Fiecare Epocă a Avut Neologismele Sale

8/17/2019 Fiecare Epocă a Avut Neologismele Sale

1/8

Fiecare epocă a avut neologismele sale: slavonisme (cuvinte intrate în limbă înspecial printraducerile de cărţi bisericeşti), grecisme, turcisme (în perioada fanariotă),ungurisme (mai ales în

perioada stăpânirii austro-ungare în Transilvania), franţuisme (mai ales în epocamodernă), anglicismeşi americanisme mai recent!"prindu-ne la influenţa limbii englee, primul fapt demn de menţionat este căvorbim de unfenomen internaţional (nu numai european, ci şi mondial)! #mprumutul masiv determeni angloamericanis-a manifestat după al doilea răboi mondial în ma$oritatea limbilor europene şi nunumai!%orbim de un fenomen e&plicabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale

te'nicii! e propunem în articolul de faţă să tratăm acest subiect de strictă actualitate dindomeniulvocabularului românesc: avalanşa de împrumuturi din englea britanică şiamericană care au invadatlimba noastră mai ales în ultimele decenii! * o pătrundere masivă, care continuă săcrească într-un ritmaccelerat, dar care îşi găseşte motivaţia în necesitatea de a desemna anumiterealităţi e&tralingvistice+noi! ceste realităţi au uneori nevoie de termeni neec'ivoci (termenii te'nici sunt îngeneralmonosemantici şi deci foarte precişi) pentru a fi desemnate!%om încerca în continuare o abordare a problemei sus-numite din perspectivănormativă! %omvia pe de o parte norma socio-culturală, iar pe de altă parte norma lingvistică!.! /uând în discuţie prima dintre cele două norme enunţate, cea socio-culturală,vom adopta

poiţia lui 0e&til 1uşcariu, conform căreia vorbim de două categorii de

împrumuturi: necesare şi delux2! 0unt termeni preluaţi apoi de alţi lingvişti ( menţionăm aici pe 3ligor 3ruiţă,T'eodor 4ristea,driana 0toic'iţoiu-5c'im ş!a!), pe care îi aplică la problema anglicismelor!

#mprumuturile necesare sunt repreentate de acele cuvinte, sintagme sau unităţifraeologice care nu au un corespondent în limba română sau care deţin unele


2/8

avanta$e în raport cu termenul auto'ton! stfel, anglicismele necesare au avanta$ul preciiei, al brevilocvenţei, al e&presivităţii şi nu în ultimul rând al circulaţieiinternaţionale! *le sunt motivate denotativ şi conotativ, dar şi de noutateareferentului! 6enumind realităţi apărute recent în diferite domenii ale culturiimateriale şi spirituale, anglicismele denotative nu au, în general, ec'ivalente înlimba română! (0toic'iţoiu-5c'im driana, 778:89)

.!.!.! #n domeniul sportului, avem e&emple precum: fotbal ( fotbalist ) , baschet (baschetbalist ), rugby (rugbist ), schi, meci, volei, karate,cros, skateboard

etc!cesta din urmă este o trunc'iere a compusului din limba engleă skateboarding(sportul practicat cu

a$utorul unei planşe pe role) similar este termenul snowboard !.!.!! #n domeniul economic, te'nic:lap-top, site, walkman, pager, sponsor, hard, soft (din nou trunc'ieri din engleă:hardware, software)etc!;n termen precum airbag este folosit în română cu sensul din franceă: pernăgonflabilă destinată să

prote$ee, în ca de ciocnire, pasagerii de pe locurile din faţă ale unui automobil!par aici şi verbe

precum a scana, o formă adaptată la realitatea lingvistică românească dinengleescul to scan (ae&amina ceva în detaliu, cu a$utorul unui fascicul de rae ! #n domeniul învăţământului:

