215
SUPORT DE CURS MODULUL 14: FIINŢA UMANĂ ŞI NURSING-UL SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST AN I Intomit de: Prof. CRINGANU MIRELA CUPRINS 1. Programa scolara................................................................................... .....pag. 3 2. Nevoile fundamentale ............................................................................. ..pag. 13 3. Procesul de ingrijire................................................................................. ..pag. 16 4. Nevoia de a comunica................................................................................pa g. 43 5. Nevoia de a respira................................................................................... ..pag. 71 6. Circulatia arteriala................................................................................. .....pag. 92 7. Nevoia de a manca, a bea...........................................................................pag. 102 8. Nevoia de a elimina................................................................................... .pag. 119 9. Nevoia de se misca, de a-si păstra o bună postură.....................................pag. 157 10. Nevoia de a dormi, a se odihni.................................................................pag. 171 11. Nevoia de a se îmbrăca, a se dezbrăca......................................................pag. 193 12. Nevoia de a-si menţine temperature in limite normale.............................pag. 199 13. Nevoia de a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele ..........................pag. 208 14. Nevoia de a evita pericolele..................................................................... pag. 227 1

Fiinta Umana Si Nursing-ul Suport de Curs 2013

Embed Size (px)

DESCRIPTION

text

Citation preview

SUPORT DE CURS

SUPORT DE CURS

MODULUL 14: FIINA UMAN I NURSING-UL

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

AN I

Intomit de:

Prof. CRINGANU MIRELA

CUPRINS

1. Programa scolara........................................................................................pag. 3

2. Nevoile fundamentale ...............................................................................pag. 133. Procesul de ingrijire...................................................................................pag. 164. Nevoia de a comunica................................................................................pag. 435. Nevoia de a respira.....................................................................................pag. 716. Circulatia arteriala......................................................................................pag. 927. Nevoia de a manca, a bea...........................................................................pag. 1028. Nevoia de a elimina....................................................................................pag. 1199. Nevoia de se misca, de a-si pstra o bun postur.....................................pag. 15710. Nevoia de a dormi, a se odihni.................................................................pag. 171

11. Nevoia de a se mbrca, a se dezbrca......................................................pag. 19312. Nevoia de a-si menine temperature in limite normale.............................pag. 19913. Nevoia de a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele ..........................pag. 208

14. Nevoia de a evita pericolele..................................................................... pag. 227

15. Nevoia de a se ocupa de propria realizare.............................................. .pag. 24916. Nevoia de a aciona conform propriilor credine si valori........................ pag. 259

17. Nevoia de a se recrea.................................................................................pag. 268

18. Nevoia de a nva.....................................................................................pag. 27319. Bibliografie................................................................................................pag. 2811. MODULUL 14: FIINA UMAN I NURSING-UL

Not introductiv

Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrant din pregtirea general din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist.

In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic de baz FIINTA UMANA SI NURSING-UL. Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa scolar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specifice calificrii.

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

modulului:

14.1. Analizeaz nevoile fundamentale specifice funciei umane.

14.2. Identific problemele de dependen.

14.3. Rezum supravegherea si interveniile specifice problemelor de dependen.

14.4. Identific etapele procesului de ngrijire (nursing).

14.5. Aplic procesul de ngrijire (nursing).

14.6. Stabileste gradul de autonomie/dependen a pacientului.

Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competen: FIINTA UMANA SI NURSING-UL

Nr. crtUnitatea de

competentaCompetente

Continuturi

14.Fiinta umana si

nursing-ul

C 1. Analizeaz

nevoile

fundamentale

specifice fiinei

umane.

C 2.

Identific

problemele de

dependen.

C 3.

Rezum

supravegherea si

interveniile

specifice

problemelor de

dependen.

C 4 Identific

etapele

procesului de

ngrijire

(nursing).

C 5. Aplic

procesul de

ngrijire

(nursing).

C 6.

Stabileste gradul

de autonomie

dependen a

pacientulu

1. Nevoile fundamentale: a comunica; a respira; a manca, a bea; a elimina; a se misca; a-si pstra o bun postur; a dormi, a se odihni; a se mbrca, a se dezbrca; a-si menine temperature in limite normale; a fi curat, ngrijit; a evita pericolele; a aciona conform propriilor credine si valori; a fi util; a se realiza; a se recrea; a nva.

2. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cunostine.

1.1 Nevoia a comunica

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (debit verbal facil, ritm moderat, limbaj clar si precis, facies expresiv, gesturi si posturi adecvate, percepia obiectiv a mesajelor primite, atitudini de receptivitate si ncredere in ceilali, apartenena la grupuri de interes divers, etc.)

1.2. Nevoia a respira :

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independena (respiraia silenioasa, ritmica, fr efort, pe nas, coloraie normal a tegumentelor si mucoaselor).

1.3. Nevoia a manca si a bea :

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunztoare vrstei, activitii; masticaie lent cu gura nchis; reflex de deglutiie prezent, digestie lent, obiceiuri alimentare sntoase, stare de

constituie normal).

1.4. Nevoia a elimina :

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (eliminri fiziologice in limite normale, absena eliminrilor patologice, stare de confort).

1.5. Nevoia a se misca si a-si menine o buna postura :

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (miscri ample, nedureroase, articulaii mobile, postur adecvat, normotonie, puls si T.A. in limite normale).

1.6. Nevoia a dormi si a se odihni :

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (numr de ore de somn corespunztor vrstei si activitii depuse, somn linistit, fr ntreruperi si fr cosmaruri, stare de relaxare).

1.7. Nevoia a se mbrca si a se dezbrca :

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (deprinderi corecte, mbrcminte curat, adecvat rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate,

capacitatea fizic de a se mbrca si a se dezbrca singur, de a-si alege vestimentaia).

1.8. Nevoia a-si menine temperatura in limite normale:

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucal, 37,30 C in cavitatea rectal si 36,40 C in regiunea axilar, coloraie normala a tegumentelor, piele uscata, fr transpiraii, stare de confort,

fr modificri ale strii de cunostina si ale funciilor vitale).

1.9. Nevoia a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele :

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (piele curat, ngrijit, integra, fanere curate si intacte, stare de

confort).

1.10. Nevoia a evita pericolele:

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de aprare, masuri preventive, securitate fizic si psihologic).

1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare:

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestri de satisfacie, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupaie individual care permite satisfacerea nevoii, apartenena la un grup social).

1.12. Nevoia a aciona conform credinelor si valorilor sale:

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenena la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activiti sociale, umanitare sau creative).

1.13. Nevoia a se recrea:

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (divertisment, joc, loisir, relaxare).

1.14. Nevoia a nva:

Definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestrile de independen (dorin, interes pentru a nva, stare de receptivitate, achiziia de cunostine, modificarea comportamentului fa de sntate, achiziia de noi atitudini si abilitai pentru a-si menine sntatea).

2. Probleme de dependenta

2.1. Nevoia a comunica:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia. Probleme de dependen: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv.

Manifestri de dependen: tulburri senzoriale, tulburri de vorbire, dificulti de nelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relaii semnificative, etc.

Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boal, statut socio-economic defavorizant, izolare social, educaie inadecvat, lipsa de cunostine.

2.2. Nevoia a respira:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: dispnee, alterarea vocii, clearance ineficient al cailor respiratorii.

Manifestri de dependen: respir cu dificultate, respir pe nas, cu zgomot, cianoz, epistaxis, tuse, expectoraie, ortopnee, senzaie de sufocare, tahipnee, bradipnee.

Surse de dificultate: inflamaia mucoasei, tabagismul, obstrucia, anxietatea, poluarea, lipsa de cunostine.

2.3. Nevoia a manca, a bea:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia;

Probleme de dependen: alimentaie inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva.

Manifestri de dependen: anorexie, disfagie, greuri, vrsturi, deshidratare, slbire sau crestere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucia, durerea, tulburrile de gndire, anxietatea, srcia, deficitul de cunostine.

2.4. Nevoia a elimina:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: diareea, constipaia, incontinena de urin si materii fecale, retenia de urin, eliminare urinar inadecvat prin deficit sau surplus, diaforez, etc.

Manifestri de dependen: scaune frecvente de consisten redus sau crescut, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulen, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urin si de materii fecale, iritaia pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicaii alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucia, infecia, situaia de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervosi, tulburri de gndire, lipsa de cunostine, etc.

2.5. Nevoia a se misca si a-si menine o buna postura :

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea miscrilor, postur inadecvat, circulaie inadecvat.

Manifestri de dependen: dificultatea de a se mobiliza,

diminuarea sau absena miscrilor, anchiloze, atrofie muscular,spasme, ticuri, mnie, euforie, miscri rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate muscular, deformri, dificultatea de a rmne in poziie adecvat, cifoz, lordoz, scolioz etc.

Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervosi si a sistemului locomotor, tulburri de gndire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiii de munca inadecvate, lipsa de cunostine etc.

2.6. Nevoia a dormi si a se odihni :

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate.

Manifestri de dependen: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies palid, ncercnat, astenie, scderea T.A. si a pulsului, somnolen diurn, etc.

Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrngeri fizice, durerea, surmenajul, tulburrile de gndire, situaiile de criz, anxietatea, stresul, temperatura inadecvat a mediului, zgomotul, esecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunostine, etc.

