FEBRUARIE - b.politiaromana.ro · instrumentate 250 dosare penale complexe de evaziune fiscal`, acestea totalizând un prejudiciu cercetat de peste 950 milioane euro. Conform ratei

FEBRUARIE2015

anul XXII INr . 438

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

[email protected]

Sumar

11Patru ani pentru o pizza

3Pe urmele ho]ilor. |n direct!

Securitatea na]ional` ca factor de stabilitate social`

6-7Psihologia criminalilor \n serie

8-9Terorismul interna]ional

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Adios amigos!

16-17

18-19

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICU

Cristian Ionu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Februarie

Un serviciu poli]ienesc de calitateJoi, 22 ianuarie, la Centrul Cultural al

Ministerului Afacerilor Interne, a avut locevaluarea activit`]ilor derulate de Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiîn anul 2014.

La acest eveniment, al`turi de chestorul[ef de poli]ie Dumitru Pârvu - adjunct alInspectorului General al Poli]iei Române,chestorul principal de poli]ie Viorel Vasile -adjunct al Inspectorului General al Poli]ieiRomâne, domnul Doru Mihai Giugula,pre[edinte al Autorit`]ii Teritoriale de OrdinePublic`, au mai participat: Prefectul Capitalei- domnul colonel magistrat Paul NicolaePetrovan, Primarul General al Capitalei, domnul dr. Sorin Mircea Oprescu, reprezentan]i ai celorlalte institu]ii de aplicare a legii - Parchetul de pe lâng`Tribunalul Bucure[ti, Tribunalul Bucure[ti,Curtea de Apel Bucure[ti, Direc]ia General`de Jandarmerie a Municipiului Bucure[ti,Direc]ia Anticorup]ie pentru MunicipiulBucure[ti [i jude]ul Ilfov, Poli]ia Local`,reprezentan]i ai sindicatelor poli]i[tilor,echipa managerial` a Poli]iei Capitalei, precum [i poli]i[ti cu func]ii de conducere [ide execu]ie de la nivelul tuturor structurilordin D.G.P.M.B.

Cuvântul de deschidere a apar]inut domnului comisar [ef de poli]ie Mihai MariusVoicu, Director General al Poli]iei Capitalei,care a prezentat analiza activit`]ilordesf`[urate în anul 2014.

Direc]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti este principala institu]ie responsabil` cu asigurarea st`rii de securitate public` a Capitalei României.Toate activit`]ile derulate în anul 2014 aufost racordate la specificul acestui ora[.Municipiul Bucure[ti este al [aselea ora[ cadensitate din Uniunea European`, cei1.883.425 locuitori stabili reprezentând 15% din totalul popula]iei urbane aRomâniei. În Capital` se afl` principaleleinstitu]ii de stat: Pre[edin]ie, Parlament,Guvern, ministere; 114 ambasade [i consulate, 4 centre universitare cu 161 facult`]i, 457 institu]ii de înv`]`mânt preuniversitar, 1064 sucursale bancare, 108obiective cultural-sportive, 6 mall-uri, 45hipermaket-uri, 74 supermarket-uri [i peste230.000 societ`]i comerciale. Toate acestecoordonate definesc Direc]ia General` dePoli]ie a Municipiului Bucure[ti ca fiind ceamai important` unitate de poli]ie a ]`rii.

Institu]ia trebuie s` gestioneze o situa]ieoperativ` complex`, pentru care angajeazàmple resurse institu]ionale. În aria sa deresponsabilitate, raportat la nivelul na]ional,se înregistreaz`: 13% din infrac]iunilesesizate, 35% din infrac]ionalitatea stradal`,17% din apelurile la „112“.

Conform Strategiei de prevenire 2011-2016, document de pionierat în Bucure[ti,implementat sub coordonarea Institu]ieiPrefectului, au fost urm`rite principaleledirec]ii de ac]iune: prevenirea delincven]eijuvenile, prevenirea violen]ei în familie,prevenirea criminalit`]ii stradale.

Activit`]ile preventive de colaborare s-auderulat în cadrul a 27 protocoale, 11 activit`]i cu autorit`]ile centrale [i 92 cuautorit`]i locale, 58 de activit`]i cu O.N.G.-uri, 28.823 de activit`]i în [coli, realizate în parteneriat cu Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti, 109 seminarii, mese rotunde [i conferin]e. Pentru prevenirea criminalit`]ii au fost concepute [i derulate proiecte ce au vizat: prevenirea delincven]ei juvenile [i a victimiz`rii minorilor - „Sfaturi mari pentrucei mici“ (pre[colari [i [colari mici), „Unde-ilege, nu-i tocmeal`“ (educa]ie juridic`),„R`mâi la ad`post“ (destinat minorilor dinsistemul de protec]ie social`), „Fan clubGândireFresh“ (petrecerea nonviolent` a timpului liber); prevenirea infrac]iunilor defurt - „Buzunarul tù conteaz`“ (furturi dinbuzunare), „Cu u[ile închise“ (furturi dinlocuin]e), „S.C. SAFETY“ (furturi comise însociet`]i comerciale); prevenireainfrac]iunilor cu violen]` - „Ordinul de protec]ie“ (violen]a domestic`), „În siguran]`

Directorul general al D.G.P.M.B., comisar [ef de poli]ie Mihai Marius Voicu

2 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

pe strad`“ (tâlh`rii), „Stop violen]ei în trafic!“; prevenirea în[el`ciunilor - „Fii vigilent“(în[el`ciuni metoda „Accidentul“).

|n perioada 6-9 octombrie 2014, a avutloc, la Bucure[ti, edi]ia de toamn` aConferin]ei {efilor Poli]iilor din CapitaleleEuropei Centrale [i de Est [i Munchen, lacare agenda de discu]ii a avut în vederetema: „Prevenirea - modalit`]ii concrete pentru eficientizarea activit`]ii preventive întoate domeniile specifice poli]iei, cât [i înceea ce prive[te colaborarea cu alte institu]iiale statului, ONG-uri sau mass-media“.

M`surile dispuse în plan managerial [iangajarea efortului tuturor poli]i[tilor în planexecu]ional au avut ca efect sc`derea criminalit`]ii stradale cu 8,8%, a infrac]iunilorcontra patrimoniului cu 2,5%, a tâlh`riilor cu18,3%. De asemenea, furturile înregistrate ausc`zut cu 4,45%, furturile din locuin]e scadcu 10,6%, furturile de auto scad cu 16,6%,furturile de/din bancomate scad cu 41,7%,furturile din societ`]ile comerciale scad cu10,74%.

În anul 2013, num`rul total alinfrac]iunilor sesizate s-a situat sub mediavalorilor înregistrate în ultimii cinci ani. Dintotal, 71,2% sunt infrac]iuni judiciare, 23,1%de alt` natur` [i 9,1% economico-financiare.În dosarele solu]ionate au fost cercetate18.121 persoane, iar pentru 2219 persoaneau fost dispuse m`suri preventive.

72,2% din totalul infrac]iunilor contra persoanei sunt fapte de loviri sau alteviolen]e [i amenin]`ri, iar toate faptele deomor înregistrate în anul 2014 au fost rezolvate prin identificarea autorilor.

Num`rul infrac]iunilor contra patrimoniului se men]ine sub media criminalit`]ii din ultimii cinci ani, iar raportatla anul 2013 au fost cu 2,5% mai pu]inefapte sesizate. Din totalul infrac]iunilorsesizate, infrac]iunile contra patrimoniuluireprezint` 60,7%, din care: 62,5% suntinfrac]iuni de furt; 17,6% distrugeri; 11,5%în[el`ciuni; 2,1% tâlh`rii.

Infrac]iunile de tâlh`rie sesizate se men]incu 33,7% sub media criminalit`]ii din ultimiicinci ani [i cu o sc`dere de 46%, raportat laanul 2010. De asemenea, se înregistreaz` osc`dere cu 14% a faptelor comise prinsmulgere.

O sc`dere cu 4,4%, fa]` de anul 2013, auînregistrat [i infrac]iunile de furt, num`rultotal al acestor fapte situându-se sub mediaultimilor cinci ani, cu 14,4%.

În anul 2014, în urma ac]iunilor de verificare a de]in`torilor de arme [i muni]ie

au fost indisponibilizate 478 arme de foc,519 permise de arm` anulate (7% dinnivelul na]ional), iar 122 permise de arm`suspendate.

Serviciul Criminalistic, în cursul cercet`rilorefectuate, au identificat un num`r de 4225persoane [i obiecte. Totodat`, criminali[tiibucure[teni au participat la peste 25.000 decercet`ri la fa]a locului.

În anul 2014, infrac]iunile de natur` economico-financiar` sesizate au înregistrato sc`dere cu 5,7% fa]` de anul 2013 [i cu20,2% fa]` de media anual`. Din totalulacestora, 49,3% sunt infrac]iuni prev`zute înlegi speciale, iar 22,4% sunt infrac]iuni deevaziune fiscal`. Prejudiciul recuperat încazul s`vâr[irii infrac]iunilor de evaziune fiscal` a fost de 460.917 mii lei - aproximativ 105 milioane euro, iar valoaream`surilor asiguratorii a fost de 402.900 miilei - aproximativ 92 milioane euro.

S-a urm`rit cre[terea eficien]ei în combaterea evaziunii fiscale în cele cincidomenii prioritare (produse energetice,tutun, m`rfuri agroalimentare, construc]ii [imateriale de construc]ii, munca la negru [igri), valoarea prejudiciului recuperat lafinalizarea cercet`rilor fiind de 235.564 miilei, iar valoarea m`surilor asiguratorii a fostde 180.040 mii lei. De asemenea, au fostinstrumentate 250 dosare penale complexede evaziune fiscal`, acestea totalizând unprejudiciu cercetat de peste 950 milioaneeuro.

Conform ratei criminalit`]ii la nivel european, municipiul Bucure[ti este una dintre cele mai sigure capitale europene, situându-se în acest clasament dup`Copenhaga [i Berlin.

Pentru anul 2015, obiectivele specifice aleDirec]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti sunt:opera]ionalizarea institu]ional`în contextul modific`rilor organizatorice efectuate; combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corup]iei, contrafacerii dem`rfuri [i a infrac]iunilor din domeniulachizi]iilor publice; cre[terea gradului de siguran]` în ceea ce prive[te segmentulstradal; reducerea gradului de victimizare pelinia accidentelor rutiere grave; îmbun`t`]ireaimaginii institu]iei; asigurarea resurseloroptime necesare dezvolt`rii [i men]ineriicapacit`]ii opera]ionale a Poli]iei Capitalei.

Obiectivul general r`mâne, în continuare,cre[terea siguran]ei cet`]eanului prin oferireaunui serviciu poli]ienesc de calitate.

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

Pe urmele ho]ilor. |n direct!Dou` grup`ri de ho]i au

fost destructurate depoli]i[tii bucure[teni dupìnterven]ii spectaculoase, lapu]in timp dup` ce comiseser` faptele.

|n perioada decembrie2014 - ianuarie 2015,Serviciul Investiga]iiCriminale - Sector 6 a documentat activitateainfrac]ional` a unei grup`ride ho]i din autoturisme.

