52
Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E) Cluj-Napoca, Calea Mănăştur 3-5 www.fnae.ro / [email protected] tel/fax: 0364 109 343 Sumar 1.Calendar târguri tradiţionale şi ecologice..............................................2 2.România, Ţara Anului Biofach...............................................................4 3.Portret de agricultor- Ing. Ioan Pop- Satu Mare...................................5 4.Portret de piață ecologică (Baia Mare)...................................................8 4.1Preparate de panificaţie şi patiserie..................................................................13 4.2Mere şi preparate în casă..................................................................................13 4.3Produse apicole.................................................................................................13 4.4Dulceţuri,siropuri şi sucuri...............................................................................14 4.5Preparate din lapte............................................................................................14 4.6Preparate din carne...........................................................................................14 5.Portret de afacere: nuc ecologic ............................................................16 5.1Soiuri de nuc rezistente la bolii şi dăunători....................................................16 5.2Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional..............................16 5.3Valoarea investiţiei...........................................................................................16 5.4Piaţa produselor ecologice................................................................................17 5.5Pepiniere de nuc (Franţa)..................................................................................17 5.6Sindicate profesionale (Franţa).........................................................................18 5.7Muzee (Franţa)..................................................................................................18 5.8Bibliografie (fr).................................................................................................18 5.9Opţiuni financiare la afaceri cu nuci.................................................................19 6.Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti.........................................................................21 Numărul 1 Revistă săptămânală

Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (FNAE)

Cluj-Napoca Calea Mănăştur 3-5wwwfnaero fnae_ecoyahoocom

telfax 0364 109 343

Sumar1Calendar tacircrguri tradiţionale şi ecologice22Romacircnia Ţara Anului Biofach43Portret de agricultor- Ing Ioan Pop- Satu Mare54Portret de piață ecologică (Baia Mare)8 41Preparate de panificaţie şi patiserie13 42Mere şi preparate icircn casă13 43Produse apicole13 44Dulceţurisiropuri şi sucuri14 45Preparate din lapte14 46Preparate din carne145Portret de afacere nuc ecologic 16 51Soiuri de nuc rezistente la bolii şi dăunători16 52Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional16 53Valoarea investiţiei16 54Piaţa produselor ecologice17 55Pepiniere de nuc (Franţa)17 56Sindicate profesionale (Franţa)18 57Muzee (Franţa)18 58Bibliografie (fr)18 59Opţiuni financiare la afaceri cu nuci196Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti21

Numărul 1Revistă săptămacircnală

2

Calendar tacircrguri tradiţionale şi ecologice 2013

Tacircrgurile de produse tradiţionale şi ecologice sunt organizate de diferite asociaţii avacircnd ca scop promovarea produselor locale tradiţionale Nu toate regiunile au date exacte despre organizarea acestor tacircrguri astfel icircn racircndurile de mai jos sunt prezentate cacircteva evenimente periodice

Baia MareAsociatia Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice MM (APPTEMM)

organizează icircn fiecare săptămacircnă vinerea şi sacircmbăta icircn Piaţa Revoloţiei Tacircrgul cu preparate din cele mai alese pentru icircncacircntarea maramureşenilor şi pentru păstrarea vie a specialităţiilor de pe aceste plaiuri

Satu MareTacircrgul produselor tradiţionale și ecologice este bine reprezentat şi icircn Satu Mare unde

APPTESM organizează la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă vinerea şi sacircmbata icircn Piaţa 25 Octombrie un colţ tradiţional care să amintească şi să sprijine tinerii doritorii icircn vederea implicării păstrării vii a imaginii satului romacircnesc

BraşovSlow Food Braşov icircmpreună cu Asociaţia Roadele Pămacircntului organizează icircn ultimul

weekend al fiecărei luni un tacircrg dintre cele mai apreciate la care participă numeroşi producători Acest eveniment are loc in Piaţa Sfatului din Braşov

TurdaSlowfood Turda organizează Tacircrguri tradiţionale care au la bază pe lacircngă conservarea

diferitelor specialităţi locale şi activităţi bazate pe informarea şi implicarea publicului icircn viaţa patriarhală Susţinerea certificării produselor ecologice e unul dintre principalele scopuri ale organizării evenimentelor

IasiBioma Agro Ecology Co organizează Tacircrgul Ecoagris la Parohia Toma Cozma din

Iaşide două ori pe lunăTracircgul are ca scop conştentizarea unui stil de viaţă sanătos care se poate face doar prin produse bine alese evenimentul este realizat icircn colaborare cu Primaria Iasi

Sursa Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice din Maramureş

3

Bucureşti Tacircrgul de Produse Tradiţionale şi ecologice icircşi face din ce icircn ce mai mult simţită

prezenţa şi icircn capitală organizat icircn fiecare weekend icircn Completul Agroalimentar Cracircngaşi acest eveniment are la baza promovarea producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Plus Media Management şi Complexul Agroalimentar Crangaşi icircmpreună Primaria Sectorului 6 şi Administraţia Pieţelor Sector 6 organizează aceste evenimente

ASAS organizează pentru bucureşteni Tacircrgul naţional al produselor ecologice tradiţionale şi naturale amplasat icircn curtea Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice ldquoGheorghe Ionescu Sisestirdquo la care participă producatori agricoli din diferite colţuri ale ţării

SibiuPe perioada verii şi icircn judeţul Sibiu se desfaşoară un Tacircrg de produse ecologice numit

sugestiv ldquoVinerea verderdquo care are loc icircn Piaţa Huet icircn curtea Bisericii Evanghelice unde sibienii pot să aprecieze diferitele specialităţi realizate de producătorii locali şi nu numai Evenimentul este organizat de Biserica Evanghelică CA din Romania şi Agro Plus

Cluj NapocaŞi icircn inima Ardealului Asociaţia

Meşterilor Populari Clujeni organizează Tacircrguri periodice pentru prezentarea diverselor meşteşuguri şi preparate tradiţionale

TimişoaraIcircn Timişoara bunătăţi de tot felul

se gasesc la Tacircrgul Produselor Tradiţionale Ecologice şi Meşteşugăreşti din Banatul Istoric organizat la Muzeul Satului de la Pădurea Verde

Alba IuliaIcircn Alba Iulia APPTE Alba Transilvana

icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi Alba Mall organizează Tacircrgul de Produse Ecologice Tradiţionale şi de Casă icircn incinta Alba Mall unde SursaOrganizaţia Meşterilor

Populari Cluj-Napoca

delicatese din cele mai alese sunt prezentate spre icircncacircntarea cumpărătorilor S-a inaugurat un nou magazin cu produse tradiţionale ecologice şi naturale

Magazinul ldquoLa Băcănierdquo situat pe Bd Revoluţiei 1989 nr 46 (icircn zona pieţei din Cetate) iși asteaptă clienții cu o gamă largă de produse alimentare (carne mezeluri lactate vinuri şi alte produse) fabricate natural

Acestea sunt cacircteva dintre exemplele demne de urmat şi care ne amintesc cacirct de mult trebuie să ne icircndreptăm spre conservarea şi dezvoltarea agriculturii ecologice astfel icircncat viaţa să ne fie din ce icircn ce mai plină de savoarea sănătoasă a naturii

4

Romacircnia Ţara Anului Biofach 2013

Icircn peste 20 de ani de activitate Biofach a ajuns cel mai mare tărg de Produse Ecologice la nivel Mondial Acesta are loc icircn fiecare an icircn luna Februarie la Nuremberg Germania de asemenea este reprezentat pe toate continentele cu diverse evenimente icircn Japonia SUA America de Sud China şi India Evenimentul este organizat de către IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor din Agricultura Ecologică) icircmpreună cu BOumlLW (Federaţia Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizaţie naţională susţinătoare

Ediţia din 2013 a tacircrgului Biofach are loc icircn perioada 13-16 Februarie unde Romacircnia a fost desemnată lsquoŢara Anuluirsquo

ldquoAvacircnd icircn vedere evoluţia din ultimii ani a agriculturii ecologice şi potenţialul deosebit al ţării noastre pentru acest sector de agricultură Romacircnia a fost desemnată Ţara Anului la BioFach Vivaness 2013 Ţara anului a fost icircntotdeauna o mare atracţie şi centru de interes pentru vizitatori şi presă deopotrivă iar icircn această calitate Romacircnia are şansa de a deveni o piaţă din ce icircn ce mai interesantă pentru industria ecologică nu doar ca sursă de materii prime ci şi ca industrie de procesarerdquo se arată icircntr-un comunicat postat pe site-ul ministerului Agriculturii

Dintre Ţarile Anului desemnate icircn ultimii ani amintim Brazilia Danemarca Franţa Italia Olanda Spania şi Polonia Acestea au icircnregistrat un success durabil icircn urma participării la Ţara Anului prin creşterea semnificativă a interesului icircn produsele ecologice atenţia publicului şi numărul de expozanţi

La ediţia din 2012 Biofach a reunit 2420 de expozanţi care şi-au prezentat produsele celor 40315 de vizitatori din 130 de ţări La această ediţie au fost organizate 150 de evenimente cu diverse teme de dezbatere relevante pentru agricultura organică

Sursa Newsletter Ecocert

5

Portret de agricultor- Ing Ioan Pop- Satu MareInteresul şi respectul domnului ingIoan Pop pentru

natură se observă prin dorinţa dacircnsului de a contribui la dezvoltarea agriculturii ecologice şi totodată de a ne oferii produse de cea mai bună calitatePovestea fermei ne-o dezvăluie icircn racircndurile de mai jos

ldquo Firma SC Provivo SRL Satu Mare s-a icircnfiinţat icircn anul 2004 Denumirea de PROVIVO (pentru viaţă) am ales-o cu gacircndul de a practica agricutura ecologică Icircnsăşi administratorul firmei fiica noastră sdringAniela Pop are preocupări icircn cercetarea unor produse cu aplicabilitate icircn agricultura ecologică

S-a pornit de la cumpararea şi arendarea unor suprafeţe de teren amplasat icircntr-o zonă favorabilă pentru cultura mărului şi a altor specii pomicole Ferma are o suprafata de 1395 ha şi este certificată ecologic

Descrierea livezii de măr

De la icircnfiinţarea livezii de măr ( 4 ha) respectiv din anul 2008 primavara nu s-au mai folosit icircngrăşăminte de sinteză şi nici insectofungicide icircn afara celor admise pentru agricultra ecologică La icircnfiinţare (aspect foarte important) s-au folosit doar soiuri de măr rezistente la rapan şi făinare

Livada este una intensivă cu un număr de 800 pomha cu o distanţă de 5 m icircntre racircnduri şi 25 m pe racircnd Forma de coroana aleasă este fusul subţire şi cu un sistem de tăiere nou icircn Romacircnia foarte simplu de realizat şi care se bazează pe trei principii

- orice ramură care are grosimea mai mare decacirct jumătate din grosimea tulpinii la locul inserţiei se va tăia formacircnd cepuri cu lungimi de 25 cm la bază 2 cm la mijloc şi 15 cm la vacircrful tulpinii

- orice ramură care la locul inserţiei pe tulpină are un unghi mai mic de 30 grade se taie

- degajarea vacircrfului de creştere ( ldquosă se stie care este sefulrdquo- adică ramura ce va continua creşterea)

Tăierile de ramuri (concurente lăstari lacomi) se fac ldquola inelrdquo Toate rănile rămase icircn urma tăierilor se ung cu un amestec de oxid de cupru var apă şi ulei de parafină pentru a preveni apariţia ciupercilor Icircn acest sistem de tăiere ramurile care rămacircn nu se scurtează Icircn decurs de 4 ani toate ramurile se vor icircnlocui rămacircnacircnd pe toată durata de viaţa a pomului doar tulpina

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

6

Tratamente

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Pe durata unui an se folosesc cel mult 5 tratamente (soiurile fiind rezistente) Produsele admise pentru agricultura ecologică au fost procurate icircn anii anteriori din Italia Ungaria şi Romacircnia Icircn acest an datorită interesului tot mai mare pentru agricultura ecologică au aparut firme care se ocupă cu distribuţia produselor admise icircn agricultura ecologică Icircn timp am testat mai multe produse de a căror eficacitate m-am convins mai ales icircn ceea ce priveşte combaterea gargariţei florilor de măr (Anthonomus pomorum) afidelor şi viermelui merelor (Cydia pomonela) Ca icircngraşămacircnt foliar cu rezultate bune am folosit Biomit Plus Fertilizarea de bază am realizat-o cu gunoi de oaie bine fermentat de la oi care au păscut pe terenul certificat ecologic

Ce poate fi mai elocvent icircn prezentarea unui produs ecologic icircn cazul nostru al merelor din ferma Homorodu de Jos decacirct remarca unui consumator care n-a mai consumat mere de 15 ani din cauza alergiei la orice urme de substanţe de combatere şi care după consumare a devenit client fidel Valorificarea producţiei de mere s-a facut şi se face icircn continuare icircn Tacircrgul de produse traditionale şi ecologice din Satu Mare icircn unități de desfacere de profil şi prin comenzi la domiciliu

Anul 2012 a fost un an greu datorită grindinei din luna mai şi a secetei prelungite din a doua parte a anului care a afectat calitatea merelor atacirct ca mărime cacirct și aspect şi am recurs la o alta formă de valorificare respectiv suc natural din mere ecologige fără adaus de zahăr conservanţi sau apă Modul de ambalare se face icircn cutii Bag icircn box de 3 litri sticle tip Ketchup de 1litru 0750 l şi 0300 l

7

Comercializare

Am promovat produsul icircn municipiul Satu Mare şi icircn alte localităţi din tară (Bucureşti T i m i ş o a r a C l u j N a p o c a Buzău BaiaMare) Cea mai de perspectiva cale de valorificare este un lanţ de restaurante de lux din Bucureşti unde sucul din mere ecologice din ferma de la Homorodu de Jos jud Satu Mare este apreciat şi consumat cu placere

Extinderea fermei

Gacircndim pentru acest an şi icircn perspectivă şi alte forme de valorificare cum ar fi cidru (vin de mere) gem mere deshidratate şi alte produse pentru copii

Am diversificat şi sortimentaţia speciilor pomicole din fermă prin extinderea acesteia cu icircnca 105 ha cultivate cu prun cireş visin gutui păr

Icircn acelaşi perimetru am plantat şi 2 ha viţa de vie nobilă cu soiuri albe şi roşii care este icircn anul 2 de conversie spre agricultura ecologică

rdquoCa să icircntregim tabloul şi să facem dovada că se practică cu adevarat o tehnologie specifică agriculturii ecologice am instalat icircn livada de meri familii de albine

Dacă nu am reușit să vă convingem de importanţa agriculturii ecologice vă invit să o faceţi vizitacircnd ferma şi consumacircnd produsele noastrerdquo