2.7. Nevoia a se mbrca si a se dezbrca :

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: inabilitatea de a se mbrca si a se dezbrca.

Manifestri de dependen: dificultatea de a se mbrca si a se dezbrca, refuzul de a se mbrca/dezbrca, vesminte inadecvate, dificultatea de a-si pstra vesmintele curate, dezinteres pentru mbrcminte, haine inconfortabile.

Surse de dificultate: atingere fizic, constrngeri fizice, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, situaii de criz, srcie, conflict de rol, esec profesional, lipsa de cunostine, etc.

2.8. Nevoia a-si menine temperatura in limite normale :

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: hipertermie, hipotermie.

Manifestri de dependen: temperatura corporal crescut (peste 380 C) sau sczut (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau cresterea pulsului si a T.A., senzaie de frig sau de cldur, piele cald sau rece, cefalee, agitaie, rosea sau paloare, cianoz, dezorientare, diaforez, convulsii, halucinaii, nevoia imperioas de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerturi/arsuri, etc.

Surse de dificultate: atingere fizic, dereglri in funcionarea hipotalamusului, expuneri excesive la cldur sau la frig, anxietate, condiii de mediu inadecvate, mbrcminte inadecvat, lipsa de cunostine, etc.

2.9. Nevoia a fi curat, ngrijit si a-si proteja tegumentele :

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: murdria, alterarea tegumentelor si fanerelor.

Manifestri de dependen: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamaie, fanere murdare (par gras, secreii nazale, prezena de tartru pe dini), halen, pediculoz, dezinteres pentru igiena corporal, edeme, leziuni de grataj, etc.

Surse de dificultate: imobilizarea, constrngerile fizice, circulaie inadecvat, tulburri de gndire, anxietate, stres, situaii de criz, srcia, esecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunostine, ignorana.

2.10. Nevoia a evita pericolele:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre

modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: vulnerabilitate fa de pericole, atingerea integritii fizice sau psihologice sau amndurora.

Manifestri de dependen: predispoziie la accidente, la infecii, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamaie, durere.

Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situaia de criz, mediul insalubru, poluarea, condiii grele de munc, srcia, promiscuitatea, lipsa de cunostine, deficit senzorial.

2.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: devalorizarea, neputina.

Manifestri de dependen: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine, dificultatea de a participa la activiti obisnuite sau noi; dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele, izolare, depresie sau agresivitate, sentiment de inutilitate, de respingere.

Surse de dificultate: handicap fizic, alterarea unor funcii, constrngeri fizice, tulburri de gndire, anxietate, pierderea imaginii de sine, situaie de criz, conflicte de rol, constrngeri din mediul social, lipsa de cunostine.

2.12. Nevoia a aciona conform credinelor si valorilor sale:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: culpabilitate, frustrare.

Manifestri de dependen: poziie umil miscri lente, insomnie, plns, autonvinuire, depresie, manifestri de anxietate (tahicardie, piele rece, hiperventilaie), agresivitate, senzaie de pierdere a libertii, sentiment de inutilitate etc.

Surse de dificultate: atingere fizic, surmenaj, dureri, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea separarea, situaiile de criz, pierderea imaginii si a stimei de sine, esecuri personale si profesionale, constrngeri familiale si sociale, lipsa de cunostine.

2.13. Nevoia a se recrea:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre

modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: neplcere, nemulumire, deficit de diversificare a activitilor recreative.

Manifestri de dependen: tristee, descurajare, plns, diminuarea interesului, dificultatea de a se concentra, agresivitate, plictiseal, dezinteres fa de sine, incapacitatea de desfsura activiti recreative privilegiate.

Surse de dificultate: atingere fizic, surmenaj, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierderea separarea, situaia de criz, pierderea imaginii si a stimei de sine, neadaptarea la boal, singurtatea, pensionarea, lipsa de cunostine.

2.14. Nevoia a nva:

Dependena in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul si satisface nevoia.

Probleme de dependen: ignorana, deficitul de cunostine.

Manifestri de dependen: insuficienta cunoastere a bolii sale, a msurilor preventive, a tratamentului, refuzul de a nva, lipsa de receptivitate, tulburri de nvare, nenelegerea informaiilor, lipsa interesului de a nva, dificultatea de a nva msurile preventive si curative.

Surse de dificultate: atingere fizica, handicap, durere, tulburri de gndire, anxietate, stres, pierdere separare, situaia de criz, mediul necunoscut, lipsa de educaie, schimbarea rolului, lipsa de cunostine.

3. Elemente de supraveghere si intervenii specific problemelor de dependen identificate la nevoile: a comunica; a respira; a manca si a bea; a elimina; a se misca si a-si pstra o bun postur; a dormi si a se odihni; a se mbrca si a se dezbrca; a-si menine temperatura in limite normale; a fi curat, ngrijit, a-si proteja tegumentele; a evita pericolele; a aciona conform credinelor si valorilor sale; a se recrea; a nva.

4.1. Etapele procesului de ngrijire: culegerea datelor, analiza si interpretarea datelor, planificarea interveniilor, implementarea planului de intervenii, evaluarea.

4.2. Elementele cheie ale etapelor procesului de ngrijire (nursing).

4.3. Metode de culegere a datelor (observaia, interviul);

Surse de culegere a datelor (primare si secundare); clasificarea datelor (subiective, obiective, date fixe, date variabile).

4.4. Probleme de sntate: clasificare (actuale, poteniale, colaborative), diagnosticele de nursing: definiie, formularea diagnosticului de nursing dup modelul P.E.S., diagnostic NANDA; obiective: criterii de formulare (SPIRO), clasificarea obiectivelor (specifice, generale, comportamentale)

4.5. Intervenii: autonome, delegate, interdependente; tipuri de ngrijire (acut, cronic, recuperatorie); prioriti de ngrijire.

4.6. Tipuri de planuri de ngrijire (nursing); metode de implementare; responsabiliti manageriale.

4.7. Pasi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor; compararea rezultatelor obinute cu standardele; totalizarea rezultatelor evalurii, identificarea nereusitelor; modificarea planului de intervenii.

5.1. Culegere de date prin diverse metode; clasificarea datelor culese pe sisteme funcionale de sntate: percepia sntii gestionarea sntii; nutriie si metabolism; eliminare; activitate miscare; odihn repaus; rol si relaii; tolerana la stres; valori si credine; percepia de sine; sexualitate reproducere.

5.2. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate, prioriti.

5.3. Planul de ngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate; intervenii aplicate in funcie de prioriti.

6. Bilanul ngrijirilor aplicate.

6.1. Evidente: F.O. evoluie; planul de nursing rezultatele evalurii;

6.2. Starea pacientului: ameliorat, staionar, agravat; nivelul de independen/dependen;

6.3. Nevoile de baz: satisfcute pacient independent, nesatisfcute pacient dependent.

6.4. Bilanul negativ:

6.5. Revizuirea etapelor procesului de ngrijire (nursing);

6.6. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanului negativ, reformularea obiectivelor, refacerea planului de ngrijire (nursing), evaluarea.

Sugestii metodologice

Pentru asigurarea continuitii in predare, se recomand ca fiecare nevoie s fie prezentat dup urmtorul plan: definiia nevoii, independena in satisfacerea nevoii, factorii care influeneaz satisfacerea nevoii, manifestrile de independen, dependena in satisfacerea nevoii (probleme de dependen, manifestri de dependen, surse de dificultate), elemente de supraveghere si intervenii specifice problemelor de dependen.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostine, deprinderile si abilitile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.

Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI, TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale cror coninuturi se completeaz si se ntreptrund asigurnd o viziune holistic asupra fiinei umane si nursing-ului.

Ca metode de predare/nvare se pot utiliza: expunerea, conversaia, observaia dirijat, simularea, discuia, lucrul in grup, studiul de caz si problematizarea care dezvolt gndirea critic, creativitatea si tolerana fa de punctele de vedere diferite. Se recomand activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ: exerciii de identificare, studiu de caz, alctuirea unui glosar cu termini specifici nevoilor.

Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare si va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic, sistematic, care s permit:

- aprecierea nevoilor persoanei ngrijite;

- determinarea obiectivelor de ngrijire;

- planificarea si implementarea interveniilor specifice problemelor de dependen;

- evaluarea rezultatelor si reajustarea eventual a unora din intervenii.

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfrsitul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.

Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul si stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului scolar.

Instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.2. NEVOILE FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale individului.

Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala.

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. A comunica. necesitatea de a schimba informaii cu semenii printr-un proces dinamic verbal i nonverbal. Integritatea organelor de sim

Integritatea aparatului locomotor.

Supravegherea bolnavului, observarea faciesului, a strii psihice, a somnului i a reactivitii generale.

Debit verbal.

Expresie verbal i nonverbal.

2. Nevoia de a se MICA i a avea o buna postur necesitatea de a fi n micare, de a se mobiliza, de a pstra anumite poziii. Observarea poziiei bolnavului.

Schimbarea poziiei bolnavului

Mobilizarea bolnavului

Efectuarea transportului bolnavului in spital

3. Nevoia de a fi curat, ngrijit, a proteja tegumentele i mucoasele. necesitatea de a menine o inut decent, piele curat, sntoas. Pregtirea patului si accesoriile lui .

