awniiaa, Aflminmraiiuea l Tipografia:

BKAŞOVU, piaţa mar», Tlrflulfi Imitai Nr. 30.

tnMff năfrancaU hm w primuri. Hamutripit «M* m retrimită.

Birourile ie amciirî;traşovu, plaja^mara, Tlrgulft

tolerate mai primesci ta VlanaA Mont, Hatuenrttm A YogUr (Otto Xaai), B. SchaUk, Aloit Stm tUl, M. Quies, A. Oppelik, J. Detmtbtrg; in (adaptata: A. 7. Qoldberger, Xck- um Btrnat: în Frankfurt: 6. L, Danie; In Hamburg: 1. Stetntr. Preţuia inserţiuimora: o seriă Iţirmond pe o ool6n£ 6 er. si jiw or, timbra pentru o publi- «tfe. Publicări mai deae după

tarif& şi Învoială, jfeoiame pe pagina a m -a o Mrift 10 or. v. a. sen 80 barl.

Nr. 231.

^ 1 . I n T " O " X j T J L T 7 T .

Abonamente pentru Austro-Ungaria.Pe nn ană 12 fl., pe $ése lnni

6 fl., pe trei luni 3 fl. K-rii do Dumineoi 2 fl. pe ana.Fentrn România ţi itriinitate:

Pe on& ana 40 franol, pe ş6ae luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineca 8 franol.

Se prenumără la tóté oficiele poştale din Intra şi din afară

şi la dd. colectori.

Abonamentul! pentrn Brasorna adminiatraţiunn, piaţa mare, Térgulû Inului Nr. 90 etagiulâ 1.: pe una and 10 fl., pe sósé luni 5 II., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu doaulu tn casă : Pe unù ana 12 fl., pe 8 luni 6 (I., pe trei Ioni 3 fl. Una esemplară 5 or. ▼. a. séu 15 bani. Atătă abonamen- i tele oâta şi inserţiunile sunta

a se plăti Înainte.

„Gaseta* eae In fiă-eare4i

Braşovti, Lunï-Marft 19 (31) Octomvre 1893.

Afacerea Pavelu.I.

BraşovQ, 18 Ootomvre v.

„S’a aduau deplină lumină in afacerea Pavelu, şi naţiunea (ma­ghiară) pdte se trâcă peste ea la or­dinea cjilei, cu cea mai mare linişte, ba ou mulţumire, — esclamă guver­namentalului „Pester Lloyd“, vor- tindă despre rescriptulu, ce l’a adre­saţii ministrulu de culte Csaky epis­copului Pavela pe temeiulu arbi- triului primatelui Vaszary.

„Pester Lloydu găsesce, că prin amintitulu rescriptu, ce-lu publicămu mai josu, episcopulu Pavela a fostu pe deplinu rehabilitatu, deorece pe

ia declarării episcopului, precum ţi pe basa representaţiunei primate­lui şi a tuturoru documenteloru ală­turate, ministrulu a constatata, că „este cu deseverşire eschisă tendenţa nepatriotică,“ ce-i seatribue episcopu­lui Pavelu din partea faimosului Pi- tuk Bela.

Nu totu de acesta părere suntu foile , maghiare oposiţionale. „Peşti Naplo“ merge pănă a susţine, că tdtă declaraţia lui Csaky este nu­mai o mistificatiune, că nu-i adevă­rată, că sentinţa absolvătdre a mi­nistrului ar fi resultatulfj părerii pri* matelui, că guvernulu s’a ascunsu numai la spatele lui Vaszary, ca se scape mai uşoru de acesta afacere delicată şi încolo a lucratu de ca- pulu lui etc. Mai departe susţine friia apponyistă, că, deşi episcopulu Pavelu n’a venitu în conflictii cu legile, este mare întrebare, că 6re absolvat’a cumva primatele de sub acusaţiune şi spiritulu administraţiei bisericesc! a lui Pavelu? Căci decă unQ episcopii, c’unu cercu de pu­tere şi o influinţă mare în biserică, este indolenţii faţă cu „ideile naţio­nale“, maghiare, acestu omu nu pdte fi suferiţii şi absolvatu de cătră pu­terea de stătu. Cei dela „Peşti Na-

plo“ nu credu, că Pavelü a docu- mentatu în mesură trebuincidsă „sim- ţulfi seu patrioticii“ şi „spiritulu naţionalii“, nu credu că acesta a putut’o spune primatele; ei recu­noscu, că nici patriotismul lui Pi- tuk nu va puté sS trecă prin proba de focü, dér credü ca prin denunţă­rile lui a făcutu unü serviciu intere* seloru de statű. „Naţiunea“ nu pdte fi sedusă cu apucături rafinate, e de lipsă mai multă lumină şi de aceea „P. Naplo“ cere se se publice din cuvéntu în cuvéntü şi părerea ce şi-a dat’o primatele Vaszary.

Pentru a înţelege ce noimă are cérta dintre guvernü şi oposiţiunea maghiară asupra afacerii Pavelü, trebue se ne revocămii în memoriă vandalismele dela Oradea-mare, agi­taţiunea ce a făcut’o din incidentulü acesta oposiţiunea maghiară în con­tra guvernului, atribuindu*i lui tdtă vina, că prin indolenţa sa faţă cu lucrarea „trădătore de patriă“ a fă­cuţii se se revolte întratâta „simţulii patrioticü“ alü Oradaniloru; trebue se ne aducemü aminte în deosebi de satisfacţia ce a primit’o episco­pulu Pavelü prin enunciaţiunea prea înaltă dela BoroşCi-Şebişii, în care au fostü aspru condamnate escesele „şo­vinismului esageratü“ şi de discu- siunea pătimaşă, ce s’a încinsu în dietă asupra acestei enunciaţiunî.

Guvernulu avea lipsă se se jus­tifice înaintea „opiniunei publice ma­ghiare“ aţîţaţă de pressa oposiţio- nală şi apucătura rafinată a d-lui Csaky constă în aceea, că a sciutu se înduplece pe episcopulu Pavelu a cere dela guvernü „constatarea adeveratei stări de lucruiî faţă cu acusaţiunile lui Pituk“, mai departe a sciutü se înduplece pe primatele Vaszary se primâscă a fi arbitru „imparţialu“ în acesta afacere, ca astfelü „naţiunea“ se potă fi pe de­plinu luminată şi „liniştită“.

Vedemü aşader, că cestiunease

ínvértesce împrejurulu intereseloru de partidă maghiare. Interesulü gu­vernului era de a arăta oposiţiei, că

j íntr’adevérü şovinismulü celorü dela1 Oradea a fostü esageratü şi că elü a fostü în dreptű de a-lu condamna, pe când oposiţia nu este în dreptű de a-i împuta, că ar fi nepăsător« faţă cu interesele maghiarismului.

Ministrulu Csaky declară afa­cerea Pavelu de „încheiată“, ér foile oposiţionale îi réspundü, că nu nu­mai nu este terminată, dór va fi adusă din nou înaintea dietei.

Pănă aici lupta privesce inte­resele speciale „patriotice“ ale par- tidelorü maghiare. Dér lupta, ce s’a încinsfi între Unguri, se tace pe spi­narea intereseloru ndstre de viâţă bisericesc! şi naţionale şi de aici în­colo ne privesce pe noi în cea mai mare mesură.

Dóca organulű guvernului vine şi le impută oposiţionalilorfl ma­ghiari, că suntü nedrepţi, căci nu voiescu se facă destulü lealităţii şi „corectităţii patriotice“ a episcopului dela Oradea-mare, pe care l’au fostü atacatü cu atâta patimă, ci îi tragü şi acuma la índoiélá patriotismulü seu, suspiţionându pe guvernü, care l’a rehabilitatü; decă acelaşi organü lo aduce aminte^ xle datoria, ee ar fi avut’o „din punctü de vedere alü ideei naţionale“, de a se bucura „că o personalitate atátü de influentă şi cu greutate, ca episcopulü greco- catolicü de Oradea-mare nu este ac- cesibilü pentru tendinţele nepatrio- tice“ — acésta este o tactică guver­namentală impusă de interesulü de partidă şi noi amu comite cea mai mare greşâlă, când amu crede, că ea este dictată câtuşi de puţinâ şi de consideraţiuni binevoitóre faţă cu drepturile bisericei române.

