Fizica Constructiilor Curs- UAUIM

1

RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE – 1.1 FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) domeniu audibil: 20 – 20 000 Hz

ordinul de marime al 0.02 m. – 20 m. SPECTRUL UNDELOR SONORE sunet muzical, zgomot sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB intensitate, nivel de putere, nivel sonor dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare) PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR variaza in raport cu frecventa nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara:

- ponderand diferitele frecvente: dB(A) - comparand cu curbe etalon: Cz

ACUSTICA IN SPATIU – 1.2 REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA .suprafete concave: concentrare, focalizare suprafete convexe: difuzie DIFRACTIA reflexia si “umbra” sonora sunt partiale goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore” obstacole mici – traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE – IZOLARE – 1.3 CAILE DE STRABATERE (TRANSMISIE) A SUNETULUI PRIN OBSTACOLE A. - prin porozitati si goluri B. – prin vibratii de ansamblu DIFERENTA ABSORBTIE – IZOLARE porozitatea: -favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului -este combatuta in alcatuirile izolante (etansare)

vibratiile de ansamblu: -sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane vibrante) -se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea masei - kg/mp) -absorbtia = relatia spatiu – suprafata – spatiu (coeficient de absorbtie:

raport energie absorbita/energie incidenta, = 0…1) -izolarea = relatia spatiu – compartimentare –spatiu alaturat (indice de atenuare sau izolare exprimat in mai multe variante in dB) PRINCIPIILE ALCATUIRILOR FONOABSORBANTE - 1.4 SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU SUPRAFATA SUPORT absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT (asezate ca membrane vibrante) absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase MEMBRANE VIBRANTE absorbtie mai buna la frecvente joase MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE POROASE LA INTERIOR absorbtie imbunatatita in special la frecvente joase REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI absorbtie foarte specializata in finctie de caracteristicile geometrice ABSORBTIE COMBINATA alcatuiri rezonant absorbante (rezonatori cu materiale poroase) REVERBERATIE – 1.5 efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor succesive pe suprafetele perimetrale ale spatiului (obsnuit 30 – 40 de reflexii) DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T” durata in secunde pana la scaderea sunetului reverberat cu 60 dB FACTORII CARE INFLUENTEAZA REVERBERATIA

2

- T este direct proportionala cu volumul incaperii (mc)

- T este invers proportionala cu absorbtia totala a suprafetelor perimetrale

DE RETINUT DUBLUL EFECT AL REVERBERATIEI: 1.intarirea sunetului (marirea nivelului sonor) prin suprapunere peste sunetul (zgomotul) initial (utila in auditie, de micsorat in protectia acustica) 2.persistenta dupa incetarea sunetului initial (utila in auditie, indiferenta in protectia acustica) IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI MASIVE – 1.6 IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA materialele poroase nu sunt izolante PERETI SIMPLI - izolarea depinde de masa de suprafata

exprimata in kg./mp. - izolarea (in dB) creste proportional cu

logaritmul masei (aproximativ cu 6 dB la fiecare dublare a masei) PERETI DUBLI - deasemenea masa (preferabil grosimi sau

materiale diferite) - distantare pe cat posibil mai mare - intotdeauna utila insonorizarea spatiului

interior cu material poros CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI - datorite transmisiei vibratiilor catre si dinspre

peretii si planseele alaturate, micsoreaza izolarea efectiva in medie cu 5 dB fata de determinarile facute in laborator.

- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemari sau separari prin intermediul unor straturi elastice

IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI COMBINATE SI USOARE – 1.7 principale caracteristici de urmarit in cazul alcatuirilor usoare:. PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA

apoi in plus: MASA deci greutatea joaca in continuare un rol important MULTIPLICAREA numarului de straturi (dublare, triplare) ALTERNARE (placi grele (etanse) – straturi de aer – materiale poroase) SEPARARE , DESOLIDARIZARE intre placile grele, si fata de peretii grei cat mai putine punti solide (interpunere de straturi elastice la montaj) PARTICULARIZARE PENTRU USI, FERESTRE USI -intai de toate tot etansarea (garnituri de etansare, multiplicare praguri) -ingreunare (foi de usa masive) -dublare, sasuri tampon FERESTRE -etansare (preferabile ferestrele fixe) -dublare, triplare (atentie “termopanul” izoleaza cat un geam simplu de aceeasi greutate) -ingrosare sticla (grosimi diferite) SUNET TRANSMIS PRIN STRUCTURA – 1.8 o parte din sunetul aerian se transmite prin structura peretilor si planseelor adiacente, dar mult mai puternic este zomotul care se produce in contact cu structura (partile materiale) cladirii. PRINCIPII GENERALE: 1. actiune la sursa (cea mai eficienta) 2. interpunere de straturi elastice. 3. intrerupere totala a structurii materiale (greu

de realizat) ZGOMOT DE IMPACT -pardoseli moi, elastice (mocheta) -covoare PVC pe substrat elastic -dale flotante grele sau usoare (atentie: nici un contact solid intre dala si pereti sau planseu)

3

Izolarea zgomotului de impact in cazul planseelor usoare (lemn sau metal) depinde integral de sistemul constructiv de ansamblu. INSTALATII SI ECHIPAMENTE -izolare la sursa -sisteme elastice catre fundatiile echipamentelor, -mansoane elastice la plecarea conductelor. prinderi elastice si etansare la traversarea peretilor atentie la dozele electrice ingropate din peretii usori (nu sunt surse de zgomot dar necesita goluri in placile de gips carton) PROTECTIE ACUSTICA, PRINCIPII – 1.9 PROTECTIE ACUSTICA: ANSAMBLUL DE MASURI LUATE IN SCOPUL REALIZARII UNOR SPATII CU UN CLIMAT SONOR CONFORTABIL ADICA LINISTIT in conformitate cu documentele europene (si in curand cu normativul specific), cerinta de protectie la zgomot cuprinde urmatoarele conditii tehnice:

DEFINIREA CONDIŢIILOR TEHNICE

SPECIFICE PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA

ZGOMOTULUI

A. ZGOMOT ÎN CLĂDIRI ŞI ÎN ALTE CONSTRUCŢII

1. . Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii Se caracterizează prin izolarea realizată între un spaţiu închis şi zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influenţat şi de reverberaţia din acest spaţiu.

2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit

dintr-un alt spaţiu închis

Se caracterizează prin izolarea realizată între două spaţii închise adiacente, influenţată şi de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Reverberaţia din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei nivelul de zgomot din acest spaţiu.

Poate fi exprimată prin termenul de „izolare acustică normalizată, Dn”.

3. Protecţia împotriva zgomotului de impact

Este caracterizată de nivelul de zgomot produs de şocuri sau lovituri pe elementele materiale ale clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este deasemenea influenţată de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, Ln” 4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de reverberaţia din această încăpere. 4. Protecţia împotriva zgomotului reverberat

excesiv şi zgomotului produs în spaţiul respectiv

Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie, pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune acustică a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de caracteristicile geometrice ale spaţiului şi pe de altă parte de coeficienţii de absorbţie acustică ai suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări interioare. Gradul de protecţie este caracterizat de durata de reverberaţie T a spaţiului, sau de aria de absorbţie echivalentă. B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR 5. Protecţia mediului înconjurător faţă de

zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea.

Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii (clădiri, locuri de recreere, complexe industriale sau construcţii inginereşti etc.). Este caracterizată în general de nivelul de zgomot măsurat la locul de recepţie. El se exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune acustică ponderat A, sau adaptat în funcţie de caracteristicile zgomotului. ELEMENTE ESENTIALE SI ETAPE IN PROTECTIA ACUSTICA ETAPE DE ACTIUNE

4

actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa de zgomot (insonorizare) actiune pe parcurs (controlul cailor de transmisie a zgomotului) actiune in spatiile protejate (insonorizare)

IN FAZA DE TEMA: - determinarea incaperilor protejate (nivel sonor maxim acceptabil) si a surselor de zgomot (nivel de zgomot) STUDIU DE FEZABILITATE realizarea unor masuri “generale”: - indepartare, grupare surse de zgomot si spatii protejate, - interpunerea de spatii tampon PROIECT TEHNIC - determinarea spatiilor in care este necesara

sau recomandabila insonorizarea - stabilirea indicilor de izolare necesari pentru compartimentarile ce separa diversele spatii (de notat ca de exemplu apartamentele sau camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii protejate si surse de zgomot)

pereti: verificare la zgomot aerian (problema dificila sunt usile) plansee: verificare la zgomot aerian si zgomot de impact.

PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE

alegerea si detalierea solutiilor de compartimentari corespunzatoare, alegerea si detalierea suprafetelor fonoabsorbante pentru insonorizare

STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU SALI DE AUDITIE Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea efectiva de arhitectura. Se iau in considerare a parametrii esentiali pentru sali mici si medii IN FAZA DE PARTIU

determinarea volumului -4,5 – 5.5 mc/spect., (muzica 6-8 mc/spect) forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate forma in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate inaltime mica pentru micsorare volum si reflexii rapide din tavan evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari) prin difuzie sau absorbtie

ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele in zona sursei sonore) evitare focalizari (curburi cu raza apropiata de dimensiunile salii)

DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT TEHNIC) In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca reflexiile (atat in plan cat si in sectiune) sa acopere intreaga suprafata ocupata de public In plan

peretii din zona din jurul sursei cu deschidere spre sala in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri “convergente” in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt foarte importante

Tavanul cea mai utila zona este in prima treime a salii: o “copertina” convexa poate sa furnizeze reflexii pentru intreaga zona ocupata de public. eventual utile panouri suspendate

STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE

in functie de volum si de functiunea salii, alegerea duratei optime de reverberatie, care trebuie obtinuta la toate frecventele in cazul salilor polivalente se alege reverberatia cea mai mica si se va recurge la sonorizare. se calculeaza toate suprafetele perimetrale, numarul si tipul de scaune (auditori), intr-o prima propunere de exemplu 75% ocupare pentru optimizare se poate recurge la (template) tabelul xls cu baza de date aferenta (simplificata prin pastrarea a trei frecvente din 6) optimizare: se modifica sau se adauga suprafete sau tipuri de finisaje Un rezultat +/- 20% este acceptabil

POZITIONAREA FINISAJELOR – TRATAMENTE ACUSTICE In paralel cu studiul de arhitectura interioara

: in zona sursei (scena) suprafete cat mai reflectante in spatele salii (in special fundul salii), eventual si la partea superioara a peretilor si laterala a tavanului, suprafetele fonoabsorbante.

1

RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE – 1.1

FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) domeniu audibil: 20 – 20 000 Hz

ordinul de marime al 0.02 m. – 20 m.

SPECTRUL UNDELOR SONORE sunet muzical, zgomot

sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte

SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB intensitate, nivel de putere, nivel sonor

dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare)

PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR variaza in raport cu frecventa

nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara: - ponderand diferitele frecvente: dB(A)

- comparand cu curbe etalon: Cz

2

ACUSTICA IN SPATIU – 1.2

REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA .suprafete concave: concentrare, focalizare

suprafete convexe: difuzie

DIFRACTIA reflexia si “umbra” sonora sunt partiale

goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore” obstacole mici – traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet

3

RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE – IZOLARE – 1.3

CAILE DE STRABATERE (TRANSMISIE) A SUNETULUI PRIN OBSTACOLE

A. - prin porozitati si goluri

B. – prin vibratii de ansamblu

DIFERENTA ABSORBTIE – IZOLARE

porozitatea: -favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului

-este combatuta in alcatuirile izolante (etansare)

vibratiile de ansamblu: -sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane vibrante)

-se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea masei - kg/mp)

-absorbtia = relatia spatiu – suprafata – spatiu (coeficient de absorbtie:

raport energie absorbita/energie incidenta, = 0…1)

-izolarea = relatia spatiu – compartimentare –spatiu alaturat (indice de atenuare sau izolare exprimat in mai multe variante in dB)

4

PRINCIPIILE ALCATUIRILOR FONOABSORBANTE - 1.4

SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU SUPRAFATA SUPORT absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte

PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT (asezate ca membrane vibrante)

absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase

MEMBRANE VIBRANTE absorbtie mai buna la frecvente joase

MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE POROASE LA INTERIOR

absorbtie imbunatatita in special la frecvente joase

REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI absorbtie foarte specializata in finctie de caracteristicile geometrice

ABSORBTIE COMBINATA

alcatuiri rezonant absorbante (rezonatori cu materiale poroase)

5

REVERBERATIE – 1.5

efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor succesive pe suprafetele perimetrale ale spatiului (obsnuit 30 – 40 de reflexii)

DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T” durata in secunde pana la scaderea sunetului reverberat cu 60 dB

FACTORII CARE INFLUENTEAZA REVERBERATIA - T este direct proportionala cu volumul incaperii (mc)

- T este invers proportionala cu absorbtia totala a suprafetelor perimetrale

DE RETINUT DUBLUL EFECT AL REVERBERATIEI:

1.intarirea sunetului (marirea nivelului sonor) prin suprapunere peste sunetul (zgomotul) initial

(utila in auditie, de micsorat in protectia acustica)

2.persistenta dupa incetarea sunetului initial (utila in auditie, indiferenta in protectia acustica)

6

IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI MASIVE – 1.6

IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA materialele poroase nu sunt izolante

PERETI SIMPLI - izolarea depinde de masa de suprafata exprimata in kg./mp.

- izolarea (in dB) creste proportional cu logaritmul masei (aproximativ cu

6 dB la fiecare dublare a masei)

PERETI DUBLI - deasemenea masa (preferabil grosimi sau materiale diferite)

- distantare pe cat posibil mai mare - intotdeauna utila insonorizarea spatiului interior cu material poros

CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI - datorite transmisiei vibratiilor catre si dinspre peretii si planseele

alaturate, micsoreaza izolarea efectiva in medie cu 5 dB fata de determinarile facute in laborator.

- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemari sau separari prin intermediul unor straturi elastice

7

IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI COMBINATE SI USOARE – 1.7

principale caracteristici de urmarit in cazul alcatuirilor usoare:.

PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA

apoi in plus:

MASA deci greutatea joaca in continuare un rol important

MULTIPLICAREA numarului de straturi (dublare, triplare)

ALTERNARE (placi grele (etanse) – straturi de aer – materiale poroase)

SEPARARE , DESOLIDARIZARE intre placile grele, si fata de peretii grei

cat mai putine punti solide (interpunere de straturi elastice la montaj)

PARTICULARIZARE PENTRU USI, FERESTRE

USI -intai de toate tot etansarea (garnituri de etansare, multiplicare praguri)

-ingreunare (foi de usa masive) -dublare, sasuri tampon

FERESTRE -etansare (preferabile ferestrele fixe)

-dublare, triplare (atentie “termopanul” izoleaza cat un geam simplu de aceeasi greutate)

-ingrosare sticla (grosimi diferite)

8

SUNET TRANSMIS PRIN STRUCTURA – 1.8 o parte din sunetul aerian se transmite prin structura peretilor si

planseelor adiacente, dar mult mai puternic este zomotul care se produce in contact cu structura (partile materiale) cladirii.

PRINCIPII GENERALE:

1. actiune la sursa (cea mai eficienta) 2. interpunere de straturi elastice.

3. intrerupere totala a structurii materiale (greu de realizat)

ZGOMOT DE IMPACT -pardoseli moi, elastice (mocheta) -covoare PVC pe substrat elastic

-dale flotante grele sau usoare (atentie: nici un contact solid intre dala si pereti sau planseu)

Izolarea zgomotului de impact in cazul planseelor usoare (lemn sau

metal) depinde integral de sistemul constructiv de ansamblu.

INSTALATII SI ECHIPAMENTE

-izolare la sursa -sisteme elastice catre fundatiile echipamentelor,

-mansoane elastice la plecarea conductelor.

prinderi elastice si etansare la traversarea peretilor

atentie la dozele electrice ingropate din peretii usori (nu sunt surse de zgomot dar necesita goluri in placile de gips carton)

9

PROTECTIE ACUSTICA, PRINCIPII – 1.9

PROTECTIE ACUSTICA: ANSAMBLUL DE MASURI LUATE IN SCOPUL REALIZARII UNOR SPATII CU UN CLIMAT SONOR

CONFORTABIL ADICA LINISTIT

in conformitate cu documentele europene (si in curand cu normativul specific), cerinta de protectie la zgomot

cuprinde urmatoarele conditii tehnice:

DEFINIREA CONDIŢIILOR TEHNICE SPECIFICE PROTECŢIEI

ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

A. ZGOMOT ÎN CLĂDIRI ŞI ÎN ALTE CONSTRUCŢII

1. . Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii Se caracterizează prin izolarea realizată între un spaţiu închis şi zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influenţat şi de reverberaţia din acest spaţiu.

2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaţiu

închis

Se caracterizează prin izolarea realizată între două spaţii închise adiacente, influenţată şi de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Reverberaţia din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei nivelul de zgomot din acest spaţiu. Poate fi exprimată prin termenul de „izolare acustică normalizată, Dn”.

3. Protecţia împotriva zgomotului de impact

Este caracterizată de nivelul de zgomot produs de şocuri sau lovituri pe elementele materiale ale clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este deasemenea influenţată de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, Ln” 4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de reverberaţia din această încăpere.

10

4. Protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv şi zgomotului produs în spaţiul respectiv

Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie, pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune acustică a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de caracteristicile geometrice ale spaţiului şi pe de altă parte de coeficienţii de absorbţie acustică ai suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări interioare. Gradul de protecţie este caracterizat de durata de reverberaţie T a spaţiului, sau de aria de absorbţie echivalentă. B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR 5. Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de

surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea.

Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii (clădiri, locuri de recreere, complexe industriale sau construcţii inginereşti etc.). Este caracterizată în general de nivelul de zgomot măsurat la locul de recepţie. El se exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune acustică ponderat A, sau adaptat în funcţie de caracteristicile zgomotului.

11

ELEMENTE ESENTIALE SI ETAPE IN PROTECTIA ACUSTICA

ETAPE DE ACTIUNE

actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa de zgomot (insonorizare)

actiune pe parcurs (controlul cailor de transmisie a zgomotului)

actiune in spatiile protejate (insonorizare)

IN FAZA DE TEMA: - determinarea incaperilor protejate (nivel sonor maxim acceptabil)

si a surselor de zgomot (nivel de zgomot)

STUDIU DE FEZABILITATE realizarea unor masuri “generale”:

- indepartare, grupare surse de zgomot si spatii protejate, - interpunerea de spatii tampon

PROIECT TEHNIC

- determinarea spatiilor in care este necesara sau recomandabila insonorizarea

- stabilirea indicilor de izolare necesari pentru compartimentarile ce separa diversele spatii (de notat ca de exemplu apartamentele sau

camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii protejate si surse de zgomot)

pereti: verificare la zgomot aerian (problema dificila sunt usile)

plansee: verificare la zgomot aerian si zgomot de impact.

PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE

alegerea si detalierea solutiilor de compartimentari corespunzatoare,

alegerea si detalierea suprafetelor fonoabsorbante pentru insonorizare

12

STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU SALI DE AUDITIE Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea efectiva de arhitectura.

