Curs 7

Deciziile manageriale

Disciplina: Management Facultatea de Economie

Structură curs

Concepte de bază privind sub-sistemul decizional

• Sub-sistemul decizional

• Decizia managerială

• Situația decizională

• Tipologia deciziilor

Deciziile strategice și managementul strategic

• Structurarea nivelurilor de decizie dintr-o organizație

• Caracteristicile deciziilor strategice

• Conceptul de strategie

• Trăsăturile definitorii ale strategiei

• Componentele strategiei

• Aliniamentul strategic

1.1.Sub-sistemul decizional

Ansamblul intercorelat al deciziilor adoptate şi aplicate într-o organizaţie, structurate corespunzător sistemului de obiective şi configuraţiei ierarhiei manageriale, în scopul desfăşurării proceselor de management.

(A) Definiţie:

• Direcţionează desfăşurarea activităţii organizatiei – prin intermediul proceselor decizionale care vizează stabilirea obiectivelor (fundamentale, derivate I si II, specifice si individuale), modalităţile de acţiune, termenele şi resursele necesare.

• Declanşează şi coordonează acţiunile personalului de execuţie, asigurând punerea în practică a deciziilor adoptate.

(B) Rol:

1.2.Decizia managerială 1.2.1. Definiție

Un act conştient efectuat pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.

Decizie:

Se individualizează prin 2 caracteristici:

• Implică cel puţin două părţi, respectiv decidentul şi executantul, fiind caracterizată prin complexitate şi dificultate superioară, prin comparație cu decizia personală.

• Are influenţe la nivelul unui grup (nu doar a unei persoane), de unde rezultă necesitatea corelării cu caracteristicile posturilor de lucru vizate.

Decizie managerială:

Se referă la situaţii decizionale de complexitate redusă sau când respectiva situaţie are un caracter repetitiv; variabilele implicate sunt cunoscute de către decident, astfel că nu mai este necesară culegerea informaţiilor şi analiza lor.

În practica organizaţională, decizia managerială îmbracă două forme :

Este specific deciziilor mai complexe, care necesită culegerea şi analizarea unei cantităţi considerabile de informaţii. Procesul decizional reprezintă ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte, adoptă, aplică şi evaluează decizia managerială.

1.2.Decizia managerială 1.2.2. Forme de manifestare

Actul decizional:

Procesul decizional:

PROBLEME

DE DECIZIE

(p1,p2,p3,…pn)

IDENTIFICAREA

PROBLEMEI

DE DECIZIE

MODELAREA

FENOMENULUI

REAL

METODE ŞI

TEHNICI DE

MANAGEMENT

APLICARE

DECIZIE

R

EVALUARE

FUNDAMENTARE

DECIZIE

SATISFĂCĂTOR R DA NU

1.2.Decizia managerială 1.2.3. Procesul decizional

“Arta decidentului constă nu atât în rezolvarea problemei, cât mai ales în identificarea ei”

Balantzian, I.

Caracteristicile deciziei manageriale :

1. Decizia trebuie să fie fundamentată ştiinţific, utilizând un instrumentar de metode şi tehnici de management bine consolidat.

2. Decizia trebuie să fie împuternicită, fiind adoptată de către organismul managerial în ale cărei sarcini de serviciu este prevăzută în mod expres.

3. Decizia trebuie să fie integrată şi armonizată în ansamblul deciziilor adoptate sau proiectate a se lua.

4. Decizia trebuie să se încadreze în perioada optimă de elaborare şi aplicare, în vederea obţinerii efectului economic maxim.

5. Decizia trebuie să fie formulată corespunzător, conţinând obiectivul şi parametrii operaţionali.

1.2.Decizia managerială 1.2.4. Caracteristici

Factorii primari ai deciziei manageriale :

Un manager sau un organism managerial care, în virtutea obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor circumscrise, adoptă decizia în situaţia respectivă.

Exista 2 tipuri de decidenti: individ si grup.

Ansamblul elementelor endogene şi exogene organizaţiei, care alcătuiesc situaţia decizională, caracterizate prin existenţa unor influenţe directe şi indirecte semnificative asupra conţinutului şi rezultatelor deciziei manageriale.

1.2.Decizia managerială 1.2.5. Factori primari (A)

Decidentul:

Mediul ambiant decizional:

Avantajele și dezavantajele proceselor decizionale de grup

1.2.Decizia managerială 1.2.5. Factori primari (B)

Timp

neces

ar

A

B

Decizie individuală

Decizie de grup

Nivel redus de explorare a ideilor

Nivel ridicat de explorare a ideilor„Gândirea de grup” (Janis, I.) este aceea la care se angajează indivizii atunci când dorinţa lor de a ajunge la un consens depăşeşte motivaţia de a cerceta în mod realist toate alternativele decizionale raţionale.

