Adagiu (fr
Adagiu (fr. adage, it. adaggio, lat. adagium < ad agendum "de
facut").Sinonim cu sentin, maxima, apoftegma. Este un dicton
atribuit unui nume celebru.Dac sinele a fost dintru nceput activ in
culturile magice si cele religioase, el este deopotriv activ n cele
profane. "Cunoatete pe tine nsui" nseamn recunoate-te in sinele tu.
(C. Noica)Dar insa, si eu am crescut pe cmpul Brganului! Et in
Aroadia ego! (Al. Odobescu)
Afereza (fr. aphrse, gr. aphairesis "indepartare",
"cautare")Fenomen fonetic constnd in suprimarea vocalei iniiale sau
a unui grup de sunete de la nceputul cuvntului. Este valorificat
pentru a sugera livrescul. Cnd soarele se pleac spre apus, cnd
murgul serei ncepe a se destinde treptat preste pustii, farmecul
tainic al singurtii crete i mai mult n sufletul cltorului (Al
Odobescu)
Aforism (fr. aphorisme, gr. aphorismos "definiie")Propoziie
scurt, expresiv, n care se formuleaz intr-un mod pregnant o
reflecie, un precept, o judecat de valoare. "Cnd formulezi un
aforism, trebuie sa-l aduci in situaia de a refuza orice adaos. Un
aforism trebuie sa fie ceva canonic, ncheiat, ca Biblia" (L. Blaga,
Discobolul). Sinonim cu maxima, sentina, cugetarea.Bucurie este
clocotul, chiotul faptei. (G. Calinescu)Cltoria este cel mai aprig
duman al simului proprietii. (M. Eliade)
Alegoria (fr. allgorie, gr. allegoria "a vorbi altfel", "a vorbi
n imagini")n sens larg, nseamn imagine determinata de substituie.
Stricta sensa, este figura de stil alctuit dintr-o niruire de
metafore, comparaii, personificri formulnd o imagine unitar, n care
pot fi sugerate noiuni abstracte prin intermediul concretului.
Exista alegorii nchise, in care se recunoate cu uurin termenul
abstract sub forma concreta a celui de-al doilea (in fabula i
parabola), dar si alegorii deschise, n care termenul neexprimat al
comparaiei subnelese este ascuns, urmnd a fi descoperit.De ce nu
putem ntotdeauna trezi trecutul nostru? Dormim n noi nine, iar eul
este un val ce ne acoper somnul. In catedrala aceea, in care erai
singur si-n care intrat-ai sa uii de lume si de tine, sa simi
nemicarea i s uii ateptarea, crescut-ai solemn in coloane si
arcuri, risipitu-te-ai n violetul nvluitor si curbat maiestuos de
ondulaiile templului, luat-ai mrimile boltelor ei i pierdut ai fost
in geometria transcendenta a catedralei. Coloana a devenit sufletul
tu si arc si bolta. (C. Noica)
Aliteraia (fr. allitration, lat. med. alliteratio)Repetarea unui
sunet sau a unui grup de sunete, de obicei din rdcina cuvintelor,
cu efect imitativ si euforic. Valoarea artistica a aliteraiei
rezida in raportul subtil dintre sunete si idei.Brncui a sculptat
germinarea, aa cum a sculptat a domina, nlarea si peste tot,
desvrirea, ca o nencetat mngiere a formelor, ntocmai pietrii splate
de apa.
Nu a redat zborul, ci zburatul, zburarea. (C. Noica)
Anadiploza (fr. anadiplose, gr. anadiplosis < ana "din nou"
si diplosis "dublare")Figura de stil prin care se revine asupra
aceluiai cuvnt de la sfritul unei propoziii la nceputul celei
urmtoare.Exista o formula barbara: "a fi cu lectura la zi"! Ce
enorm incultura exprima asemenea vorba!
Anafora (gr. ana "din nou" si phorein "a pune, a duce")Repetarea
unui sau unor cuvinte la nceputul a dou sau mai multe strofe,
versuri, fragmente de fraz.De aceea atept btrneea senin cu tihna
ei. De aceea ursc aceasta animalitate copleitoare, care emana prin
toi porii mei. De aceea regret ca nu sunt pipernicit, cocoat,
extenuat si fr de aceste fluide vitale. (P. Pandrea, Ateptarea
btrneii)
Anastrofa (gr. anastrophe
