Fenomenologia Si Arhitectura

anul III / ALO 2007-08 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


Critica modernit ii: Modernitatea descris ca “pierdere a lui ACAS ” (homelessness) Principii care guverneaz modernizarea – ra ionalitate, anonimitate, abstractizare crescând a rela iilor sociale în contextul dezvolt rii tehnologice a produc iei si al organiz rii birocratice a vie ii sociale; Lipsa de raportare la sistemul de valori traditionale (pe care modernitatea o face posibil ) este receptat ca eliberare numai de c tre unii, c ci ea înseamn i lips de certitudini si de sens; Martin Heidegger: Principala tr s tura a locuirii (wohnen, dwelling) este aceea de a proteja, a ocroti si de a permite ca lucrurile s existe în esen . A construi (bauen) înseamn a face loc din spa iul nediferen iat; natura lui a construi este de a permite locuirea.

Toate acestea par a se adresa arhitectului. Ce poate el face?


Trei categorii de arhitec i:

-Teoreticieni ai arhitecturii care discut textele fenomenologilor i propun o gril de în elegere specific arhitecturii Christian Norberg-Schulz Peter Zumthor Juhani Pallasmaa

-Arhitec i care creaz sub influen a textelor fenomenologice Louis Kahn Peter Zumthor Steven Holl

-Arhitec i care sunt influen a i de spiritul vremii i produc opere care pot fi interpretate fenomenologic, dar f r a face apel la textele întemeietoare Alvar Aalto “Adev rata arhitectur exist numai acolo unde omul st in centru” Sverre Fehn Tadao Ando


CHRISTIAN NORBERG-SCHULZ

Existence, Space and Architecture 1971 Meaning in Western Architecture 1974 Kahn, Heidegger, and the Language of Architecture 1979 Genius Loci, Towards a Phenomenology of Architecture 1980 Principles of Modern Architecture 2000 Architecture: Presence, Language 2000

«Termenul „form " sugereaz c imaginea arhitectonic apare ca un contur, o configurare sau un volum concret i apar ine deci categoriei lucrurilor. O form posed o prezen concret i particip la constituirea unui mediu. Am putea spune i c formele

corespund recuceririi arhetipurilor pierdute i men in permanen a în sânul mi c rii i al inova iei. Valoarea unei opere arhitecturale rezid , prin urmare, în capacitatea

sa de a grupa lumea: într-un sens general simbolic, un sens particular local, un sens istoric temporal i mai ales ca ceva, adic ca manifestare formal a unui mod de habitat între p mânt i cer. Opera arhitectural nu exist în vid, ci în sânul unei lumi a lucrurilor i a oamenilor pe care o dezv luie pentru ceea ce este, ajutând, în consecin , omul s o locuiasc într-o manier poetic .»


JUHANI PALLASMAA identitate, intimitate si domiciliu

Vincent van Gogh: camera lui în Arles, 1888.

Marcel Breuer: locul de luat masa din Casa Piscator, Berlin, 1926.

John Wayne i living-room-ul s u


ESEN A LUI ACAS

“ Este evident c acas nu este un obiect, o construc ie, ci o situa ie complex i difuz care integreaz amintiri i imagini, dorin e i temeri, trecutul i prezentul. Acas -ul este i un set de ritualuri, de ritmuri i rutine personale

ale vie ii de zi cu zi. Acas nu poate fi produs dintr-o dat ; el are dimensiunea sa temporal i continuitatea sa i este un produs gradual al adapt rii individului i a familiei la lume”

acas /intimitate – locuin a ca mediator între fiin a noastr social i cea privat vatra i focul – c minul este un simbol burghez, al separ rii focului pentru pl cere de cel pentru prepararea mânc rii, în timp ce soba p streaz conota ii peizane func iile mesei


Fenomenologia arhitecturii se bazeaz mai curând pe verbe decât pe substantive.

LOCUINTA SI INTIMITATEA

Casa este compus de arhitect ca un sistem de ierarhii spa iale i dinamice, structur , lumin , culoare, în timp ce “acas ” este structurat în jurul mai multor puncte focale de manifestare si simbolizare.

PARANTEZA Procesul intentat de dl. Farnsworth lui Mies este câ tigat de arhitect.


PETER ZUMTHOR

“Arhitectura are inutul s u. Are o rela ie fizic special cu via a. Nu m gândesc la ea în primul rând ca un mesaj sau un simbol, ci ca la o anvelopant i un fundal pentru via , care se desf oar în i în jurul ei – un recipient

sensibil pentru ritmul pa ilor pe pardoseal , pentru concentrarea lucrului, pentru lini tea somnului...”

Thinking Architecture, 1999


Ad post pentru ruine romane, Chur, 1986


DESSA Locuinte pentru varstnici, Chur, 1993


Capela Sf. Benedict, Graubünden,1989


Louis Kahn

Salk Institute for Biological Studies (1965)


“All material in nature, the mountains and the streams and the air and we, are made of Light which has been spent, and this crumpled mass called material casts a shadow, and the shadow belongs to Light.”


[Cl dirile lui] “sunt înainte de orice “cl dite”. Elementele lor – mereu elementare, grele, - sunt asamblate în mase portante solemne. Îmbin rile sunt afaceri serioase ca i genunchii acelor “kouroi”, dar au articula iile unor fiin e f r form uman . Corpul lor e platonic, abstract i geometric...înghe at literalmente în acorduri muzicale t cute. Ele modeleaz spa ii cu o lumin ca prima lumin l sat asupra lumii... Sunt t cute... Zumz ie de t cere i de prezen a lui Dumnezeu”

Vincent Scully


Adunarea Na ional a Bangladeshului, Dhaka, 1962-1983


Kimbell Art Museum (1972)



Steven Holl

Pentru Steven Holl fenomenologia este studiul esen elor, iar arhitectura este disciplina capabil de a invoca esen ele în via a noastr de zi cu zi. Ca arhitect care lucreaz cu sim urile, Holl crede c felul în care experiment m arhitectura este vizual, dar este si tactil, olfactiv i conectat cu spa iul i traiectoria corpului în timp.

Prezentarea filmului “The Body in Space”


Muzeul Kiasma, de art contemporan din Helsinki, 1998




Capela Sf. Ignatius, Seattle (1997)




'It is a building that on one hand announces the use of the most advanced technology and on the other hand seemingly celebrates the pleasure of elements such as light and the vast horizon. It is quite rare that we encounter such a comparable mixture; it is characteristic of an artwork in which the use of very reduced elements produces a very complex whole. With Turbulence House, Steven Holl has established a new paradigm for the house of the future'. -Yehuda Safran, Domus 884, September, 2005

Turbulence House, New Mexico, 2005


Sverre Fehn the poetry of the straight line - 1992 The Norwegian Glacier Museum, 1991


Hedmark Cathedral Museum, Hamar, Norway. (1967-79)


Documents

Fenomenologia Si Arhitectura