Horea George Bicanu

Fictiuni politice in societatea globalizata, Studii de caz pentru un glosar al

fi cliunii politice contemporane.

CopyrightoHorea George Bicanu

Copfight@ TRITONIC pentru editia prezentA

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din

carte

Tritonic Bucure$ti apare la pozi,tia 18 in lista cu Edituri de prestigiu

recunoscut in domeniul Qtiintelor sociale (lista 42) (CNATDCU): TritonicBucureqti apare la pozitia 18 in lista cu Edituri de prestigiu recunoscut indomeniul gtiinlelor sociale (lista 42) (CNATDCU):

httpi//www.cnatdcu.rolwp-content/upl oads I 20 11 I 11 I A2 _Panel41.ds

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei

BACANU, HOREA. GEORGE

Ficliuni politice in societatea globalizati. Studii de caz pentru un glosar

al ficJiunii politice contemporane. / Horea George Bicanu - Bucuregti,

Tritonic Boolc, 2020

ISBN : 97 8-606-7 49 -453 -2

Editor: Bogdan HribCoperta; Alexandra Bardan

Tiparul realizat ln Romdnia

Orice r?roducere, totali sau partiali a acestei lucrdri, fird acordul scris al ed-

itorului este strict interzisi qi se pedepsqte conform Legii drepnrlui de autor.

Horea George B6canu

FICTIUNI POLITICE

iII sOcrrRrEA GLOBAuZATR

STUDII DE CAZ PENTRU UN GLOSAR

AL FICTIUNII POLITICE CONTEMPORANE

Bucure$ti,20Z0

CUPRINS

Introducere l4

Partea I.Literatura de specialitate 20

Cap.1.Primele definilii 9i delimitiri ale ficliunii politice ca obiectde studiu distinct 22

Cap.2.Cercetarea avansati asupra concePtului de ficliunepottici, perioada post-rizboi s,i post-Orwell, romanelefeministe, ale dictaturii qi violenfei, ale mis,cirilor socialeqi ale globaliziri 29

Partea ILAbordareaconceptualn 66

Cap.3.Context gtiinlific gi teorii de influenfi: putere gi discurs,dramaturgia sociali gi constructivismul in studiul relaliilor de

putere, cimpul cultural qi intemalionalizarea literaturii 68

Partea IILAbordarea metodologicd qi obiectivele cercetirii 86

Cap.4.Definilia ficfiunii politice 88

Cap.5.Ipoteza cerceterii qi opera{ionatzarea ipotezei 92

Cap.6.Metodologia de analizi a discursivitlfii prin studiile de cazselectate din cdmpul literar al ficliunii politice: matricea detestare a ipotezei cercetirii pe axa global-zonal-local 94

Partea IVSelecjia autorilor qi titlurilor pentru studiile de caz 96

Cap.7.Selectarba textelor semnificative pentru studiile de caz 98

Partea V,Doudsprezece studii de caz: analiza discursivitegi 102

Cap.8.Complotul impotriva Americii, Philip Roth. Scenariudiscursiv contrafactual al antisemitismului soft 104

Cap.9.Povestea slujitoarei, Margaret Atwood. Distopiamachismului ca scenariu critic discursiv asupra reialiilorierarhice de gen 117

Cap.10.Sirbitoarea lapului, Mario Vargas Llosa. Personalitateadictatorului, vocea interioari ca discurs al dictatorului,relalii de pulere consLruil.e dictatorial 138

Cap.11.Toamna patriarhului, Gabriel Garcia M6rquez. Voceainterioari a patriarhului dictator 152

Cap.l2.Ledginul respiraliei, Herta Miiller. Viala cotidiani dinlagirul sovietic 160