Pe 31 ianuarie, poli]i[tiiau urm`rit, pas cu pas,fiecare mi[care a acesteigrup`ri, care urma sàc]ioneze \n diferite parc`riale unor centre comercialedin Bucure[ti. Astfel, gruparea a fost observat` \n parcarea centrului comercialB`neasa. Ho]ii se aflau \ntr-un autoturism [iurm`reau toate ma[inilecare parcau. Dup` un timp,au p`r`sit zona [i s-au\ndreptat spre centrul comercial Militari. Aici, la unmoment dat, dup` verific`riintense, au oprit ma[inalâng` un autoturism Dacia

Logan, au for]at portbagajul,dar nu au luat nimic din interior.

Dup` aproximativ o or`,au oprit lâng` un alt autoturism, o Dacia Duster,au luat din portbagajul acestuia un rucsac, apoi audemarat spre autostrada Bucure[ti-Pite[ti. Oameniilegii au plecat pe urmele lor,iar la kilometrul 49, \ntr-obenzin`rie, ho]ii au fostprin[i. Asupra lor a fost g`sitbunul sustras, care a fost\napoiat p`r]ii v`t`mate.Cercet`rile sunt continuatecu autorii \n stare dere]inere pentru infrac]iuneade furt calificat.

O alt` grupare a fostprins` imediat dup` ce aspart o locuin]` \n sectorul2. Ca [i ho]ii prin[i \n sectorul 6 [i aceast` grupare era urm`rit`\ndeaproape de poli]i[tii deinvestiga]ii criminale ai Sectorului 2.

Cei trei membri ai acesteia, E. Eugen, 39 ani, I. Tudor, 46 ani [i

C. Gheorghe, 46 ani, s-au\ntâlnit \n ziua de 30 ianuarie, \n Sectorul 3.Aici, au \nceput s` verifice,pe mai multe str`zi, casepretabile a fi sparte.Neavând \n aceast` zon`sor]i de izbând`, au ajuns \n sectorul 2 [i, dup` acela[iscenariu, au cùtat alte posibile ]inte. Totu[i, auintrat [i \ntr-un bloc de pestrada Doamna Ghica, iardup` 30 minute au ie[itgr`bi]i.

Concomitent cu verificarea apartamentelor,oamenii legii i-au ]inut subsupraveghere permanent`pe indivizi. S-a constatat c`,\n blocul \n care intraseràce[tia, unul dintre apartamente fusese spart,iar \n interior erau toatelucrurile r`v`[ite.

Poli]i[tii au luat imediatm`sura prinderii celor trei,care au fost \nc`tu[a]i \nplin` strad`. Asupra lui C.Gheorghe a fost g`sit` sumade 110 lei, un ceasb`rb`tesc, precum [i maimulte bunuri furate dinapartamentul spart.

Oamenii legii i-au re]inutpe E. Eugen, I. Tudor [i C.Gheorghe sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de furtcalificat.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeSSoorriinn AANNGGHHEELL

JUDICIAR


Credit foto: Corbis.com

Achizi]ii fictive, prejudicii realeTrei persoane sunt cercetate de oamenii

legii pentru infrac]iuni de evaziune fiscal`,dup` ce, \n perioada 2010-2013, au

\nregistrat \n mod fictiv, \n contabilitateaunor firme, achizi]ii de m`rfuri, pentru careau emis facturi fiscale c`tre mai multe societ`]i comerciale, cauzând un prejudiciude 1.100.000 lei.

Pentru probarea \ntregii activit`]iinfrac]ionale au fost efectuate perchezi]iidomiciliare, ocazie cu care au fost ridicatedocumente, \nscrisuri [i mijloace de stocarea datelor.

Cercet`rile sunt continuate cu doi dintre suspec]i - I. R`zvan, 28 ani [i C.Vasile, 45 ani - \n stare de re]inere pentrustabilirea \ntregii activit`]i infrac]ionale [i aprejudiciului adus bugetului de stat.


33 de tâlh`rii - un singur autor!

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

|n perioada septembrie2014 - ianuarie 2015 auavut loc mai multe tâlh`rii,\n Bucure[ti, toate cuacela[i mod de operare -smulgerea.

La nivelul Sec]iei 19,Compartimentul Violen]e,poli]i[tii au organizat ungrup de lucru, pentru identificarea autorului acestor fapte. Informa]iileadunate au condus spre untân`r de 23 ani, B. Valentin,eliberat din penitenciar \nseptembrie 2014.

Pentru un probatoriu denecontestat, poli]i[tii auf`cut verific`ri la sediileunor case de amanet dinCapital`, ocazie cu care audescoperit 33 de contracte

\ncheiate pe numele B.Valentin, pentru diversebijuterii (cercei, fragmentede lan], pandantive, cruciuli]e din aur saubr`]`ri). Contractele erau\ntocmite pentru 24 ore,astfel c` oamenii legii nu aumai putut recupera bijuteriile, deoarece acestea

au fost topite sau revândute.

Pe 19 ianuarie, poli]i[tii l-au depistat pe b`rbat \ntr-o sta]ie de autobuz dinzona Progresul [i l-aure]inut. Cercet`rile continu` pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de tâlh`rie calificat`.




Plata - doar pe hârtiePoli]i[tii Serviciului de Investigare a

Criminalit`]ii Economice Sector 2,exploatând cu operativitate o informa]ie, l-au prins \n flagrant delict pe {. Gabriel, 27 ani, \n timp ce vindea mai multe laptopuri, ob]inute de acesta cu ajutorulunor documente falsificate.

|ntre 16-23 ianuarie, suspectul acump`rat de la o firm` cinci laptopuri,folosind mai multe ordine de plat` emise \nfals, cauzând un prejudiciu \n valoare de22.000 lei.

O parte din bunurile „cump`rate“ au fostidentificate \n custodia unei case deamanet, de unde poli]i[tii le-au ridicat pentru continuarea cercet`rilor.

Oamenii legii continu` investiga]ia subaspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de

\n[el`ciune [i uz de fals, cu cel \n cauz` \nstare de libertate.

Prejudiciul a fost recuperat \n propor]iede 80%.

La nivelul Parchetului de pe lâng` Judec`toriaSectorului 5 a fost \nregistrat un dosar penal, instrumentat deofi]erii Serviciului deInvestigare a Criminalit`]iiEconomice Sector 5, pentru mai multe infrac]iunide delapidare [i fals \n

\nscrisuri sub semn`tur` privat`. Astfel, o firm` de automate de cafea a fostprejudiciat` cu 42.000 euro,dup` ce mai mul]i fo[tiangaja]i au \nstrìnat c`treter]i agen]i comerciali 50 de automate de cafea, prin\ntocmirea \n fals a maimultor documente interne.

Faptele au fost puse lacale de M. Constantin, 60ani, S. Daniel, 34 ani, V.Nicu[or, 26 ani, S.Constantin, 31 ani [i ajuta]ide P. Valentin, 35 ani.

|n sarcina celor de maisus s-a dispus \ncepereaurm`ririi penale pentrus`vâr[irea infrac]iunilor dedelapidare, fals \n \nscrisuri[i complicitate la delapidare.

Pe 28 ianuarie, au fostefectuate dou` perchezi]ii \njude]ul Ilfov, fiind identificate [i ridicate pentru continuareacercet`rilor mai multe acte[i documente.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Fo[ti angaja]i, pu[i pe fapte rele




DOSARE

Psihologia criminalilor \n seriePrintre cele mai cunoscute cupluri uciga[e

se num`r` englezii Ian Brady [i Myra Hindley[i australienii David [i Catherine Birnie. Încazul englezilor, rela]ia lor era cimentat` de ofascina]ie comun` pentru dezgust`toareleexcese ale nazi[tilor [i ale sadicilor sexuali. Lafel ca multe alte cupluri, care îndr`gescaceast` perversiune sexual`, Brady [i Hindleyuzau de materialele pornografice disponibile,îns`, spre deosebire de ceilal]i, au devenit dince în ce mai înfometa]i de experien]e demaxim` intensitate, în cele din urm`, patimalor a dus la torturarea brutal` [i omorâreacopiilor. Cei doi erau scutura]i de un fior special de pl`cere, înregistrând pe bandàudio [i video supliciile la care erau supusevictimele lor. Semnificativ e faptul c`, atâtavreme cât cei doi au ac]ionat încuplu, n-a ajuns niciodat` nimicla urechea altcuiva. Securitatealor s-a sf`râmat, îns`, în clipa încare l-au introdus în joc peDavid Smith, cumnatul luiHindley. El a fost cel care i-adenun]at pe cei doi la poli]ie.

Cu toate c` tendin]ab`rba]ilor de a domina reflectùn tipar social tradi]ional, exist`[i cazuri în care partenerul feminin se dovede[te cel dominant, [i joac` rolul de conduc`tor. O astfel de rela]ie a existat întreMartha Becksi [i Raymond Fernandez. De[iFernandez s-a ar`tat foarte nesupus fa]` derespectarea „regulilor“ Marthei, nu încape nicio îndoial` c` ea a fost cea care a dirijat activitatea lor criminal`.

Partenerii homosexuali împ`rt`[esc acela[istres emo]ional [i acela[i gen de leg`turi afective ca [i cuplurile heterosexuale. |n oricecaz, de[i nu exist` regul` f`r` excep]ii,cuplurile homosexuale masculine tind s` fiecele mai sadice din punct de vedere sexual. Laele se întâlne[te cel mai înalt grad de torturarefizic` a victimelor, în acest sens, Dean Corii [iWayne Henley constituie un exemplu clasic.R`pirile sistematice de tineri, urmate de viol,tortur` [i crim`, au luat sfâr[it abia în 1973,când Henley [i-a ucis partenerul, împu[cându-l.

Într-o rela]ie bazat` pe sex, c`lcâiul lui Ahileîl constituie infidelitatea. Nu exist` priveli[temai jalnic` decât un proces în care cei doi

parteneri, în sufletele c`rora ura a luat loculdragostei, se acuz` reciproc de comitereacrimelor înf`ptuite în comun. A[a, de exemplu,infirmierele lesbiene Gwendolyn Graham [iCatherine Wood au fost obligate s` pun` cap`tcrimelor comise asupra pacien]ilor mai în vârst`din spital, când Graham [i-a g`sit o nouìubit`, determinând-o, astfel, pe Wood ca, dingelozie, s` m`rturiseasc` toate faptele lor.

ParteneriiNo]iunea cuprinde cuplurile care nu se bazeaz`

pe rela]ii sexuale. Exemple de veri criminalisunt „Strangulatorii de pe coama dealului“,Renneth Bianchi [i Angelo Buono, sau DavidGore [i Fred Waterfield din Florida. Un caz

interesant l-au furnizat fra]iiRalph [i Tommy Searl, care auucis independent unul de altul,în acela[i timp, [i în aceea[izon` - Kalamazoo, Michigan -din motive diferite.Un alt caz este cel al lui WilliamBurke [i William Hare, sco]ieniicare ciopâr]eau cadavrele. De[i încazul lor opinia general` este c`rela]ia lor se baza pe invidie reciproc` [i degenerescent`, secrede c` statornicia parteneriatului se datora, în

bun` parte, cooper`rii [i sprijinului activ oferitde concubinele lor. Acestea serveau camomeal`, pentru a atrage victimele în cabanafunest` în care aveau s`-[i întâlneasc ̀moartea,dup` metoda special` a lui Burke. Nu e demirare c` aceste personaje infecte, o datàrestate, s-au gr`bit s` se învinov`]easc` reciproc, în cele din urm` Hare reu[ind s`-[iînfunde fostul partener, care, în consecin]`, afost spânzurat.