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 2: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

2

Calendar tacircrguri tradiţionale şi ecologice 2013

Tacircrgurile de produse tradiţionale şi ecologice sunt organizate de diferite asociaţii avacircnd ca scop promovarea produselor locale tradiţionale Nu toate regiunile au date exacte despre organizarea acestor tacircrguri astfel icircn racircndurile de mai jos sunt prezentate cacircteva evenimente periodice

Baia MareAsociatia Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice MM (APPTEMM)

organizează icircn fiecare săptămacircnă vinerea şi sacircmbăta icircn Piaţa Revoloţiei Tacircrgul cu preparate din cele mai alese pentru icircncacircntarea maramureşenilor şi pentru păstrarea vie a specialităţiilor de pe aceste plaiuri

Satu MareTacircrgul produselor tradiţionale și ecologice este bine reprezentat şi icircn Satu Mare unde

APPTESM organizează la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă vinerea şi sacircmbata icircn Piaţa 25 Octombrie un colţ tradiţional care să amintească şi să sprijine tinerii doritorii icircn vederea implicării păstrării vii a imaginii satului romacircnesc

BraşovSlow Food Braşov icircmpreună cu Asociaţia Roadele Pămacircntului organizează icircn ultimul

weekend al fiecărei luni un tacircrg dintre cele mai apreciate la care participă numeroşi producători Acest eveniment are loc in Piaţa Sfatului din Braşov

TurdaSlowfood Turda organizează Tacircrguri tradiţionale care au la bază pe lacircngă conservarea

diferitelor specialităţi locale şi activităţi bazate pe informarea şi implicarea publicului icircn viaţa patriarhală Susţinerea certificării produselor ecologice e unul dintre principalele scopuri ale organizării evenimentelor

IasiBioma Agro Ecology Co organizează Tacircrgul Ecoagris la Parohia Toma Cozma din

Iaşide două ori pe lunăTracircgul are ca scop conştentizarea unui stil de viaţă sanătos care se poate face doar prin produse bine alese evenimentul este realizat icircn colaborare cu Primaria Iasi

Sursa Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice din Maramureş

3

Bucureşti Tacircrgul de Produse Tradiţionale şi ecologice icircşi face din ce icircn ce mai mult simţită

prezenţa şi icircn capitală organizat icircn fiecare weekend icircn Completul Agroalimentar Cracircngaşi acest eveniment are la baza promovarea producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Plus Media Management şi Complexul Agroalimentar Crangaşi icircmpreună Primaria Sectorului 6 şi Administraţia Pieţelor Sector 6 organizează aceste evenimente

ASAS organizează pentru bucureşteni Tacircrgul naţional al produselor ecologice tradiţionale şi naturale amplasat icircn curtea Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice ldquoGheorghe Ionescu Sisestirdquo la care participă producatori agricoli din diferite colţuri ale ţării

SibiuPe perioada verii şi icircn judeţul Sibiu se desfaşoară un Tacircrg de produse ecologice numit

sugestiv ldquoVinerea verderdquo care are loc icircn Piaţa Huet icircn curtea Bisericii Evanghelice unde sibienii pot să aprecieze diferitele specialităţi realizate de producătorii locali şi nu numai Evenimentul este organizat de Biserica Evanghelică CA din Romania şi Agro Plus

Cluj NapocaŞi icircn inima Ardealului Asociaţia

Meşterilor Populari Clujeni organizează Tacircrguri periodice pentru prezentarea diverselor meşteşuguri şi preparate tradiţionale

TimişoaraIcircn Timişoara bunătăţi de tot felul

se gasesc la Tacircrgul Produselor Tradiţionale Ecologice şi Meşteşugăreşti din Banatul Istoric organizat la Muzeul Satului de la Pădurea Verde

Alba IuliaIcircn Alba Iulia APPTE Alba Transilvana

icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi Alba Mall organizează Tacircrgul de Produse Ecologice Tradiţionale şi de Casă icircn incinta Alba Mall unde SursaOrganizaţia Meşterilor

Populari Cluj-Napoca

delicatese din cele mai alese sunt prezentate spre icircncacircntarea cumpărătorilor S-a inaugurat un nou magazin cu produse tradiţionale ecologice şi naturale

Magazinul ldquoLa Băcănierdquo situat pe Bd Revoluţiei 1989 nr 46 (icircn zona pieţei din Cetate) iși asteaptă clienții cu o gamă largă de produse alimentare (carne mezeluri lactate vinuri şi alte produse) fabricate natural

Acestea sunt cacircteva dintre exemplele demne de urmat şi care ne amintesc cacirct de mult trebuie să ne icircndreptăm spre conservarea şi dezvoltarea agriculturii ecologice astfel icircncat viaţa să ne fie din ce icircn ce mai plină de savoarea sănătoasă a naturii

4

Romacircnia Ţara Anului Biofach 2013

Icircn peste 20 de ani de activitate Biofach a ajuns cel mai mare tărg de Produse Ecologice la nivel Mondial Acesta are loc icircn fiecare an icircn luna Februarie la Nuremberg Germania de asemenea este reprezentat pe toate continentele cu diverse evenimente icircn Japonia SUA America de Sud China şi India Evenimentul este organizat de către IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor din Agricultura Ecologică) icircmpreună cu BOumlLW (Federaţia Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizaţie naţională susţinătoare

Ediţia din 2013 a tacircrgului Biofach are loc icircn perioada 13-16 Februarie unde Romacircnia a fost desemnată lsquoŢara Anuluirsquo

ldquoAvacircnd icircn vedere evoluţia din ultimii ani a agriculturii ecologice şi potenţialul deosebit al ţării noastre pentru acest sector de agricultură Romacircnia a fost desemnată Ţara Anului la BioFach Vivaness 2013 Ţara anului a fost icircntotdeauna o mare atracţie şi centru de interes pentru vizitatori şi presă deopotrivă iar icircn această calitate Romacircnia are şansa de a deveni o piaţă din ce icircn ce mai interesantă pentru industria ecologică nu doar ca sursă de materii prime ci şi ca industrie de procesarerdquo se arată icircntr-un comunicat postat pe site-ul ministerului Agriculturii

Dintre Ţarile Anului desemnate icircn ultimii ani amintim Brazilia Danemarca Franţa Italia Olanda Spania şi Polonia Acestea au icircnregistrat un success durabil icircn urma participării la Ţara Anului prin creşterea semnificativă a interesului icircn produsele ecologice atenţia publicului şi numărul de expozanţi

La ediţia din 2012 Biofach a reunit 2420 de expozanţi care şi-au prezentat produsele celor 40315 de vizitatori din 130 de ţări La această ediţie au fost organizate 150 de evenimente cu diverse teme de dezbatere relevante pentru agricultura organică

Sursa Newsletter Ecocert

5

Portret de agricultor- Ing Ioan Pop- Satu MareInteresul şi respectul domnului ingIoan Pop pentru

natură se observă prin dorinţa dacircnsului de a contribui la dezvoltarea agriculturii ecologice şi totodată de a ne oferii produse de cea mai bună calitatePovestea fermei ne-o dezvăluie icircn racircndurile de mai jos

ldquo Firma SC Provivo SRL Satu Mare s-a icircnfiinţat icircn anul 2004 Denumirea de PROVIVO (pentru viaţă) am ales-o cu gacircndul de a practica agricutura ecologică Icircnsăşi administratorul firmei fiica noastră sdringAniela Pop are preocupări icircn cercetarea unor produse cu aplicabilitate icircn agricultura ecologică

S-a pornit de la cumpararea şi arendarea unor suprafeţe de teren amplasat icircntr-o zonă favorabilă pentru cultura mărului şi a altor specii pomicole Ferma are o suprafata de 1395 ha şi este certificată ecologic

Descrierea livezii de măr

De la icircnfiinţarea livezii de măr ( 4 ha) respectiv din anul 2008 primavara nu s-au mai folosit icircngrăşăminte de sinteză şi nici insectofungicide icircn afara celor admise pentru agricultra ecologică La icircnfiinţare (aspect foarte important) s-au folosit doar soiuri de măr rezistente la rapan şi făinare

Livada este una intensivă cu un număr de 800 pomha cu o distanţă de 5 m icircntre racircnduri şi 25 m pe racircnd Forma de coroana aleasă este fusul subţire şi cu un sistem de tăiere nou icircn Romacircnia foarte simplu de realizat şi care se bazează pe trei principii

- orice ramură care are grosimea mai mare decacirct jumătate din grosimea tulpinii la locul inserţiei se va tăia formacircnd cepuri cu lungimi de 25 cm la bază 2 cm la mijloc şi 15 cm la vacircrful tulpinii

- orice ramură care la locul inserţiei pe tulpină are un unghi mai mic de 30 grade se taie

- degajarea vacircrfului de creştere ( ldquosă se stie care este sefulrdquo- adică ramura ce va continua creşterea)

Tăierile de ramuri (concurente lăstari lacomi) se fac ldquola inelrdquo Toate rănile rămase icircn urma tăierilor se ung cu un amestec de oxid de cupru var apă şi ulei de parafină pentru a preveni apariţia ciupercilor Icircn acest sistem de tăiere ramurile care rămacircn nu se scurtează Icircn decurs de 4 ani toate ramurile se vor icircnlocui rămacircnacircnd pe toată durata de viaţa a pomului doar tulpina

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

6

Tratamente

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Pe durata unui an se folosesc cel mult 5 tratamente (soiurile fiind rezistente) Produsele admise pentru agricultura ecologică au fost procurate icircn anii anteriori din Italia Ungaria şi Romacircnia Icircn acest an datorită interesului tot mai mare pentru agricultura ecologică au aparut firme care se ocupă cu distribuţia produselor admise icircn agricultura ecologică Icircn timp am testat mai multe produse de a căror eficacitate m-am convins mai ales icircn ceea ce priveşte combaterea gargariţei florilor de măr (Anthonomus pomorum) afidelor şi viermelui merelor (Cydia pomonela) Ca icircngraşămacircnt foliar cu rezultate bune am folosit Biomit Plus Fertilizarea de bază am realizat-o cu gunoi de oaie bine fermentat de la oi care au păscut pe terenul certificat ecologic

Ce poate fi mai elocvent icircn prezentarea unui produs ecologic icircn cazul nostru al merelor din ferma Homorodu de Jos decacirct remarca unui consumator care n-a mai consumat mere de 15 ani din cauza alergiei la orice urme de substanţe de combatere şi care după consumare a devenit client fidel Valorificarea producţiei de mere s-a facut şi se face icircn continuare icircn Tacircrgul de produse traditionale şi ecologice din Satu Mare icircn unități de desfacere de profil şi prin comenzi la domiciliu

Anul 2012 a fost un an greu datorită grindinei din luna mai şi a secetei prelungite din a doua parte a anului care a afectat calitatea merelor atacirct ca mărime cacirct și aspect şi am recurs la o alta formă de valorificare respectiv suc natural din mere ecologige fără adaus de zahăr conservanţi sau apă Modul de ambalare se face icircn cutii Bag icircn box de 3 litri sticle tip Ketchup de 1litru 0750 l şi 0300 l

7

Comercializare

Am promovat produsul icircn municipiul Satu Mare şi icircn alte localităţi din tară (Bucureşti T i m i ş o a r a C l u j N a p o c a Buzău BaiaMare) Cea mai de perspectiva cale de valorificare este un lanţ de restaurante de lux din Bucureşti unde sucul din mere ecologice din ferma de la Homorodu de Jos jud Satu Mare este apreciat şi consumat cu placere

Extinderea fermei

Gacircndim pentru acest an şi icircn perspectivă şi alte forme de valorificare cum ar fi cidru (vin de mere) gem mere deshidratate şi alte produse pentru copii

Am diversificat şi sortimentaţia speciilor pomicole din fermă prin extinderea acesteia cu icircnca 105 ha cultivate cu prun cireş visin gutui păr

Icircn acelaşi perimetru am plantat şi 2 ha viţa de vie nobilă cu soiuri albe şi roşii care este icircn anul 2 de conversie spre agricultura ecologică

rdquoCa să icircntregim tabloul şi să facem dovada că se practică cu adevarat o tehnologie specifică agriculturii ecologice am instalat icircn livada de meri familii de albine

Dacă nu am reușit să vă convingem de importanţa agriculturii ecologice vă invit să o faceţi vizitacircnd ferma şi consumacircnd produsele noastrerdquo

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 3: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

3

Bucureşti Tacircrgul de Produse Tradiţionale şi ecologice icircşi face din ce icircn ce mai mult simţită

prezenţa şi icircn capitală organizat icircn fiecare weekend icircn Completul Agroalimentar Cracircngaşi acest eveniment are la baza promovarea producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice Plus Media Management şi Complexul Agroalimentar Crangaşi icircmpreună Primaria Sectorului 6 şi Administraţia Pieţelor Sector 6 organizează aceste evenimente

ASAS organizează pentru bucureşteni Tacircrgul naţional al produselor ecologice tradiţionale şi naturale amplasat icircn curtea Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice ldquoGheorghe Ionescu Sisestirdquo la care participă producatori agricoli din diferite colţuri ale ţării

SibiuPe perioada verii şi icircn judeţul Sibiu se desfaşoară un Tacircrg de produse ecologice numit

sugestiv ldquoVinerea verderdquo care are loc icircn Piaţa Huet icircn curtea Bisericii Evanghelice unde sibienii pot să aprecieze diferitele specialităţi realizate de producătorii locali şi nu numai Evenimentul este organizat de Biserica Evanghelică CA din Romania şi Agro Plus

Cluj NapocaŞi icircn inima Ardealului Asociaţia

Meşterilor Populari Clujeni organizează Tacircrguri periodice pentru prezentarea diverselor meşteşuguri şi preparate tradiţionale

TimişoaraIcircn Timişoara bunătăţi de tot felul

se gasesc la Tacircrgul Produselor Tradiţionale Ecologice şi Meşteşugăreşti din Banatul Istoric organizat la Muzeul Satului de la Pădurea Verde

Alba IuliaIcircn Alba Iulia APPTE Alba Transilvana

icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi Alba Mall organizează Tacircrgul de Produse Ecologice Tradiţionale şi de Casă icircn incinta Alba Mall unde SursaOrganizaţia Meşterilor

Populari Cluj-Napoca

delicatese din cele mai alese sunt prezentate spre icircncacircntarea cumpărătorilor S-a inaugurat un nou magazin cu produse tradiţionale ecologice şi naturale

Magazinul ldquoLa Băcănierdquo situat pe Bd Revoluţiei 1989 nr 46 (icircn zona pieţei din Cetate) iși asteaptă clienții cu o gamă largă de produse alimentare (carne mezeluri lactate vinuri şi alte produse) fabricate natural