Curriculum (c'iar dacă e un termen latin, noi l-am împrumutat din engleă) şiderivatul său ad$ectivalcurricular ! Grant apare des întrebuinţat în cercetarea ştiinţifică, drept urmare elfiind acceptat înterminologia oficială! Master şi masterat sunt alte două e&emple care nu mainecesită e&plicaţii!.!.!9! #n domeniul gastronomiei:


3/8

fast-food, ketchup, hamburger, hot-dog, chips etc!#n mod cert numărul domeniilor în care îşi fac apariţia anglicismele denotative estemult maimare decât cel e&pus aici, dar intenţia nu a fost de a epuia e&emplele, ci de asublinia diversitateaacestor domenii! 1rincipalul avanta$ al utiliării acestor termeni este caracterul lorinternaţional, carefaciliteaă sc'imbul de informaţii şi te'nologii între specialişti! m mai puteaadăuga: preciiasensului, scurtimea şi simplitatea structurii (mass-media în comparaţie cu mijloacede comunicare în

mas)! vând funcţie denominativă, aceşti termeni sunt lipsiţi de e&presivitate!nglicismele conotative sau stilistice sunt cele care dubleaă un cuvânt românesc

pree&istent>,

cu scopul de a devolta anumite nuanţe stilistice! party pentru petrecerehappy-end pentru sf!r"it fericit weekend pentru sf!r"it de sptm!n

penalty pentru lovitur de la ## metrilive pentru în direct

summit pentru înt!lnire la v!rf etc!Tot în această categorie intră şi anglicismele întâlnite în varianta colocvială: boss,high-life (folositeaproape e&clusiv peiorativ), speech (cu conotaţie peiorativă în varianta spici)! ?eimai folosiţi termeniîn limba$ul familiar din perioada actuală sunt $%, full şi party (anglicisme utiliatenu numai de tineri,ci şi de presa actuală)!1entru situaţia fraeologismelor de tip colocvial dăm un singur e&emplu: nocomment @ formulăconsacrată în cadrul interviurilor pentru a se evita răspunsul la o întrebare!.!! nglicismele ,,de lu&= sunt împrumuturi inutile, care ţin de tendinţa de ordinsubiectiv a

unor categorii sociale de a se individualia lingvistic în acest mod! 0unt fapte desnobism şi ca atare nuvom insista decât cu puţine e&emple:advertising (publicitate), band (orc'estră), fashion (modă), toast (pâine pră$ită) etc!+A! orma lingvistică presupune mai multe aspecte, unele dintre ele c'iarcontradictorii! 5ntenţia


4/8

noastră nu este de a impune o astfel de normă, ci doar de a constata dificultăţile deadaptare aanglicismelor la sistemul fle&ionar românesc, la cel fonetic etc, oscilaţiile înscrierea lor, e&tinderile saurestrângerile de sens şi alte asemenea situaţii! %orbim totuşi de normă, întrucâtstudiile care debat

problema anglicismelor au relevat anumite aspecte care, prin caracterul lor regulat,repetabil, pot ficonsiderate ca având caracter de normă!!.! daptarea fonetică şi grafică depinde de mai mulţi factori: momentul intrării înlimbă,conştiinţa lingvistică a vorbitorilor (cunoaşterea sau necunoaşterea limbii englee)!?unoscătorii limbiienglee acţioneaă ca ,,frână= în calea adaptării! ?aracterul internaţional al

anglicismelor denotativemotiveaă folosirea lor în forma originară (tocmai pentru a fi un ,,instrument= facilde comunicare întrespecialişti şi nu numai)! *le nu se vor adapta niciodată, tocmai datorită acestuicaracter: lobby, hobby,thriller, brandy, ketchup, western etc!;n alt factor demn de menţionat este filiera de pătrundere în limba română! vemanglicisme

pătrunse prin filieră franceă ( "alanger din challenger, golaveraj din goal-average)şi germană (formeincorecte ortografiate cu " pentru start, sprint, strand )!" manifestare evidentă de snobism lingvistic este în caul anglicismelor intratedemult în limbăşi care sunt ortografiate conform etimologiei lor, deşi acestea sunt adaptate foneticşi grafic: interview(pentru interviu), clown (pentru clovn), leader (pentru lider ) ş!a!cele anglicisme care au pătruns în limba vorbită se ortografiaă fonetic! ?el maicunoscute&emplu în acest ca este blugi, care s-a adaptat total!

