpii pe pietrele din antichitate. Sau gasit inscriptiiunde erau date retete pentru tratarea multor afectiuni. +omanii insecolul II pana la era noua au facut inscriptii pe monete rate,u%ileului de '77 de ani de la infiintare. ;hipul sarpelor suntsculptati pe pietre impreuna cu marii conducatori inclusiv cuApolon si fiica sa igia ( la romani Salius). igia intruchipasanatatea de aceea mai tar-iu de la acest nume a provenit cuvantuligiena. Sim%olul sarpelui cu proprietatea de vindecator esteinterpretat si de catre Dlinii cel are in lucrarea : Istoria naturii:. +n antic#itate se pot intalni simboluri ale figurilor

dumnezeesti impreuna cu c#ipurile sarpelor. &e confectionaumedalii din argint! din aur cu c#ipurile sarpelor. Aceste simbolurierau considerate ca ocrotitoare a sanatatii omului. '#ipul

sarpelor era sculptat si pe peretii #ramurilor! bisericilor sicetatilor. +n diferite povesti se povesteste despre sarpi ca fiintemagice! care provoaca diverse evenimente placute si neplacute. &e


spune ca cineva a mancat carne de sarpe dupa care a inceput sacunoasca multe specii de plantemedicinale! care erau folosite cu

succes. 3e la acest om a inceput stiinta despre plantelemedicinale. &criitorul georgian $a1a (savela in cartea sa

G/ancatorul de sarpiG povesteste multe intamplari cu oameniicare mananca carne de sarpe. &e considera ca sarpii traiesc

foarte mult din cauza fenomenului lor de naparlire! iar pielea careo lasa era buna pentru tratarea diverselor afectiuni! inclusiv aintineririi corpului uman! poate trata ori si ce rana. 3iferite reteteantice indica la utilizarea pielii sarpilor! care sarpii o lasa intimpul naparlirii pentru ameliorarea durerilor de dinti! oc#i!urec#i! plasando pe regiunea dureroasa. 2n e*tract obtinut din

pielea sarpilor! in regiunea muntilor 'arpati este recomandatpentru stoparea caderii parului. D*tractul se aplica in apa cu carese spala parul.

in antichitate se utili-au diferite organe ale sarpilor pentrutratarea diferitor afectiuni. In mai multe retete ela%orate de catrecunoscutul vraci Aviciena erau incluse e&trase din craniul serpilorveninosi care erau indicate pentru tratarea reumatismului si a

durerilor de articulatii. In retetele populare georgiene se recomandagrasimea de sarpe care se o%tine prin arderea serpilor vii.Krasimile de serpi se includeau in ulei de susan formand ununguent care se utili-a pentru tratarea e&emelor si a hemoroi-ilorintestinului rect. Droprietatile curative ale carnii de sarpe descrise de catreAviciena actualmente au o e&plicatie stiintifica. In sangele de sarpese contin su%stante cu proprietati antito&ice. in animalelee&perimentate cele mai re-istente sunt iepurii si soarecii de padure.ste interesant faptul ca re-istenta acestor animale nu este atri%uitaimunoglo%ulinelor adica nu este o reactie imunitara ci este oal%umina cu proprietati specifice. in su%stantele cu proprietatiantito&ine se contin in carnea de serpi veninosi apoi in sangelesoarecilor de padure si de arici. Aceasta este e&plicatia ca uniivraci din antichitate recomandau carnea de arici in ca-urile


into&icatiilor acute. ;arnea de arici se mai prescria in ca-urile deneurostenie si a infectiilor cu $*;. Dielea de arici era considerataeficace pentru stoparea hemoragiilor interne. Dentru aceasta seefectuau e&tractii speciale din piele dar concret retetele de

e&tragere nu se cunosc. Serii au fost si sunt considerati utili pentru medicinaapuseana. edicii din diferite tari a-iatice cunosc foarte multeretete care le recomanda pacientilor. In unele ca-uri se utili-ea-anumai sangele serpilor in alte ca-uri se utili-ea-a fierea saue&trase din intregul organism.Astfel de e&trase se comerciali-ea-ain farmacii. ;onform unor informatii in aponia si ;hina pentrutratarea sclerodermiei si leprei se administrea-a carnea de sarpe in

forma uscata sau fiarta.In timpurile stravechi se credea ca to&inele sunt concentrate inficatul sarpelor dar mai tar-iu sa demonstrat ca in ficat si in salivato&inele lipsesc. Dentru aceasta rancisco Ra!i impreuna cuasistentul sau in pre-enta multor martori au inghitit fierea si salivaa cativa serpi. upa aceasta pacientii au ramas in viata si audemonstrat pe propriile lor organisme ca in fiere si in salivato&inele lipsesc.

To)inele e)trase !in !i"erite secii !e seri ot "i clasi"icate inurmatoarele grue7a, cu actiune asura sistemului ner3osb, cu actiune asura sistemului sanguin& ro3ocan!

hemoragii gran!ioasec, cu actiune !istructi3a asura eritrocitelor!, cu actiune cuagulanta sau anticuagulanta a sangelui.

;omponenta to&inelor depinde de specia sarpelor. Spree&emplu viperile provoaca o hemoragie a%undenta iar to&ineleco%relor actionea-a direct asupra sistemului nervos. +eactiaorganismelor muscate se comporta diferit. Spre e&emplu aricii siporcii reactionea-a cel mai putin la actiunea to&inelor eliminate decatre serpi. .#. Davlovschii indica ca una si aceeasi clasa deto&ine poate omora -ece serpi 24 de caini 25 de %oi 67 de cai6777 de iepuri "777 de so%olani 2777 de soareci si 377.777 de


porum%ei. n singur gram de to&ina e&trasa din co%ra poate omora1157 de caini 1777 de iepuri 577 de soareci si 1577 de so%olani. To)inele !e 3ieredupa e&tragerea lor in forma pura are oculoare gal%en deschisa to&inele de co%re au o culoare verde pal

to&ina de efi are culoarea gal%ena. upa muscaturile sarpelor unicul preparat efectiv esteantiserul la to&ina data. ar pentru aceasta este necesar de acunoaste specia de sarpe care a produs muscatura. Ga fiecareto&ina e&ista un antiser specific. Acest fenomen ingreunea-atratarea pacientilor. Sarcina principala a farmacistilor acum este dea o%tine un :suraantiser: care ar fi efectiv la actiunea tuturorto&inelor care ar fi un preparat efectiv pentru multi pacienti. In