Grupurile uciga[e|n orice discu]ie pe tema grupurilor uciga[e,

se men]ioneaz` numele lui Charles Manson,de[i „familia“ lui Manson nu e nicidecum unfenomen izolat. Cu toate c` nu exist` un modelgeneral, a[a cum s-ar putea descoperi printrecuplurile [i partenerii criminali, grupurile s-audovedit instrumente foarte eficiente ale crimelormultiple, persoanele componente fiind unite,în cele mai multe cazuri, de un ideal comun

Unele grupuri, cum ar ficel responsabil de

crimele „Zebra“, î[i ascundfaptele sub acoperirea

unor ac]iuni „politice“, înacest caz, a fost vorba de

Puterea Neagr`.

” ”


DOSARE

creat de propriile lor închipuiri. De fapt, adeseori,grupurilor li se poate aplica foarte bine acela[iprincipiu de „folie a deux“. Indivizii, în sine, potfi incapabili de a comite o crim`, dar, aduna]isub aripa unui grup, cu o cauz` comun` [i unlider, pot fi cuprin[i de un val de „nebunie“colectiv`.

Unele grupuri, cum ar fi cel responsabil decrimele „Zebra“, î[i ascund faptele sub acoperireaunor ac]iuni „politice“, în acest caz, a fost vorbade Puterea Neagr`. Banda, cunoscut` sub porecla de „Spintec`torii din Chicago“, a operatîntre 1981 [i 1982 [i a folosit crima [i mutilarea, ca p`r]i ale unor acte rituale decanibalism. Mai recent, în 1991, patru infirmiere austriece au fost judecate la Viena,acuzate de omorârea a patruzeci [i doi dintrepacien]ii lor, între 1988 [i 1989. Un fapt [i maiie[it din comun s-a petrecut în satul maghiarNagyrev, între 1914 [i 1929, când treizeci [iopt de localnice au fost implicate într-un lan]de otr`viri, c`ruia i-au c`zut victime sute depersoane.

Nu exist` - sau e foarte redus` - o conexiuneîntre uciga[i [i victim`, persoanele implicateavând foarte rar rela]ii directe de rudenie.

Acest atribut al criminalilor în serie e, într-unsens, un fenomen de dat` recent`: exist` victimecare au fost alese tocmai pentru c` apar]infamiliei asasinului, a[a cum se întâmpl` încazul crimelor premeditate ce urm`resc uncâ[tig financiar. Majoritatea acestor evenimentes-au petrecut într-o vreme când nici criminologia,nici medicina [i nici arta investiga]iei nu erauatât de dezvoltate, încât s` detecteze de laînceput ceea ce acum ar fi considerate omuciderievidente. Dat fiind stadiul primitiv al diagnosticului medical de atunci, nu este surprinz`tor c` Mary Ann Cotton a putut s`-[iucid` câ]iva so]i, [i to]i copiii vitregi, [i sòb]in` ca în dosare cauza mor]ii s` fie trecut`„febra gastric`“. Oricum, pe m`sur` ce tehnicade cercetare criminalistic` [i comunica]iile

între poli]ii, ca [i în]elegerea gândirii criminale,au avansat, astfel de tipare clare victim`/motivau devenit tot mai dificil de mascat.

Una dintre cele mai alarmante caracteristiciale tendin]elor recente în omucideri o constituiecre[terea dramatic` a crimelor cu autorinecunoscu]i, în plus, de[i multe dintre ele suntdatorate unei alte infrac]iuni (jaf, viol etc.), unnum`r important intr` în categoria celor „lipsite de mobil“, în aceste cazuri, criminaliidemonstreaz`, în general, o lips` sociopatologic`de îngrijorare sau regret în ceea ce prive[teviolen]a cu care î[i trataser` victimele, iar înunele situa]ii ei au chiar o mare satisfac]ie depe urma suferin]elor pricinuite. De exemplu,Gerald Stano a m`rturisit c` uciderea celortreizeci [i dou` de tinere femei, victime alesale, a fost pentru el la fel de neînsemnat` castrivirea unor gândaci.

Cu toate c` ar putea exista un „tipar“, sauun anume „tratament administrat victimei“,crimele individuale din cadrul unei seriidezv`luie, rareori, un motiv ra]ional sau clardefinit.

Avem de-a face, în principal, cu ceea ce senume[te „explica]ie psihologic`“ a unei crimeîn serie - motive care î[i au r`d`cinile într-ocapacitate restrâns` de a distinge binele derù, într-o incapacitate de a lua o decizie, într-oexacerbare a poftelor [i a[a mai departe. |n ciudaacestui fapt, individul este considerat responsabilde comportamentul sù; într-adev`r, una dintrecele mai [ocante observa]ii a fost aceea càsasinul în serie nu poate fi absolvit, pur [isimplu, de faptele sale, ca un psihopat a c`ruiviolen]` s` fie pus` pe seama devierii lui mintale,în mod frecvent, criminalul are o personalitatefoarte bine organizat` [i ra]ional` si, adeseori,î[i planific` crimele cu mult timp înainte.Exact aceast` aparent` lips` de leg`tur` întreasasinul în serie, sau „asasinul necunoscut“, [ivictima sa este cea care face ca acest gen deomucidere s` fie atât de greu de cercetat.Uneori, abia dup` ce e prins un astfel de criminal, se descoper` leg`tura dintre o seriede crime comise pe o larg` arie geografic`.Oricum, aceast` problem` st` actualmente, înmod serios, în aten]ia tuturor for]elor depoli]ie din lume [i au fost create unit`]i speciale de studiu psihologic [i comportamental, pentru a le veni în ajutorcriminologilor.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE


Myra Hindley

-- vvaa uurrmmaa --


VULNERABILIT~}I

Biserica, simbol unic de unitate religioas`,reprezint` comunitatea religioas` organizatòmogen, care face leg`tura în spa]iu, [i maiales în timp. Biserica a demolat frontiere arbitrar generate de politic între comunit`]ileumane, indiferent de etnie, [i a p`strat moralitatea [i perspectiva istoric` a evolu]ieiumane. Orice religie se organizeaz`, f`rèxcep]ie, în sistemul concret creat de Biseric`pentru atragerea de noi adep]i.

Religiile practicate în lume sunt multe [iextrem de variate, de la o cultur` la alta, darnumai câteva pot fi considerate majore,cuprinzând un num`r mare de adep]i.

Dup` caracterul lor, în raport cu principiilede aderen]` la o religie [i dup` modul de organizare, religiile se clasific` în religii universale[i etnice, [i respectiv în religiiautonome [i ierarhice.

Din multitudinea acestora,câteva au caracter universal,ceea ce înseamn` aplicabilitatepentru oricine. Orice persoan`,care accept` principiile de baz`,poate adera la o religie universal`, indiferent de religiaavut` anterior, de limb`, ras`,sex sau na]ionalitate.Credincio[ii religiilor universaleconsider` frecvent convertireaateilor sau a membrilor apar]inând altor religiica o obliga]ie religioas`. La polul opus, seplaseaz` religiile etnice, unde convertirea esteinterzis`, acestea fiind asociate cu locuri sauregiuni specifice. Religiile etnice accept` membri numai în func]ie de etnie [i na]ionalitate.

|n cadrul religiilor autonome, credincio[ii [icomunit`]ile religioase locale au posibilitateas`-[i organizeze practicile în mod independent.Religii autonome sunt iudaismul, hinduismul,islamul [i multe curente protestante, care sunt,în marea lor majoritate, neierarhice. |n opozi]iecu aceste religii, teologia [i practica religiilorierarhice tind s` varieze foarte pu]in de la unloc la altul, disputele ideologice fiind rezolvatela nivele na]ionale sau interna]ionale.Comunit`]ile religioase, care se abat de lacredin]e [i practici sunt ostracizate.

Religiile au implica]ii semnificative în domeniul social, politic, economic, [tiin]ific [i,în mod special, geopolitic, având o influen]`

hot`râtoare asupra comportamentului uman,precum [i a politicii mondiale. Procentual,acestea sunt: Catolicism: 29,9% (Roma);Ortodoxism: 4,2% (Istanbul); Protestantism:7,7% (nedeterminat); Cultul mozaic: 0,4%(Ierusalim); Islam: 19,2% (Mecca); {intuism2,0% (Kyoto); Hinduism: 13,7% (India);Budism: 5,7% (India); Confucianism: 2,5%(Pekin) [i al]ii 14,7% (nedeterminat).

|n continuare, vom face o analiz` a islamului din perspectivele cunoa[terii, alemodului de manifestare [i ale strategiei.

Ce este Islamul?...

Cuvântul „islam“ î[i are originea în a patraform` verbal` a r`d`cinii slnr. aslama = a se

supune, ce are în]elesul de„supunere (fa]` de Allah)“. Larândul sù, cuvântul Coran(Qur'an) î[i are r`d`cina în qaraja = a citi, a recita, reprezentând, pentru adep]iireligiei islamice, cuvântul IuiAllah. |n acela[i timp, Coranulîndepline[te func]ia de logos, aeVerb ve[nic al lui DumnezeuAtotputernic [i creator. „Apari]iaCoranului a realizat inten]iaislamic` originar`, aceea de a

deschide arabilor accesul c`tre comunitateazis` a popoarelor c`r]ii, precum evreii [icre[tinii, care aveau Tora [i Evangheliile“.

Islamul este religia pe care a fondat-oMahomed [i a ap`rut în secolul al VII-lea d.Hr.în de[ertul Nafud, actuala Arabie Saudit`, ozon` înconjurat`, pe-atunci, de ImperiulBizantin cre[tin [i Imperiul Persan sasanid,ambele cu profunde tradi]ii culturale [i religioase. Sistemul de credin]` [i fundamenteleciviliza]iei islamice au fost stabilite de Mohamed,prin Coran, concretizarea cuvântului luiDumnezeu, [i Tradi]ie (hadith), comportamentul[i spusele Profetului transformate în legi pentru credincio[i, [i este o religie monoteist`,asemeni iudaismului [i cre[tinismului.

Termenul „islam“ - supunere devotat` (fa]`de Dumnezeu) - mai circul` [i cu în]elesul delume musulman`, lume care împ`rt`[e[tecredin]a islamic`, precum [i de civiliza]ieislamic`. Cel care se supune voin]ei luiDumnezeu este musulman.

Terorismul interna]ional

Rug`ciunea (salat) - serefer` la ansamblul degesturi [i cuvinte, ce se

succed într-o ordine binedeterminat`, pe care

credinciosul trebuie s` lefac` de cinci ori pe zi.

