1. Notiunea de conceptie despre lume si caracteristicile ei. „Filosofia” este de origine greacă şi se traduce ca „iubire, dragoste de înţelepciune” („filio” = iubire, iar “Sophia” = înţelepciune). Este insusirea constiinteo omului care uneste diverse elemente intro unitate intreaga forming intelegerea lumii ca totalitate. Conceptie despre lume este un sistem de reprezentari , idei despre lumea inconjuratoare,despre om,despre locul si rolul omului in aceasta lume. Caracteristicile: cunostinta,convingerile, valorile generale, idealurile, actiunile concrete orientate spre realizarea idealurilor.

2. Tipurile istorice de conceptie despre lume.Conceptia mitica- reflecta tendinta omului din cele mai stravechi timpuri de a explica fenomenele naturii. Apare gindirea logica,aste slab dezv. autoconstiinta. Antropomoefismul- i se atribue lucrurilor si fenomenelor insusiri omenesti. Zoomorfism- metamorfizarea oamenilor in animale. Sencretism- contopirea credintei cu ratiunea.Conceptia religioasa- forma constiintei sociale care prin credinta postuleaza axistenta absolutului,care si constitue originea existentei.Credinta- faptul de a crede in adevarul unui lucru ; acceptarea unei judecati fara demonstrare stiintifica. Dogma- principiul de baza al filosofiei sau religiei,care este obligatorie pt adeptii sai si contra careia nu se admit obiectii. Ritual cultic- ceremonial din vechi traditii. Obiecte de cult- obiecte de devotament religios.Conceptia filosofica- pune accentul pe cunoasterea si explicarea rationala a lumii.

3. Filosofia ca stiinta. Obiectul ei de studiu si functiileFilosofia este stiinta despre principiile generale ale existentei,conform careia existenta este conceputa ca integritate,unitate,totalitate.Obiectul ei de studiu sunt principiile generale ale existentei : unitatii lumii,unicitatii,materialitatii,idealitatii,evolutiei. Functiile   : conceptuala- f inainteaza noi cunostinde despre lume,educa la om o anumita atitudine fata de lume. Metodologica- f analizeaza si inainteaza noi metode de cercetare,elaboreaza universaliile culturii(existenta, materia,spirit,lege,cauza,efect) 4.Problema fundamentala a filosofiei si aspectele eiDeterminarea raportului dintre gândire şi materie, conştiinţă şi existenţă, adică dintre lumea spirituală şi cea materială. Problema ontologica-principiile existentei. P gnosiologica- structura si principiile cunoasterii. P epistemiologica- structura si principiile cunoasterii stiintifice a lumii. P axiologica- analizeaza lumea prin prisma valorilor. P praxiologica- existenta prin prisma activitatii umane.

5. Aparitie si dezvoltarea gindirii filozofice in India anticaFilosofia antica indiana a fost teosofie,filosofii au fost preoti, care includea elementul gindirii mistice si elementul credintei rationale.Credinta era concentrata in cartile sale Veda : sama,rig,atman,iadjur, brahmanele,upanisadele.Elemetul societatii il constitua casta : brahmanii(preotii), csatrii(militari), baisri(tarani), sudrii(scalvi), paria(alungatii). Brahmanii-creator a lumii,este cauza a tot ce exista,sfinta treime : Brahma creator, visnu ocrotitor,siva distrugator. Atman- suflet individual. Samsara- legea succesiunii vietii,trecerea sufletului dintr-un corp in altul. Karma- soarta,legile morale si a pedepsei. Metempsihoza- reincarnarea sufletului. Debarasarea de karma si samsara, Asceza, cunoasterea vedelor.

