nteIIXTUtU AATTffC

$r&{JRI

GQIDEEAEURoFsANII{MKIUI

r1,rt8I!,rSB1E$ Crrncl. !!M.riI

Donrx Poppscu

Figuri aletextului anteic

'AAIDEEAsuRoPEANX

Cuprins

Dorin Popescu / Dincolo de nisipurile migcito ate.........7Argument ................. 11Intoarcerea din Faust: Eminescu................................. 1b

1. Ispita intoarcerii permanente sau Mirturiidespre noi............ ................ lb2. PlAngeri despre eminescul bitrAn..................... 2g3. Intoarcerea din Faust. intAlnirea cu fiulritdcitor, substantivul.............. ............ 844. Amurgul agorafob. Textul thanatic,thanatotextul, minoratele fiinlei .........425. Despirlirea de Eminescu. Infernul sisificimblAnzit de cuvinte ...........4g6. Toatd omologarea mea culturali tine deEminescu. ............ .......... b87. Eminescu la Cerniuli: singur printre striini...60

Noica. Obsesia de grad zero ........................ ............... 6b1. Noica. O arhitecturi literari ............................. 6b2. Constantin Noica. tn ciutarea unui scepticmd,ntuit.... ........ 1003. Marta Petreu qi culpele etice ........ ..................I254. Exegeza atinge nivelul tentalieihermeneutice. Noica gi migcare:a legionard,,o abordare pre-hermeneutici..... ........ 181

Un eres neinleles - Marin Mincu ............I871. Textul, pumn anteic cu minugi de box............ l-Bz

Donrx Poppscu

2. Exilul 9i impiri!ia. Docentissimi ................... 1403. Un eres neinleles - Marin Mincu .................,.I424. Marin Mincu. O evocare. ................I47

Upercutul cu surdini .............. lb11. De ce nu mai mutileazi Alcibiade statui ........ l"b12. Sunt cel mai frumos din oragul acesta! ...........Ib43. Din cornul abundenlei ne fericesc Ai curg...nazigtii..... ........Ib74. Eunuciile egecului ......... 1605. Trepddugii cu floare de crin ........... 1636. Politropiile omului de arme ........... 1667. Eresuri ......... 120

Tomis, Constantiana, Kristenge ............ ..17gL. Cenacluri sub sigeti otrivite la Tomis............ 1ZB2. Spatiul tomitan. Frigul, frica gi mdmdligafierbinte. Zilele 9i noplile unui cenacluintdrziat ........... 1gg3. Kristenge. Cine aduce capul fiarei ia tot ......... 1gB4. O istorie neromanlatb a Ligii Studenfilordin Universitatea Ouidius.... .............. 196

Acasi - Nordul extrem, Bucovina.. ........... 1gg1. Capcanele unei dileme: culturd majord,uersus culturd minord. in RomAniapost-europeani ........ ......... 1gg,2. Bucovina - de la Nord extrem la drumulcitre sine al culturii romAne..... .........2093. Decalogul ontologic al literaturii Bucovinei.Ipotezb. de lucru: Bucovina, poema polimorfd ainsingurdrii.............. .........2L24. Pacientul poetic din Salonul de reanimares-a ridicat 9i umbl5... ........2Is5. Bucovina nu a avut vreme si fie macerat5" demalaxorul care destramd eroi gi traditii .............220

Ivo Andri6. Podurile din Sarajevo ............. ..... _........... 227

277 Figuri ale textului anteic

1. Ivo Andri6. Posibili urmd culturaliromAneasci ............... .........2272. Podurile din Sarajevo gi podul de pestePrut.........3. Tulburiri de recuperare a identitS"fiiliterare/culturale in Balcanii de Vest .................. 245

,Postfat6... ...............255'.Indice alfabetic de titluri ........259Studii critice, articole gi eseuri (selecfie).Tabel cronologic. ......26I

INTOARCEREA DIN FAUST:EMINESCU

1. ISPITA INTOARCERII PtrRMANENTESAU MARTURII DESPRE NOI

Motto: ,,Mai intd.i de toate este td,cerea, iar td,cerea

face oprire, oprirea face umilin{d. gi pld.ngere, iarpld,ngerea face fricd,, qi frica face smerenie, sme-renia face socoteald, de cele ce uor sd fie, iar aceasocoteald face dragoste qi dragostea face sufletelesd, uorbeascd, cu tngerii. Atuncea ua pricepe omulcd, nu este departe de Dumnezelt".