” ”


VULNERABILIT~}I

Spre deosebire de Biblia cre[tin`, Coranuleste o înv`]`tur` moral`, un codice religios [i,în acela[i timp, [i un cod juridic, prin care sereglementeaz` „întreaga via]` religioas`,politic`, civil` [i penal`, pân` la ocupa]ia zilnic`“ (Coranul, Introducere).

|n domeniile unde Coranul nu face referirila norme [i prevederi, rigorile islamului seîndeplinesc prin Sunna - tradi]ia, carecuprinde o serie de cutume obligatorii (cumar fi circumcizia la b`rba]i) -, prin Igma - consensul comun al celor mai înalte autorit`]iîn domeniul teologiei musulmane - [i, atuncicând nici acestea nu pot oferi rezolv`ri aleunor probleme cotidiene, se face apel la Kiias- judecarea dup` cazuri analoge. Existen]aunui credincios musulman este reglat` pân`în am`nunt de codurile prezente în Coransau de alte cutume [i norme de factur` religioas`. Ca [i la alte religii, ritualul musulman este strâns legat de credin]a într-un Dumnezeu atotputernic, iarcredincio[ii care au aderat la aceast` doctrin`religioas` respect` întru totul ritualurileimpuse. Obliga]iile rituale esen]iale (cei cinci„stâlpi“ ai credin]ei) - m`rturia de credin]`,rug`ciunea, dania, postul [i pelerinajul - suntreglementate strict de legisla]ia islamic`.

Coranul nu interzice imaginistica antropomorf`, dar atrage aten]ia asupra primejdiei apari]iei idolatriei, în acest sensinterzicând categoric reproducerea chipurilorvii de oameni [i animale, deoarece, înconcep]ia islamic`, acest drept divin îl arenumai Allah, ai c`rui „îngeri nu vor intra încasele unde sunt expuse chipuri“. |n acestsens, în secolul al XII l-lea, conduc`torul

spiritual Nawwawi a interzis confec]ionarea [idistribuirea p`pu[ilor pentru copii.

Pentru a evita conflictele cu religia islamic`,mi[c`rile artistice musulmane au adoptat o exprimare plastic`, bazat` pe abstractizareacaligrafiei, dup` codul rigid impus de IbnMoqla în secolul al XI-lea. Schismele religieiislamice au fost reprezentate prin dimensiunilegenealogic`, teologic` [i politico-militar`.

Legea canonic` fixeaz` cinci datorii fundamentale, cunoscute sub numele de „Ceicinci piloni ai Islamului“:

1. Nu exist` alt Dumnezeu decât Allah, iarMahomed este trimisul lui Allah.

2. Rug`ciunea ritual` trebuie f`cut` de cinciori pe zi.

3. Respectarea s`rb`torii Ramadanului, caredureaz` o lun`, timp în care, de la r`s`ritul soarelui pân` la apus, credinciosul trebuie s`manifeste o abstinen]` total` de la mâncare,bùtur` [i via]` sexual`.

4. Pelerinajul la Mecca, cel pu]in o dat` învia]`.

5. Milostenia, constând în plata, în bani saunatur`, a unui bir ce reprezint` a 40-a parte aveniturilor.

M`rturia de credin]` (shahadah) const` \n aafirma - „Nu exist` alt` divinitate decât Dumnezeu;Mohamed este Trimisul lui Dumnezeu“.

Ritualurile religioase islamice au la baz`: - Rug`ciunea (salat) - se refer` la ansamblul

de gesturi [i cuvinte, ce se succed într-o ordinebine determinat`, pe care credinciosul trebuies` le fac` de cinci ori pe zi.

- Dania (zakat) - reprezint` un impozit perceput pe anumite tipuri de bunuri, care sedistribuie persoanelor nevoia[e.

- Postul (siyam) din luna Ramadan - seconcretizeaz` în privarea trupului de alimente,bùturi, parfumuri, tutun, rela]ii sexuale peparcursul acestei luni, ziua, cât este lumin`.

- Pelerinajul (haji) la Mecca - trebuie f`cutm`car o dat` în via]` de fiecare musulman.Aceste ritualuri ]in de morala islamic` [i sebazeaz` pe Coran [i Tradi]ie. Pe parcursul dezvolt`rii religiei islamice, vom observa càceasta are tendin]a de a asimila curente [iteorii filosofice care s` explice spiritualitatea [imisticismul exacerbat, în scopul de a creasupunerea oarb` în fa]a lui Allah.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --


RUTIER


Bilan]ul accidentelor rutiere, înregistrate anul trecut în Bucure[tiÎn anul 2014, în Bucure[ti, s-au înregistrat

614 accidente rutiere grave (-21.8%, fa]` de2013), soldate cu 61 persoane decedate (-1.61%,fa]` de 2013), 583 r`ni]i grav (-23.49%) [i 91r`ni]i u[or (-10.78%).

În perioada analizat`, a fost îndeplinit obiectivul privind cre[terea gradului de siguran]` rutier`, trendul descendent al victimiz`rii men]inându-se la to]i indicatoriimonitoriza]i.

Totodat`, a fost îndeplinit cu succes obiectivulstabilit prin Programul European de Ac]iune pelinia Siguran]ei Rutiere („4th European RoadSafety Action Programme“), care prevedeareducerea mortalit`]ii rutiere în statele membrecu 50% pân` în anul 2020, la finalul primilorpatru ani fiind realizat 91,1% din obiectivulpentru aceast` decad`. De asemenea, înaceast` perioad` a fost înregistrat cel mai micnum`r al accidentelor rutiere, persoanelorr`nite [i decedate în urma acestor evenimente,din ultimii 10 ani.

Principala cauz` de producere a accidentelor rutiere din Capital` r`mâne

traversarea neregulamentar`. Din acest motivs-au produs 226 (-16%) accidente rutieregrave, soldate cu 29 persoane decedate [i 200(-18%) r`ni]i grav.

Cea de-a doua cauz` de producere a accidentelor rutiere este neacordarea priorit`]iide trecere pietonilor. În Bucure[ti, s-au înregistrat135 (-4.2%) accidente rutiere, cauzate de conduc`torii de autovehicule care nu au acordat prioritatea de trecere pietonilor cuacest drept, soldate cu 12 mor]i [i 125 (- 8.9%) r`ni]i grav.

Cea de-a treia cauz` de producere a accidentelor rutiere grave în Capital` este neacordarea de prioritate pentru vehicule. Aufost înregistrate 61 de accidente, soldate cucinci mor]i [i 60 r`ni]i grav.

Primele trei cauze generatoare reprezint`68,7% din totalul accidentelor cu urm`ri grave,înregistrate în Bucure[ti în anul 2014, conducând la o diminuare, atât a num`ruluide accidente, cât [i a consecin]elor.

Num`rul persoanelor care au decedat, caurmare a travers`rii neregulamentare, reprezint`47,56% din cel al persoanelor decedate înurma accidentelor rutiere.

În ceea ce prive[te vinov`]ia, în 56,59% dintotalul accidentelor rutiere grave, aceasta aapar]inut conduc`torilor de vehicule, iar în36,37% din total, vinov`]ia a apar]inutpietonilor.

BBrriiggaaddaa RRuuttiieerr`̀

LLeeggeenndd`̀ -- AAGG -- AAcccciiddeennttee ssoollddaattee ccuu rr`̀nniirree ggrraavv`̀-- RRGG -- PPeerrssooaannee rr`̀nniittee ggrraavv-- MM -- PPeerrssooaannee ddeecceeddaattee

Tâlh`ria este o infrac]iune comis` cu violen] ,̀în urma c`reia victima este deposedat` deun bun. Cele mai multe fapte se produc prinsmulgere, fiind comise de obicei de grupuride b`rba]i, în special tineri cu vârsta pân` în29 de ani. În 2012, minorii autori de tâlh`riireprezentau 55% dintre autorii identifica]i.Lipsa unui loc de munc`, care implic` lipsabanilor, este în general un factor favorizantpentru comportamentul infrac]ional.

Vulnerabilitatea este dat` [i de nivelulsc`zut de educa]ie, din statistici rezultândfaptul c` 86% dintre autori au absolvit celmult opt clase. Circa o treime dintre autorinu erau la prima fapt`, ei comi]ând anteriorinfrac]iuni de furt sau de tâlh`rie.

Dac` statisticile sunt cele men]ionateanterior, ne-a interesat s` vedem [i modulîn care gânde[te un astfel de autor. La penitenciar am întâlnit un tân`r ce împlineaa doua zi vârsta de 20 de ani. Ini]ial, ne-am`rturisit c` a primit în urm` cu o zisentin]a privind executarea a 4 ani dedeten]ie pentru tâlh`rie, dar c` pedeapsa ise pare prea grea pentru fapta comis`. Nu„a dorit decât s` se distreze“, astfel încât „[i-a lovit un prieten, luându-i din buzunar [i40 de lei“, fapt` ce a determinat încadrarealegal` a faptei ca tâlh`rie. Ne-a mirattinere]ea, sfio[enia lui aparent` [i modul încare p`rea s` regrete, sincer, fapta.

Ne-am hot`rât s` p`trundem mai adânc înmisterul acelui mecanism intern, care conducela ruperea barierelor [i a autocontrolului,astfel încât am revenit în penitenciar, pentrua afla mai multe despre tân`rul ce p`rea ovictim` a ne[tiin]ei, intriga]i de faptul c`,de[i ne-a m`rturisit c` în liceul sù fusesede multe ori poli]istul cu sfaturi preventive,nu participase niciodat` la o astfel de tem`.

Tân`rul ni s-a deschis, m`rturisind c`totul fusese o joac` de putere, aflase c` [ial]i tineri se distraser` la fel [i încercase s`vad` dac` el reu[e[te. F`r` s` se gândeascà-l urm`ri, a chemat într-o zi bìatul cu pizza.De[i avea suficien]i bani în buzunar ca s`pl`teasc`, a ales s`-l bat` pe vânz`tor [i s`-i

ia pizza cu for]a. Credea c` nu va fi identificat, de[i l`sase multe indicii în urm`.Timp de o s`pt`mân` a trìt frica, de fiecaredat` când vedea, pe strad`, un poli]ist. „Avenit s` m` ia!“, gândea el. Apoi, lucrurile au reintrat în normal, nimeni nu s-a interesatde el, p`rea c` totul a încremenit în uitareacare spal` multe p`cate. Chiar [i lui i sep`rea ireal tot ceea ce se întâmplase. Fusese[mecher... [i atât.

Apoi, a venit o zi cu soare ce c`dea oblicpe fereastra clasei. Era în clasa a doisprezecea, mai avea pu]in [i termina[coala. Se gândea la viitor. Când poli]i[tii auintrat în clas`, nu [i-a imaginat c` au venitpentru el. Sim]ea tinere]ea ca o bucurie, caun zbor ce urma s` se întâmple din clip` înclip`. L-au luat... a fost închis în acest penitenciar unde soarele nu vrea s` intre. Aa[teptat cu speran]` sentin]a. A venit cu o ziînainte s` împlineasc` 20 de ani. Segânde[te la p`rin]i [i parc` îi este jen` deace[tia... i-a min]it a[a cum ne-a min]it [i penoi la prima întâlnire. Oare se mai poateschimba?

În fiecare an, Poli]ia Capitalei implementeaz` proiectul „Unde-i lege, nu-itocmeal`!“, în cadrul c`ruia mii de elevi din[colile gimnaziale [i licee primesc informa]iilegate de faptele penale [i modul în care elesunt pedepsite. Se discut` despre furt [itâlh`rie [i se subliniaz` faptul c` limita dintre cele dou` este atât de sub]ire încâtpoate fi trecut` uneori foarte repede. Pentruc` mul]i autori au doar opt clase, este necesar` intensificarea activit`]ilor în jurulvârstei de 13 ani, înainte de începerear`spunderii penale. Exist` îns` medii în careini]ierea în infrac]ionalitate se face la ovârst` mult mai sc`zut`. Într-o [coal` situat`la periferia Capitalei am aflat, într-o discu]iecu un copil de 11 ani, c` nu vrea s` fie filmat, pentru a nu fi identificat u[or dePoli]ie atunci când merge la furat cu bunicasa. No comment...