6. Scolile ortodoxe din India Sankya- exista o prima cauza materiala a lumii –practicii(matria,natura).La inceput a existat intro stare amorfa,apoi sa modificat prin aspiratie,intuneric si claritate. Se recunoaste existenta sufletului absolut.Yoga- Descrie regulile pt un antrenament psihologic orientat : stapinirea de sine, stapinirea respiratiei in unele pozitii ale corpului,izolarea sentimentelor de influenta exterioara,concentrarea gindului,meditarea.Vaisheshika- Tezele principale reiese din faptul ca exista schimbari permanente.Exista un elemet stabil-atomul(17).Nyaya- cercetarea problemelor metafizicii pe baza logicii. Apare invatatura despre dumnezeu ca creator,ocrotitor si distrugator a lumii. Mimansa- unica cale de eliberare din mrejele carmei si a samsarei este indeplinirea coerenta a ceea ce invata vedele. Sufletul este substanta vesnica si infinita.El este legat ce corp dar nu moare o data cu el.Vedanta- etapa de incheiere a perioadei vedice. Neaga ca lumea este rezultatul interactiunii unor puteri materiale cu cu o unica realitate. Lumea fenomenelor este una imaginara-cauza nestiinta.

7. Scolile neortodoxe din IndiaBudism- budda-luminatul. Ideea despre 4 adevaruri morale : Ce este suferinta (nastere,boala,batrinete,despartirea), Cum se naste( din pofta dupa placere), Cum se inlatura(inabusirea dorintei), Care este calea spre inlaturarea ei( credinat dreapta,gindire,vorbire,concentrare)Jainismul- omul cu ajutorul esentei sale sufletesti poate poate controla esenta materiala si o poate conduce. Numai omul hotaraste ce e bine si rau. Eliberarea sufletului de karma si samsara consta in infaptuirea lucrurilor bune.Carvaca- negarea vietii de apoi,4 elemete(paminr,aer,apa,foc).Folosirea vietii de acum,Dupa moarte nimic nu se intoarce.

8. Aparitia si devzoltarea gindirii filosofice in China anticaExistau 5 carti :- cartea cintecelor(culegere de poezii populare,aparitia lucrurilor),-cartea ritualurilor(ritualuri politice si religioase,normele activitatii sociale),-cartea istoriilor(culegere de documente,descrierea evenimentelor istorice),- cronicile statului Lu,- cartea transformarilor( 64 fig geometrice numite hexagrame, 2 tipuri de linie,).

9. Scolile din ChinaConfucianismul-cerul si ordonarea cereasca. Drepturile omului,etica, viata familiei,conducerea statului. Omul ideal-barbatul nobil care se face prin educarea calitatilor inalte morale si culturale.Naturfilosofica- intii a existat o ingramadire nebuloasa tsi, particulele sunt pozitive si negative, IN IAN, luminos-obscur,pamint-cer, femeie-barbat.Alternanta dintre in si ian- dao(cale).Moismul- iubire generala,prosperare,profit reciproc.Oamenii sunt datori sa se iubeaska unii cu altii.Cauza tuturor neintelegerilor consta in lipsa unei iubiri generale.Legism- intemeierea unui stat puternic. Primordialitatea legilor. Egalitate in fata legii.Daoismul-contopirea omului cu natura,cosmosul. Invatatura despre dao-cale.Nominalismul- rezolvarea problemii ce tin de limbajul exprimarii realitatii. Necesitatea lamuririi denumirii lucrurilor reiesind din insusi lucruri, si nu pe baza numai a unor semne senzitive.

10. Caracteristica generala a gindirii filosofice in Grecia Gindirea filosofica nu a fost influentata nici de religie nici de mitic.,dar apare ca mod de gindire rational. Dezvoltarea economica a Greciei,calitatile grecilor :inteligent,simtul si viziunea plastica a realitatii,dor de libertare., libertate politica.

11. Scoala din MiletOriginea si esenta lumii.Substanta devine categoria principala a cunoasterii stiintifice a a reflectarii teoretice a concretului.Thales- tot apare din apa si in apa se descompune. Anaximandru- subst apeiron nu are forma dar este primordiala.Anaximene-originea lumii in calitate de subst este aerul. 12. Filosofia lui PythagoraNumarul desemneaza armonia ce domneste in relatiile dintre lucruri.Numarul este materia si sensul cosmosului.Toate numerele apar din 1.Pitagoricienii atribuiau lucrurilor numere concrete : casatoria5,3 barbat,2 femeie,10-univers. Existenta sufletului vesnic.

