FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program Facultatea de ...old.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · contactul cu standardele generale privind reprezentarea

1

FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul

1.4 Domeniul de studii

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini Unelte și Sisteme de Producție

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Algebră liniară și geometrie

analitică

39.04.9.114.01.01.F.O1

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr. Mioara BONCUȚ

Asistent Petrică DICU 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu I 2.5

Semestrul I 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei Ob

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe

săptămână

6 din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/laborator 3

3.4 Total ore din planul de

învăţământ

84 din care: 3.2 curs 42 3.3 seminar/laborator 42

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 17

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34

Tutoriat 14

Examinări 4

Alte activităţi ..................................

3.7 Total ore studiu individual 104

3.8 Total ore din planul de învățământ 84

3.9 Total ore pe semestru 188

3.10 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum ●

4.2 de competenţe ●

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului ●

5.2. de desfăşurare a seminarului ●

2

6. Competenţele specifice accumulate

Com

pet

ențe

pro

fesi

on

ale

Prezentul curs pune accent pe dezvoltarea următoarelor competenţe profesionale:

1. Competenţe privind cunoaşterea şi înţelegerea:

Însuşirea şi aplicarea unor noţiuni şi rezultate fundamentale în studiul ALGAD;

Crearea unor premize necesare introducerii şi demonstrării unor noţiuni şi rezultate ale

disciplinelor care se studiază în paralel şi a celor care urmează a fi studiate;

Dezvoltarea raţionamentului matematic.

2. Competenţe în domeniul explicării şi interpretării:

Generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii:

- abilitatea de a genera şi demonstra unele proprietăţi;

- abilitatea de a aplica noţiuni şi teoreme studiate în domenii conexe.

Realizarea de conexiuni între rezultate din diverse capitole sau cu alte discipline;

Argumentarea unor enunţuri, generarea, demonstrarea;

Capacitatea de analiză şi sinteză:

- capacitatea de analiză şi sinteză este stimulată prin exemplele şi aplicaţiile.

3. Competenţe instrumental – aplicative

Capacitatea studentului de a utiliza ulterior cunoştinţele de ALGAD acumulate;

Înzestrarea cu minimul de abilităţi necesare activităţii de cercetare;

Capacitatea de a generaliza şi de a rezolva anumite probleme;

Deprindere de învăţare permanentă.

4. Competenţe atitudinale: Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile faţă de domeniul ALGAD.

Com

pet

ețe

Tra

nsv

ersa

l

Conştientizarea nevoii de comunicare eficientă bazată pe o terminologie de specialitate

adecvată

Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Completarea cunoştinţelor studenţilor cu noţiunile specifice

acestei discipline şi crearea deprinderilor necesare pentru

raţionamentul matematic. Asimilarea unor cunoştinţe

necesare la disciplinele tehnice.

7.2 Obiectivele specifice Identificarea de termeni, relaţii, perceperea unor relaţii şi

conexiuni:

- mulţimi, structuri algebrice.

- spatii vectoriale, dependentă liniară sisteme de generatori,

bază.

- operatori liniari, vectori proprii, şi valori proprii ai unei

matrici.

- spatii euclidiene, dreapta şi planul, studiul curbelor si

suprafeţelor regulate

- teoreme specifice fiecărei teme.

3

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Spaţiu vectorial. Subspaţii vectoriale. Operaţii

Prelegerea, expunerea,

consilierile tutoriale.

3 ore

Baze în spaţii vectoriale 3 ore

Rangul unui sistem de vectori 3 ore

Spaţii vectoriale izomorfe 3 ore

Spaţiul Rn. Submulţimi remarcabile. 3 ore

Operatori liniari şi matrici asociate 3 ore

Valori şi vectori proprii. Matrici diagonalizabile. 3 ore

Varietăţi liniare. Vectori liberi. Dreapta şi planul 3 ore

Conice 3 ore

Forme liniare. Forme biliniare. Forme pătratice.

Forma canonică 3 ore

Spaţii euclidiene 3 ore

Baze în spaţii euclidiene. Baze ortonormate 3 ore

Problema aproximării în spaţiu cu structură euclidiană 3 ore

Exerciţii recapitulative de sinteză 3 ore

Total ore curs 42 ore

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

Probleme cu matrici, determinanti

Explicaţia, exemplificare,

conversaţie euristică, exerciţiu

3 ore

Sisteme liniare – probleme şi aplicaţii 3 ore

Exemple de spaţii vectoriale şi subspaţii vectoriale 3 ore

Baze în spaţii vectoriale 3 ore

Calculul rangului unui sistem de vectori prin rangul

matricei asociate 3 ore

Operatori liniari şi matrici asociate - probleme 3 ore

Calculul valorilor proprii şi a vectorilor proprii. 3 ore

Matrici diagonalizabile - probleme 3 ore

Calcule cu vectori liberi. Aplicaţii în geometrie 3 ore

Dreapta în plan. Dreapta şi planul în spaţiu -

probleme 3 ore

Conice. Reducerea la forma canonică - probleme 3 ore

Forme liniare, biliniare, pătratice. Forma canonică -

probleme 3 ore

Spaţii euclidiene. Baze ortonormale. 3 ore

Aproximare - probleme 3 ore

Total ore seminar 42 ore

Bibliografie

1. M.Boncut,Matematici generale,Ed.Alma Mater,Sibiu,2002

2. N. Popoviciu; M. Boncuţ, Algebră liniară. Aplicaţii, Ed. U.L.B.S., 2008

3. Cruceanu V., Elemente de Algebră liniară si Geometrie, Editura Didactică si Pedagogică, 1973

4. A.Bucur,Capitole de algebra liniara,geometrie analitica si diferentiala,Ed.ULBS,Sibiu,2001

4

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Disciplina Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială contribuie într-un mod semnificativ şi

integrator la pregătirea viitorului inginer.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Cunoaşterea noţiunilor predate;

gradul de cunoaştere a formulelor;

demonstrarea teoremelor;

gradul de aplicabilitate a noţiunilor

teoretice

Examen 60%

10.5 Seminar Notă lucrare de verificare

semestrială Test scris 10%

Notă pentru activităţi în cadrul

desfăşurării seminarilor

- Aprecierea teme

de casă, referate;

- Frecvenţă la

seminar.

30%

10.6 Standard minim de performanţă

Participarea la minimum 50% din activităţile de curs şi seminar, acumularea noţiunilor de bază,

capacitatea de analiză, sinteză şi aplicare minimă a cunoştinţelor

Data completării Semnătura Semnătura

titularului de curs titularului de seminar

................ ........................ …….............

Data avizării în catedră Semnătura şefului catedrei

........................ .......................

1

FIŞA DISCIPLINEI*


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție


2.1 Denumirea disciplinei Geometrie descriptivă și desen

tehnic

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN

S.L.dr.ing. Marin FLOREA

dr.ing. Elena SIMA

2.3 Titularul activităţilor de seminar



evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei Ob


3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

3

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 28 din care 3.6

seminar/laborator

42





Tutoriat: 8

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

20

3.7. Total ore studiu individual 88

3.8. Total ore din planul de învăţământ 70




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului

Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate

convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către

studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice

personale;

Studenții nu vor consuma alimente sau băuturi de orice natură în

perioada desfășurării activităților didactice

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator

întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului

educațional;

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului Termenul predării lucrărilor de laborator este stabilit de titular de

2

comun acord cu studenții. Nu se vor accepta solicitări de amânare a

termenelor prestabilite decât pe motive întemeiate. De asemenea,

pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de laborator, lucrările vor fi

depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale 1. Cunoaştere şi înţelegere:

dezvoltarea imaginaţiei spaţiale;

construcţia grafică corectă în sistemul de proiecţie paralel-ortogonal;

contactul cu standardele generale privind reprezentarea în desenul tehnic;

pregătirea studenţilor sub aspect tehnico-aplicativ în vederea dezvoltării

noţiunilor de reprezentare în plan a obiectelor spaţiale.




citirea desenelor tehnice

analiza desenelor tehnice

2. Explicare şi interpretare:

Capacitatea de a selecta datele relevante din schiţele iniţiale

Capacitatea de observare a detaliilor

Formarea, educarea, conturarea pe domeniul tehnic a viziunii spaţiale, a

creativitãţii în relaţia plan-spaţiu a obiectelor reale (materiale) sau imaginate

(imateriale);

3. Instrumental – aplicative Operativitate şi corectitudine în utilizarea instrumentelor specifice

geometriei descriptive

Utilizarea corectă a informaţiilor primite.

4. Atitudinale: Capacitate de analiză şi sinteză

Capacitatea de a găsii alternative si de a propune soluţia optimă

Competenţe

transversale Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea

abilităţilor de gândire critică;

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor

articole şi studii de specialitate;

Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele

integrării în învăţământul european


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Disciplina Geometrie descriptivã şi desen tehnic face parte din disciplinele de

cultură tehnică generală şi oferă noţiunile de bază necesare însuşirii limbajului

grafic al proiectării cu care operează toate disciplinele tehnice.

Disciplina Geometrie descriptivã şi desen tehnic pregăteşte studentul pentru partea

grafică a tuturor disciplinelor de specialitate.

7.2 Obiectivele

specifice

Studierea Geometriei descriptive are ca scop atingerea urmãtoarelor obiective:

- formarea, educarea, conturarea pe domeniul tehnic a viziunii spaţiale, a


(imateriale);

- însuşirea regulilor grafice de reprezentare planã în relaţie biunivocã a

imaginilor spaţiu-plan a obiectelor spaţiale (reale sau fictive).

3

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

PUNCTUL ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ. Tripla proiecţie

ortogonalã a punctului şi epura punctului. Sisteme de proiecţie.

Proiecţia axonometricã şi planã a unui punct spaţial.

prelegere 2

DREAPTA ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ. Urmele dreptei.

Poziţii particulare ale unei drepte faţã de planele de proiecţie.

Determinarea vizibilitãţii în epurã, ca aplicaţie la drepte spaţiale

perpendiculare. Poziţii relative a douã drepte spaţiale.

prelegere 4

PLANUL ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ. Urmele planului.

Poziţii particulare ale unui plan faţã de planele de proiecţie.

Poziţii relative a douã plane spaţiale. Relaţii grafice între punct,

dreaptã şi plan: dreaptã şi punct aparţinând unui plan, drepte

caracteristice cuprinse într-un plan (dreapta de cea mai mare

pantã, orizontale, verticalele şi lateralele unui plan),

determinarea urmelor unui plan atunci când se cunosc

elementele grafice care îl definesc, determinarea punctului de

intersecţie dintre o dreaptã şi un plan.

prelegere

2

METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE

Metoda schimbãrii planelor de proiecţie; Metoda rotaţiei;

Metoda rabaterii

prelegere 2

GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ A CORPURILOR

GEOMETRICE

Proiectarea corpurilor geometrice în sistemul paralele

orthogonal Stabilirea vizibilitãţii proiecţiilor corpurilor

geometrice Secţiuni plane în corpuri geometrice

Intersecţia corpurilor geometrice

prelegere

4

NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Sistemul naţional de standardizare.

Standarde generale folosite în desenul tehnic. Prelegere 2

REPREZENTÃRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC. Vederi.

Secţiuni. Rupturi. Norme generale de reprezentare a secţiunilor Prelegere

4

COTAREA DESENELOR TEHNICE. Elementele cotării.

Simboluri obligatorii şi auxiliare. Metode de cotare. Norme şi

reguli de cotare.

Prelegere 4

PRECIZIA PRODUSULUI FINIT. Precizia dimensională.

Precizia formei geometrice şi precizia de poziţie relativă. Precizia

calităţii suprafeţelor (Rugozitatea)

Prelegere 4

Total ore curs 28

8.2. Seminar / Laborator(unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

TEMA 1: Punctul. Tripla proiecţie ortogonalã. Epura punctului Aplicație practică 4

TEMA 2: Dreapta. Reprezentarea graficã a dreptei în imagine

intuitivã şi în epurã Aplicație practică 4

TEMA 3: Planul. Determinarea urmelor unui plan dat prin

elementele care îl definesc

Planul. Determinarea punctului de intersecţie dintre o dreaptã şi

un plan; vizibilitatea în epurã

Aplicație practică 4

TEMA 4: Metodele geometriei descriptive:

Metoda rotaţiei, Metoda schimbãrii planelor de proiecţie Aplicație practică 4

TEMA 5: Geometria descriptivã a corpurilor geometrice

Proiectarea corpurilor geometrice în sistemul paralele ortogonal

Stabilirea vizibilitãţii proiecţiilor corpurilor geometrice

Secţiuni plane în corpuri geometrice

Intersecţia corpurilor geometrice


TEMA 6: Dispunerea proiecţiilor, ca aplicaţie la proiecţia Aplicație practică 2

4

punctului.

TEMA 7: Dispunerea proiecţiilor pentru un reper de complexitate

mică - schiţã. Aplicație practică 2

TEMA 8: Relevarea unei piese de complexitate mică, conform

metodologiei de întocmire a schiţei. Aplicație practică 4

TEMA 9: Relevarea unei piese de complexitate medie, conform

regulilor de întocmire a schiţei şi înscrierea preciziei produsului

finit şi a tratametului termic pe desenul executat la scarã.


Total ore seminar 42

Bibliografire

Minimală obligatorie:

1. Cernat, C., Geometrie descriptivã şi desen tehnic, vol.I, Editura “Academiei Trupelor de Uscat” din Sibiu,

1996

2. Cernat, C, Geoemtrie descriptivã –Teorie şi aplicaţii, Editura “Continent”, Sibiu, 1997

3. Cernat, C., Chiliban, M., Chicea O., Dumitraşcu, D., Geometrie descriptivã – culegere de probleme,

Editura Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997

4. Cernat, C., Chiliban, M., Dumitraşcu. D. - Geometrie descriptivă – îndrumãtor pentru lucrări de laborator,

Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1995.

