ffi LT&,[ g E R€J A g_,&.,9 A S

ri:'il.

gryt:i:1,,";i. .,::li:lli. .,.. ,r. r. 3rlr,... - dr.,r 'r:

It. ,t.

qgd;t4q

DUMITRI'/ALMA$

POVESTIruISTOruCE

ANTOLOGIE

Partea a II-a

Copertl gi ilustrafii

dC VALENTIN TANASE

Coordonarea edi$eigi repere biobibliografice

de VALERIA FITIMON

A,AGORA

SSUKTH I,iITTIURIRE

Rl$ubrtr mei prieteni gi cititori,W mult m-am striduit si ingir

aceste povestiri istorice i" goi"t cel mai

simplu gi mai pe infelesul vostru Nu Ftsi vi invi! istoria- $tiu c[ vi-i dragl gi-o

invilafi din manual gi de la Lcfi. Doresc,

rivnesc insi foarte mult, ca din povestirile

acestei cergulii s-o simfi$ 9i s-o inplegefi

mai bine gi mai adinc. S-o fac, adica sipitrundi in inima voastri cum pi'trunde

aerul proaspit, inmiresmat gi luminos al

primiveriitn poienele pidurilor, unde au

dospit r[ceala iernii gi negurile negtiin[ei.

Pentru ci v[ spun drept, weau si fac, din

intimplirile de demult, ftclii de luminat

cugetele, si fac din cele ce au fost altidatipietre de temelie gi trepte pentru zidirile

de azi qi de miine. Ci nimic nu s-a nis-

cut, nu se nagte Ei nu sevanaqte din senin.

Iar cine gtie de unde pornegte, de unde igi

trage obirgia gi puterea, inlelege mai bine

gi unde se afli gi incotro va s[ ajungi 9i ce

trebuie si faci spre a utntge acolo unde

laqnegte.

$ti!i cu tofii cn istoria poporului ro-

min e nespus de bogati in fapte mari 9i

in oameni de se:ami, in eroi. Faptele po-

porului qi ale eroilor au trecut adesea inlegendi. Cu aceste fapte cintate in ba-

lade, in cintece bi'trineEti, s-au hrinit,. sufleteqte, strlmogii nogtri. $i-au incilzitinima qiau intirit cugetul, gi-auinaripat

avintul spre fapte inci mai wednice de

laudi. Ca si nu se uite asemenea fapte 9i

asemenea oameni de seami, ca si se im-prosplteze mereu izvorul legendeloi gi al

baladelor, am trudit intru ticluirea acestei

cnrtulii. Am prefirat micar citeva dintre

ele qi le-am repovestit pentru voi, ca pe

nigte scintei de peste veacuri, si v[ imbo-

gifeasci mintea qi sivi fini mereu aPrin-

si in inimi, tot maivie gi mai luminoasi,

ftdia dragostei de farn qi PoPor.Deci, iubi$ tineri cititori,luafi ci.rfu-

lia asta qi stribatefi-i paginile, cu interes 9i

dragoste. Sunt scrise ftrl podoabe litera-

re. Le-am tilcuit doar cu mintea 9i inima

unui cronicar care-qi iubeqte poporul 9i

fara mai mult ca orice pe lume. Un cro-

nicar de azi, care a ajuns Ia aclasti mare

dragoste tocmai pentru ci a cunoscut is-

toria. Iar daci gi-a imbogifit sufletul cu o

atare comoarl - dragostea de popor gi de

fari, dobinditn prin cercetarea istoriei -,

w€o; clr toati puterea qi cildura, s-o in-

sufle, s-o transmiti qi voui, dt"gt copii 9i

tineri. Si v-o lase mogtenire. Pentru ci 9i

el, cronicarul acestor qiruri, a primit-o de

la inaintaqi, a crescut qi a trlit in aminti-

rea, in inlelepciunea gi lumina ei gi foarte

s-ar fi simlit nefolositor gi nenorocit dacd'

nu l-ar fi incllzit gi nul-ar fi mingiiat ni-dejdea ci-i vefi citi aceste pagim, ci veli

inplege povestirile qi vefi deprinde, 9i cu

ajutorul lor, o mereu sporitl dragoste de

fara rorndni gi de al ei popor.

Citind gindind, simfind, suferind

gi bucurindu-vi odati cu marile htam-pllri petrecute in veacurile trecute, oda-

ti cu marii eroi ai neamului nostru, ni-dijduiesc ci vi veti simfi gi voi oameni

mai intregi, mai deplini, fii ai unui popor

mAndru gi demn gi ai unei liri bogate qi

frumoase, c[ sunteti tineri isteti 9i price-

puli care iubesc toate popoarele gi fnriledin lume gi care nu vor nimic alta decit

proplgire, buni inlelegere gi pace in in-

treaga lume.

6

ul qi

cro-

ls-

cuo

$det

ln-sl

@srde

dace

na-

veltst cu

de

oda-

na-

ru

Poporsl

pnce-

priledecitin in-

FE€=. .=::.:.,

i::. ::::;., ..==a;=+f*tiH,i::::::.: -.

