Fise Drept Penal Special I

8/15/2019 Fise Drept Penal Special I

1/105


2/105

este cetateanul roman sau persoana fara cetatenie domiciliata pe statul roman (subiectactiv calificat)

○

Participatia este posibila sub toate formele: instigare, complicitate, coautorat○

Subiectul activ •

Statul roman○Subiectul pasiv •

consta in fapta de a intra in legatura cu un reprezentant al unui stat strain cu scopul de a

obtine toate acele rezultate

○

Este suficienta fapta de intrare in legatura, de stabilire a contactului, in scopul prevazutin mod expres, fiind fara relevanta juridica faptul ca ulterior se realizeaza sau nu vreointelegere

○

Nu au importanta mijloacele savarsirii faptei○

Elementul material •

crearea unei stari de pericol○

Urmarea imediata•

rezulta ex res → rezulta din savarsirea faptei○Legatura de cauzalitate•

Latura obiectiva

consta in vinovatie sub forma intentiei directe sau indirecte•Exista si opinia exprimata in doctrina ca ar fi vorba despre o intentie directa calificata prinscop, acela de a stirbi unitatea[ ... ] Actiunile de provocare de razboi reprezinta in acestcontext o cerinta esentiala pentru realizarea laturii subiective daca vom admite aceasta

interpretare (dar nu admitem - C.Rotaru vs. Bulai - care admite).

•

Nu se cere realizarea scopului, fiind suficient ca acesta sa existe in momentul intrarii inlegatura

•

Latura subiectiva

Tentativa se sanctioneaza conform art. 173 alin. (1) Cod Penal, insa este greu de imaginat otentativa la aceasta infractiune (e si mai greu de probat)

•

Consumarea are loc la momentul realizarii elementului material (intrarea in legatura)•

Formele infractiunii

Detentiunea pe viata•Inchisoare de la 15 ani la 25 ani + interzicerea unor drepturi•In art. 172 avem clauze de nepedepsire si de reducere a pedepsei•

Sanctiuni

Se judeca in prima instanta la Curtea de Apel (numai terorismul)•Aspecte procesuale

Cons ecte Pa e 2


3/105

Sediul reglementarii

Art. 156 Cod Penal

Trădarea prin ajutarea inamicului

(1) Fapta cet ăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie domiciliată pe teritoriul statuluiromân, care, în timp de război:a) pred ă teritorii, oraşe, poziţii de apărare, depozite ori instalaţii ale forţelor armate române saucare servesc apărării;

b) pred ă nave, aeronave, maşini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot sluji purtării războiului;

c) procur ă duşmanului oameni, valori şi materiale de orice fel;

d) trece de partea inamiculu i sau efectueaz ă alte acţiuni care sunt de natură să favorizezeactivitatea duşmanului ori să slăbească puterea de luptă a forţelor armate române sau aarmatelor aliate,

se pedepse şte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea

unor dreptur i .(2) Cu aceea şi pedeapsă se sancţionează cetăţeanul român sau persoana fără cetăţeniedomiciliată pe teritoriul statului român, care, în timp de război, luptă sau face parte din formaţiide luptă împotriva statului român sau a aliaţilor săi.

Este o varianta a tradarii prevazuta in articolul art.155.

Particularitatea acestei infractiuni este data de situatia premisa necesara pentru existentainfractiunii → starea de razboi.

Timpul de razboi este definit ca intervalul de timp de la data inceperii mobilizarii pana la trecerea

armatei la timp de pace.

predă inamicului teritorii, oraşe, poziţii de apărare, depozite ori instalaţii ale forţelor armateromâne sau care servesc apărării;

1.

predă nave, aeronave, maşini, aparate, armament, sau orice alte materiale care pot slujipurtării războiului;

2.

procură duşmanului oameni, valori şi materiale de orice fel;3.trece de partea inamicului, sau efectuează alte acţiuni care sunt de natură să favorizezeactivitatea duşmanului ori să slăbească puterea de luptă a forţelor armate române sau aarmatelor aliate;

4.

luptă sau face parte din formaţii de luptă împotriva statului român sau a aliaţilor săi.5.

Potrivit legii, săvârşeşte trădare prin ajutarea inamicului cetăţeanul sau apatridul domiciliat înRomânia care, în condiţiile arătate, săvârşeşte vreuna dintre următoarele fapte:

De asemenea, se sanctioneaza acelasi subiect activ care lupta sau face parte din formatiile de lupta

ale statului sau aliatilor.

Relatiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale statului•Obiectul juridic secundar → relatiile sociale privind capacitatea de aparare a tarii•

Obiectul juridic:

nu exista sau nu exista un obiect material principal.•Avand in vedere obiectul juridic secundar, se poate vorbi de un obiect material secundar

reprezentat de depozitele si instalatii ale fortelor armate romane, nave, aeronave etc. Aceasta

exista doar in cazul in care infractiunea se realizeaza in modalitatea procurarii/ predarii

materialelor respective.

•

Obiectul material:

Tradarea prin ajutarea inamicului28 decembrie 2011

23:11

Cons ecte Pa e 3


4/105

Necalificat → cetateanul roman sau persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriulstatului roman

○

Insa pentru unele modalitati (daca infractiunea se realizeaza prin predarea unor pozitii

de aparare sau a unor depozite ale fortelor armate) pentru producerea faptei e necesara

calitatea de militar → subiect calificat

○

Participatia penala este posibila sub toate formele○

Intre aceasta infractiune si infractiunea de capitulare si parasire a campului de lupta

exista similitudini, dar nu se confunda.

○

Pentru infractiunile de capitulare si parasire a campului de lupta e necesar ca faptele sa

se comita pe campul sau in conditii de lupta (art. 338,art. 339).

○

Pentru infractiunea de la art. 156 este necesara existenta starii de razboi.○

Subiectul activ •

este acelasi ca si in cazul tradarii reglementate prin art. 155.○

Subiectul pasiv •

Subiectii infractiunii

Aflarea statului in timp de razboi (art. 153 - intervalul de timp de la data declararii

mobilizarii sau de la inceperea operatiunilor de razboi pana la trecerea armatei la starede pace)

•Situatia premisa

consta intr-o actiune de ajutare a inamicului concretizata in una din modalitatile

prevazute de text.

○

Aceasta concretizare a elementului material in actiuni face ca ele sa fie alternative astfel

incat pentru retinerea infractiunii e suficient sa se produca una singura.

○

Actiunile prevazute de codul penal au caracter exemplificativ deoarece teza finala a

alin.(1), lit.d) foloseste o formula specifica si anume “sau efectueaza alte actiuni de

natura sa favorizeze actiunea dusmanului…”

○


Exemplu: predarea unor nave, aeronave predarea trebuie sa fie efectiva.□Producerea unor pagube materiale□

urmare imediata subsidiara

o stare de pericol a carei existenta se prezuma in momentul realizarii elementuluimaterial.

○

Urmarea imediata•

rezulta ex res○Insa atunci cand exista o urmare imediata adiacenta trebuie dovedit ca s-a produsrezultatul.

○

Legatura de cauzalitate•

Latura obiectiva

Directa○

Indirecta○

vinovatia imbraca forma intentiei in cele doua modalitati:•

nu intereseaza scopul sau mobilul.•

Latura subiectiva

Fapta se consuma in momentul realizarii elementului material•Conform art.173 alin.(1), tentativa se pedepseste•Conform art.173 alin.(2) actele preparatorii sunt asimilate tentativei si se pedepsesc.•


alin.(1) reglementeaza varianta tip•alin.(2) reglementeaza varianta asimilata, in situatia in care cetateanul roman sau apatridul•

Variante

Cons ecte Pa e 4


5/105

lupta sau face parte din formatiile de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai

Infractiunea se pedepseste cu detentiunea pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii intre 15ani si 25 ani si interzicerea unor drepturi.

•Sanctiuni

se judeca in prima instanta la Curtea de Apel Bucuresti.•

Procurorul efectueaza urmarirea penala.•

Aspecte procesuale

Cons ecte Pa e 5


6/105


Art. 157 Cod Penal

(1) Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organiza ţii străine ori agenţilor acestora, precum şi procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori deţinerea deasemenea documente de către acei care nu au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiteriilor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, săvârşite de un cetăţean românsau de o persoană fără cetăţenie domiciliată pe teritoriul statului roman, se pedepseşte cudetenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Acelea şi fapte, dacă privesc alte documente sau date care prin caracterul şi importanţa lorfac ca fapta săvârşită să pericliteze siguranţa statului, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 20de ani şi interzicerea unor drepturi.

Este o varianta a infractiunii de tradare (art.155) intrucat obligatia de fidelitate si loialitate fata de unstat poate fi incalcata si prin transmiterea unor secrete de stat altor state sau agenti ai acestora.

Prin secrete de stat intelegem documentele si actele ce prezinta in mod vadit acest caracter,precum si datele care sunt declarate/calificate astfel printr-o hotarare a Guvernului.

Varianta tip (alin.1): reprezinta infractiune transmiterea secretelor de stat unei puteri sauorganizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea de documente sau date ceconstituie secrete de stat, ori detinerea de asemenea documente de catre cei care nu aucalitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine oriagentilor acestuia.

1.

Varianta atenuata (alin.2):reprezinta tradare prin transmiterea de secrete faptele prevazute in

alin. (1) daca privesc alte documente sau date care prin caracterul si importanta lor fac cafapta savarsita sa pericliteze securitatea statului.

2.

Infractiunea e reglementata in doua variante:

Fapta trebuie sa fie savarsita de un cetatean roman sau apatrid domiciliat in Romania. Intre celedoua variante exista diferenta in functie de elementul material.