5. Cernat, C., Chiliban, M., Manolea Carmen, Geometrie descriptivã şi desen tehnic - aplicaţii grafice,

Editura “Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu

6. Chiliban, M., Desen tehnic industrial, Editura „Alma Mater” Sibiu, 2003.

Complementară:

7. Moncea, J. - Geometrie descriptivă şi desen tehnic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

8. Tănăsescu, A. - Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1979.

9. Warren, J. - Fundamentals of Engineering Drawing, Prentice Hall, New Jersey, 1965.

10. Herbert, W.,Y. - Engineering Graphics, PWS Engineering, Boston,1985.

11. Cernat, C, ş.a., Noţiuni generale de desen tehnic, Editura Univeritãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997

12. Vasilescu, E., ş.a., Desen Tehnic industrial, Editura Tehnicã, Bucureşti, 1995

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Colocviu 60%

Rigoarea ştiinţifică a limbajului

Organizarea conţinutului

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea şi susţinerea dosarului

cu aplicaţiile practice relizate 20%

Teste pe parcursul semestrului 20%


50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării 01.10.2016 Semnătura titularului de curs/seminar

Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN

5


dr.ing. Elena SIMA

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie


2.1 Denumirea disciplinei Știința și Ingineria

Materialelor 39.04.1.102.01.02.DO.03

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Marius BIBU

Prof.dr.ing. Valeriu DEAC 2.3 Titularul activităţilor de laborator


Semestrul 1 2.6. Tipul de


disciplinei DO


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

0/2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

0/28





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.








4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs


seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă


Competenţe

profesionale Studenţii vor cunoaşte structura materialelor la nivel macroscopic şi microscopic şi vor

înţelege proprietăţile materialelor bazate pe această structură;

Vor înţelege cum se comportă un material în anumite condiţii de solicitare şi

de ce;

Vor cunoaşte diferitele tipuri de materiale, în special cele metalice şi cele feroase,

2

dar şi cele neferoase, sinterizate, compozite şi polimerice;

Vor cunoaşte principial diferitele procedee de tratare termică a materialelor.

Studenţii vor putea explica proprietăţile unui material pornind de la

microstructura şi macrostructura sa;

Vor putea interpreta aspectul diagramei tensiune-deformaţie pentru un material;

Vor putea interpreta şi explica diagramele de echilibru ale aliajelor metalice;

Vor putea interpreta şi explica diagramele TTT şi TRC ale unor materiale.

Studenţii vor şti să realizeze încercări pentru determinarea unor proprietăţi ca

ductilitatea sau călibilitatea unui material

Studenţii vor şti să utilizeze aparatura de laborator specifică: microscoape

optice, microdurimetre etc. pentru determinarea caracteristicilor metalografice

ale unui material

Studenţii vor şti să aplice metoda corectă de pregătire a unei probe metalografice

Competenţe

transversale Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze "inginereşte", analizând şi

rezolvând o problemă din punct de vedere tehnic.

Vor şti cum trebuie să se comporte şi cum să procedeze în laboratoare dotate

cu tehnică de precizie sau cu utilaje potenţial periculoase.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Disciplina are ca principal obiectiv oferirea unor cunoştinţe de bază asupra

materialelor inginereşti utilizate în construcţia de maşini şi utilaje, ca structură

şi proprietăţi, precum şi modificarea acestor proprietăţi - în scopul optimizării

alegerii şi utilizării - prin tratamente termice, mecanice, termochimice ş.a. Se

urmăreşte, de asemenea, transmiterea către studenţi a unor noţiuni privind

tehnicile de cercetare microscopică şi macroscopică, sau de altă natură, a

structurii şi proprietăţilor de utilizare.

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea structurii materialelor la nivel macroscopic şi microscopic şi înţelegerea

proprietăţilor materialelor bazate pe această structură;

Înţelegerea comportării unui material în anumite condiţii de solicitare;

Cunoaşterea diferitelor tipuri de materiale, în special a celor metalice şi celor

feroase, dar şi a celor neferoase, sinterizate, compozite şi polimerice;

Cunoaşterea principială a diferitelor procedee de tratare termică a materialelor.

Vor putea interpreta aspectul diagramei tensiune-deformaţie pentru un material;

Interpretarea şi explicarea diagramelor de echilibru ale aliajelor metalice;

Interpretarea şi explicarea diagramelor TTT şi TRC ale unor materiale.

Utilizarea aparaturii de laborator specifice: microscoape optice, microdurimetre

etc. pentru determinarea caracteristicilor metalografice ale unui material

Aplicarea metodei corecte de pregătire a unei probe metalografice

8. Conţinuturi


ore

Structura cristalină a metalelor şi aliajelor metalice Prelegerea

Explicația 2

Deformarea şi ruperea materialelor metalice Prelegerea

Explicația 4

Diagrame de echilibru Prelegerea

Explicația 2

Aliaje fier-carbon Prelegerea

Explicația 4

Transformări în stare solidă la aliajele fier-carbon Prelegerea

Explicația 4

3

Tratamente termice şi termochimice (noţiuni de bază). Prelegerea

Explicația 4

Oţeluri aliate Prelegerea

Explicația 2

Aliaje neferoase Prelegerea

Explicația 2

Materiale metalice sinterizate şi materiale compozite Prelegerea

Explicația 2

Polimeri pentru inginerie Prelegerea

Explicația 2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Norme de tehnica securităţii muncii în laboratoare. Resurse

Internet în domeniul metalografiei. Explicația

Demonstrația

2

Noţiuni de microscopie optică şi electronică Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Construcţia şi manipularea microscoapelor metalografice. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Pregătirea probelor pentru analiza optică microstructurală. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Analiza macrostructurală a metalelor şi aliajelor metalice. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Structuri de echilibru ale oţelurilor carbon şi fontelor albe. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Structura fontelor de turnătorie. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Determinarea microdurităţii materialelor metalice. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Determinarea mărimii grăuntelui în oţeluri. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Structura oţelurilor tratate termic şi termochimic. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Structura oţelurilor aliate Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Structura aliajelor neferoase, sinterizate şi compozite. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Structura şi proprietăţile polimerilor pentru inginerie. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Lucrare de sinteză şi evaluare. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Total ore laborator 28

4

Bibliografie:


Bibu, M. – Ştiinţa materialelor, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 978-606-12-

0897-5, 2014;

Bibu, M. – Studiul materialelor. Bazele teoretice ale ştiinţei şi ingineriei materialelor metalice,

Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 973-651-824-8, 2004;

Bibu, M., Nemeş, T. – Studiul materialelor. Materiale utilizate în construcţia de maşini, Editura

Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 973-651-825-6, 2004;

Bibu, M. – Tehnici metalografice de bază în ingineria materialelor, Editura Universităţii "Lucian

Blaga" din Sibiu, ISBN 978-606-12-0620-9, 2013;

Complementară:

Deac, C. – Studiul materialelor, ed. 2, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2014;

Deac, C. – Studiul metalelor - metalografie, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2005;

Colan, H. ş.a. – Studiul metalelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;

Mitelea, I ş.a. – Ştiinţa materialelor în construcţia de maşini, Editura Sudura, Timişoara, 1999;

Geru, N., ş.a. – Analiza structurii materialelor metalice, EdituraTehnică., Bucureşti, 1991;

Gâdea, S., Petrescu, M., ş.a. – Metalurgie fizică şi studiul metalelor, vol.I, II şi III, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1979, 1981, 1988;

Mitelea, I., Radu, B. – Selecţia şi utilizarea materialelor inginereşti, Editura Politehnica, Timişoara, 1998;

Truşculescu, M., ş.a. – Studiul metalelor - tehnici de laborator, Editura Facla, Timişoara, 1977.

*** Colecţia de standarde STAS, SR ISO, SR EN ş.a.



desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite

prin studiul disciplinei

elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20

Participare activă Verificare orală 20




gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

______________ Prof.dr.ing. Marius BIBU

Prof.dr.ing. Valeriu DEAC


______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1.2 Facultatea De Inginerie 1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale 1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie


2.1 Denumirea disciplinei Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare 1 X

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.3 Titularul activităţilor de laborator Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DI 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2 curs 2 din care 3.3 laborator 3 3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5 curs 28 din care 3.6 laborator 42 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.

3.7. Total ore studiu individual 50 3.8. Total ore din planul de învăţământ 70 3.9 Total ore pe semestru 120 3.10 Numărul de credite 5


4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Competenţe de operare pe calculator (minimal)


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop, videoproiector 5.2 de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată cu calculatoare


Competenţe profesionale

• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicaţiilor

• Dezvoltarea de situri şi aplicaţii Web utilizând limbajul HTML, foi de stiluri in cascadă (CSS) şi limbajul JavaScript

Competenţe transversale

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

• Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

2


7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Prezentarea reţelei Internet si a instrumentelor specifice domeniului Web. • Introducere în reprezentarea documentelor în format HTML şi XHTML. • Instrumentele şi tehnologiile necesare pentru realizarea şi actualizarea unei locatii

(„site”) Web. Vor fi abordate subiectele JavaScript în conjuncţie cu limbajul HTML, foile de stiluri in cascada, formulare, calcule etc.

7.2 Obiectivele specifice

1. Pentru curs: Dobândirea şi aprofundarea de către studenţi a unor cunoştiinţe de specialitate

privind construirea şi gestiunea informaţiilor dintr-un site. Analiza, proiectare şi implementarea unei aplicaţii de programare web cu ajutorul

limbajelor de descriere utilizate în acest scop – HMTL, Javascript şi CSS. 2. Pentru aplicații: Realizarea unor aplicatii de tip site-uri dinamice

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore

Introducere Generalităţi, Internet; Tehnologia Client/Server, W3C - prelegere (predare

clasică cu prezentare la tablă şi folosirea computerului/ videoproiectorului) - problematizarea - încurajarea exprimării opiniilor şi implicării active a studenţilor în actul receptării cunoştinţelor transmise

2

Limbajul HTML Instrumente de lucru; instrumente de validare; taguri de bază; liste; paragrafe; linkuri şi ancore; imagini; tabele; formulare; metode de transmitere a datelor

8

Foi de stiluri în cascadă (CSS) Definiţie; avantaje; atribute; sintaxă; suport; CSS extern; lucru cu cadre

6

Limbajul JavaScript Generalităţi, introducere; avantaje; reguli de sintaxă şi elemente de bază; variabile; tablouri; operatori; instrucţiuni de selecţie, repetiţie, break; contiue; funcţii; evenimente; obiecte javascript; proprietăţi; metode

12

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore

Instalare editor pentru scrierea codului HTML. Primele exemple - efectuarea de exerciţii, aplicaţii, probleme (rezolvate cu participarea studenţilor): - conversaţia euristică - problematizarea - explicaţia didactică

4 Lucrul cu liste; tabele; imagini; formulare 6 Utilizarea linkurilor, ancorelor; realizarea unui site 6 Utilizarea foilor de stiluri in cascada CSS; lucru cu cadre 8 Programarea in javaScript; reguli de sintaxă; variabile; operatori 8 Realizarea de calcule prin utilizarea limbajului JavaScript şi HTML 10

Total ore laborator 42 Bibliografie: 1. Cioca, M. (2009) “Limbaje de programare”, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 2. Cioca, M., ş.a.m.d. (2005) “Programarea animatiilor Web folosind Flash” Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 3. Cioca, M. (2004) “Conducerea asistata a unitatilor economice” Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 4. Cioca, M., ş.a.m.d. (2004) “Elemente de Web Design” Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 5. Cioca, M. (2003) “Programarea in PHP si MySQL”, Editura Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu; 6. Buraga, S. (2003) Aplicaţii Web la cheie. Studii de caz implementate în PHP, Editura Polirom 7. Buraga, S. (2005) Proiectarea siturilor Web – ediţia a doua, Polirom 8. Anghel, T. (2007) Programare Web – Traian Anghel, Editura Polirom

3

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Pentru o mai bună adaptare a conţinutului disciplinei la cerinţele pieţei au avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri (industrie) dar şi cu firme specializate în IT precum şi cu colegi din alte universităţi româneşti.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

• Volumul şi corectitudinea cunoştinţelor

• Rigoarea ştiinţifică a limbajului • Organizarea conţinutului • Gradul de asimilare a limbajului

de specialitate

- Evaluare practică cu ajutorul calculatorului (finală în sesiunea de examene): - Expunerea liberă a studentului; - Conversaţia de evaluare; - Chestionare orală

50%

• criterii ce vizează aspectele atitudinale;

• conștiinciozitatea, interesul pentru studiu individual

Prezenţă la curs 10%

10.5 Laborator

• capacitatea de a opera cu cunoștințele asimilate

• capacitatea de aplicare în practică

Participare activă la orele de laborator 15%

Elaborare aplicaţie practică (finalizare proiect) la evaluarea activităţii de laborator

15%

10.6 Standard minim de performanţă • 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora. Data completării: 6.01.2016

Titular Curs/Laborator

Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA

Data avizării în Departament Director Departament,

______________________ Prof.univ.dr.ing. Sever Gabriel RACZ

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Inginerie Departamentul de Maşini şi Echipamente industriale

Valabilă anul universitar: 2016 - 2017

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program Instituţia de

învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea Facultatea de Inginerie

Departament Departamentul de Maşini şi Echipamente industriale Domeniul de studiu Inginerie Industrială

Ciclul de studii Studii de licență Specializarea Maşini unelte şi sisteme de producţie

2. Date despre disciplină Denumirea disciplinei FIZICĂ

Codul cursului Tipul cursului An de studiu Semestrul Număr de credite

39049 201 01 02 F. O. 15 Obligatoriu I 1 4

Tipul de evaluare Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DD=domeniu; DS=specialitate; DC=complementară)

E DF Titular activităţi curs Lector univ. dr. ing. Răcuciu Mihaela Titular activităţi seminar / laborator/ proiect Lector univ. dr. ing. Răcuciu Mihaela

3. Timpul total estimat Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – număr de ore pe săptămână

Curs Seminar Laborator Proiect Total 2 1 3 Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – Total ore din planul de învăţământ

Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem) 28 14 42

Distribuţia fondului de timp pentru studiu individual Nr.ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat: 4 Examinări: 6

Total ore alocate studiului individual (NOSIsem ) 44 Total ore pe semestru (NOADsem + NOSIsem ) 86

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) De curriculum • Cunoştinţe elementare de fizică şi matematică

De competenţe • Competenţe de operare pe calculator (minimal: Word, Internet Explorer) şi calcul matematic.

Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716

Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: [email protected] web: inginerie.ulbsibiu.ro




De desfăşurare a cursului • Participare activă • Lectura suportului de curs

De desfăşurare a sem/lab/pr • Lectura bibliografiei recomandate • Participare activă prin demers experimental şi prelucrare a datelor

numerice


Competenţe profesionale • Utilizarea elementelor fundamentale referitoare la dispozitivele,

circuitele, sistemele, instrumentaţia şi tehnologia echipamentelor industriale

Competenţe transversale • Analiza metodică a problemelor întâlnite în activitate, identificând

elementele pentru care există soluţii consacrate, asigurând astfel îndeplinirea sarcinilor profesionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor, fenomenelor şi a

metodelor adecvate de studiere a fenomenelor ale capitolelor de fizică studiate în tematica specifică acestui curs; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională; dobândirea deprinderilor practice de folosire a aparaturii de laborator şi de prelucrare a datelor experimentale.

Obiectivele specifice • Punerea în evidenţă a rolului informativ, cât şi pe cel formativ al Fizicii, ca disciplină fundamentală a procesului de învăţământ tehnic.

• Înţelegerea disciplinei, în corelaţie strânsă cu implicaţiile pe care le are în dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi ingineriei tehnologice.

• Interpretarea legilor şi relaţiilor fizice care rezultă din studiul modelelor şi teoriilor prezentate.

• Explicarea rolului fundamental al modelelor fizice prezentate în dezvoltarea tehnologică actuală.

• Cunoaşterea metodelor de cercetare experimentală şi aplicarea acestora în investigarea diferitelor aspecte ale proceselor.

• Însuşirea corectă a tehnicilor de calcul și a metodelor de studiu al fenomenelor în domeniul fizicii.

• Acomodarea studentului cu aparatura de laborator ce se folosește în practică experimentală şi materializarea cunoştinţelor teoretice dobândite la curs.

• Se urmărește dezvoltarea unui mod de gândire științific, matematizat, în scopul de a-i asigura studentului capacitatea de aplicare rapidă în practică a cunoștințelor dobândite.

• Dezvoltarea unui spirit analitic, conform cu modelele fizice studiate.

• Încurajarea studentului de a se informa suplimentar în cazul în care unele probleme i-au stârnit interesul, dezvoltarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor proprii.

Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716




8. Conţinuturi Curs Nr. ore Curs 1 Obiectul fizicii. Mărimi si unităţi fizice. Sistem de referinţă. Elemente de calcul

vectorial. 2

Curs 2 Elemente de mecanică clasică. Cinematica punctului material. Tipuri de mișcare mecanică. Viteză. Acceleraţie. Legi de mişcare. 2

Curs 3 Mişcarea circulară. Mărimi caracteristice. Tipuri de mişcări. Legi de mişcare. Viteza în mişcarea circulară. Acceleraţia în mişcarea circulară. 2

Curs 4 Dinamica punctului material. Principiile dinamicii. Interacţiuni. Tipuri de forţe în mecanică. Forţe elastice. Legea lui Hooke. Forţe de frecare. Legile frecării. Forţe gravitaţionale. Forţe de inerţie.

2

Curs 5 Teoreme generale şi legi de conservare în dinamica punctului material. Conservarea energiei, impulsului, momentului cinetic. Noţiunea de Lucru mecanic şi Putere mecanică. Energie cinetică şi potenţială.

2

Curs 6 Studiul ciocnirii corpurilor. Aplicaţii. 2 Curs 7 Oscilaţii mecanice. Mărimi fundamentale. Reprezentarea mişcării oscilatorii.

Mişcarea oscilatorie armonică. Energia oscilatorului armonic. Studiul pendulului gravitaţional. Legea de mişcare.

2

Curs 8 Compunerea mişcărilor oscilatorii. 2 Curs 9 Oscilaţii amortizate. 2 Curs 10 Oscilaţii forţate. Fenomenul de rezonanţă. 2 Curs 11 Electrostatica. Sarcina electrică. Legea lui Coulomb. Câmpul electrostatic.

Intensitatea câmpului electric. 2

Curs 12 Potențialul electric. Fluxul electric. Legea lui Gauss. Relaţia de legătură câmp – potenţial electric. Ecuaţia Poisson. Ecuaţia Laplace. 2

Curs 13 Curentul electric staționar. Mărimi fizice caracteristice. Ecuaţia de continuitate. Teoria clasică a conducţiei – Modelul Drude-Lorentz. Legea lui Ohm. Tensiunea electromotoare. Efectul Joule.

2

Curs 14 Câmpul magnetic. Legea lui Ampere. Fluxul magnetic. Forţa electromagnetică. Inducția electromagnetică. Energia câmpului magnetic. 2

Total ore curs: 28 Laborator Nr. ore Lab 1 Protecţia muncii. Noțiuni introductive. Prelucrarea datelor experimentale în

fizică. 2

Lab 2 Studiul pendulului gravitaţional. Determinarea accelerației gravitaționale terestre. 2

Lab 3 Determinarea rezistenţei electrice prin metoda A şi V. 2 Lab 4 Determinarea rezistenţei interne a unei surse de tensiune electromotoare. 2 Lab 5 Studiul variaţiei rezistenţei electrice a unui metal cu temperatura. 2 Lab 6 Studiul forţei electromagnetice. 2 Lab 7 Testarea şi evaluarea cunoştinţelor dobândite în timpul semestrului. 2 Total ore laborator 14 Metode de predare Prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, modelarea, algoritmizarea, dialogul interactiv, demers experimental, prelucrarea datelor numerice.

Limba de predare Română

Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716




Bibliografie Notele de curs Răcuciu Mihaela, Fizică generală. Mecanică. Note de curs, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2016, ISBN 978-606-12-1350-4. Gh. Cristea, I. Ardelean, Elemente fundamentale de fizică, vol. I şi II, Editura Dacia, 1980 şi 1985. Tiţeica R., Popescu I., Fizica generală, Vol.I, II, III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971 Hristev, Mecanica si Acustica, Editura Didactică şi Pedagogică,1982

Referinţe bibliografice recomandate

M. Răcuciu, Fizică generală - Îndrumar de laborator, Editura ULBS, 2013 Gh. Zet. I . Ciobotariu, Fizica generala, Didactică şi Pedagogică,1987 Nicula, Gh. Cristea, S. Simon, Electricitate si magnetism, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. Ioan M. Popescu, Fizica I, Didactică şi Pedagogică, 1982 I. Inta, S. Dumitru, Complemente de fizică I, Editura tehnica, 1982

Referinţe bibliografice suplimentare


• proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei.

• elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare Tip

activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Ponderea în nota finală Obs.*

Volumul şi corectitudinea cunoştinţelor

Evaluare scrisă şi orală 50%

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Evaluare scrisă şi orală 20% Curs

Organizarea conţinutului Evaluare scrisă şi orală 5%

Întocmirea şi susţinerea unei aplicaţii

Evaluare scrisă şi orală 25% CPE

Laborator Participarea la activitatea practică Prezenţa 100% Condiţie de promovare CPE

Standard minim de performanţă 50% din rezultat după însumarea punctajelor ponderate pentru cele trei tipuri de evaluare. (*) CPE – condiţionează participarea la examen; nCPE – nu condiţionează participarea la examen; CEF - condiţionează evaluarea finală; Data completării: 1.10.2016 Data avizării în Departament:……………………………….

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Titular disciplină Lector univ. dr. ing. Mihaela RĂCUCIU

Director de departament Prof. univ. dr. ing. Sever Gabriel RACZ

Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716


1

FIŞA DISCIPLINEI*



1.2 Facultatea Inginerie




1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini şi sisteme de producţie/inginer


2.1 Denumirea disciplinei Chimie Cod: 39.04.9.120.01.02F.O.07

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. ing. Adrian TURTUREANU

Conf. univ. dr. ing. Adrian TURTUREANU 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei Ob



curs

1 din care 3.3

seminar/laborator

1


curs

14 din care 3.6

seminar/laborator

14





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -



-






4.1 de curriculum Cunoştinţe generale de chimie

4.2 de competenţe



Participare activă

Lectura suportului de curs

Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare

cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate


studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice

personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi laborator

întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului

educaţional;



Participare activă

La laborator studentul va veni cu halat de protecţie şi cu

lucrarea, ce urmează a fi discutată şi executată în laborator,

pregătită acasă.

2


Competenţe

profesionale Să cunoască terminologia specifică disciplinei chimie;

Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor de chimie;

Să înţeleagă importanţa şi influenţa structurii elementelor şi a combinaţiilor chimice

asupra proprietăţilor acestora;

Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor comportări ale substanţelor

chimice;

Să dezvolte deprinderi de utilizare corectă a instrumentelor de laborator.

Competenţe



Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi

studii de specialitate;

Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele integrării în

învăţământul european.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cursul, destinat studenţilor din anul I, face parte din ansamblul disciplinelor de

pregătire fundamentală şi are ca obiectiv formarea unei baze informaţionale

solide, necesară în pregătirea la disciplinele de specialitate.

Tematica lucrărilor de laborator urmăreşte tematica cursului, în vederea

completării şi fixării cunoştinţelor. Se urmăreşte, de asemenea, însuşirea

deprinderilor practice de laborator,. Se pune accent pe interpretarea şi

prelucrarea rezultatelor.

7.2 Obiectivele

specifice

Studenţii:

vor avea cunoştinţe generale de chimie, necesare profesiunii;

vor cunoaşte şi utiliza corect termenii de specialitate;

vor înţelege proprietăţile chimice şi comportarea unor materiale pe baza

structurii şi compoziţiei chimice;

vor şti să utilizeze aparatura de laborator specifică;

se vor familiariza cu lucrul cu diverse categorii de substanţe chimice.

8. Conţinuturi


ore

Corelaţii între structura şi unele proprietăţi ale elementelor

şi substanţelor chimice Prezentare PowerPoint 3

Apa şi aplicaţiile ei în industrie. Duritatea apei. Prezentare PowerPoint 1

Noţiuni de electrochimie Prezentare PowerPoint 3

Coroziune şi protecţia metalelor şi aliajelor împotriva

coroziunii Prezentare PowerPoint 4

Combustibili şi lubrifianţi Prezentare PowerPoint 3

Total ore curs 14

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Instructaj T.S.M. şi P.S.I. Operaţii şi aparatură specifice

laboratorului de chimie. Prezentare, dezbatere 2

Concentraţia soluţiilor. Prepararea unei soluţii 0,1 N de

HCl şi determinarea titrului real al acesteia. Seminar+activitate practică 2

Determinarea durităţii apei. Seminar+activitate practică 2

Determinarea pH-ului soluţiilor. Seminar+activitate practică 2

Protecţia anticorozivă a metalelor prin acoperiri galvanice Seminar+activitate practică 2

3

(nichelarea).

Determinarea viscozităţii uleiurilor lubrifiante. Seminar+activitate practică 2

Test de laborator. Verificarea referatelor lucrărilor. 2


Bibliografie


- Turtureanu, A., Chimie generală, Ed. Univ. “Lucian Blaga” din Sibiu, 2016.

- Turtureanu, A; Stanciu, R., Lucrări practice de chimie, Ed. Univ. “Lucian Blaga” din Sibiu,

2001.

Complementară: - Neniţescu, C.D., Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

- Stoica, L., Chimie generală şi analize tehnice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1991.



În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularul disciplinei s-a

consultat cu alte cadre didactice din domeniu, în vederea identificării nevoilor şi aşteptărilor

angajatorilor şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ

superior.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Două teste scrise

(la jumătatea şi la

sfârşitul semestrului)

66,66% Rigoarea ştiinţifică a limbajului


10.5

Seminar/laborator


referat, a unei aplicaţii

Test + urmărire şi

notare a activităţii la

laborator 33,33%

Participare activă la seminarii



Pentru promovare studentul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la testele scrise din curs şi cel puţin

nota 5 la activitatea de laborator.


gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016 Conf. univ. dr. ing. Adrian TURTUREANU __________


______________ ______________________

Prof.univ.dr.ing Gabriel RACZ

L_MUSP_1_07_Limba_engleza_1_Onet_Alina_Elena.doc 1/3

Valabilă an universitar: 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Limba engleză 1

Codul disciplinei:

Domeniul: Inginerie Industrială

Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie

Departamentul: Studii Britanice şi Americane

Facultatea: Litere şi Arte

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: I Semestrul I Tipul de evaluare finală colocviu

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă):

DO Numărul de credite: 2

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DC

Total ore din planul de

învăţământ 28

Total ore pe semestru:

28

Titularul disciplinei: Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

- 28 - - 28

Obiective:

Reactivarea şi consolidarea competenţelor de limbă engleză din şcoala

generală şi liceu; însuşirea şi perfecţionarea vocabularului tehnic,

acumularea de noi cunoştinţe în domeniul ingineriei pe baza materialelor de

studiu în limba engleză.