Cap.13.Ziua opricinicului, \4adimir Sorokin. Soldatul ideal insolda statului contra-ideal- Renagterea Rusiei prin neo-

larism 170

Cap.l4.Numirul zero, Umberto Eco. Conspiralia la vedere 179

Cap.15.Supunere, Michel Houellebecq. Islamizarea politici a

centrului Europei 190

Cap.16.Tirimul flgiduinlei, Chris Abani. Cum se triiegte gi cumse moare in Africa 198

Cap.l7.Nimeni alituri de mine, Nadine Gordimer. Mozaiculnoii identitili politice sud-africane 205

Cap.18.Copiii din miez de noapte, Salman Rushdie. Vechea Indiegi copiii sii din miez de noaPte, o alegorie ficiionali despre

istoda politicA a celor doui state gemene, desfbguratinarativ prin vocea copilului-simbol Saleem Sinai, niscutsimultan cu India gi Pakistanul, in 15 august 1947 216

Cap.19.ZFryada, Orhan Pamuk. Radicalismul politic exprimat lagranila culturali dintre Orient gi O ccident 228

Partea VI.Concluzii 240

Bibliografie 276

Cap.1. Primele definilii gi delimitdri aleficliunii politice ca obiect de studiu distinct

in t"*t"l. ficfionale politice de dupi Prirnul RizboiMondial, din prima parte a secolului al XXJea, potticaa fost asociati temelor economice, diferenlelor de rasi gi

gen, conflictelor militare, dar 9i celor legate de justiJie 9idrepturi cetileneqti.

Definirea fic{iirnii politice in limite foarte exacte este di-ficili, pentru cdL un astfel de gen ficlional nu s-a decupat clar

in critica de specialitate, dar qi Pentru cd imaginafia literaricontextualizati unei societl{i gi unor situafii social-poli-tice poate transforma o mare varietate de texte in ficfiuni

,,politicdl in care relaliile de putere, dramaturgia politici gi

categoriile cu care opereazi au mare vizibilitate discursivi'Descendenfa ficfiunii politice moderne se afli in ro-

manul social al secolului al XIXlea, care a transPus literarviafa sociali a epocii, din societilile de referinfi ale autori-

lor de texte politice. Ideile, valorile, acliunile politice sunt

relevate in ficfiunile cu caracter politic din prima parte a

secolului al XXlea prin raportare imaginativd,la compor-

tamentele gi percepliile personajelor politice, la scenariile

lor de putere, definind psihologii individuale sau sociale,

plasate in cadrele sociale gi istorice atent definite.

HOREA GEORGE BACANU

1.1 ldeile politice determinicaracterul politic al ficliunii

intre primele interpretiri ale noliunii de ,,ficliune po-

litica" se afli clasica definilie dati de Morris Edmund Spe-

are ln lucrarea ,,R omanul pcilitic: dezvoltarea sa in Anglia gi

America"r, publicati in 1924. Speare utilizeazi domeniulmoralei sau didacticii ca pe un cimp cultural al dezvol-

tirii,,ficfiunii politice'l interpretind astfel:,,Ficfiuneapolitici este o operi de ficliune in proz6, care se sprijinimai degrabi pe idei decAt pe emolii, care este mai degrabio teorie despre conduita publici, despre propaganda de

partid, reforma publici ori vielile personajelor guverna-

mentale"2. Sublinierea pe care o aduce Speare pentru pre-

zenla ideilor in aceste texte ficlionale de confinut politicconduce la ideea prezenlei teoriilor politice sau a ideolo-giilor in textul fictional. Studiul lui Speare enumeri intreautorii ale ciror texte ficlionale sunt create in dimensiunepolitici pe Benjamin Disraeli, Anthony Trollope, George

Eliot, George Meridith, Humphrey Ward, H. G. Wells, E.a.

Este prima listi cunoscuti cuprinzAnd autori de ficliunipolitice, grupali intr-un studiu dedicat acestui domeniuspecific.