Inud,{d,turile lui Neagoe Basarab cdtrefi,ul sd,u, Teodosie

A mai spune ceva de pre^t dup5. ce s-a spus totul esteo tristefe a spiritului tAnir. Inalli cu greutate o cocioablde lut gi descoperi ci alfii au zidit inaintea ta palate.Nidijduiegti 9i disperi, inlelegi gi taci, lisAnd cuvinteles[ moari in tine. In fiecare furie neconsumati a omu-Iui de cuiturl tAnir agonizeazd cAte un eminesc. Acestaeste tragismul gi aceasta salvarea - c[ o agonie singula-rd ajunge si rezume identitatea unei culturi: Eminescuintre disperarea de a se fi spus totul dinainte de tine gi

DonrN Poppscu

nevoia de a demonta un mit prin simplul recurs la argu-mentul It)L,,NLt".

in cultura romAni, funclia lui Eminescu este unaagonic6. Faptul cd Eminescu agonizeazh inc6. este unsemn ci poate agonrza pentru noi, ci poate noi suntempersonajul de la celilalt capit al vielii lui. In fala mog-tenirii lui radicale, nu poli fi un simplu primitor de bu-nuri. Nu-i po!,i ,,mullumi frumos" prin referinle gi com-pasiune, admiralie sau prigoani.

Nu-i poli prostitua mesajul ,,interpretd,ndu-I critic".Ai fi doar un disperat in cultura romAn5., un altul inplus. Jumitdlile de mdsurS. cu care il apreciem gi cAnt6-rim dovedesc neputinla noastrl de a-l primi integral, cape o ploaie purificatoare cu leclia ei cu tot.

Generalii mai vechi au incercat un demers indriz-ne!, cu rentltate mu$umitoare: ancorarea lui in poves-te. Strldaniile lor, sfArgite intr-o blAndi impicare cumitul, ne-ar indrepti{i la un somn provizoriu: mdsuriiexacte a cuvintelor lui i s-a r5.spuns cu mS.sura exacti alocului sdu, lecliei sale de dragoste - cu un mereu innoittestament de fidelitate gi fiecare vers din versul siu paresd ne fi cutremurat indeajuns. O mereu mogteniti starede veghe ar fi trebuit si ne permiti gi un ceas de rdgaz;in fond, memoria se mai gi mogtenegte uneori gi fiecaregeneralie are dreptul sd nu fie rizboinici, daci celelalteau fost. Obiqnuinla cu starea de lupt6 e gi ea, paradoxal,un semn sigur al sl5biciunii omeneqti.

S-a produs insi in rela{ia impicatl a vielii spiritu-lui romAnesc cu eternitatea o rupturi istorici gi aceastirupturS obligd la reformularea unor intreblri radicale.Literatura romAni gi prezentul istoriei ei suferi exer-ciliul gi proba vidului de incredere. Se surpi cu zgomotmodele, se ucid pe sceni eroi gi se inva!5 la pre! reduslectia urii. O literaturi care nu.ia in seami gi nu d5

16

77 Figuri ale textului antetc

seama de aceastd decidere meritd si imbitrAneasci gi

si moar6. Istoria literari romAneasci iqi triiegte pre-zentul intr-o adAnci gi gribiti metamorfozi gi inima ei,Mihai Eminescu, poate redeveni bitaia de aripd a pIsS-rii care-a uitat si zboare sau expresia ultimd a cAntecu-lui sdu de adio. in acest proces de anvergurS, generaliatAnir6 este gi inculpat gi acuzator gi martor gi grefier gijudercitor.

IntAlnirea culturali cu Eminescu este examenulpAni acum amAnat pe care poporul romAn il poate dain clipa adAnci de supremd sinceritate gi riscolire. Cijudecitorul sd.u este generalia tAnird (care lasd spiritulliber) ne gribegte si ne bucure.