Principal: relatiile sociale privind atributele fundamentale ale statului, relatii care suntincompatibile cu transmiterea secretelor de stat, a altor documente sau date care pot periclitasecuritatea statului catre o putere, o organizatie straina ori agenti ai acestora

•

Secundar: relatiile sociale privind pastrarea respectivelor secrete ori documente•

Obiectul juridic

documentele in care se materializeaza secrete de stat sau documente care prin importanta lorfac sa fie periclitata siguranta statului.

•

Potrivit art. 150 alin. 1 Cod penal „Secrete de stat” sunt documentele şi datele care prezintă înmod vădit acest caracter, precum şi cele declarate sau calificate astfel prin hotărâre aGuvernulu

•

Infractiunea are un obiect material atunci cand datele transmise tin de materialitatea unui bun•

Obiectul material

aceleasi precizari ca la tradare•Participatia penala este posibila sub toate formele•


numai daca exista secrete de stat.•Situatia premisa

Tradarea prin transmitere de secrete28 decembrie 2011

23:31

Cons ecte Pa e 6


7/105

transmiterea secretelor de stat;a.

procurarea de date sau documente;b.

detinerea de documente ce constituie secrete de stat .c.

Pentru variantele procurare si detinere, legea impune o conditie: subiectul activ sa aibacalitatea de a cunoaste respectivele date sau documente.

○

In ceea ce priveste detinerea, putem vorbi doar de documente si nu de date.○Pentru variantele procurare si detinere textul contine o cerinta esentiala: scopultransmiterii sa fie destinatia obiectiva a acestor date sau documente, care nu esterelevant pentru calificarea intentiei .

○

La varianta atenuata exista aceleasi modalitati de realizare cu precizarea ca elementulmaterial trebuie sa fie de natura sa puna in pericol siguranta statului.

○

Elementul material : consta intr-o actiune ce poate imbraca trei modalitati:•

o stare de pericol pentru securitatea statului○Urmarea imediata•

rezulta ex res○Atunci cand secretul de stat imbraca o forma materiala vom avea si o urmare imediatasubsidiara si va trebui dovedita si legatura de cauzalitate.

○


Latura obiectiva

vinovatia sub forma intentiei directe sau indirecte.•Latura subiectiva

fie in momentul transmiterii cand documentul ajunge in posesia unei puteri straine,○fie in momentul procurarii cand datele ajung la cunostinta faptuitorului,○

fie in momentul detinerii cand incepe detinerea in mod efectiv.○

Consumarea are loc diferit:•

Datorita modului in care e formulat elementul material este o infractiune continua (detinerea)•Tentativa e posibila doar in varianta transmiterii sau procurarii.•Unele acte preparatorii pot fi asimilate tentativei.•


variate in functie de variante•Pentru varianta tip: detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea (15 - 25 ani) si interzicereaunor drepturi

•

Pentru varianta atenuata: inchisoarea (5 ani-20 ani) si interzicerea unor drepturi.•

Sanctiuni

Cons ecte Pa e 7


8/105


9/105


Art. 160 Cod Penal

Atentatul care pune în pericol siguranţa statului

Atentatu l s ăvârşit contra vieţii, integrităţii corporale ori sănătăţii unei persoane careîndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă, în împrejurăricare fac ca fapta să pună în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţăsau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 160 pedepseste atentatul savarsit contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoanecare indeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, in imprejuraricare fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului.

principal: relatiile sociale de a caror existenta depinde siguranta statului.•

secundar: relatiile sociale care privesc viata, sanatatea, integritatea corporala.•

Obiectul juridic

este o infractiune de pericol, in principiu.•Exista obiect material pentru ca avem obiect juridic secundar•→ corpul persoanei asupra careia se realizeaza prin actiunea incercata sau reusita savarsita deautor.

•

Este o infracţiune complexă, la care fapta contra persoanei este absorbită în infracţiuneacontra siguranţei statului.

•

Obiectul material

necircumstantial, oricare ar fi forma de participatie.○

Participatia este posibila sub toate formele○

Subiectul activ •

principal: statul;○secundar: persoana care indeplineste o activitate impusa de stat sau alta activitatepublica importanta (legea nu defineste, dar doctrina formuleaza o opinie conform careiaactivitatea importanta este cea in baza careia o persoana are posibilitatea sa adoptemasuri cu importanta rezonanta sociala).

○

Subiectul pasiv :•


Actiune constand intr-un atentat (se insumeaza si ceea ce in mod normal intra in sferatentativei)

○

Prin atentat se intelege un atac material si violent indreptat impotriva victimeiinfractiunii, indiferent daca a ramas in faza tentativei ori are forma consumata

○

Cerinta esentiala: consta in faptul ca atentatul trebuie sa se produca in imprejurari carefac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului.

○

Elementul material :•

Principala: crearea unei stari de pericol pentru siguranta statului;○Adiacenta : crearea unei stari de pericol pentru viata, integritatea corporala sisanatatea unei persoane ce constituie subiectul pasiv secundar.

○

Urmarea imediata:•

caracterul complex in ceea ce priveste urmarea imediata impune o dubla legatura decauzalitate

○

starea de pericol rezulta ex res, dar intotdeauna pentru urmarea imediata secundaratrebuie dovedit ca exista o legatura intre fapta si urmarea imediata.

○


Latura obiectiva

Atentatul care pune in pericol siguranta statului28 decembrie 2011

23:53

Cons ecte Pa e 9


10/105

Directa○

Indirecta○

Intentia•

Se cere ca făptuitorul să fi cunoscut calitatea persoanei împotriva căreia a săvârşit atentatul.•

Latura subiectiva

Tentativa nu subzista pentru ca ceea ce includem firesc in sfera ei ar fi aici un fapt consumat.•Atentatul absoarbe tentativa.•Consumarea are loc in momentul executarii indiferent de rezultatul produs.•Caracteristic atentatului, în ambele variante, este asimilarea tentativei cu faptul consumat, deunde derivă denumirea sa.

•

Sintagma „tentativă la infracţiunea de atentat” nu este greşită atunci când sunt pedepsiteactele preparatorii, acestea fiind asimilate tentativei şi sancţionate potrivit art. 173 alin. 1 şi 2Cod penal.

•


o singura varianta tip•Variante

Detentiunea pe viata alternativa cu inchisoarea de la 15 ani la 25 ani + interzicerea unordrepturi

•Sanctiuni

Cons ecte Pa e 10


11/105


Art. 161 Cod Penal

Atentatul contra unei colectivităţi

Atentatu l s ăvârşit contra unei colectivităţi prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prinorice alt mijloc, de natură să slăbească puterea de stat, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţăsau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Asemanator cu infractiunea reglementata in art.160.Colectivitate : comunitate sociala, o grupare mai mare sau mai mica de persoane care traiesc inacelasi loc, utilizand fie criteruil geografic, fie criteriul demografic.

Aceasta colectivitate trebuie sa fie organizata dupa diferite criterii.Prin intermediul reglementarii se asigura o dubla protectie: siguranta nationala si siguranta fizica aunei colectivitati umane.

Infracţiunea există atunci când se stabileşte că mijloacele folosite de autorul (sau autorii) atentatuluierau susceptibile de a suprima viaţa ori de a vătăma integritatea corporală sau sănătatea unui marenumăr de persoane, chiar dacă rezultatul s-a produs faţă de un număr mai mic dintre acestea.

Acest atentat trebuie sa se faca prin doua modalitati: otraviri in masa sau provocarea unorepidemii. Sunt prevazute cu caracter exemplificativ.

Textul impune si o cerinta esentiala: atentatul sa fie de natura sa slabeasca puterea de stat (aceaforma de organizare statala a puterii poporului, aceasta putere e exercitata prin intermediul celor 3puteri)

Principal – relatiile privind siguranta statului•Secundar – relatiile privind viata, sanatatea persoanei care alcatuieste colectivitatea•

Obiecul juridic (complex)

corpul persoanelor•Obiectul material

Necircumstantiat○

Participatia este posibila sub toate formele○

Subiectul activ •

statul si colectivitatea○

Subiectul pasiv •


Legea indica exemplificativ modalitatile de realizare a elementului material –otraviri in masa, provocarea de epidemii, insa se poate realize si prin alte

activitati – infometare, inundare.

Fapta trebuie sa fie de natura sa atraga slabirea puterii de stat (cerinta esentiala),punerea organelor statului in imposibilitate de a-si realize functiile, nu se cereslabirea efectiva, ci doar ca fapta sa fie de natura sa slabeasca.

Consta in actiunea sau inactiunea prin care se incearca /se realizeaza uciderea,vatamarea corporala, vatamarea integritatii membrilor colectivului.

○


Principala - rezulta din fapta○


Latura obiectiva

Atentatul contra unei colectivitati29 decembrie 2011

00:02

Cons ecte Pa e 11


12/105


13/105


Art. 162 Cod Penal

Subminarea puterii de stat

(1) Ac ţiunea armată de natură să slăbească puterea de stat se pedepseşte cu detenţiune peviaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.(2) Orice alte ac ţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună, de natură să atragăaceleaşi urmări, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Reprezinta infractiune actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat.In alin. (2) sunt incriminate orice actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna denatura sa slabeasca puterea de stat.

Principal consta in relatiile sociale privind puterea de stat.•Secundar consta in relatiile ce protejeaza bunuri sau persoane avand in vedere ca actiunea ceconstituie elementul material este indreptata nemjlocit impotriva unor bunuri sau persoane.

•

Obiectul juridic

este fie in corpul persoanei/persoanelor impotriva carora se indreapta actiunea, fie inanumite bunuri in situatia in care exista obiect juridic secundar.