Riscul major al deciiziilor de grup

Circumstante: • leadership directiv • presiunea timpului • neutizarea metodelor știintifice de luare a deciziilor • coeziunea puternică a grupului • izolarea față de factorii perturbatori

Situația decizională reflectă caracteristicile mediului ambiant decizional şi modul în care acestea influenţează realizarea obiectivelor urmărite.

1.3.Situația decizională 1.3.1. Definiție și componente

Elemente componente :

obiectivul sau obiectivele urmărite prin adoptarea deciziei; mulţimea alternativelor – este formată din toate variantele posibile de acţiune în vederea realizării obiectivelor propuse;

mulţimea criteriilor decizionale – reprezintă punctele de vedere ale decidentului cu ajutorul cărora delimitează aspectele realităţii economice în cadrul procesului decizional;

1.3.Situatia decizională 1.3.2. Tipuri de situații decizionale

Situaţie decizională

Probabilitatea realizării

obiectivului

Tipul variabilelor

Exemple de metode (tehnici) pentru fundamentarea

deciziei

Certitudine Maximă Controlabile Mulţimi fuzzy, Laplace

Incertitudine Mare Incontrolabile / greu

de anticipat

Metode utilităţi globale; Metoda pesimistă / optimistă; Metoda

minimizării regretelor

Risc Acceptabilă Aleatoare, incerte,

imprecise Metode euristice

Exemple de situaţii decizionale:

1.Alegerea variantei optimale în condiţii multicriteriale de certitudine: caracterizează situaţiile decizionale în care decidentul trebuie să aleagă alternativa decizională optimală dintr-un set de variante posibile, în funcţie de un set de criterii economice, fiecare din acestea având un anumit nivel de importanţă. Metoda utilizată : algoritmul derivat din teoria mulţimilor vagi.

2.Identificarea funcţiilor unui sistem care au costuri antecalculate supradimensionate: caracterizează situaţiile decizionale în care beneficiarul unei lucrări, al unui proiect sau sistem, doreşte să afle dacă costul solicitat de către executant este supradimensionat pentru anumite subsisteme componente. Metoda utilizată: ingineria valorii.

3.Cunoaşterea previzională a evoluţiei unor factori care influenţează activitatea organizaţiei: caracterizează situaţiile decizionale în care managementul organizaţiei doreşte să cunoască, anticipat, cu o acurateţe acceptabilă, nivelul unor indicatori pentru anumit orizont de timp. Metode utilizate : tehnici de exercitare a atributului de previziune.

1.3.Situația decizională 1.3.3. Exemple de situații decizionale

Tiplogia deciziilor manageriale :

1. După orizont şi implicaţii : a. Strategice: perioada de 3-5 ani; vizează obiectivele fundamentale sau

derivate I. b. Tactice: perioada de 0,5-2 ani; vizează obiectivele derivate I şi II. c. Operationale: perioada de cateva luni; vizează obiectivele individuale şi,

mai rar, derivate II.

2. După eşalonul managerial : a. De nivel superior : se adoptă de către eşalonul superior al managementului;

marea majoritate sunt strategice şi tactice. b. De nivel mediu : se adoptă de către eşalonul mediu al managementului;

majoritatea sunt curente şi tactice. c. De nivel inferior : se adoptă de către eşalonul inferior al managementului;

sunt numai decizii curente.

1.4.Tipologia deciziilor (A)

Tiplogia deciziilor manageriale :

3. După frecvenţă : a.Periodice : se adoptă la anumite intervale; sunt, de regulă, decizii de

producţie; permit utilizarea unor modele economico-matematice pentru fundamentarea lor.

b.Aleatorii : se adoptă la intervale neregulate şi sunt dificil de anticipat. c.Unice : au un caracter excepţional, nerepetându-se într-un viitor previzibil.

4. După criteriul anticipării : a.Previzibile : elementele implicate se cunosc cu mult timp înainte; sunt în

cvasitotalitate periodice. b.Imprevizibile : perioada adoptării şi principalele elemente implicate se

cunosc doar cu puţin timp înainte.

1.4.Tipologia deciziilor (B)

Tiplogia deciziilor manageriale :

5. După amploarea sferei decizionale a decidentului : a.Integrale : se adoptă din iniţiativa decidentului, fără a fi necesar avizul

eşalonului ierarhic superior; de regulă, sunt curente, periodice şi anticipate. b.Avizate: aplicarea lor este condiţionată de avizarea la nivelul eşalonului

ierarhic superior; de cele mai multe ori, sunt strategice şi tactice.

6. După sfera de cuprindere a decidentului : a.Participative : se adoptă de către organismele de management participativ;

majoritatea sunt strategice şi tactice. b.Individuale : se adoptă de către un cadru de conducere; de regulă, sunt

decizii curente.