6ificultăţi apar adesea în scrierea compuselor engleeşti cu sau fără cratimă, precum şi înutiliarea cratimei în caul formelor articulate enclitic, fle&ionate sau derivate!

ormele actuale nu sunte&plicite în aceste situaţii!9!! daptarea morfosintactică o devanseaă pe cea fonetică şi grafică!


5/8

!!.! #n privinţa genului la substantive (acestea fiind cele mai numeroase părţi devorbireîmprumutate), ma$oritatea anglicismelor care desemneaă inanimate se încadreaăîn categorianeutrului românesc: star & staruri, cocteil & cocteiluri, weekend & weekenduri,trening & treninguri,

meci & meciuri etc! ;n singur inanimat a trecut la feminin şi e acceptat în variantaliterară: giac, prinanalogie cu jachet, oricum ambele provenite din engleescul jacket (în 6*< apareşi varianta geac)" situaţie intresantă apare în caul unui termen precum miss, care, conform genuluinatural ar trebui să fie feminin, dar el îşi formeaă pluralul în &uri, la fel ca substantiveleneutre! e îndepărtăm

astfel de regula concordanţei între genul natural şi cel gramatical!nglicisme masculine şi feminine sunt mai puţine ca pondere, dar nu negli$abile!7*&!: masculine @ lider, lideri' suporter, suporteri' clovn, clovni' dealer, dealeri etc!feminine @ stewardes, stewardese' tenismen, tenismene' reporter & reportereetc!*&istă şi substantive împrumutate din engleă care nu s-au adaptat morfosintactic!;nele suntgreu adaptabile, altele nu s-au adaptat deloc! 0ituaţii aparte avem când vorbitoriiromâni nu recunoscformele de plural engleeşti (desinenţa &s), iar prin adăugarea desinenţelorromâneşti se a$unge laforme cu caracter pleonastic: ,,pungile de snacksuri=, ,,bestsellersuri româneşti=,,,un pac'et de

sticksuri= etc! (este aşa-numitul pleonasm morfologic)! 0untem de părere că încaurile sus-menţionate,frecvenţa utiliării lor a contribuit la considerarea acestor forme drept corecte! %omreveni şi asupraaltor construcţii pleonastice pe parcursul lucrării! 6intre substantivele care nu s-au

adaptat sub acestaspect al limbii, menţionăm pe mass-media! #n fapt întâlnim două situaţii diferite laacest termen! #nacord cu etimologia (media fiind, aşa cum se ştie, pluralul cuvântului latinescmedium ,,mi$loc=) apareacordul la plural:

Mass-media au anun(at c)))


6/8

?onform criteriului formal, substantivul poate apărea şi drept substantiv feminininvariabil, avândnumai formă de singular! ?a urmare a acestui fapt se folosesc enunţuri precum:

Mass-media local a anun(at )))Canalele mass-media )))

* o inovaţie străină spiritului limbii române care cere un 3-6 marcat poitiv!+!!! %erbele împrumutate din limba engleă sunt mai puţine decât substantivele,dar la eleadaptarea morfosintactică este obligatorie şi se face prin încadrarea în primacon$ugare (cu sufi&ul &e* la persoana 5 a indicativului preent)! stfel avem:a dribla, a accesa, a procesa, a sponsori*a, a implementa, a scana, a lista etc!!2! %om lua în discuţie la norma le&ico-semantică e&tinderile de sens,restrângerile,