*ra-ilia spre e&emplu in fiecare -i mor cate doi oameni din cau-amuscaturilor de sarpe. $o&inele sarpelor veninosi au o structura complicata de naturaproteica. Sa constatat ca to&inele se distrug la incal-ire pana la177];. #euroto&inele dupa mecanismul de actiune se impart in treigrupe8 primele sunt peptide care %locea-a mem%ranele sinapticesensi%ile ale muschilor scheletici si unele sectoare ale creerului.upa structura chimica sunt de doua tipuri8 include ramasite ale

aci-ilor nucleici 6762 si !1!4/R consecutiv. Am%ele tipuriinclud sulful (legaturi disulfide) au greutatea moleculara de !777si "777/R consecutiv. Sa determinat importanta legaturilordisulfide pentru to&icitatea su%stantei. In grupa a doua sunt incluse to&inele care dereglea-amediatorul responsa%il de actiunea terminatiilor nervoase. le au omasa moleculara mai mare si o activitate mai mare afosfolipa-elor. In grupa a treia sunt incluse polipeptidele care actionea-aasupra mem%ranelor celulare si provoaca depolari-area lor. le auo greutate moleculara de 6777!777 si dupa structura suntidentice cu grupa 1 dar cu alte proprietati farmacologice. Inaceasta su%stanta predomina acidul nucleic li-in. In to&inele e&trase de la sarpii veninosi au mai fost identificatepolipeptide cu greutatea moleculara ,oasa care are o actiune to&ica


asupra inimii cardioto&in. fectul hemolitic apare in re-ultatulactiunii hemoli-inei asupra lipidelor componente alemem%ranelor unde dupa scendarea fosfatului se formea-a oli-olecitina care distruge mem%ranele celulare.

Din to)inele !e sari 3eninosi s0au izolat substante biologicacti3e cu rorietati cuagulante a sangelui 0 trombolastin.

+rorietatile substantelor !e a micsora osibilitatea cuagulariisangelui& care ot !izol3a si trombolastinele& stoeaza "ormareanoilor "ormatiuni trombocitare. Are o actiune !e a acti3a

"ormarea "ibrinelor in sange. To)inele contin o serie !e enzime* hi!rolaze si "os"oliaze !e tiul A,& care ri!ica e3i!entacti3itatea to)ica.

Afost depistat un fenomen ciudat ine&plica%il inca to&inasarpelor veninosi care este mortala pentru oameni nu actionea-aasupra oamenilor %olnvi de lepra. Au fost incercari de a trata lepracu to&inele sarpelor dar aceste incercari nu sau terminat inca. $o&inele sarpelor in medicina homiopata se utili-ea-a de sutede ani deaceea este necesar de a o%tine cantitati mari de to&ine.Dentru aceasta sau construit serpentarii speciale unde se inmultescun numar mare de sarpi. na din cele mai mari serpentarii a fost

construita in SanDaul (*ra-ilia) in anul 1"'' de catre /.*ra-ilcare a inceput cariera sa de la prinderea sarpilor apoi mentinerealor in voliere care apoi sau e&tins pana la cele mai mari din lume.Sarpii se tin in serpentarii pana la sase luni. In acest timp de lafiecare sarpe se o%tin cate 3747mg de to&ina pura liofili-ata.$o&inele se e&trag dupa o tehnologie noua cu aplicarea curentuluielectric in asa fel ca de la un sarpe se e&trage to&ina de mai multeori fara a e&trage dintii veninosi. In aceste serpentariu in ultimultimp se cresc cantitati mari de paiangeni si scorpioni din care seo%tin alt tip de su%stante %iologice pentru farmacia contemporana.ste determinat faptul ca daca in sangele mamiferelor se introduceto&ina de co%re atunci apare hemoli-a eritrocitelor dar asupra%olnavilor de epilepsie acest fenomen nu se intampla. ar aceastareactie nu este specifica. Ga %olnavii cu dereglari psihicefenomenul aparitiei hemoli-ei eritrocitelor apare mai des.


Incercarile de a trata tumorile cu to&ina co%relor nu sau%ucurat de succesul scontat dar sa dovedit ca to&inele reducdurerile %olnavilor si pot inlocui morfina. $o&inele e&trase dinco%re au o durata de actiune mult mai lunga si nu provoaca

re-istenta organismului la actiunea lor. ;ar%oto&ina dupa o prelucrare prin fier%ere cand sunteliminate o serie de componente care pot provoca hemoragiipoate fi utili-ata pentru tratarea astmului %ronsic epilepsiei si aafectiunilor sistemului nervos. Anume in tratarea afectiunilorsistemului nervos cropo&ina e&trasa din serpii veninosi au operspectiva evidenta prin faptul ca elimina focarele iritante multmai efectiv in comparatie cu preparatele farmaceutice e&istente.

$o&inele sarpilor veninosi sunt utili-ate cu succes pentruela%orarea preparatelor de tratare a hemofiliilor. Droprietatileto&inelor de a activa procesul de cuagulare a sangelui pot servipentru ela%orarea metodelor de diagnosticare a afectiunilorsistemului sanguin in ca-urile cand sangele pierde proprietatea decuagulare sau a proceselor de cuagulare prea rapide. Sunt de,acunoscute o serie de preparate ela%orate pe %a-a to&inelor e&trasedin serpii veninosi viprosin (o solutie apoasa de 776J e&trase

din vipere comune) epilarctin care au proprietati de activare aproceselor imunologice de cuagulare a sangelui. Se utili-ea-a inca-urile stoparii hemoragiilor. /iperalghin o%tinut pe %a-ato&inelor e&trase din viperile de nisip care includ o cantitate marede neuroto&in si se utili-ea-a in anesti-iologie ca un preparat care%lochea-a durerile. Dreparatul carboto)inse produce in cantitati mari in $aschent(-%echistan) si este efectiv in tratarea afectiunilor sistemuluinervos central care provoaca spa-mele muschilor si a vaselorsanguine. Are un efect accentuat si in stoparea tremurului inca-urile aparitiei epilepsiei. Eilarctin(epilepto-id) care se produce in Kermania esteutili-at pentru stoparea proceselor de iritare a%undenta aorganismului.