. :::=;*u.at:,:::-.:::': : I

-',.-.,.=-=.:i@

POVESTEI{,,SSFIDITORUI,UI''

@AS) zi stau in Muzeul de istorie nalionall,tW intr-o vitrine, aEezate pe catifea vigi-

nie. Dar mii qi mii de ani au stat in plmAnt.

E vorba de doul statuete modelate din lut.

Le-au descoperit arheologii, slpAnd un deal

de lAngl Cernavodl, pe malul dobrogean al Du-

nlrii. Dup[ ce le-au cercetat cu mare grij6' au

aflat ci au fost {bcute de oamenii care au trlit pe

meleagurile romAne acumpatru-cinci mii de ani.

Una dintre statuete infftiqeazi un birbat voinic,

spltos, aEezat pe un sclunag cu patru picioare.

igi sprijini capul in mAini gi coatele pe genunchi.

Femeia stl jos, pe plmant, cu un genunchi ridi-

cat gi cu palmele sprijinite pe el, cu capul ugor

intors spre stAnga , parc-ar privi spre blrbatul de

alituri.AmAndou[ aceste fbpturi omeneqti, intruchi-

pate din lut, par a se odihni intr-un amurg, dupio zi de munci grea. Cu privirea dus[, undeva,

departe, blrbatul parcl se gindegte la ceea ce a

infhptuit gi la ceea ce mai are de infbptuit mAi-

ne gi poimAine qi rispoimAine. Femeia catl spre

dAnsul, cu dragoste qi mirare, cu interes gi nerlb-

dare agteaptl un rispuns, un sfat, un indemn.

Dar la ce gdndegte, oare, b[rbatul? Poate la

ogorul pe care l-a desfelenit, impreunl cu femeia

gi cu copiii lui, gi l-a semlnat cu grdu. Au muncit

cu unelte slrace; plug de lemn, sipiligl de pia-

trl. $i n-a fost uqor, ci greu, tare greu. Sau poate

gandegte la cele dintAi fructe culese din copacul

sidit cu zece aniin urmi. Ori la vitele imblAnzite

qi la tot ce ar putea avea folos de Ia ele. Sau poate

, la c[su]a pe care au infiripat-o din plmAnt gi din

bArne de lemn. Femeia a impodobit-o cu les[turigi impletituri din fir de cinepl sau in, din lAni

sau cu pielicele de miel ori de ied.

Pe polip au aEezat gi citeva unelte: cu{ita-

Ee din piatrl Ei ace din os, toporaqe din corn de

cerb, vase din lemn Ei citeva oale din lut, frumos

modelate gi impodobite cu increstlri.

Copiii, de buni seami, au adlpostit intr-un

cote! din nuiele cele cAteva g6ini 9i rale pe care

le-au imblinzit in joaca 1or. Aceste plslri sunt

acum cumin{i, fac oul bune de mAncat 9i au o

carne dulce gi fragedl.

Blrbatul gi femeia lui mai au 9i roiuri de al-

bine, agezate in stupi impletili din nuiele sub$ri

gi lipite cu lut. Acum, in inserare, zumzetul albi-

nelor se mai aude la urdinigul deschis ca o u9i!1

rotund[.S-o mai fi gAndind berbatul acesta modelat

din lut qi la fralii lui, din aceeagi familie, din ace-

lagi neam. GAndeqte, poate, cum s[ apere sltu-

cul lor din vArful dealului, primejduit adesea de

fiare sllbatice: lupi, urqi, bouri. Ar fi foarte bine

daci s-ar putea uni sltucul lor cu altele qi s-ar

intrajutora, ar lucra plmintul, ar pizi turmele,

ar pescui gi s-ar apfuraimpreunl. Aqa, teama de

primejdii ar fi mai mici, roada muncii mai spor-

nicl, iar linigtea gi pacea mai mare.

Privindu-l cu drag gi incredere, femeia iispune:

- Ai dreptate; tu eEti harnic, priceput, inle-

lept. Ca tine mai sunt mu$i. To1i, impreun[, pu-

tefi face viala mai bun[ gi mai frumoasl.

Arheologii au numit aceste statuete din lut

ars ,GAnditorul Ei solia luii Un nume foarte po-

trivit. Ele ne fac o idee despre oamenii care au

trlit pe plmantul nostru, acum cinci-gase mii

de ani. Acei oameni dintru inceputuri care au

pus aici, in vremi preistorice, temelia civilizaliei.

,Ginditorui gi solia luili Sunt strlmoqii strimo-

gilor noEtri. Povestea lor n-o Etim: le-o ghicim

doar din urmele pe care ni le-au llsat: unelte,

vase, statuete. $i ne dim seama c[ au fost oameni

vrednici, cu mare dorin![ de a-gi imbunltili tra-

iul gi de a proplgi, cl iubeau munca, ordinea 9i

le pllcea frumosul. Dovadi chiar aceste statuete

modelate din lut.

8

intr-unrale pe care

plslri sunt

slauo

i de al-

sublirialbi-

ils ca o ugili

modelat

din ace-

apere satu-

adesea de

foarte bine

s1 s-ar

i turmele,

teama de

ll mal sDor-I

din lutfoarte po-

care au

l-Sase mllcare au

civilizaliei.

ii strimo-le-o ghicim

unelte,

iost oameni

ttiti tra-ordinea si

\I

fa"-:,.i**i:.

statuete