Se iau in considerare a parametrii esentiali pentru sali mici si medii

IN FAZA DE PARTIU

determinarea volumului -4,5 – 5.5 mc/spect., (muzica 6-8 mc/spect)

forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate

forma in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate

inaltime mica pentru micsorare volum si reflexii rapide din tavan

evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari) prin difuzie sau absorbtie

ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele in zona sursei sonore)

evitare focalizari (curburi cu raza apropiata de dimensiunile salii)

DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT TEHNIC) In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca reflexiile (atat in plan

cat si in sectiune) sa acopere intreaga suprafata ocupata de public In plan

peretii din zona din jurul sursei cu deschidere spre sala

in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri “convergente”

in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt foarte importante Tavanul

cea mai utila zona este in prima treime a salii: o “copertina” convexa poate sa furnizeze reflexii pentru intreaga zona ocupata de public.

eventual utile panouri suspendate

STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE

in functie de volum si de functiunea salii, alegerea duratei optime de reverberatie, care trebuie obtinuta la toate frecventele

in cazul salilor polivalente se alege reverberatia cea mai mica si se va recurge la sonorizare.

se calculeaza toate suprafetele perimetrale, numarul si tipul de scaune (auditori), intr-o prima propunere de exemplu 75% ocupare

pentru optimizare se poate recurge la (template) tabelul xls cu baza de date aferenta (simplificata prin pastrarea a trei frecvente din 6)

optimizare: se modifica sau se adauga suprafete sau tipuri de finisaje

Un rezultat +/- 20% este acceptabil

POZITIONAREA FINISAJELOR – TRATAMENTE ACUSTICE In paralel cu studiul de arhitectura interioara

: in zona sursei (scena) suprafete cat mai reflectante

in spatele salii (in special fundul salii), eventual si la partea superioara a peretilor si laterala a tavanului, suprafetele fonoabsorbante.

DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR ACUSTICA

Tabel 1 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare

Nr. crt.

Unitate funcţională Leq [dB(A)]

1a Funcţiuni curente – încăperi de locuit, apartamente, dormitoare – birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci – birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare – birouri de lucru cu publicul

35 35 40 45

1b Spaţii pentru audiţie: – amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole – săli de clasă

30 35

1c Alte spaţii: – cabinete medicale şi de consultaţii – săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese – foyere, holuri – centrale telefonice, birouri de dactilografiere

35 50 55 55

2 Spitale, policlinici, dispensare – saloane (rezerve) 1-2 paturi – saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă – săli de operaţie şi anexe ale acestora

30 35 35

3 Biblioteci – cabinete individuale de lucru – încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii

30 45

4 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment – sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii – sală de gimnastică (dans); discotecă – sală de jocuri

30 45 50

5 Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie – birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente

producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie – cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie

55 70

6 Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţiile comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit)

Unităţi de desfacere cu amănuntul: – anexe sociale, vestiare, toalete

– spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice Unităţi de alimentaţie publică: – spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii)

Unităţi de prestări servicii: – spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV

etc.)

45 65

50

50

Tabel 2 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale din mediul urban

Nr. crt.

Spaţiul considerat

Nivelul de zgomot în interiorul

zonei dB (A)

Nivelul de zgomot la

limita zonei dB(A)

1 Parcuri 75 50

2 Zone de recreere şi odihnă, zone de tratament medical şi balneo-climatic

50

3 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

70

65

4 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

85

75

5 Incinte industriale 65

6 Stadioane, cinematografe în aer liber

90

7 Parcaje auto 90

90

8 Aeroporturi 90

Tabel 3 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în apropierea clădirilor protejate

Nr. crt.

Clădire protejată

Nivelul de zgomot în apropierea clădirii dB (A)

1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi

55

2 Spitale, policlinici, dispensare 45

3 Şcoli 55

4 Grădiniţe de copii, creşe 50

5 Clădiri de birouri 65

ACUSTICA DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR

Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee

- laboratoare de audiologie, cercetări acustice

- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole

- saloane, rezerve cu 1-2 paturi

- cabinete individuale de studiu în biblioteci

55 65

30

35

40

45

50

90

85

80

75

70

61

56

spaţii inter-

media-re

51

35

(reco-man-dat)

41

46

36

- încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, cămine etc.

- birouri cu concentrare mare a atenţiei - săli de clasă, săli de studii, săli de

lectură în biblioteci - cabinete medicale şi de consultaţii - saloane cu 3 sau mai multe paturi,

saloane de terapie intensivă - săli de operaţie şi anexe ale acestora

- birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare

- birouri de lucru cu publicul - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala

cataloagelor, expoziţii - în biblioteci - săli de gimnastică (dans), discoteci - anexe sociale, vestiare, toalete

Nivel protejat

Lp R’w minim

Nivel zgomot

Lz

- săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese

- săli de jocuri - unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru

cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, cizmării, reparaţii etc.)

- foyere, holuri - centrale telefonice, birouri de

dactilografiere - birouri tehnice, dispecerat în interiorul

sau imediata apropiere a halelor de producţie


- coridoare, holuri comune, casa scării, uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri etc.

- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot max. 75 dB(A)

- saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie, cabinete medicale

- birouri de administraţie


- cabinete medicale de stomatologie - săli de clasă, săli de conferinţe - birouri de lucru cu publicul, birouri de

dactilografiere, centrale telefonice


- centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor, situate sub apartamente

- garaje - săli de cinematograf, teatru şi similare - săli de festivităţi, muzică, gimnastică

- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)

- săli de sport - depozite, ateliere

- dormitoare în grădiniţe, creşe

- foyere, holuri - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala

cataloagelor, expoziţii – în biblioteci

Funcţiuni (spaţii) protejate Funcţiuni (spaţii) zgomotoase

Valorile maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru planşee:

Nr. crt.

Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile maxime ale

indicelui L’n - dB

Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale

1 Clădiri de locuit – orice încăpere dintr-un încăperi din apartamentele adiacente 62

apartament coridoare, holuri comune, casa scării, alte spaţii similare 58

uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare 62

săli de cinematograf, teatru şi altele similare nu se admit

2 Hoteluri, cămine, case de oaspeţi – camere de locuit încăperi similare 62

coridoare, holuri, casa scării şi spaţii similare 58

uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare, centrale de instalaţii nu se admit

săli de întruniri, conferinţe, cinematografe nu se admit

3 Spitale, policlinici, dispensare – saloane cu 1-2 paturi saloane adiacente 65

coridoare, birouri de administraţie 58

alte spaţii nu se admit

– saloane cu peste 3 paturi şi saloane de terapie intensivă

saloane adiacente 65

cabinete de consultaţii 62

cabinete de stomatologie 62

săli de operaţie şi anexe ale acestora 62


amfiteatre, săli de conferinţe 58


– săli de operaţie şi anexe ale acestora; cabinete de consultaţii




coridoare, birouri de administraţie 58 amfiteatre, săli de conferinţe 58


4 Şcoli – săli de clasă, cancelarii săli de clasă adiacente 65

săli de festivităţi 58 săli de sport nu se admit

– săli de muzică săli de muzică 58

săli de sport nu se admit

– biblioteci săli de clasă adiacente 58

săli de muzică, spaţii de circulaţie 58


5 Grădiniţe de copii, creşe – dormitoare dormitoare adiacente 65

săli de clasă 58

birouri de administraţie, cabinete medicale 62

– săli de clasă, birouri de administraţie

săli de clasă 62

6 Clădiri de birouri – birouri cu activitate încăperi similare, birouri de lucru cu publicul 65

intelectuală coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 62

centrale telefonice, birouri de dactilografiere nu se admit

– birouri de lucru cu publicul

încăperi similare 68

coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 65

centrale telefonice, birouri de dactilografiere 65

7 Biblioteci – săli de lectură săli de lectură similare 68

cabinete individuale 68

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expo 68

sala de conferinţe 58

birouri 62

Nr. crt.




foyere 62

depozite spaţii inter-mediare

– cabinete individuale de lucru

similare 68

săli de lectură 65

încăperi pt. eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 65


birouri 62

foyere 62


– încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii


săli de lectură comune 68


birouri 68

foyere 68

depozite 68

– sala de conferinţe birouri 62 depozite spaţii inter-

mediare

8 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment – sală de spectacole sală de gimnastică,

sală de repetiţii spaţii inter-

mediare

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 62

depozite, ateliere spaţii inter-mediare

– sală de gimnastică sală de spectacole, sală de repetiţii

spaţii inter-mediare

sală de şah 68

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 68 foyere, holuri 68

depozite, ateliere 68

– sală de repetiţii sală de spectacole, sală de gimnastică


sală de şah 68


foyere, holuri 62


– sală de şah sală de spectacole 62

sală de gimnastică 62

sală de repetiţii 62


foyere, holuri 62


– birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

sală de spectacole 68



sală de şah 62

foyere, holuri 68

INDICI DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN Rw, R’w PENTRU PEREŢI ŞI PLANŞEE 1. Pereţi grei, monostrat Rw

1.1. Fâşii bca GBN35, 7,5 cm 32 1.2. Fâşii bca GBN35, 10 cm 34 1.3. Fâşii bca GBN35, 12,5 cm 35

1.4. Blocuri bca GBN35...50, 20cm, tencuit 2+2cm 46 1.5. Blocuri bca GBN35...50, 24cm, tencuit 2+2cm 47

1.6. Placă (perete) b.a. netenc. 10 cm 49 1.7. Placă (perete) b.a. netenc. 11 cm 50 1.8. Placă (perete) b.a. netenc. 12,5 cm 51 1.9. Placă (perete) b.a. netenc. 14 cm 52 1.10. Placă (perete) b.a. netenc. 16 cm 53 1.11. Placă (perete) b.a. netenc. 18 cm 54 1.12. Placă (perete) b.a. netenc. 20,5 cm 55 1.13. Placă (perete) b.a. netenc. 23 cm 56 1.14. Placă (perete) b.a. netenc. 26 cm 57

1.15. Perete b.a. 11cm tenc. 1+1cm 51 1.16. Perete b.a. 14,5cm tenc. 1+1cm 53 1.17. Perete b.a. 19cm tenc. 1+1cm 55

1.18. Cărămidă plină 11,5cm tenc. 2+2cm 49 1.19. Cărămidă plină 24cm tenc. 2+2cm 54 1.20. Cărămidă plină 35,5cm tenc. 2+2cm 57

1.21. Cărămidă eficientă 29cm tenc. 2+2cm 54 1.22. Blocuri ceramice goluri 29cm tenc. 2+2cm 52 2. Pereţi grei multistrat Rw

2.1. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.7cm, aer 6cm, GBN-7,5 51 2.2. Fâşii bca GBN35-10 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-10 52 2.3. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-7,5 52 2.4. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 6cm, GBN-7,5 53

2.5. B.a. 5cm, aer 6cm, b.a. 5cm 52 2.6. B.a. 5cm, aer 10cm, b.a. 5cm 53 2.7. B.a. 7cm, aer 6cm, b.a. 7cm 55 2.8. B.a. 10cm, aer 6cm, azbociment 0,6cm 51

2.9. B. granulit 8cm, aer 6cm, b.granulit 8cm 53 2.10. B. granulit 8cm, aer 10cm, b.granulit 8cm 54

2.11. B.a. 14cm, aer 6cm, cărăm. 6,3cm tenc. 2cm 55 2.12. B.a. 14cm, aer 6cm, v.min.4cm, cărăm. 6,3cm tenc. 2cm 57

2.13. Cărămidă 11,5cm, aer 5cm, cărămidă 11,5cm, tenc.2+2 53 2.14. Cărămidă 24cm, aer 5cm, cărămidă 11,5cm 61 2.15. Cărămidă 24cm, aer 11cm, cărămidă 24cm 62 2.16. Cărămidă 35,5cm, aer 8cm, cărămidă 11,5cm 66 3. Pereţi uşori Rw R’w

3.1. Plăci gipscarton (1 strat) – 1,25cm 28

3.2. Gipscarton 1,25cm, aer 5cm, gipscarton 1,25cm - total 7,5cm 37

3.3. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 7,5cm 44 3.4. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 10cm 48 3.5. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 12,5cm 50 3.6. Gipscarton 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 1,25cm – total 12,5cm 54

3.7. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 10cm 50

3.8. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 12,5cm 53









3.17. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 4 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 21,5cm 66

3.18. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 5 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 21,5cm – 62

INDICI DE IZOLARE LA ZGOMOT DE IMPACT Ln w PENTRU PLANŞEE, PARDOSELI 1. Planşee Ln w

2.1. Placă b.a. 7 cm 81 2.2. Placă b.a. 8,5 cm 79 2.3. Placă b.a. 10 cm 77 2.4. Placă b.a. 11 cm 76 2.5. Placă b.a. 12,5 cm 75 2.6. Placă b.a. 14 cm 74 2.7. Placă b.a. 16 cm 73

2.8. Planşeu b.a. din fâşii cu goluri, 22 cm 74

2.9. Placă b.a 10 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat 72 2.10. Placă b.a 14 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat 71 2.11. Placă b.a 10 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm) 67 2.12. Placă b.a 14 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm) 64

2. Pardoseli Ln w

2.1. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 16 mm grosime 10 2.2. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 25 mm grosime 14 2.3. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm

cu strat elastic din plută 2,5cm 18 2.4. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm

pe strat carton bitumat 16

2.5. Covoare şi dale PVC fără suport textil cu grosimi de 1...1,5 mm 7 2.6. Covoare PVC cu suport textil ţesut cu grosimi de 2...2,5 mm 9 2.7. Covoare PVC cu substrat fonoizolator din PVC expandat, grosime min. 2,5 mm 16

2.8. Covor fibre poliamidice pe substrat fonoizolator (Polirom) 18 2.9. Mochetă neţesută 20

2.10. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din vată minerală rigidă 10 mm grosime 23

2.11. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din vată minerală rigidă 20 mm grosime 28

2.12. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din polistiren expandat ecruisat 10 mm grosime 22

DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR ACUSTICA

Tabel 1 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare

Nr. crt.

Unitate funcţională Leq [dB(A)]

1a Funcţiuni curente – încăperi de locuit, apartamente, dormitoare – birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci – birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare – birouri de lucru cu publicul

35 35 40 45

1b Spaţii pentru audiţie: – amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole – săli de clasă

30 35

1c Alte spaţii: – cabinete medicale şi de consultaţii – săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese – foyere, holuri – centrale telefonice, birouri de dactilografiere

35 50 55 55

2 Spitale, policlinici, dispensare – saloane (rezerve) 1-2 paturi – saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă – săli de operaţie şi anexe ale acestora

30 35 35

3 Biblioteci – cabinete individuale de lucru – încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii

30 45

4 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment – sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii – sală de gimnastică (dans); discotecă – sală de jocuri

30 45 50

5 Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie – birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente

producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie – cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie

55 70

6 Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţiile comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit)

Unităţi de desfacere cu amănuntul: – anexe sociale, vestiare, toalete

– spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice Unităţi de alimentaţie publică: – spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii)

Unităţi de prestări servicii: – spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV

etc.)

45 65

50

50

Tabel 2 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale din mediul urban

Nr. crt.

Spaţiul considerat

Nivelul de zgomot în interiorul

zonei dB (A)

Nivelul de zgomot la

limita zonei dB(A)

1 Parcuri 75 50

2 Zone de recreere şi odihnă, zone de tratament medical şi balneo-climatic

50

3 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

70

65

4 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

85

75

5 Incinte industriale 65

6 Stadioane, cinematografe în aer liber

90

7 Parcaje auto 90

90

8 Aeroporturi 90

Tabel 3 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în apropierea clădirilor protejate

Nr. crt.

Clădire protejată

Nivelul de zgomot în apropierea clădirii dB (A)

1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi

55

2 Spitale, policlinici, dispensare 45

3 Şcoli 55

4 Grădiniţe de copii, creşe 50

5 Clădiri de birouri 65

ACUSTICA DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR

DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR 3. ACUSTICA

Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee

- laboratoare de audiologie, cercetări acustice

- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole

- saloane, rezerve cu 1-2 paturi

- cabinete individuale de studiu în biblioteci

55 65

30

35

40

45

50

90

85

80

75

70

61

56

spaţii inter-

media-re

51

35

(reco-man-dat)

41

46

36


- birouri cu concentrare mare a atenţiei - săli de clasă, săli de studii, săli de

lectură în biblioteci - cabinete medicale şi de consultaţii - saloane cu 3 sau mai multe paturi,

saloane de terapie intensivă - săli de operaţie şi anexe ale acestora

- birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare

- birouri de lucru cu publicul - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala

cataloagelor, expoziţii - în biblioteci - săli de gimnastică (dans), discoteci - anexe sociale, vestiare, toalete

Nivel protejat

Lp R’w minim

Nivel zgomot

Lz

- săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese

- săli de jocuri - unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru

cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, cizmării, reparaţii etc.)

- foyere, holuri - centrale telefonice, birouri de

dactilografiere - birouri tehnice, dispecerat în interiorul

sau imediata apropiere a halelor de producţie


- coridoare, holuri comune, casa scării, uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri etc.


- saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie, cabinete medicale

- birouri de administraţie


- cabinete medicale de stomatologie - săli de clasă, săli de conferinţe - birouri de lucru cu publicul, birouri de



- centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor, situate sub apartamente

- garaje - săli de cinematograf, teatru şi similare - săli de festivităţi, muzică, gimnastică

- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)

- săli de sport - depozite, ateliere

- dormitoare în grădiniţe, creşe

- foyere, holuri - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala


Funcţiuni (spaţii) protejate Funcţiuni (spaţii) zgomotoase

Valorile maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru planşee:

Nr. crt.