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Cum po]i rata o via]`

Patru ani pentru o pizza


PREVENIRE

Vorba dulce - capcan` pentru tâlhar

O întâmplare ie[it` dincomun a avut loc la Paris, în apartamentulafaceristului Jean Dutourd (61 ani). Acesta, întorcându-se târziu acas`, [i-a g`sit tân`ra [iseduc`toarea so]ie în compania unui b`rbatîmbr`cat neglijent. Cei doi st`teau în fotoliu [if`ceau conversa]ie, la o cea[c` de cafea.

„D`-mi voie s` ]i-l prezint pe prietenul meudin copil`rie“, a exclamat zâmbind femeia,apoi s-a dus în buc`t`rie s` aduc` înc` unpahar. Ajuns` aici, a pus îns` mâna pe telefon,[i a anun]at poli]ia. În numai câteva minute, oechip` special` sosea la fa]a locului [i îl arestape musafir, sub privirile stupefiate ale lui JeanDutourd, care nu mai în]elegea nimic.

Doar în urma declara]iilor f`cute de doamnaDutourd, b`rbatul a început s` se dezmeticeasc`. Femeia a povestit cum, intrândîn cas`, d`duse peste un ho] care înc`rca îndou` valize bijuterii [i lucruri de valoare. Gazdanu [i-a pierdut cump`tul [i, în loc s` ]ipe, aspus cu bucurie: „Nu m` a[teptam s` sose[tiînaintea mea... Ce bucurie s` te v`d dup` atâtavreme!“. Ho]ul a r`mas f`r` replic` [i a acceptat chiar [i invita]ia femeii de a servi ocafea. „Cu ocazia asta o s` mai dep`n`mamintirile din copil`rie“ - a continuat doamnaDutourd în aceea[i not`.

Femeia a m`rturisit, ulterior, c` a f`cut totposibilul s`-l ]in` de vorb` pe infractor pân` lasosirea so]ului. {tia c` atunci va g`si un

moment prielnic s` telefoneze, f`r` s` fiev`zut`, la Poli]ie.

„A]i avut noroc, doamn`“ - a spus unul dinpoli]i[ti dup` încheierea procesului verbal.„Tâlharul era înarmat cu un pistol [i cu dou`cu]ite [i este cùtat de noi de peste un an. Are la activ trei crime [i nenum`rate jafuriarmate...“.

O femeie-ventriloc l-a fraierit pe atacatorul ei, f`cându-l s` cread` c` poli]i[tii sunt la u[`

O femeie ventriloc pe nume MartaGuttmacher l-a fraierit pe cel care voia s` ovioleze, f`cându-l s` sar` pe fereastr`, apelândla capacit`]ile sale speciale. Ea a imitat voci depoli]i[ti, care se aflau la u[` [i somau s` sedeschid` u[a.

Femeia în vârst` de 31 ani din Frankfurt,Germania, a sc`pat f`r` nici o ran` din acestciudat incident. Poli]ia spune c` [i-a p`stratcump`tul foarte bine reu[ind s` le dea apoi [io descriere am`nun]it` a atacatorului.

„{i-a folosit capul [i talentul neobi[nuit, pentru a sc`pa dintr-o situa]ie deosebit depericuloas` - spune inspectorul ErikKriegsman, l-a f`cut pe violator s` cread` c`prinderea sa este iminent`. A folosit capacitatea de ventriloc f`cându-[i vocea s`par` c` vine din cealalt` parte a u[ii apartamentului ei. Apoi, a vorbit ca un poli]ist,identificându-se [i prevenind c` va sparge u[adac` nu se va deschide“.

D-ra Guttmacher, care lucreaz` într-un clubde noapte cu p`pu[` „Brigitte“, este ventrilocde mai mult de 7 ani. A devenit expert` maiales în a face p`pu[a s` strige [i s` urle, ea înacest timp stând calm` [i lini[tit`, nef`cândnici cel mai mic zgomot.

Dup` ce a încercat cu alte argumente s`scape de atacator [i nu a reu[it, d-raGuttmacher a apelat la ventrilocism. A f`cuts`-i sune vocea de dup` u[` [i a urlat: „Poli]iaFrankfurt, deschide]i!“ Atacatorul, care tocmairupea hainele victimei [i se preg`tea deac]iune, s-a oprit brusc. Femeia [i-a folosit dinnou talentul, spunând în continuare:„Deschide]i, sau voi sparge u[a!“. Suspectul s-asperiat [i a fugit escaladând fereastra, pentru

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --



PREVENIRE

ca apoi s` dispar`, cu ma[ina sa cu tot. Darvictima l-a urm`rit [i i-a notat num`rul deînmatriculare al ma[inii. A sunat dup` ajutor [iastfel violatorul a fost prins dup` câteva ore.Atacatorul, pe nume Harold Gross, 23 ani, esteacuzat de furt [i tentativ` de viol, el fiind pasibil de o pedeaps` de pân` la 17 anideten]ie.

„Nu m` viola, am Sida“

Chantal Hebrary are o feti]` de [ase ani, pecare o duce la [coal` în fiecare diminea]` cuma[ina. Este o femeie frumoas` la cei 35 deani, voluntar` [i descurc`rea]`. Dovada estefaptul c` a sc`pat de la un viol, poate chiar dela a fi omorâte, ea [i feti]a, datorit` iste]imiisale. Dar, cum s-au petrecut lucrurile?

Diminea]a coboar` împreun` cu feti]a înparking-ul subteran, pentru a porni ma[ina. Deregul`, micu]a este a[ezat` pe bancheta dinspate. A[a s-au petrecut lucrurile [i-ndiminea]a aceea, numai c` în momentul încare copilul a intrat în ma[in` [i mama [i-acùtat cheia de contact, lumina s-a stins. S-auauzit pa[i. Un individ puternic i-a pus mâna lagur` [i a tras-o spre u[a parking-ului. Acolo, aproptit-o de zid [i i-a [optit la ureche: „Nu ]ipac` înfig pumnalul `sta în tine pân` în pl`sele.Desf`-te la pantaloni!“. Am început s` m` desfac lent la centura pantalonilor [i, calm, i-am spus: «Fac ce vrei tu, \ns`, vezi c` în buzunarul de la spate am un portofel în carese afl` o re]et` medical`. Uite-te la ea. Po]i sìei to]i banii, dar uit`-te la re]et`: este pentrumedicamentele ce-mi sunt necesare, fiindc`sunt purt`toare de SIDA». La auzul cuvântului,ca electrocutat, s-a dat un pas înapoi, momentîn care am scos portmoneul [i i-am ar`tatre]eta. Am scontat pe faptul c` era destul de[ocat [i bine am f`cut. Re]eta era pentru unmedicament necesar unor lucr`ri dentare. A

bâiguit ceva [i, retr`gându-se cu spatele, aîntins-o pe sc`ri în sus. Era [i timpul, pentru c`feti]a începuse s` plâng` în ma[in`.

A înghi]it 800 de dolari, de teama ho]ilor

O femeie a înghi]it o sum` echivalent` cu800 de dolari, pentru a evita s` fie jefuit` de oband` care o atacase, într-un cartier din sudulcapitalei peruane Lima. Marleny Villa se aflaîntr-un autobuz, când acesta a fost atacat de oband` de ho]i. Publica]ia „Terra NoticiasPopulares“ afirm` c` femeia în vârst` de 35 deani a rulat toate bancnotele pe care le aveaasupra sa [i le-a înghi]it pe rând. Dup` incident, ea a fost internat` în spital, pentru a ise extrage din stomac bancnotele. „Este ofemeie curajoas` [i pu]in nebun`, dar, din fericire, totul s-a terminat cu bine [i înc`mai are banii“, a declarat un purt`tor decuvânt al poli]iei.

Ca s` se apere de un sp`rg`tor de locuin]e, au uns burlanele cu gr`sime

Locuitorii unui ora[ brazilian au z`d`rnicitplanurile unui sp`rg`tor de locuin]e, supranumit „Omul-pìanjen“, ungându-[iburlanele cu gr`sime, transmite site-ul britanicde [tiri Ananova.

Ho]ul d`duse deja spargeri în 20 de apartamente din ora[ul Curitiba, toate situatela etajele superioare, înainte ca locatarii s`-[idea seama c` acesta escalada burlanele pentru a intra în case. A[a c`, locuitorii dinzon` au început s`-[i ung` burlanele cugr`sime, rugându-[i prietenii [i vecinii s` facàcela[i lucru. „Dup` ce ne-a venit ideea sùngem burlanele, infractorul nu a mai reu[it s`dea nici o spargere“, a declarat o locatar`.„Cet`]enii au fost foarte iste]i [i [i-au datseama ce tactic` folose[te ho]ul. Au reu[it sòpreasc` o chestie care devenise deja enervant`. De fapt, ne-au f`cut nou` treaba“, a declarat un poli]ist.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN


PREVENIRE


|n vremea când România\[i preg`tea intrarea \nPrimul R`zboi Mondial,Capitala a fost pe punctulde a fi scena unui dubluasasinat. Ini]ial, victimeleasasinatului cu bomb` urmaus` fie prim-ministrul Ion I. C.Br`tianu (1864-1927), conservatorul Take Ionescu(1858-1922), pentru a seajunge \n cele din urm` laNicolae Filipescu (1862-1916) [i ministrul deFinan]e Emil Costinescu(1844-1921).

Executan]ii atentatului -Ilie Toth (alias Iles Raab) [iIon Babo[ - au fost instrui]ide un avocat de na]ionalitate german`, IakobOffenberger [i de al]ii, \n ceamai mare parte maghiari,ceea ce le arat` \nc` o dat`dragostea pentru noi, carenu ne-a p`r`sit nici acum.Potrivit planului ini]ial pecare l-au pus la cale, urmaus` se \ntâlneasc` to]i treimar]i diminea]a, de 1decembrie 1915, \n fa]acafenelei High-Life. Odat`caza]i \n Bucure[ti, m`cina]ide gânduri, cei doi executan]i s-au prezentat luiNicolae Filipescu [i i-au spustotul. Asupra lor aveau [i„infernala ma[in`“,\nc`rc`tura exploziv`,menit` s` \nt`reasc` celespuse. Filipescu „a telefonat imediat nu [tiu la care

sec]ie, de unde a venit uncomisar ([i) doi agen]i, cu ei\mpreun` ne-au dus laSiguran]a Capitalei“.

Iat` raportul agentului 40din Brigada 1 Siguran]`, 1decembrie 1915: „Asear` laorele 10 ½ a descins lahotel Dacia (Hanul lui

Manuc) supusul ungar Ilie{tef`nescu [i Iles Raab,ambii dându-[i profesiuneade arti[ti, având la sosiredou` geamantane grele. Laorele 11 ½ noaptea a venitla hotel dl Prefect al Poli]iiCapitalei, \nso]it de dlInspector Rafail [i de undomn comisar unde le-af`cut perchezi]ie \n geamantane [i i-au arestat.Dl. Prefect a plecat cugemantanele iar dl inspectorRafil cu amândoi“.