13Invatatura lui HeraclitSubstanta primara este focul,din care tot e creat. Maxima sa « pantarey » totul curge,noaptea devine zi,viul moare.Se preocupa de problema gnosiologica. 14Scoala din Eleea Notiunea de fiinta. Xenofan-credinta religioasa,exista un singur Dumnezeu. Parmenide- identitatea dintre gindire si existenta,fiinta exista iar neantul nu.Zenon-intemeitorul dialecticii. 15Filosofia atomista a lui Leucipe si DemocritLeucit :Substanta primordiala este calitativ neschimbatoare,insa ea este multipla,deoarece tot in lume este alcatuit din atomi.Apare notiunea de vid absolut,atomi care se misca in acest vid,necesitate mecanica.Democrit-discipolul lui Leucit.Democrit : Exista atit fiinta cit si nefiinta.Susrine ca tot este alcatuit din atomi.Ei nu au nici culoare si nici caldura sau raceala.El sustine ca si sufletu este din atomi.Sufletul este muritor si se pierde o data cu coprul.Intemeitorul materialismului. 16.Invatatura filosofica a sofistilorProblema cunoasterii.Invatau arta de a convinge,de a cistiga.Aristotel sustine ca ei sunt negustori ai pseudo intelepciunii. Problema adevarului-orice opinie poate fi considerata adevarata si invers falsa.Protagoras – nu exista un adevar absolut,doar idei. Gorgias –nu exista adevar in genera,nu exista nici fiinta si nici neant. 17.Invatatura filosofica a lui SocrateIntemeitorul ontologiei umane in centrul careia este omul. Eu stiu ca nu stiu nimik. Cunoastete pe tine insuti. Se bazeaza pe dialog. Maieutica sa este metoda de deducere a adevarului,care are urmatoarele componente : Inductia-metoda de gindire care porneste de la particular si se ridica la universal. Notiunea-cunostinta generala sau concept despre ceva. Definitia- operatia logica prin care se determina semnele principale continutului unei notiuni. Foloseste si ironia. 18.Filosofia idealista a lui PlatonAdevarul se afla in idei.Principiul cunoasterii si al lumii este ideea. Forta care il apropie pe om de idei este dragostea-iubire platonica. Cunoasterea reprezinta o reamintire a sufletului. 19. Problema cunoasterii in filosofia lui PlatonCunoasterea reprezinta o reamintire a sufletului.Sufletul este o forma de existenta nemateriala.,el este vesnic,nemuritor.Sufletul inainte de a se uni cu trupul se afla ntro lume a ideilor,dar cind se uneste el devine ca intro temnitsa,el devine liber doar dupa moartea trupului.Exista sufleu universal creat de Dumnezeu si suflete de stele,de oameni,animale. 20. Sistemul filosofic a lui AristotelA publicat lucrari de logica,fizica,stiinte naturale,psihologie,politica,etica.Elaboreaza o invatatura despre lumea reala in care traieste omul.Clasifica stiintele :teoretice,practice,poetice. El este considerat intemeitorul logicii. 21.Problema omului si sufletului la AristotelOmul este un animal politic,rational.Omul isi manifesta esenta sa in conditiile vietii politice.In lucrarea sa despre suflet el evidentiaza :-suflet vegetativ,senzitiv,rational.El niciodata nu a mentionad daca sufletul este muritor sau nemuritor.