1 Clădiri de locuit – orice încăpere dintr-un încăperi din apartamentele adiacente 62

apartament coridoare, holuri comune, casa scării, alte spaţii similare 58

uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare 62

săli de cinematograf, teatru şi altele similare nu se admit

2 Hoteluri, cămine, case de oaspeţi – camere de locuit încăperi similare 62

coridoare, holuri, casa scării şi spaţii similare 58

uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare, centrale de instalaţii nu se admit

săli de întruniri, conferinţe, cinematografe nu se admit

3 Spitale, policlinici, dispensare – saloane cu 1-2 paturi saloane adiacente 65



– saloane cu peste 3 paturi şi saloane de terapie intensivă




săli de operaţie şi anexe ale acestora 62


amfiteatre, săli de conferinţe 58


– săli de operaţie şi anexe ale acestora; cabinete de consultaţii




coridoare, birouri de administraţie 58 amfiteatre, săli de conferinţe 58


4 Şcoli – săli de clasă, cancelarii săli de clasă adiacente 65

săli de festivităţi 58 săli de sport nu se admit

– săli de muzică săli de muzică 58


– biblioteci săli de clasă adiacente 58

săli de muzică, spaţii de circulaţie 58


5 Grădiniţe de copii, creşe – dormitoare dormitoare adiacente 65

săli de clasă 58

birouri de administraţie, cabinete medicale 62

– săli de clasă, birouri de administraţie

săli de clasă 62

6 Clădiri de birouri – birouri cu activitate încăperi similare, birouri de lucru cu publicul 65

intelectuală coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 62

centrale telefonice, birouri de dactilografiere nu se admit

– birouri de lucru cu publicul


coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 65

centrale telefonice, birouri de dactilografiere 65

7 Biblioteci – săli de lectură săli de lectură similare 68

cabinete individuale 68

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expo 68


birouri 62

Nr. crt.




foyere 62


– cabinete individuale de lucru

similare 68

săli de lectură 65

încăperi pt. eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 65


birouri 62

foyere 62


– încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii


săli de lectură comune 68


birouri 68

foyere 68

depozite 68

– sala de conferinţe birouri 62 depozite spaţii inter-

mediare

8 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment – sală de spectacole sală de gimnastică,

sală de repetiţii spaţii inter-

mediare



– sală de gimnastică sală de spectacole, sală de repetiţii


sală de şah 68

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 68 foyere, holuri 68

depozite, ateliere 68

– sală de repetiţii sală de spectacole, sală de gimnastică


sală de şah 68


foyere, holuri 62


– sală de şah sală de spectacole 62




foyere, holuri 62


– birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

sală de spectacole 68



sală de şah 62

foyere, holuri 68

ACUSTICA

IN

ARHITECTURA

2

PROTECTIE ACUSTICA

Asigurarea calităţii în construcţii

(Legea 10 / 1995)

Cerinţe esenţiale de calitate ale unei construcţii

A – rezistenţă şi stabilitate

B – siguranţa în utilizare

C – securitate la incendiu

D – igienă, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea

mediului

E – izolare termică, hidrofugă şi economia de energie

F – protecţie împotriva zgomotului

Protecţie acustică

3

PROTECTIE ACUSTICA

PROTECTIE ACUSTICA

(protecţie împotriva zgomotului):

Ansamblul de măsuri luate în scopul

realizării unor spaţii cu un climat sonor

confortabil, adică liniştit


4

PROTECTIE ACUSTICA


în conformitate cu documentele europene

şi cu normativul specific, cerinţa de protecţie la

zgomot cuprinde următoarele condiţii tehnice:

1. - Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit

din exteriorul clădirii

2. - Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit

dintr-un alt spaţiu închis

3. - Protecţia împotriva zgomotului de impact

5

PROTECTIE ACUSTICA


4. - Protecţia faţă de zgomotul produs de

echipamentele şi instalaţiile tehnice ale

clădirii

5. - Protecţia împotriva zgomotului reverberat

excesiv şi a zgomotului produs în spaţiul

respectiv

6. - Protecţia mediului înconjurător faţă de

zgomotul produs de surse din interiorul

clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu

acestea

6

PROTECTIE ACUSTICA

ZGOMOTUL

- nu poate fi definit fizic

- caracter subiectiv

- sunet jenant, semnal acustic nedorit

7

PROTECTIE ACUSTICA


ZGOMOT

Orice sunet nedorit

IZOLARE ACUSTICA (FONICA)

Ansamblu de măsuri luate în scopul

reducerii transmiterii zgomotului între

două spaţii

8

ZGOMOT AERIAN

Zgomot transmis pe cale aeriană (prin aer)

ZGOMOT DE IMPACT

Zgomot transmis prin componentele solide –

structurale sau nestructurale – ale construcţiei

ZGOMOT

PROTECTIE ACUSTICA


9

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Indice de atenuare

• R = 10 lg Ei / Et

• R = Li – Lt

Minim 6 indici de atenuare / frecvenţe


10

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Indice de izolare

(în laborator) Rw

R’w

Indice de izolare

(in situ)

11

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

CAILE DE TRANSMISIE A SUNETULUI

PRIN OBSTACOLE

A. – prin porozităţi şi goluri

B. – prin vibraţii de ansamblu

12

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi simpli, planşee

(elemente masive)

• etanşeitate

• legea masei

13

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi simpli

• cărămidă 12,5cm, netencuit – Rw= 46 dB

• cărămidă 12,5cm, tencuit – Rw= 49 dB

• cărămidă 25cm, tencuit – Rw= 54 dB

• cărămidă 37,5 cm, tencuit – Rw= 57 dB

14

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Planşee

• beton armat 10cm – Rw= 49 dB



Prin tencuire etanşă, Rw creşte cu

aproximativ 3 dB

15

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi dubli (masivi)

• însumare teoretică a indicilor

• maxim la cca 10-12 cm distanţă

• grosimi diferite

• material poros la interior (care atinge

doar unul din pereţi)

• evitarea punţilor sonore

16

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA

materialele poroase nu sunt izolante

PERETI SIMPLI

- izolarea depinde de masa de suprafaţă exprimată în kg/mp

- izolarea (în dB) creşte proporţional cu logaritmul masei

(aproximativ cu 6 dB la fiecare dublare a masei)

PERETI DUBLI

- deasemenea masa (preferabil grosimi sau materiale diferite)

- distanţare pe cât posibil mai mare

- întotdeauna utilă insonorizarea spaţiului interior cu material poros

17

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI

- datorate transmisiei vibraţiilor către şi dinspre pereţii şi

planşeele alăturate, micşorează izolarea efectivă în

medie cu 3-5 dB faţă de determinările făcute în laborator.

- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemări

sau separări prin intermediul unor straturi elastice

18

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

ALCATUIRI USOARE

PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA

MASA

MULTIPLICAREA

numarului de straturi (dublare, triplare)

ALTERNARE

(placi grele (etanse) – straturi de aer – materiale poroase)

SEPARARE , DESOLIDARIZARE

19

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi uşori

20

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

Dublaje Rigips

Rw= max. 7 dB

Rw= max. 15 dB

Rw= max. 15 dB

21


Pereţi uşori Rigips – structura din lemn

Rw= 38-46 dB

Rw= 60-65 dB

22


Pereţi uşori Rigips – structura din metal

Rw= 45 dB

Rw= 47 dB

Rw= 47-52 dB

23



Rw= 51 dB

Rw= 53 dB

Rw= 55-59 dB

24



Rw= 55-60 dB

Rw= 63-65 dB

Rw= 62-69 dB

25


USI SI FERESTRE

USI- etanşare (garnituri de etanşare, multiplicare praguri)

- îngreunare (foi de uşă masive)

- dublare, sasuri tampon

FERESTRE- etanşare (preferabile ferestrele fixe)

- dublare, triplare

- îngroşare sticlă (grosimi diferite)

26

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT DE IMPACT-

Planşee

Nivel de zgomot de impact

Ln [dB(A)]

Nivelul sonor măsurat în camera situată sub cea în care

este produs zgomotul

Ln,w L’n,w

27

PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE

1. PUNEREA PROBLEMEI

- Precizarea nivelului şi caracteristicilor

sursei de zgomot

- Precizarea zgomotului tolerabil

28

PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE

Precizarea sursei de zgomot

- măsurători obiective (dB) sau subiective (foni)

Precizarea zgomotului tolerabil

- curbe de zgomot CZ

- nivele sonore medii (dB)

29

PROTECTIE ACUSTICA

Nivel sonor admis / produs dB(A)

spaţiu nivel sonor

admis

nivel sonor

produs

camere de locuit 35 75-85

birouri 45-55 80-85

sală de lectură 30 30

săli de curs 35-40 80-90

cinematografe 40 95

saloane bolnavi, spitale 30-35 70-85

circulaţii comune - 85-90

30

PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE

2. MĂSURI GENERALE

- de obicei nu necesită investiţii

suplimentare

- amplasament, partiu, măsuri

administrative

31

PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE

3. MĂSURI PARTICULARE

(reprezintă investiţii suplimentare)

- reducerea zgomotului la sursă

- ecranare, carcasare

- insonorizare locală sau generală

- izolare

32

PROTECTIE ACUSTICA

FATA DE ZGOMOTE INTERIOARE

- NIVEL ZGOMOT - aerian

- de impact

- NIVEL TOLERABIL

PUNEREA PROBLEMEI:

ACTIUNI:

- la sursă

- între sursă şi spaţiul protejat

- în spaţiul protejat

33

55 65

30

35

40

45

50

90

85

80

75

70

-laboratoare de audiologie, cercetări acustice

-amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii,

teatru, concert, spectacole

-saloane, rezerve cu 1-2 paturi

-cabinete individuale de studiu în biblioteci

61

56

spaţii

inter-

media-

re

51

35

(reco-

man-

dat)

41

46

36

-încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri,

cămine etc.

-birouri cu concentrare mare a atenţiei

-săli de clasă, săli de studii, săli de lectură în

biblioteci

-cabinete medicale şi de consultaţii

-saloane cu 3 sau mai multe paturi, saloane de

terapie intensivă

-săli de operaţie şi anexe ale acestora

-birouri cu activitate normală, administraţie,

laboratoare, calculatoare

-birouri de lucru cu publicul

-încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala

cataloagelor, expoziţii - în biblioteci

-săli de gimnastică (dans), discoteci

-anexe sociale, vestiare, toalete

Nivel protejat

Lp R’w minim

Nivel zgomot

Lz

-săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie

publică, săli de mese

-săli de jocuri

-unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru cu

publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, cizmării,

reparaţii etc.)

-foyere, holuri

-centrale telefonice, birouri de dactilografiere

-birouri tehnice, dispecerat în interiorul sau

imediata apropiere a halelor de producţie

-încăperi de locuit, camere în hoteluri,

moteluri, cămine etc.

-coridoare, holuri comune, casa scării,

uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri

etc.

-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu

nivel de zgomot max. 75 dB(A)

-saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie,

cabinete medicale

-birouri de administraţie



-cabinete medicale de stomatologie

-săli de clasă, săli de conferinţe

-birouri de lucru cu publicul, birouri de




-centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor,

situate sub apartamente

-garaje

-săli de cinematograf, teatru şi similare

-săli de festivităţi, muzică, gimnastică


nivel de zgomot > 85 dB(A)

-săli de sport

-depozite, ateliere

-dormitoare în grădiniţe, creşe

-foyere, holuri

-încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala


Funcţiuni (spaţii)

protejate

Funcţiuni (spaţii) zgomotoase

34

PROTECTIE ACUSTICA

Posibilităţi de acţiune:

- acţiune la sursă (pardoseală)

- interpunere (dală flotantă)

- desolidarizare (tavan suspendat)

- combinaţii

FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT

35

PROTECTIE ACUSTICA

- ZGOMOT DE IMPACT-

Pardoseli

Imbunătăţirea nivelului de zgomot de

impact

Ln [dB(A)]

Reducerea nivelului de zgomot de impact măsurat în

spaţiul protejat (dedesubt), datorată existenţei

pardoselii

36

PROTECTIE ACUSTICA

- ZGOMOT DE IMPACT-

Pardoseli

- fără efect asupra zgomotului de impact

Ln = 0

- straturi elastice, efect mediu

Ln = 7-15 dB

- dale flotante

Ln > 20 dB

37

PROTECTIE ACUSTICA

Reverberaţia unui spaţiu generează

creşterea nivelului sonor

FATA DE ZGOMOTUL REVERBERAT

EXCESIV

38

REVERBERATIA

Fenomen caracteristic spaţiilor închise, cu

dublu efect:

• întărire a sunetului ca urmare a reflexiilor

succesive pe suprafeţele ce delimitează incinta

• prelungire a sunetului în spaţiul de emisie

după oprirea sursei sonore

39

REVERBERATIA

40

PROTECTIE / REVERBERATIE

41

PROTECTIE / REVERBERATIE

1

http://www.nagata.co.jp/gyoseki-e.htm

Ishibashi Mamorial Hall, Tokyo

This hall has a rectangular plan and sloped? ceiling. Richness of sound due to a long reverberation time, and space perception due to side reflections make this

one of Tokyo's preferred halls for chamber music. In addition to concerts, the hall is used for recordings and for N6 theater performances.

Architect: Nippon Sogo Architects.

Open: 1974

Seating Capacity: 662

Room Air Volume: 5,450m3

Reverbaration Time: 1.5s (Occupied)

2

Kumamoto Pref. Concert Hall, Kumamoto

Japan's first public-funded facility to house a concert hall and theater in one structure. Shape and seating arrangement of concert hall compensates for early and side reflections. Particular care was given to sound insulation between hall and theater, and to the electro-acoustic system.

Architect: Kunio Maekawa Architects & Assoc.

Open: 1982

Seating Capacity: 1,800



3

Fukushima Concert Hall, Fukushima

Designed solely for classical music, in particular organ music, with design focus on compatibility of orchestral and organ music. A 41-stop organ is situated at frontal side of this shoebox hall. The relatively long reverberation time gives rich reverberation. (2.5s was judged minimum value for rich organ sound, and maximum for excellent orchestral sound.)

Architect: Shin'ichi Okada, Architect & Assoc.

Open: 1984




4

Matsumoto Harmony Hall, Matsumoto

Designed as main concert facility for a small city In 1987, a pipe organ was installed at frontal side of large hall. Small hall has variable reverberation units for concert, theater and lecture use.

Architect: Nippon Sogo Architects & Engineering

Open: 1985


Room Air Volume: 9100m3


5

Suntory Hall, Tokyo

Tokyo's first large concert hall, planned especially to accommodate large. formation symphonic music. Emphasis was placed on achieving a sense of oneness between musicians and audience. Seating is allocated around stage, in similar configuration to Berlin Neue Philharmonic, and has a pipe organ at frontal side. This hall has been most well-received by local and visiting musicians, promoters, and audiences.

Architect: Yasui Architects

Open: 1986



Reveberation Time: 2.1s (Occupied)

6

Casals Hall, Tokyo

Planned and designed exclusively for chamber music and smaller ensembles, a "shoebox" shape was adopted. Emphasis was placed on spacious impression and rich reverberation. Per-seat volume is 12m. This hall was praised from its opening for its good acoustics both on stage and for audience.

Architect: Arata Isozaki & Assoc.

Open: 1987




7

Tsuda Hall, Tokyo

Architect: Maki & Assoc.

Open: 1989




8

Hiroshima International Conference Center Phenix Hall, Hiroshima

Architect: Kenzo Tange Architects & Assoc.

Open: 1989



Reverbaration Time: 1.2-1.7s (Occupied)

9

Mito Art Tower Concert Hall

Architect: Arata Isozaki Atelier

Open: 1990




10

Tokyo Metropolitan Art Space Concert Hall, Tokyo

Architect: Y.Ashihara Architect & Assoc.

Open: 1990




11

Okayama Symphony Hall, Okayama

Architect: JV of Y.Ashihara Architect & Assoc. & RIA

Open: 1991




12

Art Sphere, Tokyo

Horseshoe shaped compact theater with 746 seats. The atmosphere is very intimate and warm.

Architect: Research Institute of Architecture Inc.

Open: 1992



13


Katsushika Symphony Hills Mozart Hall, Tokyo

Architect: AXS Satow Inc.

Open: 1992



14


Taisetsu Crystal Hall, Asahikawa

Architect: JV of Y.Ohno+Shibataki+Matsumoto+Noa+Ootori

Open: 1993



15


HIbiki Hall, Kitakyushu

Shoebox shaped concert hall with 720 seats. Much glass area was introduced both to exterior and hall interior. Convexed glazing panels were installed on the upper side walls in the auditorium.

Architect: Kazuhiro Ishii Architects & Assoc.

Open: 1993

16




Yokosuka Art Theater, Yokosuka

Architect: Kenzo Tange Assoc.

Open: 1993


17



Fukuyama Hall of Art & Culture, Fukuyama

Architect: Nihon Sekkei

Open: 1994


18



Gifu Salamanca Hall, Gifu

Architect: Nikken Sekkei

Open: 1994

19




Nasunogahara Harmony Hall, Tochigi

Architect: Cell Space Architects

Open: 1994

20




Kioi Hall, Tokyo

Architect: JV of Nippon Steel & Yamashita Sekkei

Open: 1995

21




Kyoto Concert Hall, Kyoto

22

Planned as a memorial facility of 1,200 years celebration of the city of Kyoto, the former capital of Japan. The Main Hall, home of the Kyoto Symphony Orchestra, was designed as a typical shoe-box concert hall with two balconies surrounding both the main audience and the stage area. A heavy concrete ceiling and a light timber floor with wooden sleepers under provide effective low frequency reflections from ceiling and adequate reverberation at the low frequencies at the same time.

Architect: Arata Isozaki Atelier

Open: 1995




Kurobe International Culture Center, Kurobe

23

Architect: Chiaki Arai Architects & Assoc.

Open: 1995




Sumuda Triphony Hall, Tokyo

24

Architect: Nikken Sekkei

Open: 1997



Reverbaration Time: 2.0s (Estimated)

Harmony Hall Fukui, Fukui

25

Architect: Nikken Sekkei Inc.

Open: 1997



Reverbaration Time: 2.2s (unoccupied)

Sapporo Concert Hall, Sapporo

26

Architect: Hokkaido Engineering Consultants

Open: 1997




Other Facilities

27

Spiral Hall, Tokyo

Planned as a multi-use open space with flat floor for fashion shows, drama, musicals and concerts.

Architect: Maki & Assoc.

Open: 1985




Tokyo Metropolitan City Hall, Tokyo

28

Architect: Kenzo Tange Architects & Assoc.

Open: 1991

29

Overseas Projects Walt Disney Concert Hall, Los Angeles

Architect: Gehry Partners LLP.

Open: 2003



Reverbaration Time: 2.0s

30

Sino-Japanese Youth Exchange Center Century Theater, Beijing

Architect: Kisho Kurokawa Architect & Assoc.

Open: 1990




31

Queensland Conservatorium of Music, Brisbane

The auditorium was planned for both music concerts and lyric performances in the newly constructed conservatorium in the Southbank of Brisbane, Australia. The retractable orchestra shell moves on the rails on the stage to the proscenium, and forms shoe-box style concert space. For lyric performances, sound absorbing walls reduce reverberation time. The reverberation time is variable by 0.3 sec. with acoustic curtains on the audience side walls for both concert and lyric use.

Architect: Bligh Voller Architects Pty. Ltd.