>irato) unguient care se produce in Kermania o%tinut dinto&inele a mai multor sarpi veninosi. In compo-itia unguientuluieste inclus metilsalicilat (6 parti) si camfor (3 parti). e la osingura vipera se o%tine su%stanta activa din care se pot prepara

257 de do-e de unguient. >irosal ela%orat pe %a-a to&inei e&trase din sarpele riop-a8amfora acid salicilic ulei de %rad al% va-elina glicerina siparafina. Se produce la u-ina de medicamente din $alin (stonia).ste necesar de a indica ca preparatele pot avea si un efect to&icdin aceasta cau-a se recomanda sa se efectue-e su% supraveghereamedicului. importanta deosebita o au to*inele e*trase din sarpii

veninosi in procesul de cercetare a diferitor mecanismefiziologice. Asa sa modelat procesul de transport intremembranele celulelor dupa actiunea to*inelor asupra lipidelormembranelor celulare. in to&inele co%relor sa o%tinut o proteina naturala citato)ina care are proprietatea de a distruge tumorele de tipulsarcomelor. Sa constatat ca acest fenomen se efectuea-a pe %a-aconcurentei cu fosfolipidele pentru ocuparea receptorilor situati la

suprafata celulelor. 0%tinerea informatiilor despre mecanismul de actiune aproteinelor e&trase din sarpii veninosi au dat posi%ilitatea de adescoperi fenomenul de stopare a ;3 complimentului dupaactiunea to&inei e&trase din co%re pentru a determina reparatiatesuturilor in ca-urile de transplant a organelor. Astfel cercetarea to&inelor eliminate de sarpii veninosi auintervenit vertiginos in practica medicinei e&perimentaleproprietatile acestor su%stante se studia-a intensiv si credem ca inviitorul apropiat vor aparea noi informatii despre actiunea lor careva permite aparitia noilor preparate pentru tratarea multor afectiuniconsiderate acum incura%ile.


TOINELE $AIAN7ENILOR SI S#OR$IONILOR ,UTILI;ATE IN FARMA#IE

Dana acum au fost descrise apro&imativ 37 de mii de specii

de paian,eni (arahnide) care apartin Artropodelor. enumirea deArahnide provine de la o legenda Imparateasa Arahna din orasulantic ;alafana a poftito pe -eita Afrodita la o intrecere pentru atese covoare cand tesatoarea Arahna a confectionat un covore&traordinar de frumos care ia uimit pe toti specialistii. Afroditade manie a distrus covorul Arahnei rupandul in %ucati. Aceastade scar%a a vrut sa se sinucida dar -eita Afrodita a transformatointrun paian,en (Arahnidae) care vesnic tese pan-e de paian,en

urate.intre cei mai cunoscuti paian,eni amintim Tarantula siCaracurta.

emela aian9enului Caracut este !e culoare neagruinchis& cu ?% uncte a!ancite in ab!omen. Locurile !erasan!ire al acestui aian9en sunt steele !eschise& un!e secuibaresc "oarte bine. emela a9unsa la maturitate !e3ine mai

asi3a& iar masculii sunt "oarte acti3i. Dua "ecun!are& "emela

omoara masculul& mancan!u0l si utilizan! roteineleenergizante& entru o !ez3oltare mai buna a embrionului. Acest"at a "acut ca "emela sa "ie numita in oor >a!u3a neagra.

$o&inele acestui paian,en sunt proteine alcaline alatrata&incu greutate moleculara de apro&imativ 137.777 si poate e&ista inconfiguratii diferite. 0 do-a de to&ine cu concentratia de 777571g poate omora un so%olan iar o do-a de to&ine e&trase din 23femele poate omora o camila matura timp de 4344 de ore. Inca-urinle in care acesti paian,eni se inmultesc intens se o%serva omortalitate mai mare a animalelor din %ioceno-e. ;ele maisensi%ile animale sunt so%olanii caii si camilele. ai re-istente lato&inele acestor paian,eni sunt cainii liliecii amfi%iile reptilele siaricii. Sunt date care confirma ca de la muscaturile de caracurt din


1!3 de camile muscate au murit 1!3 din 21" e&emplare de caimuscati au murit 36 din 116 vaci muscate au murit 14.

;onform unor date pu%llicate to&inele paian,enuluiCaracurt sunt de 57 de ori mai puternice decat cele ale

paian,enului Tarantulsi de 15 ori decat ale sarpelui. Ga om inurma muscaturii paian,enului Caracurt apare o salivare a%undentaca si la actiunea atrapinei si cilocarpinei. Apar spasme in regiuneasfincterlui canalelor urinare si a intestinelor ceea ce provoacadureri ingro-itoare in timpul urinarii si defecarii. Apar dureriingro-itoare in regiunea soldurilor in regiunea a%dominala sipectorala apare tensiunea arteriala a sangelui.

$o&inele paian,enului Caracurt provoaca eliminarea

intensa a acetilhalinei defaminei naradddrenalinei si a aci-ilorgammaaminouleici.Sa constatat ca in urma unui atac asupra unor lacuste

resturile nu se descompun un timp mai indelungat deoareceto&inele au proprietati %actericide. e aceste resturi furnicile nu seating. ;u regret sa constatat insa ca proprietatile acestor to&inenu sunt studiate dea,uns si nu sunt utili-ate in farmaceutica.