Acestea sunt cacircteva dintre exemplele demne de urmat şi care ne amintesc cacirct de mult trebuie să ne icircndreptăm spre conservarea şi dezvoltarea agriculturii ecologice astfel icircncat viaţa să ne fie din ce icircn ce mai plină de savoarea sănătoasă a naturii

4

Romacircnia Ţara Anului Biofach 2013

Icircn peste 20 de ani de activitate Biofach a ajuns cel mai mare tărg de Produse Ecologice la nivel Mondial Acesta are loc icircn fiecare an icircn luna Februarie la Nuremberg Germania de asemenea este reprezentat pe toate continentele cu diverse evenimente icircn Japonia SUA America de Sud China şi India Evenimentul este organizat de către IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor din Agricultura Ecologică) icircmpreună cu BOumlLW (Federaţia Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizaţie naţională susţinătoare

Ediţia din 2013 a tacircrgului Biofach are loc icircn perioada 13-16 Februarie unde Romacircnia a fost desemnată lsquoŢara Anuluirsquo

ldquoAvacircnd icircn vedere evoluţia din ultimii ani a agriculturii ecologice şi potenţialul deosebit al ţării noastre pentru acest sector de agricultură Romacircnia a fost desemnată Ţara Anului la BioFach Vivaness 2013 Ţara anului a fost icircntotdeauna o mare atracţie şi centru de interes pentru vizitatori şi presă deopotrivă iar icircn această calitate Romacircnia are şansa de a deveni o piaţă din ce icircn ce mai interesantă pentru industria ecologică nu doar ca sursă de materii prime ci şi ca industrie de procesarerdquo se arată icircntr-un comunicat postat pe site-ul ministerului Agriculturii

Dintre Ţarile Anului desemnate icircn ultimii ani amintim Brazilia Danemarca Franţa Italia Olanda Spania şi Polonia Acestea au icircnregistrat un success durabil icircn urma participării la Ţara Anului prin creşterea semnificativă a interesului icircn produsele ecologice atenţia publicului şi numărul de expozanţi

La ediţia din 2012 Biofach a reunit 2420 de expozanţi care şi-au prezentat produsele celor 40315 de vizitatori din 130 de ţări La această ediţie au fost organizate 150 de evenimente cu diverse teme de dezbatere relevante pentru agricultura organică

Sursa Newsletter Ecocert

5

Portret de agricultor- Ing Ioan Pop- Satu MareInteresul şi respectul domnului ingIoan Pop pentru

natură se observă prin dorinţa dacircnsului de a contribui la dezvoltarea agriculturii ecologice şi totodată de a ne oferii produse de cea mai bună calitatePovestea fermei ne-o dezvăluie icircn racircndurile de mai jos

ldquo Firma SC Provivo SRL Satu Mare s-a icircnfiinţat icircn anul 2004 Denumirea de PROVIVO (pentru viaţă) am ales-o cu gacircndul de a practica agricutura ecologică Icircnsăşi administratorul firmei fiica noastră sdringAniela Pop are preocupări icircn cercetarea unor produse cu aplicabilitate icircn agricultura ecologică

S-a pornit de la cumpararea şi arendarea unor suprafeţe de teren amplasat icircntr-o zonă favorabilă pentru cultura mărului şi a altor specii pomicole Ferma are o suprafata de 1395 ha şi este certificată ecologic

Descrierea livezii de măr

De la icircnfiinţarea livezii de măr ( 4 ha) respectiv din anul 2008 primavara nu s-au mai folosit icircngrăşăminte de sinteză şi nici insectofungicide icircn afara celor admise pentru agricultra ecologică La icircnfiinţare (aspect foarte important) s-au folosit doar soiuri de măr rezistente la rapan şi făinare

Livada este una intensivă cu un număr de 800 pomha cu o distanţă de 5 m icircntre racircnduri şi 25 m pe racircnd Forma de coroana aleasă este fusul subţire şi cu un sistem de tăiere nou icircn Romacircnia foarte simplu de realizat şi care se bazează pe trei principii

- orice ramură care are grosimea mai mare decacirct jumătate din grosimea tulpinii la locul inserţiei se va tăia formacircnd cepuri cu lungimi de 25 cm la bază 2 cm la mijloc şi 15 cm la vacircrful tulpinii

- orice ramură care la locul inserţiei pe tulpină are un unghi mai mic de 30 grade se taie

- degajarea vacircrfului de creştere ( ldquosă se stie care este sefulrdquo- adică ramura ce va continua creşterea)

Tăierile de ramuri (concurente lăstari lacomi) se fac ldquola inelrdquo Toate rănile rămase icircn urma tăierilor se ung cu un amestec de oxid de cupru var apă şi ulei de parafină pentru a preveni apariţia ciupercilor Icircn acest sistem de tăiere ramurile care rămacircn nu se scurtează Icircn decurs de 4 ani toate ramurile se vor icircnlocui rămacircnacircnd pe toată durata de viaţa a pomului doar tulpina

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

6

Tratamente

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Pe durata unui an se folosesc cel mult 5 tratamente (soiurile fiind rezistente) Produsele admise pentru agricultura ecologică au fost procurate icircn anii anteriori din Italia Ungaria şi Romacircnia Icircn acest an datorită interesului tot mai mare pentru agricultura ecologică au aparut firme care se ocupă cu distribuţia produselor admise icircn agricultura ecologică Icircn timp am testat mai multe produse de a căror eficacitate m-am convins mai ales icircn ceea ce priveşte combaterea gargariţei florilor de măr (Anthonomus pomorum) afidelor şi viermelui merelor (Cydia pomonela) Ca icircngraşămacircnt foliar cu rezultate bune am folosit Biomit Plus Fertilizarea de bază am realizat-o cu gunoi de oaie bine fermentat de la oi care au păscut pe terenul certificat ecologic

Ce poate fi mai elocvent icircn prezentarea unui produs ecologic icircn cazul nostru al merelor din ferma Homorodu de Jos decacirct remarca unui consumator care n-a mai consumat mere de 15 ani din cauza alergiei la orice urme de substanţe de combatere şi care după consumare a devenit client fidel Valorificarea producţiei de mere s-a facut şi se face icircn continuare icircn Tacircrgul de produse traditionale şi ecologice din Satu Mare icircn unități de desfacere de profil şi prin comenzi la domiciliu

Anul 2012 a fost un an greu datorită grindinei din luna mai şi a secetei prelungite din a doua parte a anului care a afectat calitatea merelor atacirct ca mărime cacirct și aspect şi am recurs la o alta formă de valorificare respectiv suc natural din mere ecologige fără adaus de zahăr conservanţi sau apă Modul de ambalare se face icircn cutii Bag icircn box de 3 litri sticle tip Ketchup de 1litru 0750 l şi 0300 l

7

Comercializare

Am promovat produsul icircn municipiul Satu Mare şi icircn alte localităţi din tară (Bucureşti T i m i ş o a r a C l u j N a p o c a Buzău BaiaMare) Cea mai de perspectiva cale de valorificare este un lanţ de restaurante de lux din Bucureşti unde sucul din mere ecologice din ferma de la Homorodu de Jos jud Satu Mare este apreciat şi consumat cu placere

Extinderea fermei

Gacircndim pentru acest an şi icircn perspectivă şi alte forme de valorificare cum ar fi cidru (vin de mere) gem mere deshidratate şi alte produse pentru copii

Am diversificat şi sortimentaţia speciilor pomicole din fermă prin extinderea acesteia cu icircnca 105 ha cultivate cu prun cireş visin gutui păr

Icircn acelaşi perimetru am plantat şi 2 ha viţa de vie nobilă cu soiuri albe şi roşii care este icircn anul 2 de conversie spre agricultura ecologică

rdquoCa să icircntregim tabloul şi să facem dovada că se practică cu adevarat o tehnologie specifică agriculturii ecologice am instalat icircn livada de meri familii de albine

Dacă nu am reușit să vă convingem de importanţa agriculturii ecologice vă invit să o faceţi vizitacircnd ferma şi consumacircnd produsele noastrerdquo

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 4: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

4

Romacircnia Ţara Anului Biofach 2013

Icircn peste 20 de ani de activitate Biofach a ajuns cel mai mare tărg de Produse Ecologice la nivel Mondial Acesta are loc icircn fiecare an icircn luna Februarie la Nuremberg Germania de asemenea este reprezentat pe toate continentele cu diverse evenimente icircn Japonia SUA America de Sud China şi India Evenimentul este organizat de către IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor din Agricultura Ecologică) icircmpreună cu BOumlLW (Federaţia Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizaţie naţională susţinătoare

Ediţia din 2013 a tacircrgului Biofach are loc icircn perioada 13-16 Februarie unde Romacircnia a fost desemnată lsquoŢara Anuluirsquo

ldquoAvacircnd icircn vedere evoluţia din ultimii ani a agriculturii ecologice şi potenţialul deosebit al ţării noastre pentru acest sector de agricultură Romacircnia a fost desemnată Ţara Anului la BioFach Vivaness 2013 Ţara anului a fost icircntotdeauna o mare atracţie şi centru de interes pentru vizitatori şi presă deopotrivă iar icircn această calitate Romacircnia are şansa de a deveni o piaţă din ce icircn ce mai interesantă pentru industria ecologică nu doar ca sursă de materii prime ci şi ca industrie de procesarerdquo se arată icircntr-un comunicat postat pe site-ul ministerului Agriculturii

Dintre Ţarile Anului desemnate icircn ultimii ani amintim Brazilia Danemarca Franţa Italia Olanda Spania şi Polonia Acestea au icircnregistrat un success durabil icircn urma participării la Ţara Anului prin creşterea semnificativă a interesului icircn produsele ecologice atenţia publicului şi numărul de expozanţi

La ediţia din 2012 Biofach a reunit 2420 de expozanţi care şi-au prezentat produsele celor 40315 de vizitatori din 130 de ţări La această ediţie au fost organizate 150 de evenimente cu diverse teme de dezbatere relevante pentru agricultura organică

Sursa Newsletter Ecocert

5

Portret de agricultor- Ing Ioan Pop- Satu MareInteresul şi respectul domnului ingIoan Pop pentru

natură se observă prin dorinţa dacircnsului de a contribui la dezvoltarea agriculturii ecologice şi totodată de a ne oferii produse de cea mai bună calitatePovestea fermei ne-o dezvăluie icircn racircndurile de mai jos

ldquo Firma SC Provivo SRL Satu Mare s-a icircnfiinţat icircn anul 2004 Denumirea de PROVIVO (pentru viaţă) am ales-o cu gacircndul de a practica agricutura ecologică Icircnsăşi administratorul firmei fiica noastră sdringAniela Pop are preocupări icircn cercetarea unor produse cu aplicabilitate icircn agricultura ecologică

S-a pornit de la cumpararea şi arendarea unor suprafeţe de teren amplasat icircntr-o zonă favorabilă pentru cultura mărului şi a altor specii pomicole Ferma are o suprafata de 1395 ha şi este certificată ecologic

Descrierea livezii de măr

De la icircnfiinţarea livezii de măr ( 4 ha) respectiv din anul 2008 primavara nu s-au mai folosit icircngrăşăminte de sinteză şi nici insectofungicide icircn afara celor admise pentru agricultra ecologică La icircnfiinţare (aspect foarte important) s-au folosit doar soiuri de măr rezistente la rapan şi făinare

Livada este una intensivă cu un număr de 800 pomha cu o distanţă de 5 m icircntre racircnduri şi 25 m pe racircnd Forma de coroana aleasă este fusul subţire şi cu un sistem de tăiere nou icircn Romacircnia foarte simplu de realizat şi care se bazează pe trei principii

- orice ramură care are grosimea mai mare decacirct jumătate din grosimea tulpinii la locul inserţiei se va tăia formacircnd cepuri cu lungimi de 25 cm la bază 2 cm la mijloc şi 15 cm la vacircrful tulpinii

- orice ramură care la locul inserţiei pe tulpină are un unghi mai mic de 30 grade se taie

- degajarea vacircrfului de creştere ( ldquosă se stie care este sefulrdquo- adică ramura ce va continua creşterea)

Tăierile de ramuri (concurente lăstari lacomi) se fac ldquola inelrdquo Toate rănile rămase icircn urma tăierilor se ung cu un amestec de oxid de cupru var apă şi ulei de parafină pentru a preveni apariţia ciupercilor Icircn acest sistem de tăiere ramurile care rămacircn nu se scurtează Icircn decurs de 4 ani toate ramurile se vor icircnlocui rămacircnacircnd pe toată durata de viaţa a pomului doar tulpina

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

6

Tratamente

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Pe durata unui an se folosesc cel mult 5 tratamente (soiurile fiind rezistente) Produsele admise pentru agricultura ecologică au fost procurate icircn anii anteriori din Italia Ungaria şi Romacircnia Icircn acest an datorită interesului tot mai mare pentru agricultura ecologică au aparut firme care se ocupă cu distribuţia produselor admise icircn agricultura ecologică Icircn timp am testat mai multe produse de a căror eficacitate m-am convins mai ales icircn ceea ce priveşte combaterea gargariţei florilor de măr (Anthonomus pomorum) afidelor şi viermelui merelor (Cydia pomonela) Ca icircngraşămacircnt foliar cu rezultate bune am folosit Biomit Plus Fertilizarea de bază am realizat-o cu gunoi de oaie bine fermentat de la oi care au păscut pe terenul certificat ecologic

Ce poate fi mai elocvent icircn prezentarea unui produs ecologic icircn cazul nostru al merelor din ferma Homorodu de Jos decacirct remarca unui consumator care n-a mai consumat mere de 15 ani din cauza alergiei la orice urme de substanţe de combatere şi care după consumare a devenit client fidel Valorificarea producţiei de mere s-a facut şi se face icircn continuare icircn Tacircrgul de produse traditionale şi ecologice din Satu Mare icircn unități de desfacere de profil şi prin comenzi la domiciliu

Anul 2012 a fost un an greu datorită grindinei din luna mai şi a secetei prelungite din a doua parte a anului care a afectat calitatea merelor atacirct ca mărime cacirct și aspect şi am recurs la o alta formă de valorificare respectiv suc natural din mere ecologige fără adaus de zahăr conservanţi sau apă Modul de ambalare se face icircn cutii Bag icircn box de 3 litri sticle tip Ketchup de 1litru 0750 l şi 0300 l

7

Comercializare

Am promovat produsul icircn municipiul Satu Mare şi icircn alte localităţi din tară (Bucureşti T i m i ş o a r a C l u j N a p o c a Buzău BaiaMare) Cea mai de perspectiva cale de valorificare este un lanţ de restaurante de lux din Bucureşti unde sucul din mere ecologice din ferma de la Homorodu de Jos jud Satu Mare este apreciat şi consumat cu placere

