67
F 84.07/Ed. 06 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea de INGINERIE 1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ 1.4. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE 1.5. Ciclul de studii LICENŢA 1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER 1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei ANALIZE FIZICO-CHIMICE IN INDUSTRIA ALIMENTARA 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa 2.3. Titularul activităţilor de laborator Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana/Ş. l. dr. ing. GROSU Luminiţa 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare ES 2.7. Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei: DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI 3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 2 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 70 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 28 Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 26 Tutoriat 4 Examinări 20 Alte activităţi (precizaţi): - 3.7. Total ore studiu individual 80 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Numărul de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Chimie analitică I şi II 4.2. de competenţe Chimie organică I şi II, Chimie fizică şi coloidală , Electrochimie si coroziune 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Mijloace video, calculator; 5.2. de desfăşurare a laboratorului Cunoaşterea şi respectarea normelor SSM şi PSI; MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FD _IPA_III

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.2. Facultatea de INGINERIE

1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.4. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1.5. Ciclul de studii LICENŢA

1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER

1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ANALIZE FIZICO-CHIMICE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa

2.3. Titularul activităţilor de laborator Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana/Ş. l. dr. ing. GROSU Luminiţa

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare ES

2.7. Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei:

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 2

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 70 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 26

Tutoriat 4

Examinări 20

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 80

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Chimie analitică I şi II

4.2. de

competenţe Chimie organică I şi II, Chimie fizică şi coloidală , Electrochimie si coroziune

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Mijloace video, calculator;

5.2. de desfăşurare a

laboratorului Cunoaşterea şi respectarea normelor SSM şi PSI;

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 2: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la principiile de bază ale

analizelor fizico-chimice.

Deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor

experimentale aplicate în analizele chimice specifice industriei chimice,

biochimice, alimentare şi controlul de calitate precum şi analizele privind

mediul înconjurător.

Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din

domeniul proceselor şi exploatării instalaţiilor din lanţul agroalimentar.

7.2. Obiectivele specifice Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice privind

analizele fizico-chimice şi instrumentale cu aplicaţii în industria chimica si in

domeniile conexe.

Aplicarea strategiilor de perseverenţă, rigurozitate, eficienţă şi

responsabilitate în muncă, punctualitate şi asumarea răspunderii pentru

rezultatele activităţii personale, creativitate, bun simţ, gândire analitică şi

critică, rezolvarea de probleme etc., pe baza principiilor, normelor şi a

valorilor codului de etică profesională în domeniul ingineriei chimice si in

domeniile conexe.

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore

Met. de

predare Obs.

1. Metode de separare. Clasificarea metodelor de separare. Principii fundamentale

si caracteristici. Introducere in cromatografie - istoric, caracteristici, nomenclatura,

clasificare. Echilibrul de distribuţie si dinamica migrării cromatografice. Aspecte

generale, faze staţionare si faze mobile, aparatura, tehnici analitice si modalităţi de

detectare ale efluentului din coloana.

4

Expunere asistată

de video

proiector,

conversaţie,

explicaţie,

dezbatere; 2. Cromatografia plana. Cromatografia pe hârtie. Cromatografia pe strat subţire.

Cuplarea cu alte tehnici. Cromatografia preparativă. Tehnici de lucru si aplicaţii.

3

3. Cromatografia pe coloana in faza lichida şi aplicaţiile sale. Cromatografia de

lichide de înaltă performanţă (HPLC).

2

4. 4. Cromatografia de gaze. Aparatură. Analiza calitativă. Analiza cantitativă. Aplicaţii. 3

5. Electroforeza. Principii si clasificarea metodelor de electroforeza. Electroforeza

in mediu liber. Electroforeza in medii stabilizante. Aplicaţiile metodelor de electroforeza.

3

6. Spectroscopia optică. Principii fundamentale. Interacţiuni materie-undă. 2

7. Spectroscopia atomică. Emisia atomică. Absorbţia atomică. Aparatura si

aplicaţii.

3

8. Spectroscopia moleculară Spectrometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil.

Principiu. Tranziţii de energie electronică. Noţiuni specifice spectroscopiei în UV-VIS.

Aparatura. Aplicaţii .

4

6

.1.

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

C1 Identificarea, descrierea si utilizarea adecvata a noţiunilor specifice ştiinţei alimentului si siguranţei

alimentare.

C1.1 Descrierea si utilizarea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza din ştiinţa alimentelor (definita in

termeni multidisciplinari), referitoare la structura, proprietăţile si transformările componenţilor si

contaminanţilor alimentari pe parcursul lanţului agroalimentar.

C3 Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime până la

produs finit.

C1.3. Aplicarea principiilor si metodelor de baza din ştiinţa alimentelor pentru soluţionarea problemelor

inginereşti si tehnologice, inclusiv cele legate de siguranţa alimentelor.

C4 Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte.

C4.4 Utilizarea de criterii şi metode standard de evaluare a unui produs alimentar material sau virtual şi de

apreciere calitativă a derulării etapelor unui proiect, într-un cadru conceptual definit şi delimitat.

6.2

.

Co

mp

.

tran

s.

-

Page 3: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

9. Emisia moleculară. Fluorescenţa. Fluorescenta cu raze X. Aplicaţii. 2

10. Spectroscopia în IR. Principiu. Modurile de vibraţie ale unei molecule. Spectre

şi utilizarea lor. Aparatura. Spectrometru cu dispersie. Spectrometru cu transformată

Fourier. Aplicaţii. Interpretarea spectrelor IR. Întocmirea unei biblioteci de spectre IR de

referinţa. Aplicaţii.

4

11. Metode bazate pe difuzia radiaţiei electromagnetice. Nefelometria.

Turbidimetria. Aplicaţii.

3

12. Alte metode optice de analiză. Refractometria. Polarimetria. 3

13. Rezonanţa magnetică nucleară. Principiu. Aparatura. Deplasarea chimică.

Intensitate. Interacţiuni spin-spin. Aplicaţii.

3

14. Spectrometria de masă. Introducere. Aparatură. Tipuri de ioni şi reguli de

fragmentare. Cuplajul CG-SM; CL-SM. Aplicaţii.

3

Bibliografie

1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul

calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

3. LUCA C., DUCA Al., CRIŞAN I. Al. – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1983;

4. PIETRZYIC D.J., FRANK C.W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989;

5. DUMITRESCU V. Gh. – Analiza instrumentală, Rep. Fac. de Tehn. Chimică (I. P. Bucureşti), 1990;

6. PELE Maria – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Editura Matrix Rom Bucureşti, 1999.

7. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală, Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-

Napoca, 2006.

Bibliografie minimală

1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul calităţii

alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

3. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală,Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-Napoca,

2006.

Aplicaţii (laborator) Nr.

ore

Met.de

predare Obs.

1. Instructajul SSM si PSI. Prepararea soluţiilor tampon. 2 - explicaţie,

dezbatere;

- activitate exp.

individuală şi în

echipă (2-3

studenţi);

2. Determinarea unor constante : vâscozitate, densitate, umiditatea aerului si punctul de

rouă.

2

3. Cromatografia pe coloană. Separarea unui amestec de albastru de metilen si

fluoresceina.

2

4. Coloane cu schimbători de ioni. Determinarea capacitaţii de schimb ionic. 2

5. Cromatografia pe hârtie şi pe strat subţire. Separarea unui amestec de indicatori de pH. 2

6. Cromatografia de gaze.

Separarea prin electroforeză a unui amestec de aminoacizi sau proteine.

2 vizita laborator

de analiza (DSV)

7. Fotometria de emisie atomică în flacără (Flamfotometria) – Determinări calitative şi

cantitative (Na, K, si Ca).

2 - explicaţie,

dezbatere;

- activitate exp.

individuală şi în

echipă (2-3

studenţi);

8. Colorimetrie şi spectrofotometrie – Analize cantitative. Determinarea

spectrofotometrica a ionului fosfat.

2

9. Refractometria. Determinarea substanţei uscate si indicelui de refracţie. 2

10. Polarimetria. Determinarea rotaţiei specifice pentru o soluţie de zahar. Determinarea

conţinutului de zahar dintr-un suc de fructe.

2

11. Analize calitative - Înregistrarea si interpretarea spectrelor UV si IR. 2

12. Analize calitative - Interpretarea spectrelor RMN si SM. 2

13. Caracterizarea unui compus pe baza datelor spectrale (UV, IR, RMN si SM). 2

14 Colocviu de laborator. 2

Bibliografie

1. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul

calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

2. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

3. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;

Bibliografie minimală

1. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;

Page 4: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- prezenta activa;

- gradul de înţelegere si însuşire a

conceptelor, teoriilor si metodelor de baza; -

- capacitatea de analiza, de sinteza si de

corelare a cunoştinţelor dobândite;

- notare pe parcurs;

- tema de casa;

- examen final;

20 %

15%

40%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- deprinderile formate;

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

- integrarea si lucrul în echipă;

- urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea

rezultatelor obţinute;

- colocviu final de

laborator;

25%

10.6. Standard minim de performanţă:

- efectuarea integrala a lucrărilor practice

- predarea temei de casa

- 2 puncte la examenul final

Data completării Semnătura titularului de curs,

Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa

Semnătura titularului de laborator,

Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana /

Ş. l. dr. ing. GROSU Luminiţa

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament,

Ş. l. dr. ing. Andrei-Ionuţ SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului,

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

Page 5: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.8. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.9. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE

1.10. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.11. Domeniul de studii Ingineria produselor alimentare

1.12. Ciclul de studii Licenţa

1.13. Programul de

studii/calificarea Ingineria produselor alimentare

1.14. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TEHNOLOGII GENERALE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. dr.ing. MUNTIANU Gabriela

2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E

2.7. Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 2

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 70 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7

Tutoriat 3

Examinări 10

Alte activităţi (precizaţi): 0

3.7. Total ore studiu individual 80

3.8. Total ore pe semestru 70

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie organica.

4.2. de

competenţe Biochimie, Chimia alimentara, Microbiologia produselor alimentare, Principiile nutriţiei umane

Page 6: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerea, expunerea se realizează cu ajutorul unor mijloace de tip videoproiector.

5.2. de desfăşurare a

laboratorului

Ustensile şi aparatură de laborator specifică disciplinei studiate. Termenul predării lucrării de laborator este

stabilit de titular de comun acord cu studenţii.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Construirea unei structuri tehnologice în specialitatea industriei alimentare; Dezvoltarea unor

aptitudini practice generale. Prezentarea materiilor prime de origine vegetala si animală, a principiilor prelucrării acestora si a valorificării, o imagine dinamică a tehnologiilor în continuă evoluţie.

Disciplina se încadrează în profilul facultăţii de a forma ingineri în concordanţă cu cerinţele economiei

de piaţă, care necesită flexibilitate şi capacitate de adaptare bazate pe un orizont larg de cunoştinţe profesionale.

7.2. Obiectivele specifice Asigurarea pregătirii tehnologice a absolventului din punct de vedere a tehnologiilor şi utilajelor, cât şi

a modificărilor fizico-chimice şi biochimice din timpul procesării. Controlul procesului de fabricaţie.

Caracterizarea materiilor prime de origine vegetala şi animală si a produselor finite. Organizarea şi

conducerea proceselor de producţie din industria alimentara.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Materii prime utilizate în industria alimentară. Clasificarea materiilor

prime. Tehnologia fabricării produselor zaharoase. 3 Prelegerea si conversatia

euristica.

2. Produsele alimentare stimulente şi surogatele de cafea. 3 Prelegerea si conversatia

euristica.

3. Tehnologia obţinerii amidonului şi a dextrinelor. 3 Prelegerea si conversatia euristica.

4. Materii prime oleaginoase şi obţinerea uleiului. Tehnologia de

fabricare a margarinei. 3 Prelegerea si conversatia

euristica.

5. Industria legumelor şi fructelor 3 Prelegerea si conversatia euristica.

6. Industria zahărului. 3 Prelegerea si conversatia

euristica.

7. Tehnologia de obţinerea a oţetului .Merceologia ouălor. 3 Prelegerea si conversatia euristica.

8. Tehnologia cărnii şi a produselor din carne.Conceptul de bunăstare a

animalelor. Interrelaţia fiziologică a animalelor cu mediul. Tipurile de carne folosite pentru consum. Boli transmisibile la om prin consum de

carne sau produse din carne.

3 Prelegerea si conversatia

euristica.

9. Tehnologia de abatorizare şi obţinerea carcaselor. Evoluţia cărnii post

- sacrificare. Subproduse comestibile de abator. Subproduse necomestibile de abator. Preparate enzimatice obţinute din subproduse

comestibile de abator.

3 Prelegerea si conversatia

euristica.

10. Tranşarea cărnii – dezosarea şi alegerea cărnii. Tehnologii de conservare a cărnii prin frig. Tehnologii de conservare prin sărare a

cărni.

3 Prelegerea si conversatia euristica.

11. Clasificarea produselor din carne. Tehnologii de fabricare a

preparatelor din carne. Tehnologia fabricării conservelor din carne. Ambalarea, etichetarea, depozitarea şi transportul produselor din

carne.

3 Prelegerea si conversatia

euristica.

12. Industria peştelui. Clasificarea peştelui. Toxine din peşte şi alte specii

acvatice. Infestare cu paraziţi datorită consumului de peşte. Peşte şi

subproduse din peşte. Peşte sărat. Peşte afumat. Tehnologia fabricării

3 Prelegerea si conversatia

euristica.

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

C3. Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la produs finit.

C3.1. Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind tehnologiile agroalimentare C3.5. Elaborarea de proiecte legate de tehnologii si produse specifice industriei agroalimentare

C 4. Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte

C4.1. Descrierea şi utilizarea teoriilor şi metodelor de obţinere a unor produse alimentare noi, cunoaşterea şi înţelegerea tehnicilor şi tehnologiilor de redactare, implementare şi management de proiecte

C4.3. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază de obţinere a produselor alimentare noi sau/şi a metodelor şi etapelor din implementarea şi

managementul de proiecte, explicarea şi interpretarea evoluţiei situaţiilor, proceselor sau fenomenelor din timpul proiectării sau alo implementării.

C 6. Managementul tehnologiilor de valorificare a subproduselor si deseurilor din industria alimentara si asigurarea protectiei mediului

C 6.5. Elaborarea unor proiecte de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară, cu respectarea unor principii şi metode consacrate privind protecţia mediului.

6.2

.Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Page 7: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

conservelor din peşte. Icre salatate de icre, creme de icre şi lapţi. Valorificarea subproduselor din industria peştelui.

13. Procesul tehnologic în industria apelor minerale. Degradarea

produselor alimentare.

3 Prelegerea si conversatia

euristica.

14. Influenţa procesării materiilor prime alimentare şi îmbogăţirea produselor alimentare cu vitamine şi biominerale. Sisteme de

trasabilitate. Principiile HACCP.

3 Prelegerea si conversatia euristica.

Bibliografie

1. 1. Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.

2. 2. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009. 3. 3. Bărbulescu G., - Merceologie alimentară, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,Bucureşti, 2003.

4. 4. Ciobanu D.,Ciobanu R.C., - Chimia produselor alimentare, Editura Tehnica - Info, Chişinău, 2001.

5. 5. Ciobanu D., Leonte M., Dabija A., Tulbure M., - Procese enzime cu aplicabilitate în industria alimentară, farmaceutică şi medicină, Editura Ecozone, Iaşi, 2007.

6. 6. Kathrein I., - Tehnologia industriilor alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1957.

7. 7. Racolţa E., – Tehnologii generale în industria alimentară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007. 8. 8. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia semiconservelor şi conservelor din carne şi peşte, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009.

9. 9. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia cărnii şi a produselor din carne, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010.

10. 10. Valentina D., - Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001.

Bibliografie minimală 1. .Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 2. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Norme de protecţia muncii în laboratorul disciplinei

„Tehnologii generale în industria alimentară”.

2 Metoda de explorare a

realităţii

2. Analiza calităţii ciocolatei. Analiza senzorială (prin metoda

punctajului). Analiza proprietăţilor fizico-chimice a ciocolatei. Prepararea batoanelor de cacao.