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere: identificarea noţiunilor de bază în terminologia de specialitate în

limba engleză

identificarea problemelor conceptuale pe baza diferenţelor specifice

între limba română şi limba engleză

deprinderea abilităţii de documentare în limba engleză, în domeniul

de specialitate


interpretarea corectă a termenilor de specialitate

identificarea şi interpretarea corectă a termenilor de tip deceptive

cognates în terminologia de specialitate

3. Instrumental – aplicative

folosirea diverselor acte de limbaj în potenţiale situaţii de comunicare

profesională din domeniul de specialitate.


4. Atitudinale:

atitudine pozitivă faţă de mediul ştiinţific şi dezvoltarea unei atitudini

critice faţă de realitate

participarea activă la propria dezvoltare profesională

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

TEMATICA SEMINARIILOR

1. Recapitularea timpurilor verbale prin exerciţii (1) 2

2. Recapitularea timpurilor verbale prin exerciţii (2) 2

3. Prezentare generală a vocabularului tehnic de specialitate 2

4. Figurile geometrice. Prepoziţii spaţiale 2

5. Dimensiuni. Gradele de comparaţie ale adjectivelor 2

6. Materiale inginereşti: clasificare 2

7. Proprietăţile materialelor inginereşti. Exprimarea

comparaţiei

2

8. Transformarea unităţilor anglo-saxone în unităţi metrice.

Numeralele cardinale şi ordinale

2

9. Prescripţiile tehnice. Folosirea concordanţei timpurilor

pentru a descrie o succesiune de etape

2

10 Asistenţa tehnică. Verbe şi expresii modale: exprimarea

necesităţii

2

11. Furnizarea de sfaturi tehnice. Verbe şi expresii modale:

exprimarea abilităţii, posibilităţii şi probabilităţii

2

12. Verbe şi expresii modale: exprimarea obligaţiei şi

interdicţiei

2

13. Recapitulare cu traduceri şi exerciţii 2

14. Susţinerea colocviului semestrial 2


Metode de predare /

seminarizare

Metode comunicativ-interactive menite să angreneze şi să motiveze

studenţii spre o activitate intensivă de învăţare şi de fixare prin practică.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 50%

- teste pe parcursul semestrului -

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%

- teme de control -

- frecvenţă la seminar şi implicare în activităţi 30%

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc.)

Evaluarea finală va cuprinde examinarea orală cu bilete.

Cerinţe minime pentru nota 5

Prezenţă la seminar 80% şi rezolvarea unui

minimum de exerciţii; prestaţie minimă la

colocviu.

Cerinţe pentru nota 10

Prezenţă la seminar 100%; o atitudine

interesată şi activă; rezolvarea corectă a

exerciţiilor; prestaţie superioară la

colocviu.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 28

Bibliografia


Comfort, Jeremy; Hick, Steve; Savage, Allan. Basic Technical English.

Oxford University Press, 1991

Glendinning, Eric H. English in Mechanical Engineering. Oxford

University Press, 1973

Glendinning, Eric H., Glendinning, Norman. Oxford English for

Electrical and Mechanical Engineering. Oxford University Press, 1995

Murphy, R. English Grammar in Use. Cambridge University Press

Complementară:

Johnson, C.M.; Johnson, D. General Engineering. Prentice Hall

International (UK), 1992

Longman Dictionary of Contemporary English. London, 2001

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

copii după materiale de specialitate

Coordonator de

Disciplină


Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ

Director de

departament Lector univ. dr. Ovidiu MATIU

1

FIȘA DISCIPLINEI



1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”

1.3 Departamentul M.E.I.

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala


1.6 Programul de studii/Calificarea Masini Unelte si Sisteme de Productie


2.1 Denumirea disciplinei Mecanica 1

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN

2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN

2.4 Anul de

studiu I 2.5 Semestrul II

2.6 Tipul de

evaluare EC

2.7 Regimul

disciplinei O



săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar 2


învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar 28





Tutoriat 4

Examinări 20

Alte activităţi ..................................





4.1 de curriculum ● Algebra

● Analiza matematica

4.2 de competenţe ● Utilizarea aparatului matematic


5.1. de desfăşurare a

cursului

● Studentii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii cu telefoanele

mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice

în timpul cursului, nici părăsirea de către studenti a sălii de curs în

vederea preluării apelurilor telefonice personale;

● Nu va fi tolerată întârzierea studentilor la curs si seminar/laborator

întrucât aceasta se dovedeste disruptivă la adresa procesului educational.



● Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun

acord cu studentii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe

motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu

întârziere a lucrărilor de seminar, lucrările vor fi depunctate.

2

6. Competenţele specifice accumulate

Competențe

profesionale

Să cunoască terminologia utilizată în Mecanică;

Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor din Mecanică;

Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor modele mecanice;

Să identifice și să aleagă metodele optime de rezolvare a problemelor de Mecanică.

Competențe

transversale

Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini

responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și

creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a

normelor de etica profesională;

Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

● Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe generale din domeniul

echivalentei sistemelor de forte si al echilibrului corpurilor.

● Dezvoltarea contiinţei profesionale prin faptul ca problemele abordate de

către studenti la această disciplină aplicată sunt concrete.

7.2 Obiectivele

specifice

Insuşirea de către studenţii specializarii MUSP, a unor cunoştinţe generale

din domeniul mecanicii sistemelor de corpuri, necesare dezvoltării gândirii

spaţiale în zone concrete ale spaţiului tridimensional al lui Euclid, prin

abordarea unor probleme tehnice în modul vectorial şi trecerea ulterioară în

formă scalară si in unele cazuri si matriciala;

Deprinderea studenţilor cu unele îndemânări practice, în cazul unor

probleme concrete de determinări experimentale şi fixarea prin aceste

activitati a legilor obiective ale naturii ce se manifestă în mediul

înconjurător; a notiunilor teoretice predate la orele de curs si seminar.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

1. Mecanica. Introducere. Definiţii şi modele simplificatoare.

Noţiuni şi principii fundamentale. Statica punctului material.

Compunerea forţelor concurente.

Prelegere participativa

2

2. Echilibrul forţelor aplicate punctului material liber şi supus la

legături. Legăturile punctului material. Forţa, coeficientul şi

conul de frecare.


2

3. Statica solidului rigid. Momentul unei forţe în raport cu un

punct. Proprietăţi. Momentul unei forţe în raport cu o axă.

Proprietăţi. Cuplu de forţe.


2

4. Reducerea unei forţe în raport cu un punct. Torsorul de reducere

al unui sistem de forţe aplicate solidului rigid. Prelegere participativa

2

5. Torsor minimal. Axă centrală Prelegere participativa 2

6. Reducerea sistemelor particulare de forţe. Forţe concurente,

sisteme de cupluri. Reducerea sistemelor de forţe coplanare şi a

forţelor paralele.


2

7. Centre de greutate. Centre de masă. Aplicaţii privind

determinarea poziţiei centrului de greutate la principalele figuri

geometrice. Teoremele lui Gulden-Pappus.


2

8. Echilibrul sistemelor de forţe aplicate solidului rigid liber şi

solidului rigid supus la legături fără frecare. Legăturile solidului

rigid. Exemple.


2

9. Echilibrul cu frecare al solidului rigid. Frecarea de alunecare. Prelegere participativa 2

3

Frecarea de rostogolire. Frecarea firelor şi a benzilor. Exemple.

10. Echilibrul sistemelor de corpuri. Teoreme. Aplica\ii Prelegere participativa 2

11. Sisteme articulate. Definiţii. Ipoteze. Metode pentru

determinarea eforturilor în barele unui sistem articulat plan. Prelegere participativa

2

12. Cinematica punctului material. Elemente generale,

traiectorii, viteze şi acceleraţii. Componentele vitezei şi ale

acceleraţiei în diverse sisteme de referin\` (a. carteziene; b.

polare; c. intrinseci).


2

13. Mişcări particulare ale punctului material: a. rectilinie; b.

circulară; c. pe cicloidă; d. uniformă pe elicea cilindrică.

Aplicaţii.


2

14. Cinematica solidului rigid. Mişcarea generală a solidului

rigid:generalităţi; traiectorii; derivata unui vector dat prin

proiecţii pe axele unui sistem de referinţă mobil; distribuţia de

viteze şi acceleraţii. Aplicaţii.


2

8.2 Seminar Metode de predare Nr. de

ore

1. Aplicaţii la tema cursului poziţia 1 Analiza modelului

mecanic, calcule 2

2. Aplicaţii la tema cursului poziţia 2 ]i 3 Analiza modelului

mecanic, calcule 2

3. Aplicaţii la tema cursului poziţia 2 ]i 3 Analiza modelului

mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2


mecanic, calcule 2

Bibliografie

1. Sava, I., Sârbu, N., Grunfeld, St., Gheorghe, I., “Elemente de mecanică inginerească”,

Litografia I.I.S. Sibiu, 1980.

2. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N.,”Mecanică inginerească”, Editura Universităţii “Lucian

Blaga“,Sibiu, 1994.

3. Gheorghe, I., Bercan, N., “Culegere de probleme de mecanică - CINEMATICA”, Editura

Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 2012.

4. Gheorghe, I., Bercan, N., Pascu, A., “Culegere de probleme de mecanică – STATICA”,

4

Editura Universităţii “Lucian Blaga“, Sibiu, 2010.

5. Gheorghe, I., Bercan, N., Oleksik, V., “Culegere de probleme de mecanică – DINAMICA”,

Editura Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 2013.

6. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N.,” Îndrumar de laborator de Mecanică şi Vibraţii

mecanice”, Editura Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 1996.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

● Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din

străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au avut loc

întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din

învăţământul preuniversitar.

10. Evaluare

Tip

activitate 10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere din

nota finală

10.4

Curs

- Volumul și corectitudinea

cunoștinţelor asimilate;

- organizarea conţinutului;

- coerenţa;

- gradul de asimilare a limbajului de

specialitate;

- criterii ce vizeaza aspectele atitudinale:

interesul pentru studiul individual şi

dezvoltarea profesionala.

Lucrare scrisa în

sesiunea de examene

Verificare pe parcurs:

examen partial scris

50%

Rigoarea stiintifica a limbajului 10%

Organizare continutului 10%

10.5

Seminar

Teme de control, referate

Verificare orala.

Fisa de evaluare

seminar.

20%

Participarea activa la seminarii Fisa de evaluare

seminar 10%


• 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.


gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs / seminar

01.10.2016 Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN


Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*



1.2 Facultatea Inginerie

1.3 Departamentul Inginerie industriala si management



1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie


2.1 Denumirea disciplinei ANALIZA MATEMATICA Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr. Acu Mugur Alexandru

Asistent univ. dr. Ratiu Augusta 2.3 Titularul activităţilor de seminar


Semestrul II 2.6. Tipul de


disciplinei O



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

2


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

28













4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă



Lectura bibliografiei recomandate,elaborarea şi susţinerea lucrărilor

planificate,participare activă


Competenţe

profesionale Înţelegerea continuării în formă superioară a analizei matematice studiate în

liceu,extinderea şi generalizarea noţiunilor respective precum şi adăugarea unor

tehnici de studiu specifice acestei discipline.Înţelegerea unor fenomene tehnice

folosind acest aparat matematic.

Competenţe

transversale

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;

Dezvoltarea competenţelor de comunicare in termeni matematici.

2


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale analizei

matematice, utilizarea lor în tehnica.

7.2 Obiectivele

specifice

Însuşirea principalelor noţiuni ale analizei matematice, în vederea aplicaţiilor ce

vor urma pentru disciplinele inginereşti(studentul trebuie să fie capabil să

utilizeze noţiunile matematice de bază , să urmărească succesiunea logică a

noţiunilor / aplicaţiilor predate, să prezinte în mod clar sensul noţiunilor si

aplicaţiilor însuşite, să utilizeze calculatorul în rezolvarea practică a aplicaţiilor

corespunzătoare noţiunilor însuşite).

Dezvoltarea la studenţi a capacităţii de conexiune a elementelor de analiza

matematica si a celor dobandite la alte discipline,dezvoltarea abilităţilor de

lucru în echipă, a colaborării şi interacţiunii cu colegii în vederea realizării unor

referate mai complexe,cultivarea unei atitudini pozitive şi a pasiunii pentru

studiul acestei discipline şi pentru cercetarea ştiinţifică.

8. Conţinuturi


ore

Multimi,relatii,functii,multimea numerelor reale. expunerea la tabla 2

Siruri de numere reale.Spatii metrice.Siruri in spatii metrice. expunerea la tabla 4

Serii numerice

expunerea la tabla 2

Diferentiala functiilor reale de o variabila reala.Formula lui

Taylor.Serii de puteri expunerea la tabla 2

Calcul diferential al functiilor de mai multe variabile:

limite,continuitate,derivate partiale,diferentiale,derivarea fun-

ctiilor compuse, derivata dupa o directie,gradient,rotor,diver-

genta,formula lui Taylor,extreme.


Functii implicite de una sau mai multe variabile. expunerea la tabla 2

Integrale improprii . expunerea la tabla 2

Integrale curbilinii. expunerea la tabla 2

Integrala dubla. expunerea la tabla 2

Iintegrala tripla. expunerea la tabla 2

Integrala de suprafata. expunerea la tabla 2

Total ore curs 28

8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Exercitii cu multimi,functii si sume. expunerea la tabla 2

Exercitii cu siruri,serii. expunerea la tabla 6

Aplicatii pentru diferentiale,formula lui Taylor,serii de puteri. expunerea la tabla 2

Limite de functii,continuitate.Derivate partiale,derivata dupa o

directie,elemente de teoria campului,extreme.

Functii implicite.Aplicatii.