22.Scolile filosofico-etice antice : stoicism,epicurism,scepticism,eclecticism.Problema fericirii omului. Epicurism-crearea stiintei despre comportarea care face ca omul sa devina fericit,trebuie eliminata frica de moarte.Stoicism-totul este Dumnezeu,universul este foc vesnic.Traiul in conformitate cu legile naturii.Problema fericirii-libertate. Scepticismul-posibilitatea cunoasterii realitatii obiective. Eclectismul-binele suprem al virturilor,care este unicul izvor al fericirii. 23.Scolile filosofico religioase antice : neoptagorismul si neoplatonismul.Neopitagorismul-Dumnezeu este esenta pura,spirituala,ce sta mai sus de toate contradictiile. Prima ratiune NUS (minte) este nemiscata,a doua este mobila,creatoare. Neoplatonismul- teza dominanta este transcendenta dvina.Lumea ideala si materiala.Plotin are o filosofie animata de o puternica tendinta idealista,color religioasa. 24. Caracteristica generala a gindirii filosofice in evul mediuAu loc confruntarile dintre invataturile filosofice antice si o noua invatatura religioasa-crestinismul.Neopitagorismul reinvie mistica greceasca a numerelor.Invatatura lui Fiilon-logosul ca ratiune suprema este divinitate.Neoplatinismul-in centrul lumii este omul care face legatura intre lumea spirituala si cea materiala. Problema generala este raportul dintre filosofie si religie sau ratiune si credinta. 25.Invatatura filosofica a lui A.Augustin El sustine ca filosofia si teologia sunt egale.Problema principala este tendinta de a crea o teorie filosofica a crestinismului. Invatatura lui avea ca scop cunoasterea adevarului absolut adica pe dumnezeu.Sufletul este nematerial,el este creat de Dumnezeu la momentul nasterii.El este nemuritor deoarece se impartaseste din ratiunea divina.Sensul vietii omului si fericirea lui. 26.Problema universaliilor in filosofia medievalaProblema modului de existenta a notiunilor generale(ideile in raport cu lucrurile individuale). Universaliile inseamna idei universale,notiuni care se regasesk in orice cunoastere.Intrebari : -sunt universaliile realitati desinestatatoare care exista independent de lucruri(Platon) sau ele exista in lucruri individuale(Aristotel),Ca rezultat sa format realismul : radical(ca la Platon) si moderat(ca la Aristotel).Conceptualismul   : univ exista dupa lucrurile individuale dar exista si in minte sub forma de constructii mentale. Nominalism   :univ nu exista nici inainte nici dupa lucrurile individuale. 27.Invatatura filosofica a lui Tomas D’aquinoProblema principala a filosofiei sale este raportul dintre religie si filosofie,dintre credinat si ratiune.Ceea ce nu poate fi dovedit cu ajutorul ratiunii nu are nevoie sa fie crezut.Obiectul principal al cunoasterii sale este Dumnezeu : a cunoaste adevarul inseamna a cunoaste pe dumnezeu.Demonstrat existemnta lui Dumnezeu :- trebuie sa existe primul motor ;-trebuie sa existe prima cauza ;-totul in lume e intimplator si e necesara o subst absolut intrebuincioasa ;-trebuie sa existe o fiinta perfecta ;-existenta rationalului in natura. 28.Invatatura filosofica a lui D. Scotus si W. Ockham 29.Gindirea filosofica in epoca renasterii : caracteristica generalaSa maniifestat ca o reinoire spirituala,o reinviere a culturii.Idealul renasterii devine libertate fata de autoritatile bisericesti,libertate in arta culturiii si viata morala.Viata incepe a fi pretuita ca un bun,ci nu ca o pregatire pt viata de apoi.Dumnezeu este creatorul naturii iar de rind cu el este pus si omul caractericat ca o parte componenta a naturii. 30.Invatatura filosofica a lui CusanusInvatatura sa este intermediara intre teologie si stiinta.Problema centrala este raportul dintre Dumnezeu si Univers dar si Dumnezeu si Om.Teza sa despre coincidenta contrariilor( principiul unitati.)In Dumnezeu coincid toate contrariile(finit/infinit,min/max,unic/multiplu).Dumnezeu si Universul aplica numerele(pitagoorieni),lumea este o desfasurare multipla a devinitatii unice.Dumnezeu este max,atotputernic,dar este si min,se gaseste in tot ce e mic.Afirma cu nu pamintul este centrul universului dar Dumnezeu. Dumnezeu si omul-omul este un microcosmos, cel ce cunoaste omul cunoaste lumea.El vedea calea spre divinizarea omului in activitatea creatoare a ratiunii(prin cunoastere senzoriala,rationala si intuitiva.)Introduce termenul de intuitie intelectuala. 31.Conceptiile naturfilosofice a lui Copernic,Bruno si GalileiCopernic-intemeitorul sistemului heliocentric al lumii.In lucrarea sa « despre miscarile de rotatie a sferelor ceresti » sistemul heliocentric capata o concretizare astronomica si matematica.Ideile :- pamintul nu etse centrul nemiscat al lumii vizibileforma pamintului este sferica ;-pamintul se roteste in jurul soarelui,soarele ocupa locul central in lume ;-pamintul se roteste in jurul axei sale (alternarea zilei cu noaptea) ;-luna se invirte in jurul pamintului fiind un satelit al lui.Bruno-filosofia sa constitue un panteism de tendinte materialeste si ateiste.Idea infinitatii lumii. Univesrul este unul,deoarece Dumnezeu este unul,se afla in inima lumii,dar lumile sunt infinite.Dumnezeu este chiar substanta.Galilei –intemeitorul mecanicii moderne.Descoperirile lui au avut o mare importanta in lupta impotriva dogmelor religioase.A descoperit 4 sateliti ai planetei Jupiter,inelele planetei Saturn,constitutia paminteasca a lunii munti vai,fazele planetelor Mercur si Venus,petele de pe soare care sunt miscatoare si schimbatoare.Universul este infinit,materia este vesnica,natura este unitara. 32.Caracteristica generala a gindirii filosofice in eepoca moderna