Bn alt rerezentant interesant !in clasa Arahni!elor&

este aian9enul Tarantul. Mai agresi3e sunt "emelele& care auui. Denumirea lor ro3ine !e la orasul Taranta si mai e)act !ela !ansul Tarantella& care are o oarecare legatura cu !enumirea

aian9enului& !eoarece& !ua ce aian9enul Tarantul musca unom& acesta era ne3oit sa se miste intens in ritm !e !ans& entru aelimina to)inele !in organism. Aceste miscari & au !at numele

aian9enului Tarantul.$o&inele sunt mortale pentru artropode care sunt

atacate de catre Tarantela. Asupra mamiferelor to&ineleactionea-a mai putin. le pot provoca tul%urari esentiale numai inca-uri rare provocand actiuni hemolitice locale. in to&ineleTarantulei a fost i-olat un peptid care are o actiune specificaasupra muschilor mamiferelor. Kreutatea moleculara apolipeptidului este de 11.777 care include 174 de aci-i aminici cuinclu-iuni de sulf. Ga temperaturi mai mari de 67U; activitatea


su%stantei se inactivea-a complet. Se presupune ca aceste to&ineau o perspectiva pentru o%tinerea unor preparate farmaceutice noi.

n interes deose%it il pre-inta si paian,enii rapitori depasari. Sau inregistrat aproape 1.577 de specii. Acestea se

intalnesc in America Africa pe insulele SriGana Australia.nele specii ating pana la 1711cmdar toate sunt nocturne sirapitoare. Dentru prima data speciile de paian,eni rapitori au fostdescrise de catre .S. erian care a o%servat cum paian,enii atacapasarile ;olli%ri. ar mai tar-iu sa constatat ca paian,enii rapitorise hranesc cu diferite specii de artropode cu pui de pasari simamifere nou nascute. Acesti paian,eni isi petrec viata in ar%ori.nele specii sapa gauri in sol unde isi petrec o parte din viata.

Daian,enii din Australia sunt cei mai veninosi si ataca orice fiintapentru a se apara. Klanda lor contine pana la 6mg de venincantitate care poate omora 277 de hulu%i 177 de so%olani 4iepuri iar o concentratie de 7775mg de to&ine omoara %rostele intimp de 15 min. Aceeasi concentratie de to&ine omoara serpi cu olungime de 57 cm.

To)inele aian9enilor ornito"agi actionea-a directasupra sistemului nervos central stopand complet miscarile

victimei. Animalele muscate de acest paian,en se afla intro starede somnolenta pana la moarte. ai intai se opreste respiratiaapoi%ataile inimii. Se presupune ca to&inele accelerea-aeliminarea acetilhalinei din sistemul nervos periferic.

0amenii muscati de acesti paian,eni dupa apro&imativ 15minute simt o durere de cap apoi apare o%oseala si somnolentasla%este respiratia si %ataile inimii. ;a-uri de deces sunt rare dar inma,oritatea ca-urilor apar halucinatii si o stare de rau. +evenireaorganismului uman la starea normala se petrece in timp de 1712ore.

Droprietatile to&inelor e&trase din paian,enii ornitofagi indicautili-area acestor su%stante in reglarea somnului in ca-urile deinsomnii.

In Laos din paian,eni se pregatesc comprimate care seadministrea-a oamenilor iritati pentru calmare.


Daian,enii o%isnuiti de culoare gri cu cruce care se intalnescin regiunea noastra (+omania ) prin paduri case soproane continto&ine dar nu sunt atat de puternuce ca sa provoace moarteaomului. In cele mai multe cat-ri pot provoca ameteli si

indispo-itii. $o&ina aian9anului gri cu cruce este o su%stantagelatinoasa tul%ure care se inactivea-a la o incal-ire de 177U;.ste o su%stanta de tipul neuroto&inei. 0 cantitate insemnata esteinclusa in ouale de paian,en. $o&inele e&trase din acest paian,enprovoaca scaderea tensiunii arteriale la caini. Ga actiunea cu do-emai mari apar ameteli si uneori moartea. ecanismul de actiune alacestor to&ine inca nu este cunoscut dar se presupune ca are oactiune hormonala. Au fost propuse multe remedii pe %a-a

e&tractelor din paian,eni pentru reglarea tensiunii arteriale. Dentruaceasta se face o e&tractie din 37 de paian,eni in untdelemn carese tine la soare timp de 3 -ile. Acest preparat poate fi utili-at sipentru a%sor%tia petelor maronii de pe pielea omului.

Droprietatile specifice au fost depistate si la paian,enulLa)acelus reslus care locuieste in sudul SA. l se ascunde inscoarta ar%orilor sau in diferite scor%uri de piatra. In timpulatacului mai intai improasca victima cu saliva apoi apuca ,ertfa cu

picioarele dinapoi. Atacul acestor paian,eni asupra oamenilor inregiunea lor de e&istenta se numeste la)acilizm sau arahni!ismnecrotic.$o&inele paian,enului provoaca necro-e si hemi-e pepielea si pe muschii omului. In compo-itia to&inelor e&trase dipaian,enul La)acelus reslus sunt incluse proteine specificehemoli-ine si lecitina-e. Aceasta compo-itie duce la inactivareacomplimentelor ;1;! la om iar la so%olani %lochea-a numaicomplimentul ;1 provocand actiunea sistemului imunitar.

Ga ora actuala paian,eni nu se mai utili-ea-a in farmaceuticadeoarece inca se acumulea-a informatii despre proprietatile acestororganisme. Sunt cunoscute unele proprietati ale pan-elor depaian,en folosite de acestia pentru prinderea victimelor. Acestaien9enis dupa unele informatii stravechi are proprietatea dea coagula sangele in timpul traumelor si in timpul aparitieifrisoanelor.


Daien,enisul poate fi asemanat cu matasea artificiala numaica este cu mult mai dur. a poate suporta o greutate de 47261gmm^ in comparatie cu matasea artificiala care suportanumai 43g. Aceasta duritate este suficienta sa tina la deplasarea

paian,enului. Daian,enul elimina din glandele sale 3 tipuri deZZpaien,enisZZ8 1. durpentru plasa propriu-isa 2. lipicioasapentrucaptivarea victimelor 3. amorfapentru invelirea pupelor.Incompo-itia chimica a paien,enisului sunt inclusi doi aminoaci-iprincipali glicina si alanina. In unele ca-uri predomina cisteina.;ercetarile efectuate cu a,utorul rengenoscopiei contemporane audemonstrat ca moleculele proteice in unele segmente alepaien,enisului au o conformatie cristalica asemanatoare unor

cristale lichide. Acest fapt e&plica si potentialul de duritate alfi%relor ZZpaien,enisuluiZZ.Bn e"ect curati3 il au si rorietatile to)inelor e)trase !in

scorioni ( rerezentanti ai "amiliei Arahni!e. +ana in rezentsunt !escrise aro)imati3 / !e secii. Aceste "iinte& au atrasatentia biologilor rin "atul ca ot e)ista mai mult !e un an !e

zile "ara hrana& astran!u0si acti3itatea. Aceasta rorietatein!ica e)istenta unui metabolism seci"ic acestor organisme si

