Finanţele instituţiilor publice

Curs introductiv

Scop

Familiarizarea cu fluxurile şi operaţiunile financiare din sectorul public

Studenţii care îşi doresc o carieră în sectorul public au posibilitatea să cunoască operaţiunile financiare ale instituţiilor publice Notă: multe din aceste operaţiuni sunt specifice şi firmelor private, astfel că experineţa se

poate fructifica şi în mediul privat Studenţii care îşi doresc să lucreze în firme care vând bunuri/servicii către instituţii

publice pot înţelege mecanismele specifice achiziţiilor publice, găsesc explicaţii privind întârzierile la încasarea facturilor, află ce se întâmplă în cazul în care autorităţile publice întâmpină greutăţi finanicare, având posibilitatea în acest fel să îşi mărească cifra de afaceri

Studenţii care îşi doresc să lucreze în firme pot înţelege care sunt nevoile de fiannţare ale autorităţilor publice, având posibilitatea în acest fel să îşi mărească baza de clienţi

Tematică (I)

Prezentarea generală a instituţiilor publice Bugetele instituţiilor publice Execuţia bugetară la instituţiile publice Salarizarea în instituţiile publice Achiziţiile publice

Tematică (II)

Investiţiile instituţiilor publice Proiectele cu finanţare nerambursabilă

accesate de instituţiile publice Derularea fondurilor publice prin Trezorerie Controlul financiar şi auditul public Contabilitatea instituţiilor publice

Bibliografie

Gyorgy, Ţâţu şi Stoian – Finanţele instituţiilor publice, Editura Universitară, 2009

Roman, Moşteanu - Finanțele instituțiilor publice, Editura Economică, 2012

www.buget-finante.ro Legislaţie financiară Finanţe exemplificate

Instituţiile publice

Instituţiile publice centrale cuprind Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare al acestora

Instituţiile publice locale

Instituţiile publice locale cuprind comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora

Instituţiile publice - particularităţi Din punct de vedere financiar, personalitatea

juridică este obligatorie. În caz contrar vorbim de o structură ce face parte dintr-o persoană juridică

Din punct de vedere financiar autoritatea publică se asimilează instituţiilor publice

Instituţiile de interes public nu sunt considerate instituţii publice

Entităţile publice

entitati publice - institutiile publice, institutiile publice locale, precum şi entităţile clasificate în administraţia publică potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului privind Sistemul European de conturi nationale si regionale din Comunitate

Entităţile clasificate în administraţia publică Sectorul administrației publice cuprinde toate

unitățile instituționale care sunt alți producători non-piață a căror producție este destinată consumului individual și colectiv, iar resursele provin, în cea mai mare parte, din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor sectoare și/sau toate unitățile instituționale, a căror activitate principală o constituie efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor și a avuției naționale

Sectorul administrației publice administrația centrală administrația de stat administrațiile locale administrațiile de securitate socială

Tipologie

Din punct de vedere al nivelului de organizare:

Instituţii publice centrale

Instituţii publice locale (inclusiv judeţene)

Tipologie

Din punct de vedere al domeniului de activitate: Servicii publice generale Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională Învăţământ Sănătate Cultură Asistenţă socială Locuinţe, servicii dezvoltare publică Protecţia mediului

Tipologie

Din punct de vedere al finanţării:

Instituţii publice finanţate integral din alocaţii

Instituţii publice subvenţionate

Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii

Tipologie

Din punct de vedere al sectoarelor bugetare:

Bugetul de stat (administraţie centrală) Bugetul local (administraţie locală) Bugetul asigurărilor sociale de stat Bugetul fondului de şomaj Bugetul fondului de sănătate (FNUASS)

Tipologie

Din punct de vedere al încadrării în sectorul special:

Instituţii publice ordinare Instituţii publice din sectorul special

Ordonatorii de credite

Există două abordări:

Conducătorul instituţiei publice (cf. Legii finanţelor publice)

Instituţia publică propriu-zisă

Tipuri de ordonatori de credite Ordonatorul principal – ministrul,

conducătorul autorităţii autonome, primarul, preşedintele Consiliului Judeţean

Deschide credite bugetare (dacă are finanţare de la buget)

Repartizează credite bugetare (dacă este cazul)

Tipuri de ordonatori de credite Ordonatorul secundar – conducătorul

instituţiei publice subordonate ordonatorului principal, având obligatoriu cel puţin o instituţie în subordine

Primeşte repartiţii de credite bugetare care acoperă nevoile proprii şi ale instituţiilor subordonate (dacă are finanţare de la buget)

Repartizează credite bugetare ordonatorilor terţiari (dacă este cazul)

Tipuri de ordonatori de credite Ordonatorul terţiar – conducătorul instituţiei

publice subordonate ordonatorului principal sau secundar, fără a avea instituţii în subordine

Primeşte repartiţii de credite bugetare care acoperă nevoile proprii (dacă are finanţare de la buget)

Finanţarea instituţiilor publice Alocaţii bugetare – pe baza încasărilor la

bugetul de stat, bugetele locale, bugetului asigurărilor sociale de stat sau a fondurilor speciale

Alocaţiile bugetare se fac periodic prin dispoziţii bugetare

Neutilizarea alocaţiilor bugetare la sfârşitul anului duce la anularea acestora

Finanţarea instituţiilor publice Subvenţionarea – completează veniturile

proprii în vederea finanţării plăţilor Subvenţiile se virează periodic prin ordin de

plată Subvenţiile neutilizate la sfârşitul anului se

restituie

Finanţarea instituţiilor publice Autofinanţarea – se compune exclusiv din

veniturile proprii obţinute de instituţiile publice pe bază contractuală (constituie venituri proprii şi veniturile plătite de bază contractuală din bugetul de stat sau local)

Veniturile proprii neutilizate ale instituţiilor publice centrale se reportează de la un an la altul

Veniturile proprii neutilizate ale instituţiilor publice locale se reportează de la un an la altul sau se preia la bugetul local

Surse de finanţare (I)

Integral de la buget bugetul de stat bugetul local bugetul asigurări sociale de stat bugetul fondurilor speciale

Credite externe Credite interne Fonduri externe nerambursabile

Surse de finanţare (II)

Activităţi finanţate integral din venituri proprii Integral din venituri proprii Venituri proprii şi subvenţii Bugetul aferent activităţilor din privatizare Bugetul Fondului pentru Mediu Bugetul Trezoreriei Statului (Reclasificate) Fondul de risc

Donaţiile şi sponsorizările

Nu se consideră surse de finanţare Încasarea unei donaţii sau sponsorizări se

face la unul din bugete, majorând resursele publice

În paralele se majorează cheltuielile aceluiaşi buget asigurând plăţile pe destinaţiile prevăzute în actul de donaţie/sponsorizare

Fondurile externe nerambursabile de la UE Fondurile externe nerambursabile de la UE sunt

gestionate prin bugetele instituţiilor publice În momentul recuperării sumelor, acestea se fac

venit la bugetul din care s-au asigurat plăţile Evidenţa recuperărilor se face separat pentru

sumele încasate pentru plăţile anilor precedenţi, respectiv pentru sumele încasate pentru plăţile anului curent