Open: 1996




M A D E I N G E R M A N Y

PROGRAM PARTEA 3ACUSTICĂ

1 1 / 2 0 0 6

S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i

113525_Akustik_RO.indd 2113525_Akustik_RO.indd 2 14.11.2006 9:49:24 Uhr14.11.2006 9:49:24 Uhr

CUPRINS

Prefaţă 2 Acustica 3 Sunet şi zgomot 4 Scara de măsurare a nivelului de zgomot 5

Parametrii acustici 6

Absorbţie acustică 8

Izolare acustică 12

Dispoziţii tehnice 14

Accesorii pentru protecţie acustică 16

Combinaţia optimă între absorbţie acustică şi izolare acustică 18

Utilizări 19

Soluţii acustice 20

Thermacoustic 22

Thermacoustic dB 23 Thermacousticformat dreptunghiular 24

Silence dB 25 Silence alpha 26 Thermofon 27

Kombimetall 28

Thermatex Comfort 30

Obiecte de referinţă 31 Adrese 34

Solicitare catalog 36

Index produse 39

PREFAŢĂ A LUI THEO SCHEERS DE LA INSTITUTUL PENTRU ACUSTICĂ „PEUTZ IN MOOK”, OLANDA

O acustică bună se caracterizează în primul rând printr-o claritate bună a unei conversaţii şi o protecţie sufi cient de bună împotriva zgomotelor nedorite şi deranjante (neplăcute) din vecinătate. Într-o asemenea situaţie apare şi sentimentul de atmosferă plăcută şi de linişte. Materialele şi siste-mele utilizate în construcţii exercită o infl uenţă importantă asupra acusticii mediului nostru de viaţă şi de lucru.Pentru a concepe un mediu acustic bun, sunt necesare cunoştinţe temei-nice privind proprietăţile acustice ale materialelor şi sistemelor de con-strucţie. Pe de o parte, de a compara diferite (diverse) produse şi sisteme, iar, pe de altă parte, de a stabili un punct de plecare verifi cat, în vederea calculului şi determinării calităţii acustice ce se urmăreşte într-o situaţie practică dată.Laboratorul pentru acustică dispune de colaboratori califi caţi, de metode şi de echipamente în vederea determinării, în mod acurat, a performanţelor acustice ale unor produse şi sisteme şi de a întocmi rapoarte conform metodelor (inter)naţionale recunoscute.În cazul sistemelor de plafoane suspendate, sunt esenţiale două (diferite) proprietăţi acustice, şi anume: Absorbţia acustică Izolarea (atenuarea) acustică

Calitatea de fono-absorbţie a unui material se exprimă prin coefi cientul de absorbţie - α; acesta variază de la 0 – pentru materiale ce nu absorb fonic până la 1,0 pentru materiale ce absorb complet sunetul (puternic fono-absorbante).Informaţii de produs asupra calităţii de fono-absorbţie a unui plafon sus-

POTENŢIAL RIDICAT ÎN ACUSTICA UNEI ÎNCĂPERI

pendat se bazează pe măsurătorile efectuate într-o încăpere acustică speci-ală (de rezonanţă) prin determinarea timpului de reverberaţie.Transmiterea zgomotului dintr-o încăpere în alta, prin spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat (plenum), se denumeşte ca atenuare acustică sau izolare fonică. Atenuarea acustică se poate determina prin montarea unui plafon suspendat peste două încăperi învecinate, în care se efectuează măsurătorile. Peretele de compartimentare (separare), pardoselile din beton şi pereţii de zidărie ale acestor două încăperi - pentru măsurători acustice - sunt astfel realiza-te, încât transmiterea zgomotului să nu se realizeze decât prin intermediul plafonului suspendat.Atât absorbţia acustică cât şi izolarea acustică sunt funcţie de frecvenţa sunetului. De aceea, determinările se realizează în 1/3 - de benzi de octave de 100 Hz până la inclusiv 5000 Hz. Din datele măsurate, funcţie de frecvenţă, se calculează următoarele valori: Absorbţia acustică:Valoarea - NRC: Aceasta reprezintă media aritmetică a coefi cienţilor de absorbţie acustică de la 250 Hz până la inclusiv 2000 Hz, rotunjită la 0,05.Valoarea - αW: Aceasta se determină conform normei ISO 11654 Atenuarea acustică:Valoarea - Dn,c,w: pentru măsurătorile din laborator, în condiţii marginale, cum sunt indicate în ISO 140/9Valoarea - R L,w: pentru măsurătorile realizate în practică, în condiţiile de limită valabile în practică.Indexul - „W” - indică faptul că valoarea numerică este determinată conform ISO 717.

Pentru a fi mai simplu pt. Dvs. şi pentru o vedere de ansamblu, am structurat într-un mod nou programul nostru de produse. Acest program - partea 3 cuprinde gama noastră de plafoane pentru protecţie acustică.În programul cu părţile 1 – 2, şi 4 - 6 obţineţi informaţii complete despre gama noastră de produse.Cataloagele respective le primiţi prin formularul de cerere, transmis prin fax, anexat la sfârşitul acestui catalog, sau, mai simplu şi comod, ca download de pe www.amf.ro.

2

Plafonul suspendat infl uenţează în mod esenţial acustica unei încăperi. Până acum, arhitectul sau proiectantul a avut posibilitatea de a alege între materiale cu suprafeţe netede ce oferă o absorbţie acustică redusă sau materiale cu suprafeţe perorate pentru absorbţie acustică ridicată.Vremurile acelea au trecut. Plafoanele ACUSTICE - AMF combină o izolare acustică deosebită cu valorile ridicate ale absorbţiei acustice, şi aceasta, în condiţiile în care arhitecţii îşi doresc materiale cu suprafe-ţe netede. Dar, aceasta încă nu reprezintă totul: datorită proprietăţilor acustice de diferenţiere ale produselor ACUSTICE - AMF, se pot îndeplini optim cerinţele acustice legate de cele mai diferite încăperi (de expl. aulă universitară sau amfi teatru până la săli de cinematografe).

Acest lucru era posibil, până acum, doar cu cheltuieli ridicate şi, de aceea, rezervate, în cele mai multe cazuri, doar halelor pentru congrese sau celor multifuncţionale. Cu ajutorul plafoanelor ACUSTICE - AMF, diferite încăperi, cum ar fi : birouri, spaţii de discuţii şi comerciale, foaiere, coridoare, holuri, săli de clasă, săli de audiţie şi cinematografe, devin zone optimizate din punct de vedere acustic.Astfel, se măreşte capacitatea de concentrare şi de asimilare şi se favo-rizează efi cienţa şi sănătatea. Acestea sunt înlesnite datorită unei tehnici noi, ce se bazează pe combinarea de materiale diferite, după un mod de construire a plăcilor tip „sandwich”. Protecţie optimă la foc, efi cienţă economică şi o întreţinere uşoară reprezintă alte avantaje.

PLAFONUL CA ELEMENT ACUSTIC FUNCŢIONAL

SĂLI DE EDUCAŢIE BIROURI / CALL-CENTERCINEMATOGRAFE - MULTIPLEX / SPAŢII PENTRU CUMPĂRĂTURI

3

113525_Akustik_RO.indd Abs1:3113525_Akustik_RO.indd Abs1:3 14.11.2006 9:49:49 Uhr14.11.2006 9:49:49 Uhr

Sunetul este fenomenul produs de către oscilaţiile mecanice ale unui mediu elastic. Mişcările particulelor de aer pe secundă, ce conduc la oscilaţii de presiune ale aerului, reprezintă frecvenţa sunetului.Frecvenţa: 1 număr de oscilaţii pe secundă = 1 HzPercepţia de audibilitate a urechii umane este între 16 şi 20.000 Hz.Acuitatea auditivă scade cu înaintarea în vârstă. Zgomotul se defi neşte, în primul rând, prin nivelul sonor. Acesta se măsoară în decibeli (dB) şi acţionează asupra corpului, spiritului şi sufl etului. Efectele şi consecinţele în cazul poluării fonice pot fi următoarele: Capacitate de concentrare foarte scăzută, apariţia stării de nervo zitate, tensiune ridicată, afecţiuni ale inimii Agresivitate, dereglări de digestie, capacitate scăzută de învăţare, insomnie sau indispoziţie Surzenie, scăderea performanţelor fi zice şi stare de plictiseală

4

Există, în principiu, două posibilităţi de a lupta împotriva zgomotului:

Absorbţia acustică în spaţiul de emisie împiedică sau reduce la minim propagarea sunetului de la sursă la receptor şi, astfel, zgomotul în încăpere.

Izolarea acustică reduce transmiterea sunetului dintr-o încăpere în alta.

dB

120

100

80

50

40

20

0

10 20 50 100 200 500 1“ 2“ 5“ 10“ 20“ 50“ 100“

Prag de percepţie a sunetului

Muzică

Vorbă

Câmp auditiv

CÂND SUNETUL DEVINE ZGOMOT CÂMPUL AUDITIV FUNCŢIE DE FRECVENŢĂ ŞI SONORITATE

W/m2

102

1

10-2

10-4

10-6

10-8

10-10

10-12

Hz

SUNET ŞI ZGOMOT

5

< 20 dB natură liberă fără acţiunea vântului

20-30 dB încăpere foarte liniştită

30-40 dB zgomot obişnuit de fond în casă 40-50 dB conversaţie normală 50-60 dB aparatura electronică în încăperi 60-70 dB zgomot produs de tastatură 70-80 dB maşină în trafi c 80-90 dB camion în trafi c 90-100 dB ciocan cu aer comprimat 100-110 dB concert pop 110-120 dB avion cu reacţie în decolare de probă 120-130 dB avion cu reacţie la start 130-140 dB împuşcătură de mortier din imediata apropiere

prag auditiv greu de determinat din punct de vedere tehnic;

practic în oraşe nu mai poate fi întâlnit prag auditiv ce se poate măsura; nu infl uenţează

capacitatea de concentrare posibile tulburări ale somnului reduce capacitatea de concentrare a terţilor conversaţia normală necesită vorbirea cu voce tare tulburări vegetative şi scăderea capacităţii productive tulburări vegetative mai mari în cazul unei expuneri frecvente o infl uenţă prelungită nu mai este suportabilă este necesară o protecţie auditivă defecte sau afecţiuni ascunse pragul durerii afecţiuni fi zice lezare/vătămare acută, ireversibilă,

şi în cazul unei infl uenţe de scurtă durată

ZGOMOT EFECTE

< C

REŞT

EREA

GRA

DULU

I DE

LEZA

RE/V

ĂTĂM

ARE

SCARA DE MĂSURARE A NIVELULUI DE ZGOMOT: EXEMPLE ŞI EFECTE ALE SURSELOR DE ZGOMOT


Absorbţia acustică determină gradul de „audibilitate” dintr-o încăpere. De aceasta depinde în ce măsură încăperea respectivă este percepută de către noi ca „răsunătoare” (rezonantă) şi cât de puternică este sursa de zgomot. Cum se defi neşte „absorbţia acustică”?Prin aceasta se înţelege scăderea energiei sunetului dintr-o încăpere, datorită pierderii de energie a undelor acustice pe suprafeţele elementelor de construcţie.Energia undelor acustice este preluată sau refl ectată de suprafeţele de delimitare precum şi de obiectele şi de persoanele din interiorul încăperii. Datorită unei absorbţii acustice potrivite, sunetul din încăpere este perceput mai tare sau mai încet. Capacitatea unui material de a „înghiţi” undele este funcţie de structura sa. Materiale poroase, deschise sau perforate absorb, în mod normal, bine sunetul.

Prin „audibilitate bună” într-o încăpere, se înţeleg condiţiile care fac posibilă o transmitere cât mai bună de la o sursă de sunet la un receptor.

ABSORBŢIA ACUSTICĂ

PARAMETRII SUNETULUI

6


Plafonul suspendat al încăperii infl uenţează în mare măsură, ca toate elementele de construcţie ce delimitează încăperile, la transmiterea zgomotului între încăperi.De aceea, este necesar ca materialul din care este realizat plafonul să ofere valori cât mai ridicate de atenuare acustică.În acest caz, se pune problema altfel decât în cazul absorbţiei acustice, nu este vorba de o problemă de optimizare, ci de o problemă de maximizare.Plafoanele –AMF, ce oferă protecţie acustică, ating valori mari de atenuare acustică şi, astfel, sunt foarte potrivite pentru micşorarea transmiterii sunetului dintre două încăperi.

ATENUAREA ACUSTICĂ

7


200 mm: conform EN ISO 11654 (recomandat în cadrul Europei pentru determinarea valorii - αw )

125 Hz 250 Hz 500 Hz 1000 Hz 2000 Hz 4000 Hz

1

0,8

0,6

0,4

0,2

0

8

ABSORBŢIE ACUSTICĂ

Capacitatea de absorbţie acustică defi neşte fi ecare obiect, funcţie de proprietăţile sale acustice din în-căpere. Gradul de amortizare a zgomotului se defi -neşte ca fi ind refl exia resp. absorbţia. Se măsoară în camera de reverberaţie, conform EN ISO 354, în domeniul de frecvenţe de (terţuri) de la 100 Hz până la 5000 Hz, prin durata de reverberaţie. Apare o dife-renţă între camera de reverberaţie goală şi camera de reverberaţie cu produsul ce trebuie testat. Rezultatul este reprezentat printr-o curbă sau printr-un tabel de evaluare.

Suma tuturor absorbţiilor şi refl exiilor ale fi ecă-rui obiect din încăpere crează în urechea noastră o imagine acustică a încăperii (timp de reverberaţie), conform căruia percepem spaţiul ca fi ind „sonor” sau „ecranat”. Aşa numita valoare – NRC („Noise Reducti-on Coeffi cient”) a fost una dintre primele valori evalu-ate, cu care se încearcă să se lege informaţia rotunjită a curbei de absorbţia acustică într-o valoare singulară.Conform standardului american ASTM C 423, se calculează ca fi ind media dintre valorile de absorbţie pentru 250 Hz, 500 Hz, 1000 Hz şi 2000 Hz, cu o rotunjire ulterioară în plus de 0,05.

Gradul de absorbţie acustică estimat - αw se determină cu ajutorul EN ISO 11654. Gradele de absorbţie măsurate (αs), conf. EN ISO 354, se recalculează în grade practice de absorbţie acustică αp, pentru fi ecare bandă de frecvenţă de octave.

αf1 + αf2 + αf3 αp(f) =

3

O curbă de referinţă, prescrisă prin normă, se deplasează faţă de această curbă αp, până ce ambele curbe sunt cât mai acoperitoare posibil. Astfel, abaterile în jos sunt foarte limitate prin această normă. Valoarea curbei de referinţă la 500 Hz este valoarea de absorbţie acustică evaluată αw pentru acest produs. Dacă diferenţa dintre curba de referinţă şi curba evaluată de absorbţie acustică de deasupra este prea mare, este posibilă notarea , pentru evidenţiere, a indicatorilor de formă (L, M, H). Aceştia evidenţiază că în domeniul de frecvenţe joase (L), medii (M) resp. înalte (H), curba αp se afl ă clar peste curba de referinţă, şi că produsul absoarbe evident mai mult decât evaluează valoarea αw.

Grad

ul d

e ab

sorb

ţie a

cust

ică

prac

tic α

p

Frecvenţa

αp gerCurbă de referinţă

0,65

M H

În exemplul prezentat este vizibilă valoarea corectă: αw = 0,65 MH


CLASIFICAREA ELEMENTELOR DE ABSORBŢIE A SUNETULUI CONFORM DIN EN ISO 11654

Clasa - elemente de absorbţie sunet

(conf. EN ISO 11654)

A

B

C

D

E

Fără clasifi care

Valori αw

0,90; 0,95; 1,00

0,80; 0,85

0,60; 0,65; 0,70; 0,75

0,30; 0,35; 0,40;0,45; 0,50; 0,55

0,15; 0,20; 0,25

0,05; 0,10

conf. Clasa de absorbţie(conf. VDI 3755/2000)

cel mai puternic fono-absorbant

cel mai puternic fono-absorbant

puternic fono-absorbant

fono-absorbant

slab fono-absorbant

fono-refl ectant

NRC

NRC ≥ 0,75

0,5 ≤ NRC < 0,75

0,25 ≤ NRC < 0,5

NRC < 0,25

Produs

Thermofon 20 mm / 25 mmFibraphon

Fibrafutura ROCFibraroc

Silence alpha

Adagio RilievoSilence dB

Kombimetall neted

Feinstratos, Laguna, Schlicht

Kombimetall perf.ThermacousticThermacoustic dBSKY.dot

Feinstratos micro perf.StarMercure

9


OPTIMIZAREA „AUDIBILITĂŢII” PRIN ABSORBŢIE ACUSTICĂ DIFERENŢIATĂ

Valori nominale ale duratei de reverberaţie la 500 Hz în diferite încăperi:1. Săli de teatru şi de concert2. Săli de şedinţă şi de birouri3. Săli de clasă4. Încăperi pentru întruniri şi săli de sport

Un plafon suspendat este de mare importanţă, pentru reglarea duratei de reverberaţie, corespunzător utilizării încăperii.Coefi cientul de absorbţie = 0: zgomotul este refl ectat 100% / Coefi cientul de absorbţie = 1: zgomotul este absorbit 100%

102 2 3 5 103 2 3 5 104 2 3 5m3 105

Valo

ri no

min

ale

ale

dura

tei d

e re

verb

eraţ

ie T

nom

inal 5

00

4. Încăperi pentru întruniri şi săli de sport

1. Săli de teatru şi de concert

2. Săli de şedinţă şi de birouri

3. Săli de clasă

3,0s

2,5

2,0

1,8

1,6

1,4

1,2

1,0

0,9

0,8

Volumul V al încăperii auditoriului

Prin utilizarea de materiale fono-absorbante, se poate optimiza durata de reverberaţie şi, astfel, se pot îmbunătăţi proprietăţile acustice ale încăperii. Absorbţia contribuie la reducerea timpilor de reverberaţie într-o încăpere. Încăperea însă nu trebuie să fi e izolată fonic prea tare, deoarece vorbitorul va fi nevoit, în acest caz, să se străduiască să fi e înţeles de auditoriul dintr-un plan mai îndepărtat al încăperii respective. Dacă încă-perea este răsunătoare, datorită unei absorbţii acustice scăzute, scade percepţia celor comunicate prin vorbire, din cauza undelor refl ectate, ce deranjează. Partenerii de discuţie sunt nevoiţi să ridice tonul pentru a se putea înţelege. Astfel, zgomotul de fond este considerabil mărit, ca de

altfel şi toate reacţiile negative corespunzătoare. Prin perforaţii şi combi-naţii de materiale diferite, ce absorb în mod diferit şi se pot combina într-o placă tip compound, realizată din două plăci lipite între ele, se realizează valori diferenţiate de absorbţie acustică. În cazul unui plafon suspendat, ce oferă optimizarea zgomotului, se reduce considerabil nivelul de zgomot (Lp):

Lp = Lw + 10 lg 4/A

Lw: nivelul de zgomot (Lp) al sursei A: suprafaţa de absorbţie din încăpere

10

ABSORBŢIE ACUSTICĂ


Prin introducerea materialelor fono-absorbante, se reduce la minim refl ecţia sunetului, iar nivelul de zgomot, produs de către elevii dintr-o încăpere, este în mod vizat - micşorat.Suprafeţele ce refl ectă sunetul sunt importante pentru a susţine ceea ce spune un prezentator.Datorită unui material ce oferă o atenuarea acustică ridicată, transmiterea zgomotului în încăperile învecinate este redus la minim.

Materialele fono-absorbante reduc zgomotul produs

Materialele refl ectante amplifi că zgomotul produs

Materiale fono-absorbante

Materiale refl ectante

Transmiterea zgomotului în încăperile învecinate

11


ATENUAREA ACUSTICĂ, TRECERE SIMPLĂ

În cazul examinării acustice a unei încăperi, se evaluează, în general, doar audibilitatea şi, astfel, indirect absorbţia acustică.Fiecare încăpere se afl ă sub infl uenţe acustice exterioare. Astfel de infl uenţe sunt, de exemplu, zgomotul din încăperile învecinate, de la acelaşi etaj, zgomotul produs la călcare/paşii din spaţiile de deasupra sau zgomote produse de instalaţii casnice, ca şi zgomotul din stradă sau din aer, prin faţada exterioară.Parţial, zgomotele se suprapun şi acţionează deranjant asupra încăperii.