Extinderea fermei

Gacircndim pentru acest an şi icircn perspectivă şi alte forme de valorificare cum ar fi cidru (vin de mere) gem mere deshidratate şi alte produse pentru copii

Am diversificat şi sortimentaţia speciilor pomicole din fermă prin extinderea acesteia cu icircnca 105 ha cultivate cu prun cireş visin gutui păr

Icircn acelaşi perimetru am plantat şi 2 ha viţa de vie nobilă cu soiuri albe şi roşii care este icircn anul 2 de conversie spre agricultura ecologică

rdquoCa să icircntregim tabloul şi să facem dovada că se practică cu adevarat o tehnologie specifică agriculturii ecologice am instalat icircn livada de meri familii de albine

Dacă nu am reușit să vă convingem de importanţa agriculturii ecologice vă invit să o faceţi vizitacircnd ferma şi consumacircnd produsele noastrerdquo

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 5: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

5

Portret de agricultor- Ing Ioan Pop- Satu MareInteresul şi respectul domnului ingIoan Pop pentru

natură se observă prin dorinţa dacircnsului de a contribui la dezvoltarea agriculturii ecologice şi totodată de a ne oferii produse de cea mai bună calitatePovestea fermei ne-o dezvăluie icircn racircndurile de mai jos

ldquo Firma SC Provivo SRL Satu Mare s-a icircnfiinţat icircn anul 2004 Denumirea de PROVIVO (pentru viaţă) am ales-o cu gacircndul de a practica agricutura ecologică Icircnsăşi administratorul firmei fiica noastră sdringAniela Pop are preocupări icircn cercetarea unor produse cu aplicabilitate icircn agricultura ecologică

S-a pornit de la cumpararea şi arendarea unor suprafeţe de teren amplasat icircntr-o zonă favorabilă pentru cultura mărului şi a altor specii pomicole Ferma are o suprafata de 1395 ha şi este certificată ecologic

Descrierea livezii de măr

De la icircnfiinţarea livezii de măr ( 4 ha) respectiv din anul 2008 primavara nu s-au mai folosit icircngrăşăminte de sinteză şi nici insectofungicide icircn afara celor admise pentru agricultra ecologică La icircnfiinţare (aspect foarte important) s-au folosit doar soiuri de măr rezistente la rapan şi făinare

Livada este una intensivă cu un număr de 800 pomha cu o distanţă de 5 m icircntre racircnduri şi 25 m pe racircnd Forma de coroana aleasă este fusul subţire şi cu un sistem de tăiere nou icircn Romacircnia foarte simplu de realizat şi care se bazează pe trei principii

- orice ramură care are grosimea mai mare decacirct jumătate din grosimea tulpinii la locul inserţiei se va tăia formacircnd cepuri cu lungimi de 25 cm la bază 2 cm la mijloc şi 15 cm la vacircrful tulpinii

- orice ramură care la locul inserţiei pe tulpină are un unghi mai mic de 30 grade se taie

- degajarea vacircrfului de creştere ( ldquosă se stie care este sefulrdquo- adică ramura ce va continua creşterea)

Tăierile de ramuri (concurente lăstari lacomi) se fac ldquola inelrdquo Toate rănile rămase icircn urma tăierilor se ung cu un amestec de oxid de cupru var apă şi ulei de parafină pentru a preveni apariţia ciupercilor Icircn acest sistem de tăiere ramurile care rămacircn nu se scurtează Icircn decurs de 4 ani toate ramurile se vor icircnlocui rămacircnacircnd pe toată durata de viaţa a pomului doar tulpina

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

6

Tratamente

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Pe durata unui an se folosesc cel mult 5 tratamente (soiurile fiind rezistente) Produsele admise pentru agricultura ecologică au fost procurate icircn anii anteriori din Italia Ungaria şi Romacircnia Icircn acest an datorită interesului tot mai mare pentru agricultura ecologică au aparut firme care se ocupă cu distribuţia produselor admise icircn agricultura ecologică Icircn timp am testat mai multe produse de a căror eficacitate m-am convins mai ales icircn ceea ce priveşte combaterea gargariţei florilor de măr (Anthonomus pomorum) afidelor şi viermelui merelor (Cydia pomonela) Ca icircngraşămacircnt foliar cu rezultate bune am folosit Biomit Plus Fertilizarea de bază am realizat-o cu gunoi de oaie bine fermentat de la oi care au păscut pe terenul certificat ecologic

Ce poate fi mai elocvent icircn prezentarea unui produs ecologic icircn cazul nostru al merelor din ferma Homorodu de Jos decacirct remarca unui consumator care n-a mai consumat mere de 15 ani din cauza alergiei la orice urme de substanţe de combatere şi care după consumare a devenit client fidel Valorificarea producţiei de mere s-a facut şi se face icircn continuare icircn Tacircrgul de produse traditionale şi ecologice din Satu Mare icircn unități de desfacere de profil şi prin comenzi la domiciliu

Anul 2012 a fost un an greu datorită grindinei din luna mai şi a secetei prelungite din a doua parte a anului care a afectat calitatea merelor atacirct ca mărime cacirct și aspect şi am recurs la o alta formă de valorificare respectiv suc natural din mere ecologige fără adaus de zahăr conservanţi sau apă Modul de ambalare se face icircn cutii Bag icircn box de 3 litri sticle tip Ketchup de 1litru 0750 l şi 0300 l

7

Comercializare

Am promovat produsul icircn municipiul Satu Mare şi icircn alte localităţi din tară (Bucureşti T i m i ş o a r a C l u j N a p o c a Buzău BaiaMare) Cea mai de perspectiva cale de valorificare este un lanţ de restaurante de lux din Bucureşti unde sucul din mere ecologice din ferma de la Homorodu de Jos jud Satu Mare este apreciat şi consumat cu placere

Extinderea fermei

Gacircndim pentru acest an şi icircn perspectivă şi alte forme de valorificare cum ar fi cidru (vin de mere) gem mere deshidratate şi alte produse pentru copii

Am diversificat şi sortimentaţia speciilor pomicole din fermă prin extinderea acesteia cu icircnca 105 ha cultivate cu prun cireş visin gutui păr

Icircn acelaşi perimetru am plantat şi 2 ha viţa de vie nobilă cu soiuri albe şi roşii care este icircn anul 2 de conversie spre agricultura ecologică

rdquoCa să icircntregim tabloul şi să facem dovada că se practică cu adevarat o tehnologie specifică agriculturii ecologice am instalat icircn livada de meri familii de albine

Dacă nu am reușit să vă convingem de importanţa agriculturii ecologice vă invit să o faceţi vizitacircnd ferma şi consumacircnd produsele noastrerdquo

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 6: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

6

Tratamente

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Pe durata unui an se folosesc cel mult 5 tratamente (soiurile fiind rezistente) Produsele admise pentru agricultura ecologică au fost procurate icircn anii anteriori din Italia Ungaria şi Romacircnia Icircn acest an datorită interesului tot mai mare pentru agricultura ecologică au aparut firme care se ocupă cu distribuţia produselor admise icircn agricultura ecologică Icircn timp am testat mai multe produse de a căror eficacitate m-am convins mai ales icircn ceea ce priveşte combaterea gargariţei florilor de măr (Anthonomus pomorum) afidelor şi viermelui merelor (Cydia pomonela) Ca icircngraşămacircnt foliar cu rezultate bune am folosit Biomit Plus Fertilizarea de bază am realizat-o cu gunoi de oaie bine fermentat de la oi care au păscut pe terenul certificat ecologic

Ce poate fi mai elocvent icircn prezentarea unui produs ecologic icircn cazul nostru al merelor din ferma Homorodu de Jos decacirct remarca unui consumator care n-a mai consumat mere de 15 ani din cauza alergiei la orice urme de substanţe de combatere şi care după consumare a devenit client fidel Valorificarea producţiei de mere s-a facut şi se face icircn continuare icircn Tacircrgul de produse traditionale şi ecologice din Satu Mare icircn unități de desfacere de profil şi prin comenzi la domiciliu

Anul 2012 a fost un an greu datorită grindinei din luna mai şi a secetei prelungite din a doua parte a anului care a afectat calitatea merelor atacirct ca mărime cacirct și aspect şi am recurs la o alta formă de valorificare respectiv suc natural din mere ecologige fără adaus de zahăr conservanţi sau apă Modul de ambalare se face icircn cutii Bag icircn box de 3 litri sticle tip Ketchup de 1litru 0750 l şi 0300 l

7

Comercializare

Am promovat produsul icircn municipiul Satu Mare şi icircn alte localităţi din tară (Bucureşti T i m i ş o a r a C l u j N a p o c a Buzău BaiaMare) Cea mai de perspectiva cale de valorificare este un lanţ de restaurante de lux din Bucureşti unde sucul din mere ecologice din ferma de la Homorodu de Jos jud Satu Mare este apreciat şi consumat cu placere

Extinderea fermei

Gacircndim pentru acest an şi icircn perspectivă şi alte forme de valorificare cum ar fi cidru (vin de mere) gem mere deshidratate şi alte produse pentru copii

Am diversificat şi sortimentaţia speciilor pomicole din fermă prin extinderea acesteia cu icircnca 105 ha cultivate cu prun cireş visin gutui păr

Icircn acelaşi perimetru am plantat şi 2 ha viţa de vie nobilă cu soiuri albe şi roşii care este icircn anul 2 de conversie spre agricultura ecologică

rdquoCa să icircntregim tabloul şi să facem dovada că se practică cu adevarat o tehnologie specifică agriculturii ecologice am instalat icircn livada de meri familii de albine

Dacă nu am reușit să vă convingem de importanţa agriculturii ecologice vă invit să o faceţi vizitacircnd ferma şi consumacircnd produsele noastrerdquo

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 7: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

7

Comercializare

Am promovat produsul icircn municipiul Satu Mare şi icircn alte localităţi din tară (Bucureşti T i m i ş o a r a C l u j N a p o c a Buzău BaiaMare) Cea mai de perspectiva cale de valorificare este un lanţ de restaurante de lux din Bucureşti unde sucul din mere ecologice din ferma de la Homorodu de Jos jud Satu Mare este apreciat şi consumat cu placere

Extinderea fermei

Gacircndim pentru acest an şi icircn perspectivă şi alte forme de valorificare cum ar fi cidru (vin de mere) gem mere deshidratate şi alte produse pentru copii

Am diversificat şi sortimentaţia speciilor pomicole din fermă prin extinderea acesteia cu icircnca 105 ha cultivate cu prun cireş visin gutui păr

Icircn acelaşi perimetru am plantat şi 2 ha viţa de vie nobilă cu soiuri albe şi roşii care este icircn anul 2 de conversie spre agricultura ecologică

rdquoCa să icircntregim tabloul şi să facem dovada că se practică cu adevarat o tehnologie specifică agriculturii ecologice am instalat icircn livada de meri familii de albine

Dacă nu am reușit să vă convingem de importanţa agriculturii ecologice vă invit să o faceţi vizitacircnd ferma şi consumacircnd produsele noastrerdquo

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

Sursa Arhivă personală Ing Ioan Pop

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 8: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

8

Portret de piață ecologică (Baia Mare) Piaţa ecologică din Baia Mare este bine reprezentată de APPTE MM sub conducerea dom-nului Tătăran Ioan ca preşedinte al acesteiaAlcătuit din 30 de membrii tacircrgul băimărean localizat icircn Piaţa Revoluţiei este unul din cele mai bine organizate din tară diversitatea produselor consem-nacircnd acest lucru Dupa cum am amintit şi icircn Calendarul de mai sus Baia Mare are un Tacircrg permanent desfaşurat la fiecare sfacircrşit de săptămacircnă icircn zilele de vineri şi sacircmbătăChiar şi icircn toiul iernii putem avea parte de mere fructe uscate prăjituri alături de cărnăciori de casă bracircnzeturi şi multa voie bună

Firme Producătoare

SC Toto SRLAdresa Baia MareStrada Gării nr90 ANumăr contact0722613194Reprezentată de Tătăran Ioan producător şi dis-triuitor de produse din carne de porc şi vită

SC Zea SRLAdresaLocBoiu Mare Strada Principala nr92Număr contact0741503241 Adresa emailzea_srlyahoocomSC Zea SRL produce caşcaval telemea vacă burduf smacircntacircnăcaş de vacă sana iaurt

bullSC Baguette Prod Impex SRLAdresaLocBaia Mare StrVictoriei Nr156DNumăr contact0728882932Adresa emailbaguette_bmyahoocomSC Baguete Prod Impex SRL produce pacircine albă pe vatră pacircine alba la tavă pacircine neagră pacircine integrală cozonaci covrigi prăjituri şi torturi

bullPFA Şugar Ioan MariusAdresa Loc Seini Str Tudor Vladimirescu Nr 23Număr contact0745467106 Adresa emailsugar_ioan_mariusyahoocomProducător de produse apicole

bullSC Rosario SRLAdresa LocBaia Mare Str Mihai EminescuNr 65ANumăr contact0720541545Adresa emailofficebrutariarosarioroBrutăria Rosario produce pacircine şi produse de panificaţie

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 9: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

9

bullPFA Pop Ioan GheorgheAdresaLocBuciumi Nr 42Număr contact0749245045PFA Pop Ioan Gheorghe produce toată gama de legume fructe şi tot ce ţine de procesarea aces-tora

bullPFA Firisar Monica AdresaLocSeini Strada Dealu SoareluiNr 21Număr contact0745128565Adresa emailmonicafirisaryahoocomPFA Firisar Monica produce must struguri fructe sucuri naturale miere

bullPFA Ciurte ArghilAdresaLoc Prislop Strada PrincipalăNr89Număr contact0763664766Comercializează mere golden pinova topaz iona gold relinda idared miez de nucamere uscate

bullPFA Onea Alina Ioana AdresaLocFersigNr215ANumăr contact0726378631 Stupina Onea produce şi comercializeaza pro-duse apicole

bullPFA Nicoara AndreiAdresaLocBuciumiStrPrincipalăNr3Număr contact 0744260898Sectorul de activitate-pomicol

bullSC Roxar Prod-Com SrlAdresaLocCerneşti StrPrincipală Nr 18Număr contact0769210173SC Roxar Prod-Com Srl produce şi comercializează Produse lactate

bullSC Legumicultorul SRL AdresaLoc Miresu Mare Sat Dănesti pe SomeșNumăr contact0744103612SC Legumicultorul SRL produce şi comercializează produse legumicule

bullMerca Maria II AdresaLocDeseşti StrPrincipală Nr 322Număr contact0755206495Merca Maria produce şi comercializează produse legumicole

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 10: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