1.4.Tipologia deciziilor (C)

Nivel

strategic

Planuri/Prog

rame la

nivel de arie

functionala

Obiective

tactice

Indicatori

veriga

organizatori

ca

Sarcini (Fisa

post)

Obiective

individuale

Indicatori

individuali

Nivel operational

Nivel tactic

Obiective

strategice

Obiective

Indicatori

generali

Tehnici de

evaluare

Strategie

dezvoltare

Documentare

Cadrul contextual/

Sistemul

stakeholderilor

2.1.Structurarea nivelurilor de decizie

se referă la o perioadă mai mare de un an (3-5 ani);

contribuie la realizare obiectivelor funamentale;

vizează fie ansamblul activităţilor firmei, fie principalele componente;

se adoptă în grup, la nivelul managementului superior;

se integrează în strategii, planuri sau programe pe termen lung şi mediu;

sunt decizii centralizate;

nu pot fi delegate;

nivelul de risc şi incertitudine este întotdeauna foarte ridicat.

Caracteristici ale deciziilor strategice:

2.2.Deciziile strategice

Adaptare După Henry Mintzberg

O percepţie care desemnează un curs prestabilit de acţiune, pentru a soluţiona o situaţie.

2.3.Conceptul de strategie (A)

Un model ce stabileşte o structură de acţiuni consistente în plan comportamental.

O poziţionare a firmei ce rezidă în mijloacele de identificare a locului pe care organizaţia îl are în mediul său, cel mai frecvent pe piaţă.

O perspectivă ce implică nu numai stabilirea unei poziţii, dar şi o anume percepere a realităţii ce se reflectă în acţiunile sale, vizînd piaţa, tehnologia etc.

1. Vizează scopuri bine precizate (misiune, viziune, obiective

2. Vizează un orizont de timp ridicat (3-5 ani)

3. Are în vedere interfațarea permanentă cu mediul

4. Urmărește armonizarea intereselor stakeholderilor

5. Reflectă cultura organizației

6. Prezintă un caracter formalizat

7. Urmărește obținerea avantajului competitiv

2.4.Trăsături definitorii ale strategiei

1. Misiunea firmei

2. Obiectivele fundamentale

3. Opţiunile strategice

4. Resursele

5. Termenele

6. Avantajul competitiv

2.5.Componentele strategiei (A)

2.5.Componentele strategiei (B)

O enunţare completă şi cuprinzătoare a scopurilor fundamentale si concepţiei (filozofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei, prin care se diferenţiază de întreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservita.

Acele obiective care au în vedere orizonturi indelungate de timp, de regulă de 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la componente majore ale acesteia.

A.Misiunea:

B.Obiectivele fundamentale:

2.5.Componentele strategiei (B)

Abordările strategice majore, cu implicaţii asupra conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei, pe baza cărora se stabileşte cum este posibilă şi raţională îndeplinirea obiectivelor strategice.

Exemple: •privatizarea;

•retehnologizarea;

•reproiectarea sistemului de management;

•pătrunderea pe noi pieţe;

•diversificarea producţiei;

•asimilarea de noi produse;

•formarea unei societăţi mixte cu un partener strain;

•profilarea şi reprofilarea firmei;

•modernizarea organizării;

•informatizarea activităţilor etc.

C.Opțiunile strategice:

2.5.Componentele strategiei (C)

C.Opțiunile strategice Metode și tehnici de analiză a opțiunilor strategice

Nivelul concurenței

în cadrul industriei

(Rivalitatea)

Puterea de negociere a furnizorilor

Puterea de negociere a

clienților

Amenințarea noilor intrați

pe piață

Amenințarea produselor

de substituție

Modelul celor 5 forțe (M. Porter)

2.5.Componentele strategiei (D)

C.Opțiunile strategice Metode și tehnici de analiză a opțiunilor strategice

Matricea BCG (Business Consulting Group)

Ridicată Scazută

Rid

ica

tă

Scă

zută

Rit

mu

l d

e cr

ește

re a

pie

ței

(Ma

rket

Gro

wth

)

Cotă de piață (Market Share)

Stea

Vacă de muls

Copil problemă

Câine

2.5.Componentele strategiei (E)

Totalitatea elementelor de natură umană, materială, financiară și informațională necesare pentru operaționalizarea strategiei.

Delimitează perioada de operaţionalizare a strategiei, precizând momentul declanşării şi finalizării opţiunilor strategice majore.

D.Resursele:

E.Termenele strategice:

Realizarea și comercializarea unor produse sau servicii, superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori, față de ofertele competitorilor .

F.Avantajul competitiv:

2.5.Componentele strategiei (F)

F.Avantajul competitiv:

Specificarea abordării fundamentale pentru obţinerea avantajului competitiv urmărit de firmă, ce furnizează contextul acţiunilor de întreprins în fiecare domeniu funcţional.

Adaptare după Michael Porter

1) Strategia de dominare prin costuri (încercarea de a fi producătorul cu cele mai mici costuri pe sector).

3 tipuri de strategii de nișă:

2) Strategia de diferenţiere (încercarea de a diferenţia oferta unui producător de produsele concurente).

3) Strategia de concentrare sau de nişă (concentrarea asupra unui segment îngust de piaţă pe care să domini prin costuri reduse sau prin diferenţiere).