Ţelul de a izola un spaţiu de acţiunile deranjante ale zgomotului, se numeşte atenuare acustică.Opus faţă de absorbţia acustică, la care proprietatea este condiţionată în mod primar de material, la atenuarea acustică este hotărâtor materialul şi întreg sistemul compus din toate obiectele din încăpere.Un punct slab din sistem micşorează proprietăţile întregii încăperi. De aceea, regulile normativelor (de expl. DIN 4109, BB93), referitoare la atenuarea acustică, sunt mult mai cuprinzătoare şi mai detailate decât în cazul absorbţiei acustice, pentru a da mai multă garanţie în utilizare. Valoarea atenuării acustice depinde, în foarte mare măsură, de prelucrarea materialelor şi a sistemelor.

Izolarea acustică, trecere simplă

Sunetul deranjant, de expl. dat de o sursă de zgomot, cum ar fi un aparat de climatizare în spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat, trece doar o dată prin plafonul suspendat şi ajunge, astfel, la camera ce trebuie protejată. Plafonul suspendat reprezintă, într-un asemenea caz, unicul strat de blocare pentru zgomot.Pentru aceasta, sistemele de la AMF sunt verifi cate conf. EN ISO 140-3 şi evaluate conf. ISO 717-1.În cele mai multe cazuri, plafoanele suspendate sunt evaluate împreună cu planşeul şi creează un strat suplimentar bun, de blocare, şi, astfel, un mijloc de îmbunătăţire a atenuării acustice.

de expl. aparat de climatizareCazul de utilizare, prezentat schematic aici, este simplifi cat în laborator unde este verifi cat , cu probe mici, la „standul de probă”.Obiectul de verifi cat: „plafonul” este montat şi etanşat într-o deschidere (similar unei ferestre), între două camere acustice.Dimensiunile, elementele tehnice încastrate şi condiţiile - cadru ale testului sunt stabilite în ISO 140-3. Reducerea nivelului de zgomot realizată, datorită materialului dintre ambele încăperi, se măsoară ca diferenţă de nivel de zgomot şi este reprezentată, în raportul de verifi care, ca măsură a izolării acustice funcţie de frecvenţă.

12

ATENUAREA ACUSTICĂ


Atenuarea acustică exterioară

La clădiri industriale mai noi, plafoanele suspendate sunt poziţionate direct sub acoperiş.Pe lângă construcţia de probă, deja menţionată, conf. EN ISO 140-3, pentru trecerea uşoară a zgomotului, la dezvoltarea noilor metode de testare, se iau în considerare, de curând, şi acţiunile surselor de zgomot prin acoperiş.

Testul - Rain - Water simulează, astfel, impulsul/simularea acoperişului, prin diferite cantităţi de apă căzute cu zgomot pe un acoperiş din tablă cutată trapezoidal, în cazul unei izolări defi nite şi de atenuare acustică. Astfel, transmiterea zgomotului în încăpere este măsurat, sub acoperiş, comparativ cu şi fără încastrarea unui sistem de plafon suspendat - AMF.

Prin urmare, s-au atins cu plăcile de plafoane - AMF Thermacoustic şi Thermacoustic dB îmbunătăţiri de până la 20 dB.

Atenuarea acustică la impact

În cazul atenuării acustice la impact, se ia în considerare transmi-terea sunetului dat de zgomote, mutatul mobilei, etc., de la etajul superior prin planşeu şi prin plafonul suspendat. Pentru a efectua verifi carea cât mai unitar, plafonul este stimulat printr-un con-casor normat iar transmiterea în încăperea ce trebuie protejată este evaluată la construcţie/pe şantier, conf. ISO 140-7 şi conf. ISO 717-2.Plafonul suspendat reprezintă, la astfel de acţiuni ale zgomotului, pe lângă planşeu, încă un strat de blocare pentru zgomot.Rezultate foarte bune se ating, la asemenea aplicaţii, cu produse-le Thermacoustic şi Thermacoustic dB.

Agregat

ATENUAREA ACUSTICĂ EXTERIOARĂ ŞI LA IMPACT

13

Atenuarea acustică, trecere dublă

Flexibilitatea reprezintă unul din cele mai mari cuvinte de ordine din timpul nostru şi este prezent şi în ceea ce priveşte cerinţele materialelor de con-strucţie. Astfel, partea exterioară a unei clădiri este realizată ca o construcţie masivă iar interiorul unei clădiri este conceput din fi nisaje uscate. Pentru a adapta, în mod rapid şi fl exibil, spaţiile la situaţii noi, construcţiile continue, plafoane suspendate, cu pereţi despărţitori uşori montaţi sub acestea, sunt cele mai adecvate. Transmiterea zgomotului din încăperea A în încăperea B este determinată de plafonul acustic şi de sistemul utilizat, în acest caz.

Trecerea dublă a zgomotului este astfel metoda standard de testare pentru plafoane suspendate şi găseşte baza în normativul ISO 140-9. În cazul spa-ţiului defi nit dintre plafonul suspendat şi planşeu de 650-760 mm şi a unui spaţiu deschis deasupra peretelui despărţitor dintre două încăperi, trebuie ca sunetul să treacă de două ori prin plafon. Sunetul dat de sursa de zgomot trece de plafonul suspendat din încăperea de unde se propagă zgomotul şi ajunge, astfel, în spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeu, trece prin acesta şi apoi, trece prin plafonul suspendat din încăperea ce trebuie protejată acustic şi se măsoară, acolo, ca zgomot deranjant. Pentru a evalua în mod real numai infl uenţa plafonului, sunt evaluate în laborator toate celelalte elemente de construcţie, deci sistemul de perete, pardoseala, planşeul, etc., ca având o atenuare acustică considerabil mai bună, decât se aşteaptă de la obiectul de testare sub forma plafonului suspendat.

Aceasta este, până la urmă, un scenariu de laborator, care nu este similar cu situaţia de pe şantier, deoarece, acolo, sistemele de pereţi, sistemele de pardoseli, canalele de pereţi, corpurile încastrate, etc., induc pe direcţia de propagare longitudinală, într-o măsură importantă, zgomotul pe căi secundare în încăperea ce trebuie protejată.

Recomandarea clară este de a maximiza atenuarea acustică, pentru a îndeplini şi cerinţe viitoare legate de încăpere şi de clădire.

Sistemele de plafoane – AMF oferă proprietăţi excelente de atenuare acustică, pentru această variantă de transmitere a zgomotului de impact, de până la 43 dB (de expl. Silence dB, Thermacoustic dB). Valorile pot creşte evident, încă o dată, dacă se iau măsuri suplimentare de izolare, prin aşezarea de materiale fono-atenuante, deasupra plafonului, izolarea canalelor, cât şi prin alte măsuri.

ATENUARE ACUSTICĂ, TRECERE DUBLĂ

Prezentare schematică a verifi cării zgomotului pentru trecerea dublă a zgomotului.Prin intermediul unui difuzor, se emit, în camera – sursă de zgomot, sunete de frecvenţă şi intensitate defi nită. Acestea se propagă prin plafonul suspendat şi sunt, astfel, micşorate. După propagarea undelor în spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat, acestea trec a doua oară prin plafonul suspendat şi sunt, din nou, reduse. Toate elementele de construcţie de delimitare sunt evaluate, la verifi carea de laborator, ca având o valoare de atenuare acustică evident mai bună, pentru a cuantifi ca, în mod real, doar valoarea plafonului.

14

ATENUAREA ACUSTICĂ

Măsurarea şi evaluarea atenuării acustice

Atenuarea acustică se măsoară, funcţie de utilizare, conform unor standarde de norme corespunzătoare. În cazul tuturor măsurătorilor, se procedează în acelaşi mod, prin măsurarea atenuării materialului, montat în sistem, pe domeniul de frecvenţe de la 100 Hz până la 5000 Hz (ca verifi care normată în condiţii de laborator). Rezultatul este reprezentat într-o diagramă sau într-un tabel de valori. Valoarea indicelui de atenuare acustică evaluată Rw şi a indicelui de evaluare a diferenţei de nivel normalizat pentru plafoane suspendate Dn,c,w se determină conform EN ISO 717-1. Valorile de atenuare acustică, măsurate conform ISO 140, se compară şi evaluează faţă de o curbă de referinţă prescrisă de norma ISO 717-1. Valoarea curbei de referinţă deplasată la 500 Hz reprezintă, funcţie de procedeul de evaluare a măsurătorilor, valoarea de atenuare acustică, evaluată Rw, conf. ISO 140-3 sau indicele de evaluare a diferenţei de nivel normalizat pentru plafoane suspendate Dn,c,w conform ISO 140-9, pentru acest produs.

125 Hz 250 Hz 500 Hz 1000 Hz 2000 Hz 4000 Hz

50,0

40,0

30,0

20,0

10,0

0,0

dB

Frecvenţa Hz

Dn, c sau RCurbă de referinţă

Cerinţele de laborator pentru determinarea indicelui de evaluare a diferenţei de nivel (Dn,c,w)

Înălţime de suspendare între 650 mm şi 760 mm până la marginea inferioară a plafonului. Etanşare pe perimetrul plafonului, pe trei laturi, în plenum (< 150mm) Peretele despărţitor trebuie să fi e astfel realizat, încât valoarea de atenuare acustică a acestuia să fi e cu 10 dB mai mare decât cea a plafonului suspendat ce trebuie verifi cat. Pe zona de îmbinare, peretele de compartimentare trebuie să aibă gros. < 100 mm. Extinderea în jos nu are voie să se găsească la un unghi mai mare de 30˚ faţă de verticală. Lăţimea camerei, în care se efectuează verifi carea, să fi e obligatoriu de 4,5+(0,5)m. Înălţimea de deschidere de la pardoseală până la marginea inferioară a plafonului suspendat să fi e de 2,8+ (0,2)m. Volumul fi ecărei încăperi să fi e de minim 50 m³.

Dn,c,w (C,Ctr) Spectrul factorilor de corecţie C şi Ctr califi că adaptabilitatea elementului de construcţie raportată la infl uenţe specifi ce ale zgomotului. În timp ce mărimea C indică o informaţie suplimentară privind gradul de potrivire a elementului de construcţie cu un spectru de frecvenţă echivalat, ca de exemplu: zgomotul produs în locuinţă, zgomotul produs de tren, zgomotul produs la locurile de joacă ale copiilor, etc., mărimea Ctr indică perturbaţiile cu un aport dominant al sunetelor joase, ca de exemplu: zgomotul produs pe stradă, în mare parte de camioane, zgomotul produs de avion, discoteci, etc..Valorile C şi Ctr se situează, de cele mai multe ori, între 0 şi - 10. Evoluţia frecvenţei este mai avantajoasă, cu cât valoarea este mai apropiată de zero.

Rost de separare, pentru a evita alte căi de transmitere ale zgomotului

2,80 + (0,2) m

V min= 50 m3

(sau difuzori)

MĂSURAREA ŞI EVALUAREA ATENUĂRII ACUSTICE

38 dB

0,65 – 0,75 m

15


1 CASETA DE PROTECŢIE ACUSTICĂ

2 ELEMENTE DE SUSPENDARE PENTRU PROTECŢIE ACUSTICĂ

Orice element montat în plafon reduce valoarea de atenuare acustică a plafo-nului. Corpuri integrate în plafon sunt totuşi, pentru multe scopuri, inevitabi-le. Caseta dezvoltată de AMF de pro-tecţie acustică oferă, în acest caz, mai multe avantaje. În cazul unei instalări corecte, pierderile datorate elemen-telor integrate sunt echivalate, astfel, atingându-se, din nou, valoarea maxi-mă de atenuare acustică a plafonului. Pe de altă parte, caseta de protecţie la foc oferă, în baza testelor multiple la foc, o siguranţă în cazul incendiului. Clasa de rezistenţă la foc a plafonului nu este, astfel, infl uenţată de elemen-tele integrate sub caseta de protecţie acustică sau protecţie la foc.

3 SUPRAPUNERE DE MATERIALE IZOLANTE

16

ACCESORII PENTRU PROTECŢIE ACUSTICĂ

SOLUŢII ACUSTICE DE DETALIU

4 DELIMITĂRI / BARIERE ACUSTICE

În cazul unui nivel de zgomot foarte ridicat, deranjant, dinspre suprafeţele etajelor superioare, infl uenţa directă a zgomotului cât şi transmiterea zgomotului prin intermediul structurii metalice a plafonului, este evident redusă datorită elementelor de suspenda-re decuplate acustic. Acestea limi-tează punţile acustice în ambele direcţii, deci, şi din încăperea cu plafon către încăperea de deasu-pra.

Prin aşezarea suplimentară, peste plafonul suspendat, a materialelor fono-izolante, se îmbunătăţesc valorile de atenuare acustică ale plafoanelor din fi bră minerală - AMF. Funcţie de tipul de materiale fono-izolante, ce se aşează su-plimentar, valorile se pot mări cu până la 10dB.

Valorile ridicate de atenuare acus-tică ale sistemelor de plafoane - AMF, pot fi , la cerere, îmbunătăţite, deasupra pereţilor despărţitori. Prin montarea unor bariere acustice, se poate mări valoarea de atenuare acustică. În cazul mutării pereţilor despărţitori uşori, este însă nece-sară şi mutarea barierei acustice de deasupra acestora.


17


COMBINAŢIA OPTIMĂ ÎNTRE ABSORBŢIE ŞI ATENUARE ACUSTICĂ

Toate plafoanele AMF prezintă valori de protecţie acustică peste medie. Prin combinarea de plăci diferite, se obţine un optim în ceea ce priveşte acustica din încăpere.

domeniu de utilizare universal pentru încăperi cu un nivel de zgomot mediu şi cu cerinţe schimbătoare; Punct de greutate - refl ectant

puţine persoane care vorbesc;O reducere prin absorbţie puţin sesizabilă

domeniu de utilizare universal pentru în-căperi cu un nivel de zgomot mediu şi cu cerinţe schimbătoare;Punct de greutate - fono - absorbant

multe surse de zgomotreducere mare

18

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1,00

slab fono-absorbant fono-absorbant puternic fono-absorbant cel mai puternic

fono-absorbantrefl ectant

Absorbţie acustică (αw) / clase de absorbţie

redu

cere

uşo

ară

(de

ex. p

entru

o în

căpe

re c

u un

per

ete

mas

iv)

redu

cere

med

iere

duce

re b

ună

redu

cere

ridi

cată

Aten

uare

acu

stic

ă în

dB

Star

Kombimetall neted Silence dB

Kombimetall perforat

Silence alpha Thermacoustic dB

Thermacoustic

Thermofon 20 mm

Mercure /Feinstratos microperforat 15 mm

Laguna 15 mm / Schlicht 15 mm Feinstratos 15 mm

Adagio Rilievo


Birou cu suprafaţă mare O absorbţie acustică medie până la ridicată, diferenţiată, în anumite cazuri, funcţie de zonele de lucru şi o izolare acustică ridicată împotriva zgomotului dinspre spaţiile învecinate.

APLICAŢII CERINŢE THER

MAC

OUST

IC

THER

MAC

OUST

IC d

B

SILE

NCE

dB

SILE

NCE

alph

a

THER

MOF

ON

KOM

BIM

ETAL

L

THER

MAT

EX C

OMFO

RT

19

Sală de discuţii O absorbţie acustică medie până la crescută şi izolare acustică ridicată, adecvată posibilităţilor individuale ale spaţiilor existente.

Aeroport / Gară Proiectare ce urmăreşte o absorbţie acustică medie şi ridicată pentru spaţiile publice cu o circulaţie frecventă. Anumite suprafeţe se aleg fono-refl ectante, în vederea îmbunătăţirii, în anumite cazuri, a clarităţii bune a unei conversaţii. Izolare acustică medie până la ridicată, în cazul unor spaţii învecinate.

Coridor Zonă des frecventată cu surse diferite de zgomot; o absorbţie acustică medie spre ridicată şi o izolare acustică ridicată.

Foaier O absorbţie acustică - diferenţiată, funcţie de zonele de activitate, în vederea asigurării unor zone individuale, o izolare acustică ridicată.

Sală de audiţie / Combinaţie de zone fono-absorbante şi refl ectante pentru o sală de clasă audibilitate optimă în încăperi mari şi o izolare acustică bună.

Cinematograf Pentru cerinţe foarte ridicate de absorbţie acustică ; de expl.: la cinematografe - Multiplex sunt necesare produse ce oferă suplimentar şi o izolare acustică ridicată

Hale de montaj Cele mai ridicate cerinţe de absorbţie acustică; în cazurile date de clădiri - anexe, este necesară o izolare acustică ridicată.

Sală de concerte Montaj diferenţiat acustic cu combinarea de materiale slab fono - absorbante, ce oferă o izolare acustică acolo unde este necesar.

Spaţiu comercial Zone des frecventate, o absorbţie acustică medie până la ridicată, în anumite cazuri, cu zone fono - refl ectante, pentru o bună audibilitate. O izolare acustică medie pentru zonele din interior.


PLAFOANE ACUSTICE DE LA AMF

Thermacoustic Thermacoustic dB Thermacoustic / - dB format dreptunghiular Silence dB Silence alpha Thermofon Kombimetall Thermatex Comfort

Asigurarea unei acustici optime într-o încăpere a devenit una dintre cerinţele constructive cele mai importante. Astfel, funcţie de utilizarea încăperii, se impun cerinţe diferite asupra plafonului. Pentru a oferi proiectantului posibilitatea de a îndeplini diferite cerinţe individuale, noile plafoane - ACUSTICE de la AMF oferă valori deosebite, atât în ceea ce priveşte atenuarea acustică cât şi izolarea fonică.

SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF

NOI PROIECTE ÎN ACUSTICA ARHITECTURALĂ

20


21


SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 38 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 19 mm (ca. 4,6 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010

THERMACOUSTIC este o placă de plafon cu grosimea de 19mm, realizată dintr-un miez perforat din fi bră minerală şi o pâslă acustică aplicată pe suprafaţa vizibilă a plăcii.Datorită perforaturilor, ce nu sunt vizibile, plafonul acustic atinge valori înalte de absorbţie acustică, pâsla conferind o suprafaţă elegantă şi netedă a plăcii.Compoziţia din lână minerală modernă, biodegradabilă, argilă şi amidon conferă proprietăţi fi zico-constructive excepţionale, în special în ceea ce priveşte valorile acustice.

Absorbţia acustică

Valori pentruTHERMACOUSTIC19 mmαw = 0,65MHNRC= 0,70Puternic fono-absorbant

22


*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31. Frecvenţa F în Hz

Abso

rbţia

acu

stic

ă αs

THERMACOUSTIC

23

*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.

e,

THERMACOUSTIC dB este cu 41 dB, placa de plafon adecvată pentru cerinţe ridicate privind atenuarea acustică. În acelaşi timp, placa asigură, prin intermediul perforaturilor ce nu sunt vizibile, valori înalte de absorbţie acustică şi oferă o îmbunătăţire a imaginii plafonului, datorită unei suprafeţe netede şi omogene.Compoziţia din lână minerală modernă, biodegradabilă, argilă şi amidon conferă proprietăţi fi zico-constructive excepţionale, în special, în ceea ce priveşte acustica.