10

bullBuda Sorin Florin II AdresaLocŞomcuta Mare StrMihail Sadoveanu Nr3Număr contact0740015671Buda Sorin Florin produce şi comercializează acrituri

bullStauder Iozsef-Gyula PFAAdresaLocSeini StrGeorge GeorgescuNr 28Număr contact0742201608Stauder Zsofi PFA produce şi comercializează preparate din carne

bullTivadar Petru PFAAdresa LocSugauNumăr contact0729709514Tivadar Petru PFA produce şi comercializează produse apicole

bullSC MPG COM SRLAdresaLocBaia MareBulevardul BucurestiNr 41Număr contact0729501923SC MPG COM SRL produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie

bullCioltea Vasile PFAAdresaLocRemetea Chioarului StrPrincipală Nr229Număr contact0752298904Cioltea Vasile PFA produce merepreparate pro-duse icircn casamuraturi zacusca magiun suc de mere

bullHajdu Zoltan Ambrus IIAdresaLocSeini StrZugadu Nr 83Număr contact0741251117Hajdu Zoltan Ambrus II produce şi comerciali-zează produse apicole

bullSC Entopat SRL Adresa LocMiresu Mare StrPrincipala Nr210Număr contact02623669420745590466SC Entopat Srl produce şi comercializeaza pro-duse de panificaţiepatiserie şi paste făinoase

bullSC Ferma Husti SRLAdresaLocVicea StrPrincipala

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 11: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

11

Număr contact0722190171SC Ferma Husti SRL produce şi comercializează cartofilegume ecologice uscatecoriandru

bullSima Vasile iiAdresaLocBuciumi StrPrincipala Nr162Număr contact0262281197Sima Vasile II produce şi comercializează produ-se pomicole şi produse lactate

bullHotea G Ioan PFAAdresaLocValeniI Şomcutei StrPrincipală Nr214ANumăr contact0744570567Hotea G Ioan PFA produce şi comercealizează produse apicole şi lactate

Centureanu Emilia PFAAdresaLoc Baia Mare StrIoan Slavici Nr31Număr contact0726999956Centureanu Emilia PFA produce şi comerciali-zează produse pomicole şi preparate din fructe de pădure

Costin Vasile PFAAdresaLocSatu Nou de Sus StrPrincipală Nr162Număr contact0721535487Costin Vasile PFA produce şi comercializează produse pomicole şi viticole

Moldovan Anica IIAdresaLocTamaşeştiNumăr contact0743057377Moldovan Anica II produce şi comercializează produse legumicolepomicole

Libotean Constantin Eugen IIAdresaTăuţii MăgherăuţStr 16Nr 44Număr contact0735133203Liboteanu Constantin Eugen PFA produce şi comercializează sucuri din fructe de padure siro-puri preparate la rece dulceturi zacuscă cidruri tonice

Buda Liliana PFAAdresaLocVălenii ŞomcuteiStrPrincipalăNr206Număr contact0769658497

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 12: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

12

Buda Liliana PFA produce şi comercializează produse lactate de oaie

SC Telechioar SRLAdresaLocSomcuta Mare StrNicolae BălcescuNr8Număr contact0744377149SC Telechioar SRL produce şi comercializează produse lactate de capră

SC RMT2000 SRLAdresaLocOcna Sugatag StrAvram Iancu Nr14Număr contact Ţiplea Mariana-0726752526SC RMT2000 SRL produce şi comercializeaza prăjituri de casă

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 13: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

13

41Preparate de panificaţie şi patiseriePRODUS UM PREŢPacircine la tavă neagră 300 gr 15LeiPacircine la tavă tava 300gr 1 LeuPacircine tavă 500gr 17 Lei Pacircine multicereale 300gr 23 LeiCozonaci de casă cu nucă şi mac

500gr 55 Lei

Prăjituri 500 gr 10 LeiHaioşe 1 kg 20 LeiCovrigi 1 kg 35 LeiCornuleţe cu magiun 1 kg 25 LeiPrăjituri de casă 1 kg 30-35 Lei

42Mere şi preparate icircn casăPRODUS UM PREŢMere Idared kg 3 LeiMere Golden auriu kg 3 LeiMere Delia kg 3 LeiMurături 800 gr 8 LeiZacusca vinete 350 gr 10 LeiZacusca fasole 350 gr 10 LeiGhiveci de legume 350 gr 6 LeiSos de legume şi zarzavat 350 gr 6 LeiHrean icircn oţet 350 gr 6 LeiBorş litru 2 LeiTăieţei de casă 150 gr 4 Lei

43 Produse apicolePRODUS UM PREŢMiere de albine salcacircm 450 gr 12 LeiMiere de albine polifloră 450gr 10 LeiMiere de albine tei 450 gr 12 LeiMiere de albine cu fructe uscate

400-450 gr 15 Lei-18 Lei

Miere de salcacircm cu miez de nucă

450 gr 15 Lei

Miere cu polen 450 gr 16 LeiMiere cu delicatese 300 gr 12 LeiMiere cu cătina 450 gr 13 leiMiere rapiţa kg 18 Lei

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 14: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

14

Polen 100 gr 7 LeiTinctură de propolis 10 ml 4 LeiFaguri 100 gr 5 Lei

44Dulceţurisiropuri şi sucuriPRODUS UM PREŢMagiun kg 25 LeiDulceaţă de afine 350 gr 10 LeiPastă de măcieşe 350 gr 9 LeiDulceaţă de prune umplute cu miez de nucă

350 gr 10 Lei

Suc de mere litru 6 LeiSirop de afine 250 gr 10 LeiSirop de măciese 250 gr 10 LeiSirop de muguri de brad 250 gr 10 LeiSirop de mure 250 gr 10 LeiSirop de vişine 250 gr 10 LeiSirop de căpşuni 250 gr 10 LeiSirop de zmeură 250 gr 10 LeiCidru mere Litru 10 LeiCidru pere Litru 10 LeiCidru maciese Litru 10 LeiTonic coacăz negru Litru 20 Lei

45Preparate din lapte PRODUS UM PREŢCaşcaval 05 kg 20 LeiTelemea vaca 05 kg 10 LeiUrdă 05 kg 10 LeiBracircnză de burduf 05 kg 10 LeiSmacircntacircnă kg 8 LeiIaurt sana 05 litri 2 LeiBracircnză topită kg 12 LeiUrdă de capră kg 20 LeiCaş de capră kg 25 LeiTelemea capră kg 28 LeiLapte capră litru 5 Lei

46Preparate din carnePRODUS UM PREŢCărnaţi de casă kg 30-35 LeiCărnaţ de casă eco mangaliţă kg 40 LeiCeafă kg 40 Lei

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 15: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

15

Cărnaciori picanţi kg 36 LeiSalam crud uscat kg 60 LeiSalam de casă kg 35 LeiSlănină fiartă cu boia kg 25 LeiSlănină fiartă mangaliţă kg 30 LeiCostiţă afumată fără os kg 32 LeiMuşchiuleţ afumat kg 50 LeiCaltaboş kg 20 LeiCarnaţ picant kg 30 LeiTobă kg 25 LeiSlănină afumată kg 25 LeiSalam cu suncă kg 35 LeiCostiţă de casă kg 30 LeiŞuncă de casă fără os kg 35 LeiCotlet afumat kg 45 LeiSpată afumată kg 30 LeiPastramă crud uscată kg 48 LeiUntură kg 16 LeiJumări kg 35 Lei

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 16: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

16

Portret de afacere nuc ecologic51 Soiuri de nuc rezistente la boli şi dăunători

De Sibisel De Tacircrgu Jiu Serr VinăLara Meylanaise Parisienne PleureurChandler Ferjean Franquette LacinieacuteeCouturas Fernor Grandjean QuenouilleSerr Fernette Hartley Ronde de Montignac

Bijou Corne du peacuterigord Marbot RubisClady Mayette Chaberte Saint MarţialSoleze Tenero di sorrento Verdelet VerdotGros vertAmigo Hartley Pedro TehamaChico Payne

52 Argumente de marketing de ordin terapeutic şi nutriţional

Recomandări terapeuticeDiabet Arteroscleroza Enurezis DiareeRahitism Anemie Dermatoze EnteriteReumatism Periartrita A Transpiraţie excesivă ScrofulozaScapulohumeral (dureri ale umeri-lor)

Leucoree Producere insuficienţă de lapte

Infecţii şi edeme renale

Boli de ochi Stomatite Psoriazis Furunculoza EczemeProprietăţi terapeutice

Energetic Laxativ Emolient AntialergicCreşterea părului Vermifug Antiseptic HipoglicemiantAntinflamator Antisudorific Antidiareic Hipotensiv

Proprietăţi nutriţionaleGrăsimi Cupru Zinc Viţ C E F PProvitamina A Substanţe proteice ViţB 1 B2 Acid linoleicNucitanin Substanţe tanoide Juglona Acizi (malic citric)Fosfaţi Naftochinon Oxalaţi de calciu Ulei volatilAcid galic Alfa hidroinglona Beta hidroinglona

53 Valoarea investiţieiNr crt

Activitatea Caracteristici Valoarea investiţiei (euro)

Investiţii obligatorii31 Producţie material săditor 1250 euroha 2500 (2 ha)32 Procesare amenajarea unui spaţiu existent 300033 Vacircnzare mijloc de transport 5000

Investiţii recomandate34 Fermă agroturistică amenajarea băii 100035 Fermă agropedagogică amenajarea unei săli de primire 50036 Fermă energetică material săditor 500

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 17: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

17

54 Piaţa produselor ecologiceNr crt

Tipuri de produse Cantitate pe an

Cantitate( g m l m3)

Pre ţ (lei)

Venit brut anual (euro)

Profit net lunar(euro)

41 Sirop de nuci verzi 1 000 l 100 ml 10 20 000 100042 Dulceaţă de nuci verzi 900 kg 100 g 10 20 000 100043 Compot de nuci verzi 2000 l 330 ml 15 20 000 100044 Murături de nuci verzi 1500 l 250 ml 15 20 000 100045 Tinctură de nuci verzi 450 l 50 ml 10 20 000 100046 Ulei de nucă 900 l 250 ml 25 20 000 100047 Prăjituri cu nucă 1800 kg 500 g 25 20 000 100048 Lapte de nucă 1800 l 500 ml 10 20 000 100049 Iaurt de nucă 1800 l 100 ml 5 20 000 1000410 Bracircnză de nucă 1800 kg 100 g 5 20 000 1000411 Vopsea de păr 300 l 100 ml 30 20 000 1000412 Lemn de mobilă 45 m3 1 m3 2000 20 000 1000413 Nuci 6000 kg kg 15 20 000 1000414 Miez de nucă icircntreg 1551 kg 250 g 17 20 000 1000415 Miez de nucă măcinat 900 kg 100 g 10 20 000 1000416 Suplim alam scoarţă nuc 600 kg 100 g 15 20 000 1000417 Coji de nucă abrazive 600 kg 100 g 15 20 000 1000418 Vin de frunze nuci 900 kg 100 ml 10 20 000 1000419 Insecticid (Frunze 900 kg 100 ml 10 20 000 1000420 Interior maşini de lux )

rădăcini de nuc)20 m3 1 m3 4500 20 000 1000

55 Pepiniere de nuc (Franţa)51 Peacutepiniegraveres PAYRE (noyer) - Lrsquoalbenc - 38470 VINAY - FRANCE - tel +33 (0)476647660 - fax +33 (0)476647083 persowanadoofrpepinierespayre httpwwwpommierscomnoyerpepinierepayrewanadoofr

52 Peacutepiniegraveres PEPINOIX (noyer) - 38210 POLIENAS (FRANCE) - teacutel +33 (0)4 76 07 22 60 httpwwwpepinoixcom (Distribuitor icircn Romacircnia (Sj Bz Tm)

53 Peacutepiniegraveres COULIE (noyer) Le Sorpt 19600 CHASTEAUX (FRANCE) teacutel 0555853421 fax 0555854228 httpwwwcouliecom email infocouliecom

54 Peacutepiniegraveres Linard (ex pepinieresdu PONDAILLAN) (Noyer et Chacirctaignier) Route du pondail-lan - 46200 SOUILLAC - Teacutel 0565378317 - Fax 0565326023 httpwwwl-q-pcom

55 Pepiniere MOURAUD (Noyer et chataignier) leş faysses 46200 PINSAC teacutel 0608600047

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 18: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

18

56 Sindicate profesionale (Franţa)

61 CING Comiteacute Interprofessionnel de la Noix de Grenoble - Leş Colombiegraveres - 38160 CHATTETeacutel +33 476640664 Fax +33 476640740 httpwwwaoc-noixdegrenoblecom

62 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Lot agrave Souillac tel 0565378138 Comiteacute interprofessionnel du noyer et du Chataigner du Haut-limousin agrave Tulle tel 0555215458

63 AMB Rousset - 38470 Beaulieu - Teacutel 0476367373 - Fax 0476367082 - Email infoamb-roussetcom

57 Muzee (Franţa)

71 Ecomuseacutee de la noix du Peacuterigord - 24250 CASTELANAUD LA CHAPELLE - teacutel 0553596963

72 Maison de la Noix en Pays des Bastides - 24480 MOLIERES - teacutel 0670035015

58 Bibliografie (fr)

Leş noyers agrave boisrdquo de Becquey J Collection ldquoLeş guides du Sylviculteurrdquo Editeur IDF 144 pages (1997)

Le Noyer (Nouvelles techniques)rdquo CTIFL 1988

Le Noyerrdquode Germain Prunet Garcin au CTIFL (1999) - 280 pages

Le Noyerrdquo Libraire agricole de la Maison rustique (1920)

Le Noyerrdquo de Romdeau (1999) chez Actes sud

Le Noyer et la noixrdquo de Corcelle Catherin et Mazin (1995) chez Edisud

Le Seacutechage des Noix Guide pratiquerdquo de Suzanne Lavialle au CTIFL (l993) - 152 pages

Traiteacute des arbres et arbustes qui se cultive en francerdquo de DUHAMEL DU MONCEAU (1755)

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 19: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

19

59 Opţiuni financiare la afaceri cu nuci

1 Opţiunea nr1 Profit net 1000 euro lunar

Nr crt Funcţii Profitul net lunar (euro)

1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie

100013 Procesare14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV) -2 Funcţia socială23 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 1000

2 Opţiunea nr 2 Profit net 2000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 100021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -3 Funcţia ecologică -31 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -4 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 2000

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 20: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

20

93 Opţiunea nr 3 Profit net 3000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net

lunar (euro)1 Funcţia economică11 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex 100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 170021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 25028 Fermă de practică 2503 Funcţia ecologică 30031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 3004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 3000