2 Metoda de explorare a

realităţii

3. Analiza produselor zaharoase. Examenul organoleptic şi

determinarea bucăţilor întregi, greutăţii, spărturilor, zahărului

presărat şi a greutăţii medii. Proprietăţi fizice şi chimice (umiditate, aciditate la drajeuri cu jeleuri, fructe sau caramel).

2 Metoda de explorare a

realităţii

4. Analiza cafelei. Examenul microscopic. Analiza senzorială

(aspectul boabelor, mărimea boabelor, mirosul, gustul, aroma). Analiza fizico-chimică. Determinarea conţinutului de cafeină.

Băuturi răcoritoare cu cafea.

2 Metoda de explorare a

realităţii

5. Prepararea sucurilor de fructe şi legume. Tipuri de băuturi

răcoritoare din fructe (limonade, cocktail). Concentrate din legume şi fructe.

2 Metoda de explorare a

realităţii

6. Analiza oului. Examinarea ouălor întregi. Examinarea oului

spart. Analiza conservelor din ouă. Aciditatea totală. Capacitatea de rehidratare a prafului de ouă.

2 Metoda de explorare a

realităţii

7. Abatorizarea animalelor. Randamentul de tăiere a animalelor.

Indicii de recuperare a organelor şi subproduselor. Caloul de

transport. Aprecierea calităţii cărnii provenite de la animalele din măcelărie. Determinarea prospeţimii cărnii şi a extractului

apos de carne: analiza organoleptică, analiza fizico-chimică

(pH, coeficientul C)

2 Metoda de explorare a

realităţii

8. Analiza calităţii cărnii de pasăre. Aprecierea prospeţimii cărnii

de pasăre: analiza senzorială, pH, identificarea peroxidazei,

identificarea hidrogenului sulfurat în stare liberă.

2 Metoda de explorare a

realităţii

9. Determinarea calităţii cărnii utilizând extractul de carne.

Examinarea caracteristicilor extractului. Analiza fizico-chimică

(pH-ul, grăsimea, identificarea amoniacului, determinarea

cantitativă a azotului uşor hidrolizabil).

2 Metoda de explorare a

realităţii

10. Preparate din carne (mezeluri). Analiza organoleptică. Analiza

chimică (apa, clorura de sodiu). Analiza altor preparate de

carne. Analiza organoleptică. Analiza fizico-chimică (pH, clorura de sodiu, azotiţi, dozarea amidonului, capacitatea de

reţinere a apei prin metoda presării, capacitatea de hidratare a

cărnii).

2 Metoda de explorare a

realităţii

11. Verificarea calităţii semiconservelor şi conservelor din carne.

Verificarea ambalării şi marcarea. Determinarea conţinutului

de carne şi grăsimii şi a greutăţii nete. Proprietăţile organoleptice. Proprietăţile chimice: clorura de sodiu, azotul

uşor hidrolizabil.

2 Metoda de explorare a

realităţii

12. Determinarea unor indici calitativi la peşte. Analiza senzorială

a peştelui proaspăt,congelat/decongelat. Determinarea părţii comestibile. PH-ul. Azotul din trimetilamină. Determinarea

compoziţiei chimice a cărnii de peşte. Conţinutul de apă.

Cenuşa. Grăsimea.

2 Metoda de explorare a

realităţii

Page 8: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

13. Controlul calităţii produselor de pescărie. Analiza senzorială a peştelui sărat şi peştelui afumat, a icrelor şi a conservelor şi

semiconservelor de peşte. Determinarea masei nete şi a

proporţiei de peşte cu adaosuri solide. Determinarea azotului uşor hidrolizabil. Identificarea amoniacului. Clorura de sodiu.

Determinarea acidităţii icrelor.

2 Metoda de explorare a realităţii

14. Verificare semestrială 2 Metoda de explorare a realităţii

Bibliografie

1. Leonte M., Tehnologii generale în industria alimentară. Note de curs. Editura Alma Mater, Bacău, 2007.

2. Leonte M., Aruş A., Pircu N., Tehnologii generale în industria alimentară Lucrări de laborator şi îndrumar de proiectare. Editura Alma Mater, Bacău, 2007.

3. Brad Segal, s.a., Determinarea calităţii produselor alimentare, Ed. Ceres, Bucureşti, 1983.

4. Brad Segal, Rodica Segal, Tehnologia produselor alimentare de protecţie, Ed. Ceres, Bucureşti, 1992. 5. Brad Segal, G. Costin, Rodica Segal, Metode moderne privind îmbogăţirea valorii nutritive a produselor alimentare, Ed. Ceres, Bucureşti,

1987.

6. G. Popa, Brad Segal, Toxicologia produselor alimentare, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.

Bibliografie minimală

1. Brad Segal, s.a., Determinarea calităţii produselor alimentare, Ed. Ceres, Bucureşti, 1983.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;

- Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din

domeniu, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes; - Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de

specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer

industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare

fonduri structurale şi de coeziune europene.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie. Evaluare oralǎ 60%

10.5. Laborator

Prezenţa şi activitatea de la laborator.

Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.

Evaluare oralǎ şi scrisă 40%

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea în linii mari a elementelor fundamentale de teorie.

Prezenţa 100% la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2015 S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

Asist. dr. ing. MUNTIANU Gabriela

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ş.l.dr.ing. SIMION Andrei Ionuţ

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol

Page 9: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.15. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.16. Facultatea Inginerie

1.17. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.18. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.19. Ciclul de studii Licenţă

1.20. Programul de

studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare

1.21. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Operaţii unitare în industria alimentară 1

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Lucian Gavrilă

2.3. Titularul activităţilor de seminar Sef lucrări dr.ing. Andrei Ionuţ Simion;

Asist. univ. dr.ing. Cristina Gabriela Grigoraș

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

2

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

70 3.5. Curs 42 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24

Tutoriat 1

Examinări 5

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 80

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Matematici aplicate 1, 2, 3; Fizica 1, 2; Fenomene de transfer

4.2. de

competenţe

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 10: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu

participarea activă a studenţilor.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Sală de laborator, dotată cu standuri experimentale, calculatoare si software

adecvate, echipament de protecţia muncii.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din

domeniul stiintelor ingineresti

analiza critica, evaluarea caracteristicilor, performanţelor şi limitelor unor

procese si echipamente tehnologice din domeniul industriei agroalimentare

exploatarea proceselor si instalatiilor din domeniul ingineriei alimentare

7.2. Obiectivele specifice însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la operaţiile hidrodinamice, termice

şi difuzionale specifice industriei alimentare şi biotehnologiilor

deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor

experimentale în procesele de transport, amestecare, separare hidrodinamică,

încălzire şi răcire, evaporare şi condensare, cristalizare, uscare, distilare şi

rectificare, extracţie, adsorbţie, absorbţie;

deprinderea de abilităţi practice în analiza funcţionării şi calculul de

dimensionare al echipamentelor de transfer de impuls, căldură şi masă.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

INTRODUCERE: obiectul cursului, prezentare generală,

cerinţe

1 Prelegere cu

prezentări de studii de

caz, aplicaţii

numerice şi discuţii

1 prelegere

RĂCIREA: agenţi de răcire, modalităţi de răcire, răcire

moderată şi înaintată, aplicaţii specifice industriei

alimentare, refrigerarea şi congelarea

2

ÎNCĂLZIREA: agenţi de încălzire, încălzirea aparatelor

şi reactoarelor, modalităţi de încălzire, calculul proceselor

de încălzire

3 1 prelegere

CONCENTRAREA PRIN EVAPORARE: definiţie,

factori de influenţă, evaporarea simplă, evaporarea

multiplă, evaporarea cu compresie mecanică de vapori,

evaporarea cu termocompresie, calculul instalaţiilor de

3 1 prelegere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Elaborarea de proiecte tehnologice pe lantul agroalimentar, prin fundamentare stiintifica in scopul

îmbunătăţirii performanţelor existente

Analiza critica, evaluarea caracteristicilor, performanţelor şi limitelor unor procese si echipamente

tehnologice din domeniul industriei agroalimentare

Realizarea unei analize critice pentru evaluarea performanţelor şi limitelor proceselor tehnologice

implicate sau a echipamentelor aferente şi evaluarea limitelor la care se poate expune impactul de mediu

al tehnologiilor alimentare utilizate.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

Page 11: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

evaporare, tipuri de evaporatoare, instalaţii de evaporare

specifice industriei alimentare

CONDENSAREA: definiţie, factori de influenţă,

condensatoare de suprafaţă şi de amestec, calculul

condensatoarelor, aplicaţii specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

PASTEURIZAREA ŞI STERILIZAREA: definiţie,

factori de influenţă, utilaje şi instalaţii pentru pasteurizare

şi sterilizare (principii funcţionale), aplicaţii specifice

industriei alimentare

3 1 prelegere

CRISTALIZAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje

şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice

industriei alimentare

3 1 prelegere

USCAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi

instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice

industriei alimentare

3 1 prelegere

DISTILAREA ŞI RECTIFICAREA: definiţie, factori

de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

EXTRACŢIA LICHID-LICHID: definiţie, factori de

influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

EXTRACŢIA LICHID-SOLID: definiţie, factori de

influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

ABSORBŢIA ŞI ADSORBŢIA: definiţie, factori de

influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

SEPARĂRI HIDRODINAMICE: sedimentarea,

filtrarea, centrifugarea; definiţie, factori de influenţă,

utilaje şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii

specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

AMESTECAREA: eficienţa amestecării, calculul puterii

la amestecare, transpunerea la scară a amestecătoarelor,

amestecarea în mediu lichid, amestecarea pastelor,

amestecarea în mediu solid

3 1 prelegere

INTEGRAREA ŞI INTENSIFICAREA

PROCESELOR

3 1 prelegere

Bibliografie

Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău,

2002;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie

electronică;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012;

Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.

Bibliografie minimală

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2014;

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Măsurarea debitelor gazelor 2 Efectuare de lucrări

practice pe standuri

experimentale, pe

grupe de 3-4 studenţi

Determinarea căderii de presiune în coloane cu umplutură 2

Determinarea caracteristicilor corpurilor de umplere 2

Ridicarea curbei caracteristice a unei pompe centrifuge 2

Determinarea pierderilor de presiune la curgerea fluidelor

prin conducte

2

Similitudinea proceselor de agitare 2

Evidenţierea spectrelor de curgere în recipiente cu

agitatoare mecanice şi în amestecătoare statice

2

Filtrarea la presiune constantă 2

Studiul operaţiei de sedimentare 2

Page 12: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Transfer termic în vase cu agitare în regim staţionar şi

nestaţionar

2

Determinarea experimentală şi prin calcul a coeficientului

global de transfer de căldură într-un schimbător de

căldură cu fascicul tubular

2

Studiul cineticii uscării convective cu aer cald 2

Determinarea coeficientului de distribuţie a iodului în

sistemul apă-benzen.

2

Lucrare de control – verificarea cunoştinţelor (cu pondere

de 25% în nota finală)

2 Lucrare scrisă, cu

posibilitatea

consultării surselor

bibliografice

1 laborator (S7 sau

S8)

Bibliografie

Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău,

2002;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie

electronică;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012;

Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.

Bibliografie minimală

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2014;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- corectitudinea şi completitudinea

cunoştinţelor;

- gradul de asimilare a limbajului de

specalitate;

- conştiinciozitate, interes pentru studiu

individual.

- lucrare de evaluare

parţială a cunoştinţelor;

- rezolvare de teme de

casă;

- lucrare finală de

evaluare a cunoştinţelor

25%

25%

25%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- capacitatea de a aplica în practică

cunoştinţele asimilate

- gradul de participare/

implicare în efectuarea

lucrărilor, culegerea,

analiza şi interpretarea

datelor experimentale

obţinute

25%

10.6. Standard minim de performanţă

cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Page 13: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.22. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.23. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.24. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.25. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.26. Ciclul de studii Licenţă

1.27. Programul de

studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare

1.28. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Chimia alimentelor 2

2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator / proiect Asist. dr.ing. MUNTIANU Gabriela

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 42 3.5. Curs 28 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect 42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28

Tutoriat 4

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 80

3.8. Total ore pe semestru 70

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Chimie anorganică, Chimie analitică, Chimie organică

4.2. de

competenţe Chimia alimentelor 1, Microbiologia produselor alimentare, Biochimie, Chimie fizică şi coloidală

Page 14: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele mobile

deschise, cu laptopuri, aparate de fotografiat sau alte dispozitive folosite pentru

copierea informaţiilor din curs. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice

în timpul cursului. Nu se va permite părăsirea de către studenți a sălii de curs inainte de

finalizarea acestuia.

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât aceasta se

dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/

proiectului

Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv

întemeiate.

De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator/proiect,

titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Să aprofundeze principalele noţiuni și abordări din domeniul chimiei alimentelor.

7.2. Obiectivele specifice Utilizarea cunoştinţelor de bază în chime pentru explicarea şi interpretarea unor

fenomene şi identificări chimice ce au loc sau pot apărea în urma unor procese

tehnologice alimentare

Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare pentru a aprecia calitatea,

meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Tananţi – acizi fenolici. 2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video

1 prelegere

Enzimele. Analiza enzimatică a alimentelor.

Utilizarea enzimelor în industria alimentară.

2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video

1 prelegere

Laptele şi produsele lactate. Proprietăţi fizice şi

fizico-chimice. Compoziţie. Aroma laptelui şi a

produselor lactate.

2 Prelegere, Prezentare video 1 prelegere

Ouă. Structură, proprietăţi fizice şi compoziţie.

Depozitare. Produse derivate.

2 Prelegere, Prezentare video 1 prelegere

Carnea şi produsele din carne. Structura,

compoziţia şi funcţia ţesutului muscular. Capacitatea

de reţinere a apei.

4 Expunerea, Prelegere 2 prelegeri

Peşte şi produse ale mării. Tipuri de peşte.

Compoziţie chimică. Procesarea şi depozitarea

peştelui şi a produselor derivate.

2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video

1 prelegere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Identificarea, descrierea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice ştiinţei alimentului şi siguranţei

alimentare

Explicarea şi interpretarea conceptelor, proceselor, modelelor şi metodelor din stiinta alimentelor,

folosind cunoştinţele de bază privind compozitia, structura, proprietăţile şi transformările componenţilor

alimentari si interactiunea acestora cu alte sisteme pe parcursul lantului agroalimentar

Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la

produs finit.

Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind tehnologiile agroalimentare

Managementul productiei, controlul calitatii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing.

Explicarea şi interpretarea tuturor transformărilor petrecute în timpul producţiei (procesării industriale),

explicarea şi interpretarea evoluţiei calităţii produselor alimentare pe întreg lanţul de producţie şi

explicarea şi interpretarea schimbărilor conceptuale în profilul consumatorului şi, implicit, a politicilor de

marketing.

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

Utilizarea eficientă a diverselor căi şi tehnici de învăţare – formare pentru achiziţionarea informaţiei de

baze de date bibliografice şi electronice atât în limba română, cât şi într-o limbă de ciculaţie internatională,

precum şi evaluarea necesităţii şi utilităţii motivaţiilor extrinseci şi intrinseci ale educaţiei continue.

Page 15: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Grăsimi şi uleiuri alimentare. Surse de grăsimi şi

uleiuri alimentare. Procesarea diferitelor grăsimi şi

uleiuri alimentare.

4 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video

2 prelegeri

Cereale şi produse cerealiere. Origine. Producţie.

Compoziţie chimică. Produse derivate.

2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video, Demonstraţia didactică

1 prelegere

Legume. Compoziţie. Rolul biologic al

constituenţilor. Procesare.

2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video, Demonstraţia didactică

1 prelegere

Fructe. Compoziţie. Rolul biologic al

constituenţilor. Procesare. Depozitare. Produse

derivate.

2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video, Demonstraţia didactică

1 prelegere

Băuturi alcoolice. Materii prime, compoziţie,

procesare, rol biologic.

2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video

1 prelegere

Cafea, ceai, cacao. Origine. Proprietăţi fizice şi

chimice, Procesare. Rolul biologic. Produse derivate.

2 Expunerea, Prelegere, Prezentare

video

1 prelegere

Bibliografie

Miron N.D., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.

