6
Alina Hurubean este lector universitar doctor la Facultatea de $tiinle Politice pi Administrative, Universitatea,,petre Andrei', din Iaqi. Are ca principale domenii de interes: cercetarea calitativd in gtiinlele sociale; modemitate politic6 rom6neascd; gender studies; leadership; coaching. A publicat articole gi studii in reviste qi vo- lume colective. A coordonat volumul: Statutul Femeii tn Romdnia comunistd. Politici publice Si viald privatd, Editura Institutul European (201 5). Alina Hurubean (coord.) Feminin-Masculin. povestiri de carierd_viald O 2016 Institutul European Iagi, pentru prezenta edifie INSTITUTUL EUROPEAN Iapi, str. Grigore Ghica Vod6 nr. 13, O. p. 1, C.p. l6l [email protected]. ; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei Feminin - Masculin: povestiri de carieri-viald I Alina Hurubean (coord.). - Iaqi : Institutul European,2016 Con(ine bibliografie tsBN 978-606 -24-0 I s 1 -1 I. Hurubean, Alina (coord.) 159.923.2 Reproducerea (pa4iald sau totald) a prezentei cil4i, ffurd acordul Editurii, constituie infracfiune qi se pedepseqte in conformitate cu Legeanr.811996. Printed in ROMANIA ALINA HURUBEAN (coord.) Feminin-Masculin Povestiri de carierl-viat5 INSTITUTUL EUROPEAN 20t6

Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata...redescoperind istoria, psihologia, sociologia.,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi

  • Upload
    others

  • View
    49

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata...redescoperind istoria, psihologia, sociologia.,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi

Alina Hurubean este lector universitar doctor la Facultatea de$tiinle Politice pi Administrative, Universitatea,,petre Andrei', dinIaqi. Are ca principale domenii de interes: cercetarea calitativd ingtiinlele sociale; modemitate politic6 rom6neascd; gender studies;leadership; coaching. A publicat articole gi studii in reviste qi vo-lume colective. A coordonat volumul: Statutul Femeii tn Romdniacomunistd. Politici publice Si viald privatd, Editura InstitutulEuropean (201 5).

Alina Hurubean (coord.) Feminin-Masculin. povestiri de carierd_viald

O 2016 Institutul European Iagi, pentru prezenta edifie

INSTITUTUL EUROPEANIapi, str. Grigore Ghica Vod6 nr. 13, O. p. 1, C.p. [email protected]. ; www.euroinst.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiFeminin - Masculin: povestiri de carieri-viald I Alina

Hurubean (coord.). - Iaqi : Institutul European,2016Con(ine bibliografietsBN 978-606 -24-0 I s 1 -1

I. Hurubean, Alina (coord.)

159.923.2

Reproducerea (pa4iald sau totald) a prezentei cil4i, ffurd acordulEditurii, constituie infracfiune qi se pedepseqte in conformitate cuLegeanr.811996.

Printed in ROMANIA

ALINA HURUBEAN(coord.)

Feminin-MasculinPovestiri de carierl-viat5

INSTITUTUL EUROPEAN20t6

Page 2: Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata...redescoperind istoria, psihologia, sociologia.,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi

Cuvinte-cheie: povestirea vieyii; (in)egalitate de gen; sfera vieliipublice-sfera vielii private; muncd productivd-muncd de ingrijire; gender studies.

Cuprins

lntroducere / 9

Cum si te sim(i discriminat cflnd ntr cuno$ticuventul? (Lavinia BETEA) / 33

t)itflndu-mI inapoi ffirI minie (Reghina DASCAL) / 59

Un agent al schimblrii (Harriet SILIUS) / 7 9

Angajament feminist qi competente romasculine"prin prisma unui parcurs atipic (f acquelineilETNEN) / 103

Un exercifiu subiectiv: reflec{ii, amintiri 9i confesiunidin perspectiva genului (Maria Nicoleta TURLIUC) I l2lFata de duminic[ (Cristina NEAMTU) I LSa.