94 Opţiunea nr4 Profit net 4000 euro lunarNr crt Funcţii Profitul net lunar

(euro)1 Funcţia economică 100011 Servicii icircn amonte -12 Producţie ( Ex

100013 Procesare (Miez de nucă măcinat)14 Vacircnzare (V)15 Organizare structuri economice (PPV)2 Funcţia socială 220021 Ferma agropedagogica 50022 Ferma agroturistica 50023 Activităţi culturale -24 Activităţi politice -25 Activităţi sociale -26 Servicii comunitare 20027 Fermă de cercetare 250

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 21: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

21

28 Fermă de practică 25029 Fermă socio terapeutică 250210 Fermă agro-lingvistică 2503 Funcţia ecologică 80031 Ferma ecologică (Produs certificat ecologic) -32 Ferma energetică 30033 Fermă recreaţionalădivertisment 20034 Servicii de agromediu 10035 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice) 2004 Funcţii orizontale41 Contabilitate -42 Gestiune dosare APIA APDRP -

Total 4000

6Descrierea funcţiilor fermei ţărăneşti

101 Parametrii financiari ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1011 Funcţia EconomicăNrcrt

Funcţiile fermei ResponsabilB(Bărbatul)F (Femeia)

Ziua din săptămacircnă

Profit minim net

Venit minim brut (anual)

euro

Profit minim lunareuro

1 Servicii icircn amonte B LMMJ2 Producţie (P) B LMMJ 1200020000 10003 Procesare (P) F (B) LMMJ4 Vacircnzare (V) F VSD5 Organizare structuri

economice (PPV)B VSD -

1012 Funcţia SocialăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

6 Fermă agropedagogică F LMMJ 5007 Fermă agroturistică F LMMJVSD 5008 Fermă de cercetare B LMMJ 2509 Fermă de practică B LMMJ 25010 Fermă demonstrativă B LMMJ 25011 Fermă socio

terapeuticăF LMMJVSD 250

12 Servicii comunitare B LMMJ 20013 Activităţi culturale B VSD 25014 Activităţi politice B VSD 10015 Activităţi sociale B VSD 200

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 22: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

22

16 Fermă agro-lingvistică F 10017 Fermă de prod

tradiţionaleB LMMJ 400

18 Fermă de produse etice B LMMJ 50019 Ferme de produse

localeB LMMJ 200

20 Fermă de produse mon-tane

B LMMJ 300

21 Fermă de bartertroc F LMMJ 100

1013 Funcţia EcologicăNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

22 Fermă ecologică B LMMJ 50023 Fermă biodinamică B LMMJ 60024 Fermă energetică B LMMJ 30025 Servicii de polenizare B LMMJVSD 10026 Fermă recreaţională

divertismentF VSD 200

27 Servicii de agromediu B LMMJ 10028 Fermă conservatoare de

agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)

F LMMJVSD 200

29 Servicii de gestiune a pei-sajului (servicii ecologice)

B LMMJVSD 200

1014 Funcţii orizontaleNrcrt Funcţiile fermei Responsabil Ziua Profit minim lunar (euro)

30 Contabilitate F LMMJ -31 Gestiune dosare

APIA APDRPF LMMJ Icircn funcţie de proiect

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 23: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

23

102 Parametrii tehnici ai funcţiilor fermei ţărăneşti

1021 Servicii icircn amonteNr crt

Parametri Detalii

1 Cooperative de aprovizionare

Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă- Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi ani-mal- Cooperative de aprovizionare cu icircngrăşăminte- Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare

2 Cooperative agricole de uti-lizare de mate-rial agricol icircn comun

Activităţi de organizare a lucrărilor agricole- Cercuri de maşini (Germania)- Cooperative agricole de utilizare de material agricol icircn comunCUMA (Franţa) Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală icircn utilaje şi echipamente foarte costisitoare ce se folosesc un număr mic de zile din an (combina de recoltat utilaje de recoltat cositoare) Aceste investiţii se realizează icircn comun de către trei-cinci ţărani din două motive esenţiale legate de aspecte economice sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei

3 Structuri de angajare comună

Ţip Grup de angajatoriAngajatul este angajat pe o normă icircntreagă la mai mulţi fermieri (2-4 fermieri) avacircnd o normă diferită (4-2 orezi la fiecare)Această structură este necesară pentru situaţia icircn care agricultorul are nevoie de un angajat cu normă parţială

4 Structuri de icircnlocuire a agricultorului

Perioada de icircnlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici icircn ferma este diferită icircn funcţie de specificul părăsirii fermei- Pe durata concediului (2-4 săptămacircni)- Pe durata wk-endului (2-3 zile)- Icircn cazuri de forţă majoră (boală accident etc)Agricultorul ucenic preia fermă din punct de vedere juridic şi financiar Pe această perioadă fermă angajează o asigurare specială pentru bunuri

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 24: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

24

1022 Funcţia de producţieNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fixarea ca obiectiv pentru 2020 ca 20 din teritoriul agricol naţional (circa 3 milioane de ha) situat preponderent icircn zona montană şi colinară să fie certificat icircn agricultură ecologică

2 Teritorii pen-tru producţia ecologică

Teritoriile strategice recomandate pentru agricultură ecologică din Romacircnia sunt

- Comunele situate icircn Parcuri Regionale şi Naţionale

- Comunele situate icircn zonele montane

- Comunele situate icircn zone de agromediu

- Comunele situate icircn arealul NATURA 2000

- Zone cu handicap natural

Teritorii recomandate zone colinare zone de şes cu agricultură extensivă

Teritorii nerecomandate zone de şes cu agricultură intensivă

1023Funcţia de procesareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn fapt obiectivul major de politică agricolă pe care Romacircnia tre-buie să şi-l propună este legalizarea bucătăriei ţărăncii romacircnce prin legalizarea procesării produselor alimentare

2 Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilorEvitarea cursei de creştere a mărimii fermeiCreşterea valorii adăugateEficientizarea procesului de producţieEconomie de energieEconomie de timpEconomie de personalClimat psihoemoţional pozitivCadru de muncă familialReducerea cantităţilor de deşeuriOrganizarea activităţilor membrilor familiei icircn cadrul fermeiVacircnzarea directă icircn ferma şi la consumator datorită legalizăriiprocesării şi implicit a vacircnzării

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 25: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

25

1024 Vacircnzarea directăToţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vacircnzare directă pentru a ajunge la vacircn-zarea icircn ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia

Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vacircndă producţia direct din fermă Un astfel de vis este posibil de regulă după parcurgerea cu răbdare icircn ordine cronologică a fiecărei etape de vacircnzare directă prezentată mai jos

Abordarea presupune două condiţii de bază seriozitate şi răbdare2 Paşi Primul pas vacircnzarea directă icircn tacircrguri ocazionale

Pasul al doilea vacircnzarea directă icircn pieţe permanente

Pasul al treilea vacircnzarea icircn magazine proprii

Pasul al patrulea vacircnzarea directă la domiciliul consumatorului

Pasul al cincilea vacircnzarea directă icircn fermă3 M ă r i m e a

p e r i o a d e i tranzitorii (cei 5 paşi)

- calitatea produsului (organoleptică vizuală nutriţională reziduală tehnologică şi etică) seriozitatea ţăranului

- modul de organizare a fermei

- serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice agropedagogice sociale etc)

- atractivitatea socială a fermei (ferma ecologică ferma de produse tradiţionale) diversitatea produselor

- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani4 A v a n t a j e l e

vacircnzării icircn ferma

economie de timp pentru vacircnzarea produselor valorificată icircn cadrul familieicrearea unei legături pe termen lung cu consuma-torul crearea unei economii locale din care profită regiunea

5 Dezavantajele vacircnzării icircn ferma

- necesitatea diversificării activităţilor fermei pentru asigura-rea unui venit decent pierderea intimităţii familiale cauzată de prezenţa cvasipermanentă icircn fermă a unor persoane străine (clienţii) obligaţia dobacircndirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul ceea ce nu este icircn mod obişnuit o mare abilitate a agricultorului

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 26: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

26

1025Organizare structuri economice (PPVA)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizare de structuri economice pentru producţie pro-cesare şi vacircnzare icircmpreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei

2 Structuri economice pentru producţie

21 Structuri individuale (PFA IFA II SRL)22 Structuri colective Cooperative de producţie- Număr de agricultori 3-5 din aceasi familie de regulă

3 Structuri economice pentru procesare

31 Structuri colective Cooperative de procesare şisau depozitare- Nr de agricultori 10 -1000- Tip de coperative - Cooperative abator - Cooperative de preluare şi transformare lapte - Coperative viticole - Cooperative măcelarii - Cooperative de prelucrarea sfeclei de zahăr - Cooperative de stocare de cereale- Cooperative de stocare legumefructe

4 Structuri economice pentru vacircnzare

41 Structuri colective Cooperative de vacircnzare- Nr de agricultori icircn medie icircntre 5-7- Circuite de vacircnzare - magazin icircn ferma - magazin icircn oraş - magazin mobil pentru tacircrguri şi pieţe - standuri comune icircn tacircrguri şi pieţe - la domiciliul consumatorilor)- Tematica produselor - Cooperative pe acelaşi produs (vin sau bracircnză etc) - Coperative pe produse diferite (vin bracircnza etc)

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 27: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

27

1026 Ferma agropedagogicaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa ţărăncii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de ţărancăprofesorProcesul vizează transformarea consumatorului icircn consum-actor responsabil faţă de societate de actul său de cumpărareEste vorba de o educaţie alimentară a părinţilor prin intermediul copiilor fenomen care icircşi pune amprenta activ icircn mediul europeanObiective specifice

1 Propunerea de oferte pedagogice variate

2 Iniţierea icircn economia agricolă

3 Icircnţelegerea raporturilor dintre sat şi oraş

4 Contribuţie la dezvoltarea locală

5 Responsabilizarea publicului participant2 Activităţi Ferme agropedagogice Nr maxim de elevi 30

Condiţiile din fermă trebuie să respecte legislaţia icircn vigoare icircn materie socială sanitar veterinară sanitara securitate asigurare

Logistica minimală sala de primire toalete apa trusa de farma-cie parking cadru primitor

Public vizat Preşcolari Şcolari Liceeni Studenţi familii per-soane cu handicapCadru ŞcolarVizitele presupun un acord cu Directorul unita-rii de icircnvăţămacircnt şi au la baza respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari) Extraşcolar Vizitele sunt organizate icircn spe-cial pentru liceeni studenţi familii şi pentru persoane cu handicapMagazin alimentar pedagogicUn exemplu de serviciu agropedagogic numit ldquomagazinşcoalărdquo a fost creat la Cluj Napoca de către ldquoCoşul Ţărănescrdquo Cluj Napoca (povestea găinii fericite povestea pacircinii negre povestea sucului natural de mere povestea ţuicii povestea mierii de albine etc)

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 28: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

28

1027 Ferma agroturisticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O mare provocare care stă icircn faţa tărancii romacircne este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă la statutul de manager de agropen-siune

2 M o t i v a ţ i a activităţii

Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legatăde rolul soţiei agricultorului icircn ferma agricolă şi icircn cadrul uneifamilii de agricultori Pacircnă la apariţia sistemului soţia unui agricultor pentru a aduce un venit suplimentar icircn casă era nevoităsă aibă un loc de muncă icircn afara fermei făcacircnd de multe ori navetala mulţi kilometri distanţă Prin apariţia sistemului se reuşeşte ostabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului icircn viaţa acesteia

3 Activităţi - Servicii clasice de agroturism - Degustări icircn ferma - Participare la activităţile agricole - Participare la pregătirea mesei - Pescuit - Vacircnătoare- Servicii clasice de turism rural - Camping icircn corturi şi rulote - Camere de oaspeţi - Pensiune semi sau completa etc- Servicii de ldquotrocrdquo oferta turistică gestionate de reţele internaţionale Oferta turistică poate să conţină - troc de paturi case sau pensiuni icircntregi sau parţiale - troc de mijloace de transport - troc mijoace de agrement (bărci iahturi) - troc de reţele de prieteni - troc de reţele de vecini

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 29: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

29

1028 Ferme de cercetareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obţinerea unui venit complementar icircn ferma ţărănească prin impli-carea acestei icircn activităţi de cercetare aplicativăPentru fermele ţărăneşti acest venit complementar din cercetare aplicativă coroborat cu venitul indirect din rezultatele cercetărilor ar trebui să conducă la o mai bună predictibilitate a venitului total al familieiIcircn actuala reformă a PAC(2014-2021) s-a ajuns la introducerea unui capitol bugetar distinct de cercetare aplicativă icircn ferme de circa 5 miliarde de euro

2 Activităţi Tematici de cercetare- Piaţa ecologică- Filierele de comercializare- Consumul de produse ecologice- Profilul consumatorilor- Calitatea nutriţională şi reziduală a produselor- Controlul bolilor şi dăunătorilor- Controlul buruienilor- Tehnici de fertilizare organică- Tehnici de compostare a materiei organice- Diversificarea producţiei- Diversificarea funcţiilor fermei (funcţia socială funcţia ecologică)- Impactul schimbărilor climatice asupra produselor ecologice- Studiul impactului factorilor sociali- Impactul politicilor agricole ecologice- Impactul politicilor fiscale ecologice- Impactul politicilor de sănătate

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 30: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

30

1029Ferma de practicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Facilitarea accesului elevilor şi studenţilor icircn programe de formare profesională icircn ferme agricole

2 Context Realizarea unui parteneriat icircntre mediul educaţional agronomic şi lumea agricolă icircn vederea realizării unei reţele de ferme de practică agricolăLa ora actuală accesul este din ce icircn ce mai dificil datorită pe de o parte indiferenţei lumii agricole faţă de problemele icircnvăţămacircntului iar pe de altă parte datorită inexistenţei unui sistem legislativ care să reglementeze sistemul de practicăLipsa de motivaţie a agricultorilor icircn a primi stagiari se adaugă la cele prezentate mai sus Această detaşare a lumii agricole faţă de educaţia generaţiilor tinere se explică şi prin fractura din ce icircn ce mai evidentă icircntre icircnvăţămacircnt şi lumea agricolăCea mai simplă metoda de evaluare a gravităţii fenomenului se poate realiza prin verficarea agendei telefonice a profesorilor din icircnvăţămacircntul superior agronomic

3 Avantaje 31 O mai bună integrare a elevilor şi studenţilor icircn producţie32 O mai bună integrare a agricultorilor la cerintelele mediului şcolar şi academic33 O adaptare a curriculei şcolare la realităţile din teren34 O economie financiară a şcolilor şi universităţilor icircn ceea ce priveşte infrastructura de practică35 Orientare profesională a elevilor şi studenţilor36 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii37 Schimb de informaţii tehnice şi economice utile38 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor39 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori310 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 31: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