Acest demers este m[rturia mea in procesul neofi-ciahzat al Poetului 9i al limbii romAne. O declaralie dedragoste fdcuti in ceas de rlzboi. Un loc comun din caresi pricep gi eu mecanismul malefic qi tAmp prin care unpoet poate si moari in cetate. Cu funclia gi cu leclia luivreau si mi intAlnesc pAni nu mor la masa tlcerii.

Leclia cea mai inalti Ia care are acces sufletul ro-mAnesc prin Eminescu este agonia, nu disperarea. A fidisperat este o stare de spirit, a fi agonic - o stare de

spirit gi o atitudine fa!5. de ea. Disperalii pot muri gi potucide, agonicii ne lasl gi pe noi neterminall. Eminescuagonicul ne invafi ci n-am ajuns atAt de adAnc in agonieprecum ne place si credem. Miile de fiIe ale Caietelorsale sunt mlrturia inalterabilS a pietrelor pe care pi-cioarele noastre trebuie sd calce pAni la stele. Iubireasurpati de tristele gi moarte (,Totugi este trist tn lume'),dragostea pentru Citiline nemerituoase gi crude (,,Ca

douadd, de ce suflet std. tn pieplii unei rochii') ceasurileosAndei de la margine de lacuri (,In zadar agtept qi sufd,r/ L6.ngd lacul cel albastru / Incd.rcat cu flori de nufd'r')gi cele de incircatd ardere (,,5-ascult de glasul gurii mici

Donw Poppscu 1B

/ O ord. gi sd, mor'), toate tonalitdtile registrului mirtu_risesc indeajuns despre descurlul care trece prin culturaromAni. CAnd Eminescu pigegte descul! printre cuvintegi cuvintele colluroase reugesc si-l rdneasc5" nu se in_tAmpli nimic tragic. Eminescu sAngerAnd la picioaregste glnresia sinteticd a nevoii de suferinld in culturi.Indoiala, increderea gi sfiala, tristefea gi suferinla luiEminescu in iubire depigesc ideea clasici a nevoii dejertfd exprimatd de zidirea Anei gi sunt o mirturie maielevatd decdt cea consacratd deja pentru un mit pre_ma_nolic al durerii in literatura romAni.

Mai convingdtor decAt Socrate care merge descul!,,pe llisos tn su,s", Fminescu este, prin agonie, adic6 prinleclia sa cea mai inaltd, un socrate descult .ur" .r.i r-uobiqnuit cu spinii. Dar ceea ce este socratic in vocatienu mai este socratic in destin, cEci, iatd, Socrate moarebAnd cucut5, impdcat cu sine gi cu cetat ea, iar celilalt- agitat, violent, neiertitor. Acuzator, poate (aidomaFiului de pe cruce, cu glasul sfAgiat gi indoit: ,Doo*nqDumnezeul meu, de ce m-ai pdrdsit?,). Moartea un,riaprobeazl' cuminlenia pdmd.ntului, cearalti aude tice-rea nendsculilor cdini ,,pe nend,sculii oarneni / curn tilatrd,". Cea mai mici senzalie de confort in infrigurareacu-care-1 cdutim pe Eminescu ar fi o ruginoasi dovadia faptului ci n-am inleres nimic din disconfortul lui. Deaici leclia cea mai inalti, din agonia lui transmisibilicare nu ne mai lasd si murim pe jumitate dupi ce nucredeam gi am invilat totugi sd murim cu adevirat.

Nu ptim dacd existd o agonie romd.neasc<i. O istoriesau o tradilie a ei sigur nu existr. De ra moartea viorentia lui Decebal la capetele de brAncoveni, de la mormAntulunui brad bdtydn,ce-au fost td.ind,',Iageografia rece a d"e_tenfiei, accentele agonice sunt dramatice, dar singulare.Aga incat cu indreptifit temei am putea crede ci-Mihai

19 Figuri ale textului anteic

Eminescu este primul agonic din spaliul sufletului ro-mAnesc Ai c5, mai mult, prin agonia sa de ,,rotrld,n abso-lut", phtrundem in imperiul agoniei romAnegti. Drumulpe care il strdbate Eminescu in estetich de la virtualita-te la reugiti il reface acum in morali de Ia egec la virtua-Iitate gi ne redd dreptul de a putea fi agonici atdtavremecAt cel pulin El a fost. $i aceasta, din nou, este leclia luicea mai inalt6. Ci agonia lui e permanent congtienti, ciare dramatismul unui suicid, candoarea Fecioarei dinOrleans gi liniqtea demni a lui Abilig Sunamiteanca indragostea ei pentru regele Solomon, toate acestea suntmirturii suplimentare la o leclie care oricum infioar5..