3

Integrale improprii,functiile euleriene.Aplicatii. expunerea la tabla 4

Integrale curbilinii,duble.Aplicatii. expunerea la tabla 4

Integrale triple,de suprafata.Aplicaţii expunerea la tabla 4


1.M.Nicolescu,s.a.,Analiza Matematica,Vol.I si II,Bucuresti,1980

2.N.Boboc,Analiza matematica,vol.I,II,Edit.Univ.Bucuresti,1998

3.S.Chirita,Probleme de matematici superioare,Bucuresti,1989

4.C.Dragusin,s.a.,Analiza matematica,Editura Teora,1993

5. Acu, D., Dicu, P., Acu. M., Acu, A.-M., Matematici aplicate în economie, Vol. II, Editura

Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2002



Proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor

dobândite în urma studiului disciplinei

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Corectitudinea cunostintelor,rigoa-

rea stiintifica,rezolvarea exercitiilor Examen oral 60

10.5

Seminar/laborator


referat, a unei aplicaţii,participare

activa

Verificare orală,lu-

crare scrisa

40



Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________

Prof. univ. dr. Acu Mugur Alexandru

Asistent univ. dr. Ratiu Augusta


______________ ______________________

1

FIŞA DISCIPLINEI*







1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie


2.1 Denumirea disciplinei Statistică aplicată 39.04.3.203.01.02.F.O.12

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Carmen SIMION


2.4 Anul de

studiu I 2.5


evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl.

Fundam.



curs

1 din care 3.3

seminar/laborator

1


curs

14 din care 3.6

seminar/laborator

14





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -



-






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Studenții nu se vor prezenta la curs și seminar cu telefoanele mobile

deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în

timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în

vederea preluării apelurilor telefonice;

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar întrucât

aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

Evaluarea finală este condiţionată de frecvenţa la minimum 50% din

cursuri


seminarului/laboratorului Sală de seminar, dotată cu tablă și cu laptop, videoproiector și

software adecvat

2


Competenţe

profesionale Cunoaşterea modului de prelucrare primară a datelor statistice şi de

reprezentare a acestora

Cunoaşterea modului de calcul al indicatorilor statistici ai seriilor de variaţie

Explicarea şi interpretarea noţiunilor de bază folosite în statistică

Interpretarea legăturilor dintre variabilele statistice

Aplicarea noţiunilor de bază ale statisticii matematice şi ale observării statistice în

domeniul ingineresc

Aplicarea metodelor de prelucrare statistică a datelor

Competenţe

transversale Dezvoltarea unor abilităţi de calcul pentru a aborda o problemă tehnică în mod

statistic

Trezirea intereseului pentru cercetarea statistică


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază ale statisticii matematice şi

aplicarea acestora în domeniul ingineresc, urmărind întregul proces de

culegere, prelucrare şi analiză a datelor.

7.2 Obiectivele

specifice

Operarea cu noțiuni, metode și modele matematice, specifice aplicațiilor în

inginerie

Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor utilizând instrumente statistice și

informatice

Utilizarea sistemelor de calcul si a programelor informatice specifice în analiza si

rezolvarea problemelor inginerești

8. Conţinuturi


Statistica-instrument de cunoaştere şi conducere

Momente principale din evoluţia statisticii.

Obiectul şi metoda statisticii.

Noţiuni şi concepte de bază folosite în statistică.

prelegerea,

exemplificarea

1

Observarea statistică

Proiectarea observării statistice.

Metode de observare statistică (culegere a datelor).

prelegerea,

exemplificarea

1

Prelucrarea primară a datelor statistice

Sistematizarea şi prezentarea datelor (prelucrarea primară):

introducere, clasificarea şi gruparea datelor;

Serii statistice: de repartiţie (distribuţie), cronologice (de timp

sau dinamice) şi teritoriale (de spaţiu).

Tabele statistice. Grafice statistice.

prelegerea,

exemplificarea,

2

Prelucrarea secundară a datelor statistice

Indicatori statistici generalităţi

Indicatori ai tendinţei centrale: medii calculate (media

aritmetică, media armonică, media pătratică şi media

geometrică) şi medii poziţionale (mediana; cuartilele,

decilele şi centilele; modul).

Indicatori ai variabilităţii: indicatori simpli ai variabilităţii

(amplitudinea variaţiei, abaterea intercuartilică şi

semiintercuartilică, abaterea individuală); indicatori sintetici

ai variabilităţii (abaterea medie liniară, dispersia, abaterea

medie patratică, coeficientul de variatie).

Indicatori ai formei distribuţiei: indicatori ai asimetriei

(oblicitatii) şi indicatori ai boltirii (excesului, aplatizării)

prelegerea,

exemplificarea,

efectuarea de exerciții

4

3

Analiza legăturilor dintre variabilele statistice

Tipuri de legături statistice

Metode elementare de verificare a existenţei legăturilor:

metoda seriilor paralele interdependente, metoda grupărilor,

tabelul de corelaţie, metoda grafică

Metode analitice (parametrice) de analiză a legăturilor:

metoda regresiei. regresia liniară simplă; metoda corelaţiei

Metode neparametrice de analiză a legăturilor: coeficientul

de asociere Yule, coeficientul de corelaţie a rangurilor

Spearman; coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall.

prelegerea,

exemplificarea,

efectuarea de exerciții,

4

Curs de sinteză efectuarea de exerciții, instruirea

asistată de calculator

2

Total ore curs 14

8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore

Noţiuni şi concepte de bază folosite în statistică.

Sistematizarea şi prezentarea datelor (prelucrarea

primară)

exemplificarea,

efectuarea de exerciții 2

Indicatori ai tendinţei centrale: medii calculate şi medii

poziţionale.

exemplificarea,


Indicatori ai variabilităţii: indicatori simpli şi indicatori

sintetici ai variabilităţii

exemplificarea,


Indicatori ai formei distribuţiei: indicatori ai asimetriei

(oblicitatii) şi indicatori ai boltirii (excesului,

aplatizării)

exemplificarea,


Metode elementare de verificare a existenţei legăturilor Metode parametrice și neparametrice de analiză a legăturilor

exemplificarea,


Recapitulare efectuarea de exerciții, instruirea

asistată de calculator 2

Total ore laborator 14


Baron, T., Anghelache, C., Ţîţan, E., Statistică. Bucureşti, Editura ECONOMICĂ, 1996.

Biji, Elena., Statistică teoretică şi economică. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1991.

Moineagu, C., Statistica. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.

Simion, Doina-Maria, Statistica: Concepte, prelucrare primară, mărimi relative, indicatori de

poziţie. Sibiu, Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2000.

Simion, Doina-Maria, Variaţie. Corelaţie. Sibiu, Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2000

Simion, Doina-Maria, Statistică descriptivă. Sibiu, Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2002

http://thor.info.uaic.ro/~val/statistica/StatGloss.htm

Complementară: Baron, T., Metode statistice pentru analiza şi controlul calităţii producţiei. Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1979.

Ivănescu, I., ş.a., Statistica. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.

Şteţiu, Cosmina, Oprean, C-tin, Măsurări geometrice în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988.

Şteţiu, Cosmina, Control tehnic. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979.

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp

http://facultate.regielive.ro/

http://statisticasociala.tripod.com/

ttp://www.labsmn.pub.ro/academic/undergraduate/MS/Lab/1%20Statistica/Categorii%20de%20tes

te%20statistice.htm

http://www.info.umfcluj.ro/resurse/

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp

http://facultate.regielive.ro/

http://www.info.umfcluj.ro/resurse/

4



Conținutul disciplinei este în concordanță cu ceea ce se face în alte centre universitare din țară și

străinătate

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Verificare finală Probă scrisă 60%

Verificare pe parcursul semestrului

(2 verificări) Probă scrisă 40%

10.5 Seminar Teme de control Probă scrisă Admis/Respins


Să rezolve subiectele de la verificarea finală corespunzând notei minime, 5(cinci)


gradul acestora.

Data completării

10.10.2016

Semnătura titularului de curs/seminar

prof.dr.ing. Carmen SIMION


______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție


2.1 Denumirea disciplinei Desen Tehnic şi Infografică

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN

S.L.dr. Marin FLOREA

dr.ing. Elena SIMA





disciplinei Ob


3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2

curs

3 din care 3.3

seminar/laborator

3

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 84 42 din care 3.6

seminar/laborator

42





Tutoriat: 14



20






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate


studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice

personale;

Studenții nu vor consuma alimente sau băuturi de orice natură în

perioada desfășurării activităților didactice

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator

întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului

educațional;



Termenul predării lucrărilor de laborator este stabilit de titular de

comun acord cu studenții. Nu se vor accepta solicitări de amânare a

termenelor prestabilite decât pe motive întemeiate. De asemenea,

2

pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de laborator, lucrările vor fi

depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.


Competenţe

profesionale 1. Cunoaştere şi înţelegere:




citirea desenelor tehnice

analiza desenelor tehnice

Cunoaşterea noţiunilor specifice domeniului CAD

Analiza procesului de desenare

Structura soft-urilor CAD

Tipuri de sisteme CAD, aplicabilitatea fiecărui tip în parte




Formarea, educarea, conturarea pe domeniul tehnic a viziunii spaţiale, a


(imateriale);

Tipuri de fişiere specifice sistemelor CAD

Mediul de lucru în aplicaţiile CAD

Etape în modelarea CAD



3. Instrumental – aplicative Operativitate şi corectitudine în utilizarea instrumentelor specifice

geometriei descriptive

Utilizarea corectă a informaţiilor primite

Utilizarea unui soft din domeniul CAD (AutoCAD) în desenarea asistată de

calculator. Operativitate şi corectitudine în utilizarea instrumentelor

specifice aplicaţiei CAD

Utilizarea corectă de a facilităţilor oferite de aplicaţiile CAD.

.

4. Atitudinale: Capacitate de analiză şi sinteză

Capacitatea de a găsii alternative si de a propune soluţia optimă

Capacitate de analiză şi sinteză

Identificarea şi izolarea problemelor dificile din punct de vedere al soluţiei

de desenare CAD

Capacitatea de anticipare a necesarului de soft, hard şi al restricţiilor de timp

Capacitatea de a sesiza neconcordanţele şi erorile apărute pe parcursul

desenarii

Competenţe



Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor

articole şi studii de specialitate;

Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele

3

integrării în învăţământul european


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Disciplina Desen Tehnic şi Infografică (1) face parte din disciplinele de cultură

tehnică generală şi oferă noţiunile de bază necesare însuşirii limbajului grafic al

proiectării cu care operează toate disciplinele tehnice.

Prin studierea Desenului tehnic la specializãrile cu caracter tehnic se urmãresc,

de asemenea, atingerea a douã obiective:

- însuşirea normelor şi regulilor de proiectare planã a imaginilor spaţiale (reale,

sau fictive), a elementelor de comunicare prin desen (pe suport plan) specifice

domeniului tehnic;

- transmiterea - receptarea mesajului tehnic-tehnologic în transferul de

tehnologie, care se face predominant prin imagini plane (desene tehnice).

7.2 Obiectivele

specifice

Disciplina Desen Tehnic şi Infografică (1) contribuie la realizarea deprinderile

necesare executării unei documentaţii tehnice grafice corecte şi complete de către

viitori specialişti din domeniul tehnic, formează spiritul de disciplină tehnică, o

gândire clară, ordonată şi logică, contribuie la familiarizarea studenţilor cu

aspectele economice ale creativităţii tehnice

8. Conţinuturi


ore

REPREZENTAREA ŞI COTAREA ORGANELOR DE

MAŞINI. Asamblãri nedemontabile - nituri şi suduri.

Prelegere 6


MAŞINI. Asamblãri demontabile - filete şi asamblãri prin filet,

pene, caneluri şi asamblãri prin pene şi caneluri. Elemente elastice

Prelegere 12


MAŞINI. Roţi dinţate şi angrenaje. Lagãre. Etanşãri. Arbori şi

osii. Elemente elastice

Prelegere 10

PREZENTAREA PROGRAMULUI. Prezentarea interfeţei

programului sisteme de coordonate (carteziene şi polare),

moduri de lansare în execuţie a comenzilor.

Prelegere 2

COMENZI DE DESENARE A ENTITĂŢILOR. Comanda

Line, Circle, Arc, Spline, Ellipse, Polyline, Polygon Prelegere

4

COMENZI DE EDITARE. Comanda Select, Copy, Mirror,

Rotate, Move, Trim, Break Prelegere 4

COMENZI DE COTAREA DESENELOR. Cotarea liniară,

cotarea circulară, cotarea unghiulară, înscrierea preciziei

produsului.

Prelegere 4

Total ore curs 42

8.2. Seminar / Laborator(unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

TEMA 1: Relevarea unei piese de complexitate medie, conform

regulilor de întocmire a schiţei şi înscrierea preciziei produsului

finit şi a tratametului termic pe desenul executat la scarã.


TEMA 2: Relevarea unei piese de complexitate medie, cu

suprafeţe filetate Aplicație practică 2

TEMA 3: Relevarea unei piese de complexitate medie, care să

conţină suprafeţe profilate specifice asamblărilor prin pene şi

caneluri, cu înscrierea datelor referitoare la precizia produsului

finit.


TEMA 4: Relevarea unei piese de complexitate medie, elemente

elastice Aplicație practică 2

4

TEMA 5: Relevarea unei piese de complexitate medie, roţi dinţate

şi angrenaje Aplicație practică 4

TEMA 6: Reprezentarea rulmenţilor şi a etansărilor fixe şi

mobile, Elemente elastice Aplicație practică 4

TEMA 7: Utilizarea comenzilor LINE, ERASE, UNDO,

REDRAW în realizarea aplicaţiilor grafice Aplicație practică 1

TEMA 8: Utilizarea comenzilor CIRCLE, ARC, LIMITS,

ZOOM în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1

TEMA 9: Utilizarea comenzilor LAYER, LINETYPE,

LTSCALE, ID, OSNAP în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1

TEMA 10: Utilizarea comenzilor PLINE, PEDIT în realizarea

aplicaţiilor Aplicație practică 1

TEMA 11: Utilizarea comenzilor - POLYGON, ELLIPSE,

TEXT, DONUT, SOLID în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1

TEMA 12: Utilizarea comenzilor - SELECT, COPY, MIRROR,

ROTATE în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1

TEMA 13: Utilizarea comenzilor - MOVE, TRIM, BREAK în

realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1

TEMA 14: Realizarea cu ajutorul programului de desenare şi

listarea unui desen de ansamblu şi a minim două repere din

componenţa acestuia



Bibliografia

Minimală obligatorie: 1. Cernat, C., Geometrie descriptivã şi desen tehnic, vol.I, Editura “Academiei Trupelor de Uscat” din

Sibiu, 1996

2. Cernat, C, Geoemtrie descriptivã –Teorie şi aplicaţii, Editura “Continent”, Sibiu, 1997

3. Cernat, C., Chiliban, M., Chicea O., Dumitraşcu, D., Geometrie descriptivã – culegere de probleme,

Editura Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997

4. Cernat, C., Chiliban, M., Dumitraşcu. D. - Geometrie descriptivă – îndrumãtor pentru lucrări de laborator,

Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1995.