"oarte greu !e inteles la ora actuala& !ar necesar stu!ieriiro"un!e entru mo!elarea acestor organisme. To)inele& caresunt eliminate !e scorion rerezinta o masa 3ascoasa& utintulbure& care se oate !izol3a in aa& !ar nu in alcool& eter siacetona. u0si schimba comozitia la o incalzire !e ?UC intr0un tim scurt& !ar la o incalzire !e !urata& 1 !e minute& to)inase inacti3eaza. Bn scorion oate elimina aro)imati3 &80&' ml!e to)ina. Actiunea to)inei !e scorion asura altor organisme&inclusi3 a mami"erelor este ime!iata si actioneaza mortal. Ast"el&sobolanii mor !ua % !e minute !e la muscatura scorionului.Cunoscan!u0se "atul ca numai aricii sunt !usmaniiscorionilor& acestia sunt rezistenti la actiunea acestor to)ine.

5emolim"a scorionilor este la "el !e to)ica& ca si to)ineleseci"ice eliminate !e acestia. Dua anumite in"ormatii&scorionii sunt mai 3eninosi la s"arsitul 3erii. To)inele


scorionilor & !ua structura biochimica& sunt asemanatoare cucele ale 3ierelor. De aceea& !aca un organism a obtinutrezistenta la to)inele 3ierei& el este imun si la cele alescorionilor.

$o&inele scorpionilor actionea-a in doua moduri8 primulcomponent actionea-a asupra sangelui si a peretilor vaselorsangvine si se inactivea-a daca este supus incal-irii pana la "7U;.;omponentul doi are o actiune neurotropa si este re-istent latemperaturi de P"7U;. Dolipeptidele to&inei pot actiona diferit 8unele au o actiune puternica asupra mamiferelor insectelor siarahnidelor si includ 67!7 aminoaci-i. Altele sunt mai scurte Hpana la 37 de aminoaci-i. In afara de peptide in componenta

to&inelor sunt incluse en-ime8 fosfolipo-e acetilhalinestero-efosfato-e acide hialuranida-e ri%onuclea-e etc.Into&icatiile actionea-a asupra organelor parenchimatice in

primul rand asupra ficatului si rinichilor provocand frisoane %ataidese ale inimii si respiratie intensa. Aceste simptome sunt urmatede aparitia vomei durerilor de cap greturi ameteli somnolenta siteama de moarte.

Sa dovedid ca partea posterioara a corpului scorpionilor

include de 2! de ori mai multe to&ine in comparatie cu parteaanterioara si de 2!' de ori mai multe decat in mem%relepaian,enului. ;oncentratia cea mai mare de to&ine din corpul unuipaian,en se acumulea-a in lunile augustseptem%rie. 0 concentratiemare de to&ine este inclusa si in oua. Includerea unor concentratiimici de to&ine in organismul cainilor si pisicilor au demonstrat caduce la micsorarea tensiunii arteriale iar in concentratii mariprovoaca frisoane si chiar moartea animalelor.

Informatiile e&istente indica faptul ca to&inele scorpionilorsunt de natura hormonala si ridica cantitatea de glicemie in sangeleorganismului si stimulea-a evident functia pancreasului ceea ceprovoaca eliminarea insulinei amila-ei si tripsinei. In unele ca-urito&ina scorpionilor provoaca pancreatite.

ecanismul de actiune al to&inelor este legat de disfunctiamem%ranelor celulare si al continuitatii curentului %iologic in


organism. Su% influenta to&inelor e&trase din scorpioni sedereglea-a canalele de transport al natriului ceea ce duce ladisfunctia multor procese vitale.

0%tinerea to&inelor din scorpioni este un procedeu foarte

complicat in crescatorii speciale pentru scorpioni care e&istanumai in Asia si de aceea costul acestor su%stante %iologic activeeste foarte mare. n gram de venin se poate o%tine dinapro&imativ ".777 de e&emplare. Dentru colectarea acestor to&inese construiesc instalatii speciale unde su% influenta curentuluielectric cu o anumita intensitate scorpionii elimina to&inele.

Scorionii sunt si ei sensi%ili la to&inele lor reactionande&act ca celelalte organisme numai ca sunt necesare concentratii

mult mai mari. (roprietatile scorpionilor sunt descrise si la romanifilisoful +els)! care recomanda veninul pentru stoparea#emoragiilor. +n '#ina antica! scorpionii se includeau in ulei! latemperaturi inalte si apoi ! dupa racire se aplicau in urec#i! avando actiune antiinflamatoare. +n 'oreea! scorpionii sunt maruntiti si

folositi pentru frectii! in afectiuni reumatice si radiculit. Avicena!descrie o reteta de utilizare a scorpionilor pentru dizolvarea

pietrelor la rinic#i. (entru aceasta se prind 40 scorpioni vii! sepun intrun cazan curat! se acopera cu malai si se pun intruncuptor! care se incalzeste cu ramuri de vita de vie !bine uscate. &eincalzeste cazanul pana aproape de inrosire si se lasa pestenoapte. 3imineata! se administreaza! pe stomacul gol! un ceai

preparat dintro ligurita de produs din cazan! care dizolva pietrelede la rinic#i! acestea eliminanduse in fragmente! odata cu urina.

;u regret multe din retetele antice nu au fost luate in seriosde farmacistii contemporani si au ramas fara atentie pana acum.