•

Numai daca avem obiect juridic secundar•

Obiectul material

necircumstantiat○Alin. (1) se refera la actiunea armata, ca atare, e necesar sa existe doua persoane,nefiind de conceput realizarea infractiunii de catre un unic autor, decat in masura in carealte persoane participa in calitate de instigatori sau complici. → coautori

○

Fapta penala nu poate fi savarsita de o singura persoana. Nu conteaza calitatea (coautor,

complice, instigator etc.). În ambele variante, subminarea puterii de stat este oinfracţiune cu pluralitate naturală de subiecţi activi.

○

Alin. (2) vorbeste de mai multe persoane – doctrina consiera ca trebuie sa fie cel putin3, pentru ca in situatia in care infractiunea ar putea fi comisa si de catre doua persoane,

codul penal utilizeaza sintagma doua sau mai multe persoane. → coautori sau autori sicomplice, concomitent

○


Subiectul activ •Subiectii infractiunii

la alin. (1) este actiunea armata ceea ce presupune modalitati faptice multiple, insa

conditia pentru realizarea acestui element material este aceea ca grupul de persoane sa

fie inarmat sau sa poarte arme.

○

la alin. (2) consta in actiuni violente exprimate in diverse forme, distinctia fata de alin.

(1) este data tocmai de absenta armelor, pentru ca daca actiunile violente ar presupune

si utilizarea unor astfel de obiecte, intre cele doua alineate nu ar exista nicio diferenta.

○

Cerinta esentiala a elementul material este aceea ca faptele sa fie de natura sa slabeasca

puterea de stat.

○

Elementul material •Latura obiectiva

consta intr-o stare de pericol○

Urmarea imediata•

Subminarea puterii de stat29 decembrie 2011

00:32

Cons ecte Pa e 13


14/105

Directa○

Indirecta○

constituita la nivelul vinovatiei de intentie in ambele forme:•Latura subiectiva

actele preparatorii sunt asimilate tentativei•

Tentativa nu este posibila•infractiunea este de imediata consumare, urmarea imediata producandu-se in chiar momentulexecutarii actiunilor ce formeaza elementul material.

•


Alin. (1): detentiunea pe viata, pedeapsa inchisorii 15 ani -25 ani, interzicerea unor drepturi.•Alin. (2) – pedeapsa atenuata 5 ani -20 ani + interzicerea unor drepturi.•

Sanctiuni

Potrivit art. 151, sunt considerate arme toate instrumentele piesele dispozitivele astfel declarate

prin dispozitiile legale sau cele asimilate armelor respectiv alte obiecte de natura a putea fi folosite

ca arme si care au fost intrebuintate pentru atac.

Varianta de la alin. (1) presupune actiunea armata si grup constituit ceea ce, desi nu reprezinta

obligatoriu o structura specifica formatiunilor militare sau paramilitare, nu exclude un fond de reguli

sau o ierarhizare pe verticala.

Varianta atenuata de la alin. (2) presupune savarsirea faptei prin actiuni violente, dar fara utilizarea

armelor, deci si fara utilizarea obiectelor ce sunt asimilate armelor.

Retinerea participatiei improprii este de asemenerea discutabila – ar presupune savarsirea faptelorde catre ceilalalti participanti fara vinovatie sau din culpa atunci cand legea prevede pentru

infractiunile respective doar intentia.

Cons ecte Pa e 14


15/105


Art. 163 Cod Penal

Actele de diversiune

(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea î n stare de ne î ntrebuinţare, în întregime sau în parte, prinexplozii, incendii sau în orice alt mod, a uzinelor, instalaţiilor industriale, maşinilor, căilor decomunicaţie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicaţie, construcţiilor, produselorindustriale sau agricole, ori a altor bunuri, dacă fapta este de natură să aducă în orice mod atingeresiguranţei statului, se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şiinterzicerea unor drepturi.

principal consta in relatiile sociale referitoare la siguranta statului.•secundar se refera la relatiile sociale care protejeaza patrimoniul.•

Obiectul juridic

consta in bunurile enumerate in cuprinsul articolului (cu titlu exemplificativ)•

Obiectul material

Partcipatia este posibila sub toate formele○Subiect activ al infractiunii este necircumstantiat, poate fi oricine.•

Subiecct pasiv este statul roman.•


Distrugerea

Degradarea este o distrugere parţială, constând în pierderea unora dintrecalităţile bunului, astfel că, pentru a fi adus la starea de fapt anterioară,trebuie supus unei reparaţii sau trebuie înlocuite elementele deteriorate

□Degradarea

Aducerea în stare de neîntrebuinţare constă într-o atingere adusăpotenţialului de utilizare a bunului care, fără a fi distrus ori numai degradat,nu mai corespunde destinaţiei sale.

□

Aducerea in stare de neintrebuintare a obiectului material

consta in urmatoarele 3 actiuni alternative:○Elementul material •

consta in producerea uneia din consecinte ce constituie in acelasi timp si elementmaterial

○

Crearea unei stari de pericol pentru siguranta nationala si producerea unei pagube○

Urmarea imediata•

Trebuie sa existe○Legatura de cauzalitate•

Latura obiectiva

consta la nivelul vinovatiei – intentie directa/indirecta•Latura subiectiva

unele acte preparatorii suntasimiltate tentativei•tentativa este posibila si se sanctiuneaza conform art. 173 alin. (2)•

Consumarea are loc in momentul in care paguba pricinuita creeaza o stare de pericol pentrusiguranta nationala•


detentiunea pe viata , inchisoarea 15-25 ani + interzicerea unor drepturi.•Sanctiuni

Actele de diversiune12 ianuarie 2012

13:17

Conspecte Page 15


16/105


17/105


18/105


Acţiuni împotriva ordinii constituţionale

Art. 1661

Întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violenţă a ordiniiconstituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statuluiromân se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Relatiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale statului, relatii care exclud oricemanifestare de natura sa puna in pericol ordinea constitutionala, caracterul national, suverna,independent, unitar si indivizibil al statului roman.

•

Este vorba despre acţiuni violente prin care se tinde la schimbarea ordinii constituţionale,adică la modificarea prevederilor Constituţiei contrar reglementărilor constituţionaleprivitoare la revizuirea Constituţiei (art. 50-52 din Constituţie).

•

Obiectul juridic

E lipsita de obiect material•Obiectul material

Orice persoana, cetatean roman sau strain ori apatrid care domiciliaza sau nu pe teritoriulRomaniei

•Subectul activ

Prin orice actiune de natura sa conduca la schimbarea ordinii constitutionale sau acaracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil

○

Trebuie ca actiunile sa aiba caracter ilegal sau violent○Nu e conditionata de realizarea scopului○


Crearea unei stari de pericol pentru ordinea constitutionala sau celelalte atributefundamentale ale statului

○

Urmarea imediata•

Trebuie sa existe○Raportul de cauzalitate•

Latura obiectiva

Cu intentie direca/indirecta•Latura subiectiva

Tentativa se pedepseste•Si actele preparatorii sunt asimilate tentative si se pedepsesc•Consumarea are loc in momentul realizarii oricarei actiuni de natura sa puna in pericolatributele fundamentale ale statului

•

Tentativa si consumarea

inchisoare 5 - 15 ani + interzicerea unor drepturi•Sanctiunea

Acţiuni împotriva ordinii constituţionaleWednesday, December 5, 20122:07 PM

Cons ecte Pa e 18


19/105


Art. 167 Cod Penal

Complotul

(1) Ini ţierea sau constituirea unei asociaţii sau grupări în scopul săvârşirii vreuneia dintreinfracţiunile prevăzute în art. 155– 163, 165 şi 1661 , ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă aunei astfel de asociaţii sau grupări se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare dec ât sanc ţiunea prevăzută de lege pentru ceamai gravă dintre infracţiunile care intră în scopul asociaţiei sau grupării.

(3) Dac ă faptele prevăzute în alin. 1 au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulilede la concursul de infracţiuni.

(4) Nu se pedepseşte persoana care, săvârşind fapta prevăzută în alin. 1 sau 3, o denunţă mai înainte de a fi fost descoperită.

Este o infractiune atipica pentru ca spre deosebire de celelalte fapte care aduc atingere in moddirect sau indirect unor valori sociale, aceasta sanctioneaza asocierea in vederea savarsirii unorinfractiuni privind siguranta statului. .

Infractiunea nu are o individualitate proprie, ci exista doar prin raportare la alta.

Este o activitate de pregatire a altei infractiuni si cum la majoritatea infractiunilor din acest titlu,actele preparatorii sunt sanctionate, se pune problema utilitatii unui asemenea text . De aceea a sifost eliminat din Noul Cod Penal.

Se sanctioneaza pregatirea unor fapte penale din acest titlu, rezulta ca avem o dubla incriminare,cand sanctionam atat actele preparatorii cat si complotul.

Existenta acestui text a fost justificata prin periculozitatea deosebita a asocierii mai multor persoanein vederea comiterii unor infractiuni, dar si prin existenta unei traditii privind reglementarea acesteiain legislatiile mai vechi.

Complotul, practic, are acelasi obiect ca si infractiunea de asociere in vederea savarsirii deinfractiuni, numai ca aceasta din urma sa refera la alte infractiuni decat cele contra siguranteistatului.

Complotull este o asociere in vederea savarsirii de infractiuni contra sigurantei statului.