Miron N.D., Dospinescu A.M., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.

Ciobanu, D. ş.a., TEHNICI DE LABORATOR PENTRU CHIMIA ALIMENTELOR, Universitatea din Bacău

1996.

Ciobanu, D., CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE, Partea I şi II, Editura Tehnica Info, Chişinău 2001.

Bibliografie minimală

Prof. Dr. Carmen Socaciu, Chimia Alimentului – Curs, Universitatea De Ştiinţe Agricole Şi Medicină Veterinară Cluj-

Napoca, Facultatea De Agricultură Specializarea: Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, Cluj-Napoca, 2009.

Miron N.D., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Măsuri de protecţia muncii, prevenirea şi

stingerea incendiilor, măsuri de prim ajutor.

3 Observaţia didactică 1 laborator

Zaharuri. Oligozaharide. Polizaharide.

Proprietăţile dizaharidelor. Polizaharide.

Obţinerea pergamentului vegetal.

6 Dezbatere, Conversaţia euristică,

Observaţia didactică,

2 laboratoare

Analiza grăsimilor alimentare. Metode fizice

şi metode chimice. Hidroliza grăsimilor. Reacţia

grăsimilor cu iodul.

6 Dezbatere, Demonstraţie didactică,

Observaţia didactică,

2 laboratoare

Analiza laptelui şi a produselor derivate.

Metode de control şi analize. Examene fizice.

Metode chimice. Controlul pasteurizării laptelui.

Punerea în evidenţă a falsificărilor.

6 Dezbatere, Descoperirea didactică,

Observaţia didactică,

2 laboratoare

Analiza cărnii, produselor din carne şi

conservelor alimentare. Metode de control şi

analiză

3 Dezbatere, Demonstraţie didactică,

Observaţia didactică,

1 laborator

Analiza mierii de albine, fructelor şi

legumelor. Determinarea conţinutului în apă al

mierii. Determinarea zaharurilor din miere.

Determinarea acidităţii libere a mierii.

Evidenţierea enzimelor amilolitice în miere.

3 Dezbatere, Descoperirea didactică,

Conversaţia euristică, Observaţia

didactică,

1 laborator

Analiza sucurilor de fructe, jeleurilor,

siropurilor, dulceţurilor şi bomboanelor.

Determinarea acidităţii, Determinarea zaharurilor,

Determinarea extractului total, Determinarea

substanţelor pectice.

3 Dezbatere, Descoperirea didactică,

Conversaţia euristică, Observaţia

didactică,

1 laborator

Analiza ciocolatei şi a cafelei. Dozarea

fosfatidelor din ciocolată. Cercetarea substanţelor

de acoperire a boabelor de cafea, Determinarea

extractului din cafeaua măcinată, Determinarea

substanţelor minerale, Determinarea cafeinei.

6 Dezbatere, Descoperirea didactică,

Conversaţia euristică, Observaţia

didactică,

2 laboratoare

Analiza ouălelor. Metode de analiză şi

control. Evaluarea alterării şi degradării ouălor şi

conservelor de ou. Controlul pasteurizării

ouălelor lichide.

3 Dezbatere, Descoperirea didactică,

Conversaţia euristică, Observaţia

didactică,

1 laborator

Page 16: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Verificarea cunoştinţelor. 3 Dezbatere 1 laborator

Bibliografie

Roşu AM, Platon N, CHIMIA ALIMENTELOR – TEHNICI DE LABORATOR (PENTRU UZUL

STUDENŢILOR), Ed. Alma Mater, Bacău, 2013

Miron N.D., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.

Miron N.D., Dospinescu A.M., CHIMIA ALIMENTELOR. NOTE DE CURS, Ed. Alma Mater, Bacau, 2007.

Banu, C., PRODUSE ALIMENTARE ŞI INOCUITATEA LOR, Ed. Tehnică, 1982.

Bibliografie minimală

Roşu AM, Platon N, CHIMIA ALIMENTELOR – TEHNICI DE LABORATOR (PENTRU UZUL

STUDENŢILOR), Ed. Alma Mater, Bacău, 2013

Banu, C., PRODUSE ALIMENTARE ŞI INOCUITATEA LOR, Ed. Tehnică, 1982.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din

străinătate;

Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul chimiei , întrucât prezintă noţiunile de bazǎ

necesare angajaţilor în domeniul de interes ;

Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in

industria alimentara inspector de specialitate inginer industria alimentară referent de specialitate inginer

industria alimentară, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare,

consilier inginer industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei

alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic

extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare fonduri

structurale şi de coeziune europene.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

Prezenţa şi activitatea la curs. Examen 60%

Dobândirea cunoştinţelor

teoretice la curs.

Cunoaşterea elementelor

fundamentale de teorie.

10.5.

Seminar/laborator/proiect

Însuşirea noţiunilor tratate la

laborator; Prezentare portofoliu cu

lucrări de laborator

Media testelor de evaluare

de pe parcursul

semestrului

40%

Capacitatea de a utiliza corect

metodele chimice dezvoltate în

industria alimentară;

Evaluarea argumentelor proprii

sau susţinute de alţii;

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie prezentate la curs.

Prezenţa 100% la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta Asist. dr.ing. MUNTIANU Gabriela

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ş.l.dr.ing. SIMION Andrei Ionuţ

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol

Page 17: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din

BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115,

Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.29. Instituţia de învăţământ

superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.30. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE

1.31. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.32. Domeniul de studii Ingineria produselor alimentare

1.33. Ciclul de studii Licenţa

1.34. Programul de

studii/calificarea Ingineria produselor alimentare

1.35. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE

2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

2.3. Titularul activităţilor de seminar S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare C

2.7. Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 11

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7

Tutoriat 3

Examinări 7

Alte activităţi (precizaţi): 0

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore pe semestru 42

3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie organica.

Page 18: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

4.2. de

competenţe

Biochimie, Chimia alimentara, Microbiologia produselor alimentare, Tehnologii generale in industria

alimentara.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerea, expunerea se realizează cu ajutorul unor mijloace de tip videoproiector.

5.2. de desfăşurare a

laboratorului

Ustensile şi aparatură de laborator specifică disciplinei studiate. Termenul predării lucrării de laborator este

stabilit de titular de comun acord cu studenţii.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Valorificarea cunoştinţelor şi metodelor care permit aprofundarea noţiunilor avansate de nutriţie

umană.

7.2. Obiectivele specifice Utilizarea bazelor de date nutriţionale şi dezvoltarea interesului pentru corelarea nevoilor nutriţionale

cu necesităţile fiziologice specifice; Calculul şi interpretarea valorii nutritive a alimentelor, cunoaşterea rolului diferitelor grupe de

alimente în asigurarea unei alimentaţii corecte, precum şi a influenţei tehnologiilor de prelucrare

asupra calităţilor nutriţionale ale alimentelor; Dezvoltarea interesului pentru înţelegerea importanţei alimentaţiei şi a calităţilor nutriţionale ale

alimentelor în asigurarea stării de sănatate a populaţiei;

Dezvoltarea interesului pentru respectarea siguranţei şi calităţii alimentelor.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni introductive despre nutriţie. Introducere: scopul şi importanţa

cursului. Relaţia dintre om şi alimente. Probleme ale alimentaţiei

contemporane pe plan mondial şi în ţara noastră. Compoziţia chimică a alimentelor.

2 Prelegerea si conversatia

euristica.

2. Rolul şi locul toxicologiei, evoluţia noţiunii, surse şi agenţi toxici.

Toxicitate, intoxicaţii, definire, sistematizare. Factori determinanţi ai toxicităţii. Efectele agenţilor toxici asupra biocenozelor. Acumularea agenţilor

toxici şi concentrarea lor în populaţiile lanţului trofic.

2 Prelegerea si conversatia

euristica.

3. Fiziologia aparatului digestiv. Probiotice, prebiotice şi sinbiotice. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

4.Calitatea alimentului şi profilul nutriţional al alimentului. Indicele de

saţietate ; Calitatea nutriţională a alimentului (matricea alimentară, aliment

biologic versus aliment cultural); Indicele de densitate nutriţională; Indicele de densitate calorică; Indexul glicemic/Încărcătura glicemică.

2 Prelegerea si conversatia

euristica.

5.Capacitatea antioxidantă a alimentului. Profilul alcalinizat sau acidifiant.

Indexul aterogenic. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

6. Biodisponibilitatea alimentului. Radicalii liberi si antioxidanţii. 2 Prelegerea si conversatia euristica.

7. Piramida alimentară. Combinaţii alimentare. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

8.Alimente convenţionale, tradiţionale şi bio. 2 Prelegerea si conversatia euristica.

9. Alimente cu rol în stimularea imunităţii. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

10. Prelucrarea casnică şi industrială a alimentelor. Efectele asupra

nutrienţilor din alimente. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

11.Factorii de mediu care influenţează consumul de alimente. 2 Prelegerea si conversatia

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

C1. Identificarea, descrierea si utilizarea adecvata a noţiunilor specifice ştiinţei alimentului si siguranţei

alimentare.

C1.1. Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din ştiinţa alimentelor (definita in

termeni multidisciplinari), referitoare la structura, proprietăţile si tranformarile componenţilor şi contaminanţilor

alimentari pe parcursul lanţului agroalimentar.

C5. Managementul producţiei, controlul calităţii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing.

C5.2. Explicarea şi interpretarea tuturor transformărilor petrecute în timpul producţiei (procesării industriale),

explicarea şi interpretarea evoluţiei calităţii produselor alimentare pe întreg lanţul de producţie şi explicarea şi

interpretarea schimbărilor conceptuale în profilul consumatorului şi, implicit, a politicilor de marketing.

6.2

.Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Page 19: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Alimentaţia în funcţie de vârstă, sex , starea de sănătate şi activitatea fizică. euristica. 12. Importanţa nutriţională a apei. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

13. Efectele alcoolului asupra organismului. Legătura grăsime – sănătate. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

14.Reacţiile alimentare adverse, alergiile alimentare. Detoxifierea

organismului . 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

Bibliografie

11. Apostu S., Analiza senzorială a alimentelor, Editura Risoprint, Cluj - Napoca, 2008.

12. Bilic M., - Trăiesc, deci mă abţin, Editura Coreus, Bucureşti, 2007.

13. Bilic M., - Sănătate are gust , Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011. 14. Chirilă P. – Alimentaţia echilibrată a omului sănătos, Editura Naţională, Bucureşti, 2002.

15. Cotrău M., şi colab., Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

16. Graur M., Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Editura Performantica, Iaşi, 2006 17. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010.

18. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm ca să slăbim?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010

19. Nistor I. D., Georgescu A. M., Ursu A. V., Chimia mediului. Îndrumar de laborator, Editura Alma - Mater, Bacau, 2007. 20. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007.

21. Olinescu R., Greabu M., Mecanisme de apărare a organismului împotriva poluării chimice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.

22. Popa G., şi colab., Toxicologia produselor alimentare, Editura Academiei, Bucureşti, 1980.

23. Segal B, şi colab., Factori de protecţie prezenţi în produsele alimentare, Editura Junimea, Iaşi. 1986.

Bibliografie minimală 3. Graur M., Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Editura Performantica, Iaşi, 2006

4. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007. 5. Olinescu R., Greabu M., Mecanisme de apărare a organismului împotriva poluării chimice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 14. Reguli de protecţia muncii în efectuarea lucrărilor practice.

Tehnici generale de recoltare, condiţionare şi păstrare a probelor de analizat. Calculul valorii energetice şi valorii

nutritive a produselor alimentare

1 Metoda de explorare a

realităţii

15. Etichetarea alimentelor şi avantajul etichetelor nutriţionale. 1 Metoda de explorare a

realităţii

16. Calculul indicelui de masă corporal. Calculul pentru Rata

Metabolismului Bazal. Aportul caloric şi consumul energetic. 1 Metoda de explorare a

realităţii

17. Factorii responsabili de funcţionarea metabolismului. 1 Metoda de explorare a

realităţii

18. Porţia alimentară, metode de învăţare. Conceptia si proiectarea

de alimente în funcţie de nevoi. 1 Metoda de explorare a

realităţii

6. Realizarea de meniuri în funcţie de vârstă, sex, starea de

sănătate şi activitatea fizică. 1 Metoda de explorare a

realităţii

Bibliografie

7. Apostu S., Analiza senzorială a alimentelor, Editura Risoprint, Cluj - Napoca, 2008.

8. Bilic M., - Trăiesc, deci mă abţin, Editura Coreus, Bucureşti, 2007. 9. Bilic M., - Sănătate are gust , Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011.

10. Cotrău M., şi colab., Toxicologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

11. Graur M., Ghid pentru alimentaţia sănătoasă, Editura Performantica, Iaşi, 2006 12. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010.

13. Mencinicopschi G., - Şi noi ce mai mâncăm ca să slăbim?, Editura Coreus, Bucureşti, 2010

14. Nistor I. D., Georgescu A. M., Ursu A. V., Chimia mediului. Îndrumar de laborator, Editura Alma - Mater, Bacau, 2007. 15. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007.

Bibliografie minimală

1. Nistor I. D., Miron N. D., Nutriţie umană şi toxicologie. Ecotoxicologie, Editura Alma - Mater, Bacău, 2007.

2. Popa G., şi colab., Toxicologia produselor alimentare, Editura Academiei, Bucureşti, 1986.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;

- Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniu, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes;

- Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de

specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist

cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare

fonduri structurale şi de coeziune europene.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie. Evaluare oralǎ 60%

10.5. Laborator Prezenţa şi activitatea de la laborator. Evaluare oralǎ şi scrisă 40%

Page 20: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.

Prezentare referat

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea în linii mari a elementelor fundamentale de teorie.

Prezentare referat

Prezenţa 100% la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2015 S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ş.L. dr .ing. SIMION Andrei Ionuţ

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol

Page 21: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ŞTIINTIFICE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.36. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

1.37. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.38. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.39. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.40. Ciclul de studii Licență

1.41. Programul de

studii/calificarea Ingineria produselor alimentare

1.42. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei INGINERIA CALITATII

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr.ing. Cristea Ion

2.3. Titularul activităţilor de seminar Ș.l dr. ing. Tampu Catalin

2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul V 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Seminar 1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6. Seminar 14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 33ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5

Tutoriat 5

Examinări 3

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore pe semestru 75

3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Nu este cazul

4.2. de Nu este cazul

Page 22: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Nu este cazul

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Asigurarea cunoaşterii şi aprofundării conceptelor, teoriilor, metodelor şi

principiilor de bază privind planificarea, gestionarea, asigurarea calităţii şi

inspecţia proceselor si produselor

7.2. Obiectivele specifice definirea conceptelor elementare legate de controlul calităţii produselor

in constructia de masini, evaluarea impactului , a riscului şi elaborarea de

soluţii tehnologice pentru prevenirea noncalitatii;

insusirea de catre studenti a notiunilor generale privind asigurarea

calitatii produselor in constructia de masini.

aprofundarea cunostintelor teoretice si practice, prin aplicarea

matematicii statistice si informaticii in rezolvarea problemelor de

executie si de control activ si secvential al pieselor in producsia de serie

mare si masa.

înţelegere specifică domeniului ingineriei calitatii, respectiv

familiarizarea cu cele mai recente dezvoltări şi iniţiative legislative in

domeniu;

instruirea în concordanta cu cerintele de calitate impuse activitatilor

industriale;

aplicarea şi interpretarea principiilor ştiinţifice, a regulilor şi

regulamentelor specifice în ingineria calitatii;

abilitatea de a identifica, formula, explica probleme de calitate si de a

propune şi interpreta coerent solutii pentru rezolvarea acestora;

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1.4 Evaluarea caracteristicilor calitative si cantitative, performanţelor şi limitelor

proceselor specifice lantului agroalimentar

C6.1 Definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază privind planificarea, gestionarea şi exploatarea proceselor şi sistemelor de fabricare, precum şi asigurarea calităţii şi inspecţia produselor

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT2 Aplicarea tehnicilor de interrelationare in cadrul unei echipe; amplificarea si cizelarea

capacitatilor empatice de comunicare interpersonala si de asumare a unor atributii specifice

in desfasurarea activitatii de grup in vederea tratarii/ rezolvarii de conflicte individuale/ de

grup, precum si gestionarea optima a timpului.