Din contră declarările făcute de ministrulu Csaky, în rescriptulü séu cătră episcopulu Pavelü, ne desfă­şură cea mai întristătdrea privelisce

din punctu de velere alQ interese­loru ndstre bisericesc! şi naţionale; ne arată în tdtă mărimea lui peri- cululu, de care este ameninţate ca- racterulu naţionalii alu bisericei ro­mâne unite şi în speciala pericululu, în care se află diecesa română unită de Oradea-mare faţă cu uneltirile de maghiarisare ale celorti dela pu­tere ; ne descopere în fine metoda machiavelistă, ce-o practică guver­nulu, folosindu-se de-o parte de totâ felulu de presiuni şi terorisărî, er de altă parte amăgindu şi ademe- nindu pe cei din capulu diecesei, ca se-i tragă în mrejele sale şi se-i esploateze în favorulu scopuriloru de distrugere şi de desnaţionalisare.

Crisa în AustriavCrisa parlamentară austriacă a ajunsü

în stare fôrte aoută. Contele Taaffe a chiă- matü pe Maiestatea Sa mooarchulU la Viena. Maiestatea Sa a şi plecatö, şi îndată după sosirea sa în Yiena a presidatQ und consiliu de miniştri, oare s’a ţinută Sâm­bătă séra.

Icainte de*a se ţinâ uonsiliulö de mi­niştri, TaaSe a fostü primita în audienţă de cătră Maiestatea Sa. Audienţa a ţinuta o oră întrégâ. După depărtarea lui Taaffe, monarchaiû a primita pe br. ChlumetzJcy, preşedintele parlamentului, care încă s’a în­treţinuta lunga timpü cu Maiestatea Sa.

Pănă ieri situaţia se caractérisa ast« felü : séu se va disolva parlamentulù, séu ca­binetuli î§ï va da dimisia. Se susţine, că contele Taaffe a şi recomandata monar­chului dimiaia oabinetului.

In genere însé se orede, oă resolvarea orisei va dura încă 2—B (Şile. La oonsiliulă de miniştri, oe s’a ţinuta ieri diminâţă, mo« narchula a învitatù şi pe preşedinţii oeloră trei grupări de partide: Plener, Hohenwart şi Jaworski.

In oerourile politioe sunta lăţite svo- nurile cele mai diferite. Aşa se vorbesoe dintr’o parte, oă contele Taaffe face tota posibilula, oa së formeze unü ministeriu

FOILETONUL!? „GAZ TRANS.“

Ultima di în Parisu.In 24 Ootomvre n. Ruşii au părăsita

PerisulQ între manifestaţiunile grandiose ale miilorâ de oetăţenl francesl. Ei au luata treoala din gara de Lyon.

Noi, pe câtâ ni-a permistt spaţiula, imfi adusa cetitorilorO noştri soiri şi in- formaţiunl despre marile serbări, oe-au aran- geata FraDcesii în on6rea 6speţilorâ ruşi laToulon, la ParisO şi în tota looula pe

e aceştia au căloata pămentulâ nobilei Prancie.

In noptea, ce a precedată plec^rei ofi- ţerilorO ruşi, s’a făcuta o iluminaţiă gene­rali a oraşului întregO. Era Luni sera. So­liile nopţii abia salutară, când de>odată

ega Parisula plutesoe într’una ooeana de focO. Ca la o lovitură magică s’aprindâ

)dată tote lampidnele, şi din întunere- wiltl nopţii apară majest6se lampele eleo- trice ou lumina lora orbit6re. In acostă ilu- ninaţiă, mai admirabilă a fosta împrejura­rea, oâ nu numai centrultt, bulevardele şi piaţa Concordiei plutiau în ra^e de lumină,oi ormly- întregii.

Şi în departamentele oele mai mici şi mai sărace luminau rendurl nesfîrşite de lampione, pe când vârfurile caselora stră> luoeau în lumină de minunata foca ben- galica. Iu Parisa nu era n6pte, oi 4iuă. Trecătorula ajungenda pe piaţa Conoordiei, era orbita de lumina, oe se reflecta de­oparte din biserica Madelaine, de altă parte din palatula Bourbon. Casele bulevardelorâ părea, că plutescO în valuri nesfîrşite de flăcări. Dela Madelaine pănă la Bastille se întindea o lumină purpuriă, er oupola ope­rei, ou grupulâ ei „Melodia“ străluoea în flacără argintiă, făeenda impresia unui te­ribila pericola de foca. Pe strade domnia sgomota grozava, mulţimea cânta într’una irnnula rusesoO şi Marsilliesa.

Pe Sena se legănau jgondole, er ter- mii prelungiţi în mari depărtări erau ocu­paţi de publioO imensa. Se aprinseră de­odată lampele şi lampi6nele de pe turnula Eiffel; radele uriaşelora lămpi se întindeau până la marginea orisontului. Palatula Trooa- dero din faţa turnului Eiffel făcea impresia momentului unei mari catastrofe de fooC. CoperişulO, tote ferestrile şi verandele lui erau în flaoărl.

Cătră orele 11 din nâjte, pe oând gon­

dolele ou mii de lampione, oe pluteau pe Sena, luminau feericâ ţSrmii rîului şi apa liniştită, de-odată sbâră în vâzduoha prima rachetă. Urma una joott feerioa de foca, oum nu s’a vâ^t^ ni°I pe timpula impe­riului. Afară de arourile roşii-galbene-vercjl, oe se urmau unulâ după altuia în vâzduhâ o’o iuţAlă nebună, oădeau, oa dintr’una oorna fărmeoata de aura, flori uriaşe, rose şi tulipanl, pe amândoi ţSrmurii rîului. S’an4iau oânteoele a mii şi mii de 6menl, âr oând turnula Eiffel apăru din focula ben- galioa, o mulţime de sute de mii, oare era nev$4ută, întonâ Marseilleisa. Efectulâ era grozava de mişoătortt, şi de glasula aces­tei uriaşe mulţimi, părea că tremură casele şi palatele.

Ofiţerii ruşi, însuşi Avellan, se aflau în turnula Eiffel, de unde Parisula li-se părea o mare de fooO.

Representaţia de gală la operă! Etă punotultt culminanta ala serbărilora din Pa- risâ. Totâ oe are Parisula mai distinsa în literatură, artă, politică şi avere, era de faţă la aoâstă representaţiă. Preşedintele Carnot, ambasadorula Mohrenheim, întregâ oorpula diplomatioO, toţi ofiţerii escadrei erau în Operă, ba li-se reservase loca chiar

şi subofiţerilorâ şi ostaşilora de rendű franoesl şi ruşi. Tóté galeriile erau ocupate de ei.

Produoţiunea, în ala oărei programa era BFaust“ alü lui Gounod, „HimnuU Hugó“ alü lui Saint-Saens, „ Viaţa ndstră pentru Ţarulii* operă de Glinka, a fostü de modela. Inchipuiţi-vă apoi unü oorü, din oare făoeau parte sopranistele Melba, Ca- ront apoi tenoriştii, baritoniştii şi basiştii oei mai distinşi ai Franoiei.

Produoţiunea din operă a fostü ceva imposantü. Abstragéndü dela ovaţiunea, oe s’a făcută imnului rusesoü, séra din 21 Oo­tomvre a fostü gloria Franoiei. Barbaţii cei mai competenţi, cari au umblata multü şi au vő4utü multe, spunú, oă o astfelü de representaţiă nu s’a vő4uta de când e lumea.