Este clar c` atentatul trebuia s` fie o reu[it`.Pulber`ria Armatei Dude[ti aspus clar, \ntr-un raport din5 decembrie 1915, c`

„dispozitivul nu putea dagre[“. Se comunicaPrefecturii Poli]iei Capitaleir`spunsul la adresa nr.142317/1 decembrie 1915,care con]inea „rezultatulexamin`rii celor dou` valize“primite de la PrefecturaPoli]iei Capitalei la 2 decembrie. Valizele erau dincomer], confec]ionate dinpiele neagr`, respectiv maro.|n fiecare s-a g`sit „câte undispozitiv sistematic precis [iputernic pentru distrugereala timp dorit“. Amorsa eraconfec]ionat` pe o bucat`de lemn, cu ajutorul a patrucuie pe care era fixat unport-percutor, \n interiorulc`ruia culisa un percutorarmat de un arc. La cap`tulanterior [i cu ajutorul unui[urub, era fixat un tub dealam`, con]inând o caps`detonat`. Tija percutoare erastr`b`tut` de trei orificii,dintre care cel dinspre vârfpermitea unui splint s`-lstr`bat` cu scopul de aasigura armarea. Splintul eralegat cu o sfoar` care aveacap`tul opus scos din valiz`.Fiecare valiz` avea dou` astfel de dispozitive deamorsare. Dou` fitile„Bickfort“ de 12 cm asigurautransmiterea c`tre\nc`rc`tura exploziv` a focului, \n doar 12 secunde.Explozivul consta \n cartu[ecu acid picric, „unul dinexplosivii cei mai puternicicunoscu]i pân` azi“. |nfiecare valiz` se aflau 2cartu[e cu capse detonate,restul de cartu[e s` ia focprin simpatie. Valiza neagr`con]inea 11 cartu[e(inscrip]ionate „1 ½ kg1913 Pt“) totalizând 10,5 kgacid picric. Valiza c`r`miziecon]inea acela[i num`r, dar

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Ierarhic, investiga]iile aufost coordonate de

\nsu[i Iancu Panaitescu,directorul D.P.S.G. [i de

prefectul Poli]ieiCapitalei, Gheorghe

Corbescu.

” ”

Pl`nuirea unui atentat \n Bucure[ti(1915)

ISTORIA LA ROTATIV~


12,5 kg acid picric. „Din modulcum sunt confec]ionate acestecartu[e se poate deduce cèle provin din stabilimentespeciale fabric`rii explosivelor“,suna una dintre concluziileexper]ilor. „Valizele au fostau fost concepute \n ansamblul lor de oameniversa]i“, piesele „nu suntimprovizate“, adapt`rilef`cute „tr`deaz` opera unoroameni experimenta]i“. |n „Na]ionalul“ din 11 decembrie 1915 se scria:„Poli]ia Capitalei [i Siguran]aGeneral` a Statului terminându-[i cercet`rile,afacerea a fost trimis` laparchet [i repartizat`Cabinetului 5 de instruc]ie“.

Rolul Prefecturii Poli]iei Capitalei

Ierarhic, investiga]iile aufost coordonate de \nsu[iIancu Panaitescu, directorulD.P.S.G. [i de prefectulPoli]iei Capitalei, GheorgheCorbescu, institu]ie unde [efal Serviciului Siguran]ei eraRomulus Voinescu. Dupè[uarea actului criminal,prinderea fugaruluiOffenberger la Gara de Nordeste meritul poli]i[tilor.Completarea informa]iilor, lafel. Astfel, la 19 decembrie,s-a aflat de la Poli]iaPunctului Predeal c`, cudoar o zi \nainte s` intre \nRomânia, J. Offenberger ridicase de la „ComercialBank“ din Bra[ov trei pungicu aur [i 80.000 coroane.Era o plat` pentru asasinate.Potrivit poli]iei, un anumeFreselius ar fi f`cut planulatentatului, \ns` au mai existat [i alte tentative deasasinat, prima oar` fiindtrimis \n România detectivul

Nistor din Bra[ov, avândasupra sa un revolver, iar adoua oar` comploti[tii strìninu au reu[it ob]inerea unuipa[aport pentru un tân`r ceurma s` comit` un atentat.A mai reie[it c`, de fapt, \natentat nu se viza atât b`trânulministru Costinescu, cât maicu osebire fiul sù [i ginerele,care ar fi avut mult` influen]` asupra ministrului.

Jakob Offenberger a fostcondamnat la 24 octombrie1916 de Tribunalul Ilfov -Sec]ia a II-a, la un an de\nchisoare corec]ional` pentru... „contraven]ie lalegea pa[apoartelor [i lalegea v`milor“. O nimicatoat` ! Ultimele date lede]inem din 23 decembrie1916, când era de]inut laIa[i, unde se adresa cu oplângere directoruluiD.P.S.G., aflat deja \nCapitala Moldovei.

|n lipsa altor informa]ii dindosar, adev`ra]ii ini]iatori aiatentatului au r`masnecunoscu]i. |i putem \ns`lesne b`nui, dat` fiindsitua]ia de beligeran]`. Bineorganiza]i [i \nzestra]i, dispunând de mari sume debani, de multiple conexiuni,comploti[tii erau obi[nui]i ai

Bucure[tilor, frecventândhoteluri [i cafenele \n vog`(Royal, Frascati, High-Life,Bulevard, Athénée-Palace,Majestic, Princiar, Gambrinus)[i având \ndeletniciri care le permiteau o bun` acoperire.Ei au mizat \ns` prea multpe [antaj - ambii executan]ierau pasibili de \ncorporare[i trimitere pe linia \ntâi afrontului - pe puterea decorupere a banului [i pesimplele declara]ii ale celordoi atentatori, cum c` suntunguri. Unele manevre \ntreprinse de comploti[ti -precum schimbarea planurilor,mutarea dintr-un ora[ \naltul, trecerea repetat` agrani]ei - ne \ndrept`]esc s`credem c` erau instrui]i \ndomeniul spionajului.

Din p`cate, nu le cunoa[temsoarta acestor doi adev`ra]ipatrio]i, Ilie Toth [i IonBabe[ (sau Babo[), cei cenu s-au vândut pe un purcoide bani. Nu \ncape \ndoial`c`, dac` nu s-ar fi desistat,am mai fi avut doi sau maimul]i demnitari \nscri[i \nlunga noastr` serie de victime ale atentatelor, careau \nsângerat tumultuosul secol XX.

Calea Grivi]ei

ISTORIA LA ROTATIV~



Dedic acest articol memoriei unchiului meuJoe Banyay (1920-1997), absolvent alAcademiei Tehnice Militare din Viena, fostmembru \n Consiliul de Administra]ie alCompaniei Alcan [i senator de BritishColumbia (Canada), care sub comanda luiErwin Johannes Eugen Rommel (Der Wüstenfuchs/Vulpea De[ertului), \n cel de-al Doilea R`zboi Mondial, a luptat \nNordul Africii (Magreb) [i care, la sfâr[itulanilor ‘80 [i \nceputul anilor ‘90, m-a introdus\n haosul labirintului social-politic [i economical Statelor Unite Mexicane - fiind profundatasat de acestea, o imens` gaur` neagr` \nNoua Ordine Mondial`, care, din punct devedere semiotic, nu respect` reguli [i nici principii.

Leg`turile lor cu organiza]iile criminale denarcotrafican]i, fac din acestea o lume aparte,f`r` limite, imposibil de gestionat, indiferentde culoarea politic`, respectiv, de credin]`.

Coresponden]` din Mexico

Pe 26 septembrie 2014, 43 de studen]i ai{colii Normale Rurale Raul Isidro Burgos dinAyotzinapa (Municipalitatea Tixtla), sunt r`pi]i[i sechestra]i la Iguala, iar ulterior, masacra]icu bestialitate, incendia]i [i \ngropa]i \ntr-ofos` din proximitatea ora[ului Cocula, nudeparte de Iguala.

Programul educa]ional al acestei [coli(plasat` \ntr-una dintre statele cele mai s`raceale Mexicului), se \nscrie \ntr-un model deeduca]ie progresist` [i laic`, având ca ideologie stângismul mexican, cu imaginea luiErnesto Che Guevara, bazat` pe teoria marxist-leninist` [i scopul, regenerarea popula]iei de origine modest`, cu prec`derede origine indigen`.

Preambul

F`r` grave antecedente criminale, \nmomentul de fa]`, ora[ul Iguala \[i caut` primar, dup` ce, \n urma unei manifesta]ii demare amploare a popula]iei locale (inclusiv,studen]e[ti), din 26 septembrie 2014, reprimat` sângeros de c`tre Poli]ia Municipal`(cu complicitatea membrilor unei grup`riarmate criminale Guerreros Unidos), José Luis

Abarca, \mpreun` cu so]ia sa, Maria de LosAngeles Pineda, au fost re]inu]i pe 4 noiembrie 2014 la Ciudad de Mexico, pe bazaunor mandate de arestare, eliberate de c`treautorit`]ile judiciare federale mexicane. Al`turide ei, considera]i principali responsabili dereprimarea sângeroas` a manifesta]iei, [iimplica]i \n activit`]ile criminale din regiune,autorit`]ile federale l-au re]inut [i pe FelipeFlores, responsabilul municipal cu Securitatatepublic`, sub comanda c`ruia ar fi avut loc tragicul eveniment.

Fiind b`nui]i c` ei ar fi fost cei care aucomandat reprimarea sângeroas` amanifesta]iei (\n care [ase persoane [i-au pierdut via]a [i alte 27 au fost grav r`nite),conform procurorului general al RepubliciiMexic, Jesus Murillo Karam, cei trei ar avealeg`turi solide cu narcotrafican]ii din regiune,[i \n special cu gruparea Guerreros Unidos,care ar fi responsabil` de dispari]ia celor 43 destuden]i (care nici nu au mai ajuns la manifesta]ie). Ca urmare a acestui eveniment,este pentru prima oar` când autorit`]ilejudiciare ar fi operat o arestare masiv` \nrândul popula]iei, 52 de persoane, \ntr-o prim`faz`. Ulterior, \nc` 22 de persoane ar fi fostarestate pentru elucidarea misterului legat dedispari]ia celor 43 de studen]i nevinova]i, cuvârste cuprinse \ntre 17 [i 21 ani.

Vineri, 7 noiembrie 2014, acela[i procuroral Republicii Mexic, Jesus Murillo Karam,anun]a \ntr-un comunicat de pres` c` ar fi fostaresta]i trei membri ai Cartelului GuerrerosUnidos, ce i-ar fi ucis pe studen]i (f`când [idezv`luiri complete), dup` care ar fi arscadavrele acestora, pentru a nu putea fidescoperite [i nici identificate. Conformdeclara]iilor procurorului, cei 43 de studen]i arfi fost r`pi]i [i sechestra]i, cu ocazia unui transport al acestora cu autocarele, la manifesta]ia ce a avut loc pe 26 septembrie.Autocarele au fost interceptate de Poli]iaMunicipal`, cu ajutorul unui grup armat (mascat), declan[ându-se, astfel, un conflict \ncare [i-ar fi g`sit sfâr[itul [ase persoane (treistuden]i, doi fotbali[ti [i un civil), alte 27 fiindr`nite grav.

Cei doi fotbali[ti [i civilul ar fi fost victimecolaterale ale conflictului dintre studen]i [i

Adios amigos!