Page 23: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

1. Calitatea produselor si serviciilor

1.1 Conceptul modern asupra calitatii

1.2 Sistemul calitatii

1.3 Calitatea la furnizor si beneficiar

1.4 Implicatii socio economice ale calitatii

1.5 Date statistice asupra perceptiei calitatii

1.6 Relatii intre calitate si circulatia marfurilor

3 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

2. Asigurarea calitatii

2.1Conceptul calitatii totale

2.2 Sistemul calitatii

2.3 Pericole in functionarea calitatii

2.4 Sisteme de asigurarea calitatii

2.5 Sistemul de asigurarea calitatii SAC DICM

3 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

3. Costurile calitatii

3.1Calitatea si eficienta economica

3.2 Prezentarea datelor asupra costurilor calitatii

3.3 Stabilirea obiectivelor de reducere a costurilor

calitatii

3.4 Costurile calitatii in activitatea de conceptie

3 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

4. Nivelul produselor

4.1 Obiective

4.2 Pozitia producatorilor si puncte de vedere ale

beneficiarilor

4.3 Metode de determinare a nivelului produselor

2 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

5. Nivelul calitativ al productiei

5.1Cai de evaluare a calitatii productiei

5.2 Indicatori specifici pentru evaluarea nivelului

calitativ al productiei

3 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

6. Calitate si competitivitate

6.1 Modelul ferestrei beneficiarului

6.2 Competitivitate calitate productivitate

6.3 Competitivitate eficienta economica calitate

6.4 Competitivitatea si tehnologiile cu nivel tehnic

ridicat

3 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

7. Conducerea calitatii

7.1 Principii si responsabilitati

7.2 Aspecte organizatorice

7.3 Cercurile calitatii

3 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

8. Obtinerea informatiilor asupra calitatii

8.1 Incertitudinea de masurare

8.2 Mijloace de obtinut informatii asupra calitatii

8.3 Calitatea asistata de tehnica electronica de

calcul

2 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

9. Prelucrarea informatiilor asupra calitatii

9.1 Instrumentarul statistic

9.2 Controlul statistic de receptie

9.4 Controlul statistic al procesului

2 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

10. Sistemul calitatii totale

10.1 Standartizarea sistemelor calitatii

10.2 Calitatea in conceptia constructiva

10.3 Calitatea in conceptia tehnologica

4 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

2 prelegeri

Page 24: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

10.4 Calitatea in conceptia organizatorica

10.5 Calitatea de conformanta

10.6 Calitatea in exploatare

10.7 Calitatea in servicii

10.8 Calitatea conducerii innoirii permanente

problematizarea,

organizatorul grafic

Bibliografie

Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-Info,

2001

Cristea I., Managementul calităţii: Note de curs, Bacău, Ed. Universităţii din Bacău, 2002

Zetu D., Carata E., Ţura L., Ingineria calităţii în sisteme de fabricaţie, Iaşi, Ed. Junimea, 2000

Slătineanu L., Inovare în ingineria calităţii, Chişinău, Ed. Tehnica – Info, 2001

Radu Motoiu, Ingineria calitatii, Ed. Chiminform Data, 1994

Kifor C. V., Oprean C., Ingineria calităţii, Sibiu, Ed. Universităţii, 2002

Bibliografie minimală

Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-Info,

2001

Aplicaţii (seminar) Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Seminar/ laborator/ proiect

Prezentarea laboratorului, a cerintelor pentru

realizarea practica a lucrarilor, a modului de lucru

si a etapizarii calendaristice

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

seminar

Conceptul de calitate. Caracteristicile calitatii

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

seminar

Determinarea costurilor privind calitatea

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

2 ședințe de

seminar

Rolul fiabilitatii in asigurarea calitatii 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

seminar

Relatia furnizor-client. Orientarea catre client 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

seminar

Ciclul PDCA . Exercitiu aplicativ privind

imbunatatirea continua

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

seminar

Instrumentele statistice ale calitatii. Fisa de

culegere a datelor.Grafice

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

seminar

Bibliografie

Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-

Info, 2001

Cristea I., Managementul calităţii: Note de curs, Bacău, Ed. Universităţii din Bacău, 2002

Zetu D., Carata E., Ţura L., Ingineria calităţii în sisteme de fabricaţie, Iaşi, Ed. Junimea, 2000

Slătineanu L., Inovare în ingineria calităţii, Chişinău, Ed. Tehnica – Info, 2001

Kifor C. V., Oprean C., Ingineria calităţii, Sibiu, Ed. Universităţii, 2002 Bibliografie minimală

Cristea I., Schnakovszky C., Ingineria calitatii: evaluare, masurare, validare, Chişinău: Editura Tehnica-

Info, 2001

Page 25: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Prezenta activa Intrebari privind

elementele prezentate 20%

10.5. Seminar exerciţiu, activi-tate individuală, si în grup, lucrări practice

interpretare rezultate. 20%

10.6. Standard minim de performanţă

răspunsurile finale la sedintele de seminar

testarea periodică prin lucrări de control

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Page 26: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.43. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.44. Facultatea de INGINERIE

1.45. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.46. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1.47. Ciclul de studii LICENŢA

1.48. Programul de

studii/calificarea

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER

1.49. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Practica pedagogică 1

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Luminița Bibire 2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul V 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 0 3.3. Proiect 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

42 3.5. Curs 0 3.6. Proiect 42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 33ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 11

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 13

Tutoriat 5

Examinări 1

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore pe semestru 75

3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de Pedagogie I, Pedagogie II, Didactica specialității

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 27: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

curriculum

4.2. de

competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la activitățile aferente practicii pedagogice cu

telefoanele mobile deschise.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Echipele de activitate practică, vor fi stabilite de către titularul de disciplină,

în funcție de programele de studiu;

Termenul de predare/susținere a portofoliului este stabilit de titularul

disciplinei, de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de

amânare a acestuia pe alte motive decât unele obiectiv întemeiate.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Practica pedagogică urmăreşte să asigure studenţilor cunoştinţele şi

priceperile specifice, necesitate de exercitarea activităţii de profesor

inginer.

Formarea priceperilor de proiectare şi realizare efectivă de către studenţi

a unor lecţii

Cultivarea la studenţi a dragostei faţă de munca didactică.

7.2. Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de operare cu terminologia specifică şi cu

conţinuturile pedagogice;

Formarea reprezentării asupra educaţiei, componentelor/formelor sale, a

interdependenţei acestora;

Formarea capacităţilor de a analiza/elabora finalităţi, a deprinderii de

operaţionalizare corectă;

Formarea capacităţii de analiză conştientă, completă şi pertinentă a

documentelor şcolare;

Dezvoltarea competenţelor practic-acţionale necesare realizării efective a

demersului didactic;

Promovarea unui sistem de valori morale şi civice indispensabil

demersului instructiv- educativ;

Formarea atitudinii pozitive, de respect şi preţuire faţă de rolul şi statutul

social al profesorului

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei educaţionale.

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

C4. Evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progreselor înregistrate de elevi.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-

educativ.

C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de învăţare în colaborare

cu elevii, familia şi comunitatea.

Page 28: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

8. Conţinuturi

Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația,

prezentarea de aplicaţii practice concrete

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Instructaj de practica pedagogică

Folosirea ghidului de practică pedagogică

1

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

-Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete;

- Analiza

documentelor școlare

Planificarea activităților de practică pedagogică 1 - Dialogul;

- Explicația;

Cunoașterea documentelor școlare

- Planul de învățământ V-VIII

- Planificarea activităților educaționale;

- Proiectul unității de învățare;

- Proiectul didactic;

- Planificarea activităților extracurriculare;

- Condica de prezență;

- Catalogul;

- Orarul;

- Caietul de consiliere;

- Caietul dirigintelui

4 -Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

- Conversația;

- Explicația

Practica observativă

- Evidențierea și consemnarea principalelor

indici observaționali la lecție: claritatea

conceptelor predate, accesibilitatea

informațiilor, adecvarea exemplelor date,

strategia didactică (metodele, mijloacele,

formele de organizare ale lecției), relația

profesor –elev, limbaj (concret sau abstract,

cald sau rece, limbajul corpului), stilul

didactic (democratic sau autoritar), etc.

- Completarea fișelor de observație

6 - Observația;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

- Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete

Proiectarea lecțiilor de probă 10 - Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Susținerea lecțiilor de probă 2 - Prelegerea;

- Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea

fișelor de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Proiectarea lecției finale 3 - Analiza

documentelor școlare;

Page 29: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice

Susținerea lecției finale; 1 - Prelegerea;

- Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor

de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Finalizarea portofoliului de practică pedagogică

Portofoliul de practică pedagogică cuprinde:

a) Partea I- CD care va include următoarele

documente, primite de la mentor

- planul de învățământ pentru clasele V-VIII;

- programa școlară;

- o proiectare semestrială;

- proiectarea unei unități de învățare

- planificarea activităților extracurriculare;

b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea de

predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență);

- proiectul unei lecții de probă;

- proiectul lecției finale;

- fise de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a

lecției finale;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una

pentru lecția finală);

- fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele

obținute de student la practica pedagogică

2 - Dialogul;

- Comunicarea

Bibliografie

1. Ciucescu, D.V.-„Didactica Disciplinelor Tehnice”, E.D.P. Bucuresti, 2009;

2. Dumitriu, C.”Teoria si Practica Evaluarii”, Ed. PIM Iasi,2009

3. Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

4. Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater –Bacău, 2014

Bibliografie minimală

Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularul disciplinei a organizat

întâlniri cu: specialiști în domeniul Științelor educației, cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în

învățământul preuniversitar, precum și în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea

nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor

instituții de învățământ superior

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1. Criterii de

evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

10.5.

Proiect

Participarea la practica

pedagogică, calitatea

lecţiilor susținute,

întocmirea corectă și

Evaluarea pe parcurs

pentru participare la

activitățile de practică

pedagogică și întocmirea

Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte

”Portofoliul de practică pedagogică”– 70%- 70

puncte, care vor fi distribuite astfel:

a) Partea I- CD care include documente,

Page 30: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

completă a

„Portofoliului de

practică pedagogică”,

raspunsurile la

colocviu

materialelor didactice și

a documentației

necesare;

Evaluare finală care

include evaluarea

”Portofoliului de practică

pedagogică” și

răspunsurile la colocviu

primite de la mentor – 10 puncte;

b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea

de predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de

mentor -5 puncte;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență) -5 puncte;

- proiectul unei lecții de probă- 10 puncte;

- proiectul lecției finale- 10 puncte;

- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de

probă și a lecției finale -20 puncte;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă

și una pentru lecția finală) -5 puncte;

- întocmirea completă și aspectul portofoliului- 5

puncte.

10.6. Standard minim de performanţă Participare 3 ore/săptămână la practică, susţinerea corespunzătoare a lecţiilor şi întocmirea corectă a „Portofoliului de

practică pedagogică”

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2015 -

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Page 31: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.2. Facultatea de INGINERIE

1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.4. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1.5. Ciclul de studii LICENŢA

1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER

1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

11. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Instruire asistată de calculator

2.2. Titularul activităţilor de curs lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan

2.3. Titularul activităţilor de seminar lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DC

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

12. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Curs 1 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

28 3.5. Curs 14 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4

Tutoriat 8

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 22

3.8. Total ore pe semestru 50

3.9. Numărul de credite 2

13. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 32: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

4.2. de

competenţe

14. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs

în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator întrucât

aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional;

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord

cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive

altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere

a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare

pentru fiecare zi de întârziere.

15. Competenţe specifice acumulate

16. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Cunoaşterea științifică şi valorificarea practică a paradigmelor, teoriilor,

modelelor și conceptelor de bază din domeniul Tehnologia Informaţiei

7.2. Obiectivele specifice Să cunoască rolul informaticii în învăţământ, ca instrument de lucru;

Să cunoască rolul calculatorului în societatea informaţională contemporană;

Să cunoască efectele utilizării calculatorului asupra dezvoltării psihice, la nivel

individual;

Să recunoască rolului iniţierii informatice ca factor de cultură şi mijloc de

dezvoltare a personalităţii.

17. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Informatica – disciplină de învăţământ şi instrument de

lucru a. Delimitări conceptuale (informatică, informatizare,

sistem informatic, sistem informaţional).

b. Abordări ale problematicii. Instruirea informatică în

şcoală.

c. Factori de influenţă pentru introducerea calculatoarelor

în şcoli.

d. Aplicaţii

2 prelegere

Informatica – instrument pentru dezvoltarea resurselor

individuale şi de grup a. Un mod nou de gândire şi comportare, influenţat de

informatică.

b. Modificări ale raporturilor interpersonale în activităţile

de învăţare, în cazul utilizării calculatoarelor.

c. Interacţiunea profesor – elev.

d. Individualizarea procesului instructiv-educativ.

2 prelegere

6.1

.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

6.2

.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-educativ.

Page 33: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

e. E-educaţia.

f. Învăţământul la distanţă.

g. f) Aplicaţii

Cercetări internaţionale privind utilizarea

calculatoarelor în învăţământ a. Obiectivele majore ale studiului informaticii.

b. Experienţele unor state din Europa, America, Asia

privind informatizarea învăţământului.

c. Modalităţi actuale de utilizare a calculatoarelor în şcoli.

d. Atitudinile fată de calculatoare în educaţie.

e. Calculatoarele şi diferenţele dintre sexe.

f. Aplicaţii

2 prelegere

Informatica în învăţământul românesc a. Experienţa României în domeniul instruirii asistate de

calculator.

b. Sistemul informatic al Ministerului Educaţiei şi

cercetării.

c. Incidenţele societăţii informatizate asupra politicii

educaţiei în România.

d. Internet. Beneficiile şi riscurile unui proces de învăţare

/ predare folosind reţeaua Internet.

e. Aplicaţii

2 prelegere

Softuri educaţionale a. Integrarea Tehnologiei Informaţiei în proiectarea

didactică.

b. Etape în elaborarea softului educaţional.

c. Evaluarea cu ajutorul calculatorului.

d. Folosirea calculatorului în predarea diferitelor

discipline.

e. Învăţarea prin cooperare.

f. Aplicaţii

2 prelegere

Prezentare de softuri educaţionale a. Exemple de softuri educaţionale de diferite tipuri, din

diferite domenii, discutate sub aspectele proiectării şi

utilizării.

b. Aplicaţii

2 prelegere

Formarea cadrelor didactice în scopul utilizării

calculatoarelor în educaţie a. Formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice în scopul

utilizării calculatoarelor în educaţie.

b. Specificul metodelor de formare.

c. Reacţii posibile la implementarea noilor tehnologii

informatice şi de comunicaţie.

d. Aplicaţii

2 prelegere

Bibliografie

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006

3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html

4. www.educreativ.ro

5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale

6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

Bibliografie minimală

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

2. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Resurse educaţionale 6 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Realizarea profesionistă a prezentărilor 4 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Utilizatea calculatorului pentru evaluare 4 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Page 34: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006

3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html

4. www.educreativ.ro

5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale

6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

Bibliografie minimală

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

2. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

18. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu standardele RNCIS.

19. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Răspunsuri la colocviu Test grilă/ test

docimologic 40%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

Realizarea materialelor educaţionale la nivel

cel puţin mediu

Răspunsuri corecte la test

Observarea sistematică;

chestionare orală (prin

conversaţii profesor-

student)

Test grilă/ test

docimologic

30%

30%

10.6. Standard minim de performanţă

prezenţa şi participarea activă la seminar;

demonstrarea însuşirii şi stăpânirii unui minim de noţiuni, cunoştinţe teoretice şi metodologice cu care s-a operat

pe parcursul cursurilor şi seminarilor (cel puţin 50%);

demonstrarea achiziţionării unor capacităţi şi abilităţi de aplicare adecvată a conceptelor, de realizare a unor

profile şi analize comparative, de transfer aplicativ al cunoştinţelor.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2014

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Page 35: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.8. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.9. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE

1.10. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.11. Domeniul de studii Ingineria produselor alimentare

1.12. Ciclul de studii Licenţa

1.13. Programul de

studii/calificarea Ingineria produselor alimentare

1.14. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Principii si metode de conservare a produselor alimentare

2.2. Titularul activităţilor de curs S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

2.3. Titularul activităţilor de seminar S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E

2.7. Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7

Tutoriat 3

Examinări 5

Alte activităţi (precizaţi): 0

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore pe semestru 42

3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie organica.