Fapta de complot rezida in constituirea unei grupari sau asociatii, ori aderarea sau sprijinirea suborice forma a unei astfel de asocieri sau grupari.

comun cu al infractiunilor in vederea savarsirii carora se constituie asocierea.•Obiectul juridic

Nu are•Obiect material

este necircumstantiat insa natura infractiunii implica o pluralitate constituita.○Infractiunea poate fi savarsita doar in forma autoratului, coautoratului, intrucat actele○


Complotul12 ianuarie 2012

13:44

Cons ecte Pa e 19


20/105

de instigare sau de initere si de complicitate respectiv de sprijinire sunt absolvite intr-oactiune complexa si reprezinta in cazul acestei infractiuni acte materiale tipiceautoratului.S-a sustinut in doctrina ca este posibila intr-un singur caz retinerea participatiei sub forma instigarii atunci cand se instiga la aderare sau la sprijinire.

○

„Constituirea” asociaţiei sau a grupării constă în crearea şi organizarea acesteia.„Aderarea” presupune înscrierea printre membri sau încadrarea în fapt înrândurile acestora.

„Sprijinirea” asociaţiei poate avea loc prin sprijin bănesc, acordarea de mijloacemateriale, sfaturi, informaţii etc.

consta in initierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unei organizarii○

Cerinta esentiala este aceea a preexistentei unei grupari sau asociatii. Daca nu esteindeplinita aceasta conditie, inseamna ca vorbim doar de o participatie la aceainfractiune si nu un complot.

○


Creare unei stari de pericol pentru siguranta statului○Urmarea imediata•


Latura obiectiva

este intentie directa calificata prin scop (propunerea savarsiri unei astfel de infractiuni)•Latura subiectiva

actele pregatitoare sunt posibile, dar nu se sanctioneaza.•Tentativa este pedepsita.•Consumarea are loc atunci cand a fost inceputa una din actiunile mentionate in elementulmaterial.

•


legea are niste dispozitii speciale – prevede sanctiunea pentru aceasta infractiune –infractiunea pe viata sau inchisoarea 15-25 ani + interzicerea unor drepturi.

•

Insa pedeapsa aplicata pentru complot nu poate depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru

cea mai grava dintre infractiunile ce intra in scopul asocierii.

•

Exista si o cauza de nepedepsire pentru persoana care denunta fapta mai inainte ca ea sa fie

descoperita.

•

Când s-a săvârşit şi vreuna dintre infracţiunile ce intră în scopul asociaţiei sau grupării, aceastaintră în concurs cu infracţiunea de complot, urmând să se aplice pedeapsa conform

prevederilor art. 34 şi art. 35 Cod penal.

•

Sanctiuni

Cons ecte Pa e 20


21/105


Art. 168 Cod Penal

Compromiterea unor interese de stat

(1) Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau î nscris î n care sunt stabilite drepturi alestatului român î n raport cu o putere str ăină, dacă fapta este de natură a compromite interesele destat, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Relatiile sociale referitoare la siguranta statului, relatii care poti fi periclitate prin distrugerea,alterarea ori ascunderea documentelor sau inscrisurilor care consemneaza drepturi ale statuluiroman in raport cu o putere straina

•Obiectul juridic

Documentul sau inscrisul in raport cu care se realizeaza actiunea incriminata•Obiectul material

Orice persoana○


Subiectu l activ •

Statul roman○Subiectu l pasiv •


Distrugere → suprimare totală sau parţială care î l face inutilizabilAlterare → modificare a conţinutului î n aşa fel î ncât documentul nu mai poate fifolosit

Ascun derea unui docum ent sau inscr is → deplasare de la locul lui, în aşa fel î ncât nu mai poate fi găsit la nevoie

Se poate realiza prin una din urmatoarele actiuni, alternative:○

Documentul sau inscrisul distrus, alterat sau ascuns trebuie sa faca parte dincategoria acelora in care sunt stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina

Fapta trebuie sa fie de natura a compromite interesele de stat, ceea ce inseamnaca dreptul respectiv nu poate valorificat pe alta cale

Pentru existenta infractiunii trebuie indeplinite 2 conditii cumulative:○


Consta in crearea unei stari de pericol pentru interesele statului si, implicit, pentrusiguranta acestuia

○

Urmarea imediata •

Legatura de cauzalitate •

Latura obiectiva

Presupune intentia, care poate fi directa/indirecta•Faptuitorul trebuie sa aiba reprezentarea naturii documentului sau inscrisului si, totodata, aurmarilor socialmente periculoase

•

Săvârşirea din culpă a faptei nu constituie această infracţiune, dar ar putea constituiinfracţiunea de distrugere de înscrisuri, prevăzută în art. 242 Cod penal ca infracţiune deserviciu.

•

Latura subiectiva

Tentativa se pedepseste•Consumarea are loc in momentul savarsirii faptei de distrugere, alterare sau ascundere,

moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa

•


Inchisoare 5 - 15 ani + interzicerea unor drepturi•Sanctiuni

Compromiterea unor interese de stat13 ianuarie 2012

01:00

Cons ecte Pa e 21


22/105


Art. 168 1 Cod Penal

Comunicarea de informaţii false(1) Comunicarea sau r ăspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori dedocumente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu

închisoare de la unu la 5 ani.

Este fapta persoanei care comunică sau răspândeşte, prin orice mijloace, ştiri, date sau informaţiifalse ori documente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa statului.

Fapta a fost incriminată prin dispoziţiile art. 1681 Cod penal, text introdus prin Legea nr. 140/1996 şimodificat prin Legea nr. 278/2006.

Raţiunea incriminării rezidă în pericolul social vădit pe care îl prezintă punerea în circulaţie şidifuzarea, îndeosebi prin mijloace de comunicare în masa, de date sau informaţii false privindsituaţia economică, financiară sau politică ori relaţiile României cu alte state sau organizaţiiinternaţionale ori difuzarea de documente falsificate cu astfel de conţinut, atunci când sunt denatură să aducă atingere siguranţei statului.

Relatiile sociale referitoare la protectia de care trebuie sa se bucure siguranta statului•Obiectul juridic

in masura in care stirile datele sau informatiile au un suport material (Cristina Rotaru)•Nu are obiect material → eventualele inscrisuri sau documente falsificate sunt mijloace desavarsire a faptei (Tudorel Toader )

•

Obiectul material

Orice persoana○

Participatia penala posibila sub toate formele○

Coautoratul nu este posibil atunci cand comunicarea sau raspandirea de stiri, date sau

informatii se face prin viu grai

○

Subiectul activ •

Statul roman○

Subiectul pasiv •


Actiunea prin care se face comunicarea sau distribuirea prin orice mijloace de stiri date

sau informatii false ori documente falsificate daca prin aceasta s-a pus in pericol

siguranta statului.

○

Cerinţa esenţială, ataşată elementului material, anume ca fapta, în oricare dintremodalităţile normative menţionate, să fie de natură să aducă atingere siguranţeistatului se consideră realizată atunci când rezultă din conţinutul şi importanţa datelorşi informaţiilor false şi din impactul pe care difuzarea datelor şi informaţiilor false

precum şi a documentelor falsificate l -au avut pe plan intern sau internaţional.

○


Crearea unei stari de pericol pentru siguranta statului○Urmarea imediata•

Trebuia sa existe○Legatura de cauzalitate•

Latura obiectiva

Comunicarea de informatii false12 ianuarie 2012

14:01

Cons ecte Pa e 22


23/105

Nu interesează calitatea făptuitorului, ci doar vinovăţia acestuia sub forma intenţieidirecta/indirecta, ceea ce presupune cunoaşterea caracterului fals al datelor şi informaţiilor,precum şi a faptului că documentele difuzate sunt falsificate, de făptuitorul însuşi sau de altăpersoană.

•Latura subiectiva

Sancţiunea aplicabilă este închisoarea de 1 la 5 ani.•

Sanctiuni

Fapta se regăseşte asemănător incriminată în art. 404 din Codul penal 2009, sub aceeaşi denumire.

Cons ecte Pa e 23


24/105


Art. 169 Cod Penal

Divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor

documente sau date, de c ătre cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta estede natură să pună în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şiinterzicerea unor drepturi.

(2) Deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa statului, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10ani.

(3) Cu pedeapsa prev ăzută în alin. 2 se sancţionează deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu aaltor documente în vederea divulgării, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţastatului.

(4) Dac ă faptele prevăzute în alineatele precedente sunt săvârşite de orice altă persoană, pedeapsa este închisoarea de la unu la 7 ani.

Este fapta persoanei care, având cunoştinţă despre documente sau date ce constituie informaţiisecrete de stat ori despre alte documente sau date secrete, divulgă astfel de documente sau date,deţine, în afara îndatoririlor de serviciu, documente ce constituie informaţii secrete de stat orideţine, în afara îndatoririlor de serviciu, documente sau date secrete în vederea divulgării acestora.

•

Fapta reprezintă o încălcare a obligaţiei de apărare a secretului de stat, prevăzută în art. 16 al Legii

nr. 182/2002 cu privire la protecţia informaţiilor clasificate. Pericolul ei social decurge dinposibilitatea ce se creează, prin divulgarea informaţiilor secrete de stat şi ajungerea acestora lacunoştinţa agenţilor străini, de a se pune în pericol siguranţa statului.

•

Divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului a fost incriminată în art. 169 Cod penal, într-o variantă tip, în alin. 4, şi trei variante agravate, prevăzute în alin. 1-3 ale aceluiaşi articol. Subiectulactiv este necalificat la varianta simplă, dar are, de regulă, la celelalte variante, calitatea defuncţionar, în sensul art. 147 Cod penal.

•

Situatia premisa

Fapta, în toate variantele, se grefează pe o situaţie premisă, constând în preexistenţa unordocumente sau date a căror divulgare ar putea pune în pericol siguranţa statului.