Despre ,,celelalte" inegalitafi de gen ale lumiipatriarhale (Andrei TARANU) / 173

Cum am devenit ceea ce sunt. O analizil ideologicia biografiei (Daniel $ANDRU) / 183

Reflecfiiin oglindfl (Dana BADULESCU) / 205

De la patriarhat tradifional la feminism - despretriirea diferenfelor de gen qi construcfia adentiti{ii(Diana NEAGA) / 225

Page 3: Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata...redescoperind istoria, psihologia, sociologia.,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi

Epoca de aur (Valentin Quintus NICOLESCU) I 249

O fetifn in palton verde... in ciutarea dreptl,tii(Cristina RADOI) / 265

Aspecte ale construcfiei identitnfii in formare dinperspectiva studiilor de gen (Elena VELESCU) / 299

Scurt demers autobiografic ,rll zi', (Tu-dorPTTULAC) / 313

Dincolo de mit. O experienfi masculini de lasfirqit de mileniu (Arnaldo SPALLACCI) 1337

Tranzifii sociale qi personale: de la roluri de genpredeterminate la femeia subiect (AlinaHURUBEAN) I 349

O interfaf[ a lecturii / 379

Referinle bibliografice I 429

Date despre autori I 437

l.-iala lnsdsi este cea mai bund poveste.Hans Christian Andersen

Page 4: Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata...redescoperind istoria, psihologia, sociologia.,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi

Cum sI te sim{i discriminat c6nd nucunoqti cuvf,ntul?

Lavinia BETEA

Aqa cum ni-l ordoneazd memoria. sub pecetea

cadrelor ei sociale, drumul fiecdruia este brizdat de rds-

cruci. Oameni sau intdmpl[ri ii schimbd cursul, impri-m6ndu-i, uneori, albie noud intr-o direclie nebdnuit[.Aceste epifanii, cum le numeqte James Joyce, suntamintirile care individualizeazd viala, conferindu-i uni-citate qi irepetabilitate.

Toate acestea le-am aflattdrzit, aq spune intr-oa doua via!6. C[ci pentru genera]ia mea, prdbugirea re-gimului comunist de la finele anului 1989 a fost bornaaltui inceput. Ca qi ceilalli profesionigti in disciplinelesocio-umane, am trSit atunci o norocoasi schimbareredescoperind istoria, psihologia, sociologia.

,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate

fi astfel o probd valid5 din fluviul ,,marii istorii" din cea

de-a doua jumdtate a secolului XX in Europa de Est.

Din creuzetul amintirilor primare

intre testele proiective de personalitate figu-reazd qi analiza primelor amintiri. Secvenlele qi perso-najele lor nu se intipdresc intdmpldtor in.memorie.Pistrate in strdfundurile minfii, aTimenteazd ca nigte

1-'

Page 5: Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata...redescoperind istoria, psihologia, sociologia.,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi

LAVINIABETEA

izvoare ad6nci configuralia unor tr6slturi fundamen-tale de personalitate.

La trei-patru ani, cAnd procesele gdndirii qiimaginaliei sunt inseparabile, eu ,,vdzusem,, un inger.Pentru fetila ce se uita la cer culcatd,in iarb1, cu per-ceplia propriei fiinle tulburatd de ,,c5derea" in hiul bol-tei senine, nu era greu si inchipuie din miqcdtoarele con-tururi ale norilor albi, un inger inaripat. $i deloc nefirescca peste acea l7uzie a percepliei viz;uale sd suprapunldetalii concrete dintr-o picturd: un inger cdlduzind uncopil in trecerea lui peste-o punte.

,,Ardtarea", cu a cdrei relatare mi-am incdntatbunica, s-a imprimat in inconqtient ca o efigie. ingerulpe care-l implorasem in rugdciunea fiecdrei seri, mi searltase. MI va pdzi toatd viala dar se va ardta numai lacapitul punlilor de netrecut fdrd sprijinul aripei sale.