Cu disperarea gi agonia am intrat, agadar, in labo-ratorul unui om frimAntat. Forma particulari cea maisinuoasd a agoniei eminesciene este, neindoios, relalialui cu Riul. Verbul crud al articolelor sale din,,Tlmpu'|",rechizitoriul aspru din Scrlsoarea a-III-a, Epigonii, Ainoqtri tineri gi multe alte mugcitoare imagini il surprindpe poet cdlare pe un cal alb gi cu sabia in mAni, lup-tAndu-se cu balaurul. Imagine gtiut6. Dar ineditul vinedin incrAncenarea cu care Poetul privegte parci Riul cape o vin5" personali. El de o alti dimensiune vinii, asu-mAnd-o. Pentru ,,piatra ce n-o migcd' nici durerea gi nicimila", pentru ,,bulgdroi cu ceafa groasir', grecotei cu nassub[ire", pentru ,,simliri reci, harfe zdrobite", poetul e vi-novat prin omisiune, pasivitate sau propriul riu. Toateelanurile sale nobile au ca punct de plecare vina asuma-t6, dar niciodati impdrtigiti. Cdci qi de aici vine noble-

lea unui suflet puternic, din grija de a nu pune gi riulsiu in relalia cu vecinii. Eminescu igi poart6 vina pentrurd,ul sdu mic qi ne iartd' noud' rd,ul nostru nxare prlte po-

ezia lui, diruind-o. Faptul cI nu a existat pAni acum operceplie a dimensiunii vinii in poezia lui Eminescu linede un miracol ingrijorS.tor, cave dovedeqte ci sonddrile

Donru Popnscu

spiritului sdu sunt inc5. Ia ,,prefald,',. Recuperarea ideiide intAmpinare a riului este un loc ce poate fi adAncit decirturarii mai vechi ori mai noi.

Eminescu nu mai este, iati, primul in vini. Dar estealtfel. $i din nou este de ajuns. Pentru c5. el face dinvinl qi din noblelea rela{iei lui cu ea o introducere la orevolulie de suflet. Ceea ce impresioneaz6" incl, pi maimult este ci o face cu mijloace artistice. Cu armele luide poet. Cu verbul cate are acum funclie formatoare gimodelatoare inaltb. Rafinamentul verbului siu vindecdapele tulburi ale literaturii romAne ca un chirurg scru-pulos gi indemAnatic.

Sinonimia cu virtulile gi preceptele antice vinedin nou, firi putinli de tigadi, convertind celebrul,,Cunoagte-te pe tine tnsuli" itT ,,Ce e rd,u gi ce e bine / Tetntreabd, gi socoate", adicd o propozifie neutri personifi-cati in uimire, cercetare gi responsabilizare a abisurilorontologice.

Aga incepe gi sfArgegte vina lallui Eminescu, nere-ugind si ajungi ceea ce este in acceplia comuni a sa, osimpl5 categorie etici de analiz6. gi studiu.

Pare c5, prin agonie gi vini cel pu$in, Eminescu neobignuieqte cu starea de asediu. Dar existi cel pulin unsteag alb pe care leclia lui ni-1 aduce. Cici Eminescune impaci cu credinfo, in mod misterios gi irevocabil.Nu existi verb sfitos in versul lui, nu existi comuni-catea brutal5 gi nici diaiogul direct cu cerul, exceptAnddoud-trei apelative tAnguite. Totugi, e ceva dumnezeiescin voroava gi poezia lui, poezia lui e o rugiciune. tn

"n-prinsul versului siu, simli cd nu mai egti singur. Simficd tot ceea ce voiai si spui o poli face cu aceste cuvinte.Linigtea sa in fala lui Dumnezeu echilibreazS. zbuciu-mui in fala oamenilor.

20