4.2. de

competenţe

Biochimie, Chimia alimentara, Microbiologia produselor alimentare, Principiile nutriţiei umane,

Tehnologii generale in industria alimentara.

Page 36: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerea, expunerea se realizează cu ajutorul unor mijloace de tip videoproiector.

5.2. de desfăşurare a

laboratorului

Ustensile şi aparatură de laborator specifică disciplinei studiate. Termenul predării lucrării de laborator este

stabilit de titular de comun acord cu studenţii.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Obiectivul acestui curs este de a oferi studenţilor o imagine asupra principiilor de bază a conservării alimentelor (accentul punându-se pe înţelegerea mecanismelor de alterare şi deteriorare) precum şi

asupra principalelor metode de conservare a acestora. Dezvoltarea unor aptitudini practice generale.

Disciplina se încadrează în profilul facultăţii de a forma ingineri în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă, care necesită flexibilitate şi capacitate de adaptare bazate pe un orizont larg de cunoştinţe

profesionale.

7.2. Obiectivele specifice Asigurarea pregătirii tehnologice a absolventului din punct de vedere a tehnologiilor şi utilajelor, cât şi a modificărilor fizico-chimice şi biochimice din timpul conservării. Organizarea şi conducerea

proceselor de conservare din industria alimentara.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. 1. Noţiuni introductive. Procedee generale de conservare a produselor

alimentare. Caracteristici ale produselor agroalimentare. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

2. Criterii de alegere a metodelor de conservare pentru un produs alimentar.

Conservarea produselor alimentare la temperaturi scăzute. Utilizarea frigului.

Lanţuri frigorifice.

2 Prelegerea si conversatia

euristica.

3. Principiul de funcţionare a instalaţiilor frigorifice. Instalaţii de climatizare. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

4. Agenţii frigorifici. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

5. Congelarea. Refrigerarea. Liofilizarea (criodesicarea). 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

6. Efectele temperaturilor scăzute asupra produselor agroalimentare. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

7. Conservarea produselor alimentare prin utilizarea temperaturilor ridicate. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

8. Conservarea produselor alimentare bazată pe reducerea conţinutului de apă. 2 Prelegerea si conversatia euristica.

9. Conservarea prin sărare. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

10. Conservarea prin adaos de zahăr 2 Prelegerea si conversatia euristica.

11.Conservarea prin acidifiere naturală şi artificială. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

12.Conservarea produselor alimentare cu substanţe antiseptice, antibiotice sau fungicide.

2 Prelegerea si conversatia euristica.

13. Conservarea prin afumare a produselor alimentare. 2 Prelegerea si conversatia

euristica.

14. Metode moderne de conservare. 2 Prelegerea si conversatia euristica.

Bibliografie

24. 1. Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 25. 2. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009.

26. 3. Bărbulescu G., - Merceologie alimentară, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,Bucureşti, 2003.

27. 4. Ciobanu D.,Ciobanu R.C., - Chimia produselor alimentare, Editura Tehnica - Info, Chişinău, 2001. 28. 5. Ciobanu D., Leonte M., Dabija A., Tulbure M., - Procese enzime cu aplicabilitate în industria alimentară, farmaceutică şi medicină, Editura

Ecozone, Iaşi, 2007.

29. 6. Kathrein I., - Tehnologia industriilor alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1957.

30. 7. Racolţa E., – Tehnologii generale în industria alimentară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

C3. Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la produs finit.

C3.1. Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind tehnologiile agroalimentare C3.2 Explicarea şi interpretarea principiilor si metodelor utilizate in procesele tehnologice pe lantul alimentar

6.2

.Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Page 37: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

31. 8. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia semiconservelor şi conservelor din carne şi peşte, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009. 32. 9. Sălăgeanu C., D., Ţibulcă D., - Tehnologia cărnii şi a produselor din carne, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010.

33. 10. Valentina D., - Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001.

Bibliografie minimală 6. Banu C., - Biotehnologii în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 7. Banu C.,- Tratat de industrie alimentară, Editura Asab, Bucureşti, 2009.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Norme de protecţie a muncii . 2 Metoda de explorare a

realităţii

2. Determinarea caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale produselor conservate prin frig.

2 Metoda de explorare a realităţii

3. Influenţa metodelor de decongelare asupra pierderilor în suc a

produselor alimentare.

2 Metoda de explorare a

realităţii

4. Analiza senzorială şi fizico – chimică a conservelor. 2 Metoda de explorare a realităţii

5. Analiza senzorială şi fizico – chimică a produselor fermentate.

Determinarea conţinutului de acid lactic şi acetic în produsele fermentate.

2 Metoda de explorare a

realităţii

6. Determinarea caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale produselor conservate prin încălzirea cu microunde. Influenţa uscării

asupra conţinutului de vitamină C .

2 Metoda de explorare a realităţii

7. Verificare semestrială. 2 Metoda de explorare a

realităţii

Bibliografie

16. Banu, C., Vizireanu, C., Lungu, C., 1997, Principiile conservării alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi;

17. Banu, C., Nour, V., Tatarov, P., Ionescu, A., Musteaţă, G., Alexe, P., Vizireanu, C., Săhleanu, V., Rubţov, S., Lungu, 18. C., Săhleanu, E., 2004, Principiile conservării produselor alimentare, Editura Agir, Bucureşti;

19. Banu, C, s.a., 2000. Biotehnologii în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti;

20. Lungu, C., 2002, Principii generale de conservare a produselor alimentare, Universitatea „Dunărea de Jos” IDD, Galaţi;

Bibliografie minimală

1. Banu, C., Vizireanu, C., Lungu, C., 1997, Principiile conservării alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;

- Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniu, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes;

- Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de

specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist

cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare

fonduri structurale şi de coeziune europene.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie. Evaluare oralǎ 60%

10.5. Laborator

Prezenţa şi activitatea de la laborator. Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la

laborator.

Prezentare referat

Evaluare oralǎ şi scrisă 40%

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea în linii mari a elementelor fundamentale de teorie. Prezentare referat

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2015 S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta S.l.dr.ing. PLATON Nicoleta

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

1.10.2015 Ş.l.dr.ing. SIMION Andrei Ionuţ

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ.dr.ing. SCHNAKOVSZKY Carol

Page 38: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.15. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

1.16. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.17. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.18. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.19. Ciclul de studii Licență

1.20. Programul de

studii/calificarea Ingineria produselor alimentare

1.21. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Operații unitare în industria alimentară 2

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr.ing. Luminița Bibire

2.3. Titularul activităţilor de seminar Ș.l dr. ing. Barsan Narcis

2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul VI 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Proiect 2

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

70 3.5. Curs 42 3.6. Proiect 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 55ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20

Tutoriat 7

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 55

3.8. Total ore pe semestru 125

3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Nu este cazul

4.2. de

competenţe Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Nu este cazul

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 39: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

-Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice şi de

aplicare creativă a acestora în cercetare-proiectare;

7.2. Obiectivele specifice Aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice cu privire atât la diverse

soluţii constructive şi funcţionale cât și la diverse fenomene specifice

proceselor tehnologice utilizate în construcţia utilajelor de proces;

Asigurarea capacităţii de gândire logică, rezolvarea unor probleme

tehnice şi, respectiv, formarea unor deprinderi practice;

Formarea aptitudinilor corespunzătoare pentru studiul, cercetarea şi

proiectarea unor soluţii, posibilităţi şi respectiv a unor modele noi

eficiente economic și ecologic;

Familiarizarea studenților cu utilizarea și respectarea unor principii

specifice managementului de proiect

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Rezervoare 2 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

Recipiente

- Prezentare generală. Probleme specifice;

- Corpul recipientului;

- Funduri şi capace;

- Flanşe;

- Sisteme de încălzire-serpentine, manta;

- Suporturi;

- Recipiente turnate;

- Recipiente din materiale neferoase;

16 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

8 prelegeri

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1.5 Elaborarea de proiecte tehnologice pe lantul agroalimentar, prin fundamentare stiintifica in scopul

îmbunătăţirii performanţelor existente

C2.4 Analiza critica, evaluarea caracteristicilor, performanţelor şi limitelor unor procese si echipamente

tehnologice din domeniul industriei agroalimentare

C6.4 Realizarea unei analize critice pentru evaluarea performanţelor şi limitelor proceselor tehnologice

implicate sau a echipamentelor aferente şi evaluarea limitelor la care se poate expune impactul de mediu al

tehnologiilor alimentare utilizate

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

Page 40: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Aparate de transfer termic

Generalităţi, clasificare;

Aparate de transfer termic cu fascicul tubular

(probleme constructive, probleme specifice de

calcul);

Schimbătoare de căldură netubulare (variante

constructive)

8

Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

4 prelegeri

Aparate tip coloană

- Generalităţi, clasificare, principiu de funcţionare;

- Coloane cu umplutură;

- Coloane cu talere (variante constructive);

- Calcule specifice aparatelor tip coloană;

-Rezemarea coloanelor și probleme de fundaţie

10 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

5 prelegeri

Bibliografie

Bibire, L., Cobrea, C., 2004, Tehnici Clasice şi Moderne de Proiectare şi Laborator – Industria Alimentară,

Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-243-2, 233 pg;

Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-

246-7, 337 pg;

Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-

63-261-0, 300 pg;

Jinescu, V:V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. III, 1998, vol IV, 1989, Ed. Tehnică, Bucureşti

*** Standarde şi normative

Bibliografie minimală

Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-

246-7, 337 pg;

Aplicaţii (proiect) Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Proiect

A) Partea scrisă:

1. Graficul de lucru

2. Tema de proiect

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

3 Descrierea unui reactor 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4. Proiectarea corpului

recipientului

4.1. Stabilirea geometriei fundului şi

capacului

4.2. Schiţa la scară a recipientului cu

dimensiunile stabilite

4.3. Determinarea înălţimii lichidului în

recipient

4.4. Alegerea şi justificarea materialului

de construcţie a recipientului; calculul

tensiunii admisibile a materialului ales

4 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

2 ședințe de

proiect

4.5. Calculul grosimii peretelui virolei

cilindrice a recipientului, solicitată la

presiune interioară

4.6. Calculul grosimii capacului şi

fundului supuse la presiune interioară

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.7. Alegerea agentului termic şi

precizarea presiunii sale. Alegerea

modalităţii de realizare a transferului

termic

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.8. Calculul grosimii peretelui virolei

cilindrice a recipientului, solicitată la

presiune exterioară

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

1 ședință de

proiect

Page 41: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

4.9. Calculul grosimii capacului şi

fundului supuse la presiune exterioară

4.10 Stabilirea grosimii finale a virolei și

fundului

aplicaţii practice concrete

4.11. Verificarea la presiunea de probă

hidraulică, a elementelor recipientului

4.11.1. Calculul presiunii de probă

4.11.2. Determinarea tensiunii efective

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.12. Alegerea şi justificarea materialului

de construcţie pentru sistemul de

încălzire; stabilirea tensiunilor admisibile

pentru materialul ales

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.13. Calculul de rezistenţă a sistemului

de încălzire

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.14. Calculul de rezistenţă a sistemului

de încălzire

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.15. Alegerea şi dimensionarea

racordurilor

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

B) Partea grafică, va fi alcătuită din

schița reactorului

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

Predarea și susținerea priectului 2 Evaluare finală a proiectului 1 ședință de

proiect

Bibliografie

Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-

246-7, 337 pg;

Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-

63-261-0, 300 pg;

Jinescu, V:V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. III, 1998, vol IV, 1989, Ed. Tehnică, Bucureşti

*** Standarde şi normative

Bibliografie minimală

Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-

63-261-0, 300 pg;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

Participarea la curs, implicare în discuții, pe

parcursul semestrului, pertinența luării de

poziție;

Evaluarea pe parcurs

pentru participare la curs,

implicare în discuții;

Evaluare finală: Test

grilă urmat de discuții de

motivare a răspunsurilor

Răspunsuri la

examen - 60%

Prezenţă

activă la curs

şi proiect –

10%

10.5. Laborator

-Implicare în discuții, pe parcursul

semestrului, pertinența luării de poziție;

-Colaborarea pentru realizarea acivităților de

grup;

-Relevanța și pertinența etapelor de proiect

realizate;

Evaluare pe parcurs

pentru întocmirea și

susținerea etapei de

proiect, pentru implicare

in discuții;

Prezența și

implicarea în

discuții – 30%

Page 42: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

-Studentul dovedește că poate argumenta

coerent și convingător etapa de proiect;

10.6. Standard minim de performanţă

Realizarea şi susţinerea temei de proiect, stăpânirea şi definirea unor noţiuni elementare legate de disciplina

studiată

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Page 43: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.22. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.23. Facultatea Inginerie

1.24. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.25. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.26. Ciclul de studii Licenţă

1.27. Programul de

studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare

1.28. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Depoluarea efluenţilor din industria alimentară şi biotehnologii

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Lucian Gavrilă

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist.univ.dr.ing. Cristina Gabriela Grigoraş

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25

Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 58

3.8. Total ore pe semestru 100

3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum -

4.2. de

competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu

participarea activă a studenţilor.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Sală de laborator, dotată cu standuri experimentale, echipament de protecţia

muncii.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 44: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei utilizarea tuturor tehnologiilor de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din

industria alimentară în condiţiile respectării integrale a conceptului global de

protectie a mediului

explicarea şi interpretarea conceptelor, metodelor şi modelelor inginereşti

pentru valorificarea deşeurilor şi subproduselor din industria alimentară

7.2. Obiectivele specifice însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la prevenirea poluării, reducerea

poluanţilor la sursă, valorificarea superioară a deşeurilor şi subproduselor din

industria alimentară şi biotehnologii;

deprinderea de abilităţi teoretice şi practice în alcătuirea unui proces tehnologic

raţional, nepoluant şi economic;

deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor

experimentale în procesele de depoluare şi valorificare a deşeurilor şi

subproduselor industriei alimentare şi biotehnologiilor.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

DEŞEURI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI

BIOTEHNOLOGII: definirea şi clasificarea deşeurilor,

metode generale de reutilizare şi/sau tratare a deşeurilor

din industria alimentară şi biotehnologii

2 Prelegere cu

prezentări de studii de

caz, aplicaţii

numerice şi discuţii

1 prelegere

CONCEPTUL DE PRODUCŢIE MAI CURATĂ:

definiţie, concepte înrudite, evaluarea producţiei mai

curate, bariere în calea producţiei mai curate din

perspectiva industrială, exemple de aplicare a producţiei

mai curate în industria alimentară şi biotehnologii

2 1 prelegere

APA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI

BIOTEHNOLOGII: caracteristicile apei, surse şi resurse

de apă, obţinerea apei potabile, apei industriale, apei pure,

apei ultrapure, cerinţe pentru apa utilizată în industrie

4 2 prelegeri

OPERAŢII UNITARE ŞI PROCESE TIP ÎN

TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR: sitarea,

sedimentarea, coagularea – flocularea, filtrarea,

demineralizarea, deionizarea, dezinfecţia, flotarea cu aer

12 6 prelegeri

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Descrierea şi utilizarea conceptului global de protecţie a mediului şi utilizarea tuturor

tehnologiilor de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară în

condiţiile respectării integrale a acestui concept

Explicarea şi interpretarea conceptelor, metodelor şi modelelor inginereşti pentru

valorificarea deşeurilor şi subproduselor din industria alimentară, explicarea şi interpretarea

impactului de mediu şi poziţionarea corectă a tehnologiilor de valorificare integrală a

materiilor prime agro-alimentare.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