•

Obiectul juridic

Relatiile sociale referitoare la siguranta nationala, relatii care implica si pastrarea cu strictete adocumentelor si datelor care constituie secrete de stat

•

Prin savarsirea infractiunii sunt incalcate si relatiile sociale cu privire la indeplinirea obligatiilor depastrare a respectivelor documente

•

Obiectul material

Documentul care constituie secret de stat sau alt document fata de care se desfasoara activitateaincriminata

•

Latura obiectiva•

acţiunea de „divulgare” (de comunicare sau de dare în vileag faţă de o persoană○poate consta în:•


Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului12 ianuarie 2012

14:20

Cons ecte Pa e 24


25/105

neîndreptăţită să le cunoască) a unor documente sau date secrete de stat sau a altordocumente,acţiunea de „deţinere” a unui document ce constituie secret de stat○

acţiunea de „deţinere” a altor documente sau date, dacă aceasta are loc (cerinţăesenţială) în vederea divulgării lor.

○

În oricare dintre modalităţile sale, pentru ca fapta să constituie elementul material alinfracţiunii, ea trebuie să fie de natură a pune în pericol siguranţa statului.

•

Trebuie sa existe•

Raportul de cauzalitate•

Latura subiectiva

Sub aspect subiectiv, fapta trebuie să fie săvârşită cu intenţie, care poate fi directa/indirecta.•Săvârşirea din culpă a vreuneia dintre acţiunile ce constituie elementul material al infracţiunii nupoate constitui divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului, însă ar putea constituiinfracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat (art. 252 Cod penal).

•

Infracţiunea este susceptibilă de tentativă numai când se săvârşeşte prin acţiunea de divulgare adocumentelor sau datelor secrete.

•

Consumarea are loc in momentul divulgarii continutul documentelor sau datelor ori, dupa caz, inmomentul intrarii faptuitorului in posesia acestora

•

In modalitatea detinerii documentelor , infractiunea cunoaste si un moment al epuizarii•Fapta se regăseşte incriminată asemănător în art. 407 din Codul penal 2009.•


Î n varianta simplă, infracţiunea constă în săvârşirea, de către orice persoană, a vreuneia dintreacţiunile ce pot constitui elementul material, sancţiunea aplicabilă fiind închisoarea de la 1 la 7 ani.

•

Î n varianta agravată prevăzută în alin. 1 al art. 169, infracţiunea se comite atunci când acţiunea dedivulgare este săvârşită de un funcţionar care a luat cunoştinţă, datorită atribuţiilor de serviciu, de

documentele sau datele secrete pe care le-a divulgat şi prezintă cel mai înalt grad de pericol social ,fiind sancţionată cu închisoare de la 7 la 15 ani.

•

Î n variantele agravate prevăzute în alin. 2 şi alin. 3, infracţiunea constă în deţinerea de către un funcţionar, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de stat şi,respectiv, în deţinerea de către acesta, de asemenea în afara îndatoririlor de serviciu, a altordocumente sau date, în vederea divulgării lor. Pentru aceste variante, sancţiunea aplicabilă este

închisoarea de la 5 la 10 ani.

•

Cons ecte Pa e 25


26/105


Art. 170 Cod Penal

Nedenunţarea(1) Omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art.155– 163, 165, 1661 şi 167 se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Omisiunea de a denunţa, săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată, nu se pedepseşte.

(3) Nu se pedepseşte persoana care mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentruinfracţiunea nedenunţată, încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune saucare, chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi, a înlesnitarestarea acestora.

Principal: relatiie sociale referitoare la siguranta statului•Secundar: relatiile sociale privind activitatea de infaptuire a justitiei•

Obiectul juridic

Nu are obiect material•Obiect material

Orice persoana○

Participatia este posibila, sub forma instigarii si a complicitatii morale, deoarece, pe deo parte, fapta incriminata este omisiva, iar pe de alta parte, obligatia instituita arecaracter strict personal

○


în săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile contra siguranţei statului pentru care există obligaţiade denunţare şi care nu a fost încă descoperită.

•

În lipsa situaţiei amintite, infracţiunea nu este posibilă.•

Situatie premisa

Prin inactiune, prin omisiunea faptuitorului de a-si indeplini obligatia denuntariivreuneia dintre infractiunile enumerare in textul de incriminare

○

Obligatia se refera la fapta savarsita si nu la identitatea faptuitorului○

Legiuitorul nu a stabilit vreun termen inauntrul caruia trebuie indeplinita obligatiadenuntarii

○


Crearea unei stari de pericol pentru siguranta statului○Urmarea imediata•


Latura obiectiva

Vinovatia, sub forma intentiei + culpei•Trebuie însă ca faptuitorul să ştie că urmează să se săvârşească ori că s-a săvârşit vreuna dintreinfracţiunile pentru care există obligaţia de denunţare.

•

Tentativa nu este posibila, deoarece elementul material este omisiv•Consumarea are loc in momentul in care faptuitorul are posibilitatea denuntarii, insa nuprocedeaza in acest sens

•

Latura subiectiva

Nedenuntarea12 ianuarie 2012

14:33

Cons ecte Pa e 26


27/105


28/105


Art. 171 Cod Penal

Infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin

(1) Infrac ţiunile contra vieţii, integrităţii corporale, sănătăţii, libertăţii sau demnităţii, săvârşiteîmpotriva reprezentantului unui stat străin, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită, al cărei maxim se sporeşte cu 2 ani.

(2) Ac ţiunea penală se pune în mişcare la dorinţa exprimată de guvernul străin.

Principal: relatiile sociale referitoare la siguranta statului, valoare care este pusa in pericolprin alterarea relatiilor dintre statul roman si cel

•

Secundar: relatiile sociale privind atributele fundamentale ale persoanie: viata, integritateacorporala, libertatea, etc

•

Obiectul juridic

Corpul victimei, reprezentant al unui stat strain•Obiectul material

Orice persoana○

Participatia posibila sub toate formele○

Subiectul activ •

este calificat prin calitatea de reprezentant al unui stat străin. Au calitatea dereprezentanţi ai unui stat străin şefii de state sau de guverne aflaţi în vizită oficială înţara noastră, membrii misiunilor speciale, membrii corpului diplomatic acreditaţi pelângă Preşedintele României etc.

○

Subiectul pasiv secundar •


Prin aceleasi actiuni sau inactiuni prin care se realizeaza elementul material alinfractiunilor contra vietii, integritatii corporale, sanatatii sau libertatii persoanei

○

Victima infractiunii are calitatea de reprezentant al unui stat strain○


In primul rand: crearea unei stari de pericol pentru siguranta statului○

In al doilea rand: in incalcarea unui sau altuia dintre atributele fundamentale alepersoanei

○

Urmarea imediata•


Latura obiectiva

Aceeasi forma de vinovatie cu care se savarsesc infractiunile indreptate impotriva persoanei•Presupune cunoaşterea de către făptuitor a calităţii persoanei vătămate, aceea dereprezentant al unui stat străin.

•

Tentativa se pedepseste in conditiile in care se sanctioneaza la infractiunile corespunzatoarecontra persoanei

•

Consumarea are loc in momentul in care se realizeaza actiunea sau inactiunea incriminata,moment in care se produce si starea de pericol pentru siguranta statului

•

Latura subiectiva

Pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita al carei maxim se sporeste cu 2 ani•Sanctiuni

Actiunea penala se pune in miscare la dorinta exprimata de guvernul strain•Aspecte procesuale

Infractiuni contra statului unui reprezentant strain12 ianuarie 2012

14:43

Conspecte Page 28


29/105

Art. 174

(1) uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea

unor drepturi

(2) tentativa se pedepseste

Norma incriminatoare

Obiectul juridic general: viata individului•Obiectul juridic special: dreptul la viata al persoanei sau, altfel spus, relatiile sociale a carornormala derulare presupune respectul vietii persoanei, apararea acesteia impotriva faptelor

intentionate de ucidere

•

→ pentru existenta obiectului juridic al infractiunii trebuie ca fapta sa se fi comis asupra unei

persoane in viata

•

Obiectul juridic

Corpul persoanei in viata•Obiectul material

Nu este circumstantial → orice persoana poate sa fie subiect activ al acestei infractiuni○

→ a determina cu intentie o alta persoana sa comita un omor Instigarea□

→ prin inlesnirea comiterii faptei, sau prin ajutorarea in orice mod a

autorului, in actiunea de ucidere

Materiala◊

Morala◊

Poate fi:

Complicitatea□

Omorul este comis in conditiile coautoratului daca participantii au

actionat concomitent, in cadrul unei activitati indivizibile si in

realizarea intentiei de a ucide, chiar daca viata persoanei a fost

suprimata prin actiunea exclusiva a unui dintre ei

Coautoratul □

Este posibila sub toate formele:

Participatia penala○

Subiectul activ •

Nu este circumstantial○Trebuie ca persoana sa fie in viata → nu produsul de conceptie, nu cadavrul○Se poate retine in concurs real infractiunea de omor + infractiunea de profanare de

morminte → cand avem exercitarea unor violente asupra cadavrului, dupa comitereaunui omor

○

NB!! Nu are nicio importanta pentru existenta infractiunii daca nou-nascutul viu era sau

nu viabil!!