Oaspeţii ruşi au rémasü frapaţi de prestaţiunile geniului franoesd şi ei au ple- catü din Parisü ou convingerea, oă oe-au vé4utü pe páméntulü Franoiei, nu se póte vedé aiurea.

Tr.

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 231—1898.

de ooaliţiune. Disolvarea camerei n’are şanse, fiiudcă e fórte probabila, că marile partide, cari sprijine^cü guvernulü, ar ajunge abia ou mare greutate iu noua cameră. Dér n’ar conduce la scopQ nici amânarea şedinţelorQ camerei, şi astfelö e aprópe si- gurü, că filele oabiuetului Taaffe suntü numărate.

Preşedinţii celorö trei mari partide au avutú Sâmbătă séra o consultare. Ei au stabilita, ca 80 refuse orl-ce sprijinü cabi­netului Taaffe, precum şi unui cabinetâ re- oonstruitü.

O telegramă ou data de 28 Oot. din Viena spune, oă însuşi contele Taaffe: ar fi declarata amioilorü săi, că situaţia e fórte critioă şi oă e probabilă dimisia sa. De altă parte se susţine cu multă energiă, oă Ho- henwart şi Jaworüky au declarata lui Taaffe oă ei şi aderenţii lora nu vorü sprigini ou nici unâ preţa una ministeriu, în fruntea oăruia ar sta actualula ministru preşedinte austriaca.

Ofioiósa nPresseu aduoe unü comunicata în care se ^ioe, soirile despre dimisia oabiuetului suntü premature. Cabinetulü nu şi-a data încă dimisia, dér în sourtü timpü se vorü lua hotărîrl definitive.

„Afacerea Pavelü terminată.“Sub titluiü acesta publică lóia

guvernamentală „Nemzet“ unü rés* criptu alü ministrului de culte Csaky, adresatü episcopului Pavelü, prin care îi comunică acestuia resulta- tulü cercetării făcute de primatele Vaszary. Éta-lü din cuvêntü în cu- vêntü :

Nr. pres. 2350—1893.

Preotulü gr. cat. din diecesa Oradiei mari, Pituk Béla, a publicata o broşură sub titlulü „Vên^ëtorl de patriă“ (Haza­árulok), în oare pe lângă espunerea unorü plângeri personale ale sale, ce 4'ce le-ar avé, aousă activitatea de oonduoötorü bise- rioesoa a Esoeleuţei Vóstre de tendinţă antipatriotioă.

După oe a ap&rutü broşura, Esoelenţa Vóstrá v’aţl întorsü oătră guvernü, ca elü să oonstate adevărata stare a lucrului, ér de aci a fosta rugata Eminenţa Sa d-lü pri­mate, ca sè săvârşâscă aoestö lucru.

Am onóre a Vô împărtăşi, că decla- raţiunea specială a Esoelenţei Vóstre, fă­cută cu privire la numita broşură, precum şi rapcrtulü Eminenţei Sale primatelui pri- privitorü la aceea, şi tóté aotele alăturate la elü, fiindü ou de-amënuntulü esaminate: s’a constatatü, că tendinţa antipatriotică, atri buită Escelenţei Vóstre, este cu totulü cs chisă.

In esenţă suntü doué punote, oarl oon- ţinfi în sine învinuire agravantă. Unulü, că Esoelenţa Vôstrë nu ţineţi în de ajunsü sémá de ordinaţiunile guvernului privitóre la propunerea obligătore a limbei maghiare; alü doilea, că esistă o ordinaţiunea episco- pésoá positivă, care-i îndatoresce pe cre­dincioşi a-se folosi esclusivü de limba va­lahă chiar şi în viâţa lorü privată.

Cu primire la primula puncta, aflu pe depliuü mulţumitora regulamentulü, pe oare Esoelenţa Vôstrë aţi binevoita a-la publica ou privire la propunerea limbei ma­ghiare în şo6lele elementare, ca o hotărîre unanimă a sinodului diecesanü ţinuta în 1882, — şi care regulamentü prescrie cu de-amëruntulü măsurile, ce suntü a sa lua pentru oonsoienţiosa aplioare a planului de învăţământa min>sterialö, publicata cu pri­vire la aoestă afacere sub nr. 17,284 din 1879.

Aflu Îiniştit6re şi disposiţiunea, ce Es celenţa Vóstrá, amèsuratü ordinaţiunei mele, aţî luat'o cu privire la introducerea limbei maghiare in gimnasiulu dela Beiuşu, şi în legătură ou acésta trebue sé declarü la a cestü looü, că învinuirile publicate de preo­tulü, în broşura sa, nu le potü considera cao declaraţiune imparţială şi uepreQoupată : deórece elü a adusü aoele învinuiri în le­gătură cu propria sa afacere, şi nu-lü potü considera pe elü ca unü judeoàtorü com­petenta, mai alesü în ceea ce privesce limba maghiară, — din motivulü, că sra aliatü în oursulü oercetârei, că tocmai elü a fostü

acela, care a luatű parte conducétőre la hotă rirea de protestare, ce se adusese în contra acelei ordinaţiunî episcopescî, prin care se dis­punea introducerea limbei maghiare în gimna- siulü dela Beiuşu.

In genere, trebue s§ oonsiderü aou- s&ţiunile lui ca slabü întemeiate, deóreoe aflu adeveritü ou documente şi aceea, că dela postula său de preotá a fostü dispen­sata la propria-i oerere, întemeiată pe oon- sideraţiunl de sănătate, — şi astfelü dérá nu corespunde adevărului nici acea afirmaţiune a sa, ventilată în publicitate, că ar f i fostü gomtü din postula séu.

In ce privesce apoi ordinaţiunea epis- copéscd de sub nr. 1759 diu 1892, care ser- vesce ca basd la acusaţiunea cu nepatriotismu, deolarü, pe basa traduoerei deplinü auten­tice a aceleia, că nu aflu în ea tendinţă în contra limbei statului', deóreoe prin disposi- ţiunea luată îu acea ordinaţiune, nu în viâţa privată se ordonă întrebuinţarea obli- gátóre a limbei valahe, precum în moda necoréspuncjétorá adevărului se susţine a- césta îu aousaţiune, oi numai aoeea o află de doritü. ca îu acele scóle, unde popo­rulü eventualü a uitata limba biserioei, instrucţiunea privitóre la oele sufletesol să se întâmple îu acea Jimbă. Deórece aşa- dérá disposiţiunea se referă aici numai la cele sufletesol, în care privinţă în totala luata nu se póte ^ioe nimica contra, acu- saţiu nea ridicată in acéstd privinţă căde cu totulü.

Nu potü să nu obieotezü însă ou pri­vire la espresiunea aoeea din ordinaţiune, care identifică limba bisericei cu limba ma­ternă, deóreoe religiunea gr. cat. toomai aşa are credincioşi de diferite limbi ma­terne, oa şi alte religiunl; şi am de obiec tată contra punctului din urmă alü ordinaţiu­nei, în care negligiarea limbei rituale a bise­ricei gr. cat. se aduce in legătură cu insa şi ruinarea religiunei greco-catolice Cumcă îu acésta nu este legătură de oausă, esem piu ne este religiunea romano-oatolică, oare se află în stare ínfloritóre, pe lângă tóté, oă credinoioşii ei, peste totü cjisü, nu înţelega limba liturgioă a bisericei.

Iu alte privinţe, iau spre soiinţă de­plina liniştit6re lămuririle date de Esoelenţa Vóstrá cu privire la celelalte punote ale broşurei.

Lasü, în fine, la disposiţiunea Esoe­lenţei Vóstre cererile, oe mi-le a ínaintatü mie autorulü broşurei, în care acesta se plânge, că din causa broşurei, Esoelenţa Vóstrá „i-aţl subtrasü penttu tot-déuna“ pensiunea şi oare plângere, iu urma Cerce­

tării, de asemenea s’a adeveritü, oă este ou totulü neîntemeiată; deóre-ce adevărata stare a lucrului aşa este: că ’i s’a opritü numai unü pătrarâ din pensiunea sa, de pe3 luni, cu soopulü de a ne aooperi unele lipsuri observate în parochia sa după de­părtarea lui.