MONDO POLICE



MONDO POLICE

for]ele locale de ordine, datorit` unei graveconfuzii, creat` la fa]a locului, \n care ace[tiavor ataca, din gre[eal`, un autobuz ce transporta fotbali[ti, [i un taxi din care un individ (f`r` nici o leg`tur` cu studen]ii sau cumanifesta]ia), \ncerca s` opun` rezisten]`.

Aprofundarea dosarului

Pe 26 septembrie 2014, o manifesta]ie demare amploare are loc \n municipalitateaIguala de la Indepedencía (Statul Guerrero,sudul Mexicului), un ora[ aflat la 170 de kmde capitala ]`rii, Ciudad de Mexico. La aproximativ 200 de km de Acapulco, treiautobuze transportau 110 studen]i ai {coliiNormale Rurale Raul Isidro Burgos dinAyotzinapa. |n cadrul acestei scoli s-ar fi format[i Lucio Cabañas Barrientos, fost lider sindicalal Statului Guerrero [i simpatizant PDLP,respectiv, Othón Salazar, fost lider al SindicatoNacional de Trabajadores de la Educación-SNTE [i candidat al Partidului ComunistMexican pentru guvernul Statului Guerrero, figuri mexicane legendare, ce ar fi condusmi[c`ri importante de gheril` \n perioada secolului XX.

|n privin]a Cartelului Guerreros Unidos,organiza]ia criminal` presupus` c` ar firesponsabil` de r`pirea celor 43 de studen]inormalieni de la Ayotzinapa, ar fi fost fondat`\n perioada 2008/2009, ea fiind specializat` \ncrim` organizat`, omucidere, r`pire [i sechestrare de persoane, terorism, extorsiunede fonduri, trafic de droguri etc.

Conform documentelor oficiale, coroboratecu ceea ce am putut afla din sursele noastreprezente la fa]a locului, dup` interceptarea autobuzelor cu studen]ii-normalieni, ar fi avutloc puternice confrunt`ri \ntre ace[tia [i Poli]iaLocal`.

O versiune diferit` de cea a Poli]iei Locale,ob]inut` de la studen]ii {colii Normale Ruraledin Ayotzinapa, ar fi aceea c` tinerii nu ar fiurmat s` participe la nici o manifesta]ie, ci ar fifost \n trecere prin Iguala, c`tre o alt`destina]ie, pentru colectare de fonduri, cuscopul particip`rii, la Mexico, cu ocaziacomemor`rii masacrului studen]ilor din Pia]acelor trei Culturi.

Cei 43 de studen]i, r`ma[i \n via]`, care audisp`rut, ar fi fost aresta]i de autorit`]ilepoli]iene[ti locale, pentru a fi transfera]i de la

Comisariatul Central de Poli]ie Iguala la cel dinCocula, unde [eful acestuia, César NavaGonzález, ordona subalternilor sì transportulacestora \n municipalitatea rural` Pueblo Viejo.Doar c`, tinerii n-ar fi ajuns acolo, ci ar fi fostpreda]i membrilor cartelului Guerreros Unidos,care iau considerat membri infiltra]i ai cartelului rival, Los Rojos. Pe baza acestei confuzii, studen]ii au fost uci[i cu bestialitate.

Conform unor procese verbale, dar [i adeclara]iilor unor martori oculari, studen]ii ar fifost transporta]i \ntr-un sector de stocare a resturilor menajere. 15-17 dintre ei (conformmai multor versiuni) vor muri deja \n timpultransportului, asfixia]i, iar restul, vor fi uci[i.Dup` incendierea cadavrelor, o alt` echip` seva ocupa de \ngroparea r`m`[i]elor carbonizate ale acestora, \ntr-o fos`. Resturileacestora ar fi fost \nc`rcate \n opt saci de plastic [i aruncate ap`.

Investiga]iile noastre au scos la iveal` faptulc`, dup` dezv`luirile f`cute de c`tre uciga[i,nou` gropi clandestine ar fi fost dezgropate \nIguala, [i proximitatea ei, unde au fost g`site39 de cadavre. 28 din ele nu au putut fi identificate, dar s-a stabilit faptul c` nici unuldintre cadavre nu apar]inea studen]ilornormalieni, conform unor exper]i argentinieni,ce au lucrat la acest caz, ceea ce nu f`ceadecât s` confirme rezultatele autorit`]ilor mexicane.

De unde provin, atunci, aceste cadavre?Cine sunt ele? Ceea ce este foarte grav, estefaptul c`, nimeni nu [tie. |n Mexic, dispar zeci,sute, mii de oameni, de soarta c`rora, nimeninu se intereseaz` [i nimeni nu [tie nimic.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA


-- vvaa uurrmmaa --

Manifesta]ie \n Iguala de la Indepedencía

MAGAZIN


Faptul c` dezv`luirile careurmeaz` au v`zut luminatiparului, ajungând astfel s`fie cunoscute de opinia public`sub titlul „La nuit finira“(„Noaptea va lua sfâr[it“), sedatoreaz` unei suite de\ntâmpl`ri aproape incredibile, de care esteplin` memorialistica referitoare la lupta clandestinà rezisten]ei franceze dinperioada celui de-al DoileaR`zboi Mondial. Vom aminti,\n treac`t, unele din aceste\ntâmpl`ri, oferindu-i, \ns`,cititorului un aspect inedit,omis de memoriali[ti, probabilcu bun` [tiin]`: luptapolitic` \n cadrul rezisten]ei.

Este, desigur, meritul autorului de a dezv`lui acele\ntâmpl`ri inedite, pe carele-a trìt [i le-a redat cufidelitate, asumându-[i risculde a fi contrazis [i chiar „pusla zid“. N-a fost, \ns`, dezavuat [i nici pus la zid,de[i unora dintre ceimen]iona]i - personalit`]ipolitice [i militare foarteputernice \n acea perioad` -autorul nu le-a stat „lainim`“. {i asta deoarece lespunea f`r` ocoli[uri cumvedea el problemele complexe ale luptei clandestine, nel`sându-seantrenat \n aventuri periculoase, pe care doreaus` le impun` unele persoane orgolioase [i, dinp`cate, nepotrivite pentrurolul de conduc`tori ai rezisten]ei.

A[adar, despre cine vorbim?

Despre fostul c`pitan alarmatei franceze, HenriFrenay, din Biroul 2 (structur` a Statului major,care se ocupa cu spionajul[i contraspionajul militar),condus la acea vreme decolonelul Basil.

Frenay a fost luat prizonier, dar a reu[it s`

evadeze. Ca mul]i al]i ofi]eriai armatei franceze, el n-aacceptat \nfrângerea, dreptpentru care, de[i era frate [ifiu de ofi]er, [i-a dat demisiadin armat` la 24 februarie1941, creând, apoi, re]eauade rezisten]` „Combat“,unde era cunoscut subnumele conspirative Charvet,Maurin [i altele.

Dup` eliberarea Fran]ei, a devenit membru al guvernului.

Cum a devenit c`pitanul Frenay domnul Charvet?

Ar fi o copil`rie s` credemc` „transformarea“ c`pitanuluiHenri Frenay \n domnulCharvet sau Maurin s-a produs doar printr-o scrisoarede demisie din armat`. Cumscriam mai sus, o asemeneascrisoare a existat, [i ea afost adresat` generaluluiHuntziger, ministrul armatei.„Am predat-o coloneluluiBasil, care avea s-o transmit` pe cale ierarhic`“ -spune autorul c`r]ii. „El acitit-o [i n-a fost surprins,pentru c` \mi [tia opiniile [ighicise, cu siguran]`, careerau inten]iile mele“.

Despre ce opinii este vorba?S` red`m câteva din ele:„|ncrederea pe care o aveamalt`dat` \n comandan]i adisp`rut. Execut, f`r` convingere, ordinele care\mi sunt date, [tiind c` elesunt rupte de concret, de realitatea vie. {tiu, chiar \nclipa \n care execut, cèxecu]ia mea este steril`.Pasiune nu mai am decâtpentru ]ara mea, nu [i pentru oameni. Este, deci,cinstit s` m` retrag“. {iFrenay explica, \n continuare,c` nu putea accepta \nfrângerea [i c` francezii nutrebuiau s` adopte o mentalitate de \nvin[i. Luptanu se sfâr[ise.

Dup` aproximativ dou`s`pt`mâni, c`pitanul Henri afost convocat telefonic lacabinetul generaluluiPicquendar, [eful StatuluiMajor al Armatei, deci vârfulierarhiei militare. La \nceputuldiscu]iei, generalul a \ncercat,\n mod sincer, s`-l determinepe subordonatul sù s`

Dezv`luiri din culisele luptei clandestine

De la serviciul secret la re]eaua „Combat“

Constantin CONSTANTINESCU

Henri Frenay

11

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

renun]e la demisie, propunându-i o serie devariante, inclusiv s` fie trimis\n teritoriile de peste m`ri.

La toate \ncerc`rile generalului de a-l face s`r`mân` („Noi avem nevoie deofi]eri ca dumneavoastr`“),Frenay a r`spuns cu sinceritate, [i mai ales cudemnitate: „Domnule general, sunt profundmi[cat de cuvintele [i propunerile dvs. Dar cum le-a[ putea accepta? Sunt \nsitua]ia unui preot care [i-apierdut credin]a [i i se propune o schimbare deparohie“. {i Frenay a primitaprobarea solicitat`, cuurm`toarea men]iune: „|nconformitate cu instruc]iunileministerului, c`pitanul Frenayva fi prevenit de c`tre [efulsù c` plecarea din armat`va fi considerat` ca definitiv`“.

Retras \n lini[tea apartamentului sù dinSaint-Maxime-sur Mer, fostulc`pitan a redactat un manifest, \n care era vorbadespre lupta spiritului\mpotriva barbariei, \n

a[teptarea momentului cândfrancezii vor lua iar`[i armelepentru eliberarea ]`rii lor.

R`gazul pe care [i-l oferise,i-a permis s` reflectezeasupra r`zboiului [i a cauzelorsale. Concluziile pe care le-aformulat, ulterior, \ntr-unnum`r al ziarului „MicileAripi“, editat de rezisten]`,nu numai c` au surprins [inedumerit pe mul]i dintreprietenii sì, dar s-au dovedita fi o excelent` predic]ieasupra configura]iei Europei,\n anii de dup` r`zboi. Iat`ce scria domnul Charvet:„Atât timp cât \n Europarela]iile dintre state se exprim`prin raporturi de for]`, atâttimp cât \nving`torul apas`

piciorul pe gâtul celui \nvins[i atât timp cât acesta, \nmod inevitabil, cheam` pecineva \n ajutor, nu va fipace pe b`trânul continent.Pacea nu poate veni decâtdin \n]elegere. Dar, nu dintr-o\n]elegere accidental`, precar`,revocabil`. Europa nu-[i vaafla pacea decât atunci cândstatele ei, dup` exemplulaltor state ale lumii, se vorfederaliza. {i când institu]iiputernice vor putea garantatrìnicia uniunii europene.Am vrea ca Europa s` fie ofedera]ie de state egale, cuo Germanie vindecat` demegalomanie“.