La scurte vreme dupi aparilia studiului lui Speare, unalt critic american, H.A. Fisher completa definilia ficliuniipolitice, arltind ci aceasta ,,se referi la sinele blrbalilorgi femeilor angajali in viala contemporani gi care discutiidei contemporand'3. Observafia esenliali adusd de Fisher

1 Speare, Morris Edmund (1924). The Political NoveL ItsDevelopmenl in Englahd and in America,Oxford University Press, New Yo*2 Speare, Monis Edmund (1924). The Political Not'el: Its

Development in England and in America, Oxfod Unive$ity Prcss, NewYork, pag.29

3 Fishef H.A. (1928). The Political Novel, Comhill Magazine, vol64, pa9.27

FIcTIUNI PoLITICE iN SOCIETATEA GLOBAUZAT,[

vizeazi atributul de contemporan, definitoriu Pentru ex-

plicarea modului in care se desfEgoari relafiile de putere,

in acord cu cele mai actuale expresii ale scenariilor gi jo-curilor de putere.

1.2 Romanul politic se referila fenomene politice

Glisarea literaturii perioadei de inceput de secol XX,dinspre romantism qi naturalism citre perspectivele cri-tice gi multiplu interpretative ale mijlocului secolului al

XXlea, a condus gi Ia modificarea perspectivei analiticeasupra ficfiunii politice. ]oseph Blotner, in amplul siu stu-

diu din 1966a, a clasificat 138 de titluri de ficliune in zece

tipologii de romane subsumate ficfunii politice america-

ne (Figura 1), axate pe cite un subiect central politic:. tAnirul erou,. $eful politic,. fenomenul coruptiei,

fi cf iunea viitorului fantastic,. politica feministe,. politicianul sudist,

' fascismul american,. extrema dreapti qi mccarthyism,r intelectuali in politicl,. politica externi americani.

4 Blotner, Joseph (1966). The lvtodern American Political Novel,

1900- 1960, Ur]dvercity ofTexas Press, Austir! pag.7

HOREA GEORGE BACANU

Figura 1: Extras din tabelul ,,Publication Dates of No-

vels in This Study,, apa\inirnd capitolului introductiv al

studiului din 1966: ,,The Modern American Political Novel,

1900-1960,,, autor loseph Blotner

PUBLICATION OATIS OF NOVELS IN THIS STUDY

ebssilied by Type$

Ilrur,!vllut}'tlltxh,rM \ti{ { tu arq tt' t*a" ^.i,b nt ru r$r {Eadar ^-mrra, ..'s Jlr4 idt* * "."*n. d*" ts' t l!*id

1al,r90r llt,. , 11,tittrltt 1r@r*ttt1r1!. M,

ltlt ),1,rrl, lt:,

!narr'} irt Itll,. ,'' lr4Nltlo ,tlo lr!0l''! I$i {dt tt?,m lrt r!4trrlt $t rn l!41

It$ ll!i.

Dificultatea definirii noliunii de ficliune politici este

simultane cu complexitatea definirii politicii ca actiune

umani qi obiect de studiu. Daci prin referirea la cadrulacfiunilor politice, la ideile gi valorile politice, inlelegemrelaliile de putere qi actorii puterii, qtiinfele politice ur-miresc toate aceste relafii, in practica guvernirii sau incontrolul gi administrarea mijloaceior puterii. Ficliuneapolitici va cuprinde, in acest fel, nu doar expresia acfiu-nilor liderilor, ci s,i a participirii individuale sau de.grup a

cetifenilor, cei care sunt personajele comune implicate inproducerea proceselor politice. foseph Blotner nota astfel:

,,Cu toate ci omul politic, cel care legifereazi, aplici legile

gi garanteazd, asupra funcfiond,rii procesului politic, este

un personaj important, qi alli participanli la influenlarea

FTCTTUNI POLTTTCE iN SOCIETATEA GLOBAI"IZATA

deciziilor, cetileni ce iau parte la procesul politic, sunt 1a

fel de importanlf's.Blotner generalizeazl definirea conceptului de roman

politic la textele in care ,,se descriu in mod direct, se inter-preteazd sau se analizeazd un fenomen politic"s. Larga ge-

neralitate a acestei definiri este prima expresie a extinderiisferei de cuprindere a noliunii de roman politic, o astfel

de viziune adiugand un spafiu de cunoaqtere in fondarea

conceptului complex de ficliune politici.Daci, pe de o parte, complexitatea definirii noliunii

de ficliune politici survine din complexitatea manierelorde inlelegere a procesului politic, pe de altd parte, chiargi experienla umane proiectati ficfional este complexd gi

integrati. Niciun comportament uman nu este comPlet

apolitic, chiar gi cele mai neutre pozifii gi conduite umane

pot fi citite politic, din aceasti perspectivi deschizindu-seabordarea contemporani asupra ficliunii politice.

George Orwell, autor al unuia dintre titlurile de ficfi-une politici situat probabil in topul internalional al vizi-bilitefli gi recunoa$terii (este vorba, desigur, de romanul1984), confirmd perspectiva asupra complexitifii gi uni-versalitelii ariei de cuprindere a politicului ficfional, ac-

centuind-o pdntr-o faimoasi figuri de stil: ,,Opinia con-

form cireia arta nu are nimic in comun cu politica este insine o atitudine politicf'7. Utilizind aceasti perspectivi,au luat nagtere concepliiie critice de azi despre caracterulpolitic al literatudi, despre funclia ei sociali, despre cir-culalia bunurilor culturale Ei semiotica politici a limba-jului in romanul contemporan. Separarea foarte ingusti aromanului politic in raport cu utopia, science-fiction-ul,

Bloh Joseph 0951. fre Politbal Nowl,D{'$leDay, New Yod(, pag.2

Idem, pag.3

Orwell, George (1946), W I rffie,PEogninBooks, Londo4 pag.95

5

6

7

HOREA GEORCE BiCANU

romanul istoric sau social, face parte acum dintr-o istorie

incipienti a studierii ficliunii politice.

in afari de dificultlfile reunirii complexe a mai multorc4tegorii bine delimitate de texte intr-o familie mai ampli,cea a fic$unii politice, se poate remarca gi o ultiml difi-cultate aferenti definirii acestui domeniu ficfional global:

identificarea conlinutului politic explicit al acestor texte.

Pentru ci nu poate fi vorba nici de a gisi cadrele institu-

fionale ale politicii organizate (de cele mai multe ori ab-

sente in romane), nici de a putea si fie folositi puterea ar-

gumentului faptic 9i verificabil, dintr-o realitate concreti'in cazul ficliunii politice textele sunt mai greu de indexat

strict prin conlinutul explicit de tip politic, mai ales atunci

cAnd nu dezbat extreme politice, situalii gi discursuri ale

radicalismului politic, ci sunt plasate in zonele mediane

ale centrismului politic, indiferent de criteriul aplicat pen-

tru aceasti pozilionare.Nu este lipsiti de interes gi trecerea in revisti a specii-

lor romanului din domeniul glob tl al romanului social-po-

Iitic, conform enciclopediei A Handbook to Literatures,

edilia 2000: political novel, governmental novel, tenden-

tious novel, tendenz roman, roman i these, thesis novel,

didactic novel, ideological novel, novel with a purpose'

authoritarian novel, committed novel, novel of engage-

ment, littdrature engag6e, engage novel, proletarian novel,

marxist novel, materialist novel, radical novel, allegori-

cal novel, revolutionary novel, anti-war novel, futuristicnovel, speculative novel, utopian novel, dystopian novel,

culturally critical novel, problem novel, proPaganda no-

vel, realistic novel, naturalistic novel, picaresque novel ofideas, protest novel, historical novel, socialist novel, anar-

8 Harmon, William; Holrnan, C. Hueh; Thnll, Willian Flint (2000),

A Handbook to Literalare, Eighth Edition, Prentice Hall, New York

FTCTIUNI I'OLITICE iN SOCIETATEA GLOBAI,IZATA

chist novel, social protest novel, social mystery/crime no-

vel, social satire, social morality novel, social philosophy

novel.Toate aceste variante de sub-genuri de nigi pentru su-

biectele narative sunt considetate inrudite qi grupate infamilia fi cliunii politice.