Binevoiţi a-lü încunosoiinţa îu pro- priulü ceroü de influinţă alü Escelenţei Vóstre, < ă în afacerea lui n’a fostü de lipsă a se lua de aici nici unü felü de dis- posiţiune.

Ruşii în Francia.Preşedintele republioei, Carnot, a so-

sitü în 27 Octomvre la Toulon. Elü a fostü salutatü de o mulţime considerabilă. S’a dusü direotü la prefectura maritimă pen­tru a se odihni puţina. Preşedintele s’a dusü apoi pe bordulü vasului „Formidable* împreună ou tote personagiile oficiale. Ami- ralulü Rieunier a presentatü pe oficerii es­cadrei (Jicéndü, oă suntü cu tofculü devotaţi instituţiunilora republicane. Franoia póte să se înuredă îu flota sa.

D. Carnot a réspunsü: „Nu am ne- voiă se vă spun, câtă încredere şi câtă afec­ţiune 8re ţâra pentru marină ; aoestă încre­dere, acâstă afecţiune suntü meritate“.

Amiralulü Avellan, însoţitO de co­mandanţii a 5 ouira^ate rusescl, a venitü apoi să salute pe d. Carnot, oare i a strínsü mâna în modü fórte oordialü şi l’a ínvitatü să se oobóre în salonü, unde miniştrii şi ofioeni au statü la vorbă. In urmă, ami­ralulü Avellan s’a íntorsü pe bordulü lui „Nicolae I-iua.

D-lü Carnot a trecutü îu luntre re­vista eioadrei rusescl. In momentulü, oând preşedintele a sosita dinaintea cuirasate- lorü rusesol, acestea au arborată pavilionü francesü. Marinarii uroaţî pe oatarge sco­teau urale entusiaste. Musioele au íntonatü Marsilliesa, ér tobele şi trâmbiţele sunau. După revistă, d-lü Carnot s’a urcatü pe vasulü „Nicolae I-iuu, unde d-la de Moh- renheim şi amiralulâ Avellan l’au primita cu onoruri suverane; s’au trasü 21 tunuri. Pavilionulü francesü fâlfăia pe catartulü celü mare. D. Caruot s’a ooborítü în sa­lonü. După aoédta s’a dusü să visiteze co­rabia Nakhiuoff, unde ’i 9’au făoatfi ace­leaşi onoruri. In timpulü visitei d-uii de Mohreuheim şi de Montebello s’au întreţi- nutü multü timpü.g

Preşedintele s’a íntorsü la 11 şi 20, şi a prán4itü la prefectura maritimă.

La Seyne, 27 Octomvre.Astă4l a fostü datü pe apă ouiresa-

tulü „Jauréquiberry* în faţa unei mulţimi imense. Reuşita a fosta deplină. Sosirea oficerilorâ ruşi şi apoi aoeea a (d-lui Carnot a provocatü ovaţiunl entusiaste. După bine­cuvântarea episcopului, ouirasatulü a fostü lásatü pe apă în mijlooulü o&lduróselorü aolamaţiunl.

După oe a bine-cuvéntatü ouirasatulü, episoopulü a asigurata pe d. Carnot, că olerulü susţine cu credinţă instituţiunile Franciéi; serbările franco-ruse par’oă faoü s$ luoâscă asupra Franciéi perspeotivele cele mai liniştit0re. Indreptându-se apoi oătră amiralulü Avellan, episoopulü a 4*80 : nP u_ teţl spune ou siguranţă Ţarului, oă aţi vă- 4utü în Franoia rugâudu-se pentru elü şi pentru Rusia“. Elü a sfârşite, 4i°^Q ^ : „Fiă oa smioiţia între Francia şi Rusia să faoă, oa ele să fiă pă4*t0rele şi arbitrele păcii“.

Petersburg, 27 Ootomvre.„Le Journal de St. Petersburg“ vor-

bindü de serbările din Parisü, 4i°ei P°‘ pulaţiunea parisiană, mărită ou unü milionâ şi jumătate de provinciali şi străini, a datü speotacolulü admirabilü alü unei ordini per­fecte şi fără esemplu, cu tóté oă entusias- mulü era mare în tóté olasele şi în tote partidele, şi care n’a fostü turburată prin nici unü inoidentü, oare să fi pututü arun­ca o umbră asupra acestora serbări me­morabile.

SOIRILE DILEI.— 18 (30j Octomvre.

Bustulti lui Cogălniceanu. Vineri la 6ra1, Academia Română a ţinuta şedinţă pu­blică. S’a luata hotărîrea, oa să se trimită0 cunună spre a se depune pe bustulâ iui Mihaila Cogălnioeanu, la 24 Ootomvre în 4iua inaugurării lui în Galaţi. MierourI 20 Ootomvre, d-la V. A. Urechiă va pleca la Galaţi, spre a supraveghia lucrările de aşe- 4are a bustului iui Mihaila Cogălnioeanu în parculC municipala lmpreuuă ou d sa va merge şi d-la seulptora Hegel, care a fosta însărcinata ou esecutarea bustului.

—x—Imormentarea osSmintelorit oficerilorti

ruşi, oarl s’au găs ta la biserica Sărindaru în BuourescI, s’a săvârşită Vineri d. a. în capitala română. Ofiţerii erau loootenentula din vânătorii imperiali reg. din Lublinfi, Iasinsky, şi mediculă militară, consiliera de stata Plenetzki. După ce s’a terminata slujba religiâsă, îu biserica Domniţa din Calea Victoriei, unde erau aşe4ate osă- mintele în două sicriaşe mici, s’au pusa în oarula funebru trasa de şese oai, spre a fi duse la oimitirultt Belu. Cordoanele erau ţinute de majorii Ionesou, Gărleanu şi Teo- doresou, asistaţi fiă-oare de mai mulţi ofi­ţeri de diferite arme. D. Fonton, împreună cu personalula întregei legaţiunl rusescl, a urmata oarula funebru. Onorurile militare au fostâ date de 2 batalidne infanteriă, 2 escadrone de roşiori, 1 bateriă de artilariă,1 piutonâ de gendarml călerl şi 1 plutonO de gendarml pedeştri.

—x—Una bosniaoti generoşii. Nu de multa

a răposata în Neoplanta comeroiautula Constantina Vaclcovicl. Ela a lâsatu iu

testamentulü său 80,000 fl. pentru înfiin­ţarea unui gimnasiu gr. ort. în Seraievo şi160.000 fl. ou soopü de a se funda o reu­niune literară în Ragusa, ou titluiü „Matioa serbâscă“ , Répo^atulü a mai fáoutö şi alte însemnate legate pentru oompatrioţii séi bosniac-I.

— x —

Societatea „Petro Maiorü“ a tinerimei române din Budapesta, oonstituindu-se în şedinţa sa generală din 15 Ootomvre a. o,, şi-a alesü comite^ula pe anula 1893/94 în următorula modü: Preşedinte: Eliă D&iana stud. fii.; vice-preş.: Iuliu Maniu stud. jur.; seoretarü: George Demeter stud. jur,; no* tari: Ouisiíorü Bejiu stud. tecl n. şi Aureli Vladü stud. jur.; oas^arü: Enea Papiu stud, jur.; controlorü: Severa Oolbasi stud. jur.; bibliotecari: Dimitrie Lupanü stud. fii. şi Const. Laoea stud. fii.; Redaotorü la fóia „Rosa cu ghimpi“ : Atanasie Gava stud, med.; oolaboratorl: Ootavianü Vasu stud, jur. şi Alexiu Da vida stud. jur. In corni* siunea literară : Ioanü Bunea stud. fii., pre­şedinte; Ootavianü Vasu stud. jur., refe* renta; George Adarnü stud. jur., Aurelii Vladü stud. jur., Iuliu Maniu stud. jur.,N, Manoiu stud. jur. şi Valeriu Suoiu stud. fii,— membri.