5. Cernat, C., Chiliban, M., Manolea Carmen, Geometrie descriptivã şi desen tehnic - aplicaţii grafice,

Editura “Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu

6. Chiliban, M., Desen tehnic industrial, Editura „Alma Mater” Sibiu, 2003.

7. Chiliban, M., Desen tehnic industrial, Editura Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2011

Complementară: 8. Moncea, J. - Geometrie descriptivă şi desen tehnic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

9. Tănăsescu, A. - Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1979.

10. Warren, J. - Fundamentals of Engineering Drawing, Prentice Hall, New Jersey, 1965.

11. Herbert, W.,Y. - Engineering Graphics, PWS Engineering, Boston,1985.

12. Cernat, C, ş.a., Noţiuni generale de desen tehnic, Editura Univeritãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997

13. Vasilescu, E., ş.a., Desen Tehnic industrial, Editura Tehnicã, Bucureşti, 1995

14. Cernat, C., Chiliban, M., Manolea Carmen, Desen tehnic industrial, Editura Univeritãţii “Lucian Blaga”

din Sibiu, 2001

15. Manolea D., Manolea Carmen – Bazele proiectării constructive prin autocad, , Editura Univeritãţii

“Lucian Blaga” din Sibiu, 1999

16. Terence Shumaker, David Madsen, AutoCAD and its applications, Editura The Goodheart-Willcox

Company, Illinois, 1995

17. David Frey, AutoCAD 2007 și AutoCAD LT 2007, Editura Teora, 2008



5

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Colocviu 60%



10.5

Seminar/laborator

Întocmirea şi susţinerea dosarului

cu aplicaţiile practice relizate 20%

Teste pe parcursul semestrului 20%




gradul acestora.


Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN


dr.ing. Elena SIMA


______________ Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1.2 Facultatea De Inginerie 1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale 1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie


2.1 Denumirea disciplinei Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare 2 Y

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.3 Titularul activităţilor de laborator Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DI 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2 curs 2 din care 3.3 laborator 2 3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5 curs 28 din care 3.6 laborator 28 Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii 30 Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.

3.7. Total ore studiu individual 50 3.8. Total ore din planul de învăţământ 56 3.9 Total ore pe semestru 106 3.10 Numărul de credite 5


4.1 de curriculum • Noţiuni de bază sisteme de operare 4.2 de competenţe • Competenţe de operare pe calculator (minimal)


5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop, videoproiector 5.2 de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată cu calculatoare


Competenţe profesionale

• Posibilitaea de a proiecta algoritmul şi de a codifica structura programului în instrucţiunile limbajului de programare C++

Competenţe transversale

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

• Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

2


7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Cursul acoperă caracteristicile esenţiale ale limbajului C++ şi a bibliotecii sale standard (STD). Obiectivul principal este o introducere în limbajul de programare C++ şi concepte conexe din ştiinţa calculatoarelor şi să înveţe studenţii să scrie aplicaţii eficiente/utile.

7.2 Obiectivele specifice

• Aplicaţiile de laborator pun în practică informaţiile dobândite la orele de curs, oferind studenţilor posibilitatea să deprindă tehnici de programare C++.

• Dobândirea şi aprofundarea de către studenţi a unor cunoştiinţe de specialitate privind construirea şi gestiunea informaţiilor dintr-o aplicaţie.

• Analiza, proiectare şi implementarea unui program, plecând de la algoritm la scrierea coduluişi testarea acestuia.

8. Conţinuturi


Elemente de arhitectura calculatoarelor numerice

- prelegere (predare clasică cu prezentare la tablă şi folosirea computerului/ videoproiectorului) - problematizarea - încurajarea exprimării opiniilor şi implicării active a studenţilor în actul receptării cunoştinţelor transmise

2 Elemente de programare in limbajul C++ - structura unui program C++; - elemente de bază;

6

Date simple, operatori, expresii - tipuri de date; variabile - conversii de tip - operatori

4

Scheme logice operatori relaţionali, expresii relaţionale - operatori relaţionali; - expresii relaţionale; - scheme logice, simboluri grafice

2

Instrucţiuni decizionale (de selecţie) - if (if imbricate) - swich; - operatori logici; prioritatea operatorilor

2

Instrucţiuni repetitive - for - while - do while - imbricarea instrucţiunilor repetitive

6

Funcţii şi proceduri; funcţii recursive - definirea funcţiilor - transmiterea parametrilor - returnarea valorilor din funcţii - vizibilitatea variabilelor - funcţii recursive

3

Lucrul cu fişiere - citirea din fişiere - scrierea în fişiere

3

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore

Funcţii logice - efectuarea de exerciţii, aplicaţii, probleme (rezolvate cu participarea studenţilor): - conversaţia euristică - problematizarea - explicaţia didactică

2 Tipuri de date, constante, variabile 2 Operatori, expresii 2 Realizarea schemelor logice 2 Instrucţiuni simple, instrucţiuni compuse 2 Utilizarea instrucţiunii if 2 Utilizarea instrucţiunii swich 2

3

Utilizarea instrucţiunii for, while

2 Utilizarea instrucţiunii do while şi imbricarea insrucţiunilor repetitive 2

Utilizarea timer-elor 2 Aplicaţii care utilizează funcţii 1 Vizibilitatea variabilelor în aplicaţii cu funcţii 1 Utilizarea funcţiilor recursive 2 Lucrul cu fişiere 3 Recapitulare 1 Total ore laborator 28 Bibliografie: 1. I. Gh. Roşca & colectiv, Programarea calculatoarelor. Algoritmi în programare, Ed. ASE, 2007, ISBN 978-973-594-923-5 2. I. Gh. Roşca, B. Ghilic-Micu, C. Cocianu, M. Stoica, C. Uscatu, M. Mircea, L. Bătăgan, C. Silvestru, Bazele programării calculatoarelor. Teorie şi aplicaţii în C, Ed. ASE, Bucureşti, 2006, ISBN 973-594-591-6 3. Ion Smeureanu, Marian Dârdală, Programarea în limbajul C/C++, Ed. CISON, Bucureşti 2004, ISBN 973-99725-7-8 4. Liviu Negrescu, Limbajele C şi C++ pentru începători, vol. I, II, Ed. Microinformatica, ClujNapoca, 1994


Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Pentru o mai bună adaptare a conţinutului disciplinei la cerinţele pieţei au avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri (industrie) dar şi cu firme specializate în IT precum şi cu colegi din alte universităţi româneşti.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

• Volumul şi corectitudinea cunoştinţelor

• Rigoarea ştiinţifică a limbajului • Organizarea conţinutului • Gradul de asimilare a limbajului

de specialitate

- Evaluare practică cu ajutorul calculatorului (finală în sesiunea de examene): - Expunerea liberă a studentului; - Conversaţia de evaluare; - Chestionare orală

50%

• criterii ce vizează aspectele atitudinale;

• conștiinciozitatea, interesul pentru studiu individual

Prezenţă la curs 10%

4

10.5 Laborator

• capacitatea de a opera cu cunoștințele asimilate

• capacitatea de aplicare în practică

Participare activă la orele de laborator

15%

Elaborare aplicaţie practică (finalizare proiect) la evaluarea activităţii de laborator

15%

10.6 Standard minim de performanţă • 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora. Data completării: 6.01.2016

Titular Curs/Laborator

Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA

Data avizării în Departament Director Departament,

______________________ Prof.univ.dr.ing. Sever Gabriel RACZ

1

FIȘA DISCIPLINEI




1.3Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie /Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Istoria tehnicii Cod:

39.04.4.202.01.02.C.A.16

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa

2.3 Titularul activităţilor de seminar Şef lucr. dr.ing. Anca Chicea

2.4 Anul de

studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DC



săptămână

2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator/proiect 1


învăţământ

56 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator/proiect 14




Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 12

Tutoriat: numărul de ore de tutoriat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus 0


activităţilor enumerate mai sus

0






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind: - Istoria generală a omenirii;

- Tehnologia materialelor;

- Ştiinţa materialelor.

4.2 de competenţe - Competenţe de operare pe calculator (minimal:

Word, Internet explorer);

2



cursului

- Participare activă;

- Lectura suportului de curs.


seminarului/laboratorului/proiectului

- Lectura bibliografiei recomandate;

- Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate;

- Participare activă.

6. Competenţele specifice acumulate

Competențe

profesionale

- Operarea cu concepte fundamentale în domeniul istoriei generale a omenirii;

- Evaluarea critică a situaţiilor problematice şi a soluţiilor posibile în istoria tehnicii;

- Proiectarea şi realizarea intervenţiilor specifice istoriei tehnicii;

- Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi paradigma

incluziunii sociale.

Competențe

transversale

- Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

- Cultivarea capacităţii creative, încurajarea gândirii flexibile;

- Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi munca în echipă;

- Stimularea interesului pentru activitatea de cercetare.


7.1 Obiectivul general

al disciplinei

- Însuşirea de noţiuni de bază privind dezvoltarea tehnicii de-a lungul

veacurilor.

7.2 Obiectivele

specifice

- Disciplina “Istoria tehnicii” îşi propune să îndeplinească următoarele

obiective:

- să evidenţieze rolul ştiinţei şi tehnicii în dezvoltarea societăţii omeneşti;

- să prezinte studenţilor cele mai importante realizări tehnice româneşti (din

domeniul lor de pregătire) obţinute de-a lungul timpului;

- să încadreze realizările tehnice româneşti în realizările tehnicii europene şi

mondiale;

- să contribuie, alături de alte discipline, la formarea unei gândiri creative.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore

Inginerul în istorie şi societate:

Imaginea istorică a ingineriei. Din

istoria învăţământului tehnic din

România.

Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,

expunerea, exemplificarea.

2

Epoca maşinilor în lume: Omul

preistoric şi primele unelte şi

mecanisme (ciocanul, pârghia,

roata). Mecanisme în Antichitate

şi Evul Mediu. Renaşterea şi

alchimiştii. Maşini cu aburi.

Industria textilă. Industria

extractivă. Industria metalurgică.

Transporturi navale şi terestre.

Magnetismul. Maşini de generat



2

3

electricitate.

Vechi creaţii tehnice pe teritoriul

românesc: “Cultura Hamangia”,

“Cultura Cucuteni”, “Murus

Dacicus”, Podul de la Drobeta,

cuptorul înalt de topit minereu de

fier, roata cu “făcaie”, vagonetul

de la Brad, dârstele, vâltorile,

ştezele, poduri de piatră, lăcate

din lemn, utilizarea explozivilor

în mine, albastru de Voroneţ,

vechi procedeu de fabricare a

potasei.



2

Pionierii epocii maşinilor în

România: Conrad Haas, Dinicu

Golescu, George Constantinescu,

Constantin Râureanu, Constantin

N. Râmniceanu, Constantin C.

Aninoşanu, Carol S. Caracioni-

Crăciun, Petrache Poenaru, Ion

Stoica, Alexandru Ciurcu, Ion

Stroescu.



2

Istoria mijloacelor de comunicare

în masă: De la silex la siliciu.

Reprezentări picturale din

Paleolitic, Generarea scrierii în

Asia, Africa şi America: scrierea

cuneiformă, hieroglifică,

pictografică; crearea alfabetului

(Fenicia, Grecia, Roma).

Inventarea hârtiei. Incunabule.

Tehnica tiparului. Tipografii,

Cărţi, Periodice. Telegraful,

Telefonul, Radioul, Televiziunea.



2

Unităţi de măsură – dimensiuni şi

coordonate istorice:

Condiţie a comunicării

interumane. Mesagerul şi

exponentul unei tehnologii.

Unitatea instituţională.

Materialitatea etaloanelor.

Pionierii sistemului metric

zecimal în Principatele Dunărene

şi adoptarea acestuia în România.



2

Asociaţii inginereşti de profil din

România: Societatea Politehnică.

Asociaţia Generală a Inginerilor

din România.



2

Total ore curs 14

4

8.2.1. Seminar Metode de predare Nr. de ore

Tehnica românească de la perioada de

pionierat la primul război mondial: 1880

la Sibiu – primul atelier de tricotat

ciorapi şi mănuşi – începutul tehnicii

tricotajelor în România. Dimitrie

Văsescu şi automobilul său cu aburi.

Inventatorul George Constantinescu.

Hunedoara: primul furnal modern

pentru producerea fontei. Reţeaua de căi

ferate. Inventatorul Alexandru Ciurcu.

Aurel Vlaicu şi maşinile sale

zburătoare. Prima centrală electrică de

curent alternativ din ţară de la

Timişoara. Fabrica de textile de la

Buhuşi. Ambarcaţiunea cu motor al lui

Alexandru Ciurcu şi Just Duisson.

Constantin I. Budeanu, unul dintre

fondatorii şcolii româneşti de

electrotehnică.

Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Tehnica românească de la perioada de

pionierat la primul război mondial: Henri

Coandă: inginer şi inventator. Teodor

Dragu şi locomotivele construite de el.