Page 45: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

dizolvat, adsorbţia, centrifugarea, neutralizarea, oxidarea,

reducerea, precipitarea, digestia aerobă, digestia anaerobă

EPURAREA APELOR REZIDUALE DIN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ: exemple de tehnici şi

tehnologii de tratare pentru apele reziduale din: industria

laptelui şi produselor lactate, abatorizare şi industria

cărnii, industria de panificaţie, prelucrarea legumelor şi

fructelor, industria zahărului, industria uleiului, industria

berii

1 1 prelegere

EPURAREA APELOR REZIDUALE DIN

BIOTEHNOLOGII: exemple de tehnici şi tehnologii de

tratare pentru apele reziduale de la: fabricarea

antibioticelor, fabricarea proteinelor monocelulare,

fabricarea produselor cosmetice, fabricarea enzimelor,

fabricarea aminoacizilor, fabricarea acizilor organici

1

BIOCONVERSIA ENERGETICĂ A DEŞEURILOR

INDUSTRIEI ALIMENTARE: producerea de

biocombustibili: biogaz, bioetanol, biodiesel, biohidrogen;

2 1 prelegere

VALORIFICAREA DEŞEURILOR INDUSTRIEI

ALIMENTARE PRIN GAZEIFICARE SAU

INCINERARE DIRECTĂ; ALTE METODE DE

VALORIFICARE A DEŞEURILOR INDUSTRIEI

ALIMENTARE: bioconversia la acizi organici şi

aminoacizi, extracţia proteinelor, fibrelor, antioxidanţilor,

coloranţilor etc., utilizarea în industria materialelor de

construcţii

2 1 prelegere

Lucrări de verificare a cunosţinţelor (2 lucrări a câte 1 h în

săpt. 7 şi 13)

2 Lucrare scrisă cu

posibilitatea

consultării

bibliografiei

Bibliografie

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie

CD-ROM), Bacău, 2007;

Ifrim, I.: Biotehnologii de epurare a apelor uzate, Ed. Pim, Iaşi, 2007;

Macoveanu, M. (coord.): Minimizarea scăzămintelor tehnologice din industria alimentară prin valorificarea

subproduselor şi deşeurilor, vol. I – III, Ed. Ecozone, Iaşi, 2005-2006;

Bibliografie minimală

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie

CD-ROM), Bacău, 2007;

Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Prelevarea probelor de aer; determinarea pulberilor totale

şi a oxizilor de azot;

2 Efectuare de lucrări

practice pe standuri

experimentale, pe

grupe de 3-4 studenţi

1 şedinţă

Prelevarea probelor de apă; determinarea caracteristicilor

fizice şi fizico-chimice ale apelor (culoare, temperatură,

turbiditate, reziduu fix);

2 1 şedinţă

Determinarea nitriţilor şi nitraţilor din apele freatice; 2 1 şedinţă

Prelevarea probelor de sol; prepararea extractului apos de

sol;

2 1 şedinţă

Determinarea sărurilor minerale din extractul apos de sol; 2 1 şedinţă

Determinarea separată a anionilor şi cationilor din

extractul apos de sol;

2 1 şedinţă

Coagularea şi tratarea chimică a apelor de cazan; 2 1 şedinţă

Bibliografie

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie

CD-ROM), Bacău, 2007;

Ifrim, I.: Biotehnologii de epurare a apelor uzate, Ed. Pim, Iaşi, 2007;

Page 46: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Macoveanu, M. (coord.): Minimizarea scăzămintelor tehnologice din industria alimentară prin valorificarea

subproduselor şi deşeurilor, vol. I – III, Ed. Ecozone, Iaşi, 2005-2006;

Bibliografie minimală

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- gradul de înţelegere si însuşire a

conceptelor, teoriilor si metodelor de baza;

- capacitatea de analiza, de sinteza si de

corelare a cunoştinţelor dobândite;

- efectuarea temei de

casă;

- lucrări intermediare

(S7, S13) de evaluare a

cunoştinţelor

30%

40%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- deprinderile formate

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

- integrarea si lucrul in echipa

- urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea

rezultatelor obţinute;

- colocviu final de

laborator

30%

10.6. Standard minim de performanţă

cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Page 47: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.29. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

1.30. Facultatea Inginerie

1.31. Departamentul Inginerie Chimică și Alimentară

1.32. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.33. Ciclul de studii Licență

1.34. Programul de

studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare

1.35. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii și utilaj în industria morăritului și panificației 1

2.2. Titularul activităţilor de curs Ş.l.dr.ing. VASILICA ALISA ARUŞ

2.3. Titularul activităţilor de seminar -

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 3 3.3. Laborator/Proiect 1 /0

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

56 3.5. Curs 42 3.6.

Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat 7

Examinări 7

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 44

3.8. Total ore pe semestru 56

3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie Organica, Biochimie, Operatii unitare, Fenomene de transfer

4.2. de competenţe Chimia alimentelor 2, Utilaj în industria alimentară şi biotehnologii, Tehnologii generale în industria alimentară

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, mijloace multimedia

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului

studenţii trebuie sa participe la instructajul privind protectia sănătății și securitatii studenților in cadrul laboratorului și instrucţiunile de lucru în laborator/proiect necesare în desfăşurarea normală

a lucrărilor de laborator.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 48: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Semnarea fisei de instruire obligându-se prin aceasta să respecte toate regulile impuse in cadrul

laboratorului/proiectului si pentru buna desfasurare a lucrarilor de labortor

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale domeniului si ale ariei de

specializare; utilizarea lor adecvata în comunicarea profesionala

7.2. Obiectivele specifice Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate domeniului

Utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare pentru a aprecia calitatea, meritele si limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode si teorii

Aplicarea unor principii si metode de baza pentru rezolvarea de probleme/situatii bine definite,

tipice domeniului în conditii de asistenta calificata

Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta

calificata

Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru

nivelurile subordinate

Constientizarea nevoii de formare continua; utilizarea eficienta a resurselor si tehnicilor de

învatare pentru dezvoltarea personala si profesionala

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Cerealele, materie primă în industria morăritului 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Conservarea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Microflora și dăunătorii masei boabelor de cereale în timpul

depozitării. Combaterea dăunătorilor din depozite și magazii de

cereale

3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Recepția și depozitarea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Precurațirea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Tratamente special aplicate unor cereal. Dezvoltarea și combaterea

prafului din cereale, utilaje, instalatii și spațiile silozului.

Omogenizarea cerealelor

3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Pregatirea cerealelor pentru măciniș 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Maruntirea cerealelor 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Cernerea produselor de măciniș ca operatie tehnologică 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Curațirea produselor intermediare ca operatie tehnologică 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Fazele tehnologice ale procesului de maruntire 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Manipularea, ambalarea, depozitarea transportul produselor finite în

mori și depozite

3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Extractii si tipuri de făină 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Balanta tehnologica de macinis 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia,

problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Bibliografie

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C4. Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte

C4.1 Descrierea şi utilizarea teoriilor şi metodelor de obţinere a unor produse alimentare noi, cunoaşterea şi înţelegerea tehnicilor şi tehnologiilor de redactare, implementare şi management de proiecte.

C5. Managementul productiei, controlul calitatii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing

C5.3 Aplicarea unor principii şi metode de proiecţie, concepţie, execuţie şi control pentru producţie, cu impunerea şi controlul unor

factori limită de variaţie.

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

CT3 Utilizarea eficientă a diverselor căi și tehnici de învățare – formare pentru achiziţionarea informaţiei de baze de date bibliografice și electronice atât în limba

română, cât și într-o limba de circulație internaţionala, precum și evaluarea necesitaţii și utilității motivațiilor extrinseci și intrinseci

ale educaţiei continue.

Page 49: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Arus V.A. Tehnologii si utilaj in industria moraritului – note de curs , Bacau, 2011(material pe CD)

Banu C., coordonator „Manualul Inginerului de Industrie Alimentară” Ed. Tehnică Bucureşti 2002, vol I şi vol II;

Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004;

Leonte, M., Moroi, A. M., Aruş, A., Panificaţia pe înţelesul tuturor, Ed. Ecozone, Iaşi, 2010.

Leonte M., Aruş V.A., Moroi A.M., - Îndrumar practic pentru industria de panificaţie, patiserie şi cofetărie, Ed. ECOZONE, Iaşi, 2011

Leonte, M., Biochimia şi tehnologia panificaţiei, Ed. Crigarux, Piatra-Neamţ, 2001.

Leonte, M., Tehnologii şi utilaje în industria morăritului. Pregătirea cerealelor pentru măciniş., Ed. Millenium, Piatra-Neamţ, 2001.

Leonte, M., Tehnologii şi utilaje în industria morăritului. Măcinişul cerealelor, Ed. Millenium, Piatra-Neamţ, 2002.

Neamţu G., „Biochimie vegetală”. Ed.Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti 1993;

Leonte, M.,- Cerinţe de igienă - HACCP şi de calitate- ISO 9001:2000 in unităţilem de industrie alimentară conform normelor Uniunii Europene, Ed. Milenium, Piatra –Neamţ, 2006.

Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii Protecţia muncii. Prezentarea tematicii lucrărilor de laborator. Studiu

de bibliografie

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Determinarea masei hectolitrice. Determinarea conţinutului de apă din

cereale.

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Determinarea sticlozităţii cerealelor. Determinarea unghiului de taluz

natural. Controlul extracţiilor de făină. Determinarea infestării masei de cereale.

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Metode organoleptice de examinare şi control pentru făină.

Determinarea culorii prin metoda Pekar. Determinarea mirosului şi gustului

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Analize fizico-chimice la făină (Determinarea impurităţilor metalice). Determinarea impuritatilor minerale. Determinarea finetii

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,

1 laborator

Determinarea acidităţii făinii. Determinarea umidităţii Determinarea

cenusii

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Determinarea capacităţii de hidratare a făinii prin metoda bilei de aluat. Determinarea puterii făinii prin metoda lăţirii sferei de aluat (

Metoda Awerman).

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,

1 laborator

Determinarea conţinutului de gluten umed. Determinarea glutenului

uscat

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Determinarea indicelui de deformare a glutenului. Determinarea

indicelui de de umflare a glutenului si calculul activitatii proteolitice a

fainii

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Determinarea indexului glutenic 1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,

1 laborator

Determinarea duratei maxime de fermentare a aluatului cu ajutorul

curbei farinografice de fermentare

1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Determinarea insusirilor de gelificare ale fainii 1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia, problematizarea,

1 laborator

Determinarea caliattii fainii prin metoda coacerii 1 oră conversatia euristică dezbaterea, explicatia,

problematizarea,

1 laborator

Verificarea semestrială 1 oră Evaluare scris/oral 1 laborator

Bibliografie Aruş Vasilica Alisa, Vartolomei Nicoleta, Tehnologii şi utilaje în industria morăritului şi panificaţiei : îndrumar de laborator, Ed.Alma

Mater, Bacău, 2014

Cozmuţa A.M şi colab., Lucrări practice de tehnologia morăritului, panificaţiei şi produselor făinoase, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca, 2007;

Leonte M., Aruş V.A., Moroi A.M., - Îndrumar practic pentru industria de panificaţie, patiserie şi cofetărie, Ed. ECOZONE, Iaşi, 2011;

Leonte M., Aruş V.A., Vartolomei N., Moroi A.M., - Tehnologii şi utilaj în industria de morărit şi panificaţie- Indrumar de laborator, Editura Alma Mater Bacău 2008 (material pe CD);

Pop C.G. – Controlul calităţii produselor de morărit şi panificaţie- Indrumar de lucrări practice, Ed. Universităţii din Suceava, 2005

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;

Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul ingineriei produselor alimentare, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes

Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer

industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare

fonduri structurale şi de coeziune europene

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Prezenţa activa la curs. Dobândirea cunoştinţelor teoretice la curs.

Evaluare oralǎ 70%

10.5. laborator

Prezenţa şi activitatea la laborator. Dobândirea

cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.

Evaluare orală

30%

10.6. Standard minim de performanţă

Page 50: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie.

Prezenţa la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator/proiect

01.10.2015 Ș.l.dr.ing. Vasilica Alisa ARUȘ Laborator/proiect :

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș.l.dr.ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

Page 51: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.36. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

1.37. Facultatea Inginerie

1.38. Departamentul Inginerie Chimică și Alimentară

1.39. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.40. Ciclul de studii Licență

1.41. Programul de

studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare

1.42. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii generale în industria laptelui 1

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar -

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 3.2. Curs 3 3.3. Laborator/Proiect 2 /1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

84 3.5. Curs 42 3.6.

Laborator/Proiect

42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat 5

Examinări 6

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 41

3.8. Total ore pe semestru 84

3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Chimie anorganica, Chimie Organica, Biochimie, Operatii unitare, Fenomene de transfer

4.2. de competenţe Chimia alimentelor , Utilaj în industria alimentară şi biotehnologii, Tehnologii generale în industria alimentară

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, mijloace multimedia

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului

studenţii trebuie sa participe la instructajul privind protectia sănătății și securitatii studenților in cadrul laboratorului și instrucţiunile de lucru în laborator/proiect necesare în desfăşurarea normală

a lucrărilor de laborator.

Semnarea fisei de instruire obligându-se prin aceasta să respecte toate regulile impuse in cadrul

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 52: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

laboratorului/proiectului si pentru buna desfasurare a lucrarilor de labortor

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale domeniului si ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvata în comunicarea profesionala

7.2. Obiectivele specifice Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate domeniului

Utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare pentru a aprecia calitatea, meritele si limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode si teorii

Aplicarea unor principii si metode de baza pentru rezolvarea de probleme/situatii bine definite, tipice domeniului în conditii de asistenta calificata

Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta calificata

Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru

nivelurile subordinate

Constientizarea nevoii de formare continua; utilizarea eficienta a resurselor si tehnicilor de

învatare pentru dezvoltarea personala si profesionala

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Lactogeneza laptelui. Laptele crud – materie prima in

industria produselor lactate. Surse si cai de valorificare

3 ore Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Componentii esentiali ai laptelui crud – materie prima 4 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Structura şi proprietăţile laptelui crud 3 ore Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Factorii care influenţează producţia şi compoziţia laptelui. 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Mascarea defectelor laptelui si metodele de depistare 3 ore Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Conditionarea primara a laptelui crud integral 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Pasteurizarea, sterilizarea laptelui 4 ore Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Tehnologia laptelui de consum 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Tehnologia de concentrare a laptelui 3 ore Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Tehnologia de uscare a laptelui si a derivatelor lactate 4 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Tehnologia de obtinere a smântânei pentru alimentaţie 3 ore Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea 1 prelegere

Tehnologia fabricarii untului 3 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 prelegere

Tehnologia fabricarii inghetatei 3 ore Prelegere, conversatia euristică, 1 prelegere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3. Supravegherea, conducerea, analiza si proiectarea tehnologiilor alimentare de la materii prime pana la produs finit.

C3.5 Elaborarea de proiecte legate de tehnologii si produse specifice industriei agroalimentare

C4. Proiectarea de produse alimentare noi, implementarea si managementul de proiecte

C4.1 Descrierea şi utilizarea teoriilor şi metodelor de obţinere a unor produse alimentare noi, cunoaşterea şi înţelegerea tehnicilor şi

tehnologiilor de redactare, implementare şi management de proiecte. C4.5 Elaborarea unor proiecte concrete pentru obţinerea unui produs alimentar nou, prin, subproiectarea etapelor fundamentale şi

utilizarea unor principii şi metode de consacrate în domeniu, respectiv implementarea sau/şi managementul unor proiecte deja formulate.

C5. Managementul productiei, controlul calitatii produselor alimentare si realizarea proceselor de marketing

C5.3 Aplicarea unor principii şi metode de proiecţie, concepţie, execuţie şi control pentru producţie, cu impunerea şi controlul unor factori limită de variaţie.

C5.5 Elaborarea unor proiecte de producţie alimentară, cu integrarea mijloacelor de producţie cu forţele de producţie, şi aplicarea

unui sistem de control al calităţii. Elaborarea unor proiecte de cercetare de marketing.

C6. Managementul tehnologiilor de valorificare a subproduselor si deseurilor din industria alimentara si asigurarea protectiei

mediului

C6.5 Elaborarea unor proiecte de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară, cu respectarea unor principii şi

metode consacrate privind protecţia mediului.