Schimbarea lenjeriei de pat bolnavului imobilizat .

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a bolnavului.

Condiii de pstrare a igienei.

Escarele de decubit.

4. Nevoia de a se MBRCA si DEZBRCA. necesitatea de a purta haine adecvate. Dezbrcarea si mbrcarea bolnavului in pat.

Semnificaia hainelor, asortare, alegere, calitate.

Capacitate de a se mbrca.

5. Nevoia de a respira si a avea o CIRCULAIE adecvata. captarea oxigenului din mediu extern, necesar proceselor de oxidare din organism, i de a elimina bioxidul de carbon rezultat din arderi celulare. Observarea i notarea respiraiei

Administrarea oxigenului oxigenoterapie

Msurarea si notarea pulsului

Msurarea si notarea T.A.

6. Nevoia de a MENINE temperatura corpului in limite normale. necesitatea de a menine temperatura corpului la valori normale, constante. Msurarea i notarea temperaturii

Hipertermia arsura.

Hipotermia degertura.

Valori patologice de temperatur.

Sindromul febril.

Frisonul.

Aplicarea agenilor fizici:

Utilizarea frigului sub forma uscata

Utilizarea cldurii uscate si umede

Aplicarea revulsivilor.

7. Nevoia de mAnca si a bea . necesitatea de a ingera i absorbi alimente de bun calitate i n cantitate suficient. Observarea apetitului si modului in care bolnavul respecta prescripiile medicale.

Calcularea raiei alimentare

ntocmirea foii de alimentaie zilnica

Asigurarea alimentaiei dietetice a bolnavilor.

Alimentarea activa si pasiva a bolnavilor

Alimentaia artificiala

Prelucrarea alimentelor noiuni de gastrotehnic.

Msurarea masei si a nltimii corporale a bolnavului.

8. Nevoia de a elimina necesitatea de a elimina substanele nefolositoare, vtmtoare, rezultate din metabolism. Cile de eliminare.

Observarea, msurarea si notarea diurezei

Observarea si notarea expectoraiei

Observarea si notarea vrsaturilor

Observarea si notarea scaunului

Bilanul hidric.

9. Nevoia de a evita pericolele. necesitatea de a fi protejat contra agresiunilor interne sau externe, pentru meninerea integritii sale fizice i psihice. Securitatea fizic, psihic, social.

Predispoziii la accidente.

Tratarea plgilor

Metode de fixare a pansamentului

Bandajarea pe diferite regiuni.

Mediu securizat asepsie, antiseptie, sterilitate, dezinfecie, dezinsecie, deratizare, deparazitare.

Circuite funcionale.

Durerea.

10. Nevoia de a dormi si a se odihni necesitatea de a se odihni timp suficient, n bune condiii. Somn - calitate, cantitate.

Perioade se repaus.

Perioade de relaxare.

Modaliti de odihn i relaxare.

11. Nevoia de a ACIONA conform CREDINELOR si valorilor. necesitatea individului de a face sau exprima gesturi, acte, conform formaiei sale, de bine i de ru, de dreptate, n virtutea unei ideologii. Credine.

Religii.

Ritualuri.

Spiritualitate.

Moral, valori, libertate.

12. Nevoia de a fi util si a se realiza necesitatea de a nfptui activiti utile.

Integritate fizic i psihic.

Manifestri de bucurie i fericire.

Autocritic.

Luarea deciziilor.

Stim de sine.

Comportament social.

Ambiie, motivaie, asumarea rolului social.

Folosirea timpului liber.

13. Nevoia de a se recrea Necesitatea de a se destinde, de a se distra, recurgnd la activiti agreabile, pentru relaxare fizic i psihic. Destindere.

Satisfacie.

Plcere.

Amuzament.

14. Nevoia de a inva. necesitatea de a acumula cunotine, atitudini i deprinderi pentru modificarea comportamentului sau adoptarea de noi comportamente, n scopul redobndirii sntii sau meninerii ei. Capaciti fizice i psihice. Motivaie. Emoii. Mediu. Dorin de nvare. Nivel de educaie.In centrul ingrijirilor sta individul( fiinta umana) care este o entitate bio-psiho- sociala, ce are necesitati fundamentale, comune tuturor indivivzilor , cu manifestari speciale, pe care si le satisface singur daca se simpte bine. Individul trebuie privit ca o entitate functionala formata din trei elemente fundamentale:

1.Mintea (rol de coordonare, elaborare de decizii)- genereaza obiective cognitive;

2.Spiritul( insertie sociala, stare afectiva) - genereaza obiective spirituale.

3.Corpul( anatomia si fiziologia aparatelor si sistemelor ce alcatuiesc corpul omenesc

- genereaza obiective somatice.

De aici sau creat cele 3 dimensiuni sub care trebuie privit individul, asemenatoare unui triunghi echilateral in care nici o dimensiune nu poate fi ignorata pentru ca fiecare are o relatie cu procesul de nursing:

- o dimensiune biofiziologica;

- o dimensiune psihologica;

- o dimensiune socio-culturala.

Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa individ, starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie prezinta componente bio-fizico-socio-culturale.

Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera o nevoie facand abstractie de celelalte constituie o negatie a totului; a incerca sa separi fizicul de psihic e inutil.

Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale

Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independenta la adult reprezinta un bun echilibru fiziologic si psihologic, atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individual insusi(singur) , fara ajutorul unei alte persoane. Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de persoana insasi.

Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului.

Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent.

Originea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta (cand pacientul nu poate) , lipsa de vointa (cand nu vrea), lipsa de cunoastere ( cand pacientul nu stie cum sa actioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale). Manifestarea de dependenta Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semne observabile ale unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al fiintei umane.

Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:

-potentiala;

-actuala;

-descrescanda;

-permanenta.

1. Potential- atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara din cauza unor predispozitii , iar in acest caz trebuie planificata o interventie.2. Actuala- atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala, iar in acest caz actiunile vor fi corective.3. Descrescanda- cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere, iar rolul asistentei in caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.

4. Permanenta- atunci cand , in ciuda ingrijirilor din partea asistentei, problema nu poate fi corectata si dependenta este permanenta sau cronica. Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite.Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale .Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1. Factori de ordin fizic;

2. Factori de ordin psihologic;

3. Factori de ordin social;

4. Factori de ordin spiritual;

5. Factori legati de insuficiente cunostiinte.

1.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele( piedicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi( ex. oparalizie, o problema metabolica, o infectie etc) . Sursele de dificultate extrinseci cuprind cuprind agenti externi care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compesiv, o imobilizare, etc) .

2.Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii , adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale ( tulburari de gandire, anxietate, stress, situatie de criza, doliu, etc.) . Manifestarile de dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile.

3.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare in comunitate. Ele se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului social( serviciu nou, somaj), dificultati de comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de depresie, de malnutritie etc.

4.Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice, limite in practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfactii. Au repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.

5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte despre sanatate si boala, cunoasterea celorlalte personae, cunoasterea mediului social.

3. PROCESUL DE NGRIJIRI/NURSING

DEFINITIE, GENERALITATI

Procesul de ngrijiri/nursing este o metod sistemic, logic, de organizare si desfasurare a ingrijirilor, de identificare, diagnosticare, i soluionare a problemelor de dependenta, formuland un plan de interventie si evaluand eficienta acestui plan, in urma implementarii lui.

Permite asistentei medicale s pun un diagnostic de ngrijire i s trateze rspunsurile umane n faa mbolnvirii i la boal;

Filozofia modern a procesului de nursing se bazeaz pe ngrijirea individual a pacientului, pe baza unui plan care va asigura ngrijirea specific menit s rspund cerinelor fiecrui individ;

Nursingul se bazeaza pe actiuni competente obtinute in practica de specialitate, dar si pe un sistem de atitudini fata de om, fata de profesie, fata de lume;

nainte de a implementa orice strategie de nursing pentru ngrijirea pacientului, trebuie s stabilim ce este necesar pentru acea persoan din punctul de vedere al nursingului i n ce mod se poate rspunde optim nevoilor sale.

Activitatea de nursing isi directioneaza cunostintele si deprinderile catre patru obiective majore care devin responsabilitatile majore ale profesiunii:

- promovarea sanatatii;

- prevenirea imbolnavirilor;

- restabilirea sanatatii;

- inlaturarea suferintei;

Modelul medical de ngrijire caut informaii despre semne, simptome i rezultate ale investigaiilor referitoare la o boal, ncearc s afle un diagnostic i apoi instituie un tratament corespunztor strii respective;

Aceasta este o abordare din perspectiva bolii, modelul nursing ine seama de condiiile medicale, dar se concentreaz asupra funcionrii n ansamblu a individului.Rolul nursei/asistentei medicale este de a ajuta pacientul s se vindece i s-i recapete nivelul maxim de independen: de exemplu = medicul diagnosticheaz o bronit acut i prescrie antitermice, expectorante, antibiotice, bronhodilatatoare, etc, n timp ce asistenta medical va urmri n ce msur bronita i afecteaz pacientului capacitatea de a respira, mnca, dormi, a se mica, etc. Aceast abordare orientat spre probleme se concentreaz pe dificultile prin care trece pacientul ca urmare a bolii i examineaz modul n care acestea pot fi uurate prin actul de ngrijiri/nursing.