31

10210 Ferma demonstrativăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O caracteristică importanta a procesului tehnologic este dată de transferul obligatoriu icircn practică prin intermediul fermelor demon-strativeCei mai interesaţi de realizarea de loturi demonstrative sunt furni-zorii de inputuri (icircngrăşăminte seminţe utilaje material seminal material genetic vegetal material genetic animal)

2 Activităţi 21 Loturi demonstrative cu soiuri22 Loturi demonstrative cu utilaje23 Loturi demonstrative cu tratamente şi tehnici fitosanitare icircmpotriva bolilor şi dăunătorilor24 Loturi demonstrative cu sisteme de control a buruienilor25 Loturi demonstrative cu sisteme comparate de fertilizare26 Loturi demonstrative cu sisteme de lucrări ale solului27 Loturi demonstrative cu material genetic vegetal28 Loturi demonstrative cu material genetic animal

3 Avantaje 31 Schimb de experienţă cu alţi agricultori32 Reorientare profesională pentru adulţi din alte domenii33 Construcţia unei reţele de consumatori pentru agricultor34 Un grad mai ridicat de transparentă a agricultorului vis a vis de consumatori35 O mai mare credibilitate a agricultorului icircn sacircnul mediului profesional36 Contractare de noi clienţi37 Organizare icircn structuri profesionale38 Socializare39 Contacte cu noi furnizori310 Informare despre noi tehnici

10211Ferma socio-terapeuticaNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O1 Integrarea copiilor din orfelinate icircn familiile agricultorilorO2 Integrarea copiilor şi adulţilor cu handicap icircn activitatea fer-melor agricoleO3 Integrarea copiilor din familii nevoiaşe din cartierele mărginaşe supuse unui climat de violenţă

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 32: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

32

2 Activităţi O1 Una din marile probleme cu care se confruntă o parte din fer-mele agricole este legată de lipsa urmaşilor icircn preluarea acestora Situaţia este specifică pe de o parte tinerilor care nu icircşi icircntemeiază o familie de cele mai multe ori datorită specificului activităţii agricole Mulţi crescători de animale (icircn special capre porci şi oi) au dificultăţi reale icircn icircntemeierea unei familii datorită reticentei tinerelor de a se căsători cu astfel de candidaţi Inexistenta unor structuri de sprijin pentru aceşti agricultori complica şi mai mult această situaţie dificilă Pe de altă parte situaţia este generată de dezinteresul copiilor de a continua activitatea agricolăUna dintre soluţiile găsite icircn Uniunea Europeană pentru această problemă este legată de preluarea de către aceşti agricultori a funcţiei de ldquopărinţi socialirdquo pentru copii din orfelinate şi case de plasamentDemografia scăzută icircn ţările europene se adauga ca şi factor per-turbator al acestei realităţi iar prognezele pe termen scurt şi mediu nu sunt icircncurajatoareO2 Din punct de vedere financiar este mult mai convenabil pen-tru stat să transfere pe baza contractuala persoane cu handicap icircn ferme agricole icircn vederea aplicării unei terapii ocupaţionale decacirct icircn infrastructura urbanăO3 O zonă de selecţie de copii pentru ldquopărinţii socialirdquo o reprezintă familiile nevoiaşe din cartierele urbane sărace mărginaşe care trăiesc icircntr-un mediu social agresiv cu multă violenţă cotidiană

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 33: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

33

10212 Servicii comunitareNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Fenomenul de exod rural crează icircn sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural prin abandonarea terenurilor Astfel spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural cu grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi Icircn acelaşi timp spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru instalarea de tineriServiciile comunitare au icircnceput să fie comandate de către primarii ţăranilor ce dispun de tehnică necesarăSe formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran icircn anumite perioade cacircnd icircn fermă există timp neutilizat icircn scopuri agricole

2 Activităţi Plecacircnd de la importanţa socioeconomică pe care diferite eco-sisteme o au pentru o comunitate s-a creat premisa unui demers asimilator icircntre gestiunea unui ecosistem ca pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului

3 Servicii 31 Dezăpezirea şoselelor32 Cosirea şanţurilor icircn lungul şoselelor33 Cosirea unor parcele pentru evitarea icircmburuienării parcelelor 34 Icircntreţinerea gardurilor vii35 Icircntreţinerea perdelelor de protecţie36 Icircntreţinerea vegetaţiei din parcuri37 Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale38 Lucrările de icircntreţinere a infrastructurii stradale39 Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală310 Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere311 Lucrări de plantare pentru spaţiile publice312 Furnizare plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 34: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

34

10213 Activităţi culturaleImplicarea ţăranului icircn organizarea de evenimente culturale icircn cadrul unor organizaţii pro-

fesionale culturale este esenţială pentru reuşita actului de vacircnzare directă Aceasta implicare are la baza organizarea juridică a acestora icircn ONG culturale

Nr crt

Parametri Detalii

1 Activităţi - Evenimente legate de activitatea de semănat- Evenimente legate de activitatea de recoltat- Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria Sălaj)- Evenimente legate de activitatea de tăiere a porcului- Evenimente legate de un anume produs

- Festivalul strugurilor- Festivalul verzei- Festivalul usturoiului- Festivalul sarmalelor- Festivalul palincii- Festivalul cartofului- Festivalul prunelor- Festivalul castanelor- Festivalul nucilor- Festivalul cireşelor

- Evenimente generaliste (Tacircnjeaua Claca)- Concurs de tuns oi- Concurs de arătura- Concurs de recoltat- Concurs de degustare

2 Vacircnzarea directă

-stabilirea unei comunicări icircntre ţăran şi consumatorul urban-construcţia unei relaţii de icircncredere icircntre ţăran şi consumator prin

fidelizarea acestuia-ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator icircn cadrul acestor evenimente-bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 35: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

35

10214 Activităţi de politica agricolăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organitarea ţăranilor icircntr-o structură adecvată care la nivel euro-pean poartă denumirea de camera agricolă

2 Paşi Primul pas Org juridică a camerei agricole zonale (CAZ)ţăranii dintr-o zonă (sat sau comună) interesaţi de continuarea activităţii agricole devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonală ce devine entitate juridică individuală sau se afiliază la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ)Pasul al doilea Organizarea operaţională a CAZ Decizia de icircnfiinţare a unei CAZ poate fi luată de sus icircn jos către CAJ dacă deţine un buget suficient pentru cacirct mai multe structuri zonale sau poate proveni de jos icircn susPasul al treilea Ştab unei Strategii de Dezv Zonală (SDZ)- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector eco-nomic- modul de organizare economică a fiecărui sector economic- modul de organizare a sectorului cultural- modul de colaborare cu CAJ şi CAN (Camera Agricolă Naţională)- raportul de forţe cu structurile statului - Planul Zonal Anual de Acţiune (PZAA)Pasul al patrulea Organizarea sectorială a ţăranilor icircn asociaţii profesionale- accesul la o informaţie profesională sectorială- accesul la un sistem de pregătire profesională sectorială- recunoaşterea profesională sectorială- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional- organizarea structurilor economice specifice sectorului

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 36: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

36

10215 Activităţi socialeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Implicarea taranului icircn viaţa socială a comunităţii şi icircn viaţa profesională a sectorului său specific de producţie icircn cadrul unor organizaţii de natura neguvernamentală

2 Activităţi Membru sau responsabil icircn ONG legate de viaţa comunităţii - Asociaţia Fiilor Satului- Asociaţia tinerilor ortodocşi- Asociaţia tinerilor catoliciMembru sau responsabil icircn asociaţii profesionale - la nivel local- la nivel judeţean- la nivel regional- la nivel naţional- la nivel european Exemple de asociaţii sectoriale- Asociaţia legumicultorilor- Asociaţia pomicultorilor- Asociaţia viticultorilor-Asociatia floricultorilor- Asociaţia apicultorilor- Asociaţia crescătorilor de animale- Asociaţia cultivatorilor de cartof- Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr- Asociaţia cultivatorilor de cereale- Asociaţia cultivatorilor de plante tehnice- Asociaţia cultivatorilor de plante medicinaleExemple de asociaţii generaliste- Asociaţia composesorala- Asociaţia urbariala- Asociaţia utilizatorilor de apă

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 37: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

37

10216Ferma agrolingvisticaculturalăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircnvăţarea limbii romacircne de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată determinată icircntr-un stagiu lingvistic icircntr-o fermă agricolă ecologicăprecum cu integrarea icircntr-un mediu socio-cultural diferit

2 Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele internaţionale (exWolfing) icircn care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se integrează icircn viaţa unei familii de ţărani pentru o anumită perioadăPe baza unui contract ţăranul şi stagiarul icircşi asumă obiectivele stagiului prin participarea acestuia la activităţile familiei şi la activităţile din fermă icircntr-un număr limitat de maxim 6 ore pe ziStagiarului i se asigura casa masa (bani de buzunar la latitudinea taranului) Stagiarul icircşi asigură cheltuielile de transport intre fer-mele de stagiu lingvisticDe regulă durata stagiului este predefinitata dar de la caz la caz durata stagiului poate fi redusă icircn caz de incompatibilitate intre părţi sau crescută icircn caz de icircnţelegere deosebită intre părţiDe regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale prefera fer-mete ţărăneşti ecologice cu mărime medie sau mică

Exemple de activităţi

- Activităţi de icircnvăţare teoretică a limbii- Activităţile cotidiene ale familiei icircn casă- Activităţile cotidiene ale familiei icircn ferma- Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei- Activităţile cotidiene sociale ale familiei- Activităţile cotidiene culturale ale familiei

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 38: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

38

10217 Ferme de produse tradiţionaleNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionaleProduse DOP Produse IGP Produse TSG

2 Activităţi O serie de agricultori fac paşi icircnsemnaţi icircn direcţia obţinerii unor produse de calitate Astfel regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul icircnspre obţinerea de produse tradiţionale (DOP IGP TSG) ca şi o primă etapă icircnspre obiectivul final de calitate reprezentat astăzi de produsele ecologicePaşii necesari- Elaborarea caietuluicaietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar- Depunerea documentaţiei la DADR judeţeana- Eliberarea atestatului de produs tradiţional de către MADR- Controlul periodic al DADR- Producţia de produse agricole tradiţionale- Procesare de produse agroalimentare tradiţionale- Vacircnzare de produse agroalimentare tradiţionaleExempleTradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ier-arhice- la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar indi-vidual de către un agricultor ex Bracircnza de Petrova MM) - la nivel de comună (paşaport alimentar comunal exBalmoş de Gacircrda) - la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microre-gional sau judeţean ex Bracircnza de Ţaga) - la nivel naţional (paşaport alimentar naţional ex Ţuica de Sălaj) - la nivel european (paşaport alimentar european ex Magiun de Topoloveni)- la nivel mondial (paşaport alimentar mondial ex Ţuica Zetea)

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 39: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

39

10218 Ferme de produse eticeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Producţia şi vacircnzarea de produse etice certificate2 Activităţi - FSC ( Forest Stewardship Council) sistem de certificare ce

garantează o gestiune durabilă a pădurilor şi a produselor lemnoase derivate mobilă hacircrtie etc-FGP (Forest Garden Product) sistem de certificare ce se bazează pe principiile bdquosilviculturii analoagerdquo ce ia icircn calcul restaurarea unui mediu silvic sau agrosilvic prin creşterea nivelului de diver-sitate Sistemul de certificare se aplică la plante animale şi alte produse ale ecosistemelor şi la produsele derivate ale acestora- RA ( Rainforest Alliance) sistem de certificare aplicat icircn prin-cipal icircn America de nord şi America Latină bazat pe principiile dezvoltării durabile icircn cazul ceaiului şi bananei- FairWild sistem de cerificare durabilă a culegerii plantelor aro-matice şi medicinale (PAM) din flora sălbatică Creat pe baza unui referenţial creat de FAO (ISSC-MAP)- Cosmebio sistem de certificare biocosmetice bazat pe condiţiile de producţie şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii-Na True sistem de certificare a biocosmeticelor implantat icircn Europa şi SUA-SGAP Minga sistem de garanţie şi ameliorare participativă a producătorilor- Fairtrade-FLO(Fairtrade Labellling Organisations) sistem de certificare etică bazat pe condiţiile de muncă şi pe raporturile icircntre angajatori şi salariaţi- ESR (Echitate Solidaritate Responsabilitate) sistem de certifi-care etică creat de Ecocert- Max Havelaar sistem de certificare etică creat de asociaţia cu acelaşi nume- Certificarea produselor agroalimentare ca produse ldquoSlow Foodrdquo

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 40: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

40

10219 Ferme de produse localeNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul acestui sistem de certificare este legat de reducerea amprentei ecologice a produselor icircn contextul schimbărilor cli-matice şi a crizei energetice mondiale coroborate cu inventarea unui ldquopaşaport alimentar localrdquo

2 Exemple de produse

Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi locale din punct de vedere alimentar pentru satul meu de baştină Marin comCrasna judeţul Sălaj21 Suc de mere de Marin22 Dulceaţă de prune de Marin23 Sirop de piersici de Marin24Ţuică de pere de Marin25 Ţuică de prune de Marin26 Ţuică de mere de Marin27 Compot de prune de Marin28 Jeleu de caise de Marin29 Vin de Marin210 Prune uscate de Marin211 Prăjituri de pere de Marin212 Struguri muraţi de Marin213 Vin de pere de Marin214 Oţet de pere de Marin215 Nectar de piersici de Marin216 Lapte de bivoliţa de Marin217 Bracircnză de bivoliţa de Marin218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Marin219 Caltaboş de Mangaliţa de Marin220 Lapte de oaie de Marin221 Bracircnză de oaie de Marin222 Lapte de capră de Marin223 Bracircnză de capră de Marin

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 41: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

41

10220 Ferme de produse montaneNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea montană a produselor agroalimentare provenite dintr-o zonă montană potrivit noii legislaţii europene de calitate

2 Exemple Icircn cele ce urmează prezentăm o simulare de strategie de dezvoltare a unei identităţi montane din punct de vedere alimentar pentru satul Negreni comună Negreni judeţul Cluj21 Sirop de muguri de brad de Negreni22 Tinctura de muguri de brad de Negreni23 Sirop de muguri de molid de Negreni24 Tinctura de muguri de molid de Negreni25 Dulceaţă de afine de Negreni26 Dulceaţă de merişoare de Negreni27 Dulceaţă de zmeură de Negreni28 Dulceaţă de mure de Negreni29 Dulceaţă de coarne de Negreni29 Dulceaţă de prune de Negreni210 Dulceaţă de pere de Negreni211 Sirop de afine de Negreni212 Sirop de merişoare de Negreni213 Sirop de zmeură de Negreni214 Sirop de mure de Negreni215 Sirop de coarne de Negreni216 Sirop de prune de Negreni218 Sirop de pere de Negreni219 Bracircnză de bivoliţa de Negreni218 Cacircrnaţi de Mangaliţa de Negreni219 Caltaboş de Mangaliţa de Negreni221 Bracircnză de oaie de Negreni222 Bracircnză de capră de Negreni223 Cacircrnaţi de vită de Negreni