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

CT3 Utilizarea eficientă a diverselor căi și tehnici de învățare – formare pentru achiziţionarea informaţiei de baze de date bibliografice și electronice atât în limba

română, cât și într-o limba de circulație internaţionala, precum și evaluarea necesitaţii și utilității motivațiilor extrinseci și intrinseci

ale educaţiei continue.

Page 53: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

explicatia, problematizarea, dezbaterea Bibliografie

Arus V.A. Tehnologie si utilaj in industria laptelui - note de curs, Bacau, 2011 (material pe CD)

Banu. C, coordonator, „Biotehnologii în industria alimentară”, Ed. Tehnică, Bucureşti 1987.

Banu C., coordonator „Manualul Inginerului de Industrie Alimentară” Ed. Tehnică Bucureşti 2002, vol I şi vol II;

Banu, C., Vizireanu, C., Procesarea industriala a laptelui, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998

Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004;

Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006;

Azzouz A., Tehnologie si utilaj in industria laptelui, Editura TEHNICA-INFO Chisinau, 2002.

Chintescu G et al., Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1982

Costin. Gh.M- Stiinta si ingineria fabricarii branzeturilor, Ed. Academica, Galati, 2003

Costin G.M.-Produse lactate fermentate, Ed. Academica, Galaţi, 2005.

Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii Norme privind protectia sănătății și securitatii studenților in cadrul

laboratorului de TGIL 1. Prezentarea tematicii lucrărilor de laborator. Studiu de bibliografie;

2 ore conversatia euristică dezbaterea,

explicatia, problematizarea,

1 laborator

Analiza laptelui crud integral 4 ore conversatia euristică, experimentul

de laborator, explicatia,

problematizarea, dezbaterea

observatia

2 laboratoare

Efectul temperaturii de pasteurizare asupra conţinutului de microorganisme şi

asupra acidităţii, la un timp constant de încălzire. Efectul timpului de pasteurizare asupra conţinutului de microorganisme şi asupra acidităţii, la o

temperatura constantă de încălzire de 70 oC

4 ore conversatia euristică, experimentul

de laborator, explicatia, problematizarea, dezbaterea

observatia

2 laboratoare

Efectul duratei de concentrare asupra cantităţii de apă evaporate, la temperaturi

şi suprafeţe de evaporare constante. Efectul temperaturii de concentrare asupra cantităţii de apă evaporate, la valori constante ale duratei şi suprafetei de

evaporare.

4 ore

conversatia euristică, experimentul

de laborator, explicatia, problematizarea, dezbaterea

observatia

2 laboratoare

Studiul procesului de smântânire al laptelui. Analiza senzorială şi fizico- chimică ale smântânei: determinarea acidităţii, determinarea substanţelor

proteice, determinarea conţinutului de grăsime, reacţia pentru controlul

peroxidazei.

4 ore

conversatia euristică, experimentul de laborator, explicatia,

problematizarea, dezbaterea

observatia

2 laboratoare

Studiul procesului de obţinere a untului. Analiza senzorială şi fizico- chimică

ale untului: determinarea acidităţii, determinarea substanţelor proteice,

determinarea conţinutului de grăsime, determinarea substanţei uscate.

4 ore conversatia euristică, experimentul

de laborator, explicatia,

problematizarea, dezbaterea observatia

2 laboratoare

Prepararea îngheţatei pe bază de lapte după diferite reţete Analiza senzorială şi

fizico-chimică ale îngheţatei: determinarea acidităţii, determinarea substanţei

uscate, determinarea conţinutului de zahăr total.

4 ore conversatia euristică, experimentul

de laborator, explicatia,

problematizarea, dezbaterea observatia

2 laboratoare

Verificare semestriala 2 ore Evaluare scris/oral 1 laborator

Bibliografie Aruş, V.A., Moroi, A.M., Tehnologii şi utilaje în industria laptelui : caiet de lucrări practice pentru studenţi, Editura Alma Mater, Bacău, 2012.

Azzouz A. si colab. Utilaj si tehnologie în industria laptelui- îndrumar de laborator, Casa Editoriala Demiurg, Iaşi 2001

Jimborean M.A. şi Ţibulcă Dorin – Procesarea lapelui – Îndrumător de lucrări practice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2009;

Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Stabilirea temei de proiect 1 ora Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 proiect

Surse de aprovizionare cu materii prime si auxiliare. Principalele caracteristici

ale materiilor prime si auxiliare. Materialele şi ambalajele

1 ora Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 proiect

Date asupra tehnologiilor similare din ţară şi din străinătate pentru realizarea

producţiei proiectate. Analiza comparativă a

tehnologiilor.Chimismulproceselortehnologice

1 ora Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea,

dezbaterea

1 proiect

Principalele caracteristici de calitate ale produselor finite. Analiza factorilor

tehnologici care influenţează realizarea producţiei şi calitatea produsului finit.

1 ora Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea,

dezbaterea

1 proiect

Variante tehnologice de obţinere a produsului finit. Alegerea variantei optime.

Descrierea variantei tehnologice adoptata (cu indicarea parametrilor de

desfăşurare a fiecărei operaţii şi transformările ce au loc)

1 ora Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea,

dezbaterea

1 proiect

Bilanţul de materiale 2 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea,

dezbaterea

2 proiecte

Bilanţul termic 2 ore Prelegere, conversatia euristică, explicatia, problematizarea,

dezbaterea

2 proiecte

Utilajul principal – alegerea tipului de utilaj, descrierea constructivă si

funcţionala. Alte utilaje existente in instaltie - alegerea tipului de utilaj,descrierea constructivă si funcţionala Subprodusele de fabricaţie şi

posibilităţi de valorificare, reciclare, depoluare a mediului

1 ora

Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea, dezbaterea

1 proiect

Piese desenate. Schema de operaţii (scena bloc). Schema tehnologică de

legături. Desenul de ansamblu al utilajului principal.

2 ore Prelegere, conversatia euristică,

explicatia, problematizarea,

dezbaterea

2 proiecte

Page 54: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Predarea si prezentarea proiectului 2 ore Prelegere, dezbaterea 2 proiecte

Bibliografie Arus V.A. Tehnologie si utilaj in industria laptelui - note de curs, Bacau, 2011 (material pe CD)

Banu. C, coordonator, „Biotehnologii în industria alimentară”, Ed. Tehnică, Bucureşti 1987.

Banu C., coordonator „Manualul Inginerului de Industrie Alimentară” Ed. Tehnică Bucureşti 2002, vol I şi vol II;

Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004;

Jurcoane Ş. şi colab.- Tratat de biotehnologie, vol II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006;

Azzouz A., Tehnologie si utilaj in industria laptelui, Editura TEHNICA-INFO Chisinau, 2002.

Chintescu G et al., Îndrumător pentru tehnologia produselor lactate, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1982

Costin. Gh.M- Stiinta si ingineria fabricarii branzeturilor, Ed. Academica, Galati, 2003

Costin G.M.-Produse lactate fermentate, Ed. Academica, Galaţi, 2005.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se studiază în alte centre universitare din ţară şi din străinătate;

Conţinutul disciplinei este în consens cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din

domeniul chimiei şi ingineriei biochimice, întrucât prezintă noţiunile de bazǎ necesare angajaţilor în domeniul de interes

Cunoştinţele acumulate în cadrul cursului sunt utile în calificarea pentru urmǎtoarele ocupaţii: inginer in industria alimentara, inspector de

specialitate, referent de specialitate, inginer specialitatea industria alimentara si frig, proiectant inginer produse alimentare, consilier inginer

industria alimentara, expert inginer industria alimentara, auditor în domeniul siguranţei alimentare, profesor în învăţământul gimnazial, analist

cumpărări/consultant furnizori, expert tehnic extrajudiciar, inginer de cercetare în controlul calităţii produselor alimentare, expert de accesare

fonduri structurale şi de coeziune europene

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Prezenţa şi activitatea la curs.

Dobândirea cunoştinţelor teoretice la curs.

Evaluare oralǎ 60%

10.5. laborator

proiect

Prezenţa şi activitatea la laborator. Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la laborator.

Prezenţa şi activitatea la proiect. Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice la proiect.

Evaluare oralǎ

Evaluare oralǎ

20%

20%

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie.

Prezenţa la orele de laborator şi executarea lucrǎrilor practice.

Prezenţa la orele de proiect şi realizarea temelor individuale.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de

laborator/proiect

01.10.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș.l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ. dr. ing. Carol Schnakovszky

Page 55: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.43. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.44. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.45. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.46. Domeniul de studii Ingineria Produselor Alimentare

1.47. Ciclul de studii Licenţă

1.48. Programul de

studii/calificarea Ingineria Produselor Alimentare

1.49. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TEHNOLOGII GENERALE ÎN INDUSTRIA FERMENTATIVĂ 1

2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucrări dr. ing. Mirela SUCEVEANU

2.3. Titularul activităţilor de laborator / proiect Asist. dr. ing. Cristina GRIGORAŞ

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare EC - Colocviu

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Laborator/Proiect 1/1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

70 3.5. Curs 42 3.6. Laborator/Proiect 14/14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat 4

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi): 0

3.7. Total ore studiu individual 55

3.8. Total ore pe semestru 125

3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Operaţii unitare în industria alimentară, Chimia alimentelor, Microbiologia produselor alimentare

4.2. de

competenţe Deprinderi de manipulare a ustensilelor şi aparaturii de laborator

Page 56: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs dotată cu videoproiector, ecran, calculator.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului laborator dotat cu echipamente, materiale şi reactivi necesari desfăşurării

lucrărilor practice

studenţii trebuie să poarte echipamentul de protecţie şi să respecte normele de

sănătate şi securitate a muncii şi PSI în laborator

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Înţelegerea noţiunilor şi metodelor de lucru utilizate în activitatea de producţie

şi de control al calităţii berii, drojdiei şi alcoolului rafinat, precum şi utilizarea

lor adecvată în comunicarea profesională;

Formarea unei atitudini de responsabilitate personală în abordarea unor

probleme de ordin tehnic şi ştiinţific;

Dezvoltarea capacităţii de a lucra individual şi în echipă.

7.2. Obiectivele specifice Asigurarea cunoaşterii şi aprofundării conceptelor, proceselor, utilajelor şi

metodelor de bază din domeniul industriei alimentare fermentative.

Descrierea şi utilizarea tehnologiilor fermentative, cunoaşterea, înţelegerea şi

utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de control al calităţii.

Cunoaşterea şi însuşirea metodelor de analiză şi control pentru materiile prime,

produsele intermediare şi produsele finite din industria berii, drojdiei şi

alcoolului rafinat.

Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din domeniul

proceselor şi exploatării utilajelor şi instalaţiilor din fabricile bere, drojdie şi

alcool rafinat.

Dezvoltarea abilităţii de a identifica, formula şi explica probleme tehnologice şi

de a propune şi interpreta coerent soluţii pentru rezolvarea acestora.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

1. Tehnologia berii – definiţie, scurt istoric. Materii prime

folosite la fabricarea berii: orzul (orzoaica), înlocuitorii

malţului, hameiul, apa, drojdia de bere, preparate enzimatice

6 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

2. Tehnologia fabricării malţului 6 prelegerea, conversaţia

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3.5. Elaborarea de proiecte legate de tehnologii şi produse specifice industriei agroalimentare

C4.5. Elaborarea unor proiecte concrete pentru obţinerea unui produs alimentar nou, prin subproiectarea

etapelor fundamentale si utilizarea unor principii si metode de consacrate în domeniu, respectiv

implementarea sau/si managementul unor proiecte deja formulate.

C5.5. Elaborarea unor proiecte de producţie alimentara, cu integrarea mijloacelor de producţie cu forţele

de producţie, si aplicarea unui sistem de control al calităţii. Elaborarea unor proiecte de cercetare de

marketing.

C6.5. Elaborarea unor proiecte de valorificare a subproduselor şi deşeurilor din industria alimentară, cu

respectarea unor principii şi metode consacrate privind protecţia mediului.

Instruirea, formarea şi specializarea studenţilor ca viitori ingineri, capabili să desfăşoare o activitate de

producţie, de proiectare şi cercetare tehnologică, de conducere şi concepţie în domeniul fabricării berii,

drojdiei şi alcoolului rafinat;

Supravegherea, conducerea, analiza şi proiectarea tehnologiilor din industria fermentativă de la materii

prime până la produs finit;

Însuşirea abilităţilor de lucru în laboratorul de Tehnologii generale în industria fermentativă, pentru

analiza şi controlul materiilor prime, a produselor intermediare, subproduselor şi produselor finite.

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională continuă prin antrenarea abilităţilor de

gândire critică;

Să dezvolte capacitatea de a realiza corelaţii şi de a aplica cunoştinţele asimilate privind tehnologiile din

industria alimentară.

Page 57: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

euristică, explicaţia

3. Tehnologia obţinerii mustului de bere 3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

4. Tehnologia fermentării mustului de bere 3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

5. Tehnologia filtrării şi îmbutelierii berii. Pasteurizarea berii 3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

6. Metode speciale utilizate la fabricarea berii. Berea ca produs

finit

3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

7. Materii prime, auxiliare şi utilităţi folosite la fabricarea

alcoolului şi a drojdiei

3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

8. Tehnologia fabricării alcoolului din melasă 3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

9. Tehnologia fabricării alcoolului din materii prime amidonoase 3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

10. Distilarea plămezilor fermentate. Rafinarea alcoolului brut.

Valorificarea subproduselor şi a deşeurilor de la fabricarea

alcoolului

3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

11. Tehnologia fabricării drojdiei de panificaţie 3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

12. Fabricarea drojdiei uscate de panificaţie. Drojdia furajeră 3 prelegerea, conversaţia

euristică, explicaţia

Bibliografie

- Banu, C., Tratat de ştiinţa şi tehnologia malţului şi a berii, vol. I, II, Ed. AGIR, Bucureşti, 1998.

Berzescu, P., et al., Utilaje şi instalaţii în industria berii şi a malţului, Editura Ceres, Bucureşti, 1985

Dabija, A., Tehnologii şi utilaje în industria alimentară fermentativă, Ed. Alma Mater, Bacău, 2002.

Hopulele, T., Tehnologia berii, spirtului şi a drojdiei, vol. I, II, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi. 1980.

Modoran, D., Tehnologia procesarii alcoolului rafinat, Ed. Academicpress, Cluj Napoca, 2005.

Suceveanu, E.-M., Tehnologii generale în industria fermentativă. Note de curs, vol. 1, Editura Alma Mater,

Bacău, 2015.

Stroia, I., Biriş, S., Utilaje pentru industria alimentară fermentativă, Universitatea Politehnică Bucureşti, 1995.

Bibliografie minimală

Suceveanu, E.-M., Tehnologii generale în industria fermentativă. Note de curs, vol. 1, Editura Alma Mater,

Bacău, 2015.

Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

1. Analiza materiilor prime folosite la fabricarea berii – analiza

orzului

2 Explicaţia, demonstraţia

experimentală, lucrul

individual şi în echipă

2. Analiza materiilor prime folosite la fabricarea berii – analiza

malţului: brasajul experimental şi calculul randamentului

2 Explicaţia, demonstraţia

experimentală, lucrul

individual şi în echipă

3. Analiza berii ca produs finit: proprietăţi organoleptice,

proprietăţi fizico-chimice. Determinări legate de stabilitatea berii.

Identificarea naturii truburilor la berea ca produs finit

2 Explicaţia, demonstraţia

experimentală, lucrul

individual şi în echipă

4. Analiza melasei - materie primă pentru fabricarea drojdiei de

panificaţie şi a alcoolului.