Acea imagine amintit6-inchipuitd a funclionatca un cadru mental de sustinere a eforturilor. i, rrro-mentele de cea mai adAnci disperare dintr-o societatecare nu admitea intruziunea depresiilor, angoaselor, alie-nirilor qi frustrlrilor, i-am simlit aripa protectoare ca oresursf, de rezervd, neinventariatd de congtient...

AltI amintire primari e o carte.O carte frrd cuvinte, pentru preqcolari. Cu prinfi,

prinfese, balauri qi castele desenate intr-o succesiuneal cliei sens ar fi trebuit decodat de-un pdrinte. pe pa-gina stdng[ din mijlocul ei, un prin] b6lai ingenun-chease in fala domnilei din pagina aldturatd,. M6inilelor se uneau sub corola unei flori. Petalele de mdtase roqie!6gneau prinse-ntr-un arc de hdrtia ceratd. inflorea, ne-maivdzut, floarea aceea cdnd deschideai carteat

Ceva mai plin de frumusefe, sensuri qi dorinlenu aflasem in cercul orizontului natal. in casa copillriei

34

Cum sd te simli discriminat cdnd nu cuno$ti cuvdntul?

mele nu erau nici flori, nici cdr,ti, nici declaralii de dra-goste. $i mi-am dorit atunci, cu ardoare, s[ ajung instrlindtatea indeplrtatd de unde venise obiectul acelarniraculos.

Au fost momentele de decalibrare a unei reali-t[!i insuqite gi integratoare prin procesele invdlirii so-

ciale. Am trditprima copilSrie gi preadolescen{a intr-ocomunitate de nici o sut6 de gospod[rii din MunliiApuseni. O aqezare mirificl cu oameni ce stdpAneau

cai, vite, livezi de meri qi peri, fdnele qi pSduri. Un sat ca

acesta nu putea fi colectivizat, dar nici inclus in pro-gramul de electrificare. O enclavl de cutume qi tradiliiseculare perturbate simbolic de instituliile regimuluicomunist. Istoria sa - integrat[ in protestele qi rizvrdti-rile sociale transilvlnene qi inc6, in plus, sf,ricia exem-plar[ in ilustrarea galeriei marxiste a luptei exploata-

lilor contra exploatatorilor - l-a scutit de malaxorul mi-mirii ,,luptei de clasi". Astfel c5 in sate ca acestea,

vechiul mod de via!6 qi-a retras incet qi inlelept matcain fala avantajelor modernitIlii: locuri de muncd sta-

bile in noile antreprize de exploatdri forestiere gi mi-niere, exod urban prin califi.carea in sectorul indus-trial, qcolarizare graluitdpentru copii qi tineri.

Generaliile mature qi vdrstnice lineau cadentarAnduielilor vechi. Se-ngrijeau de mullimea de animaledin grajdurile mai mari dec6t casa. Fabricatprimdvara,in cazanul de arami care ,,ardea" pentru tot satul, fie-care familie, cdteva sute de litri de {uicd. ,,Vinarsul in-tors" de prune gi cireqe - alcool cu tdrie de 40-60 de

grade - se pdstreazd qi-acum ca un ,,brand" al linutului.CurSlau p[qunile, arau qi insdmAnlau holdele ingustegi insorite cu cartofi, dovleci ;i porumb. Coseau, vara,

35

Page 6: Feminin - Masculin povestiri de cariera-viata - Masculin povestiri de cariera-viata...redescoperind istoria, psihologia, sociologia.,,Mica istorie" a poveqtii mele de viali poate fi

LAVINIA BETEA

fdnetele, uscau qi clSdeau {hnul in clbi fuguiate. Toamnaculegeau livezile de pruni gi meri. Apoi, birbalii inh[-mau caii la c5rulele incSrcate, pdn6 sub bolta covilti-rului, cu butoiaqe cu ,,vinars", vase din lemn cu magiunde prune gi saci cu mere. Doi-trei vecini sau cuscri igipldnuiau, in tovdrdqie, clldtoriile in satele ,,puStei,, *marea qi roditoare C6mpie de Vest. Schimbau inclrc6-tura, dup[ cutumele trocului ancestral, pe gr6u $i po-rumb. Toamna bdrbalilor se scurgea in patru-cinci ase-menea drumuri.