Problema libertatii umane,Problema structurii statului. Filosofia moderna este determinata de stiinta moderna a naturii, o conceptie mecaniciista. Cauza cu caracter necesar si universal dominant in natura este miscarea mecanica. Caracterisiticile principale> obiectivitatea, necesitatea logica, universalitatea valorii. Adevarul cunostintei se impune prin demonstare. Filosofii se impart in 2 curente: empiric-izvorul cunoasterii este experienta; rationalist-cunoasterea adevarata este pur rationala.

33 Filosofia empirista a lui Bacon: metoda inductiva si teoria erorilor“Cunoasterea este puterea”.Bacon inainteaza problema metodei.Scopul stiintei este obtinerea succeselor utile p/u om.Memoria este temelia istoriei, imaginatia este memoria artei, ratiunea este memoria filosofiei.In procesul cunoasterii cunostinta are tendinta de a infaptui unele erori pe care le numeste idoli. 34 Conceptiile filosofice a lui Locke, Berkeley si HumeDupa Locke originea cunostintei este experienta iar izvorul ei- senzatia. Limitele cunostintei noastere sunt limitele experientei.Noi nu cunoastem lucrurile in sine ci le cunostem asa cum ne sunt date prin simturi(fenomene). Berkeley critica notiunile, indeosebi curentul materialist. Izvorul cunostintei este perceptia.Ideile din ratiunea noastra sunt numai niste imagini palide a ideilor din ratiunea lui Dumnezeu. Hume la intrebarea care este esenta lumii raspunde: nu stiu.Cunoasterea autentica este cea matematica.Dezvoltarea empirismului duce la neintelegerea rolului matematicii in cercetarea naturii.Pina la urma ei neaga posibilitatea cunoasterii stiintifice a lumii. 35 Filosofia rationalista a lui Descartes: metoda deductiva si teoria ideilor innascuteConsidera matematica cea mai sigura stiintadeoarece ea opereaza cu obiecte ideale:numar, linie, punct, figura.Impreuna cu Galilei este intemeietorul mecanicii.Deductia matematica este metoda generala a stiintei.Cogito ergo sum-cuget deci exist.Descartes intemeiaza stiinta fiziologia. 36 Conceptiile filosofice ale lui Spinoza si Leibniz

Spinoza sustine ca suprema fericire a omului este contemplarea pina la deplina contopire cu Dumnezeu.Este influentat de conceptia panteista a lui Giordano Bruno.Notiunile principale la Spinoza sunt:substanta-substanta unica-Dumnezeu;atribut-insusirile esentiale a le substantei; modus-ceea ce nu este cauza sui. Sistemul filosofic al lui Leibniz pune la baza existenței "monadele", elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, înzestrate cu o forță activă. Materia nu este decât manifestarea exterioară a monadelor. Fiecare monadă oglindește întregul univers. Monada suprema este Dumnezeu. Leibniz considerăcă lumea noastră, creată de Dumnezeu, este "cea mai bună dintre toate lumile posibile" 37 Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca iluministaSe sustine cultul ratiunii si se pune accent pe cunoasterea stiintifica a lumii. Materia este o realitate obiectiva care exista fara vointa omului ia r superstitiile sunt o ignorare a realitatii. Cunostintele verificate de experienta sunt autentice. Lumea esteo materie activa si nu o creatie a divinitatii.Filosofii iluministi se ocupa si de probleme politice, sociale, culturale.