Cap.2. Cercetarea avansatd asupra conceptuluide ficliunie politicd, perioada post-razboi 9ipost-Orwell, romanele feministe, ale dictaturii 9iviolenlei, ale migcirilor sociale gi ale globalizirii

Critica gi analiza literaturii ficlionale cu caracter soci-

al-politic face o distincfie neti intre perioada pre-Orwell

gi cea post-Orwell, a doua etapl corespunzind perioadei

de dupi al Doilea Rizboi Mondial. Scriitorii au gisit noiformate de exprimare in noile etape ale rizboiului rece 9i

demistificirii, ale luptelor Pentru drepturi civile, impo-triva discriminirilor de gen sau etnice. Multe tehnici ale

dezviluirilor qi interpretirilor politice ocupi in aceasti

perioadiL centrul de interes al acestor texte, utilizind sa-

tira, alegoriile, metaficfiunea, parodiile, realismul magic,

combinalia de limbaje mai mult sau mai pulin standard

sau colocviale. Tehnicile naraliunilor politice cuprind, inprima parte a acestei perioade, forme dure de reprezentatea disperirii fali de despotisme, fali de atrocitili si fali de

crimele dictaturilor, aga cum sunt ele surprinse de Gabriel

Garcia Miirquez, Nadine Gordimer, Giinter Grass sau

Alexandr Soljenifin. Aceste noi direclii creative 9i imagi-

native ale ficliunilor politice post-rizboi, din a doua parte

a secolului al XX-lea, sunt surprinse mai ales in cercetarea

FIcTIUNT PoLITIcE iN SoCIETATf,A GLODALTZATA

critici americani, cea care dezvolti o predileclie pentru o

disciplinl de granifd interesati de studiului acestor texte,

situatl intre gtiinlele politice qi istoria critici a literaturii.

2.1 Romanul politic este definit chiarde public, este un produs socio-cultural

Unul dintre cercetitorii ce abordeazi intr-o manierifoarte specializati domeniul fi cfiunii politice contempo-rane este Irwing Howe, prin lucrarea din 1957, Politicsand the Novele. Principala precizare metodologici adu-si de Howe este aceea ce indici faptul ci dincolo de in-consistenfa unui domeniu foarte fluid al ideilor politiceprezentate ficfional, romanul politic este tratat ca atare $ide autot qi de cercetitor, dar gi de citito! in postura sa

publicl de interpret al constructului artistic cu conlinutpolitic, ln acest fel textul devenind interesant atit pen-tru studiul literar, cdt ti pentru cel al gtiinlelor politice.Aceasti tezi metodologicd puncteaza pentru prima datilinia noii discipline hibride, de granifi, a analizei criticeasupra ficfiunii politice, domeniu nou, in care studiul de

critici literarl conexeazd cu analiza $tiintei politice, rezul-tind un praxis de cunoagtere aplicati in domeniul bunu-rilor qi simbolurilor culturale, al textelor ficfionale poli-tice. Howe definegte romanul cu referire la acel text ,,[...]in care ideile politice joaci un rol dominant, sau in care

mediul politic este setarea Fi scena principali a naraliunii,iar aceasti centralitate a ideilor sau scenei politice nu al-tereaztr in niciun fel modul de analizi a textului, intr-unsens in care i-ar schimba semnificaliile sau ideild"t0. Con-tinuarea acestei definiri conduce spre ideea ci sensurile