—x—

Joculü de cărţi în Farisü. Direotorulfi celui mai mare oercü din Parisü, undA se jóoa cărţi, a [aşa numitului Betting-olub, a fostâ arestata 4üele aceste îu urma unei arătări făoute de contele Maroilly pentra cămătăriă. Bertrand a fottü împrumutat!! 80000 de franci oontelui Maroilly, oare pierduse sume enorme la joculâ de oărţl, în Betting-olub, şi pentru aceşti 80,000 franci elü cerú dela oontele o obligaţii asupra sumei de 230,000 franci. Totodati a fostü arestatü şi unü notarü, oare a îu* obeiatü unü actü, prin care se documen« teză, că Marcilly a primita ín adevérft230.000 de franci.

— x—

Concertü Ondricek. In 15 Noemvre st. I n. va da ín itala otelului „Cdinral Nr. 1“ I virtuosnla în violină dela curtea c. r. Fran* I cisoü Oudrioek, unü concertü ou oonoursulü I cÂatăreţei d-na Auua Ondrioek şi a piaüiítului I d-lü August Frâmoke. Programa este or* I mátórea: 1. Concertü de violiuă de Ernsfc: 1 Franz Ondricek. 2. a) Improptu de Chopin, I b) Vabe de Sohütt: d-la Augusta Frămck] I3. a) Larghetto du Nardini, b) Motto per* I petuo de Ries: Franz Ondricek; 4. Lieder I de Schubert: d-na Anni Ondricek; 5. Po* I lonesá de Laub: Franz Ondricek', 6. Cam* I panellá de Liszt-Paganini: d-lü Augustl I Frămcke; 7. Fautasiă asupra operei BMi* I rósa vândută“ de Smetana oompos. de Oq* I aricek: Franz Ondricek. Pianulü este din I depositulü dela I. Hedwig. Inceputulü la I8 óre sóra. Bilete de intrare se véndö in* I oepéndü de Miercuri 1 Noemvre n. înoolo I în librăria W . Hiemesch. Preţurile: I Cer* ■ ele 2 fl., I i Cercle 1 fl. 50 cr., Locö nume* ■ rotata 1 fl., Looü pe galeriă 1 fl. Intrare I parterre 60 or. Studenţii 40 or.

»Dacorománismulü şi politica culturală maghiară“.

Amü amintita íntr’unulü din numerii I trecuţi,!că d-lü Jaw 'oBenedekîncepeapublioal sub titluiü de mai süsü, o nouă seriăde articol! V în „Egyetértés*, îu oarl autorulü cjioo» oi I vre să se ooupe pe largü cu mijlóoele c« I ar fi să se aplice oontra tendinţelorfl da- f coromâne. Dénsulü a mai scrisG nu de K multü încă o seriă de articull în aoeeaţ! I fóiá şi în aoelaşl obiectü, dór pecumooni<B tată aoum, d-lü ministru de oulte şi ins* K trucţiune publică, în atenţiuuea căruia îşi K reoomandase espunerile sale, nu li-a daţii niol o însămnătate, şi deşi s’a făoutii vorbiH despre acesta îu parlamentü, totuşi minif*H trulü n’a făcuta nici o deelaraţiă ou pri«I vire la aceea, că ce vré sé întreprind!■ contra dacoromânismului, ba ce e şi miiH trista, n’a datü niol mácarü unü semnü, űlB ar avé unü programü după oare sâ-şl orien»■ teze lupta contra răului seriosö.

După ce constată aoestea, d-lü Janesd p oontinuă astfelü :

Nr. 231—1898. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8*

I.După apariţia broşurei mele (adeoă a

tttioolilorü publicaţi în „Egyetértés“ pe c»rl autorulă i-a scosü şi în broşură.—Trad.) (tstiunea română de naţionalitate a întrată Itt aoelű nou stadiu, în care aoum nu se pót« niol nega, nici micşora. Ar trebui o nt?oinţ& pöcátósá, o nepatriotioă lipsă de eoosoienţă, pentru-ca oine-va sö potă sua- ţini ac}!, oă oestiunea de naţionalitate, şi htpecie cestiunea romană, nu este una dintre Mtiunile oele mai însdmnate şi mai ar» deute a politicei maghiare. S’ar páré aoéstao iserţiune paradoxă, dér în unele privinţe soi Maghiarii nu putemü deoátü sé mulţu- mimü ultraiştilorfi romád, fiindcă atitudinei lort soandalosü provooátóre putemü mul­ţimi, oă a4l niol aceia nu-şl potö înohide ochii dinaintea aoestorü oesbiunl, cari ţinO in mână frânele guvernării şi oarl înainte de aoesta s’au amăgită aşa de bucurosâ ou im», oă íntrégá oestiunea română o pro- f6o*, din partea Románilorü, numai oâte-va «iitenţe oatilinare dimpreună ou câţl*va (ji&fijtl maghiari din partea maghiară, oarl mierli de mânoărimea de-a sorie....

Ca oátü mé ocupö mai multa de Ges­tiunea română, ou atátü mai consolidată taine în mine convingerea, oă niol pe de- parte du este în interesulü naţiunei ma- ghiare de-a faoe înoercărl, oasö despóie pe BomânI de naţionalitatea lorü — ba dim­potrivă, interesulü nostru direotü este ca Bomânii să tráésoá în patria aoésta oa Bo­ák! ţi oa cetăţeni ungari sé se simtă bine, «a ei 8Ö se întăresoă în naţionalitate, avere fi ooltură şi ou ajutorulú statului şi a na- ţifloei maghiare, ér pentru ajutorulú aoesta friţesuâ, noi, In interesulü nostru, sö nu oeremü dela ei nici mai multü, niol mai puţinfi, decátü adevératü patriotismü şi ali­pire sinoeră de statulü maghiarü, ér dela inteligenţa română din patriă sö mai pre­tindeam oonluorare oinstită pentru resol- virea aoelorü probleme oivilisatorioe, cari wntü impuse statului maghiarü de istoriă ji destinaţiunea lui politică.

Aşi greşi contra adevőrului, deoă aşi miţinâ, oă politica maghiară şl-a pusú cândva de ţîută despoiarea Románilorü de naţionalitatea loră şi că ar fi bărbatfl de «t«tű maghiarü seriosü, ori politioü, oare ar înţelege maghiarisarea aşa, oum o în- ţelegd corifeii Románilorü, când acusă prin eaíntrégá vieţa publică maghiară. Greşâla nóstrá nu este, că fiă din orl-oe considera- ţione, nl-aműL fi ocupatü multü cu Românii, ci aceea, oă niol nui-amü bágatü în sémá. Nlatnü arangeatü economia nóstrá casnică de statü şi culturală, o’uuü cuvéntü íntrégá vié|a nóstrá publică politică, fără de-a ne veni măoară în minte sö cumpöuimü, oă în partea de résáritü a patriei nóstre Românii, «a elementö etnografioü, suntü biniţorfl îu majoritate, şi că aceste instituţii şi forma­ţiuni politice, culturale şi eoonomioe, ce tfectö vorü avé ele asupra raportului, în «are ei trebue sö stea faţă ou naţiunea saghiară şi cu statulö, în modü necesarü?..»

Rctnânii, oa poporü inteligentü ou as- piraţianl, în totalitatea loră suntü hotărîţl k luptă pănă la estremü contra statului ■aghiarü şi a naţ-unei maghiare aloătuitore de stata. Celă ce negă acósta, nu numai ei dovede8ce neorientare, oi strioă şi in- tereselorö naţiunei maghiare, şi înoă îu aşa fidsară, în care i-a succesă a-şl ootroa pă­rerile oercurilorü maghiare mai mari séu mai miol neorientate.

II.ín ală doilea artioolü alü pöu d-lü

Jincso íaoepe prin a spune, că principele Bákoczy a voitű la 1630 sö îutroduoă limba română îa biserioă, dór mai târziu se plânse, dn'are „diecl“ pentru aşa ceva; de ar Hi a<|I Râkoozy nu s’ar mai plânge de Ipea „dieoiloră“ , de oarl suutü mai mulţi, deoátü trebue.