38.Filosofia iluminista franceza : Voltaire, Motesqueu, Diderot,RousseauVoltaire- a publicat ”Scrisori filosofice”,subliniat efectele benefice ale tolerantei religioase. Viata, nu trebuie sa fie traita cu grija fata de „Rai” , ci ajutindu-i pe ceilalti sa progreseze, prin obtinerea unor rezultate in stiinta sau in alt domeniu al artelor. Dumnezeu este cauza prima a lumii si, totodata, cauza ei finala. O alta problema existentei raului in lume.Diderot- a participat la editarea “Enciclopediei”(18vol.), Scopul lucrarii, este acela de a aduna cunostintele de pe intreg cuprinsul pamintului, de a expune sistemul lor general oamenilor din jurul nostru si de a le transmite oamenilor de dupa noi, pentru ca truda valorilor trecute sa nu ramina nefolositoare veacurilor ce vor urma, pentru ca nepotii nostri, devenind mai invatati, sa devina in acelasi timp si mai virtuosi, si mai fericiti, iar noi sa nu murim fara a fi binecuvintati de omenire. Afirmarea unicitatii substantei are la el un caracter materialist mult mai pronuntat decit la Spinoza. substanta unica din Univers este materia si astfel ontologia sa este un monism materialist consecvent. ideea eterogenitatii substantei materiale. deosebeste doua tipuri de miscare: miscarea mecanica, ca deplasare in spatiu, si tensiunea interna a moleculelor. Ele corespund celor doua tipuri de forte: forta exterioara si forta interioaraRousseau- Lucrarile filosofice principale: "Discurs asupra stiintelor si a artelor", "Discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni", "Noua Eloiza", "Contractul social", "Emil sau despre educatie".Pune problema dintre fiinta(omul asa cum el este) si aparenta(omul ce poarta masca manierelor). Civilizatia, scrie filosoful, aduce cu sine autonomizarea aparentei, constituirea ei intr-o realitate deosebita si opusa fiintei. Astfel, apare o noua lume - lumea aparentei, care este uniformizata, standardizata. In ea sunt anulate distinctiile individuale, omul se depersonalizeaza: "Toate spiritele par eroice dupa acelasi tipar".Motesque- Opera sa majoră, Scrisori persane(1721), concepută sub forma unei colecţii de scrisori, Spiritul legilor (1748), este un studiu comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de guvern (republică, monarhie şi despotism), a fost întocmit sub influenţa ideilor lui John Locke. Una din teoriile majore prezentate în lucrare este cea conform căreia puterile guvernului trebuie separate şi echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea îşi păstrează şi în prezent importanţa istorică, fiind una dintre operele care au influenţat elaborarea Constituţiei americane.

39 Materialismul mecanicist francez: Lamettrie, Holbach, HelvetiusMateria este factorul prim, iar conștiința factorul derivat. Lamettrie- Sufletul nu este prin urmare decât un termen inutil, despre care n-avem nicio idee şi de care omul inteligent trebuie să se servească doar pentru a desemna acea parte din noi care gândeşte. Holbach- Religia este arta de a-i prosti pe oameni cu scopul de a le abate gândurile de la răul pe care-l pricinuieşte în această lume puterea celor avuţi. Cu cât ne gândim mai mult la dogmele şi principiile religiei, cu atât ne convingem mai mult că singurul lor ţel constă în apărarea intereselor tiranilor şi clerului, în dauna intereselor societăţii. Helvetius- universul este compus din materie, materia este primara, dezvoltarea universului, mișcare și substanță sunt inseparabile. Helvetius este filosof empirist. El crede că prin simțuri, lumea poate fi recunoscuta. Este împotriva "ideilor înnăscute", din care înțelepciunea umană este dobândit.In capacitatea oamenilor de a obține informații se nasc egali.