Tramvaiul electric din Bucureşti (Brăila,

Timişoara, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Oradea

etc.). Podul de cale ferată Feteşti –

Cernavodă. Traian Vuia – inventatorul.

Gheorghe Manea şi curgerea prin

rotoarele turbinelor de apă. Augustin

Maior şi transmiterea simultană a

convorbirilor telefonice. Prima staţie de

telegrafie fără fir de la Constanţa.

Expoziţia generală română din Dealul

Filaretului. Ion Stroescu şi

experimentările pe modele propulsate de

rachete. Uzinele textile din Arad. Tunul

Ştefan Burileanu. Utilizarea gazului

metan la iluminat în oraşul Turda.


Tehnica românească între cele două

războaie mondiale:

Fabricarea maşinilor electrice la Reşiţa.

Elicoptere construite de Traian Vuia.

Radiodifuziunea în România. Uzina

Franco – Română din Brăila pentru

repararea utilajelor de cale ferată.

Uzinele “Malaxa” din Bucureşti pentru

repararea materialului rulant.

Termocentrala de la Floreşti (Prahova).

Avionul lui George Fernic. Fabrica

“Vitrometan” din Mediaş şi sticlăria de


5

menaj. Construcţia la Reşiţa a primei

locomotive cu abur din ţara noastră.

Automobilul construit de Aurel Persu.

Hermann Oberth şi racheta proiectată de

el. Giroscopul profesorului Stan

Mateescu. Dumitru Daponte şi

cinematograful în relief. Dumitru

Brumărescu şi maşina sa de tăiat stuful

din bălţi. Punerea în funcţiune a

Întreprinderii Copşa – Mică - Cugir.

Cornel Micloşi şi prima lucrare

românească în domeniul sudurii.

Tehnica românească între cele două

războaie mondiale Dumitru Brumărescu

şi maşinile inventate de el. Primele

emisiuni experimentale de radio. Radu

Stoika şi primul hidroavion românesc.

Sufleria profesorului Ion Stroescu,

George Constantinescu şi invenţiile

sale. Nicolae Vasilescu – Karpen şi

ipoteza existenţei electronilor liberi în

lichide. Industria Aeromautică Română

din Braşov. Plautius Andronescu şi

primul laborator de tehnica transmisiilor

înalte din România. Prima centrală

automată din România – Dacia. Efectul

Ştefan Procopiu. Aurel Bărglăzan şi

primul laborator de maşini hidraulice

din România. Anastase Dragomir şi

prima cabină catapultată din lume. Elie

Carafoli şi construcţia de avioane.

Primele încercări de transmitere a

imaginii de televiziune. Construirea

Uzinelor “Astra” din Braşov. Primul

motor românesc pentru avioane, K-9.

Uzina chimico-metalurgică din Copşa

Mică, prima producătoare mondială de

formaldehidă.


Tehnica românească după cel de-al

doilea război mondial: Primele tractoare

româneşti la Uzina Tractorul Braşov

(fostă I.A.R.). Gheorghe Contianu şi

prima instalaţie românească de emisie

radio cu modulaţie de frecvenţă. Uzina

de strunguri din Arad, Uzinele 23

August” din Bucureşti, Întreprinderea

de utilaj greu “Progresul” din Brăila,

Uzina “Electroputere” Craiova, Fabrica

“Radio popular” din Bucureşti (ulterior

“Electronica”), Uzina “Tehnofrig” Cluj-

Napoca. Introducerea troleibuzului în


6

Bucureşti, Uzinele “Semănătoarea” din

Bucureşti. Călirea prin curenţi de înaltă

frecvenţă Cif la Uzina “Tractorul” din

Braşov. Fabrica de rulmenţi din Bârlad.

Avioane româneşti la Braşov.


doilea război mondial:Uzina

“Autobuzul” din Bucureşti.

Întreprinderea “Metalotehnica” din

Târgu – Mureş şi primele maşini de

cusut tip industrial din ţara noastră.

Întreprinderea de Autocamioane din

Braşov. Realizarea sistemului energetic

naţional unic din ţara noastră.

Hidrocentrale şi termocentrale din

România. Complexul metalurgic de la

Hunedoara. Primul calculator electronic

românesc CIFA1. Primele transmisii

directe de televiziune exterioară.

Aparatul de zbor individual Justin

Capră. Aparatură media fabricată în ţara

noastră. Combinatele de industrializare

a lemnului de la Blaj şi Gherla. Linii

ferate electrificate. Mihai Drăgănescu şi

şcoala românească de dispozitive

semiconductoare. Fabricarea primelor

televizoare româneşti.



doilea război mondial:Fabrica de maşini

– unelte şi agregate din Bucureşti

(F.M.U.A.B.). Uzina de vagoane din

Arad. Uzina de maşini grele din

Bucureşti. Construcţia primului

spărgător de gheaţă şi salvator de nave

românesc “Voinicul”. Combinatul

siderurgic Galaţi. Prima locomotivă

electrică românească din ţară.

Întreprinderea de aparate electrice de

măsurat din Timişoara. Fabrica de

calculatoare din Bucureşti. Platforma de

foraj marin. Societatea OLTCIT

Craiova. Societatea Autoturisme Piteşti.

Şantierele navale de la Constanţa,

Mangalia, Tulcea. Metroul din

Bucureşti. Muzeul Tehnicii populare sin

Dumbrava Sibiului. Întreprinderea de

electronică industrială şi automatizări

(I.E.I.A.) din Cluj-Napoca. Primul

batiscaf românesc pentru cercetări

biologice Sc200.


Total ore de laborator 14

7

Bibliografie

1. Bălan, Şt., Mihăilescu, N. Istoria ştiinţei şi tehnicii în România. Bucureşti, Editura Academiei,

1985.

2. Băneanu, A. Secretul inventatorilor. Bucureşti, Editura Tineretului, 1957.

3. Bejan, M. În lumea unităţilor de măsură. Bucureşti, Editura AGIR, 2000.

4. Giurescu, C.C. Contribuţii la istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti în secolele XV-XIX (început).

Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1973.

5. Iorga, N. Istoria industriilor la români. Bucureşti, 1927.

6. Leonăchescu, N. P., Pionierii epocii maşinilor. Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1989.

7. Mihăiţă, M., Tănăsescu, Fl. T., Oteneanu, M., Repere ale ingineriei româneşti. Bucureşti, Editura

AGIR, 2000.

8. Olteanu, Şt., Şerban, C. Meşteşugurile din Ţara Românească şi Moldova în Evul Mediu.

Bucureşti, Editura Academiei, 1969.

9. Pascu, Şt. Meşteşugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea. Bucureşti, Editura

Academiei, 1954.

10. Popescu, I. Mecanisme ingenioase folosite de-a lungul timpului în tehnica populară românească.

Bucureşti, Editura Tehnică, 1982.

11. Ştefan, I. M. Din istoria tehnicii româneşti. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968.

12. Teodoru, P., De la roată la farfuria zburătoare. Bucureşti, Editura Albatros, 1985.

13. Zane, G. Industria în România în a doua jumătate a sec. Al XIX-lea. Bucureşti, Editura

Academiei, 1970.

14. *** Inventatori români. Bucureşti, Editura OSIM – AGIR, 2000.

15. *** Dicţionar cronologic român. Bucureşti, Editura enciclopedică română, 1972.

16. *** Muzeul tehnicii populare, Sibiu, 1986.


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara şi din

străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei vor avea loc

întâlniri atât cu reprezentaţi ai societăţilor comerciale cât şi cu profesori din învăţământul preuniversitar;

- Se urmăreşte proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs - Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor;

- Rigoarea ştiinţifică a

limbajului;

- Organizarea conţinutului;

- Teste pe parcursul

semestrului.

- Lucrare scrisă/examinare

orală


orală


orală

- Lucrare scrisă

40%

10%

10%

10%

10.5

Laborator/Proiect

- Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii;

- Verificare orală

10%

8

- Participarea activă la

desfăşurarea activităţilor de

seminar.

- Verificare orală, Fişă cu

rezultate

20%


- 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct. 10.3

*Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

15.09.2016

..............................

..............................

Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa Şef lucr.dr.ing. Anca Chicea

Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament

01.10.2016

..............................

Prof. univ. dr. ing. Gabriel Racz


Valabilă an universitar: 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Limba engleză 2

Codul disciplinei:

Domeniul: Inginerie Industrială

Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie

Departamentul: Studii Britanice şi Americane

Facultatea: Litere şi Arte

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: I Semestrul II Tipul de evaluare finală colocviu

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă):

DO Numărul de credite: 2

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DC

Total ore din planul de

învăţământ 28

Total ore pe semestru:

28

Titularul disciplinei: Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

- 28 - - 28

Obiective:

Reactivarea şi consolidarea competenţelor de limbă engleză din şcoala

generală şi liceu; însuşirea şi perfecţionarea vocabularului tehnic,

acumularea de noi cunoştinţe în domeniul ingineriei pe baza materialelor de

studiu în limba engleză.

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere: identificarea noţiunilor de bază în terminologia de specialitate în

limba engleză

identificarea problemelor conceptuale pe baza diferenţelor specifice

între limba română şi limba engleză

deprinderea abilităţii de documentare în limba engleză, în domeniul

de specialitate


interpretarea corectă a termenilor de specialitate

identificarea şi interpretarea corectă a termenilor de tip deceptive

cognates în terminologia de specialitate

3. Instrumental – aplicative

folosirea diverselor acte de limbaj în potenţiale situaţii de comunicare

profesională din domeniul de specialitate.


4. Atitudinale:

atitudine pozitivă faţă de mediul ştiinţific şi dezvoltarea unei atitudini

critice faţă de realitate

participarea activă la propria dezvoltare profesională

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

TEMATICA SEMINARIILOR

1. Recapitularea vocabularului tehnic de specialitate 2

2. Descrierea unui proces cu ajutorul verbelor la diateza

pasivă

2

3. Proiectarea asistată de calculator. Folosirea articolului în

limba engleză

2

4. Management şi organizarea muncii în industrie.

Clasificarea informaţiei

2

5. Studiile de piaţă. Exprimarea concesiei 2

6. Promovarea produselor şi serviciilor tehnice. Furnizarea

de explicaţii

2

7. Lansarea produsului. Solicitarea de informaţii 2

8. Tradiţional v. modern în industrie. Exprimarea

contrastului

2

9. Controlul calităţii. Expresiile verbale 2

10 Competiţia în industrie. Exprimarea cauzei şi efectului 2

11. Echipamente şi utilaje. Substantive compuse 2

12. Manualul utilizatorului. Adverbul de mod 2

13. Recapitulare cu traduceri şi exerciţii 2

14. Susţinerea colocviului semestrial 2


Metode de predare /

seminarizare

Metode comunicativ-interactive menite să angreneze şi să motiveze

studenţii spre o activitate intensivă de învăţare şi de fixare prin practică.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 50%

- teste pe parcursul semestrului -

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%

- teme de control -

- frecvenţă la seminar şi implicare în activităţi 30%

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc.)

Evaluarea finală va cuprinde examinarea orală cu bilete.

Cerinţe minime pentru nota 5

Prezenţă la seminar 80% şi rezolvarea unui

minimum de exerciţii; prestaţie minimă la

colocviu.

Cerinţe pentru nota 10

Prezenţă la seminar 100%; o atitudine

interesată şi activă; rezolvarea corectă a

exerciţiilor; prestaţie superioară la

colocviu.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 28

Bibliografia


Comfort, Jeremy; Hick, Steve; Savage, Allan. Basic Technical English.

Oxford University Press, 1991

Glendinning, Eric H. English in Mechanical Engineering. Oxford

University Press, 1973

Glendinning, Eric H., Glendinning, Norman. Oxford English for

Electrical and Mechanical Engineering. Oxford University Press, 1995

Murphy, R. English Grammar in Use. Cambridge University Press

Complementară:

Johnson, C.M.; Johnson, D. General Engineering. Prentice Hall

International (UK), 1992

Longman Dictionary of Contemporary English. London, 2001

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

copii după materiale de specialitate

Coordonator de

Disciplină


Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ

Director de

departament

Lector univ. dr. Ovidiu MATIU

1

FIŞA DISCIPLINEI




1.3 Departamentul Inginerie Industrială şi Management



1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie (MUSP)


2.1 Denumirea disciplinei Economia firmei

2.2 Titularul activităţilor de curs Şef lucrări ing., dr. în ec. Wiegand Helmut FLEISCHER


2.4 Anul de studiu 1 2.5


evaluare C2 2.7 Regimul

disciplinei CO



seminar/laborator

1


seminar/laborator

14













4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă;

Lectura suportului de curs.



Lectura bibliografiei recomandate;

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate;

Participare activă.


Competenţe

profesionale Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor microeconomiei;

Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de aplicare în practică a acestor

concepte;

Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor folosite în economia firmei.

Să explice şi să interpreteze noţiunile generale privind economia firmei;

2

Să interpreteze informaţiile obţinute din exploatarea unor activităţi

economice

Competenţe

transversale Să urmărească indicatorii specifici economiei firmei, să înregistreze, să

prelucreze şi să interpreteze informaţiile;

Să prescrie măsuri eficiente de îmbunăţăţire a activităţilor economice;

Să utilizeze principalele metode specifice economiei firmei.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea cunoştinţelor generale despre mediul intern şi extern al firmei

sub aspectul gestionării resurselor forţă de muncă şi capital, reducerea

costurilor in conditii de sustenabilitate si realizare de profit;

Însuşirea cunoştinţelor generale cu privire la: piaţa produsului sau

serviciului, concurenţa, utilitatea, cererea de produse sau servicii,

elasticitatea cererii, analiza şi previziunea evoluţiei acesteia;

Proiectarea funcţiei de producţie funcţie de cererea curentă de produse

precum şi în funcţie de previziunile pe termen scurt şi lung, analiza

costurilor şi pragului de rentabilitate pentru firmă;

Însuşirea tehnicilor de gestionare a resurselor financiare, energetice,

materiale şi de altă natură pentru menţinerea firmei pe piaţă în condiţii

de competiţie.