Folosind o abordare holistic a ngrijirii, asistenta medical va lua n consideraie toi factorii care-l constituie pe un pacient ntr-o individualitate unic.

Ea trebuie s acorde importan tuturor aspectelor fizice, emoionale, intelectuale, sociale i spirituale care afecteaz procesul bolii, att n privina cauzelor, ct i a rezultatului.

EVOLUIA PROCESULUI DE NURSING

Procesul de nursing, de-a lungul anilor a evoluat sub influenta schimbarilor sociale, ajungand sa devina in prezent o metoda stiintifica de lucru a asistentei medicale. Dac iniial s-a pus acentul pe ingrijirea persoanelor bolnave, n prezent se insista pe mentinerea unei stri de sntate corespunzatoare, pe preventie.

Hall in 1955 a utilizat pentru prima data termenul de proces de nursing. El definete trei etape ale procesului: observarea, acordarea ajutorului i validarea ( datelor).

Cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea procesului de nursing au fost:

F.R. Kreuer,1957-defineste trei etape ale procesului: coordonarea, planificarea si evaluarea ingijirilor.D. Johnson, 1959 - consider c procesul de nursing consta in aprecierea situatiei, luarea deciziilor, implementarea actiunilor menite sa rezolve problemele de evaluare.

Wiedenbach, 1963 - descrie i el trei etape: observarea, acordarea ajutorului, validarea.D. Bloch, 1974 - identifica cinci etape ale procesului de nursing: colectarea datelor, definirea problemei, planificarea i implementarea interventiilor, evaluarea acestora.

K. Gebbie si M.A. Levin, 1975 - identific cinci etape ale procesului de nursing i anume: aprecierea, diagnosticul, planificarea, interventiile, evaluarea.

S.C. Roy, 1976 - propune sase etape: aprecierea comportamentului pacientului si a influentei factorilor, identificarea problemei, obiective, interventii si evaluare.

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE NURSING

Procesul de nursing - proces continuu

Procesul de nursing este:

un proces organizat si planificat; un proces dinamic in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient; un sistem ciclic - etapele procesului de nursing sunt in inter-relatie; o metoda rationala de planificare si promovare a interveniilor individualizate; o metoda stiintifica de rezolvare a problemelor actuale si potentiale ale pacientului; transformat in actiune prin utilizarea planului de nursing.Procesul privit ca intreg este ciclic, paii fiind intr-o interrelaie, interdependenta si recurenta.

Procesul de nursing- caracteristici:

1. Sistematic: caracterizat de folosirea unei proceduri obisnuite

2. Cu scop: ghidata de un anume scop.

3. Interactional: implica actiuni reciproce intre asistentele medicale si pacient.

4. Specific: formulat scris.

AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING

intelegerea conceptelor de baza ale nursingului cum ar fi rolul nursingului, teoriile lui, problemele legale si de licenta determina cresterea performantelor de nursing.

Avantajele procesului de nursing pentru persoana care acord ngrijiri

Aplicarea/folosirea procesului de ngrijire:

permite asistentei medicale un control mai mare asupra propriei practici(creste profesionalismul);

creste responsabilitatea; da satisfactie muncii), folosind cunotinele, experiena i intuiia n furnizarea de ngrijiri a pacientului;

asigur un limbaj comun pentru asistentele medicale i ajut la verificarea profesiei;

asigur continuitatea ngrijirii pacientului, prin comunicarea exact a planului de ngrijire, pacientului i membrelor echipei de ngrijire;

permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;

evidentiaza legalitatea actiunilor.

Avantajele procesului de nursing pentru pacient

beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi;

are asigurata continuitatea ingrijirilor-planul fiind accesibil echipei de sanatate care are nevoie de un reper de informatii pentru fiecare problema;

determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de sanatate.

ABILITI NECESARE UTILIZRII PROCESULUI DE NURSING cunoasterea etapelor procesului de nursing;

conducerea unui interviu in vederea obtinerii de date pertinente;

observarea sistematica a pacientului;

utilizarea comunicarii verbale si nonverbale;

capacitatea de a stabili o relatie terapeutica;

capacitatea de organizare a informatiilor obtinute;

capacitatea de decizie;

competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor;

cunoasterea principiilor de baza pentru fiecare interventie planificata.

CUNOTIINE NECESARE PROCESULUI DE NURSING nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale si spirituale ale individului;

etiologia diferitelor probleme;

semnele caracteristice problemelor de sanatate;

factori de risc pentru probeleme potentiale;

valorile normale ale parametrilor de sanatate;

resursele pentru implementarea strategiilor de nursing;

tehnicile de nursing-aparatura si instrumentar utilizat,mod de efectuare,accidente;

criteriile de evaluare;

drepturile pacientului.

ACTIVITI DESFURATE DE NURS N CADRUL PROCESULUI DE NURSING colectarea informatiilor;

verificarea datelor;

stabilirea profilului pacientului;

interpretarea datelor;

elaborarea diagnosticului de nursing;

stabilirea prioritatilor;

stabilirea obiectivelor;

selectarea strategiilor de nursing;

intocmirea planului de nursing.

FAZELE PROCESULUI DE NURSING (activiti - etape)

I. De culegere a datelor.II. De analizare si interpretare a datelor - de identificare a problemelor de ngrijire, a nevoilor pacientului si stabilirea diagnosticului de nursing.III. De planificare a ngrijirilor, cu: fixarea scopurilor i obiectivelor;

determinarea interveniilor privind ngrijirile.IV. De aplicare n practic a planului de ngrijiri.V. De evaluare a rezultatelor, a eficienei ngrijirilor acordate n mod sistematic.CULEGERE DE DATE

Definiie

este prima etap n care asistenta medical n mod sistematic, culege informaiile necesare despre pacient, le ordoneaza in functie de sursa, de factorul de timp si de factorul de gravitate, apoi organizeaz i nregistreaz datele culese.

cuprinde date: continand informatii trecute, continand informatii actuale, legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, legate de anturajul sau si de mediul inconjurator.

Scop

asigur o baz pentru luare de decizii eficiente i n cunotin de cauz;

promoveaz o abordare holistic a ngrijirii = preocupri pentru aspectele fizice, psihice, sociale, culturale i spirituale ale pacientului;

adun datele pentru cercetarea de nursing;

faciliteaz evaluarea ngrijirilor.

Tipuri de date:

1. Datele se pot clasifica in doua mari categorii:

date obiective, prezinta o oarecare standardizare, sunt observabile, eventual masurabile. (temperatura, puls, tensiune arteriala, cianoza, dispnee, varsaturi.)

date subiective, sunt datele percepute de pacient si descrise de acesta (durere, ameteli, greata, anxietatea, disconfortul fizic).

2.Datele se mai clasifica in:

date relative stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila, obiceiuri personale( alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de sanatate( APF, APP, AHC), grup sanguine, Rh, deficite senzoriale ( hipoacuzie, mutism), proteze ( dentare, de picior, de mana), reactii alergice ( penicilina, medicamente), reteaua de sustinere a pacientului ( rude, nr. de telefon).

date variabile = ele sunt in dinamica( se schimba) si necesita o permanenta reevaluare din partea nursei. Sunt date despre temperatura, tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit, eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, durere, oboseala, reactii la tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in masura in care afecteaza actul de nursing.

Domenii privitor la care se culeg datele:

percepia de ctre pacienii a strii lor de sntate actual;

stresori legai de sntate i strategii, pentru a le face fa;

stilul de via;

nevoi fiziologice de baz;

alte nevoi;

starea simurilor;

resurse/deficiene;Surse de date

pacientul, constient este sursa cea mai pertinenta de culegere a datelor. Acesta aduce cele mai adecvate date despre nevoile sale, despre stilul sau de viata, despre antecedentele personale. Un pacient constient cooperant furnizeaza date valoroase care vor contribui la acordarea de ingrijiri corespunzatoare; familia, poate furnizeaza informatii despre pacient daca acesta este copil, se afla intr-o stare critica, este inconstient, are probleme mentale, de judecata, sau este confuz, dezorientat;

prietenii, pot fi o importanta sursa de culegere a datelor, deoarece sunt in masura sa ofere informatii despre obiceiurile pacientului,anumite comportamente,care de cele mai multe ori sunt mai vizibile si mai corect interpretate de cei din jur decat de pacientul insusi;

membrii echipei de sntate, formata din medic, asistenti medicali, fizioterapeuti, kinetoterapeuti, psihoterapeuti, asistenti sociali, pot furniza informatii valoroase despre modul in care acesta interactioneaza, reactia la anumite proceduri si informatii medicale etc);

fia medical a pacientului; documentele medicale. Asistentul medical, atunci cand strange informatii de la si despre pacient, este indicat sa ceara documentele scrise , astfel incat sa confrunte informatiile obtinute verbal cu cele scrise. Astfel asistentul medical poate obtine date mai multe si mai valoroase.

Metode de culegere a datelor

Observarea, care include folosirea tuturor simurilor pentru a obine informaii despre = atitudini, comportament, stare general, semne somatice.

Observarea este mijlocul de baza folosit de asistenta, bazandu-se pe cele 5 simturi (vaz, auz, miros, simt tactil si mai putin gustul) cu care se obtin senzatii si perceptii la nivelul scoartei cerebrale si determina pornirea unei actiuni.