○

Subiectul pasiv •


Uciderea unei persoane → poate fi actiune sau inactiune○

Directa

Indirecta

Actiunea poate fi:○


Urmarea imediata•

Latura obiectiva

Omorul5 noiembrie 2011

23:06

Cons ecte Pa e 29


30/105

Decesul persoanei (infractiune de rezultat)○

Intre actiunea/inactiunea ce reprezinta elementul material si decesul persoanei incauzei, trebuie sa se stabileasca in fiecare caz in parte

○

Anterioare - ex: cand se produc leziuni grave unei persoane care avea deja unorganism slabit

Concomitente

Survenite - ex: apare o complicatie in timpul tratamentului medical

Nu este necesar sa existe o cauza unica, ci se pot suprapune si alte cauze:○

In practica, s-a retinut existenta infractiunii de omor chiar daca intre agresiunea initialasi deces a trecut o perioada mare de timp si chiar daca intre fapta si rezultat nu s-a

putut stabili decat o cauzalitate secundara, deoarece au intervenit, intre timp, alte

evenimente care au condus in mod direct la decesul victimei

○

NB: se poate stabilit o legatura de cauzalitate intre fapta si deces chiar si in ipoteza incare autorul nu exercita o actiune directa, nemijlocita, asupra victimei

○


Uciderea unei persoane este fapta comisiva → in conformitate cu art. 19 alin. (2) se considerainfractiune doar fapta savarsita cu intentie

•

→ art. 174 se refera doar la fapta unei persoane care cu intentie ucide alta persoana•

Directa○

Indirecta○

Vinovatia este ceruta sub forma intentiei:•

Exemplu: daca folosesc un topor cu care se aplica victmei o lovitura intr-o zona

vitala, forma de vinovatie clara. Daca se aplica o lovitura cu un obiect mic, dar

totusi victima moare, vorbim de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.

Obiectul utilizat de faptuitor ○

Se considera ca este zona vizata zona capului, oriunde ar fi ele aplicate, zona

gatului, zona toracelui si abdomenului.

Raman in discutie membrele inferioare si superioare. Daca se aplica lovituri la

nivelul lor, nu poate reiese o intentie de a ucide.

ICCJ a retinut ca daca loviturile, mai ales cele aplicate cu corpuri taioase, vizeaza

vase importante de sange, putem retine infractiunea de omor. O lovitura aplicata

la nivelul bratului sau al piciorului nu ar duce la ucidere. Fiind aplicate in zone care

sunt traversate de vase importante de sange, persoana ar putea deceda. Opinia e

ca s-ar retine loviri si vatamari cauzatoare de moarte.

Deocamdata, chiar daca nu exista relevata intentia de a ucide, trebuie retinuta

infractiunea de omor, si nu lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte (criteriul

zonei vizate)

Regiunea anatomica vizata○

depinde de intensitatea cu care actionam.

Numarul loviturilor aplicate: folosim un betisor si aplicam victimei 2 lovituri pe

spinare, infractiunea de lovire. Dar daca decesul se produce dupa ore intregi,

putem avea infractiunea de omor prin cruzime

Intensitatea si numarul loviturilor ○

Exemplu: bebelusul plange, iar tatal suparat, ii aplica o lovitura in cap, iar copilul

moare. Avem o infractiune de omor.

In cazul in care copilul are 15 ani, cele doua lovituri nu duc la moarte, dar avem o

infractiune de lovire. Daca aplicam aceleasi lovituri unei persoane tinere si uneia in

varsta, efectul poate fi foarte diferit (omor cu intentie indirecta)

Varsta sau starea de sanatate a victimei ○

La analiza acestei infractiuni se au in vedere mai multe elemente obiective, precum•

Mobilul faptei nu intereseaza•

Latura subiectiva

Cons ecte Pa e 30


31/105

Este susceptibila de forma tentativei → se pedepseste, conform art. 174 alin. (2)•

Autorul incepe actiunea de ucidere, dar aceasta este intrerupta○

Putem avea tentativa relativ improprie!!

Actiunea este dusa pana la capt, terminata, dar aceasta nu isi produce efectul ○

Exista tentativa de omor atunci cand:•

Momentul consumarii: momentul decesului victimei → daca rezultatul se produce mai tarziuin timp, putem vorbi de tentativa la infractiunea de omor → in momentul in care rezultatul se

produce, tentativa este absorbita in forma consumata a infractiunii

•

Formele infractiunii:

10 ani - 20 ani + interzicerea unor drepturi•Sanctiuni

Pentru omorul simplu, ca si pentru variantele calificate, urmarirea penala se efectueaza,

obligatoriu, de procuror

•

Competenta in prima instanta apartine tribunalului•Este necesar ca in toate cazurile, pentru stabilirea decesului, sa se intocmeasca un raport de

constatare medico-legala sau o expertiza medico-legala

•

Aspecte procesuale

Cons ecte Pa e 31


32/105


33/105


34/105

sa existe precum si lipsa simtului moral (se presupune ca e cu atat mai grav sa-ti sucizi opersoana apropiata decat alta persoana cu care nu exista astfel de relatii).Faptele de omucidere intre rude apropiate au fost sanctionate sub denumite denumiri :pot fi regasite sub denumirea deparicid, spre exemplu.

○

Cu privre la omorul calificat savarsit asupra sotului, pentru retinerea acestui elementcircumstantial este necesar sa existe o casatorie valabil incheiata. Daca exista doar unproces de divort nefinalizat cu o hotarare irevocabila (in penal avem doar hotarari

definitive) si se produce moartea unuia din soti (fapta fiind comisa de celalalt sot) vomretine acest element circumstantial, inca nu s-a desfacut casataotoria. Daca casatoriaeste desfacuta sau este declarata nula, nu se poate retine aceasta agravanta.

○

Aceasta defnitie a nascut anumite probleme, unii pretindeau ca verii primari intreei sunt rude, insa unchiul si nepotul nu sunt. Altii spuneau ca nici macar unchiul sinepotul nu sunt. S-a spus in doctrina ca sunt rude apropiate unchiul si nepotulprecum si verii primari intre ei. Atunci cand unchiul si matusa au dobandit fata de

nepot un asemenea statut prin alianta (cand nu sunt rude de sange) - exemplu:faptuitorul este fiul surorii lui A care ii este unchi si el este ruda apropata lui A insasotia lui A nu va fi ruda apropiata cu acel nepot.

Cu privire la notiunea de ruda apropiata, art. 149 din partea generala a codului penal –rude apropiate sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copii acestora, precum

si persoanele devenite prin adoptie potrivit legii, astfel de rude.

○

Se va retine doar elementul circumstantial de la art.175 la rude apropiate, atfel ar

insemna sa dam curs unei duble agravari a raspunderii penale pentru aceeasi

cauza.

Notiunile nu se suprapun: la art. 175 lit. b) avem violente exercitate asupra

membriilor familiei, imposibilitate a retinerii circumstantelor agravante candrudele apropiate sunt si membrii ai familieil.

Circumstanta agravanta de la litera c) a art. 175 face inaplicabila circumstanta agravantade la art. 175 alin. (1) lit. b) (savarsirea infractiunii asupra unui membru al familiei, teza2).

○

Calitatea de sot sau de ruda apropiata este o circumstanta persoanala, care nu se

rasfrange asupra participantilor, pentru retinerea ei trebuie ca faptuitorului trebuie sa

fi recunoscut calitatea de sot sau de ruda apropiata.

○

Latura subiectiva care este sanctionata nu este prezenta in cazul in care se omoara o

mama de catre un copil care nu stia ca este mama lui.

○

In cazul "er r or in persona" sau "aber ratio ictus" , se retine infractiunea de omor calificat.

Este mai bine de retinut omor simplu. Este vorba de o lipsa a conditiilor cerute de lege

din punct de vedere subiectiv dar si obiectiv (aber ratio ictus). Se mai sustine ipoteza caar trebui stabilit drept omor calificat si in acest acest caz.

○

Omorul comis profitand de neputinta victimei de a se apara4.

Pericolul unei asemenea fapte este sporit pentru ca faptuitorul poate comite omorul mai

usor daca victima nu se poate apara deci legiuitorul sanctioneaza lasitatea faptuitorului

care profita de o stare de neegalitate de o situatie de inferioritate a victimei si de o

imposibilitate a acestuia de a se apara.

○

La neputinta de a se apara, avem incapacitati psihice sau fizice, cat si varsta frageda sau

cea foarte inaintata, care pot atrage o stare de neputinta. Varsta prea frageda sau preainaintata a victimei poate atrage retinerea acestui element circumstantial. Prof. Avram

Filipas sustine ca acest aspect al varstei, neputintei psihice sau fizice nu ar trebui luat in

considerare. Trebuie retinut si in aceasta situatie elementul calificat.

○

Cons ecte Pa e 34


35/105


36/105

In acest caz, exista un obiect juridic secundar, relatiile sociale privind infaptuirea justitiei.

○

Latura subiectiva – existenta unui scop si anume: sustragerea de la raspundereapenala.

○

In lipsa acestei cerinte esentiale ce tine de latura subiectiva, nu putem retine elementul

circumstantial.

○

Nu intereseaza insa daca scopul a fost realizat sau nu, important este ca el sa fi fosturmarit de catre faptuitor. Textul este putin lapidar – se refera la urmarire penala.Trebuie sa se fi inceput urmarirea penala.

○

Omor savarsit pentru a sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire, arestare, sau

de la executarea unei pedepse.

7.

Prin intermediul acestui element circumstantial se sanctioneaza fapta de a facilita prinsavarsirea unui omor, comiterea altei infractiuni.

○

Aceasta infractiune fiind una scop, in raport de infractiunea de omor care devineinfractiune mijloc (exemplu: uciderea unui paznic de catre un condamnat dinpenitenciar pentru a-si asigura evadarea).

○

Exemplu: Faptuitorul violeaza victima si pentru a o impiedica sa formulezeplangere, o ucide.

In ambele situatii, cand inlesneste sau ascunde infractiunea, nu intereseaza dacase consuma cealalta infractiune.

Intereseaza doar ca faptuitorul sa aiba un asemenea scop.In masura in care se consuma si aceasta infractiune scop, se retine un concurs deinfractiuni intre omor calificat in aceasta varianta si infractiunea respectiva.