2 Explicaţia, demonstraţia

experimentală, lucrul

individual şi în echipă

5. Analiza alcoolului rafinat: proprietăţi organoleptice, concentraţie

alcoolică, aprecierea purităţii alcoolului rafinat, aciditatea

2 Explicaţia, demonstraţia

experimentală, lucrul

individual şi în echipă

6. Analiza drojdiei de panificaţie: proprietăţi organoleptice,

aciditate, determinarea puterii de fermentare

2 Explicaţia, demonstraţia

experimentală, lucrul

individual şi în echipă

7. Analiza drojdiei de panificaţie uscate. Determinarea

proprietăţilor organoleptice şi a puterii de fermentare

2 Explicaţia, demonstraţia

experimentală, lucrul

individual şi în echipă

Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Elaborarea individuală a unui proiect cu tematica: Proiectarea 14 Explicaţia,

Page 58: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

unei secţii de fabricaţie specifice industriei fermentative, ce va

cuprinde următoarele elemente:

- variante tehnologice de fabricaţie

- alegerea variantei optime cu stabilirea schemei de flux tehnologic

- descrierea procesului tehnologic adoptat

- întocmirea bilanţurilor de materiale şi termice parţiale şi globale

- dimensionarea utilajelor principale

problematizarea,

dezbaterea,

studiul de caz.

Bibliografie

Dabija, A., Tehnologii în industria alimentară fermentativă – îndrumar de laborator, Universitatea Bacău, 2000.

Macovei, V.M., Calcule de operaţii şi utilaje pentru procesarea termică şi biochimică în biotehnologie, Editura

Alma, Galaţi, 2001. Modoran, D., Tehnologii fermentative, vol. I, Editura ICPIAF Cluj-Napoca, 2002.

Suceveanu, E.-M., Tehnologii şi utilaj în industria fermentativă. Îndrumar de laborator, Editura Alma Mater, Bacău,

2013. Bibliografie minimală

Suceveanu, E.-M., Tehnologii şi utilaj în industria fermentativă. Îndrumar de laborator, Editura Alma Mater, Bacău,

2013.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- Gradul de înţelegere si însuşire a

conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază;

capacitatea de analiză, de sinteză şi de

corelare a cunoştinţelor dobândite

- Prezenţa activă

- Examen

- Foaie prezenţă

40%

10%

10.5. Seminar/laborator/

Proiect

- Deprinderile de lucru formate

- Capacitatea de aplicare în practică a

cunoştinţelor dobândite;

- Integrarea şi lucrul în echipă

- Capacitatea individuală de documentare şi

sinteză pe o temă dată

- Parcurgerea etapelor de proiect cu respec-

tarea structurii date

- Redactarea corectă a conţinutului

proiectului şi bibliografiei

- Predarea proiectului la termenul stabilit

- Urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice şi verificarea

rezultatelor obţinute;

- Colocviu final de

laborator

- Evaluarea structurii şi

conţinutului proiectului, a

calculelor efectuate şi

interpretarea rezultatelor

- Respectarea termenului

de predare a proiectului

20%

30%

10.6. Standard minim de performanţă

efectuarea integrală a lucrărilor de laborator;

predarea proiectului;

cunoaşterea la nivel de bază a minimum 50% din subiectele de examen.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015 Şef lucrări dr. ing. Mirela SUCEVEANU

Asist. dr. ing. Cristina GRIGORAŞ

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Şef lucrări dr. ing. Andrei SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

Page 59: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.50. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.51. Facultatea de INGINERIE

1.52. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.53. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1.54. Ciclul de studii LICENŢA

1.55. Programul de

studii/calificarea

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER

1.56. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

11. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Practica pedagogică 2

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Luminița Bibire 2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul VI 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

12. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 0 3.3. Proiect 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

36 3.5. Curs 0 3.6. Proiect 36

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 14ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 1

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8

Tutoriat 2

Examinări 1

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 14

3.8. Total ore pe semestru 50

3.9. Numărul de credite 2

13. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum •Pedagogie I, Pedagogie II, Didactica specialității

4.2. de

competenţe

14. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la activitățile aferente practicii pedagogice cu

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 60: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

telefoanele mobile deschise. 5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Echipele de activitate practică, vor fi stabilite de către titularul de disciplină,

în funcție de programele de studiu;

Termenul de predare/susținere a portofoliului este stabilit de titularul

disciplinei, de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de

amânare a acestuia pe alte motive decât unele obiectiv întemeiate.

15. Competenţe specifice acumulate

16. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Practica pedagogică urmăreşte să asigure studenţilor cunoştinţele şi

priceperile specifice, necesitate de exercitarea activităţii de profesor

inginer.

Formarea priceperilor de proiectare şi realizare efectivă de către studenţi

a unor lecţii

Cultivarea la studenţi a dragostei faţă de munca didactică.

7.2. Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de operare cu terminologia specifică şi cu

conţinuturile pedagogice;

Formarea reprezentării asupra educaţiei, componentelor/formelor sale, a

interdependenţei acestora;

Formarea capacităţilor de a analiza/elabora finalităţi, a deprinderii de

operaţionalizare corectă;

Formarea capacităţii de analiză conştientă, completă şi pertinentă a

documentelor şcolare;

Dezvoltarea competenţelor practic-acţionale necesare realizării efective a

demersului didactic;

Promovarea unui sistem de valori morale şi civice indispensabil

demersului instructiv- educativ;

Formarea atitudinii pozitive, de respect şi preţuire faţă de rolul şi statutul

social al profesorului

17. Conţinuturi

Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația,

prezentarea de aplicaţii practice concrete

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei educaţionale.

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

C4. Evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progreselor înregistrate de elevi.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-

educativ.

C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de învăţare în colaborare

cu elevii, familia şi comunitatea.

Page 61: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Cunoașterea instituției; activități extacurriculare 1

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

-Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete;

- Analiza

documentelor școlare

Studierea caietului de consiliere, caietului

dirigintelui

1 - Dialogul;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete;

- Analiza

documentelor școlare;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice

Intocmirea fisei psiho-pedagogice, pentru un elev

repartizat de catre mentor

4 - Dialogul;

- Conversația;

- Comunicarea;

- Observația;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Practica observativă

- Evidențierea și consemnarea principalelor

indici observaționali la lecție: claritatea

conceptelor predate, accesibilitatea

informațiilor, adecvarea exemplelor date,

strategia didactică (metodele, mijloacele,

formele de organizare ale lecției), relația

profesor –elev, limbaj (concret sau abstract,

cald sau rece, limbajul corpului), stilul

didactic (democratic sau autoritar), etc.

- Completarea fișelor de observație

4 - Observația;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

- Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete

Proiectarea lecțiilor de probă 8 - Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Susținerea lecțiilor de probă 2 - Prelegerea;

- Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea

fișelor de observație)

4 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Proiectarea lecției finale 3 - Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

Page 62: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

psihopedagogice și

didactice;

Susținerea lecției finale; 1 - Prelegerea;

- Explicația;

- Conversația

Observație. Una dintre cele trei lecții (2 de probă și una finală), va fi la o oră de diriginție

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor

de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Finalizarea portofoliului de practică pedagogică

Portofoliul de practică pedagogică cuprinde:

a) Partea I-documente

- Copie dupa coperta și cuprinsul caietului dirigintelui,

primit de la mentor;

- Copie dupa coperta și cuprinsul caietului de consiliere,

primit de la mentor;

- Tematica ședințelor cu parinții - primită de la mentor;

- Planificarea activităților educaționale - primit de la

mentor;

- Fișa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului

repartizat de către mentor;

b) Partea aII-a- documente cu privire la activitatea de

predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență);

- proiectul unei lecții de probă;

- proiectul lecției finale;

- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a

lecției finale;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una

pentru lecția finală)

- fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele

obținute de student la practica pedagogică

2 - Dialogul;

- Comunicarea

Intocmirea fisei de evidență a progreselor realizate

de student, care va fi introdusă in portofoiul final

1 Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Bibliografie

1. Ciucescu, D.V.-„Didactica Disciplinelor Tehnice”, E.D.P. Bucuresti, 2009;

2. Dumitriu, C.”Teoria si Practica Evaluarii”, Ed. PIM Iasi,2009

3. Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

4. Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater –Bacău, 2014

Bibliografie minimală

Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

18. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularul disciplinei a organizat

întâlniri cu: specialiști în domeniul Științelor educației, cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în

învățământul preuniversitar, precum și în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea

nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor

instituții de învățământ superior

19. Evaluare

Tip

activitate

10.1. Criterii de

evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

Page 63: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

10.5.

Proiect

Participarea la practica

pedagogică, calitatea

lecţiilor susținute,

întocmirea corectă și

completă a

„Portofoliului de

practică pedagogică”,

raspunsurile la

colocviu

Evaluarea pe parcurs

pentru participare la

activitățile de practică

pedagogică și întocmirea

materialelor didactice și

a documentației

necesare;

Evaluare finală care

include evaluarea

”Portofoliului de practică

pedagogică” și

răspunsurile la colocviu

Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte

”Portofoliul de practică pedagogică”– 70%- 70

puncte, care vor fi distribuite astfel:

a) Partea I-documente primite de la mentor și

fișa psihopedagogică a unui elev- 10 puncte

b) Partea aII-a- documente cu privire la activitatea

de predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de

mentor -5 puncte;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență) -5 puncte;

- proiectul unei lecții de probă - 10 puncte;

- proiectul lecției finale - 10 puncte;

- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de

probă și a lecției finale -20 puncte;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă

și una pentru lecția finală) -5 puncte;

- fișa de evidență cu unele date generale și cu

rezultatele obținute de student la practica

pedagogică -5 puncte .

10.6. Standard minim de performanţă Participare 3 ore/săptămână la practică, susţinerea corespunzătoare a lecţiilor şi întocmirea corectă a „Portofoliului de

practică pedagogică”

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Page 64: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.57. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.58. Facultatea de INGINERIE

1.59. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.60. Domeniul de studii INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1.61. Ciclul de studii LICENŢA

1.62. Programul de

studii/calificarea

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE/INGINER

1.63. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

2.2. Titularul activităţilor de curs Mâţă Liliana

2.3. Titularul activităţilor de seminar Mâţă Liliana

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Curs 1 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

28 3.5. Curs 14 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 47

3.8. Total ore pe semestru 28

3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Page 65: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs

în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât

aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord

cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive

altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere

a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare

pentru fiecare zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Identificarea şi asimilarea principalelor teorii în domeniul managementul clasei/

grupei şi utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru desfăşurarea eficientă a

activităţilor instructiv-educative din învăţământul gimnazial

7.2. Obiectivele specifice formarea capacităţilor de asimilare şi înţelegere, interpretare, argumentare a

esenţei şi problematicii managementului clasei de elevi/ grupei de copii;

formarea competenţelor de intervenţie eficientă în situaţiile de criză

educaţională: comportamente indezirabile, indisciplină, violenţă, absenteism,

rezolvarea conflictelor, etc.;

formarea capacităţii de gestionare a crizelor şi conflictelor şcolare

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Concepte fundamentale: management general,

management educaţional, managementul instituţiei/

organizaţiei şcolare, managementul clasei de elevi

1 Prelegerea-dezbatere

Natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului

didactic

1 Prelegerea-dezbatere

Argumente pentru managementul clasei de elevi:

organizaţionale, epistemice, istorice, sociologice,

psihologice, manageriale

1 Prelegerea-dezbatere

Dimensiunile managementului clasei de elevi:

ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională,

inovatoare

1 Prelegerea-dezbatere

Clasa de elevi ca grup social: Noţiunea de grup social;

tipuri de grupuri; particularităţile grupului de copii;

Particularităţile grupei de preşcolari/ clasei de elevi ca

grup social educaţional; aplicaţii pentru învăţământul

preşcolar şi ciclul primar; Structuri şi interacţiuni formale

şi informale în grupul de copii; Relaţii şi interacţiuni cu

2 Prelegerea-dezbatere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei

educaţionale;

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă/ pregătire

a elevilor

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de

învăţare în colaborare cu elevii, familia şi comunitatea

Page 66: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

valenţe educative în clasa de elevi (cooperare şi

competiţie, relaţii de intercunoaştere şi relaţii socio-

afective, relaţiile de autoritate, normele de grup şi

conformismul în clasă); Climatul psihosocial în clasa de

elevi şi valenţele sale educative; Învăţătorul ca lider al

grupului-clasă; stilurile de predare ca stiluri de conducere

a grupului-clasă (autoritar, democratic, laissez-faire);

Relaţia învăţător-elev; interacţiunea educativă ca relaţie

intersubiectivă

Situaţiile conflictuale/ de criză educaţională în clasa de

elevi: definirea conceptelor (conflict, comportament

asertiv); stiluri, strategii, tehnici de intervenţie a

învăţătorului în situaţii de criză educaţională

2 Prelegerea-dezbatere

Managementul clasei de elevi şi disciplina 2 Prelegerea-dezbatere

Colaborarea şcolii cu ceilalţi factori educaţionali:

definirea conceptului de parteneriat educaţional;

colaborarea grădiniţă/ şcoală-familie, parteneriatul cu

familia (meseria de părinte, sprijinul elevilor în procesul

învăţării acasă); consilierea şi educaţia părinţilor,

colaborarea grădiniţă-şcoală; colaborarea cu alte instituţii/

persoane din comunitate şi cu autorităţile; structura şi

condiţiile programelor de parteneriat (comunicarea,

voluntariatul, identificarea şi asumarea problemelor,

participarea la luarea deciziilor şi cooperarea în procesul

implementării, necesitatea planului de parteneriat ca

document scris)

2 Prelegerea-dezbatere

Consecinţele negative ale unui management defectuos

al clasei de elevi

2 Prelegerea-dezbatere

Bibliografie

Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional. Bucureşti: E.D.P.

Bursuc, B., Popescu, A. (2007). Managementul clasei. Ghid pentru profesori şi învăţători. Buzău: Alpha MDN.

Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, note de curs.

Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999). School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader.

Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Joiţa, E. (2006). Pregătirea pedagogică a studenţilor. Sarcini şi instrumente de învăţare independentă, constructivistă

- Pedagogie, Managementul clasei de elevi. Craiova: Editura Universitaria.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

Scott, B. (1996). Arta negocierii. Bucureşti: Editura Tehnică.

Olsen, J., Nielsen, T.W. (Trad. C. Boguleanu) (2009). Noi metode şi strategii pentru managementul clasei. Bucureşti:

Didactica Publishing House.

Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: E.D.P., R.A.

Bibliografie minimală

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Concepte fundamentale 1 Hărţi conceptuale

Natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului

didactic

1 Brainstormingul

Argumente pentru managementul clasei de elevi 1 Metode bazate pe

argumentare

Dimensiunile managementului clasei de elevi 1 Organizatorii grafici

Clasa de elevi ca grup social 2 Studiul de caz

Situaţiile conflictuale/ de criză educaţională în clasa

de elevi

2 Studiul de caz

Managementul clasei de elevi şi disciplina 2 Studiul de caz

Colaborarea şcolii cu ceilalţi factori educaţionali 2 Studiul de caz

Consecinţele negative ale unui management defectuos

al clasei de elevi

2 Studiul de caz

Page 67: FD _IPA_III

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie

Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional. Bucureşti: E.D.P.

Bursuc, B., Popescu, A. (2007). Managementul clasei. Ghid pentru profesori şi învăţători. Buzău: Alpha MDN.

Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, note de curs.

Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999). School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader.

Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Joiţa, E. (2006). Pregătirea pedagogică a studenţilor. Sarcini şi instrumente de învăţare independentă, constructivistă

- Pedagogie, Managementul clasei de elevi. Craiova: Editura Universitaria.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

Scott, B. (1996). Arta negocierii. Bucureşti: Editura Tehnică.

Olsen, J., Nielsen, T.W. (Trad. C. Boguleanu) (2009). Noi metode şi strategii pentru managementul clasei. Bucureşti:

Didactica Publishing House.

Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: E.D.P., R.A.

Bibliografie minimală

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/ învățare, titularii disciplinei au organizat o

întâlnire cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat

identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din

cadrul altor instituții de învățământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

cunoaşterea terminologiei utilizate;

capacitatea de utilizare adecvată a

noţiunilor

Probă scrisă

50%

10.5. Seminar/ laborator/

proiect

participarea activă la analiza studiilor de

caz;

implicare în elaborarea aplicaţiilor pentru

învăţământul gimnazial

Proiect

50%

10.6. Standard minim de performanţă

participare activă şi sistematică la dezbaterile de la curs şi seminar;

cunoştinţe minimale din problematica disciplinei

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Lect. univ.dr. Mâţă Liliana Lect. univ.dr. Mâţă Liliana

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Semnătura decanului