Observarea este un proces mintal activ.

Dezavantajul il reprezinta subiectivismul celui care observa, determinat de starea analizatorilor lui, de emotii. Trebuie sa fim constienti de aceasta doza de subiectivism si sa-l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate.

Folosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor:

-- vazul :

date despre starea generala a pacientului: stare de bine, stare modificata, stare alterata ;

date despre culoarea tegumentelor: eritem(coloratie rosie la nivelul pielii, inrosire), escoriatii(zgarieturi), edem (acumulare de lichid seros in tesuturi, tumefiere (edem insotit de semnele inflamatiei: rugor-roseata, dolor- durere, calor- caldura), hematom(acumulare de sange in diferite tesuturi), paloare, congestie(roseata), transpiratii etc.

- auzul diferite zgomote produse de pacient:

- plans;

- ras;

- geamete;

- respiratie modificata;

- eructatii = evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala.

- borborisme = zgomote intestinale.

- simtul tactil depisteaza:

- durerea la atingere;

- caldura sau racirea tegumentelor;

- senzatia de fluctuenta = senzatia de moale la nivelul unei inflamatii

- senzatia de flatuenta = meteorism = balonare.

- simtul olfactiv sau mirosul date despre starea de igiena a pacientului sau alte mirosuri cum ar fi:

- halena = miros urat exaltat de pacient;

- halena amoniacala = pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul final al afectiunilor renale;

-halena de alcool etilic = pacientul miroase a alcool, se intalneste in alcoolism, etilism sau intoxicatii cu alcool;

-halena acetonica = pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile finale ale afectiunilor hepatice;

- halena fetida = miros greu, urat intalnit in cariile dentare;

- mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice ( materii fecale, urina);

- mirosul secretiilor patologice ( puroi, plagi infectate).

Pacientul trebuie observat din toate cele 5 dimensiuni ( bio-psiho-socio-culturala si spirituala). Se pot utilize de catre asistenta si instrumente: stetoscop, tensiometru, termometru etc.

Schimbul cu serviciile externe- medicul curant sau de familie (pacient ngrijit la domiciliu);

Interviul pentru obinerea de date personale i ale istoricului bolii.

Interviul este cea mai uzuala metoda de obtinere a datelor, atunci cand pacientul este constient si cooperant. Acesta reprezinta culegerea de date (anamneza) sau discutia cu pacientul. Prin interviu se pot obtine date despre istoricul bolii, despre factorii de risc, despre problemele pacientului, dar si despre stilul sau de viata si schimbarile aparute in starea sa de sanatate.

Obiectivele unui interviu sunt:

initierea unei relatii corespunzatoare intre asistent si pacient;

obtinerea informatiilor pe toate directiile: fizic, emotional, social;

observarea atenta a pacientului si a comportamentului sau;

dezvoltarea compliantei terapeutice;

In realizarea interviului sunt necesare :

conditii pentru interviu,

abilitati ale asistentei.

Conditii pentru realizarea unui interviu :

alegerea momentului potrivit pentru interviu, a cadrului adecvat, in liniste si intimitate ;

respectarea orelor de masa , de odihna si a perioadelor de mare suferinta ;

progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa-si exprime relatarile in ritmul lui ;

respectarea intimitatii sia confortului pacientului ;

abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa exprime acceptare , ascultare , respect , empatie.

Abilitati din partea asistentului medical:

- abilitati de comunicare din partea asistentului medical. Orice stangacie in conducerea dialogului poate afecta calitatea informatiei sau poate perturba comunicarea;

- abilitati de a pune intrebari adecvate;

abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile permite asistentului medical sa-si clarifice unele situatii pe care nu le-a inteles;

abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare;

abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul;

abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau amanuntele relatate de pacient;

asistentul medical trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vorbeasca; pacientul nu se grabeste;

asistentul trebuie sa adopte un limbaj corespunzator nivelului educational si cultural al pacientului ; nu se pun mai multe intrebari deodata deoarece pacientul se poate pierde;

asistentul medical nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului . Se lasa timp pacientului pentru a raspunde. Intrebarile se pun fara sa se sugereze raspunsurile , asistentul medical trebuie sa convinga pacientul sa relateze sincer si real. Daca este necesar asistentul medical poate reveni asupra interviului.

Efectuarea interviului este un prilej de a initia o relatie interpersonala care se poate finaliza in complianta terapeutica. Fara acest gen de relatie, orice incercare de a aborda clientul poate esua.

Relatia dintre asistentul medical si pacient trebuie sa inceapa cu castigarea increderii pacientului. Incepand o conversatie libera, aratand interes pentru ceea ce spune pacientul, aprobandu-l cu gesturi discrete, fara a-l intrerupe si abordand o fata senina, deschisa, poate chiar un zambet (daca situatia permite) vom putea obtine, pentru inceput, disponibilitatea pacientului pentru initierea unei relatii interpersonale. In timpul interviului, pozitia asistentului este in fata sau lateral de pacient, dar privirea trebuie sa fie ferma, sincera si directa. Ocolirea privirii celuilalt inseamna a avea ceva de ascuns.Gesturile sunt importante.Atingerea poate fi terapeutica, dar poate si deranja daca vine prea brusc sau este insistenta. Unele persoane nu vor sa fie atinse.Statutul social al pacientului este un indicator pentru gesturi, dar mai ales pentru atingeri.

Limbajul paraverbal are rolul de a mentine o comunicare eficienta.Tonul, ondulatiile vocii, ritmul vocii, pauzele reprezinta puncte de reper pentru feed-back-ul obtinut. Limbajul nonverbal este plin de semnificatii.Asistentul medical trebuie sa urmareasca mimica si pantomimica pacientului.

Informatiile se obtin mult mai usor atunci cand conversatia are naturalete, iar incodarea de la inceput a disparut. Desigur, starea pacientului are mare importanta.Intr-un fel trebuie abordat un client care are o problema trecatoare si altfel o persoana care are o boala grava, incurabila. Diferentieri de acest tip trebuie facute si in cazul persoanelor cu dureri, la care interviul poate deveni un chin sau la persoanele depresive, prea putin inclinate spre dialog.

Interviul trebuie sa fie o metoda stiintifica, nu un dialog intamplator . Chiar daca discutia are un mare grad de libertate, interviul va fi prestabilit, astfel incat scopul urmarit sa fie atins.Asistentul medical va conduce discutia in asa fel incat, chiar daca pare o discutie libera, aceasta sa contina intrebari cheie care sa elucideze anumite aspecte semnificative.

Exista doua tipuri de interviu:

interviul structurat, in care intrebarile sunt deja cunoscute, iar raspunsurile trebuie sa fie punctuale;

interviul nesctructurat, liber, dar care trebuie sa fie condus spre obtinerea unor informatii utile.

Intrebarile, la randul lor, pot fi:

inchise cu raspuns dihotomic (DA / NU); va doare? semideschise, cu raspuns punctual; exemplu cand va doare? R: de obicei seara. deschise: care sunt caracteristicile durerii resimtite? R: pacientul descrie durerea.

Interviul, indifierent de tipul sau, trebuie condus dupa o anumita strategie.

De obicei se folosesc toate tipurile de intrebari, cele mai eficiente, care conduc la obtinerea celor mai multe informatii sunt intrebarile deschise. Tipul de interviu, precum si tipurile de intrebari depind de timpul pe care il are la dispozitie asistentul medical, de starea pacientului si de relatia stabilita intre cei doi interlocutori.

Informatii privitoare la istoricul starii de sanatate a pacientului.

Datele colectate prin aceasta metoda fac parte dintr-un set de date despre rolurile si statutul social al pacientului, nivelul de instructie si de bunastare, conditiile de locuit, stilul de viata, reactiile emotionale la impactul cu boala.Sunt informatii din sfera psiho-socio-culturala si spirituala. Incepand cu datele personale si continuand cu datele din biografia personala, aceasta metoda seamana cu metoda autobiografica. Printre informatiile necesare trebuie sa existe si date despre istoricul familial (antecendente personale si eredo-colaterale).

Examinarea fizica: consta in cantarirea pacientului, masurarea semnelor vitale, observarea tegumentelor si mucoaselor etc.

Tehnici de examinare:

- inspectia prin metoda observatiei, pacientul este controlat atent in toate regiunile corpului;

- palparea se palpeaza regiunile care sunt suspectate de a prezenta modificari. Pot fi identificate zone indurate, tumefiate, dureroase etc.;

- percutia si auscultaia uneori pot oferi informatii si in procesul de nursing. Percutia pe abdomen poate indica o crestere a unui organ sau poate genera anumite zgomote care indica balonari, meteorism etc. Auscultatia poate oferi date cu privire la ralurile bronsice sau la zgomotele cardiace.

Rezultatele testelor de diagnoza si laborator valorile probelor biologice, sunt parametrii care vorbesc de la sine despre starea bolnavului.

Informaia obinut are elemente obiective i subiective.

Tipul i calitatea datelor obinute de asistentele medicale, depind de modul cum privete pacientul, sntatea i ngrijirile.

Dac ele se consider persoane auxiliare medicului culegerea de date va fi limitat la aspecte fiziopatologice.