Valori pentruTHERMACOUSTIC dB24 mmαw = 0,70HNRC= 0,75Puternic fono-absorbant

Frecvenţa F în Hz

Abso

rbţia

acu

stic

ă α

s

SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 41 dB, conform EN 20140-9 (24 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 24 mm (ca. 8,4 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010

THERMACOUSTIC dB


24


Plăcile THERMACOUSTIC şi THERMACOUSTIC dB sunt acum disponibile şi în format dreptunghiular. Plăcile – THERMACOUSTIC pentru cerinţe ridicate în domeniul acusticii, oferă în format dreptunghiular valori şi mai bune privind atenuarea acustică. Datorită construcţiei plăcii şi în cazul unei structuri semiascunse, se poate oferi o îmbunătăţire vizibi-lă din punct de vedere a atenuării acustice. Miezul din fi bră minerală conferă plăcii proprietăţi excelente de protecţie la foc. Astfel, THERMA-COUSTIC şi THERMACOUSTIC dB sunt adecvate, în special, pentru săli de auditoriu, şcoli, săli de audiţie, săli de spectacole, foaiere, săli de şedinţă, birouri, săli de conferinţă, spaţii de relaxare, clinici, etc.


SISTEM F Sistem liber rezemat, plăci demontabile *1 I Sistem cu structura paralelă, profi le secundare vizibile sau ascunse *1

Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime) Dn,c,w= 43 dB, conform EN 20140-9 (24 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 19 mm (ca. 5,1 kg/m²) resp. 24 mm (ca. 8,7 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010

THERMACOUSTIC / THERMACOUSTIC dB FORMATE DREPTUNGHIULARE


Datorită construcţiei speciale din două plăci din fi bră minerală, am-prentate la partea interioară şi lipite între ele, placa AMF – SILENCE dB îndeplineşte cele mai înalte cerinţe privind atenuarea acustică. Desenele suprafeţelor fi n perforate creează o imagine elegantă a plafonului şi, în acelaşi timp, asigură valori bune ale absorbţiei acustice.

DESENE DISPONIBILE ALE SUPRAFEŢEI PLĂCILOR

Feinstratos Feinstratos microperforat Star Feinfresko

25

SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 43 dB, conform EN 20140-9 (30 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 30 mm (ca. 11 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010


Valori pentruSilence dB Star30 mmαw = 0,50NRC= 0,50Fono-absorbant

Frecvenţa F în Hz

Abso

rbţia

acu

stic

ă α

s

Alte execuţii ale canturilor, la cerere


SK 24 (Înălţimea profi lului „T” 38 mm)

SILENCE dB


Datorită construcţiei specifi ce, placa AMF - SILENCE alpha atinge valo-ri foarte ridicate ale absorbţiei acustice şi valori bune privind izolarea fonică. Placa - compound constă dintr-o placă tip softboard, foarte uşoară, caşerată cu o pâslă acustică fi nă la faţa vizibilă şi o placă din fi bră minerală perforată, lipită pe parte superioară, oferind, astfel, valori acustice excelente. Un alt avantaj - cel economic - constă în montajul simplu şi ieftin al plăcii.

26


Alte execuţii ale canturilor, la cerere


SK 15 / 24 (Înălţimea profi lului „T” 38 mm)


Valori pentruSILENCE alpha35 mmαw = 0,75HNRC= 0,80Puternic fono-absorbant

Frecvenţa F în Hz

Abso

rbţia

acu

stic

ă α

s

SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate B1, conform DIN 4102 partea 1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 35 mm (ca. 5,9 kg/m²)Culori alb, negru

SILENCE ALPHA


AMF THERMOFON este o placă din vată minerală tip „Softboard”, cu un miez din vată minerală şi o pâslă acustică aplicată pe faţa acesteia.Placa se remarcă atât prin valori deosebite pentru absorbţia acustică cât şi datorită posibilităţilor diferenţiate de confi gurare coloristică, conform RAL.

27

SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Absorbţia acustică EN ISO 354Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 80%Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 20 mm (ca. 1,6 kg/m²) / 25 mm (ca. 2,0 kg/m²)Culori alb/verde/negru/alte culori la cerere, livrabile conform paletarului de culori


Valori pentruTHERMOFON alb 20520 mmαw = 0,90NRC= 0,85Puternic fono-absorbant

Frecvenţa F în Hz

Abso

rbţia

acu

stic

ă α

s


e,

THERMOFON


28

Plafonul funcţional AMF - KOMBIMETALL reprezintă o combinaţie între o suprafaţă metalică (perforată) şi un miez de placă din fi bră minerală. Astfel, sunt îndeplinite cele mai înalte cerinţe fi zico-constructive pentru siguranţă la foc şi protecţie acustică. Placa KOMBIMETALL reprezintă prima şi singura placă de plafon din metal, ce nu necesită un strat de izolare suplimentar. Este potrivită, în mod deosebit, pentru montajul conform sistem „F” (holuri, coridoa-re) şi sistem „I” (sistem cu structură tip “Bandraster”). Integrarea şi montarea spoturilor de iluminat sau a anemostatelor este posibilă şi facilă. Placa KOMBIMETALL combină estetica unui plafon din metal cu siguranţa şi uşurinţa montajului tuturor plafoanelor funcţionale – AMF.



Valori pentruKOMBIMETALLperforat 2 mmαw = 0,65HNRC= 0,70Puternic fono-absorbant

Frecvenţa F în Hz

Abso

rbţia

acu

stic

ă α

s


KOMBIMETALL

SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 F Sistem liber rezemat, profi le portante vizibile sau ascunse *1

I Sistem cu structura tip „Bandraster”, profi le secundare vizibile sau ascunse *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F120, conform DIN 4102 partea 2, la cerereAbsorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 42 dB nach DIN EN 20140-9 (format dreptunghiular)Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aerului (la umiditatea relativă a aerului, schimbătoare până la 30˚C)Refl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 21 mm (ca. 9,5 kg/m²) în cazul formatelor dreptunghiulare, grosimile şi greutatea casetelor sunt funcţie de format şi de materialCulori alb similar RAL 9010


29

AKUSTIK OBERFLÄCHENDESIGNS

Schallabsorption

Valori pentru: THERMOFON / 20 mm / αw = 0,90 / NRC= 0,85 / absorbierendValori pentru: Feinstratos microperf. / 15 mm / αw = 0,60 / NRC= 0,55 / absorbie-rendValori pentru: Mercure / 15 mm / αw = 0,60 / NRC= 0,55 / absorbierend

F Sistem liber rezemat cu plăci Kombimetall ce oferă o protecţie ridicată la foc

I Sistem cu structura paralelă cu profi le principale tip Bandraster şi plăci Kombimetall, ce oferă protecţie ridicată la foc

MONTAJ CONFORM SISTEM I

1 Kombimetall 21 mm2 Profi l - Bandraster - 100 mm lăţime3 Profi l principal 24 x 75 mm4 Elemente de suspendare - Nonius5 Profi l perimetral 31 x 31 x 1 mm6 Element de racordare la perete sau de legătură pt. profi l Bandraster7 Fâşie din placă din fi bră minerală 64 x 40 mm8 Alternativă la element de racordare - perete9 Distanţier

10 Ştraifuri - distanţier, din fi bră minerală 64 x 40 mm11 Bandă de rigidizare12 Elemente de rigidizare laterală - Nonius13 Cotă raster 300 mm14 Cotă raster max. 1800 mm15 Distanţa dintre elementele de suspendare 710 mm

1 Kombimetall 21 mm2 Profi l principal 24 x 75 mm3 Profi l perimetral în trepte 42 x 20 x 23 x 24 x 1,5 mm4 Cotă raster 300 mm5 Lungime placă max. 2500 mm6 Fâşii/ştraifuri din gips-carton 15 x 100 mm7 Ştraifuri - distanţier, din fi bră minerală 64 x 40 mm

6

7

9

1

3

10

54

2

6

71

3

5

4

26

14

15

11

7

12

13

8

MONTAJ CONFORM SISTEM F

SISTEM F

SISTEM I

˚C)


THERMATEX COMFORT

30



SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1

I Sistem cu structura paralelă, profi le secundare ascunse *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F120, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 38 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime) Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9 (format dreptunghiular)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 19 mm (ca. 5,7 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010

AMF THERMATEX COMFORT oferă un plus evident în protecţie la foc şi acustică

Feinstratos Feinstratos microperforat Star Mercure

THERMATEX COMFORT


31

1 Details siehe Systemlösungen. Technische Bestimmungen Seite 48-49 Programm Teil 1

)

e,

INDICAŢII GENERALE

Texte de descriere a lucrărilor pentru sistemele de plafoane - AMF le puteţi solicita la:

Tel.: +40 (0) 21 - 312 86 55 Fax.: +40 (0) 21 - 312 86 56 e-mail: [email protected] [email protected] sau per download de pe adresa www.amf.roInformaţii detaliate referitoare la textele de descriere a lucrărilor obţineţi, deasemeni, de pe site-ul nostru sub „SERVICE” sau personal de la departamentul nostru tehnic.

Consultanţă tehnică, certifi cări şi alte documen-taţii (fi şe tehnice cu texte de descriere a lucră-rilor şi indicaţii de montaj, certifi cate, mostre, etc.) se pot obţine la cerere. În cazul tuturor sistemelor - AMF, ce se supun avizelor ofi ciale corespunzătoare, lăsaţi-vă consultaţi de către colaboratorii noştri!

TEXTE DESCRIERE LUCRARE ŞI DOCUMENTAŢII TEHNICE INDICATII LEGALE

Datorită diferenţelor de culoare sau de calitate ce rezultă la tipărirea acestui catalog, sunt posibile abateri faţă de produsul original.De aceea, alegerea directă a produselor trebuie făcută pe baza mostrelor originale. Toate datele şi informaţiile tehnice din această broşură sau din alte publicaţii care se referă la sistemele de plafoane AMF, se bazează pe rezultatele din verifi cări, care au fost efectuate în condiţii de laborator. Revine în responsabi-litatea clientului dacă aceste date şi informaţii sunt adecvate pentru a fi utilizate în aplicaţiile specifi ce prevăzute.Toate datele relevante, referitoare la sisteme, corespund ultimului nivel al tehnicii. Aceasta presupune utilizarea exclusivă a produselor şi elementelor de sistem - AMF, a căror conlucrare şi independenţă prestabilită este atestată prin verifi cări interne şi externe.Prin combinarea cu produse sau componente de sistem străine, altele decât cele recomandate de către producător, este exclusă orice garanţie sau răspundere. Mai mult, trebuie avut în vedere ca şarje de producţie diferite (dată / număr de producţie) să nu se monteze în aceeaşi zonă.

Modifi cări tehnice, fără o înştiinţare prealabilă, rămân sub rezerva producătorului.În rest sunt valabile condiţiile generale comerciale, de livrare şi de plată ale producătorului.

Acest catalog devine perimat, odată cu apariţia unei noi ediţii! Ne rezervăm toate drepturile în cazul unor posibile erori sau greşeli de imprimare!


Produs - AMF AMF Thermofon alb

Construcţie Sistem C, cant SK

1200 x 600 mm

Cantitate în m2 21.000 m2

Firmă montaj Meyer Akustikbau

32

PROIECTE-AMF

HALA AIRBUS – MONTAJ SECTIUNI; FINKENWERDER

GERMANIA


Produs - AMF AMF Silence dB, suprafaţa Star

Construcţie Sistem C, cant SK

600 x 600 mm / 900 x 600 mm

Cantitate în m2 19.000 m 2

Firmă montaj Krupe Bomatex

33

PORTES DE LA DÉFENSE

SEDIU – FNV, BERGEN OP ZOOM

OLANDA


3426

Knauf AMF Organizaţia de vânzări

Knauf AMF GmbH & Co. KGAdresa poştală: Postfach 1263, D-94476 GrafenauSediu: Elsenthal 15, D-94481 Grafenau

Knauf AMF Centrala în Grafenau

Vânzări

Vânzări zona Europa Centrală (Germania - zona de sud, Austria, Elveţia) Fritz Schneck Mobil: (0) 171 - 6 12 95 92 Eduard Schönberger Tel.: (0) 85 52 - 422 26 Roland Biebl Tel.: (0) 85 52 - 422 14 Olga Eibl Tel.: (0) 85 52 - 422 972 Vânzări zona de nord (Germania - zona de nord, Benelux, Scandinavia) Karl-Heinz-Kuhn Mobil: (0) 171 - 6 12 36 30 Thomas Moser Tel.: (0) 85 52 - 422 78 Sandra Stockinger Tel.: (0) 85 52 - 422 56 Andreas Riedl Tel.: (0) 85 52 - 422 979 Vânzări zona de vest (Europa - zona de vest, America, Orientul mijlociu, Asia, Africa) Katharina Sigl Mobil: (0) 170 - 8 31 52 75 Markus Ranzinger Tel.: (0) 85 52 - 422 17 Martin Riedl Tel.: (0) 85 52 - 422 981 Klaus Scholz Tel.: (0) 85 52 - 422 19 Georg Laudi Tel.: (0) 85 52 - 422 66 Marion Sammer Tel.: (0) 85 52 - 422 901 Stefan Blöchl Tel.: (0) 85 52 - 422 73 Vânzări zona de est (Europa – zona de est, Asia – zona de nord) Karl Wenig Mobil: (0) 171 - 9 35 49 60 Christoph Cieply Tel.: (0) 85 52 - 422 21 Silvia Vogl Tel.: (0) 85 52 - 422 67 Nataliya Eberl-Tsvyk Tel.: (0) 85 52 - 422 64 Sergej Kalina Tel.: (0) 85 52 - 422 65

Marketing / Reclame

Marlene Prager Tel.: (0) 85 52 - 422 994

Lansare fabricaţie / Expediere

Michael Winter Tel.: (0) 85 52 - 422 16 Thomas Kliemsch Tel.: (0) 85 52 - 422 22 Christina Weber Tel.: (0) 85 52 - 422 902

Management de produs / Tehnica de aplicaţie

Andreas Schiedeck Tel.: (0) 85 52 - 422 982 Wilhelm Holzinger Tel.: (0) 85 52 - 422 53 Stefan Schmidl Tel.: (0) 85 52 - 422 74 Christian Pockes Tel.: (0) 85 52 - 422 977

Comunicaţii internaţionale / Normative

Alexander Mayer Tel.: (0) 85 52 - 422 54

Knauf AMF Birouri tehnice

Vânzări zona Europa Centrală/de Nord

Knauf AMF Germania

Knauf AMF - Birou Hamburg Hans Stach Mobil: (0) 171 - 617 30 83 e-mail: [email protected]

Knauf AMF - Birou Berlin Martin Bierhoff Mobil.: (0) 175 - 578 93 84 e-mail: [email protected] Knauf AMF - Birou Hanovra Antonius Sprenger-Pieper Mobil: (0) 170 - 438 59 71 e-mail: [email protected]

Knauf AMF - Birou Düsseldorf Manuel Schons Mobil: (0) 171 - 315 45 40 e-mail: [email protected] Knauf AMF - Birou Frankfurt Fridolin Helfenbein Mobil: (0) 171 - 612 03 53 e-mail: [email protected] Knauf AMF - Birou Stuttgart Stefan Lemler Mobil: (0) 171 - 613 36 49 e-mail: [email protected] Knauf AMF - Birou Leipzig Axel List Mobil: (0) 171 - 612 03 36 e-mail: [email protected] Knauf AMF - Birou München Bernhard Jahnel Mobil: (0) 151 - 17 41 05 73 e-mail: [email protected] Knauf AMF - Birou Nürnberg Christian Veith Mobil: (0) 171 - 45 865 77 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Austria Prefi x +43

Norbert Schiffauer Mobil: (0) 664 - 344 53 50 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Elveţia Prefi x +49

Eduard Schönberger Tel.: (0) 85 52 - 422 26

Knauf AMF Benelux Prefi x +32

Marc Peeters Mobil: (0) 476 - 22 76 94 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Olanda Prefi x +31

Koen Van de Pol Mobil: (0) 13 - 50 30 335 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Scandinavia Prefi x +49

Thomas Moser Tel.: (0) 85 52 - 422 78 e-mail: [email protected] Andreas Riedl Tel.: (0) 85 52 - 422 979 e-mail: [email protected]

Vânzări – zona Europa de vest

Knauf AMF Italia Prefi x +39

Giorgio Marenco Mobil: 348 - 41 12 099 e-mail: [email protected]

Fabrizio Chiesa Mobil: 340 - 40 01 342 e-mail: [email protected]

Fabio Visintainer Mobil: 340 - 40 01 319 e-mail: [email protected]

Giancarlo Chiffi Mobil: 340 - 40 01 312 e-mail: amf.chiffi @virgilio.it

Piero Trezza Mobil: 348 - 93 44 185 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Franţa Prefi x +33

Jean-Christophe Cornu Mobil: (0) 6 - 16 31 94 66 e-mail: [email protected]

Philippe Paillart Mobil: (0) 6 - 09 86 04 86 e-mail: [email protected]

Olivier Lecourt Mobil: (0) 6 - 08 00 39 13 e-mail: [email protected]

Jean-Marc Mercier Mobil: (0) 6 - 16 01 90 51 e-mail: [email protected]

Gilles Lescoffi er Mobil: (0) 6 - 27 32 21 03 e-mail: glescoffi [email protected]

Patrice Cordon Mobil: (0) 6 - 15 04 93 18 e-mail: [email protected]

Pierre Laxalde Mobil: (0) 6 - 09 03 89 71 e-mail: [email protected]

Christian Kernevez Mobil: (0) 6 - 24 29 24 61 e-mail: [email protected]

35

EFFIZIENZ DURCH AUSGEREIFTE TECHNIK

Knauf AMF Grecia Prefi x +30

Aggelos Sinodinos Mobil: 697 - 286 9796 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Marea Britanie Prefi x +44

Stuart Brown Mobil: (0) 7798 - 825 817 e-mail: [email protected]

Tim Draper Mobil: (0) 7780 - 970 000 e-mail: [email protected]

Vince Saunders Mobil: (0) 7789 - 865 837 e-mail: [email protected]

Henry Niven Mobil: (0) 7795 - 415 185 e-mail: [email protected]

Paul Coley Mobil: (0) 7876 - 025 841 e-mail: [email protected]

Suzanne Waters Mobil: (0) 7917 - 469 108 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Spania / Portugalia Prefi x +34

Luis Cabañero Moreno Mobil: 609 - 51 29 28 e-mail: amfi berica@telefonica .net

Fernando Valdivia Mobil: 609 - 70 02 22 e-mail: [email protected]

Daniel López Mobil: 609 - 61 51 56 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Orientul mijlociu Prefi x +971

Markus Ranzinger Mobil: +49 (0) 171 23 58 300 e-mail: [email protected] Nigel Nambiar Mobil: 50 6407172 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Turcia Prefi x +90 İlhan Yasar Mobil: 533 - 430 87 68 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Iran Prefi x +98 Arthur Manoukian Mobil: 912 176 06 64 e-mail: [email protected]

Knauf AMF China Prefi x +86 Liu Xin Mobil: 1 38 17 69 75 28 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Orientul apropiat / Asia / Pacifi c Prefi x +49