UTILI;AREA 6IERMILOR IN FARMA#IE


a,oritatea oamenilor au au-it despre utili-area liitorilor intratarea varicelor de pe mem%rele inferioare. Dana acum suntdescrise 27 de specii. #u toate speciile de liitorisunt curative sideaceea inainte de a aplica unguentele in scop curativ este

necesara o documentare riguroasa. Se selectea-a numai lipitorilemedicinale care se deose%esc dupa culoare. le au partea dorsalade culoare ver-uie sau %runroscata. n criteriu mai sigur estepre-enta a doua dungi intrerupte de culoare gal%enorange caresunt pe toata lungimea corpului. Liitorile medicinale aumandi%ulele %ine de-voltate si produc muscaturi adanci in tesutulcutanat. ;elelalte specii produc muscaturi periferice si nu pot sugemult sange. Gipitorile din spatiile acvatice pot patrunde deseori in

timpul adapatului vitelor in tractul digestiv al animalelor unde seprind de pereti intestinali provocand traume si chiar moarteaanimalelor.

na dintre cele mai raspandite lipitori din uropa de st este5iru!o a""icinalis. Ga acesti indivi-i partea a%dominala este%runa cu pete gal%ene sau %rune si pre-inta sase dungi gal%ene cupete negre. ;orpul lipitorilor este alungit spre partea anterioaracare este ascutita si are '7177 de inele. In partea anterioara

pre-inta mandi%ule %ine de-voltate cu apro&imativ 1"7 dedintisori cu care se prind puternic de pielea omului pe care osparg pana a,ung la vasele sanguine de unde sug intens sange. Intimp de 37 de minute o lipitoare poate a%sor%i 37 de ml de sangemarindusi de 34 ori volumul.

tili-area lipitorilor pentru tratarea sistemului sanguin prinintroducerea unor en-ime specifice in sistemul circulator estecunoscuta inca din timpurile stravechi. In multe din descrierileantice se vor%este despre utili-area lipitorilor in scop curativ.Astfel lipitorile folosite nu sunt nici prea tinere nici prea %atranecu greutatea de la 1g pana la 5g. Se pot mentine cateva -ile intrunvas cu apa curata la temperatura de 2725U;. Apa se schim%a infiecare -i. upa utili-area pe pielea picioarelor afectate de varicesau cu vase sparte lipitorile tre%uiesc limpe-ite. Initial acestea auo po-itie de ou. Ga pacientii cu tensiunea arteriala marita lipitorile


se pun dupa urechi iar in ca-urile insulturilor se pun dupa ceafa. Inaceste ca-uri se recomanda utili-area a pana la 27 de lipitori. eo%icei se aplica de la 4 la 27 de lipitori.Dentru a stopa procesul dea%sor%tie lipitorile se apuca cu degetele de la ,umatate si se strang.

In acest ca- sangele se intoarce in cavitatea %ucala si lipitoarea sedesprinde de corp.

In timpul a%sor%tiei lipitorile elimina in sange o proteinanumita hiru!in care are proprietati anticoagulante si inactivea-a

rotrombina. Saliva lipitorilor include si componenti de tipulhistaminicelor care provoaca dilatarea vaselor sangvine.

upa sta%ilirea proprietatilor hiru!inei folosita des inmedicina a aparut o noua directie numita hiru!ateraia care se

practica mult in unele tari europene mai ales in area *ritanieunde doctorul +. SaNer a fondat in 1'"4 in Se%s o societatespeciala de hiru!ateraie! care se ocupa cu cresterea lipitorilor siutili-area lor in tratarea afectiunilor cardiovasculare mai ales aspasmeloracteriilor coronare trom%ofle%ite hipertoniilor si inscopuri de rea%ilitare dupa interventii chirurgicale. Drincipiul actival lipitorilor este hiru!ina utili-area careia este descrisa in%revetul nr.34325'6 din SA.

Acum sunt la%oratoare speciali-ate in cresterea speciilor delipitori care pot fi comerciali-ate pentru centre farmaceuticeputand fi utili-ate doar su% supravegherea medicilor. Intrunla%orator speciali-at de marime optima intrun an de -ile pot ficrescute pana la 5 milioane de lipitori.

Gipitorile mai au insa proprietati care inca nu au fostcercetate. Asa spre e&emplu R.S. Samalnic descrie o retetaconform careia lipitorile se coc de vii intro tigaie cu ulei unde seadauga acid acetic.Aceasta solutie se utili-ea-a pentru stopareacresterii parului in locurile nedorite.

in clasa viermilor inelari in medicina naturista se maiutili-ea-a si viermii o%isnuiti (viermii de ploaie). In inlanda estedescrisa o reteta veche dupa care se aduna viermii intrun ghemse pun intrun vas de metal inchis si se lasa la soare pana cand din


viermi se elimina un lichid lipicios care se filtrea-a si se folosestepentru afectiuni ale ochilor.

In +usia viermii se utili-ea-a altfel. Se iau ghemele deviermi se acopera cu un strat de sare si se lasa cateva ore pana

cand se elimina o solutie care se filtrea-a si se foloseste pentrutratarea eratitelor la ochi atat la om cat si la animalele domestice.

In Dolonia viermii se macerea-a apoi se amesteca cu alcoolde !7J si solutia o%tinuta se foloseste la tratarea reumatismului.

In ;auca- viermii se sarea-a apoi se maruntesc pana laformarea unei paste care se utili-ea-a la stoparea hemoragiilor.

..Sleret scria in cartea sa in 1!'3 numita ZZarmaciaZZsau ZZStiinta despre fa%ricarea medicamentelor ZZ ca8 viermii de

ploaie se amesteca cu acid citric si se face masa, cu acea solutiepentru disparitia convulsiilor si frisoanelor.In retetele antice descifrate se descriu retete de o%tinere a

preparatelor pentru tratarea eratitelor oculare. In acest scop seaduna viermii de ploaie se pun intrun vas in care se lasa pana laputrefactie moment in care din ei se elimina un ulei gras careeste folosit pentru tratarea afectiunilor ochilor in special pentrutratarea erato-elor.

0 alta reteta de utili-are a virmilor inelari indica folosireaacestora pentru ridicarea potentei se&uale 8 se aduna 37 de viermise usuca se maruntesc pana la formarea unei pudre care seamesteca cu 3inca minor iar din produsul re-ultat se inghite cateo lingurita inainte de somn.

ai e&ista insa retete care nu au putut fi descifrate pe %a-acarora se stopau infectiile cutanate durerile de urechi se stopaal%irea parului se regla tensiunea arteriala s.a.m.d.

edicina contemporana considera insa ca retetele anticeinclud profetii care nu sunt clare din punctul de vedere al actiuniilor si de aceea nu sunt luate in serios. ar de-voltarea tehnicostiintifica va aprecia in viitoraceste informatii la adevarata lorvaloare si va descifra proprietatile su%stantelor active e&trase dinviermii inelati.