intr-o asemenea comunitate, femeile nu se pu-teau plAnge de discriminare. N-aveau cum qi pentruc5, in vocabularul pasiv qi activ al romAnilor, termenulnu exista. De la Adam qi Eva incoace, se spunea, erautreburi anume blrbdteqti qi munci femeiegti. Asta doarpentru cI aqa ldsase Dumnezeu. Iar cu el nu te polipune. Aqa ziceat qi femeile,qi birbalii. Spre deosebireinsd de alte regiuni ale lirii, unde doar bdrbalii se che-mau a fi ,,oameni", in Apuseni sensul cuv0ntului ii in-cludea, depotrivS, qi pe bdrbafi gi pe femei. De altfel,cu exceptia cositului qi drumurilor ,,latard,,, nevesteleigi insoleau sau inlocuiau so{ii in treburile gospodlriei.In ierarhia acestor munci, n-aveau statut inferior. Dim-potrivS, aq zice! PAinea qi hrana, de fiecare zi, o pregd-teau ele. Tot ele torceau, teseau, impleteau qi coseau hai-nele, aqtemufurile gi decoraliunile casei. Iama, cu lampade petrol stinsd dupd ce adormeau toli ai casei, iqi tr[-geau scaunul la fereastrd qi sub lumina lunii, proiec-tat6 pe omdtul de-afard, iqi isprdveau caierul de tors.

B6utura qi tutunul le erau ins6 interzise. La bi-trAnele doar, puteau exersa aceste pllceri cu motivalia,,ca sd mai uite de dureri". Alcoolul era distraclie bdrbd-

36

Cum sd te simli discriminat cdnd nu cunoqti cuvdntul?

teascS, insi at6t ,,cAt s6-!i po{i duce capul"' Dar ,,cumdevine" si nu-{i placi bdutura?, dup6 cum exprimaplastic Morometele lui Marin Preda viciul general al

comunitililor rurale.in ciclurile muncilor anului, vdrstate de lungi pos-

turi religioase gi scurte petreceri, se inlelege cd practici

ale noului regim precum brigdzile de rlspdndire a cuno$-

tin{elor qtiinlifice, caravanele cinematografice qi, mai

ales, radio-ul, au fost primite cu pl5cut[ curiozitate.

Personalitatea voca{ionalil filril poten{ial de

expresie

Din chiar momentul inv6!5rii cititului, viala mea

s-a dedublat. O parte din mine tinea cadenla genera-

[iei. Dimineala la qcoalS, apoi in fluxul indatoririlor de

copil: pdqunatul vitelor qi ajutorul la treburile gospod[-

reqti. Cealaltdparle, evada, nevilzl:f-, din raiul satului natal.

Ca to{i copiii de la qase ani in sus, purtam grija

vacilor la pdscut. Exersam devreme simlul datoriei qi

re sponsabili td,lii fald de familie ca pdzitori ai blAndelor

animale qi stipAni ai poienilor, mirigtilor gi fAnelelor dinproprietatea familiei. Ceilalli se bucurau de invecinarein locurilor de piqunat, intovdrdqindu-se in jocuri qi po-

veqti. Mie-mi linea cartea tovirSqie. Cu foamea de ne-

potolit a viermilor de m[tase care m6ncaserl frunzeleduzilor satului, crescu{i obligatoriu in gcoald, devoram

paginile c6(i1or din biblioteca s5teasc6. Toate genurile

epice qi lirice, cdrli de dragoste, istorice qi de aventurd,

lucrdri din toate epocile qi curentele literare, dar mai ales

literatura sovieticd, abundentd in epocd. Zfua qi cartea.

Personaje, aspiralii qi scenarii diverse imi aglomerau

universul interior de copil. Dependentd de lectur[, imi

-1 I