9 Howq hwing (1957). Politics @dthely'ovel HorizonPress, NewYork

10 Idem, p.17

HOREA GEORGE BiCANU

discursivitilii politice din textul ficlional sunt percepute

ca atare de citre cititori, acegtia fiind cei care conqtienti-

zeazi nattra ideilor politice narative. Prin urmare, sarci-

na dificili a autorului este de a seta narativ relafia dintre

idei qi experienle, dintre ideologie gi lumea sentimentelor,

personajelor, dialogurilor gi scenelor discursive. Cititoriidescifreazl apoi constructul discursiv interaclioneazi lanivel microtextual, dar gi la cel al ansamblului textului,

interpretind confinutul, inclusiv sub aspectul siu politic'Marele pericol care planeazi in munca scriitorului in ge-

neral, acela de a lisa loc ideilor abstracte in textul scris,

este pentru cel care scrie romane politice aproape inexis-

tent, textele politice avind nevoie de idei abstracte Pentrua spune cititorului in mod direct care sunt acele idei cen-

trale ce catalizeazi acliunile gi intreaga intrigd din jurulpersonajelor politice.

2.2 Romanul politic feminist este vocearaporturilor de dominare

in romanul contemporan, textul de ficfiune cuprinde

scene qi personije, relalii gi roluri net Politice, pozilionate

in politic. Aga se intimpli gi in cazul romanelor de gen,

dominate mai ales de miqcirile feministe din a doua parte

a secolului al XX-lea. Drepturile femeilor, raporturile per-

sonajelor feminine aflate in jocul gabloanelor sociale ale

societifii postbelice, conduc la profilarea unor personaje

feminine ce joaci roluri politice, reacfionand la normati-vitatea sociali din familie sau mediul public'

in antologia critice editate in 1986 de citre Judi M.Rollerrr, axati pe literatura feministi, se aduce un argu-

FrcTruNr ?olrrrcE iN SOCIETATEA GLOBALIZAT,(

ment deseori invocat in studiile comparative ale textelorficlionale, acela al unei semnificative diferenle intre per-sonajele feminine conturate de autori femei 9i de autoribirbafi. Explicafia acestor diferenlieri consti tocmai indecalajele de gen cu privire la rolurile sociale gi contextelepolitice contemporane, perceplia sociali asupra asimetri-ilor dintre birbali qi femei fiind sursa principali intr-o in-treagi serie de stereotipuri gi discrimindri sociale. CelebraSimone de Beauvoir sublinia faptul ci femeia nu se poate

opune adevi,rurilor gi valorilor afirmate de bdrbali, ea lepoate doar nega. Iar /udi M. Roller arat| cir din majori-tatea textelor ficlionale avdnd personaje centrale femei se

pot extrage empiric observalii despre contextul social co-

mun al existenlei femeii in diferite fdri, despre faptul ci fe-

meile triiesc in societifi cu accente patriarhale, implicendun anumit grad de discriminare fali de femei. Avdnd invedere constanla cu care tema discriminirii este comuniromanelor feministe pentru cele mai multe dintre culturi

ti tiri, se poate accepta observalia ce aceste texte sunt maipulin specifice in funclie de aria culturali de provenienli,tratind discriminarea femeilor in acelaqi registru ideolo-gic feminist, indiferent de lari sau regiune.

,Criticii au arltat faptul ci in scrierile femeilor, in ge-

neral, nalionalitatea nu poate fi 1a fel de importanti cumeste in alte romane, dar gi faptul ci, in general, experien-

{ele umane ale femeilor sunt mai ugor de dezbitut intrefemei aparfinind unor nafiuni sau culturi diferite, decitintre femei qi bnrbaii. Iar aceaste experienldL comuni in-ternafionaldL a femeilor, exprimati prin atitudinile politi-ce din scrierile feministe, conduce la concluzia ci studiilecritice asupra literaturii feministe nu trebuie sd se limitezedoar la scrierile aparfinind unei singure zone nalionalesau culturale, ci se vor ocupa de texte provenind din cul-

Roller, M. Judi (1986), The Politics of the Femini'st Novel, Greenwood Press, New York