In lucrarile lui S.D.Digulschii se spune cain timpul inmultiriiviermii inelati devin to&ici deoarecein luna iunie in multe ca-uridaca gainile se hranesc cu viermi pot muri. &tractele efectuate dinviermi in concentratie de 72ml omoara o vra%ie iar la so%olani

provoaca parali-ia si apoi moartea. In timpul iernii acestesu%stante to&ice dispar.

In lucrarea Iz3orul sanatatii& scrisa !e autorul chinez+an Sum& sunt amintite cateva retete de utili-are a viermilorinelari pentru tratarea epilesiei. Dentru aceasta se colectea-a intrun pahar de 177ml viermi care se spala in vin de strugure dupacare se pun in untdelemn si se lasa 37 de -ile la soare. Su%stantao%tinuta poate fi folosita pentru frectii in tratarea reumatismului.

Au fost descoperite informatii pretioase si despre 3iermiirosiide su% scoarta copacilor si despre viermii de mare din care afost e&tras telepinul care poate fi utili-at ca un preparat antifungicpentru tratarea mico-elor cutanate.

0 ;2 *r

T0 *r 0 *

In viermii de mare au fost depistate su%stante %iologic activecu actiune eratolitica care influentea-a mem%ranele celulare alesistemului nervos.

nele specii ale viermilor de mare includ su%stanta homarinsi trihamelin. Drima intensifica functia inimii iar a douaactionea-a asupra functiei neuronilor. In acesti viermi a fostdepistat pigmentul de tipul banelin si cel anhi!robanelin caresunt to&ici pentru proto-oare. Aceste su%stante pot fi utili-atepentru o%tinerea preparatelor pentru tratarea infectiilor provocatede aceste microorganisme. in viermi au fost o%tinute si su%stante%iologic active asupra unor tipuri de tumori care inca nu au foststudiate suficient.


Descarii ,apone-i au o%servat ca daca unele insecte sease-au pe viermii cu care prindeau peste in scurt timp dispareau.Astfel din viermii respectivi sa e&tras un nou insecticida!an care se utili-ea-a cu succes in protectia ore-ului de

insecte daunatoare.

ormula padanului si a nepisto&inului8

3; ;3 3; ;3 # #

S S 2#0;S S;0#2 NEORISTOIN $ADAN

0%tinerea insecticidului a!an este un e&emplu clar demodelare a unor su%stante %iologic active din organismulviermilorla care sa gasit o aplicare directa si sa pus in practica.


UTILI;AREA FEROMONILOR IN RE5LAREA#OM$ORTAMENTULUI OR5ANISMELOR 6II

Fero!onii sunt su@stante care, eli!inanduse din

organis!ul unui ani!al, (rovoaca a(aritia unui !iros saugust, care re(rezinta un se!n, un indicator& Asa cu!, s(reee!(lu, eli!inarea unor -era!ani indica Botarul de actiuneal unui ani!al, sau, atrage seul o(us (entru i!(erecBere&5landele care eli!ina -ero!onii sunt localizate in locuridi-erite ale cor(ului& S(re ee!(lu, la cer@i si antilo(e sunt in(artea su(erioara a ocBilor si este su@ -or!a unei su@stantevascoase, de culoare neagra& Masculii eli!ina acest -ero!on,

(entru asi inse!na teritoriul de actiune&La ele-anti, glandacare eli!ina -era!ani, este situata intre ocBi, la ca!ile (es(ate, la !ai!ute este situata su@ !e!@rele anterioare, lavul(i este la @aza cozii, la caini (e tal(a (iciorului, la crocodilin regiunea anusului si in ti!(ul i!(erecBerii glandele a(ar inregiunea gurii&

Klandele care elimina feramani sunt %ine de-voltate la multedin mamifere si sunt mai des intalnite la masculi. Ga femeleferamanii se elimina numai in timpul imperecherii si ele auproprietatea de a stimula potenta se&uala a masculilor.

&ista si alt tip de su%stante care nu atrag partenerii ci iiresping. Aceste su%stante provoaca un miros care respingdusmanii lor sau ii ametesc pentru ai prinde. Se stie faptul cadihorul elimina o su%stanta care provoaca ameteli la gainisu%stanta pe care ei le capturea-a usor. Aceasta su%stanta esteprodusa si de vulpi iar femelele inainte de nastere elimina o

su%stanta care indepartea-a celelalte animale de ea.In Asia su%stantele cu o structura de tipul musconului se

utili-ea-a pentru tratarea insomniei anemiilor isteriilor sifrisoanelor la copii.

;2


(;2) ; ;2 (;2) ;2 ;2

; ;

0 0 S;0# BAG$0#

ar su%stantele repelente de tipul musconului si e&altanuluiprovoaca diaree ameteli si greata. In fiecare an unii specialisti in

homeopatie pleaca in nordul Si%eriei unde omoara reni pentru ado%andi muscon. in 177 de animale se e&trag apro&imativ 37gde su%stanta %iologic activa.

ste %ine cunoscuta o su%stanta %iologic activa eliminata decastori care dupa indicatiile multor vraci poate fi utili-ata inreglarea tensiunii arteriale eliminarea infectiilor tesutului mucospentru tratarea afectiunilor sistemului nervos. In ultimul timpsu%stanta activa eliminata de castori este utili-ata in parfumerii

pentru o%tinerea unor parfumuri de inalta calitate.Renii elimina o su%stanta mirositoare care se descrie inretetele ti%etane su% denumirea de lu3ai. Aceasta su%stanta seutili-a in timpurile stravechi pentru ridicarea potentei se&uale sipentru pofta de mancare.

eromonii ,oaca un rol decisiv in comportarea multor speciide animale dar informatiile e&istente nu sunt suficiente pentru aface unele conclu-ii credi%ile.

OCTINEREA MEDI#AMENTELOR DIN


*#OARNE, #O$ITE, UN5:II+

Su%stantele %iologic active o%tinute din erato-e (coarneunghii par cochilii de raci) sunt amintite in lucrarile faraonilor cu

3.!77 de ani in urma si in -ilele noastre. Asa spre e&emplu saudescifrat retete aplicate de mama imparatului ata care se utili-apentru cresterea parului. +eteta era facuta din gheare de cainecopite de magar si flori de palmier care se fier%eau in ulei pana lao%tinerea unei mase dense care se aplica pe cap in ca-urilecalvitiei.