Nu vom retine omor calificat in varianta de la litera h) in situatia in careinfractiunea scop este aceea de talharie sau piraterie, pentru ca intr-o asemenea

situtie vom retine omor deosebit de grav comis pentru a savarsi sau ascundesavarsirea unei talharii sau piraterii art. 176 lit. d). Faptuitorul trebuie sa-sipropuna sa savarseasca talharie sau piraterie, avem omor deosebit de grav.

Legea reglementeaza si ipoteza in care omorul este savarsit pentru a ascunde sau adisimula savarsirea altei infractiuni.

○

Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea unei infractiuni8.

Public – partea generala – fapta savarsita in public – art.152 partea generala.○Se sanctioneaza nepasarea faptuitorului, vis-à-vis de faptul ca ar putea sa fie descoperit,precum si sfidarea autoritatilor. Legiuitorul a considerat ca o asemenea fapta este maipericuloasa si prin perspectiva persoanelor care urmaresc.

○

Omorul savarsit in public9.

In orice loc accesibil publicului putem avea o asemenea situatie,litera c ) prin fapta

savarsita in public. Prin orice mijloc ca faptuitorul si-a dat seama ca vor fi mediatizateasupra publicului.

○

Mai este de retinut ca pentru retinerea acestui element circumstantial, este locul undese produce elementul material si nu cel unde se produce urmarea imediata.

○

Nu conteaza unde decedeaza victima, ci locul unde s-au savarsit violentele. Chiar dacamoartea s-a produs intr-un loc privat, violentele s-au produs intr-un loc public.

○

La infractiunea de omor calificat, tentativa se sanctioneaza.•Pluralitatea de elemente circumstantiale nu reprezinta un concurs de infractiuni, insa in

incadrararea juridica vor fi retinute toate aceste elemente circumstantiale: art.175 lit. a) si c)de exemplu.

•

Multitudinea circumstantelor poate fi avuta in vedere la individualizarea pedepsei.•

Avem concurs - opinie prof. Valerian Cioclel○

NB! Intre infractiunea de incaierare si tentativa la omor calificat comis in public:•


Cons ecte Pa e 36


37/105

Nu avem concurs - RIL ICCJ○

Inchisoare de la 15 ani la 25 ani + interzicerea unor drepturi•Sanctiuni

Aceleasi ca la omor simplu•Aspecte procesuale

Cons ecte Pa e 37


38/105


Art. 176 Cod Penal

Omorul deosebit de grav

(1) Omorul săvârşit în vreuna din următoarele împrejurări:

a) prin cruzimi;

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) de către o persoană care a mai săvârşit un omor;

d) pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării sau piraterii;

e) asupra unei femei gravide;

f) asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori asupra unui militar, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,

g) de către un judecător sau procuror, poliţist, jandarm sau militar, în timpul sau în legătură cu

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unordrepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Omorul deosebit de grav este a doua variantă calificată a omorului şi constă, aşa cum prevăddispoziţiile din art. 176 Cod penal, în săvârşirea omorului în condiţiile unor elemente circumstanţialecare dau în vileag un grad de pericol social al faptei şi de periculozitate a infractorului mai maredecât în cazul omorului calificat, omorul deosebit de grav constituind cea mai gravă variantă aomorului, care atrage pedeapsa maximă prevăzută în legislaţia penală în vigoare în România:

detenţiunea pe viaţă.

Continutul acestei infractiuni e identic cu cel al infractiunii de omor, diferenta fiind data doar de

elemente circumstantiale ce caracterizeaza art. 175.

Elementele circumstantiale

Nu avem o definitie data in partea generala, dar doctrina a incercat sa defineasca acest

termen: prin cruzimi se intelege o manifestare de ferocitate de natura sa provoace suferinte

chinuitoare si prelungite.

•

Suferintele pot fi de natura fizica (exemplu: lovirea timp indelungat a unei persoane cu

diferite corpuri contondente ).

○

Pot fi incluse si suferintele psihice chiar daca ele nu sunt provocate direct victimei

(exemplu: uciderea copilului atunci cand mama este de fata). Putem avea conjugate cele

doua tipuri de suferinte.

○

Victima este supusa unor suferinte mai mari decat cele ce insotesc de regula uciderea uneipersoane.•

Nu in mod automat atunci cand avem multiple lovituri vom avea omor deosebit de

grav comis prin cruzimi.

Atitudinea psihica a faptuitorului: daca intentiona sau nu sa provoace acele chinuri

suplimentare. (exemplu: faptuitorul a dorit sa omoare victima, dar nu a reusit din prima-nu vom retine omorul deosebit de grav).

a.

Intr-o decizie a Tribunalului Suprem se mentioneaza ca prin cruzimi trebuie sa seb.

S-a pus problema identificarii criteriilor in functie de care putem vorbi de cruzimi intr-o situatie

data:

•

Omorul comis prin cruzimi : exista o circumstanta asemanatoare in art. 75 lit. b) : „savarsirea

infractiunii prin acte de cruzime” , cele doua agravante nu pot si luate in calcul concomitent .

1.

Omorul deosebit de grav28 decembrie 2011

01:28

Cons ecte Pa e 38


39/105


40/105

nouă activitate infracţională sau a fost comis la scurt interval, însă în împrejurări diferite,nu va exista unitatea infracţională prevăzută în art. 176 lit. b) Cod penal, ci o pluralitatede infracţiuni care atrage aplicarea dispoziţiei din art. 176 lit. c) Cod penal.

Au existat si aici mai multe opinii in practica la situatia in care incerc sa ucid mai multe

persoane dar omor una dar ranesc pe alta.

•

O solutie consacrata in practica noastra (profesorul Bulai), atunci cand avem de a face cu o

intentie de a ucide 2 persoane insa se obtine moarte unei si ranirea celei de a doua va firetinuta o infractiune de omor simplu in concurs cu o tentativa la omor deosebit de grav. De

multe ori si in practica judiciara retinem asemenea solutie.

•

Mai exista o solutie cum ca in asemenea situatie ar trebui sa retinem o singura infractiune de

omor deosebit de grav

•

RIL : ICCJ a venit cu o solutie ce nu se baza pe nici una din cele 2 opinii. A retinut ca in cazul in

care au decedat una sau mai multe persoane asupra carora s-a manifestat actiuni cu scopul de

a ucide , fapta nu va fi omor deosebit de grav , ci doar o singura infractiune de omor , omor

calificat, sau omor deosebi de grav cu exceptia lit. b) precum si tentativa la o asemenea

infractiune, deorece in asemenea caz unitatea infractionala legala nu poate subzista.

Consumarea omorului deosebit de grav, în cazul acestui element circumstanţial, are loc înmomentul în care s-a produs, ca urmare a aceleiaşi acţiuni infracţionale, moartea a două saumai multor persoane.

•

Când pentru uciderea acestora s-a folosit un mijloc care pune în pericol viaţa mai multorpersoane, încadrarea juridică a faptei nu se poate face numai în dispoziţiile art. 175 lit. e) Codpenal, ci fapta trebuie încadrată şi în art. 176 lit. b) Cod penal, fiindcă mijlocul folosit nu a pusnumai în pericol, dar a şi provocat moartea mai multor persoane

•

Comiterea de o persoana dupa comiterea altui omor a indreptatit legiuitorul sa retina aceastacircumstanta. Diferenta fata de lit. b) este ca de aceasta data omorul se savarseste intr-o

imprejurare deosebita.

•

RIL : pe langa aceasta conditie trebuie indeplinite alternativ una din urmatoarele conditii: 1.

Fie exista o condamnare definitiva pentru prima fapta, 2. Fie omorurile comise in imprejurari

diferite sa fie judecate impreuna.

Există acest element circumstanţial atunci când omorul este săvârşit de o persoană care a maisăvârşit un omor, infracţiune consumată, indiferent dacă pentru omorul anterior făptuitorulfusese condamnat definitiv sau dacă executase ori nu pedeapsa.

•

Există însă şi opinia contrară, potrivit căreia omorul anterior poate să fie săvârşit şi în formatentativei

•

Nu interesează dacă pentru omorul anterior beneficiase de vreo cauză de atenuare apedepsei, cum ar fi depăşirea limitelor legitimei apărări sau ale stării de necesitate, provocareaetc.. O asemenea împrejurare ar putea fi avută în vedere, eventual la individualizareapedepsei.

•

Nu are importanţă durata scursă de la omorul anterior, nici dacă a intervenit vreo cauză care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării (amnistia, reabilitarea).

•

Exemplu: Daca astazi am incercat sa ucid victima si reusesc o tentativa, sunt condamnat,

ies si ma duc si ucid victima atunci ne incadram.

○

S-a pus problema daca atrage retinerea acestui element circumstantial si in cazul savarsirii

unei tentative. Raspuns : aplicand dispozitiile art. 174 putem retine dispozitiile unui omor

deosebit de grav. Aceasta solutie este valabila si daca subiect pasiv al tentativei este aceasivictima dar exista o rezolutie infractionala distincta sau o alta perosoana.

•

S-a mai pus problema daca in cazul retinerii omorului deosebit de grav mai aplic dispozitiile de•

Omor comis de o persoana care a mai comis un omor3.

Cons ecte Pa e 40


41/105

la recidiva sau concurs? Situatia : omor pe unul intru la inchisoare si inainte sa fiu condamnat

il omor pe colegul de camera? Da voi aplica concursul, desi nu pot aplica fara o hotarare de

condamnare. Dar sa fiu recidivist dupa ce am primit condamnare? Da retin si textul de la

recidiva si voi da relevanta tratamentului juridic textului de la art. 38 C. p.