Dac ns, asistenta medical acord importan independenei n satisfacerea nevoilor, a adaptrii, descoperirii unui nou echilibru, autonomiei i realizrii, datele culese vor fi orientate ctre dimensiunile persoanei privit global.

Pacientul va fi privit ca o persoan cu istorie proprie, cu trecut personal i care acioneaz n felul su intr-un mediu propriu (microclimatul su).

Deprinderi eseniale pentru culegerea datelor:

curiozitatea = continua folosire a ntrebrii de ce?" mrete cunotinele i mbogete ngrijirea;

deschiderea = asistentele medicale vor fi deschise i receptive la lumea din jurul lor, pentru a putea folosi avantajele i ansele pentru explorare i studiu;

scepticismul = asistentele medicale vor fi capabile s valideze sursa i credibilitatea datelor; trebuie s judece informaiile, n loc s le accepte i s le cread fr s se ndoiasc;

perseverena = asistentele medicale trebuie s fie capabile s obin informaiile necesare, chiar i cnd obinerea acestor informaii este dificil;

comunicarea = asistentelor medicale le sunt necesare caliti deosebite n comunicare pentru a obine datele necesare;

Discuia cu pacientul (interviul) va conine urmtoarele:

cunoaterea i nelegerea ce o are pacientul despre boala sa, ce ateapt de la aceast internare, preri despre experienele trite ntr-o spitalizare anterioar;

starea fizic i psihic a pacientului, trecutul su;

nivelul de autongrijire i mobilitate;

eventualele handicapuri fizice;

obinuinele pacientului privitoare la activitile obinuite, zilnice - orarul meselor, preferinele alimentare, eliminri, somn, mod de petrecere a timpului liber, concepte fiziologice, credine, etc.

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

SI STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING

Interpretarea datelor este un proces mental, mprit n 2 faze:

examinarea datelor culese i interpretarea lor;

enunarea unei judeci clinice privind semnificaia situaiei analizate;

Prima faz const n stabilirea unei legturi ntre faptele observate i compararea lor cu datele tiinifice n ncercarea de a le explica, acest fapt permite asistentei medicale sa formuleze o problem:

- pacientul are dificulti care-l afecteaz i risca s-i modifice starea de sntate;

- care este sursa de dificultate, n cazul problemei aflate. In faza a doua, enunarea judecii clinice conduce asistenta medical la concluzia c:

- pacientul este capabil s utilizeze propriile resurse;

-pacientul prezint o problem de ngrijire, parial sau total.

Diagnosticul de ingrijiri/nursing

Definiie

Diagnosticul de ingrijiri/nursing este o problem de sntate actual sau potenial, pe care asistentele medicale, n virtutea educaiei i experienei lor, sunt capabile i calificate s o trateze (Gordon -976).

Asistentele medicale trebuie s fie capabile s pun un diagnostic de ngrijiri la relatrile pacientului, despre starea sa, apoi s planifice ngrijirea potrivit; asistentele medicale cunosc i compar diagnosticul medical i diagnosticul de ngrijiri/nursing.

Formularea diagnosticului de ngrijiri

diagnosticul cuprinde 3 pri - se utilizeaz formula:

P = problema de sntate, de dependen;

E = etiologia sau cauza;

S = manifestari de dependenta (semne/simptome).

Exemplu: DgN=PES

- diagnostic medical = sarcin

- diagnostic de ngrijiri:

- P = alterarea confortului;

- E = din cauza creterii estrogenilor, scderii motilitatii gastrice, scderii glicemiei;

- S = manifestat prin greuri i vrsturi.

Exist 3 tipuri de diagnostic de ngrijire i anume:

diagnostic actual = cnd manifestrile de dependent sunt observabile, prezente;

diagnostic potenial = cnd o problem poate surveni dac nu intervenim;

diagnostic posibil = cnd prezena unei astfel de probleme nu este sigur.

Toate diagnosticele medicale sunt colaborative.

Problema de ingrijire

Problema de ingrijire se definete ca fiind o dificultate trit de o persoan, un comportament sau o atitudine nefavorabil sntii sau satisfacerii nevoilor sale. Termenii care arat o schimbare n starea de sntate i frecvent folosii n formularea problemei sunt urmtorii = alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate .

Sunt 2 categorii de probleme pentru ngrijiri:

probleme clinice care decurg din natura problemelor medicale (medicii i asistentele medicale acioneaz mpreun);

diagnosticul de nursing (de ngrijire) al asistentei medicale- corespunde dimensiunii interdependente a practicii.

Necesitile nu constituie toate obiectele unui plan de ngrijiri:

- din momentul n care satisfacerea unei necesiti pune o problem persoanei, adic atunci cnd nu poate s o satisfac fr un ajutor, aceasta necesitate oblig la o intervenie a asistentei medicale.

- exist un avantaj operaional utiliznd termenul problem" n locul celui de necesitate".

In funcie de competen i experien, asistenta medical identific problemele pe care pacientul le sesizeaz, i le poate prezenta (identificarea problemelor face obiectul unei interaciuni profesionale ntre asistenta medical i pacient).

Problemele de dependenta se ierarhizeaza in functie de gravitatea lor, stabilindu-se prioritatile.Etiologia sau cauza sau sursa de dificultate

Sursa de dificultate este un obstacol in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi. Cauzele pot fi de natura fizica , psihica , intrinseca , extrinseca , de natura psiho-socio-culturala , lipsa cunoasterii. Legarea problemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele din cauza de , din cauza ca , legat de .

Identificarea exact a cauzei ajut asistenta medical s selecteze interveniile potrivite, pentru obinerea rezultatelor dorite.

Dac problema de sntate este potenial, etiologia/cauza poate fi alctuit din factorii de risc asociai.

Acetia descriu evenimente i comportamente care expun pericolul de risc i sugereaz intervenii pentru protejarea lui.

In identificarea cauzei se i-au n consideraie urmatoarele ntrebari:

- care sunt factorii pe care pacientul sau familia i identifica ca determinanti sau contribuabili la aparitia problemei?

- exist factori legai de stadiul de dezvoltare, prezena bolii sau schimbrii n stilul de via, care ar putea contribui la aparitia problemei?

- alte surse pentru culegerea i analiza datelor (fise medicale, alti profesioniti din sntate, literatur consultat) care au identificat factorii favorizani ai problemei?

Manifestari de dependenta (S)

- sunt semne observabile ale incapacitii de meninere a sntii, de satisfacerea a nevoilor fundamentale (nu-i efectueaz ngrijirile igienice, nu comunic cu membrii echipei de sntate, nu respect regimul dietetic, etc.).

- reprezint caracteristici definitorii legate de dovada care sprijin identificarea problemei. Caracteristicile definitorii sunt fie observate de asistent, fie declarate de pacient sau de familie; sunt organizate n grupuri sau modele de informaii semnificative, care atenioneaz asistenta medical asupra posibilitii existentei unei probleme de sntate actuale/poteniale la pacient.

De obicei, prezena a 2-3 caracteristici definitorii confirm un diagnostic de ngrijire.

Enunul ntreg

este urmtorul = problema de sntate determinat de etiologie manifestat prin manifestari de dependenta.

indiferent c este o problem clinic sau un diagnostic de ngrijrie, enunul trebuie fcut de o manier precis:

Care este dificultatea i manifestrile sale ?

Care este etiologia i factorii favorizani ?

Expresiile n legtura", datorat", cauzat", permit stabilirea unei selecii ntre manifestarea problemei i originea sa.

problema va trebui s fie bine delimitat.

este important s formulm cauza i apoi s alegem intervenia n consecin.

cnd etiologia/cauza este necunoscut, enunul va fi urmat de meniunea n legtur cu o cauz necunoscut".

acest fapt va incita pe ceilali membrii din echipa de ngrijiri s cerceteze originea i factorii favorizani, n legtur cu manifestrile problemei.

este o eroare ca n planul de ngrijire, s nu fie scris diagnostic de ngrijire; planul va cuprinde ns, ntotdeauna i diagnosticul medical.

Exemplu: Dispnee datorata obstructiei nazale manifestata prin respiratie suieratoare.Concluzii

Diagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese, analiza si interpretarea lor.

Diagnosticul de nursing este compus din PES ; are ca scop orientarea nursei spre rolul ei independent in ceea ce priveste interventiile de nursig ; este esential sa se stabileasca etiologia problemei , actul de nursing fiind adeseori adresat ei.

Exista cazuri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. In aceste situatii , nursa va enunta problema de dependenta si va stabili ca etiologie posibilitatea unei surse , urmand ca ulterior , reluand prima etapa sa clarifice cu certitudine etiologia.

In formularea diagnosticului de nursing se pot utiliza si termini proprii , important este sa se exprime clar cele 3 componente ( PES ) si literar.

Se observa ca diagnosticul de nursing nu foloseste terminologie strict medicala si este formulat in mod personalizat.Acest lucru denota creativitatea asistentului medical.

Scolile de Nursing din SUA, din Canada dar si din alte tarti europene dezvoltate au elaboratb un numar de diagnostice de ingrijire pentru usurarea sarcinilor profesionistilor. Asta nu insemna ca vor fi epuizate posibilitatilor de formulare ale diagnosticelor de nursing.

III. PLANIFICAREA NGRIJIRILORDefiniie

Planificarea ngrijirilor implica determinarea interveniilor asistentei medicale pentru diagnostice specifice care vor duce la obinerea rezultatelor dorite.