7.2 Obiectivele

specifice

1. Cunoaştere şi înţelegere:

Însuşirea cunoştinţelor necesare înţelegerii fenomenelor economice la

nivel macro şi microeconomic;

Înţelegerea modului de funcţionare a pieţei în condiţii de concurenţă;

Formarea preţului bunurilor şi serviciilor în condiţii de concurenţă;

Veniturile funcţie de vânzări pe pieţe concurenţiale;

Alegerea tipului de producţie prin care să se asigure cifra de afaceri

maximă.


Interpretarea corectă a sensului termenilor din domeniul economic;

Consolidarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor din domeniul economic;

Interpretarea situaţiilor diverse ce apar în viaţa de zi cu zi.

3. Instrumental – aplicative Comunicarea orală pe teme din domeniul economic;

Rezolvarea practică a unor cazuri din realitatea economică şi uşor

identificabile

Se va folosi un material audio-vizual adecvat care va face din seminar un moment

cât mai accesibil şi interesant.

4. Atitudinale: Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de pregătirea în domeniul

economic ca şi componentă în formarea de viitori specialişti în ingineria

transporturilor şi a traficului.

Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific,

cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice,

promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, valorificarea

optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice.

3

8. Conţinuturi


ore

1. Introducere în analiza economiei firmei. Mediul

economic al firmei. Ce este piaţa? Motivul existenţei

firmei;

conversaţia euristică

explicaţia

prelegerea intensificată

2

2. Funcţionarea pieţei. Modelul cererii şi ofertei. Analiza

pieţelor ca mărime şi tipuri. Strategii ale firmei în funcţie

de piaţă;


explicaţia


2

3. Cererea. Modelul utilităţii cardinale. Conceptul de

utilitate. Funcţia utilităţii totale, marginale şi medii;


explicaţia


2

4. Comportamentul consumatorului în funcţie de mediul

pieţei. Viaţa produsului şi rata de saturaţie a pieţei;


explicaţia


2

5. Legea cererii şi surplusul consumatorului. Programe de

consum. Maximizarea utilităţii în condiţiile

constrângerilor bugetare;


explicaţia


2

6. Efectul reclamei şi acţiunilor promoţionale ale firmei

asupra utilităţii şi cererii consumatorului;


explicaţia


2

7. Curbele de indiferenţă. Maximizarea satisfacţiei

consumatorului. Impactul schimbării venitului asupra

puterii de cumpărare. Efectul schimbării preţului, efectul

de substitut;


explicaţia


2

8. Legea cererii şi câştigurile firmei. Câştigurile medii,

totale şi marginale în cazul unei cereri liniare şi în cazul

unei cereri curbilinii;


explicaţia


2

9. Elasticitatea cererii. Semnificaţia acesteia asupra

metodelor de analiză a stării economice a firmei. Metode

de calcul a elasticităţii cererii;


explicaţia


2

10. Conceptul de producţie. Transformarea intrărilor (forţă

de muncă şi capital) ale unei firme în ieşiri (produse,

servicii). Tipuri de producţie. Evoluţia produselor ca şi

tipodimensiuni productivitate şi flexibilitate;


explicaţia


2

11. Intrări fixe şi intrări variabile. Noţiunea de termen scurt

şi termen lung în activitatea de producţie. Caracteristicile

producţiei pe termen scurt;


explicaţia


2

12. Producţia marginală şi producţia medie. Tipuri

alternative de funcţii de producţie pe termen scurt;


explicaţia


2

13. Determinarea condiţiilor pentru o producţie eficientă.

Analiza costurilor;


explicaţia


2

14. Piaţa în condiţiile competiţiei perfecte. Piaţa în condiţii conversaţia euristică

explicaţia 2

4

de monopol şi oligopol. Efecte asupra firmei. prelegerea intensificată

Total ore curs 28


ore

1. Mediul economic. Descriere, exemple. Importanţa

mediului economic pentru firmă. Exemple de firme de

diferite mărimi şi modul în care se încadrează în mediul

economic;

conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

2

2. Piaţa. Definiri, exemple. Rolul pieţei pentru existenţa

unei firme. Desenarea funcţiei cerere şi funcţiei ofertă.

Determinarea punctului de echilibru cerere-ofertă;

conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

2

3. Utilitatea cardinală. Forma generală a funcţiei utilitate.

Trasarea graficului funcţiei utilitate şi utilizarea acestuia

pentru stabilirea funcţiei cerere. Determinarea utilităţii

marginale. Maximizarea utilităţii. Exemple;

conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

2

4. Curbele de indiferenţă. Determinarea condiţiilor pentru

maximizarea satisfacţiei consumatorului. Efectul de venit,

efectul de substitut. Determinarea funcţiei cerere şi a

veniturilor firmei. Calculul elasticităţii funcţiei cerere şi

utilizarea acesteia pentru decizii de preţ, rapide şi eficiente

în firmă;

conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

2

5. Funcţia de producţie, forme, reprezentarea grafică a

funcţiei de producţie. Calculul costurilor pe categorii de

costuri;

conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

2

6. Calculul producţiei marginale, calculul încasărilor

firmei;

conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

2

7. Determinarea condiţiilor pentru o producţie eficientă.

Determinarea intrărilor optime. Calculul costurilor pentru

o producţie eficientă. Calculul forţei de muncă şi a

capitalului pentru o producţie eficientă.

conversaţia

dezbaterea

demonstraţia

2




elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a economiei firmei,

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Lucrare scrisă 30%

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 15%

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 15%

10.5

Seminar/laborator


referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

Fişă de evaluare

seminar

20%

Participare activă la seminarii Verificare orală

Fişă de evaluare

20%

5

seminar



Bibliografia


Fleischer, W., Bogdan, L., Economia firmei, Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, 2015

Neaţă, V., Bogdan, L. Microeconomie-probleme. Editura universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.

Complementară: Arthur, A. Thompson, jr. Formby, P. Economics of the Firm. Theory

and practice. The University of Alabama, 1993

Abrudan, I., Cândea, L., Bogdan, L. si colectiv. Manual de inginerie

economică. Ingineria şi managementul sistemelor de producţie. Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Popescu, D., Popescu, C., Economia Întreprinderii, 2001, Editura

“Alma Mater”, Sibiu.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, în funcţie de

tipul şi gradul acestora.


______________


______________ ______________________

1

FIŞA DISCIPLINEI*



1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe

1.3 Departamentul Știinţa Mediului, Fizică, Educaţie fizică şi Sport





2.1 Denumirea disciplinei Educaţie fizică şi sport I Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs

As. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei C



curs - din care 3.3 seminar 1


curs - din care 3.6 seminar 14





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. 0








4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




seminarului BAZA SPORTIVA A “UNIVERSITĂŢII LUCIAN BLAGA

DIN SIBIU”


Competenţe

profesionale Înţelegerea şi interpretarea principalelor noţiuni ale regulamentelor disciplinelor

parcurse.

Utilizarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul activităţilor din timpul liber al

fiecăruia

Competenţe

transversale Participarea la competiţiile sportive studenţeşti;

Promovarea comportamentului şi noţiunii de fairplay;

Obişnuinţa de a practica exerciţiul fizic sistematic şi individual

2


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

- ridicarea nivelului general de motricitate si insusirea elementelor de baza din

ramurile de sport pentru care opteaza studentul: baschet, fotbal ,handbal, volei,

atletism, gimnastica,înot, fitness;

- îmbunatatirea starii de sanatate si a vigorii fizice, psihice precum si a dezvoltarii

corporale armonioase;

- formarea convingerilor si deprinderilor de practicare independenta a exercitiilor

fizice si a sportului in scop igienic,deconectant si de educatie;

7.2 Obiectivele

specifice



8. Conţinuturi


ore

Total ore curs


ore

1. Lecție cu caracter organizatoric (prezentarea

cerințelor disciplinei, înregistrarea opţiunilor

studenţilor pentru diferite ramuri sportive, etc.).

Explicaţia, demonstraţia,

execuţia însoţită de

corectare

1

2. Baschet: verificarea nivelului de cunoaştere a

elementelor de bază (prindere, pasare, aruncare la

coş).



corectare

1

3. Volei: verificarea nivelului de cunoaştere a

elementelor de bază (pasa, preluarea, serviciul,

lovitura de atac.



corectare

1

4. Fotbal: verificarea nivelului de cunoaştere a

elementelor de baza (pasa, preluarea, şutul la

poartă)



corectare

1

5. Fitness-Culturism: verificarea nivelului de

cunoaştere a elementelor de bază (anatomie,

conditia fizica, particularitati fiziologice etc.)



corectare

1

6. Baschet: învățarea elementelor de mișcare în teren



corectare

1

7. Volei: repetarea poziției fundamentale și a

deplasărilor în teren.



corectare

1

8. Baschet: învățarea (repetarea) ținerii, prinderii și

pasării mingii.



corectare

1

9. Fotbal: învățarea paselor, a preluărilor Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

10. Fitness-Culturism: dezvoltarea grupelor musculare

inferioare si superioare



corectare

1

11. Baschet: perfecționarea marcajului și demarcajului

în relația 1x1



corectare

1

12. Volei: învățarea loviturii de atac Explicaţia, demonstraţia, 1

3


corectare

13. Baschet: învățarea aruncărilor la coș din alergare. Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

14. Lecţie de evaluare (verificare practică)



corectare

1




Prin intregul sau conţinut si prin tehnologia didactică de predare si evaluare disciplina Educatie

Fizică corespunde asteptarilor asociaţilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din

domeniul aferent programului,aducanduşi contribuţia la formarea unor competenţe specifice

programului de studiu absolvit atat de ordin profesional cat si transversal.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor



10.5 Seminar Susţinerea unei aplicaţii Teste 50

Participare activă la seminarii Prezenţa 50


Minimale (pentru nota 5) :

- Participarea activă la minim 50% din nr.total de ore;

- Verificarea practică .evaluarea progresului nivelului de cunostinte specifice activitatii

desfasurate,structuri tehnice cu continut divers( procedee de deplasarea in teren,procedee de transmitere a

mingii,modalitati de finalizare a actiunilor individuale si colective)


gradul acestora.

Data completării:

22.09.2016 Semnătura titularului de seminar

As. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR


1

FIŞA DISCIPLINEI*



1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe

1.3 Departamentul Știinţa Mediului, Fizică, Educaţie fizică şi Sport





2.1 Denumirea disciplinei Educaţie fizică şi sport II Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs

Prof. asoc. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei C



curs

- din care 3.3 seminar 1


curs

- din care 3.6 seminar 14





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. 0








4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




seminarului BAZA SPORTIVA A “UNIVERSITĂŢII LUCIAN BLAGA

DIN SIBIU”


Competenţe

profesionale Înţelegerea şi interpretarea principalelor noţiuni ale regulamentelor disciplinelor

parcurse.

Utilizarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul activităţilor din timpul liber al

fiecăruia

Competenţe

transversale Participarea la competiţiile sportive studenţeşti;



2


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

- ridicarea nivelului general de motricitate si insusirea elementelor de baza din

ramurile de sport pentru care opteaza studentul: baschet, fotbal ,handbal, volei,

atletism, gimnastica,înot, fitness;

- îmbunatatirea starii de sanatate si a vigorii fizice, psihice precum si a dezvoltarii

corporale armonioase;

- formarea convingerilor si deprinderilor de practicare independenta a exercitiilor

fizice si a sportului in scop igienic,deconectant si de educatie;

7.2 Obiectivele

specifice



8. Conţinuturi


ore

Total ore curs


ore

1. Fitness-culturism: obişnuirea cu apartaura de lucru;



corectare

1

2. Înot: învăţarea mişcărilor de picioare; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

3. Volei : -învatarea blocajului individual ( fara minge);



corectare

1

4. Baschet : -învatarea depasirilor; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

5. Fotbal: -consolidarea finalizării; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

6. Baschet : -invatarea sistemului de apărare om la om; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

7. Volei: - învăţarea serviciului Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

8. Fotbal :- învăţarea marcajului si demarcajului; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

9. Înot: învăţarea mişcărilor de braţe Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

10. Fitness-culturism: exerciţii pentru dezvoltarea

musculaturii braţelor;



corectare

1

11. Înot: învăţarea coordonariin mişcărilor de braţe cu cele

de picioare;



corectare

1

12. Fitness-culturism: exerciţii pentru dezvoltarea

musculaturii trunchiului;



corectare

1

3

13. Fotbal, baschet, volei: joc bilateral în condiţii uşurate; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

14. Lecţie de evaluare(verificare practică) Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1




Prin intregul sau conţinut si prin tehnologia didactică de predare si evaluare disciplina Educatie

Fizică corespunde asteptarilor asociaţilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din

domeniul aferent programului,aducanduşi contribuţia la formarea unor competenţe specifice

programului de studiu absolvit atat de ordin profesional cat si transversal.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor verificare practică



10.5 Seminar


referat, a unei aplicaţii Teste 50

Participare activă la seminarii Prezenţa 50


Minimale (pentru nota 5) :

- Participarea activă la minim 50% din nr.total de ore;

- Verificarea practică . - Verificarea practică .evaluarea progresului nivelului de cunostinte specifice

activitatii desfasurate,structuri tehnice cu continut divers( procedee de deplasarea in teren,procedee de

transmitere a mingii,modalitati de finalizare a actiunilor individuale si colective)


gradul acestora.

Data completării:

22.09.2016 Semnătura titularului de seminar

Prof. asoc. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR


Documents

FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program Facultatea de ...old.inginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/Masini_Unelte... · contactul cu standardele generale privind reprezentarea