D-lü Janoso îşi pliotisesce apoi ceti­torii ou citaţiunl din diferitele riviste pe- sodioe româae, mai alesü din „Convorbiri literare“, oa sé arete, oeea oe a făcută şi âidată, oă tóté ra4ele de cultură au tre- eutű dia Ardeală îu Muntenia. Şi lumina aoésta, ve lDómue, Românii au s’o mulţă- léioá MaghiariiOrü, dór iu looü de-a o

face aoesta, aşa numiţii „espatriaţl“ aruncă din România tăciunele urei şi agitării pe páméntulü patriei lorü de odiniórá. — D-lü Janoso, provocându-se apoi la soriitorulü germanü Bergner, arată, oe mare impor­tanţă au Românii Ardeleni, oarl au treoutü Carpaţii, în vieţa publică a României. La orl-oe pasă dai de e i; ei suntü soriitorii, învâţaţii, profesorii şi oonduoötorii mişoării naţionale eto.

Făoândă apoi o asőmönare între Ma­ghiari şi Români, autorulü artioolelorü 4*06» oă Românii ardeleni se potü asémöna ou Secuii, ér Românii din România ou Ma­ghiarii de pe pustele Alföld-lui. Citeză apoi din nisoe reminiscenţe din ceroulü ti­neri mei române din Viena publicate de d-lü P. Th. Missir în numörulü jubilarü alü „Coovorbirilorü Literare“ , în oare se 4ioe: „Românii ardeleni véourl de-a rân- dulü au statü îu atingere o’unü poporü asupritorü, oare a folositü tóté mijlóoele de-a-i stínge de pe faţa pământului. No- biliil români din Ardealü, neputéndü séu nevoindü a resista prigonirilorü m agh iare ,

s’au contopitü pe deplinü în şirurile nobi- limei maghiare, dér poporulü de réudü, a- lergándü ín jurulü altarului, şi-a susţinu tű, sub conducerea oierului, individualitatea, legea şi limba, pănă când s’au ivitü şcOlele şi a pusü ast-felü mâna pe aprâarea naţio­nalităţii române. Şi aoea tinerime, care a eşittt din aoele şo51e, niol n’a avutü altă dorinţă, deoátü sö rösplátésjá MaghiarilorÜ ou mösura duşmăniei seoulare. Toţi Ro­mânii inteligenţi din Ardélü suntü entu- siasmaţl chiar, de idealulü naţionalO trezitü prin perseouţiile maghiare“.

D-lü Janoso 4*ce lft aoésta, oă d lâ Missir oonstată faptulü ooreotü, presentă ínsö tendenţiosO oausele, deóreoe Românii ardeleni au trăită véourl întregi între Ma­ghiari, adeoă în mijlooulü unui poporü, oe era dela ínoeputü în posesiunea libertăţii d'scuţiunei politioe, ómenii erau liberi ca şi ideile lorü, şi unde ei nu cunosoeau altă autoritate deoátü legile. Traiulü Románilorü ou acestü poporü „mândru, înoâpăţinatO şi oertăreţti“ a infiuinţatO dér şi asupra lorü cu atátü mai uforü, cu oátü sângele s’a îu- oruoişatO în acestea douö popóre.

Despre sinodulű sérbescü.Pe astă4l a fostü oouvooatü la Car«

lovăţfi sinodulű episoopesoü sérbesoö, des­pre oare „Magyar Értesítő“ sorie urmă- tórele:

„Sinodulű aoesta nu va fi deschisü de comisarü regesoü, după oum éra obioe- iulü pănă aoum, ci-lü va deschide însuşi patriarchulü.

„împrejurarea, oă patriarohului George Brankoviol ’i s’au înoredinţatfl de astă-dată şi agendele comisarului regescü, îşi ere fără îndoelă şi înpămnătatea sa politioă. In timpulü din urmă adeoă patriarchulü G. Brankoviol a fostü terfelitü în pressa sâr- bescă in modulű celü mai josnicü. Pe oátü suntemü noi informaţi, o societate íntrégá » ’a constituite cu scopulü, ca pe pa- triarchü sö-lü faoă inposibilü. Guvernulü încă a fostü imformatü despre aoeste ataourl şi tocmai de aceea, pentru ca să arate, câtă încredere are elü în actualulü patri&rohă, n’a însăroinatfi pe comisarulü r. ou deschiderea sinodului, ci pe însu-şl pa­triarchulü.

„Una dintre problemele sinodului este ocuparea scaunului episoopesoü sérbescü dela Neoplama şi Sân-Andreiu. Pe oátü suntemü informaţi, patriarchulü n’a primitü dela guvernü nici o îudrumare în privinţa aoesta; din contră, din partea oelorü mai competente oercurl ’i s’a făcuta cunoscute, că aoei ^pisoopl aleşi vorü fi presentaţl co­ronei pentru întărire, pe cari patriarchulö ou soţii söi episcop! îi va afla mai potri­viţi“ .

Fóia ungurésoá asigură în fine, că pentru soaunulü episoopesoü din St,-An* dreiu va fi alesü Gheraşanin Petrovicl, vioa rulü capitularü de pănă aoum, care „afară de patriarohü, elü va fi singurulü episoopü, care vorbesce escelentü limba maghiară“. Pentru Neopi&nta candidatulü patriarohului

este Platon Telecski, stareţulü mănăstirei dela Beooin.

Hellada sub tutelă.In momentulü de a pune cjiarulü sub

presă, primimü, — sorie „Curier Fiu.“ —din partea oomitetului detentorilorü de fonduri greoe din Berlinü, petiţiunea, oe au îndrep- tat’o ctanoelarului Germaniei pentru pune­rea Helladei sub tutela financiară euro- péná, despre oare amü vorbitü în numörulü nostru treoutü. Etă textulü ofioialü alü acestei petiţiunl:

D-le Canoelarü alü Imperiului!Faptula, oă Majestatea Sa Impöratulü

Germaniei a datü aoum câţi va ani învoirea sa la oă80toria unei prinoese prusiane cu moştenitorul tronului greoescü, a îndem- natü la aoeea, oă o mare parte a publicu­lui germanü s’a ínore4utü în statulü gre- cegoü şl în finanţele sale, de-óre-oe oăs0- toria se privea ca unü semnü alü unei si- tuaţiunl în regulă a relaţiunilorO finanoiare ale Greciei, iu urmă piaţa germană s’a des- chidü de bună voiă nu numai pentru îm­prumuturile greoesol dela 1889 íncóce, ci şi pentru cele emise deja mai înainte.

Pe lângă aoésta, prin oonţinutulfi pros- peotelorü publicate de guvernulü greoesoü, prin mősurile báncilorü oonduoötóre, mai alesfi, şi prin atraoţiunile firmelorü mici de bănci, oe luorau împreună ou ele, s’au vő- 4utü numeroşi industriaşi miol funcţionari, mici rentieri, vöduve şi alţii de o ast felü de situaţiune, îndemnaţi s0-şî pună econo­miile în valori greoesol. A mai deoisü la aoésta şi împrejurarea, oă în acelaşi timpü fondurile germane se scumpise şi ciroulau svonurl, oumoă prooentele lorü aveau sö scadă şi mai multü — adeoă 1a 3°/0.

Statulü greoescü n’a corespuosü ou înorederea pusă íntr’énsulü. S’a suspendatü plata procentelorü şi oelalaltü serviciu de felulü aoesta alü ímprumuturilorü. In lo- oulü plăţei prin monedă s’a ínoeputü a se oferi schimbarea în hârtii, oarl de ooamdată estedreptü, oă se mai plătesoO la bursă ou jumötatea valórei, dér în v itorü vorü su­feri o scădere şi mai mare. Totü de-odată vămile şi alte venituri, oarl formeză sigu­ranţa pentru împrumuturi de mai înainte, oe mai dur0ză încă, s’au emauetatü aoum din nou, vătămându-se oonvenţiunile eais- tente.