Atingerea obiectivului implic reducerea sau eliminarea etiologiei diagnosticului de ngrijire, interveniile fiind ndreptate spre eliminarea sau reducerea efectelor etiologiei. Criteriile obiectivului sunt folosite pentru stabilirea interveniilor n plus.

Cnd faci recomandrile de nursing, ine seama de:

ce ar trebui s caui?

ce ar trebui s faci tu sau pacientul?

ce instruire trebuie s faci?

ce trebuie s nregistrezi?

Planificarea este determinarea planului de aciune pentru asistarea clientului n vederea atingerii scopului, n mod optim (pentru rezolvarea diagnosticului nursing).

Planificarea ncepe cu revederea diagnosticului nursing i are patru puncte:

- stabilirea prioritilor;

- indicarea scopurilor i a obiectivelor (inclusiv desemnarea termenului);

formularea planului de aciune;

scrierea planului.

Stabilirea prioritilor se face lund n consideraie piramida trebuinelor descris de Maslow, dar i cele trei tipuri de prioriti descrise n capitolul precedent. Nevoile de supravieuire se pun naintea nevoilor de nivel nalt, care nu mai sunt importante n cazul omului suferind. Dar cnd pericolul a trecut, ordinea prioritilor se poate inversa. De aceea ngrijirea se centreaz pe persoan i pe trebuinele acesteia.

In stabilirea prioritilor important este percepia individual a situaiei i, atunci cnd este posibil, trebuie s includem persoana n ierarhizarea i managementul acestora. Oamenilor le place uneori s se implice cu sugestii n terapiile la care sunt supui i s li se permit un oarecare control asupra actelor medicale pe care le suport.

Factori care influeneaz stabilirea prioritilor:

numrul i disponibilitatea staff-ului;

echipamentul din dotare;

resursele i fondurile disponibile pentru servicii i tratamente speciale;

preul de cost al tratamentelor;

situaia financiar a pacientului (poate suporta co-plata serviciilor?);

timpul necesar pentru rezolvarea problemei;

tipul de ngrijire (boal acut, cronic, recuperare).

Bugetul este foarte important n serviciile furnizate, deci implicit, preul de cost. Atunci cnd aceeai problem poate fi rezolvat cu un pre de cost mai mic, dar ntr-un timp mai ndelungat, iar pacientul nu poate suporta diferena de plat, se va alege calea mal ieftin.Recunoaterea prioritilor are n vedere impactul individual. n anul 1972, Bower face o ierarhizare pe grade a prioritilor astfel:

gradul 1 - este ameninat viaa clientului, integritatea sau demnitatea sa;

gradul 2 - se pot produce modificri de tip distructiv;

gradul 3 - afecteaz creterea i dezvoltarea normal.

Pentru fiecare diagnostic nursing se indic un anumit scop specific. Pn cnd persoana poate s-i recunoasc singur aceste scopuri, trebuie schiate obiectivele nursing. Chiar dac termenii scop - obiectiv se intercaleaz uneori, ei nu trebuie confundai.

Scopurile reprezint schimbrile ateptate n starea clientului dup primirea ngrijirilor. Scopul nseamn ceea ce se ateapt s fac persoana care primete ngrijiri, nu asistentul medical. Valoarea scopului i formularea lui reflect gradul de funcionalitate n relaia particular cu diagnosticul nursing. n relaie cu starea de bine, scopul poate fi: realist, acceptabil pentru persoan, consistent (n concordan cu scopurile celorlali membri ai echipei de ngrijire). Un scop bine determinat poate ntruni toate cele trei valene.

Obiectivele sunt nivele de performan graduale pe care le nregistreaz pacientul, pas cu pas, pentru atingerea scopului general. Obiectivele trebuie s fie: clare, concise, centrate pe client, specifice, realiste, msurabile. Obiectivele ar putea fi considerate intervenii directe n obinerea schimbrilor dorite, reprezentnd eficacitatea i validitatea msurrii acestor intervenii.

Exemple de verbe care poteneaz semnificaia verbului "a msura": a administra, a demonstra, a accepta, a aprecia, a ti, a nelege.

Performana: ce anume trebuie s fac persoana sau cum ar trebui s evolueze manifestrile clinice pentru obinerea progresului.

Situaiile: condiii importante n care se ateapt realizarea performanei.

Criterii: calitate, cantitate, nivel de performan ateptat.

Obiectivele permit orientarea interveniilor asistentei medicale, modul cum s controleze dac rezultatele sunt obinute (evaluarea) i pot fi grupate n 2 categorii;

- obiective care se refer la starea fizic i fiziologic; este vorba de starea ateptat, dorit, asupra creia pacientul nu are control voluntar, (de exemplu prevenirea sau ameliorarea unor disfuncii cum sunt: febra, vertijul, contractura);

- obiective care se refer la capacitatea fizic i la tipul de comportament:

- motor- privesc performantele fizice, adic capaciti care se afl sub controlul voluntar al pacientului;

- cognitiv = care descriu ce va fi capabil pacientul s neleag, recunoasc, aminteasc, sintetizeze sau evalueze; cuprind orinetarea temporospaial, acumularea de cunotine, dar i revizuirea i reactualizarea lor;

- afectiv = privesc emoiile, sentimentele, motivaiile pacientului referitor la starea de sntate sau boal, la ncercrile i evenimentele trecute, prezente sau viitoare;

- social/interactiv sunt legate de aciunile sociale i relaiile interpersonale ale pacientului.

Pentru fiecare problem pot fi formulate unul sau mai multe obiective.

Pentru ca obiectivul s cuprind criterii de evaluare, enunul trebuie s respecte urmtoarele reguli:- va fi centrat pe pacient i descrie starea sau comportamentul ateptat de la pacient i nu activitatea asistentei;

- va fi realist;

- va ine cont de:

-starea i posibilitile pacientului;

-condiiile sale de via;

-de ajutorul pe care-l poate oferi familia i serviciul sanitar va fi observabil, va fi de o manier concret i specific, adic n termeni precii i care permit evaluarea realizrii obiectivului;

-va fi msurabil pentru a putea s evalum gradul de eficacitate, coninutul trebuie s cuprind limitele msurabile exprimate, de exemplu un pacient deshidratat va bea cel puin 2l/zi; sau timpul - secunde, minute, ore, zi sau volumul - ml, sau msurabil al distenei - cm, m;

-va indica intervalul de timp (perioada) deoarece trebuie s tim cnd se va evalua rezultatul.

Aceast noiune permite in mod egal s se msoare progresul pacientului i s estimeze evaluarea sa:

- pe termen scurt (OTS) ore, zile;

- pe termen mediu (OTM) o sptmn;

- pe termen lung (OTL) sptmni, luni;

Un obiectiv ce privete comportamentul, este enunat sub forma unei fraze, ce cuprinde:

- un verb de aciune (ce)

- o condiie n care activitatea trebuie s aib loc (cum)

- momentul (cnd).

Obiectivul se exprima dupa un sistem mnemotehnic ( tehnica de memorare ) numit ,,SPIRO .S = specificitate

P = performanta

I = implicare

R = realism

O = observabil

Specificitatea sa apartina unui singur subiect ( familie , grup , etc. ).

Performanta reprezinta actiunile , atitudinile , comportamentele asteptate de la o persoana ( ex: ca d-na V sa inteleaga si sa efectueze.).

Implicarea exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica singur sau cu ajutor).

Realism adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice , intelectuale , afective ale persoanei ; pentru a fi aplicabil , el trebuie sa fie realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii persoanei , cat si din punct de vedere al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta sa atinga obiectivul.

Observabil adica comportamentele , actiunile si atitudinile sa poata fi observabile , masurabile , evaluabile cu precizie. Se poate referi la diferite momente ale zilei , sau la un ritm de genul de 2 ori /zi sau de 3 ori/ zi, sau cantitate 10 pasi , 10 minute.

Intrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda:

specificitate = CINE face actiunea?

performanta = CE FACE ?

implicare = CUM? (singur sau cu ajutor). IN CE FEL?

realism = IN CE MASURA se poate face actiunea?

observabil = CAND? CAT? ( dimineata , seara , de 3 ori/zi , etc.)

Ex. de obiectiv : Pacientul sa respire singur imediat .

Obiectivul poate fi clasificat in :

obiectiv pe termen scurt : secunde , minute , ore;

obiectiv pe termen mediu : zile , o saptamana;

obiectiv pe termen lung : saptamani , luni.Orice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen scurt . Se intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulat respectand orbeste regulile mai sus mentionate .Important este ca obiectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa fie precise . Obiectivul poate fi formulat si in termeni de interventie a nursei.

Stabilirea termenelor

Managementul timpului este o coordonat important a eficienei. Specificarea datelor pentru ndeplinirea obiectivelor i scopului final reflect o bun judecat despre nevoia de timp i se bazeaz pe:

cunotine despre problema de rezolvat;

condiia social a persoanei;

sistemul de sprijin;

interveniile necesare.

Yura i Walsh, doi teoreticieni ai nursingului american, afirm c "descrierea i specificarea termenelor servesc nu numai la direcionarea planificrii i implementrii, dar este chintesena evalurii".