MAGAZIN



Pia]a Henri Frenay


INTERES NA}IONAL

Sursa de legitimitate a unui stat estecapacitatea de a oferi securitate, respectivde a proteja [i men]ine drepturile cet`]enilorsì [i de-a le asigura mediul prielnic satisfaceriituturor nevoilor. În piramida trebuin]elor formulate de Abraham Maslow, nevoia desecuritate este plasat` pe al doilea nivel deimportan]`, imediat dupa nevoile fiziologice.

În accep]iunea comun`, termenul de„securitate“ (care provine din limba latin`„securitas - atis“ [i semnific` „lips` de grij`“,iar din punct de vedere semantic înseamn`„faptul de a fi la ad`post de orice amenin]are[i pericol“) este în]eleas` drept capacitateaunui „actor“, tradus` în vectori de putere, dea-[i proteja valorile fundamentale [i de a lesprijini în proiec]ia lor în arena interna]ional`.Este asociat cu diverse componente alesocialului - astfel, se vorbe[te despre securitate „economic`“, „social`“, „militar`“,„a comunit`]ii“, „public`“, „informaional`“ -sau ale rela]iilor dintre entit`]i diferite: interna]ional`/ mondial`/ global`, continental`/ regional`/ subregional`, colectiv`, na]ional`.

|n mod tradi]ional, conceptul de „securitate“,lansat la începutul R`zboiului Rece, a fostasociat cu ap`rarea, structuri militare, raporturi de for]e, strategii [i tactici. Având învedere o serie de defini]ii clasice, acest termenpoate indica situa]ia unei ]`ri, protejat`împotriva atacurilor [i agresiunilor internesau externe. În aceast` viziune, se poateîn]elege c` ap`rarea militar` este doar oparte a ceea ce se poate numi securitate,concept care tinde s` devin` cu atât mai

evaziv cu cât chestiunile militare sunt luatemai pu]in în considerare.

Astfel, a oferit elemente de fundamentarea unor paradigme precum: „securitateacolectiv`“, „securitate multidimensional`“,„securitate global`“ etc.

Conceptul de „securitate“, ca no]iune,împreun` cu paradigmele asociate ori fundamentate pe baza acestora, au evoluat[i s-au modificat permanent, fiind proiectateîn multiplele domenii ale vie]ii sociale, aleteoriei [i practicii rela]iilor interna]ionale.

Dup` 1989, odat` cu terminarea R`zboiuluiRece, securitatea a fost asumat` [i în]eleas`ca un concept integrator, care însumeaz`, deo manier` constructivist`, normativ-func]ional`[i ac]ional`, problematica specific` domeniiloreconomic, politic, social, militar, ecologic,demografic, diplomatic, tehnologic,informa]ional, alimentar sau de alt` natur`.

În formularea adoptat` în documenteleNATO, securitatea este „o stare realizatàtunci când informa]iile, materialul, personalul,activitatea [i instala]iile sunt protejate contraspionajului, sabotajului, subversiunii [iterorismului, cât [i contra pierderilor [idivulg`rilor neautorizate“. Aplicabil` la specificul activit`]ii organiza]iei nord-atlantice,aceast` defini]ie sintetic` accentueaz` necesitatea existen]ei unor condi]ii ce caracterizeaz` atât starea de securitate, cât [iprincipalele direc]ii ale activit`]ii de protejare[i men]inere a sa.

Analizând multitudinea de defini]ii, careau fost sau sunt asociate securit`]ii, se poateafirma c`, în contextul abord`rilor de tip sistemic, ce au ca subiect statul de dreptdemocratic, starea de securitate decurgeîndeosebi din stabilitatea social`, ca opremis` a stabilit`]ii universale [i se construie[te, atât în plan intern cât [i extern,procesual, condi]ionat` de cantitatea [i calitatea resurselor aflate la dispozi]iastatelor [i a comunit`]ii interna]ionale. Defini]ia securit`]ii î[i are originea în preocuparea factorilor responsabili [i abilita]ide a identifica formule [i procedee deac]iune optime pentru prezervarea identit`]ii

Securitatea na]ional`, ca factor de stabilitate social`



INTERES NA}IONAL

[i intereselor na]ionale, procese asociateapari]iei statelor moderne. Ea are menireade a eviden]ia interesele na]ionale fundamentale ale unui stat, sistemul de valori care trebuie ap`rate [i promovate,precum [i institu]iile, resursele [imodalit`]ile de ap`rare a intereselor [i valorilor respective.

Din aceast` perspectiv`, o definire a termenului de „securitate“ ar face referire la„ansamblul proceselor, ac]iunilor [i m`surilorde natur` politic`, economic`, social`, diplomatic`, militar`, administrativ`, alimentar`, legislativ`, [i altele, prin care segaranteaz` existen]a na]ional-statal`, precum[i drepturile [i libert`]ile fundamentale alecet`]enilor“.

Contiguitatea conceptelor de „securitate“[i „securitate naional`“ se afl` în strâns`leg`tur` cu natura statului. Sintagma „securitate na]ional`“ este o traducere dinlimba englez` a conceptului „national security“, echivalent` cu „securitatea statului“,care, desigur, treze[te imediat asocieri multiple [i se îndep`rteaz` tot mai mult deesen]a sa. Statul acoper`, în acela[i timp, oidee, o institu]ie [i o baz` fizic`, dar este, înacela[i timp, o structur` organiza]ional`complex`, o colectivitate [i un instrument alpoliticii.

Din aceast` perspectiv`, statul este, deci,un instrument de promovare a securit`]ii,înainte de a fi subiect sau referent al securit`]ii.El este organul care asigur` medierea întreinteresul na]ional, definit într-un mod unitar, [iinteresele comunit`]ilor din cadrul sù.

Totodat`, în lucrarea „Popoarele, statele [iteama - o agend` pentru studii de securitateinterna]ional` de dup` R`zboiul Rece“, BarryBuzan eviden]iaz`, pe de o parte, c`, atuncicând se vorbe[te despre securitate, se facereferire, practic, la securitatea na]ional` aunui stat, iar pe de alt` parte, dinamicasecurit`]ii este rela]ional` [i bazat` pe interdependen]a dintre state. Odat` cu consacrarea statelor-na]iune, la mijlocul secolului al XIX-lea, problema securit`]iina]ionale a fost în mod tradi]ional abordat`prin prisma conceptelor de „pace“ [i „putere“. Pacea a devenit conceptul centralal ideali[tilor [i a dominat rela]iileinterna]ionale, în special în intervalul dintre

cele dou` r`zboaie mondiale. Cel de-aldoilea concept, puterea, este centrul analizeicelei de-a doua mari [coli a rela]iilor interna]ionale, realismul, conform c`reia„puterea este factorul decisiv în formareaordinii interna]ionale“.

Se constat` ast`zi c` exist` o serie defenomene de risc \n cre[tere, inclusiv inapropierea geografic` a României, deasemenea, ca o serie de problematici globale ne afecteaz` tot mai mult securitatea [i, deci, este extrem de important pentru ca un serviciu de informa]iis` poat` lucra [i interac]iona cu mediile academice [i cu mediile de analiz` profesionist`, pentru a putea oferideciden]ilor \n stat, informa]ia necesar`lu`rii celor mai oportune [i adecvate deciziiîn domeniul securit`]ii na]ionale.

Dreptul la informa]ie este un dreptesen]ial al fiin]ei sociale, care satisface necesit`]ile individuale [i sociale ale omului,al`turi de dreptul la viat`, drept care se realizeaz` prin comunicare. Pe bun` dreptate se spune c` unei „informa]ii zero“,îi corespunde în mod inevitabil o libertatezero. Pe de alt` parte, dreptul la via]` nu sepoate realiza f`r` dreptul la informa]ie. Oricemedicament con]ine o sum` de informa]ii [ia fost ob]inut pe o baz` de informa]ii. A lipsio persoan` de un medicament necesar,înseamn` a-l lipsi de o sum` de informa]ii,cu implica]ii deosebite asupra celorlaltedrepturi [i, în final, asupra vie]ii. Abuz dedreptul la informa]ie este [i atunci când,printr-un bombardament publicitar, îl determin pe individ s` consume unmedicament scump, care poate nu-i estenici necesar.

AAuurreelliiaann CCHHIIRRAA


-- vvaa uurrmmaa --

SSee

\\nnccii

nnggee

llaarroo

[[uu

RRoo[[

iieevvââ

nn`̀tt`̀


TIMPUL LIBER

PPEE

{{TT

EE

||NN IISS

OONN

!!

?? ??

??

||NN AA

SSIIAA

!!

PPAA

{{TT

EE

||NN TT

IIBBEE

TT

HHAA

ZZLLII

II

BBAA

NNCC

HHEE

TT

CC~~

RR}}

II DD

EE RR

OO{{

UU

SSIIGG

UURR

CCAA

LL~~MM

ÂÂIIAA

VV~~

ZZDD

UUHH

TT`̀mm

`̀dduuii

ttllaa

\\nncc

eeppuutt

!!

RROO

{{UU

||NNCC

EENN

TTRR

UU

CCAA

NN~~

!!

FFLLOO

RRII

RROO

{{IIII

FFRR

UUCC

TTEE

||NN OO

VVAA

LL !!

1122 JJ

DDEE

RRII !!

CCUU

PP~~

!!RR

OO{{

IIII LLAA

FFAA

}}~~

PPOO

IIAANN

~~

SSTT

IICCLL~~

BBOO

MMBB

AATT

~~

MMAA

}} GG

OOLL!!

AA DD

OOJJEE

NNII

SSUU

NNEE

TT

CCIIOO

BBAA

NN

IIBBOO

VVNN

IICC

VVIIAA

}}~~

1122 JJ

IIVVIINN

EEGG

EEAA

MM~~

TTSS

CCUU

RRTT

||NNRR

OO{{

EE{{

-TT

EE TT

UURR

-NN

EESS

OOLLUU

LL

2244 FF

AAZZ

EE!!

CCUU

OOCC

HHIIII

RROO

{{IIII

AACC

EELLAA

SSTT

RRAA

TTCC

EENN

TTRR

AALL!!

RR~~

GGEE

TTCC

EENN

TTRR

AALL!!

NNEE

CCRR

EE-

DDIINN

CCIIOO

SS

AA||NN

CCHH

IIDDEE

AA VV

EEDD

EEAA

RROO

{{UU

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

OO mm

aa[[iinn

`̀ ttrree

ccee\\nn

vviittee

zz`̀ pp

eerroo

[[uu..

PPooll

ii]]iisstt

uull oo

oopprree

[[ttee

[[ii

\\nnttrree

aabb`̀

[[ooffee

rrii]]aa::

-DDvvss

.. [[ttii]]

ii ccee

\\nnssee

aammnn`̀

ccâânn

ddrriidd

iicc mm

âânnaa??

-

CCrree

dd cc`̀

ddaa

......DD

ee 3300

ddee

aannii ..

....

- uurr

mmaarr

eeaa pp

ee lliinn

iiaa 88

((33

ccuuvv..

)) -

AAIICC

IIAA

IICCII

EEEE RRRR

OOOO{{{{

UUUU!!!!

1144

6699

PPoocc

iittaannii

ee

DDaatt

`̀ ppee

uunngghh

iiiiCC

eeaass

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Ni-colau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai Marius VoicuTelefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Nelu Lupu

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Documents

FEBRUARIE - b.politiaromana.ro · instrumentate 250 dosare penale complexe de evaziune fiscal`, acestea totalizând un prejudiciu cercetat de peste 950 milioane euro. Conform ratei