Prin aoéstá atitudine, s’a vátömatü averea naţională germană ou sute de mi- lióne, o pierdere, ia oare băncile emitente de sigurü că nu mai suntü părtaşe, dér iau parte la ea aceia, oarl stau departe de spe- oulaţiune şi se silescü a-şl puue averea în hârtii de statü garantate cu procente mai bune.

Capitalulü germanü stă neputinoiosü faţă de aceste relaţiunl. O instauţă judecâ- toréáoá în aeestă privinţă nu este înfiinţată în Germania. Urmărirea pretenţiunilortt în Greoia, pe oale judioiară, nu promite a ave vr'unü suocesü.

In urma acestei stări de luorurl a is- buonitü o amărăciune a oelorü interesaţi, ce mereu s’a lăţită şi a crescutü până când a ajunsü acolo, că s’au adunatü sute dintre oei păgubiţi şi în trei întruniri ţinute în Berlmü la 28 Septemvre, 5 şi 17 Ootom- vre anulü o., au hotárítü sö însăroineze unü comitetü sö se presenteze la Esc. Vostră ou propunerea, ca:

Guvernulü M. S. împăratului Ger­maniei sé intervină ou puternica sa influenţă, ca conformü cu precedentulü marilorü pu­teri în contra Turoiei şi Egiptului, sé în­fiinţeze o comisiune financiară, a cărei însâr- cinare sé fiă de-a regula şi supraveghia finan­ţele grecescî astfelü, oa oreditorii Greciei sö fiă satisfăcuţi în modü sigurü şi duratilü.

Cu deosebitü respeotü: Comitetulü Asocittţ'unfci libere a detentorilorü de íon- dnrl grecescI:W. Lehmann, rentier, D r. Anuschat, medicű,

preşedinte. notarü.

Mu Iţă mită publică.Subsemnata mulţămesce tuturorü per-

sónelorö, cari au luatü parte la durerea, ce a încercată dânsa, împreună cu íntrégá fa­mília, prin móitea prea iubitului ei soţO,

notarulă Ioană Gavruşă , oare a că4utfi jertfă unui asasinată mişelesoO.

In speoială mulţumesce 4iareloră, oarl au vorbita despre dânsulă, preoum şi tu* turoră oeloră, oarl, fără deosebire de naţio­nalitate, au dată ou ooasiunea înmormân­tării vii dove4l de stimă şi simpatiă pen­tru defunctulă.

Satulungu, 13 Ootomvre 1893.Yaleria Găvruşn n. Popea.

Reuniunea femeiloru române din Mediaşu.

Raportulă oomitetului ReuDiunei fe- meiloră române din Mediaşă şi jură, des­pre starea materială a Reuniunei, aşter­nută tdunării generale îu 26 Ootomvre n.o. este următorulO:

1) Cas a în numârară 87 fl. 10 cr.j2) In obligaţiuni şi cambii 5253 fi. 51 or.;3) Starea depunere! la institutulă „Albina“ 36 fl. 95 or.; 4) Mobiliară în val6re de 10 fi. Averea activă a Reuniunei faoe deci 5387 fl. 56 or.

Dela adunarea generală ultimă din 2 Iunie 1892 păuă acjl s’au făcută următorele înoassărl: titulo oapitală 1840 fl. 24 or.: titulo interese 566 fl. 26 or.; titulo taose 313 fl. 80 cr. Suma 2720 fl. 30 or.

Erogaţiunl: titulo oapitală 2315 fl.; titulo spese nerestituibile 318 fl. 20 or. Sucna 2633 fl. 20 or.

Suma incassăriloră şi a erogaţiuniloră, adecă mişcarea cassei dela 2 Iunie 1892 până a4l face deol 5353 fl. 50 or.; subtrs- gât dă din venituiă bruta totalulă eşiriloră resultâ ună profita netă ală anului de 561 fl. 86 or., cu 206 fl. 69 or. mai mare oa în anulă precedentă.

Amăsurată § 17 ală Statuteloră Reu­niunei, fondulă trebue să ajungă la suma de 10,0C0 fl., pentru a pute din interesele lui „întemeia şo61e de învăţămentă şi lu­cru, precum de a du şi ajutore materiale fetiţeloră române din Mediaşă şi jură“. Reuniunea debiteză şieşl deci a4l înoă ou 4612 fl. 44 or., adecă ou 517 fl. 73 cr. mai puţină, deoâtă in anulă preoedentă.

Dela 2 Iunie 1892 până a4l s’au acor­dată 55 împrumutări în valtire totală de 2315 fl.

Medi aşă , 26 Oot. 1893.M ar ia Romanii,

preşedintă.

Elena Suciu, Sofia Puşcariu,cassieră. secret, int.

Sciri telegrafice.Botezului prinţului rom ânii.

Sinaia, 29 Ootomvre. Sinaia stră- luce în haina de serbatóre. Tóté ca­sele suntü decorate cu stégurí naţio­nale. Intre mănăstire şi palatu, la cascadă, se ridică unü grandiosu arcü de triumfü cu inscripţii de fe­licitare. La 9 őre serviciu divinü în biserica nouă a Mănăstirii, cele- bratü de Mitropolitulü-primatü cu asistenţă mare. A luatü parte Re­gele Carolü, moştenitorulu Ferdi- nandü, miniştri, toţi demnitarii ci­vili şi militari, senatori, deputaţi etc. Intre órele 1 şi 2 s’a severşitu bo- tezulü la palatulü Peleşu cu mare pompă. Naşu au fostü Metropolitulü- Primatü şi principesa de Coburg- Gotha. Intre cei de faţă s’au împăr- ţitfi mărturii de botezü cu inscripţia „ Carolu alu României, născutu la 3 Oct. şi botezatü la 17 Octomvre“. înaintea palatului cânta musicaDo- robanţilom şi o mulţime imensă de poporü aştepta terminarea actului religiosü. Sóra a fostü retragere cu torţe. Vânătorii şi Dorobanţii în irunte cu rnusica miiitară şi pur- tându torţe şi lumpióne au mersü la palatü.

Viena, 30 Octomvre. Parlamen- tulü auőtriacü, în urma împuternici­rii Maiestăţii Sale, a fostü amâm.tu.

Proprietar!: O p . Aurel IföupesáaBiu.Redactori reSDOmM: G r e g o r îu Síiaiorö..

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 281-1893.

Cursul la bursa din Viena.Din 28 Ootomvre 1893.

Banta ung. de aurü 4% • • • 116.10Renta de coröne ung. 4°/0 . . . 93.40impr. oăil. fer. ung. în aur 4Y2°/o 126.65

» * n n argint 472% 100.20Oblig. , , „ d e ost. I. emis. 121.30Bonuri rurale ungare....................94.40

„ „ oroate-slavone. . . 98.—Imprum. ung. ou premii................ 150.50LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin, 142.—Renta de hârtie austr................... 96 85

* „ argint „ . . . . 96.75„ „ aurft * „ f . . . . 119.40

iiosurl din 1860 ...................... 142.75Aoţii de-ale Bănoei austro-ungară. 994.—

„ „ „ ung. de oredit. 408.—„ „ „ austr. de oredit. 334 —

NapoleondorI ................................10.06 {/2Mărol imp. germ.......................... 62.30London (lire Sterlinge).................. 126 80Rente de coröne austr.................. 95.85

Cursul pieţei Braşov.Din 30 Octomvre 1893.

Banonote rom. Oump. 10.— Vend. 10.02Argintă român. „ 10.— „ 10.02Napoleon-d’orI „ 10.01 „ — .—Galbeni „ — „ — .—Ruble rusescl „ 131.— „ —.—Mărci germane „ 62.— „ —.—Lire turcesol „ —.— „ —Scris. fono. „Albinan 6% — •— » — •—

„ „ „ 5% 101.50 „ 102.50

CursulS losur i lorü p r i va tedin 25 Octomvre n. 1893.