Sunt cunoscute retete si mai vechi. Dan Sum descrie inlucrarea sa L I-vorul SanatatiiF o reteta o%tinuta din coarne !e

bo3ine care se ar! iar cenusa o%tinuta se amesteca cu ulei si seutili-ea-a pentru tratarea epilepsiilor. Cenusa obtinuta rinar!erea coitelor !e orci se utiliza entru intarirea !intilor si a!iurezului *reglarea urinarii,. In aceeasi carte sunt !escrise

rearate obtinute !in coarne !e reni& care se uneau in cutor&se "ierbeau cate3a ore& iar ro!usul obtinut se a!ministra!imineata e stomacul gol& entru tratarea heatitelor& atuberculozelor& a !ezinteriei si a a"ectiunilor urinare.

;itind informatiile din lucrarile preistorice de multe oriacestea par comice si naive dar daca privim lucrurile altfel nedam seama ca ele sunt informatii rationale. ;oarnele copitele sighearele de animale contin o su%stanta numita keratin care este oproteina cu functii de aparare ale organismelor care o poseda.Su%stanta este re-istenta la incal-ire la actiunea mediilor acide sialcaline. Reratina contine o cantitate mare de compusi ai sulfului sia aminoaci-ilor care la ardere se transforma in alti compusi aisulfului eliminanduse in acest proces un miros specific. Sulfuleste utili-at pe larg in farmacologie iar acum se cunosc cu multmai multe metode de e&tragere a acestuia.

In medicina populara din Asia se utili-au nu numai coarnelerenilor ci si tendoanele dintii oasele creierul sangele carneapielea ve-ica %iliara care dupa o prelucrare (de cele mai multe oriardere) se recomandau pentru tratarea anemiei a o%oselii a


disfunctiei organelor se&uale pentru im%unatatirea meta%olismuluidupa operatii si multe altele.

ulte din retetele antice folosite in 0rient se utili-ea-a chiarsi in -ilele noastre.

edicii din 0ccident nu recunosc tratamentele preistoriceparandulise prea arhaica o%tinerea si utili-area lor. #u se poateconcepe ca acelasi preparat sa fie %un pentru afectiuni diferite dartotusi unii medici si %iologi au inceput sa ia in serios acesteinformatii preistorice moderni-andusi retetele. Asa a aparutpreparatulantocrin o%tinut din coarne de ren (suspensie de 17Jde e&tract in alcool de 57J). Acum multe dintre retetelepreistorice sunt cercetate stiintific prin metode contemporane.

Asa a fost moderni-ata tehnologia de o%tinere aantocrinului preparat din coarne de ren. Su%stanta %iologicactiva se gaseste inclusa in cantitati mai mari in coarnele acestoranimale la diferite stadii de varsta. ;oncentratia masiva se gasestein varfurile coarnelor.

Coarnele renilor si a altor secii !e mami"ere inclu! ogama 3asta !e comusi. In coarnele !e ren se gasesc7 substanteorganice ( /80/& substante anorganice %0%& azot ( N0?

si grasimi. Substantele anorganice contin calciu& magneziu& "ier&siliciu& "os"or& natriu si in cantitati minore 7 nichel& curu& titan&lumb si bariu. In comonenta coarnelor tinere sunt inclusi 8/!e acizi aminici& !intre care& re!ominante sunt 7 glicinul&

rolinul si aci!ul glutanic. Se inclu! si lii!e& in comonentacarora intra7 "os"atitele& cholisterin si eter. Comusii azotului auo actiune mai uternica asura sistemului sang3in& iar lii!eleactioneaza mai mult asura sistemului gastro0intestinal.

In ultimii 37 de ani in ;hina sa organi-at cresterea renilorspecial pentru o%tinerea pantocrinului.

Acum animalele nu se omoara numai pentru utili-areacoarnelor. Acestea se taie o data la 23 ani. Astfel de la un animalse pot colecta de 17 ori coarne pentru su%stanta activa.

(antocrinul e*tras din coarnele de reni au mai multe actiuni.2na dintre ele! este actiunea tonica asupra organismului uman


alta actiune este de stimulare a potentei se*uale la barbati si atreia este de stimulare a coagularii sangelui! dupa traume. 'eamai! importanta actiune a pantocrinului este ridicarea tonusului siimunitatii organismului uman! mai ales dupa infectii si operatii

grele. 3e asemenea! regleaza somnul! in cazurile insomniilor!actioneaza asupra nervosteniei! calmeaza starea oamenilor maiales in timpul menopauzei! regleaza tensiunea arteriala.

(antocrinul este indicat si in cazurile ulcerului stomacal siduodenal! cand stopeaza #emoragiile! si stopeaza procesul de

formare a cirozei in cazurile #epatitelor. (antocrinul! ademonstrat un efect deosebit in timpul razboiului! cand! a fost

foarte util in timpul operatiilor c#irurgicale! stimuland tratarea

ranilor. Acum! pantocrinul este util si pentru tratarea animalelor!mai ales a cainilor! dupa diferite tipuri de interventii c#irurgicale.(entru prepararea pantocrinului! se taie coarnele de la reni!

nu mai mici de 9 ani de zile. (antele coarnele ) se pot conservamai multi ani de zile. Dle! se maruntesc pana la formarea unei

pulberi! care se acopera cu alcool etilic de 60I si se tine laintuneric J5 zile. Apoi! se filtreaza si continutul este un lic#id deculoare galbena! cu un miros slab de fenol.

+n practica vracilor c#inezi! pantocrinul se utiliza sub formade pulbere cate 0!54g)! sau suspensie cu pulbere 40:900). +nAfrica! se utilizeaza coarne de antilopa. (ulberea ! se utilizeaza caun preparat antispasmic! calmant si pentru reglarea temperaturiicorpului.

Au fost facute incercari de utili-are a coarnelor de %ovineo%tinute de la a%ator care sau preparat in diferite forme dar niciun procedeu nu sa finali-at. Sa constatat ca e&tractele din coarnesi copite de %ovine contin acidul gluta

Documents

Fauna in Tratarea Si Alimentarea Omului