Upload
ralucag11
View
236
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/28/2019 Femeia Mass-media Teorie
1/2
In prefata volumului colectiv Reconstructia teoriei politice. Eseuri feministe aparut de curind la
Editura Polirom, coordonatoarele, Mary Lyndon Shanley si Uma Narayan, saluta aceasta traducere,
exprimindu-si speranta de a ajunge sa citeasca studii romanesti in domeniu.
Astfel de studii coexista insa la noi cu o rezistenta de ambe sexe la feminism(e), venita dintr-o dorinta
de abstragere ideologica, generata de prea marea stabilitate a unor prejudecati. In acelasi timp,
multe persoane pot discuta pertinent si fara partis-pris chestiuni care tin de problematica feminista,
cu conditia implicita de a nu auzi conceptul in sine. Acesta ne-a intrat in subconstient conotat negativ
si este in continuare respins ca un import preluat din snobism si neadaptat la situatia autohtona. Pe
de alta parte, constatarea, des intilnita in analize, a acestei stari de fapt plaseaza chestiunea pe un
teren ambiguu, pierdut intre dorinta de a lasa lucrurile sa se intimple, adica sa progreseze pur si
simplu, si idealismul de a le impinge inainte prin influenta concertata a elitelor intelectuale. Dincolo
de aceasta, stiind ca agresivitatea epocii militante a feminismului este unul dintre motivele principale
ale respingerii sale de acum, cei care teoretizeaza feminismul la noi pierd paradoxal, dar asumat, din
vizibilitatea pe care ar avea-o luarile de pozitie transante.
Si totusi, starea de fapt de care vorbeam mai sus se prezinta destul de nuantat. Daca, pe de o parte,
s-au tradus si se cunosc destul de amalgamat scrierile principale in domeniul studiilor de gen, pe de
alta parte, mass-media, prin natura sa permeabila in mod nediscriminant la influente, a ajuns deja
intr-un stadiu pe care l-am putea numi postfeminist. Cultura populara/de masa se dovedeste in
unele privinte mai emancipata decit nivelul comunitar si cel teoretic. O serie de studii cu tenta
feminista, care iau in discutie imaginea corporalitatii si reprezentarea feminitatii in reviste, reclame,
filme sau videoclipuri, evidentiaza faptul ca femeile din Romania de azi au acces la multiple modele si
optiuni identitare, majoritatea promovate prin mecanismele consumeriste ale culturii populare/de
masa.
Cercetind mass-media la noi si aiurea, se poate spune ca toate cuceririle feminismului nu le-au dat
voie femeilor sa se relaxeze, ci doar le-au sporit motivatia de a iesi in evidenta. Desi Pamela Anderson
este privita cu nostalgie doar ca un fembot (=robot feminin) dintr-o zona crepusculara, cautarea
continua a frumusetii prin experimente cu propriul corp se perpetueaza, coexistind cu moda
reintoarcerii la feminitatea traditionala a proportiilor accentuate. Ambele variante se asaza
confortabil intre oglinzile paralele ale idealului feminim. Femeile pe post de action-hero (ca in Tigru si
dragon ori in jocul de computer Tomb Raider cu Lara Croft, devenit film) au intrat in imaginarul
popular de ultima ora, deoarece extremismul acestei reprezentari pare necesar pentru a
reconfigura ideea de feminitate. In termenii respectivi, femeia pare a avea nevoie de la fel de multa
tarie si curaj atit in sfera privata, cit si in cea publica (spatiul casnic nemaifiind predeterminat
oricum), pentru ca are nevoie de superputere spre a avea un rol de conducere, dar si spre a cadea cu
succes in bratele celui ales, asa cum face Helen Hunt in Ce-si doresc femeile?.