S-a mai pus problema : daca trece ceva timp si omorurile sunt la distante considerabile una

de cealalata. Vom retine art.174 + art. 176 lit. c) – doua omoruri, al doilea deosebit de grav.•

Exemplu: Pruncuciderea, vatamari cauzatoare de moarte, talharia urmata de moarteavictimei etc.

○

Nu retin agravanta de la lit. c) cand fapta a fost o infractiune alta decat infractiunea de

omor.

Acest element circumstantial are caracter personal si nu se poate resfrange asupra celorlalti

participanti.

•

corespunde acest element circumstantial celui de la art. 175 lit. h) dar scopul savarsirii

omorului nu mai e acela de a comite sau ascunde comiterea unei infractiuni oarecare ci

ascunderea unei talharii sau piraterii.

•

Omorul savarsit in scopul savarsirii unei talharii sau piraterii – aici infractiunea de omor esteinfractiunea mijloc, iar talharia infractiunea scop.

•

Putem vorbi si de un obiect jurdic adiacent constand in relatiile patrimoniale.•Omorul comis pentru a ascunde savarsirea unei piraterii sau a unei talharii; prin interemediul

acestei modalitati sunt protejate in mod adiacent relatiile privind infaptuirea justitiei.

•

In ambele situatii trebuie sa existe un scop, insa pentru retinerea elementului circumstantial

nu intereseaza daca acest scop a fost atins sau nu.

•

De asemenea nu conteaza daca talharia este comisa de aceeasi persoana care a comis omorul

sau asupra aceleiasi persoane asupra careia s-a savarsit omorul.

•

Daca scopul a fost atins si s-a savarsit pe langa omor si o talharie sau piraterie se va retine un

concurs de infractiuni format din infractiunea de omor deosebit de grav si o infractiune de

talharie/piraterie, in situatia in care bineinteles si omorul si talharia au avut acelasi autor.

•

Daca nu au avut acelasi autor vom retine doar infractiunea de omor deosebit de grav.•

Fata de omorul din interes material (art. 175 lit. b)) unde se intra ulterior in posesie si

aparent pe cai legale a foloaselor materiale. La omor deosebit de grav- intentia este de a

procura un avantaj material, iar violentele exercitate cu intentia de a produce moartea

victimei.

a.

Fata de talharia urmata de moartea victimei – exercitarea violentelor sunt cu intentiedar nu cu intentia de a ucide. Ca atare loviturile nu trebuie sa fie apte de a conduce la

decesul victimei cu toate acestea sa se produca moartea victimei dar acest rezultat –accidental si cu privire la el sa se poata retine decat culpa (praeterintentia).

b.

Distinctii:•

Omorul comis pentru a savarsi sau pentru ascunderea savarsirea unei talhari sau piraterii:4.

Subiectul pasiv este circumstantiat – femeia insarcinata.•Starea de graviditate exista de la conceptie pana cand femeia nasta.•Pentru retinera acestui element circumstantial este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut

starea de graviditate.

•

Nu se va retine agravanta in cazul erorii asupra persoanei sau in cazul actiunii deviate .

Ratiunea este aceeasi ca la omor asupra sotului sau a unei rude apropriate.

•

Distinctie: nu trebuie confundata aceasta infractiune cu altele asemanatoare care a avut ca

urmare moartea victimei - infractiunea de provocare ilegala a avortului cand fapta a avut ca

urmare moartea femeii insarcinate - care este o infractiune praeterintentionata.

•

Legiuitorul a considerat ca omorul comis asupra unei gravide este o fapta mai grava intrucat

desi nu exista o pluralitate de victime exista totusi o dubla atingere adusa vietii.

•

Pe de alta parte se considera ca femeia insarcinata este mai vulnerabila, mai expusa intr-o

asemenea situatie.

•

Omor asupra unei femei gravide5.

Omorul comis asupra unui magistrat , politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in6.

Cons ecte Pa e 41


42/105

este un element circumstantial relativ nou introdus.•Specific acestui element circumstantial este subiectul pasiv calificat.•Fapta trebuie sa fie comisa in timpul serviciului sau in legatura cu indeplinirea atributiilor de

serviciu.

•

Are si acesta un corespondent in elementele circumstantiale ale omorului calificat (art. 175

lit.e)), aceasta jucand rolul unei norme generale.

•

In stiuatia in care victima decedeaza nu se retine in concurs si infractiunea de ultraj , intrucat

aceasta este absorbita in acest element circumstantial (caracter complex)

•

Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată înMonitorul Oficial nr. 826 din 13 septembrie 2005, magistratura este activitatea judiciarădesfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărăriiintereselor generale ale societăţii, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

•

Cu toate acestea, termenul „magistrat” nu mai este folosit în înţelesul lui anterior (depersoană care realizează magistratura), adică judecătorii şi procurorii, ci desemnează numai

judecătorii, în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

•

Din acest motiv procurorii nu mai pot avea calitatea de subiect pasiv al infracţiunii de omordeosebit de grav în această variantă, ceea ce reprezintă o necorelare legislativă, dacă avem învedere şi textul nou introdusei litere (g) de la art. 176 C.p.(prof.Cioclei spune ca sunt si

procurorii)

•

legatura cu indeplinirea datoririlor de serviciu sau publice ale acestora

Introdusa si mai recent prin Legea 278/2006•Subiectul calificat devine subiect activ.•Acest element circumstanţial, introdus în textul art. 176 Cod penal prin Legea nr. 278/2006,are în vedere pericolul social considerat sporit pe care îl prezintă omorul săvârşit chiar de cătreo persoană care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, abuzând sauprofitând, datorită acestui serviciu, de autoritatea de care dispune pentru a comite un omor,

având posibilitatea de a ascunde fapta şi de a se sutrage mai uşor de la răspunderea penală.

•

Aceasta face ca obiectul omorului astfel săvârşit să fie şi în acest caz dublu: viaţa persoanei şiautoritatea de stat, cu relaţiile sociale de serviciu pe care le condiţionează.

•

În fapt, s-a dorit o incriminare „ î n oglindă”, având în vedere protejarea specială acordatăvictimelor la litera (f) a art. 176 C.p., considerându-se că astfel sunt preîntâmpinate abuzurilecomise chiar de cei chemaţi să aplice legea.

•

Pentru existenţa elementului circumstanţial pe care îl analizăm este necesar să se stabilească, în primul rând, calitatea subiectului activ al omorului, aceea de judecător, procuror, poliţist, jandarm sau militar, potrivit criteriilor arătate la litera f).

•

Omorul comis de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar in timpul sau in

legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice alea acestora:

7.

Infracţiunea de omor deosebit de grav se poate realiza în modalităţi diferite, în raport cuelementele circumstanţiale la care a recurs făptuitorul, putându-se reţine unul sau mai multedintre acestea.

•

Pluralitatea elementelor circumstanţiale nu constituie un concurs, ci o infracţiune unică, însăde această împrejurare trebuie să se ţină seamă la individualizarea pedepsei în limitelespeciale prevăzute de lege.

•

Tentativa, care, potrivit dispoziţiei din alin. (2) al art. 176 Cod penal, se pedepseşte, se poaterealiza şi ea în modalităţi diferite în raport cu cele 7 elemente circumstanţiale.

•


Detentiune pe viata•

Inchisoarea de la 15 ani la 25 ani + interzicerea unor drepturi cea mai grava pedeapsa dinlegea penala romana

•

Sanctiuni

Urmarirea penala se efectueaza din oficiu•

Aspecte procesuale

Cons ecte Pa e 42


43/105

Competenta in prima instanta apartine tribunalului•Art. 117 alin. (1) Cod Procedura: "efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul

infractiunii de omor deosebit de grav"

•

Cons ecte Pa e 43


44/105


Art. 177 Cod Penal

Pruncuciderea

Uciderea copi lu lu i nou-n ăscut, săvârşită imediat după naştere de către mama aflată într -o

stare de tulburare pricinuită de naştere, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Uciderea propriului copil de catre mama aflata intr-o anumita stare inainte de nastere. Acest aspecta fost tratat in mod diferit fata de omorul clasic, uneori mai sever, uneori mai usor.

In codul penal din 1864, era un omor calificat, iar in codul penal de la 1936 uciderea copilului decatre mama, era vorba numai de copilul natural. Codul penal din 1968 a fixat anumite conditii.

Art. 177 vorbeste despre uciderea copilului nou nascut savarsita imediat dupa nastere de catremama aflata intr-o stare pricinuita de nastere.

•Norma de incriminare

este viata copilului nou-nascut (sfera mai restransa decat omor).•In cazulpruncuciderii este protejata aceasta viata, inclusiv fata de actiunile mamei copilului(obiect juridic special)

•

Obiectul juridic

este corpul copilului nou-nascut•Obiectul material

circumstanţiat, fiind reprezentat de mama copilului nou - născut. Nu contează dacămama este căsătorită sau nu, dacă raporturile sexuale în urma cărora copilul a fostconceput au avut loc în cadrul căsătoriei, sau au avut un caracter extraconjugal, nu esterelevant pentru existenţa infracţiunii dacă respectivele raporturi sexuale au fostconsimţite de viitoarea mamă, sau aceasta a fost constrânsă, altfel spus dacă mama arămas însărcinată în urma unui viol.

○

Pruncuciderea este aşadar „o infracţiune cu autor unic propriu sau calificat”○Circumstanţele în care se află subiectul activ, respectiv mamă a copilului, pe de o parte,şi aflată într-o stare

○

de tulburare pricinuită de naştere, pe de altă , nu se răsfrâng asupra participanţilor.

Persoanele într-un fel sau altul participă la comiterea faptei (o determină sau oajută pe mama copilului la comiterea faptei) vor răspunde pentru infracţiunea

Documents

Fise Drept Penal Special I