; camp. vindeBasilica . . . 8.80 9.10Creditü . . . . 195.— 196.75Clary 40 fl. m. c. . . 56. - 56.80Navig. pe Dunăre . . 136.— 138.—Insbruck . . . . 27.50 28.—Krakau . . . . 25.— 26.75Laibach . . . . 24.— 2460Buda . . . . 6 8 .- — . —Palffy . . . . 55.25 56.25Crucea roşie austr.. 18.50 18.90

dto ung. . 12.30 12.90dto ital. . . 13.25 13.75

Rudolf . . . . 23 — 24.—Salm . . . . 69— 71.—Salzburg . . . . 27.50 28.50St. Genois 67.75 68.75Stamslau . . . . 47.50 — .—Trieitine 4V2% 100 m. c. 147.— 147.75

dto 4% 50 69.— 71.60Waldstein 46.— 4 7 .-Windischgräta . . 60.— 65.—SerbescI 3#/0 43.— 43.50

dto de 10 franci — .— — .—Banca h. ung. 4% 126.75 127.75

Animciur!(inserţiuni şi reclame)

Suntâ a se adresa subscri­sei administraţiuni. In casulfi publicării unui anunciu mai mult de odată se face scăde- m e n iu , care cresce cu câ tu publicarea se face mai de multe-orî.

Administraţiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI.“

INSTITUTULU DE CREDITÜ ŞI DE ECONOMII

„ALBINA“FILIALA BRASOVÜ,

primesce depuneri spre fru c t if ic a re pe lângă 4 4/« °/ o şi p lâ tesce însăşi darea de venitü pentru ele.

Escomptează cambii cu interesse dela 57s în sus;Acordă împrumuturi cambial-hipotecare, până la jum ătate din

valórea hipotecei CULombardează efecte şi monete, acordându 85°/0 din valórea

de curs, şiGiuvaeriî şi mărfuri acordandü 2/3— 3/4 a valórei loru ca

împrumutiî, cu procente dela ö^/a în sus.Cumperă şi vinde efecte. Valute şi devise cőtate la bur­

sele din Budapesta, V iena şi Bucurescî după cursulu c|ilei, recomandándü mai alesft pentru plasări de capitalii diferitele efecte române, cari pe lângă cea mai mare asiguranţă ofer unü produsö de peste 5% , şi oarl sé află totdeauna de vencjare la cassa institutului în B raşovO ;

Efeptuesce sub cele mai ieftine condiţiunî plăţi şi încassări şi eliberează asemnafe asupra tuturorü pieţeloru, mai ales din Rom ânia;

Rescumperă fără nici o detragere cupóne, le escompteză naintea sca­denţei lorü şi cumperă ou cele mai bune preţuri cupóne dela efecte române;

Ingrigesce în comisiune ori şi ce transacţiă ajutată fiindii de legăturile ce le întreţine cu firme de rangul primü în Budapesta, V iena şi Bucurescî, de a p'^tea servi clientelei sele în celü mai culant i folosiţorft m odü;

Dă ău chirlă magazine şi locTirî de depöU terltoriulö seu alăturea ou gara reg. ung. de stat şi legatü cu acésta cu dóuá căli ferate. Strada Gării N ro 45, şi în fine

F a c e a s ig u r ă r i asupra v ie ţ e î omului. Câ representanţă a societăţii de asigurare „EQUI TABLE“ din NeW-tork* după condiţiunile avantagióse ale acestei societăţi, în tóté combinaţiunile.

B i r o u l : piaţă., tírgultl botelorü ÎTr. 22. etagiulü I.Ő r e d e o f i c i u : '/ ,8- ó r e d e c a s s á : 8— 1 .

S o s i r e a si m u t a r e a t r e n n r i l o r n î i Braşovf l .Sosirea trenurilorü în Brasorü :

I. Delà Pesta ta Braşovii:

Trenulü de persônie : 8 ore dimineţa. Trenulü accel.: S ôre 9 min. după am. Trenulü mixtü : 10 ore 25 minute sera.

2. Dela Bucurescî la Braşovu :

Trenulü accel: 2 ôre 18 min. după am. Trenulü mixtü : 7 ore 1 minute séra. Trenulü accel.: 10 ôre 17 minute séra.

3. Dela Zêrnescï la Braşovii.

Trenulü m ixtü: 6 ôre 10 min. dimin0ţa. Trenulü mixtü: 1 6ră 14 min. dupà anr

4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşovii.

Trenulü depersône: 8 ôre 18 min. dimin. Trenulü mixtü : 1 ôre 49 min. după am. Trenulü mixtü : 6 ôre 56 min. séra.

Plecarea trenurilorù din Braş.:I, Delà Bra§ovù la Pesta

Trenulü mixtü : 5 ôre 10 min. dimin0ţa. Trenulü accel. : 2 ôre 45 min. după am. Trenulü de persône : 7 ôre 43 min. séra.

2. Dela Braşovii la Bucurescî :Trenulü accel. : 5 ôre 15 minute dimin. Trenulü mixtü: 11 ôre înainte de amécp. Trenulü aocel. : 2 ôre 19 min. după am.

3. Dela Braşovu la Zêrnescï:Trenulü mixtü : 9 ôre 5 min. dimin0ţa. Trenulü mixtü : 3 ôre 16 min. după am.

Dela Braşovii la Ch.-Oşorheiu.Trenulü depersône: 5 ô re 46 min. dimin. Trenulü mixtü : 8 ôre 50 minute a. m. Trenulü m ixtü: 3 ôre 10 min. după am.

de

OXOXOXOXOXOXOXOXOOXOXOXOXOXOXI

§ DEPOU0

1

io x o x o x o x o x o x o x o x o o x o x o x o x o x o

Cărbuni de peatră de PetroşeniL B I 2 S T -A . “ .

Comande pentru:

Cărbunî de peatră de Petroşeniâ fl. 1.70 cr. pr. 100 klg. g î^nLs<Sîk. â fl. 1.55 cr. pr. 100 klg.

se primesc în Birou, strada Yăm ei Nr. 26. şi laD-nii: fraţi Zeidner & Orendi în piaţă A D-nii N. Gredinar strada teatrului.

G. Kunkl, tergul grâului.Teutsch, locanda ele dejun, teren cailor.Heinrich Zintz, strada porţii. Wolfsohn, strada porţii.

N. Gredinar strada négrá. W. Stadlmüller, în Prund. Bede Antal, Blumena.Carl Hart, Braşovu-vechiu.

Curată, reciprocitate. — Fără, acţionai!Totu venitulu revine celoru asiguraţi.

Celu mai mare şi bogaţii institutu de bani din lume.

Fondulu de a s ig u ra re

907 miliânefr a n c i .

■

28-

A s i g u r ă v ia t aa V după modalităţile cele

mai diferite şi miii fa­vorabile.

Cu prospecte şi cu cele mai tune informaţiunl servesce:

Braşovul, uliţa Kleagră Nr. 45.

ABONAMENTE„ G a z e t a t r a n s i l v a n i e i “

Preţulil abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:

P q trei lun i........................................... 8 fl. —Pe şese luni. . , .............................6 fl. —Pe uru an u ........................................... 12 fl. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei luni................................................10 fr.Pe şese l u n i ........................................... 20 fr.Pe unu anu................................................40 fr.

Abonamente la numerele cu data de Dumineca.

P e n tru A u s tro -U n g a r ia :Pe anu.....................................................2 fl. —

Pe şese lun i................... 1 fl, —Pe trei lu n i ........................................... 50 CT.

P e n tru R o m â n ia ş i s tră in ă ta te :Pe anu.....................................................8 franci.Pe şese lu n i ........................................... 4 franci.Pe trei l u n i .................................. . 2 franci.Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin

mandate poştale.Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiescă

a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.

A dm in istra ţiu n ea „G aze te i Transilvaniei.“

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.