40 Caracteristica filosofiei clasice germaneFilosofia clasică germană a fost ca o teorie germană a revoluţiei franceze. Pentru ea este caracteristic:Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente. Divizarea existenţei în lumea naturii şi lumea omului. Se studiază nu numai istoria umană, dar şi esenţa omului. Principala problemă este problema omului, trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali consideraţi în acţiunea lor istorică.Se subliniază rolul filosofiei în rezolvarea problemei umanismului.Înţelegerea filosofiei ca un sistem de discipline, categorii şi idei.Formularea dialecticii ca concepţie integrală. Reprezentanţii:Kant, Fichte, Schelling, Hegel, L.Feuerbach, K. Marx şi F.Engels

41 Kant-fondatorul filosofiei clasice germaneÎn activitatea lui K. deosebim două perioade: precriticistă criticistă. În prima el se ocupă mai mult cu ştiinţele naturii, se manifestă ca astronom, fizic,geograf, scrie un şir de lucrări în care afirmă posibilitatea cunoaşterii fenomenelor naturii ce există ca atare. Multitidinea de probleme ce le abordează Kant se reduc la 4 principale: 1) ce eu pot să ştiu?; 2) ce eu trebuie să fac?; 3) la ce eu pot să sper?; 4) ce este omul? Răspunsul la prima întrebare are scop de a preciza posibilităţile şi limitele cunoaşterii umane. A doua întrebare se referă la problemele naturii moralei. A treia - la problemele esenţei religiei. Aceste întrebări trebuie să răspundă şi la a patra - locul şi rolul omului ţn lume.A doua perioadă a activităţii lui Kant – criticistă Kant socotea că obiectul filosofiei teoretice trebuie să fie nu lucrurile, fenomenele şi procesele naturii, ci cercetarea activităţii de cunoaştere a omului, stabilirea legilor raţiunii umane şi limitele ei. 42 Problema cunoasterii in filosofia lui KantObiectele realităţii care există ca atare acţionează asupra organelor de simţ, provocînd o mulţime de senzaţii. Ceea ce noi reflectăm prin senzaţii nu constituie lucrurile ca atare aşa cum sunt în sine, ci numai cum ele ni se dau nouă. Lucrurile în sine nu pot fi cunoscute. Kant numeşte lucrul în sine “obiect transcendental” ori noumen (spre deosebire de fenomen pe care noi îl putem cunoaşte). Intelectul cu ajutorul categoriilor apriorice grupează şi sintetizează reprezentările senzoriale într-o imagine integrală - percepţia. Ultima este ceva strict individual şi subiectiv. Ca să devină uni-versale aceste precepţii individuale trebuie să treacă prin gîndire, intelect, care operează cu noţiuni şi categorii. Intelectul formulează categorii şi judecăţi, construieşte obiectele în corespundere cu formele apriorice ale gîndirii. Noi cunoaştem numai aceea ce singuri construim cu ajutorul intelectului. Însă intelectul este dirijat de treapta superioară - raţiune. Ea operează cu judecăţi şi raţionamente şi priveşte lumea fenomenală global. Numai cu ajutorul raţiunii se nasc ideile care sunt călăuze pentru cunoaştere. Deci cunoaşterea, după Kant este o activitatea intelectuală de construire şi reflectare a realităţii în construcţii logice, mintale, după anumite legi proprii gîndirii.

43 Morala si ratiunea poetica a lui KantKant formulează principiul "imperativului categoric", considerat ca fundament al moralei: "Acționează în așa fel încât maxima acțiunilor tale să poată fi impusă ca lege universală". Concepţia morală a lui Kant reiesă din convingerea că fiecare personalitate este un scop în sine. Nici o personalitate nu trebuie să fie mijloc pentru realizarea altor scopuri, chiar dacă ele reiesă din intenţii nobile. Baza concepţiei morale o constituie imperativul categoric. Orice faptă este morală dacă în temelia sa conţine tendinţă spre fericire, dragoste, simpatie. Fapta devine morală dacă ea se bazează pe datorie şi stimă legilor şi normelor morale. În caz de conflict moral noi trebuie necondiţionat să ne supunem datoriei morale.