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 42: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

42

10221 Ferme de ldquoschimbrdquoNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Furnizarea de produse agricole şi alimentare pe un ldquosistem de schimbrdquo cu produse şi servicii nonagricole

2 Activităţi Funcţionarea sistemuluiO comunitate de regulă de mărimea unei comune decide că o parte din nevoile ei (bunuri servicii) să o asigure prin schimb icircntre membrii comunităţii Schimbul de bunuri şi servicii are la bază o referinţă de schimb sub forma unei ldquomonede virtuale localerdquoFiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar icircn puncte pe baza căruia icircşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc icircntr-un catalog săptămacircnal al asociaţieiLa sfacircrşit de luna se face bilanţul creditului fiecărui membru icircn aşa fel icircncacirct la sfacircrşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă este posibil

Exemple de sisteme de troc

SEL- Sistem de Schimb Local FrantaExemple de bunuri- Produse agricole şi alimentare- Lemne de foc- Biciclete- Materiale de construcţii- Icircmbrăcăminte- ArtizanatExemple de servicii- Tăiat şi transport lemne din pădure- Cules prune etc- Cosit iarba- Adunat fan- Construcţii de case etc

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 43: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

43

103 Funcţia Ecologică

1031 Ferma ecologicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Prin certificare ecologică un ţăran face dovada seriozităţii sale icircn relaţia cu sănătatea consumatorului

2 Paşi - Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare- Acceptarea icircn fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an

3 Avantaje Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este de fapt un fel de ldquocertificat de bună purtarerdquo sau mai bine spus un bdquopaşaport de intrare icircn curtea consumatoruluirdquoUn consumator se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci cacircnd cumpără un produs agroalimentar Icircn acest nume are mai multă sau mai puţină icircncredere şi icircn funcţie de acest lucru decide ce produs cumpără Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este icircncrederea Ori icircncrederea icircntre oameni a dispărut de ceva vreme iar procesul de recacircştigare a icircncrederii icircntre agricultori şi consumatori necesită timp Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor cacircştiga doar agricultorii care vor avea răbdare icircn fidelizarea unei clientele proprii pe durata vieţii active a aces-tora De la o gacircndire pe termen scurt ţăranii trebuie să treacă la o gacircndire pe termen lung dacă vor să trăiască mai bine Din punct de vedere al veniturilor suplimentare putem vorbi de veni-turi rezultate din subvenţii APIA (Certificarea produselor agroali-mentare ca produse ecologiceEx393 euro ha pomiP5M214AgromediuAPIA-RO) şi din venituri provenite din diferenţa de preţ dintre preţul convenţional şi cel ecologic) Pe lacircngă produsele agroalimentare procedura permite şi certificarea produselor silvice ca produse ecologice (certificarea alimentară ecologică a fructelor din pădure certificarea ecologică a lemnului)

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 44: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

44

1032 Ferma biodinamicăNr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Certificarea biodinamică a produselor agricole şi agroalimen-tare pe baza unui caiet de sarcini recunoscuut la nivel european (DEMETER)

2 Parametrii Sistemul de agricultură biodinamică se bazează pe filosofia Antroposofiei creată icircn 1924 de către Rudolf Steiner şi are la baza studiul interpretarea şi aplicarea influentei lunii asupra proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor

Principiile tehnologiei icircn agricultură biodinamică

Lucrările solului Sisteme minime de lucrare a solului

IrigaţiaApa dinamizată prin diferite tehnici şi substanţe dinam-izante

Semănatul Are la baza Calendarul de semănat a lui Maria Thun

Fertilizanţii Pe bază de compost obţinut prin fermentarea aerobă şi anaeroba a materiilor organice din fermă respectiv pe utilizarea de icircngrăşăminte verzi

Lucrările de icircntreţinere dependente de ciclul lunarTratamentele fitosanitare introducere de insecte auxiliare utile benzi florale perdele de protecţie preparate pe bază de plante etcRotaţia culturilor Asolamente de 4-6 ani pe familii de plante icircn funcţie de consumul de elemente nutritive rezistenta la boli şi dăunători adacircncimea rădăcinilor tipul de sol etcRecoltatul icircn funcţie de poziţia lunii ascendente sau descendenteStocarea recoltei

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 45: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

45

1033 Ferma energeticăNr crt Parametri Detalii1 Biomasă silvică

şi agricolăSalcacircm plop sălcie mesteacăn dejecţii animale porumb sfeclă rapiţă canolina alge coji de nucă şi alune etc

2 Energie solară Amplasarea panourilor- pe casa- pe construcţii agrozootehnice- icircn cacircmp deschis pe schelet metalicTip de energie- Energie fototermică- Energie fotovoltaicăCalcul energetic- icircn funcţie de latitudine- icircn funcţie de longitudine- icircn funcţie de panta acoperişului sau terenului- icircn funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile)

3 Energie eoliană Amplasarea turbineiturbinelor- pe construcţii (pentru investiţii pacircnă la 1 KWh)- pe teren (pentru investiţii de peste 1 kWh)Tip de turbine- cu ax vertical- cu ax orizontalCalcul energetic- icircn funcţie de viteza vacircntului- icircn funcţie de constanta vacircntului

4 Energie hidro Amplasarea turbinei- direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cur-sului de apă- icircn lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă

5 Energie geotermală

- Sisteme de puţuri verticale- Sisteme de tubulatura orizontală

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 46: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

46

1034 Servicii de polenizareNr crt

Parametrii Detalii

1 Obiectiv Creşterea producţiei agricole prin realizarea coresepunzatoare a funcţiei de polenizare prin intermediul plantaţiilor energetice adia-cente fermeiAceastă funcţie are la bază oferirea unei baze melifere pentru api-cultorii din proximitate asociată cu oferirea de servicii de poleni-zare pentru fermă şi vecinătăţiProducţia de miere de albine rezulta că şi activitate complementară producţiei de bază

2 Activităţi 21 Plantaţii energetice (Salcacircm Evodia Gleditia etc)22 Perdele de protecţie (Salcacircm Evodia Gleditia etc)23 Benzi florale- culturi pomicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi viticole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi legumicole asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi cerealiere asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene- culturi agrosilvice asociate cu benzi florale din specii anuale sau perene24 Culturi floricole asociate Ferme legumicolefloricole (cultura de tomate asociată cu cultura de crăiţe)

3 Venituri 31 PolenizarePrezenţa unui număr adecvat de familii de albine icircntr-o fermă vegetală (cultura mare sau horticola) duce la creşterea producţiei icircn medie cu 10 datorită realizării corespunzătoare a activităţii de polenizare32 Icircnchiriere de teren pentru amplasarea albinelor33 Producţia de produse apicole

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 47: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

47

1035 Ferma recreaţionaladivertismentNr crt Parametri Detalii1 Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi

coroborat cu aducerea unui venit suplimentar mai uşor de obţinut De regula această activitate este legată de- activitatea fermei agropedagogice- de activitatea fermei agroturistice- de activitatea fermei energetice

2 Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de biomasă silvică (plantaţii energetice perdele de protecţie păduri etc) Chiar dacă nu va exista o remu-nerare efectivă a statului pentru această funcţie ţăranul poate să aducă venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii icircn mod direct sau indirectTip de investiţie- Plantaţie energetică (Salcie Plop Meseacan Salcacircm )- Pădure silvică- Perdele de protecţie- Benzi florale- Baltă- Lac- Heleşteu- Labirint istoric (cultura de porumb stuf etc)- Ateliere de pictură- Ateliere de sculpturăTip de activităţi- Vacircnătoare- Pescuit- Plimbare- Jocuri pentru copii- Pictură- Sculptură- Artizanat

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 48: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

48

1036 Servicii de agromediuNr crt

Parametri Detalii

1 M ă s u r i gromediuAPIA (RO)

-P1M 214Pajişti cu icircnaltă valoare naturală -124 euroha- P2M 214Practici agricole tradiţionale - 58 euroha- P3M 214 Pajişti importante pentru păsări Crex crex Lanius minor Falco vespertinus- P4M 214 Culturi verzi -130 euroha- P5M 214 Agricultura ecologicăex 393 euroha Pomi 155 euroha culturi furajere-P6M214Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp) -270 euroha- P7M214 Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gacircsca cu gacirct roşu (Branta ruficollis) (171 euroha)

2 APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150 euroha

3 APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii icircn ferme pomicole prin instalarea de căsuţe pentru păsări -175 euroha

4 Măsuri icircn alte ţări UE

- utilizarea de sisteme zoopomicole zooviticole zoolegumicole

- utilizarea de sisteme de cultură agrosilvice sau zoosilvice

- utilizarea de păşuni permanente utilizarea de populaţii locale

- utilizarea de soiuri şi rase rare

- parcele menţinute icircn ogor negru

- parcele nelucrate (pacircrloaga)

- tehnici economice de irigaţie

- uscarea naturală a furajelor

- confortul animal

- efectuarea arăturii pe curbe de nivel

- sisteme de producţie icircn aer liber sisteme de cultură durabile mărimea parcelei dependenţa energetică a fermei sisteme de lucrări minime suprafeţe de compensaţie ecologică menţinerea icircn cultura de terenuri icircn zone supuse ldquoexodului ruralrdquo rotaţia culturilor

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 49: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

49

1037 Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (ldquoicircn vivordquo)Nr crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenta la nivelul unei ferme agricole prin adăpostirea icircntreţinerea şi icircnmulţirea acestei bogaţii ce ne-a mai rămas pentru a răspunde provocărilor actualeSchimbările climatice majore alături de practicile agronomice necorespunzătoare afectează drastic agrobiodiversitatea

2 Activităţi - Inventar şi creştere de rase rustice animale rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale viticole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale floricole rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de specii cerealiere rezis-tente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi plantare de populaţii locale de plante medicinale rez-istente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii locale de arbori arbuşti plante din flora sălbatică rezistente la boli dăunători şi alţi factori de stres- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole-- Inventar şi icircntreţinere de populaţii de fauna utilă pentru fermele agricole

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 50: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

50

1038 Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv O altă provocare pentru ţăranul european este de a se transforma icircn ldquogestionar de peisajrdquo prin gestiunea elementelor peisagere (land-shaft) ale infrastructurii ecologiceUnul din obiectivele reformei PAC (2014-2021) este condiţionarea primirii platilor directe de condiţionarea respectării a unui procent de minim 7 din SAU a fiecărei ferme că şi suprafaţa afectată infrastructurii ecologicePentru creşterea valorii adăugate a parcelelor pe care se regăsesc ele-mente de infrastructură ecologică ţăranii certifică aceste suprafeţe icircn agricultură ecologică şi crează culoare (cărări) pentru accesul turiştilor

2 Infrastructura ecologică

Infrastructura ecologică se referă la acele suprafeţe ale peisajului unei ferme care sunt indirect productive- Taluzuri- Drumuri icircnierbate- Luciu de apă- Perdele de protecţie cu specii silvice- Zone icircnierbate cu rol tampon icircntre parcelele aceleaşi ferme sau icircntre parcele din ferme vecine- Benzi florale- Intervale icircnierbate- Ziduri de sprijin din piatră- Arbori izolaţi- Arbuşti izolaţi- Specii rare şi pe cale de dispariţie- Paraie- Locuri de adăpat- Locuri de hrănire pentru fauna sălbatică

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 51: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

51

104 Funcţii orizontale

1041 ContabilitateNr crt Parametri Detalii1 Anumite activităţi orizontale din fermă sunt realizate prin external-

izarea serviciilor icircn exteriorul fermei (ex contabilitatea)

Astfel se creează un dezechilibru financiar la două niveluri

- pe de o parte sume importante de bani ies din fermă icircn exterior- pe de altă parte ferma nu deţine controlul permanent al direcţiilor financiare ale fermei neavacircnd implicat un membru al familiei icircn monitorizarea bugetul de venituri şi cheltuieli

2 Obiectiv Crearea unui echilibru financiar stabil la nivelul fermei prin pre-luarea responsabilităţii contabile de regulă de către soţia agricul-torului

3 Activităţi 31 Gestiunea contabilităţii fermei proprii32 Gestiunea contabilităţii unui grup de ferme limitrofe sau sec-toriale

4 Avantaje 41Controlul adecvat al direcţiilor financiare ale fermei42 Economie de timp43 Economie financiară44 O mai buna organizare a diferitelor activităţi specifice soţiei agricultorului icircn ferma45Eliminarea navetei soţiei agricultorului pentru locuri de muncă situate icircn exteriorul fermei46 Activitatea este specifică femeii care este mai aplecată icircnspre cifre icircn timp ce bărbatul evita de regula această sarcină47 Activitatea este specifică femeii datorită uşurinţei fizice

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom

Page 52: Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (F.N.A.E ...fnae2000.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/ecoaliment1.pdf · bine fermentat, de la oi ... unui consumator care n-a

52

1042 Gestiune dosare APIA-APDRP

N r crt

Parametri Detalii

1 Obiectiv Icircn contextul birocratic actual icircn care o mare parte din veniturile fermei provin din fonduri europene (subvenţii APIA şi investiţii APDRP) este esenţială implicarea familiei agricultorului prin soţia acestuia icircn gestiunea acestor activităţiCelebra zicala ldquocacircte zile pe tractor şi cacircte icircn birourdquo evoluează din ce icircn ce mai mult icircnspre munca de birou

2 Activităţi - Icircntocmire cereri de subvenţii APIA- Menţinerea legăturii periodice cu reprezentanţii APIA- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APIA- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APIA- Participare la sesiuni de formare pentru icircntocmirea documentaţiilor referitoare la depunerea de cereri de finanţare APDRP- Icircntocmirea de cereri de finanţare APDRP- Monitorizarea legăturilor cu consultanţii şi proiectanţii pentru cererile de finanţare APDRP- Icircntocmirea şi depunerea cererilor de plată APDRP- Monitorizarea vizitelor icircn teren a APDRP- Participare la sesiuni de informare privin noi măsuri APDRP- Monitorizarea fiselor măsurilor APDRP- Menţinerea unei legături periodice cu bancă pentru cofinanţarea măsurilor din APDRP

Sursa ENCEPHALARTOS

RedacțiaCluj-Napoca Str Uzinei Electrice Nr 5Telefonfax 0364 109 343Email fnae_ecoyahoocomRedactor şef - Fiţiu AvramRedactor - Andreea PopAdresa e-mail - fnae_ecoyahoocom