deprecierile şi c'iar sensurile figurate!!2!.! Termenul blugi, trunc'iat din engleescul blue jeans (pantaloni strâmţi,confecţionaţidintr-un material special, foarte reistenţi, purtaşi de tineri), şi-a lărgit sensul înregistrul colocvial,desemnând materialul specific! +ider apare acum cu sensul generic ,,şef, de frunte=,evoluat de la cel de,,conducător politic, sindical etc!= 0imilar avem pe top, care nu se mai foloseştenumai în muică, ci întoate domeniile, cu sensul generic ,,clasament=!!2!! ;n e&emplu pentru restrângerile de sens ar fi know-how (în engleă cu sensgeneral,,cunoştinţe te'nice sau ştiinţifice=), care în limba română apare drept ,,transfer dete'nologie=!.!2!2! 6eprecierea sensului este evidentă în caul termenului bi"ni( (dinengleescul business)folosit colocvial cu sensul binecunoscut ,,afacere dubioasă, necinstită=! i"ni( şibi"ni(ar au conotaţii

peiorative!!2!>! Bi sensurile figurate sunt utiliate frecvent cu conotaţii peiorative! şa avem:killer,,,

pu**le politic=, ,, joker electoral=, ,,time-out prelungit pentru înaintaşul Capidului=etc!2! ecunoaşterea sensului unor anglicisme, graba, neatenţia în e&primare genereaăde multe


7/8

ori construcţii pleonastice! 1leonasmele morfologice menţionate la !!.! sunttolerabile, dar pe lângăacestea e&istă şi pleonasme le&icale intolerabile datorate cauelor mai susmenţionate! par astfelsituaţii de genul:nara(iunea unui story

bani cashhobby preferat

bord de conducere

a face hen( cu m!na

?ele mai multe pleonasme se realieaă prin alăturarea unor termeni în construcţiicu caracter redundant, întrucât sensul determinantului este inclus în definiţia determinatului( anglicismul)! ?el mai

des întâlnit pleonasm le&ical, în ciuda numeroaselor semnalări rămâne mijloacemass-media!>! ?oncluiinglicismele sunt o realitate, iar atitudinea vorbitorilor şi a specialiştilor trebuie săfie unaraţională în această privinţă, cântărind atât avanta$ele, cât şi deavanta$ele! cesteadin urmă nu suntnumeroase, dar e&istă! 6intre acestea menţionăm: nesiguranţă de adaptare, creareade forme inculte(vei ciung, plovr ) sau forme 'ipercorecte (clovn pronunţat ca în limba engleă,deşi el s-a adaptattotal), riscul pleonasmelor!1e de altă parte, însă, putem vorbi şi de multe avanta$e! nglicismele nu audeterminat o,,alterare= a limbii române, ci, dimpotrivă, au contribuit la permanenta ei înnoire şireconstrucţie, lanuanţarea ei semantică şi stilistică, la moderniarea le&icului! 5nfluenţa limbiienglee nu trebuie să fieconsiderată un fenomen negativ, nefind cu nimic mai periculos decât alte influenţe

străine care s-aumanifesta de-a lungul timpului în limba noastră, atâta timp cât nu se e&agereaăfolosirea lor!doptarea în vorbire a acestor termeni corespunde unor necesităţi de e&presie atâtculturale, cât şisociale (apariţia unor realităţi e&tralingvistice noi, determinată de fapte ce ţin de

progresul umanităţii),


8/8

cât şi funcţionale (necesitatea e&istenţei în limbă a unor termeni care să desemneeaceste realităţi noidin viaţa oamenilor)!*senţa limbii este aceea de a se reînnoi în permanenţă! #mprumutul din alte limbirepreintă unaspect al creativităţii lingvistice prin care limba se sc'imbă, îmbogăţindu-seneîncetat pentru acorespunde unor realităţi în permanenţă noi!

Documents

Fiecare Epocă a Avut Neologismele Sale