Cum s-a ajuns la acest protagonism? Faza intens militanta pare ca si-a atins principalele scopuri:
accesul la educatie, la profesiile dominate de barbati, crescind totodata numarul femeilor care
reusesc sa combine viata publica si cea de familie. In acelasi timp, este vie insatisfactia multor
persoane fata de efectul progreselor feministe, avind in vedere dificultatea impletirii vietii de familie
cu slujba, asa-numita epidemie de infertilitate printre femeile de cariera, senzatia de vina a
mamelor care muncesc si grijile lor zilnice toxice, ca si presupusa criza familiala a celor care si -aufavorizat profesia. Implicatia acestei ultime idei este aceea ca, in ciuda progresului in sfera publica,
7/28/2019 Femeia Mass-media Teorie
2/2
succesul in sfera privata inca reprezinta o prioritate in viata femeilor. Totodata, s-a creat impresia ca
emanciparea femeilor reprezinta sursa si nu solutia problemelor din existenta femeilor. Cert este ca
validarea progresului feminin descrie diversele pozitii de putere atinse, dar exploreaza in acelasi timp
costurile acestui progres.
Revenind la teoretic, Editura Univers a deschis o colectie de studii de gen, fiind acum urmata de
Polirom cu Feminism si filozofie de Moira Gatens si antologia mentionata anterior, Reconstructia
teoriei politice. Eseuri feministe. Rindurile urmatoare se vor referi la aceasta din urma, care continua
programatic alte culegeri importante, dar necunoscute la noi (cum ar fi Feminist Interpretations and
Political Theory, editata de aceleasi Mary Lyndon Shanley si Carole Pateman, aparuta in 1991). In
ciuda acestui fapt, un numitor comun formal al articolelor este ca toate trec in revista ce s-a scris
inaintea lor pe temele tratate. Cel mai important lucru, insa, este faptul ca discutia se situeaza
exclusiv pe terenul eticii politice si al juridicului, ceea ce permite o mai buna intelegere a
preocuparilor feminismului de azi.
Reconstructia teoriei politice releva interesul autoarelor pentru politici comunitare, teorie politica si
ajustarea domeniului legal la revendicarile actuale ale femeilor. Avindu-l pe Jrgen Habermas ca
referinta in subsidiar, autoarele analizeaza modul in care notiunea de cetatenie a fost traditional
asociata in sfera publica numai cu barbatii. In functie de drepturile pozitive sau negative conferite
cetateniei, se definesc astazi valoarea nominala si valoarea instrumentala a indivizilor prin contributia
lor sociala, dupa cum precizeaza Uma Narayan. Prin urmare, activitatea politica are un sens mai larg
si nu este perceputa numai ca dialog intre membrii egali ai unei comunitati participative. Din acest
punct de vedere, se discuta aproprierea politica a copiilor. Referindu-se la indoctrinarea tinerilor in
sistemele totalitare, Hannah Arendt, citata aici, este prima care a luat pozitie fata de politizarea
copiilor, care prin definitie apartin sferei private. Dar, nuanteaza Jean Bethke Elsthain, niciodata
copiii nu sint la adapost de politica, trebuind sa-si duca la un moment dat povara relationarilor,
fiindca, dupa cum afirma Robert Cole, fiecare copil poarta in sine o varianta de valori nationaliste pe
care le foloseste pentru a-si modela existenta. Hannah Arendt este mentionata si in articolul privind
viata politica a sentimentelor, mai ales a celui de compasiune. Arendt exludea compasiunea dintre
sentimentele care-si gasesc locul in sfera publica, considerind ca este o stare prin definitie
nonpolitica, de care se poate abuza cind este speculata pe post de capital electoral. Insa Elizabeth
Spelman conduce discutia in cimpul dreptului la asistenta sociala (welfare rights, sintagma tradusa ca
drepturi asistentiale), analizind cum, in virtutea acestui sentiment, se iau masuri publice pentru a
imbunatati viata dezmostenitilor soartei.
Prin abordare, metoda interdisciplinara si accent pe concretetea reformelor juridice, ambele volume
de la Editura Polirom pot avea un impact creativ mai mare decit teoria poststructuralista sofisticata
nuantata de Judith Butler in Feminismul un mar al discordiei. Pe acest principiu, studiile sociologice
si politice dedicate pozitiei principiului feminin in sfera publica si privata din Romania nu au decit de
cistigat.