Termenul trebuie s fie realist, mai ales la nceputul ngrijirii. Un prim eec ar fi nedorit i ar conduce la o perturbare a planificrii.Stabilirea mijloacelor pentru rezolvare-interventii:

Stabilirea strategiei de aciune se face prin planul de ngrijire. Un plan bine conceput este o important surs de informaii pentru toi membrii echipei de ngrijire. El conine date i aciuni ntreprinse ale tuturor membrilor echipei i se revizuiete ori de cte ori este nevoie, "curgnd" ntr-un proces continuu, realist i adaptat la nevoile clientului.

Deciziile pe care le adopt asistentul medical n procesul de ngrijire sunt activiti sau intervenii menite s conduc la rezultatele ateptate i specificate n obiectivele propuse n planul de ngrijire.

Deciziile trebuie aib urmtoarele caracteristici:

s fie compatibile cu planul terapeutic;

s fie bazate pe raionament tiinific;

s fie specifice pentru fiecare persoan asistat;

s foloseasc procedee educative de tip predare / nvare.

Resursele folosite n procesul de ngrijire:

date obinute n timpul aprecierii;

literatura de specialitate;

echipamente medicale;

timp;

personal calificat;

resurse financiare.

Caracteristicile interventiei :

personalizata,

observabila,

evaluabila.

Asistenta medical alege interveniile privind ngrijirile adecvate pentru a preveni, reduce sau a elimina modificarea/alterarea.

La alegerea interveniilor, se va specifica dac acestea nu comport riscuri (care duc la conflicte nedorite, uneori grave) i se va ine seama i de individ ca personalitate distincta.

Interveniile se stabilesc n funcie de gradul de dependent i posibilitile pacientului; nu vor limita la aciuni de ajutor parial, complet sau de supraveghere, ci vor conine probleme de educaie pentru autonomie, comunicare pentru susinerea psihosocial, pregtirea pentru ntoarcerea la domiciliu - toate fac parte integrant din planificarea ngrijirilor.

Tipuri de intervenii nursing:

1.Aciuni independente

- asista pacientul din proprie initiativa , temporar sau definitiv;

Exemple :

*ingrijiri de confort , atunci cand pacientul nu-si poate indepli independent anumite functii;

*stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia;

*asculta pacientul , il sustine , ii transmite informatii si invataminte, lui si apartinatorilor;

*este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sntate;

*observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le transmite medicului.

se bazeaz pe diagnosticul nursing;

se nscriu n planul de ngrijire;

sunt autonome, proprii asistentei medicale.

Aciunea independent are n vedere:

genericul de alternative;

alegerea celei mai bune soluii.2.Aciuni interdependente

Sunt aciuni ntreprinse de asistentul medical n colaborare cu ali membri ai echipei de ngrijire. De exemplu, n procesul de educaie pentru sntate, asistentul medical particip alturi de psiholog i dietetician la educarea pacientului.

3. Aciuni dependente (delegate)

Se refer la rolul delegat al asistentului medical.

De exemplu:

administrarea medicamentelor;

tratamentele medicale.

Intervenia dependent nu trebuie s conduc spre o execuie "oarb" a unor ordine, fr discernmnt, ci spre o execuie supus judecii, ca un exerciiu critic, de nelepciune, despre ce, cum, ct de mult, n ce manier?

Pentru alegerea interveniei potrivite se va construi un plan de aciune n doi timpi:

a) indicarea tuturor soluiilor posibile;

b) alegerea soluiei optime.

Cum se identific alternativele? pe baza experienei anterioare;

se privete problema din unghiuri diferite;

se analizeaz toate cile rezolutive;

se imagineaz o rezolvare ideal;

se cere sfatul colegilor sau al altor experi;

se cere prerea pacientului.Soluia de tip creativ este cea mai nimerit pentru c este personalizat, individualizat.

Cum se selecteaz cea mai bun soluie?

- se analizeaz fiecare soluie n parte comparndu-se avantajele i dezavantajele sale;

se alege alternativa cu cel mai mic risc pentru pacient.

Pentru aceasta trebuie s se in cont de: timp,

condiia pacientului,

echipamentul medical,

numrul i calificarea staff-ului.

Trebuie luate n seam consecinele nedorite ale cii alese, iar dac alegerea nu a fost bun se nlocuiete imediat.Relatia stransa intre etape poate fi sursa de confuzie prin repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confuzie se poate ca interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la interventii .

Este insa foarte important ca interventia sa fie formulata clar si precis :

cui sa se adreseze actiunea ( pacientului );

natura actiunii , actiunea fiind observabila;

precizarea orarului actiunii .

Fiecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente de supravegheat .

Interventii constante : ex asezarea unui recipient cu apa langa pacient ca sa se poata hidrata.

Elemente de supravegheat : comportamentul , reactii la medicamente( reactii alergice ), functii vitale ( respiratie , puls ,T.A , temperatura) , starea generala.

Planul de ngrijire trebuie s ndeplineasc urmtoarele puncte:

s ofere un ghid detaliat de ngrijire;

s fie individualizat i personalizat;

s promoveze activiti bazate pe principii tiinifice i pe procese sistematice de rezolvare;

s garanteze continuitatea ngrijirilor;

s coordoneze eforturile tuturor membrilor echipei de ngrijire;

s implice participarea individual a pacientului i a familiei acestuia;

s schieze un program de educaie sanitar att individual, pentru pacient, ct i pentru aparintori;

s asigure un plan adecvat pentru ngrijirea pacientului dup externare.

Neconcordane ntre elaborarea planului scris i aplicarea lui n practic:

asistentul medical nu-i asum responsabilitatea s verifice dac un plan de ngrijire a fost corect i complet aplicat;

n comunicarea planului unele informaii sunt omise sau incomplete;

asistentul medical ofer ngrijire pentru numai opt ore pe zi i nu se implic n atingerea scopurilor finale din planul de ngrijire;

unele dintre intervenii pot fi greite pentru fiecare asistent medical gndete c alii sunt rspunztori pentru aciunile ntreprinse;

nregistrrile incomplete din registrele i evidenele scrise ncurajeaz superficialitatea i uneori nesigurana interveniilor.

Concluzii

Planul de nursing constitue un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele implicate in ingijirea pacientului, o documentatie referitoare la interveniile planificate pentru pacient.

IV. APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI

Definitie

reprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.

Scop - modalitate de aplicare

Scopul procesului de ngrijiri este de a asigura prelucrarea n sarcina global i personalizat, a ngrijirilor individului pentru ca pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta total sau partial;

Este indispensabil s alegi un sistem de organizare care s permit fiecrei asistente medicale o responsabilitate total a unui grup de pacieni (ngrijiri globale) n loc si dai un numr de sarcini pe care le va efectua la toti pacienii din serviciu-secie (ngrijiri de serie).

Aplicarea planului de ngrijiri se realizeaz n practic, n funcie de modalitate de executie i supraveghere (sarcini date unui ajutor, elev, pacient sau unui membru din familie).

Delegarea unor activiti "nu influeneaz* calitatea ngrijirilor i nu ofer o valoare mai mic sau mai mare n ierarhia sarcinilor/obligaiilor dar rmn sub responsabiliti asistentei medicale, care le planific, le realizeaz sau le determin realizarea i care controleaz buna execuie, respectndu-se normele de securitate, de confort i de calitate a ngrijirilor.

Recomandari pentru implementarea interventiilor de nursing :

nu se executa niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul asteptat;

inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se reexamineze , pentru a evalua starea problemelor de dependenta , si se verifica inca o data daca interventiile prevazute sunt intotdeauna potrivite;

se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing implementate si se modifica orice interventie de nursing ineficace;

se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor , cand este cazul , in implementarea actiunilor de nursing;

se indeparteaza orice sursa de pericol din preajma pacientului .

Implementarea sau realizarea aciunilor planificate este faza activ a procesului de ngrijire care nseamn pe lng aciunea propriu-zis i asumarea responsabilitii.

Aciunile se bazeaz pe metode tiinifice, nu pe intuiie, avndu-se n vedere:

diagnosticul nursing;

cunotinele i informaiile;

cea mai probabil alternativ spre succes;

acceptul clientului;

minimum de risc pentru pacient;

maxima abilitate a profesionistului.

Se face apel la:

capaciti intelectuale

cunotine

putere de judecat

gndire logic i critic)

capaciti interpersonale

cooperare

colaborare

capaciti tehnice

folosirea echipamentelor,

priceperi.

Pentru realizarea acestei etape:

se continu culegerea datelor; se aplic tehnicile planificate i se noteaz pe plan; pentru efectuarea tehnicilor se respect: etapele de desfurare a tehnicilor; pregtirea locului; pregtirea materialelor; pregtirea fizic i psihic; asigurarea intimitii; respectarea demnitii pacientului; aplicarea msurilor de asepsie; explicarea comportamentului pacientului n timpul diverselor tehnici; obinerea consimmntului; ngrijirea bolnavului dup tehnic, adaptarea ngrijirilor la pacient- previne complicaiile; noteaz tehnica eventualele incidente i accidente.Implementarea este un demers individual i colaborativ.

Gradul n care diagnosticul nursing, planificarea i implementarea au avut succes este reflectat n rezultatele obinute, iar acestea sunt estimate n faza de evaluare, ul