Markus Ranzinger Mobil: (0) 171 - 23 58 300 e-mail: [email protected]

Martin Riedl Mobil: (0) 175 - 46 71 174 e-mail: [email protected]

Stefan Blöchl Tel.: (0) 85 52 - 422 73 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Brazilia Prefi x +55

Eng˚ Fábio Miceli Teixeira Mobil: 11 9203 - 6605 e-mail: [email protected]

Arqa Marta de Albuquerque Kimura Mobil: 11 9286 - 0473 e-mail: [email protected]

Knauf AMF America de Nord/America de Sud Prefi x +49

Georg Laudi Mobil: (0) 170 - 89 19 019 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Birouri tehnice

Vânzări Europa de Est

Knauf AMF Cehia Prefi x +420

Petr Fitzner Mobil: 602 227 613 e-mail: [email protected]

Libor Holub Mobil: 602 650 938 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Slovacia Prefi x +420

Petr Fitzner Mobil: 602 227 613

Libor Holub Mobil: 602 650 938 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Polonia Prefi x +48 Krzysztof Szczepaniak Mobil: (0) 602 592 706 e-mail: [email protected]

Marius Czynciel Mobil: (0) 602 212 772 e-mail: [email protected]

Michal Czachor Mobil: (0) 602 575 077 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Letonia / Estonia Prefi x +371

Ivars Šmalcs Mobil: (0) 291 - 32 227 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Lituania Prefi x +370

Virginijus Šiugžda Mobil: (0) 61 22 12 21 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Ungaria Prefi x +36

Miklòs Laczka Mobil: (0) 20 - 460 39 02 e-mail: [email protected]

László Mohai Mobil: (0) 20 - 264 18 70 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Slovenia / Bosnia Prefi x +386

Aleš Gabrovšek Mobil: (0) 41 - 650 443 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Serbia / Muntenegru Prefi x +381

Dejan Popovic Mobil: (0) 63 - 634 515 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Croaţia Prefi x +385

Igor Cvek Mobil: (0) 91 - 638 14 22 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Bulgaria / Macedonia Prefi x +359

Jawor Otaschlijski Mobil: (0) 888 - 21 99 79 e-mail: [email protected]

Kiril Gyuzelev Mobil: (0) 887 - 56 28 57 e-mail: [email protected]

Knauf AMF România / Republica Moldova Prefi x +40

Trajan-Florin Vujdea Mobil: (0) 744 - 303 600 e-mail: [email protected]

Monica Minoiu Mobil: (0) 745 - 944 611 e-mail offi ce: [email protected]

Florian Ilie Dragomir Mobil: (0) 745 - 669 942 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Rusia Prefi x +7

Gennadi Marksitzer Mobil: (8) 916 424 45 02 e-mail: [email protected]

Alexander Gnezdilov Mobil: (8) 916 424 45 04 e-mail: [email protected]

Evgeni Pavlov Mobil: (8) 911 - 734 74 74 e-mail: [email protected]

Sergej Rakov Mobil: (8) 912 997 22 22 e-mail: [email protected]

Knauf AMF Ucraina Prefi x +380 Maria Netschiporenko Mobil: (0) 44 - 203 1618 e-mail: [email protected]

Yuri Zimin Mobil: (0) 50 - 331 8687


36



SISTEME PARTEA 6MATERIAL ȘI DESIGN



SUNET, LUMINĂ & TEHNOLOGIE DE VÂRFSISTEME PARTEA 5



CURĂȚENIE & IGIENĂSISTEME PARTEA 4



SISTEME PARTEA 3ACUSTICĂ



PROTECȚIE LA FOCSISTEME PARTEA 2


EDUCAȚIE




SISTEME DE PLAFOANESISTEME PARTEA 1

Toate cataloagele din programul de produse le puteţi obţine după ce trimiteţi formularul de cerere prin fax sau prin descărcare de pe pagina de internet: www.amf.ro

PROGRAM – AMF

APLICAŢII - AMF

Partea 1 Partea 2 Partea 3

Partea 4 Partea 5 Partea 6

Partea 1


37

CERERE CATALOG - PER FAX


AMF MineralplattenBd. lancu de Hunedoara Nr. 2,BI. H6, Sc.1,Etj.2, Ap.8, Sector 1RO - 011741 Bucureşti

Nr. fax: +40 (0) 21 - 312 86 56

Vă rog să-mi transmiteţi următoarele

CATALOAGE DIN PROGRAMUL - AMF:

Partea 1 SISTEME DE PLAFOANE

Partea 2 PROTECŢIE LA FOC

Partea 3 ACUSTICĂ

Partea 4 CURĂŢENIE & IGIENĂ

Partea 5 SUNET, LUMINĂ & TEHNOLOGIE DE VÂRF

Partea 6 MATERIAL & DESIGN

Partea 1 EDUCAŢIE

LISTA DE PREŢURI - AMF

Firma

Nume, prenume

Funcţie

Strada, nr.

Cod poştal, Localitate

Telefon

E-mail

Vă rog să-mi transmiteţi CATALOGUL DE APLICAŢII – AMF:

Vă rog să-mi transmiteţi:


38

VENIŢI ŞI DESCOPERIŢI ÎMPREUNĂ CU NOI LUMEA PLAFOANELOR!

„sub WWW.AMF.RO în toată lumea la dispoziţia dvs.“

Căutaţi informaţii specifi ce pentru proiectul Dvs!

Că este vorba de

şcoală spital industrie etc.

pe site-ul nostru găsiţi soluţii adecvate pentru cerinţele Dvs.

Dacă aveţi nevoie urgentă de informaţii!

Prin SERVICE înţelegem, de asemeni, să vă stăm oricând la dispoziţie cu informaţii

La departamentul tehnic găsiţi:

Certifi cate de verifi care Texte generale

de descriere a lucrării Prospecte şi fi şe tehnice

pentru Dvs., per download

Pentru calculaţia Dvs. de buget găsiţi:

Calculul necesarului de materiale

Lista de preţuri

WWW.AMF.RO


39

A

Adagio Rilievo Partea 6 Material & Design

C

Casetă de protecţie la foc Partea 2 Protecţie la focClean Room Partea 4 Curăţenie & IgienăCleanactive Partea 4 Curăţenie & IgienăCristallo Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârf

D

Dual F30 / F90 Partea 2 Protecţie la foc

F

F30 mono Partea 2 Protecţie la focF30 sub grinzi cu zăbrele din lemn cu deschidere mare Partea 2 Protecţie la focF30 uno Partea 2 Protecţie la focF30/F90 dual Partea 2 Protecţie la focF90 lemn/tablă cutată trepezoidal Partea 2 Protecţie la focFeinfresko Partea 1 Sisteme de plafoaneFeingelocht Partea 1 Sisteme de plafoaneFeinstratos / - microperf. Partea 1 Sisteme de plafoaneFibracoustic Fibrafutura Partea 6 Material & DesignFresko Partea 1 Sisteme de plafoane

G

Gips Partea 6 Material & DesignGrinzi cu zăbrele din lemn cu deschidere mare (F30) Partea 2 Protecţie la foc

H

Hygena Partea 4 Curăţenie & Igienă

K

Kombimetall Partea 3 Acustică

L

Laguna Partea 1 Sisteme de plafoaneLemn Partea 6 Material & DesignLivada Partea 6 Material & Design

M

Mercure Partea 1 Sisteme de plafoaneMetal Partea 6 Material & DesignMono F30 Partea 2 Protecţie la foc

N

Net 4/8 Partea 6 Material & DesignNevada Partea 6 Material & Design

INDEX PRODUSE - AMF

P

Plafoane luminoase Partea 6 Material & Design

R

Ranura Partea 6 Material & DesignRilievo Partea 6 Material & DesignRogada Partea 6 Material & Design

S

Saturn Partea 1 Sisteme de plafoaneSchlicht Partea 1 Sisteme de plafoaneSilence alpha Partea 3 AcusticăSilence dB Partea 3 AcusticăSistem A Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem Audio Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârfSistem Beamex Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârfSistem C Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura ascunsă Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura Bandraster Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura semiascunsă Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura vizibilă Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem de montaj prin aşezarea plăcilor pe structură Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem F- sistem cu structura liber rezemată Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem I Partea 1 Sisteme de plafoaneSKY Sistem C - placă de format mare Partea 1 Sisteme de plafoaneSKY.dot Partea 6 Material & DesignStar Partea 1 Sisteme de plafoaneStellada Partea 6 Material & DesignSymetra Partea 6 Material & Design

T

Thermaclean S Partea 4 Curăţenie & IgienăThermacoustic Partea 3 AcusticăThermacoustic dB Partea 3 AcusticăThermatex Confort Partea 3 AcusticăThermatex Confort dB Partea 3 AcusticăThermofon Partea 3 Acustică

U

uno F30 Partea 2 Protecţie la foc

V

Ventatec 30 Partea 2 Protecţie la foc

PRODUS PROGRAM - PARTEA PRODUS PROGRAM - PARTEA


PROGRAM - AMF:

Partea 1 SISTEME DE PLAFOANE

Partea 2 PROTECŢIE LA FOC

Partea 3 ACUSTICĂ

Partea 4 CURĂŢENIE & IGIENĂ

Partea 5 SUNET, LUMINĂ & TEHNOLOGIE DE VÂRF

Partea 6 MATERIAL ŞI DESIGN

APLICAŢII - AMF

Partea 1 EDUCAŢIE

AMF MineralplattenBd. lancu de Hunedoara Nr. 2,BI. H6, Sc.1,Etj.2, Ap.8, Sector 1RO - 011741 1BucureştiTel.: +40 (0) 21 - 312 86 55Fax: +40 (0) 21 - 312 86 56e-mail: [email protected]://www.amf.ro

113525_Akustik_RO.indd 1113525_Akustik_RO.indd 1 14.11.2006 9:49:17 Uhr14.11.2006 9:49:17 Uhr

1

iluminat

artificial

2

luminad.p.d.v. tehnic, lumina este definită ca o

undă electromagnetică, vizibilă ochiului

uman într-o bandă cuprinsă între aprox.

400 şi 800 nm, într-o gamă de culori de

la violet la roşu

3

4

la începutul secolului 18, Isaac Newton a

vizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticlă,

că raza de lumină este compusă dintr-un

spectru complex de culori

5

6

7

lampa - sursa de lumină artificială

dispozitiv electric care realizează conversia

energiei electrice în energie luminoasă

8

corpul (aparatul) de iluminat

ansamblul compus din

lampă (lămpi), eventual

balast şi partea cu rol

estetic, de distribuire, de

fixare, de protecţie şi de

legare la electricitate

9

fotometria

ştiinţa măsurării senzaţiei luminoase,

a măsurării unei serii de mărimi care

caracterizează sursele de lumină şi

corpurile iluminate

10

principalele mărimi

ale surselor de lumină

• flux luminos

• intensitate luminoasă

• iluminare

• luminanţă

• eficacitatea luminoasă

11

flux luminos - F

cantitatea de lumină

emisă de o sursă

[F ] = 1 lm (lumen)

12

intensitatea luminoasă - I densitatea unghiulară

cantitatea de lumină emisă de o sursă luminoasă într-un unghi solid I = F /

[ I ] = 1 cd (candela)

13

unghi solid -

raportul dintre suprafaţa pe care

unghiul o taie pe suprafaţa unei

sfere şi pătratul razei sferei

= A / r 2 [ ] = 1 sr (steradian)

14

15

iluminarea - Edensitatea fluxului luminos

fluxul luminos care cade pe o suprafaţă

E = F / A [ E ] = 1 lx

16

iluminarea - Eexemple

17

luminanţă - B

strălucirea unei suprafeţe, dependentă de

iluminarea suprafeţei şi de fluxul luminos

radiat de suprafaţă spre privitor

[ B ] = 1 cd / m2

18

eficacitatea luminoasă - e

raportul dintre fluxul emis de sursăşi puterea consumată de aceasta

e = F/P [ e ] = 1 lm/W

19

mărimi caracteristice

suprafeţelor

• factorul de reflexie / reflectanţa

• factorul de transmisie / transmitanţa

• factorul de absorbţie / absorbanţa

20

21

22

legea conservării fluxului

luminos

fluxul luminos incident care întâlneşte

un material este o parte reflectat, o

parte absorbit şi o parte transmis

Fi = Fr + Fa + Ft

1 = + +

23

absorbită

24

legi privind propagarearadiaţiilor luminoase

legea fundamentală exprimă variaţia luminii în funcţie de inversul pătratului distanţei

E = I/d2

25

difuzădirectă

(de oglindå)

mixtă

difuză

imperfect

perfect

difuză

reflexia

luminii

reflexia

26

27

28

exemple de materiale

reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelate

sau cromate) sau din sticlă

difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite,

suprafeţe de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparate

de iluminat fluorescente cu panouri translucide

difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei,

suprafeţe melaminate, hârtie lucioasă etc.

29

transmisia luminii

asemănător reflexiei

30

transmisia luminii

transmisie directă: sticla clară

transmisie perfect difuzantă: sticla sau materiale plastice translucide

transmisie difuză imperfectă sau mixtă: sticla sau alte materiale similare mate pe o parte

31

relaţia lumină - vedere

32

33

relaţia lumină - vedere

lumina atinge ochiul uman, informaţia

este transmisă de nervul optic către

creier, unde imaginea percepută este în

continuare modulată şi recreată în

ochiul minţii

34

vedere 3d

• un obiect privit de la o anumită distanţă

formează pe retinele celor doi ochi imagini

uşor diferite, imaginile suprapuse fiind

transmise creierului unde se creează

senzaţia de relief

• lumina şi umbrele - rol important în

orientarea spaţială şi în desluşirea

obiectelor tridimensionale, materiale,

texturi

35

36

caracteristici vizuale

totalitatea caracteristicilor vizuale

constituie capacitatea vizuală umană,

care este determinantă în înţelegerea

influenţei luminii asupra sistemului

vizual şi respectiv asupra efectelor

cantitative şi calitative ale mediului

luminos

37

sarcina vizuală

cortex

caracteristici

vizuale

câmp

vizual

sensibilitate

spectrală

adaptare

vizuală

contrast de

luminanță

acomodare

vizuală

acuitate

vizuală

satisfacție

vizuală

viteza

percepției

performanța

vizuală

ochi

38

câmp vizual

domeniul unghiurilor

spaţiale (sau plane,

orizontale şi verticale) în

care un obiect poate fi

perceput, atunci când

observatorul priveşte

axial înainte

39

sensibilitate spectrală

sensibilitatea ochiului diferă în funcţie de

lungimea de undă, fiind maximă la 555 nm,

lungime de undă corespunzătoare culorii

galbene (pe măsură ce se înserează

maxima curbei vizibilităţii se deplasează

către albastru şi verde)

40

41

adaptare vizuală / cromatică

capacitatea ochiului de a se adapta la

diferite luminanţe/culori receptate

(adaptarea este mai rapidă la trecerea de

la luminanţe mici la luminanţe mari)

42

acomodare vizuală

proprietatea ochiului de a forma o

imagine clară pe retină, indiferent de

distanţa la care se află obiectul

(se realizează spontan)

43

acuitate vizuală (precizia)

capacitatea de distingere a două obiecte

(puncte) foarte apropiate; variază cu

iluminarea locului, fiind unul din factorii

determinanţi ai nivelului de iluminare

44

orbirea

d.p.d.v. luminotehnic – inconfort şi/sau

reducere a capacităţii de distingere a

obiectelor,

determinate de

distribuirea nefavorabilă a luminanţelor,

o etapizare cu două valori extreme

contraste excesive manifestate în timp

şi/sau spaţiu

45

orbirea

după

efectpsihologică

fiziologică

după

acţiune

directă

indirectă

reflectată

(în ambianţă)

de voal(în activităţi

vizuale)

46

47

mediul luminos

48

mediul luminos

mediul luminos este determinat de

factori cantitativi şi calitativi

care în final contribuie la realizarea

confortului vizual, a funcţionalităţii şi

caracterului spaţiului

49

mediul luminos

interior confortabil

aspecte

cantitative

aspecte

calitative

nivel

iluminare

distribuția

fluxului

distribuția

luminanțelor

direcționarea

luminii

culoarea

luminii

evitarea

pâlpâirii

modelarea

câmpul

vizual

planul util

de lucru

culoarea

sursei

redarea

culorilor

culoarea

suprafeței

reflectante

50

elemente cantitative

nivelul de iluminare

factor de bază în iluminat, oferă

posibilitatea corectă de normare,

calcul şi măsurare

51

52

distribuţia fluxului luminos

alegerea

procentelor de

flux inferior şi

flux superior,

prin intermediul

corpurilor de

iluminat

53

distribuţia fluxului luminos

factor cantitativ cu implicaţii calitative:

– fluxul inferior - contraste accentuate

– fluxul superior - diminuează

contrastele

efecte create:

– fluxul inferior - eficienţă

– fluxul superior - confort

54

55

56

elemente calitative

distribuţia luminanţelor

confortul ambientului luminos impune

o distribuţie echilibrată a luminanţelor

în spaţiul interior (câmp vizual şi

suprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii

fiziologice şi psihologice

57

modelarea şi direcţionarea luminii

reprezintă modul de a pune în evidenţă

sarcinile vizuale prin contraste de luminanţă

care pot fi:

• imagine normală (redare corectă)

• imagine contrastantă (redare dramatică)

• imagine fără contraste (redare plată)

58

59

60

61

culoarea luminii

trebuie studiată sub cele trei aspecte:

1. culoarea aparentă a sursei de lumină

2. redarea culorilor

3. culoarea suprafeţelor reflectante

62

culoarea aparentă

a sursei de lumină

asociată cu o temperatură de culoare:

• caldă - T < 3300K

• intermediară - 3300K < T < 5500K

• rece - T > 5500K

63

iluminat biodinamic –

corpuri de iluminat cu

schimbare de culoare

64

luminatoare false cu

iluminat artificial

biodinamic, inclusiv

imitare condiții naturale (nori)

65

redarea culorilor

defineşte modul în care se manifestă

efectul luminii asupra aspectului cromatic

al obiectelor iluminate

66

Ra100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30

redare ideală exce-

lentă

foarte

bună

bună modestă slabă

surse iluminat

de

referință

LIC,

LIH,

LF cu

înaltă

redare

LF cu

redare

f. bună,

MH

LF SON SOX

67

1. SON

2. Incandescent

3. Master Color

4. HPI

68

culoarea suprafeţelor

reflectante

raza de lumină atinge un obiect,

suprafaţa respectivă reflectă

culoarea sa şi absoarbe restul

spectrului

69

surse de lumină

70

1879 - Thomas Edison - prima lampă

electrică cu incandescenţă, compusă

dintr-un filament de bumbac carbonizat

introdus într-un clopot de sticlă vidat

• înlocuirea carbonului cu filament

metalic

• realizarea spiralei = mărirea suprafeţei

• introducerea de gaze în clopot pentru

reducerea timpului de dezintegrare

lampa electrică - istoric

71

lampa electrică

lampa (sursa) electrică -

dispozitivul care realizează

conversia energiei electrice în

energie luminoasă

72

funcţionarea lămpilor

producerea radiaţiilor luminoase:

pe cale termică - lămpi incandescente

prin agitaţie moleculară - lămpi cu descărcări sau cu câmp electromagnetic indus

73

74

lămpi incandescente

lampa cu incandescenţă clasică

• lampa cu ciclu regenerativ de

halogeni

• fibre şi tuburi optice

75

76


utilizează filamentul de wolfram, care

se încălzeşte la o temperatură de

aprox. 3000K, mediul din balon fiind un

gaz neutru sub presiune

77


avantaje: spectru luminos agreabil, redarea

culorilor este excelentă (Ra=100)

dezavantaje:

• depreciere în timp (scăderea fluxului luminos),

datorată evaporării Wo din filament şi depunerii

lui pe pereţii balonului

• degajare de caldură

• consum mare de energie

• durată de viață redusă

78

lampa cu ciclu regenerativ

de halogeni

la temperatura din apropierea peretelui

balonului (aproximativ 450 K), particulele de

wolfram rezultate din evaporarea filamentului

formează cu halogenul din balon o

halogenură de Wo, care la temperatura

filamentului de 3000 K se descompune în Wo,

care se depune pe filament, şi halogenul, care

revine în ciclu

79

soclu baioneta

soclu Edison (cu filament)

lampa cu halogeni

80

reflectorul dichroic

alcătuit din mai multe straturi, care reflectăanumite radiaţiile din spectrul vizibil şi transmit altele (infraroşii)

căldura lămpilor cu incandescenţă este redusă în faţa aparatului de iluminat, fiind trasmisăîn spatele acestuia

81

82

fibre optice

realizează transportul luminii la

distanţă, fiind folosite în special pentru

iluminatul cu efecte speciale decorative

utilizate pentru sisteme de iluminat de

accentuare, de efect, dar şi pentru

iluminat funcțional în expoziţii şi muzee

83

84

fibre optice

alcătuire

generatorul - conţine sursa principală de lumină(LIC), rolul lui fiind de a asigura alimentarea sursei propriu-zise şi de a focaliza fluxul luminos spre zona de ieşire a fibrelor optice

ansamblul fibrelor - conduce fluxul luminos de la generator la zona dorită

zona terminală - dirijează fluxul luminos spre zona de interes

85

lămpi fluorescente

lumina se obține

prin agitarea

atomilor de gaz sau

vapori metalici

asupra cărora

acţionează un câmp

electric realizat prin

aplicarea unei

tensiuni

86

stratul luminofor

acoperă pereţii de sticlă la interior şi are rolul de a realiza conversia energiei emise în spectrul UV în energie în spectrul vizibil

determină:

- culoarea luminii

- valoarea indicelui de redare a culorii

87

lămpi fluorescente

clasificare

în funcţie de forme:

• tubulare

• compacte

• circulare

88

lămpi fluorescente tubulare

- echipamentul anex de funcţionare este montat în aparatul de iluminat lângă lampă

- dimensiuni standardizate

- culoarea luminii - în funcţie de stratul luminofor folosit, variază între 2700 K şi 7500 K

- balastul electronic folosit în prezent eliminăzgomotul şi pâlpâirea

89

lămpi fluorescente compacte

- echipamentul de funcţionare este incorporat în soclul lămpii

- dimensiuni mai mici decât tuburile

- posibilitatea interschimbării cu LIC cu soclu cu filet

- timp de funcţionare - 8000 ore

90

lămpi fluorescente compacte

avantaje:

- la aceeaşi valoare a fluxului luminos

emis, lampa fluorescentă compactă

consumă de 4- 5 ori mai puţină

energie decât LIC

91

92

lămpi cu inducţie

conversia energiei electrice în

lumină se face prin realizarea

agitaţiei moleculare printr-un câmp

electromagnetic indus, produs de

un generator de înaltă frecvenţă

93

lămpi cu inducţie

caracteristici

redarea culorilor: bună (Ra = 80)

flux luminos: 3700 - 6000 lm

durată de viaţă foarte mare - 60.000h datorită

lipsei electrozilor

94

lămpi cu inducţie

caracteristici

se montează în aparate de iluminat

speciale

se folosesc în locuri greu acesibile

95

alte tipuri de lămpi

• lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune (redarea culorilor nulă)

• lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltăpresiune

• lămpi cu descărcări în gaze

• led-uri

96

lămpi cu descărcări

97

led-uri

98

parametrii surselor de lumină

fluxul luminos

• culoarea aparentă

• temperatura de culoare

• redarea culorilor

• eficacitatea luminoasă

• geometria şi dimensiunile

• durata de funcţionare

• timpul de punere în funcţiune

99

corpuri de iluminat

100

corpul (aparatul) de iluminat

aparat electric utilizat pentru

distribuţia şi/sau transmisia luminii

emise de lămpi, cuprinzând şi

elementele de fixare, protecţie vizuală

sau faţă de mediu şi partea electrică

(alimentare, stabilizator, amorsare)

101

alcătuire

armătura - cuprinde dispozitivul de fixare al

surselor, aparatura anexă la lămpile cu

descărcări (balast, starter, condensator),

elemente de conexiune electrice (socluri,

cleme) şi conductele electrice

dispozitivul optic - are rolul de a distribui şi

controla, reflecta şi transmite (direct, difuz sau

mixt) fluxul luminos şi de a asigura protecţia

vizuală a sursei

102

103

cerinţe tehnice

instalare uşoară

menţinerea unei temperaturi de

funcţionare în limitele admise

întreţinere uşoară

104

caracteristici luminotehnice

randamentul

curba de distribuţie a intensităţilor luminoase

unghiul de protecţie vizuală

curbele de luminanţă

coeficientul de amplificare

105

randament corpul de iluminat determină

fluxul emis (mai mic decât fluxul

lămpii)

106

curba de distribuţie

a intensităţilor luminoase

107

108

unghiul de protecţie vizuală

109

clasificare d.p.d.v. al distribuţiei

fluxului luminos:

distribuţie

spaţială flux

direct

semi

direct

direct

indirect

semi

indirect

indirect

110

111

112

clasificare d.p.d.v. al protecţiei

- electrice

- la agenţi agresivi (umiditate,

particule)

- la pericol de explozie

113

suprafeţe arhitecturale luminoase

dublarea totală sau parţială a suprafeţelor

constructive (tavan, pereţi, pardoseli) cu

panouri difuzante, translucide, transparente

sau colorate, tip grătar sau mixte

folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli

de spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli de

conferinţă, spitale

114

115

116

117

118

119

sisteme de iluminat

120

sistem de iluminat

ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu

surse de lumină, fire electrice, sisteme de

acționare

- structură fixă

- structură flexibilă - permite adaptarea în

timp şi spaţiu

121

clasificare d.p.d.v. funcţional

normal asigură desfăşurarea normală a activităţii în

spaţiile interioare

de siguranţă asigură continuarea activităţii, evacuarea

sau alte funcţiuni (veghe, pază, marcare hidranţi) în

cazul întreruperii alimentării cu energie electrică

122

sisteme de iluminat normal

- sistem de iluminat general

- uniform distribuit

- asimetric, localizat sau zonat

- sistem de iluminat local - pe zone de

lucru

- sistem de iluminat de accent

123

design

corpuri de iluminat

124

Charles

Rennie

Mackintosh

1869-1928

1900

125

Charles

Rennie

Mackintosh

1869-1928

1906 - 1907

126

Henry van der

Velde

1903

127

Peter

Behrens

AEG 1907

128

Frank Lloyd

Wright

1902

129

Gerrit Th. Rietveld (1888-1964)Casa Schroder 1924 - Utrecht

130

Gerrit Rietveld

1922

131

BAUHAUS 1923

132

Marianne

Brandt

1925

133

J.J.P. Oud 1927

134

Alvar Aalto

1929 – 1930

135

Le Corbusier

1956 - 1959

136

Gio Ponti

Fato 1965

137

Scarpa

Perpetua

1982

138

Ingo Maurer

Ya Ya Ho

1982 - 1984

139

Ingo Maurer

Porca miseria Savoie 1979

140

Etore

Sottsass

Pausania 1982

141

Mario Botta

MOMA San

Francisco

1995

142

Mario Botta

Shogun Lamp

1986

143

Aldo Rossi

Prometeo

1988

144

Philippe

Starck

Ara lamp

1988

145

Santiago

Calatrava

1990

146

Renzo Piano

Perroquet

1998

147

Richard

Foster

Oto

1997 - 1999

148

Richard Foster

149

Herzog &

de Meuron

Pipe

2002

150

Zaha

Hadid

Vortexx

2005

151

152

153

Richard

Rogers

2006 Maantis

154

LED

155

LED

156

LITRACON

157

proiect design

158

proiect design

159

proiect design

160

161

aspecte de proiectare

162

ghidul de iluminat interior CIE

“Trebuie ţinut seama de faptul că iluminatul nu

este o ştiinţă exactă, el se ocupă atât de

oameni, cât şi de obiecte, iar iluminatul într-un

interior nu este bun dacă ocupanţii nu-l plac.

Conştientizarea faptului că iluminatul este mai

mult artă decât ştiinţă este într-adevăr

determinantă pentru o apreciere globală şi

corectă a ceea ce este important în iluminatul

interior.”

163

proiectul de iluminat

arhitect / designer de interior / designer de

iluminat (profesie nouă - 2007)

inginer instalator de electrice

tehnolog / reprezentant firmă de surse

electrice, aparate de iluminat

în funcţie de specificul şi complexitatea

proiectului – acustician etc.

164

cerinţe specifice pentru

iluminatul artificial

• funcţionalitate

• confort vizual

• design

• rentabilitate

• protecţia mediului

165

interrelaţionări

coordonare permanentă între proiectul de

iluminat şi proiectul de arhitectură sau de

amenajare interioară

relaţie de completare, echilibru între

iluminatul natural şi iluminatul artificial

flexibilitatea sistemului de iluminat în timp şi

spaţiu

166

lumină artificială - lumină naturală

integrarea funcţională a sistemelor de iluminat

artificial şi natural, prin realizarea unui sistem

permanent dinamic, acordat cu variaţiile luminii

naturale

folosirea tehnologiei moderne – celule

fotovoltaice, sisteme de reglare manuală sau

automată a fluxului luminos

167

168

169

flexibilitate în timp şi/sau spaţiu

schimbări funcţionale, recompartimentări

(administraţie, proiectare, învăţământ etc.)

la schimbări determinate de modă, de stilurile de

design interior (locuinţe, spaţii comerciale, muzee)

evoluţia tehnologică (inclusiv soluţii eficiente

d.p.d.v. al consumului de energie)

170

171

172

173

flexibilitatea corpurilor de iluminat

de tavan

punctuală - corpuri mobile (articulate)

punctuală + liniară - AIL mobile pe şine,

elemente modulare

de lucru - cu picior, de birou

în plan - multiple posibilităţi de racordare prin

plinte, canale speciale sau pardoseli

supraînălţate

174

175

176

concepția sistemului de iluminat

177

178

sisteme de iluminat

- general - uniform distribuit

- asimetric, localizat

- local - pe zona de lucru

- mixt

179

180

sisteme funcționale de iluminat

general

- înălțimea planului util

- înălțimea de suspendare a

corpurilor de iluminat

- caracteristicile dimensionale ale

spațiului

- reflectanța finisajelor

- relația cu lumina naturală

181

sisteme funcționale de iluminat

general – poziționare uniformă

182

dispunerea corpurilor de iluminat

formală în relaţie cu:

ferestrele

pardoseala

alte amenajări fixe

183


funcţională în relaţie cu:

planul util, loc de lucru

lumina naturală

circulaţie, scări

184

scări - dispunerea corpurilor de iluminat

185

186

187

exemple de soluţii - coridor

188

189


constructivă în relaţie cu:

stâlpi

grinzi

190

relaţia cu configuraţia

constructivă

• tavan casetat

• grinzi aparente

• luminatoare

• compartimentări mobile

• înălţimi foarte mari

191

192

193

194

195

196

197

198

199

sisteme de iluminat speciale

suprafeţe luminoase

elemente arhitecturale (pereţi, tavan, pardoseală)

elemente de mobilier

suprafeţe luminate

tavan - prin scafe (perimetrale, diverse forme), denivelări

200

201

202

203

204

tavan luminat pardoseli luminate

perete luminat perete luminat

205

perete luminat lumina directa

a = 1/3h

b = 1-1.5 a b = 2 a

206

207

sisteme de iluminat local

- iluminat funcțional în zone de lucru –scris, citit

- nivel de iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafeţele din imediata apropiere

208

209

managementul

iluminatului

210

- consum semnificativ de energie

- sursele incandescente degajă o cantitate

de căldură suplimentară (15 – 20% din

sarcina de răcire a sistemelor de

condiţionare a aerului)

iluminat artificial

211

consum global de energie

electrică pentru iluminat

• 48% servicii

• 28% rezidenţial

• 16% industrial

• 8% rutier şi altele

212

managementul energetic

al iluminatului

abordarea iluminatului artificial

având în vedere protecţia mediului

înconjurător prin reducerea

consumului de energie electrică,

fără a influenţa confortul vizual

213

consumul de energie electrică

este măsurat prin puterea sursei şi

prin perioada de funcţionare a

sistemului de iluminat, astfel că

pentru o reducere a consumului

trebuie controlaţi ambii parametri

214

elemente de bază ale

managementului în iluminat

• soluţia arhitecturală

• tehnologii contemporane

performante în iluminatul

artificial

215

soluţia arhitecturală

• orientarea clădirii (funcţiuni) faţă de

punctele cardinale

• distribuţia luminii controlată prin planul

urbanistic (în funcţie de vecinătăţi)

• conformare planimetrică (adâncimi)

• raport plin-gol: mărimea, poziţia şi

caracteristicile ferestrelor

• raportul dintre aria ferestrelor şi aria

pardoselii

• finisajul suprafeţelor interioare (pereţi,

pardoseală, tavan, mobilier)

216

lumina artificială trebuie gândită

întotdeauna ca o soluţie complementară

pentru lumina naturală

utilizarea unor sisteme inteligente de

reglaj continuu al iluminatului artificial în

funcţie de iluminatul natural

lumină naturală – lumină artificială

217

tehnologii performante în

iluminatul artificial

• surse de lumină eficiente

• corpuri de iluminat cu randament mare

• sisteme de control al iluminatului

• soluții de introducere a luminii naturale în

spații nevitrate – tuburi de lumină

218

surse electrice eficiente

eficienţa energetică a unei surse este dată de

indicatorul “eficacitate luminoasă”, raportul

între fluxul luminos emis (calculat după 100 ore

de funcţionare) şi puterea consumată

exemple de eficacitate luminoasă

• lampa cu incandescenţă:

1.360lm/100W = 13,6 lm/W

• lampa fluorescentă compactă

1.200lm/21W = 57,1 lm/W

219

lampa cu incandescenţă: 1.360 lm, 100 W

lampa fluoresecentă compactă: 1.200 lm, 21 W

220

sursa electrică - eticheta energetică

• clase de eficienţă energetică de la A la G (A - clasa cea mai perfomantă)

• fluxul luminos, în lumeni

• puterea absorbită, în W

• durata de viaţă, în ore

• tensiunea nominală, în V

221

sursa electrică – durată de viaţă

durata de viaţă – “durata de supravieţuire”

numărul de ore de funcţionare în care se deteriorează 50% din lămpile testate

“durata de viaţă economică”

numărul de ore de funcţionare în care fluxul luminos emis scade la un procent prestabilit (în general 70%) faţă de valoarea iniţială

222

balast

dispozitiv montat între reţeaua de alimentare

şi una sau mai multe lămpi cu descărcări, cu

rolul de a limita şi a stabiliza curentul din

lampă la valoarea cerută

cu excepţia lămpii incandescente clasice şi a

celei cu halogen, toate celelalte surse

necesită un balast specific, eficienţa acestuia

influenţând eficacitatea sistemului de iluminat

223

balast

ex. - o lampă fluorescentă emite 3000 lm şi consumă 40 W, iar balastul său consumă 10 W

eficacitatea luminoasă a lămpii:

3000/40 = 75 lm/W

eficacitatea luminoasă a sistemului lampă-balast:

3000/(40+10) = 60 lm/W

224

alegerea corpurilor de iluminat

• cu distribuţie eficientă şi în conformitate cu cerinţele de limitare a orbirii directe

• cu randament luminos ridicat

• cerinţe de instalare şi întreţinere reduse

• sisteme adaptabile la diferite cerinţe

225

controlul iluminatului

reducere a consumului de energie, păstrând

nivelul de iluminare recomandat pentru fiecare

funcţiune

oferă un caracter dinamic soluţiilor de iluminat

prin modificarea unor factori luminotehnici în

funcţie de necesarul într-un moment dat:

nivelul de iluminare

distribuţia fluxului

culoarea luminii

226

sisteme de control

senzori de prezenţă - funcţionarea spaţiului este

imprevizibilă

programare pe bază de orar - funcţionare

predictibilă

fotocelule – în cazurile în care există lumină

naturală (compensare)

dimmere manuale (de perete sau telecomandă) -

variaţia nivelului de iluminare

227

soluţii tehnologice contemporane

tuburi de lumină

228

tehnologii ale viitorului

sisteme integrate

controlul iluminatului poate fi parte

integrantă a unui sistem complex de

gestionare a instalaţiilor clădirii - de

încălzire-ventilare-climatizare şi a altor

subsisteme specifice – protecţia

antiefracţie, alarmare de incendiu

229

STUDII DE CAZ

230

locuire

231

sisteme de iluminat

• general – nivel de iluminare recomandat pe diferite funcțiuni

• de lucru – activităţi vizuale: citit, scris, prelucrare, preparare mâncare bucătărie

• de accent

232

iluminat rezidenţial

corelare permanentă cu:

• arhitectura:– sistem constructiv aparent

– stilul amenajării, materiale, texturi, culori, mobilier

– dimensiunile şi forma spaţiului

• performanţe, costuri (consum de energie)

233

234

235

cerințe specifice

• zone de relaxare - atmosferă

• zone de lucru - funcţionalitate

• spaţii mari (living) multifuncţionale –

flexibilitatea sistemului de iluminat

236

flexibilitate

din punct de vedere:

• al variaţiei nivelului de iluminare

• al distribuţiei de flux

• al poziţiei corpurilor de iluminat

• al variaţiei culorii luminii

237

238

nivel de iluminare

aspecte cantitative

valori reduse în comparaţie cu alte funcțiuni

239

aspecte calitative

• distribuţia luminanţelor echilibrată

• modelarea - accente

• culoarea luminii caldă

• armonizarea culorilor suprafeţelor

reflectante (finisaje pereţi, tavane, uşi,

ferestre, draperii etc.) cu culoarea luminii

240

241

242

243

244

surse de lumină

pentru locuinţe

• LIC

• LIH

• LF compacte

• led-uri

puteri variate

posibilitate de reglaj fin

o foarte bună redare a culorilor

245

eficienţa energetică a

sistemului de iluminat

• surse de ultimă generaţie

• corpuri de iluminat eficiente

• reflectanţele finisajelor

• sisteme de control

246

iluminat exterior

• estetic

• de siguranţă – senzor de mişcare

• arhitectura contemporană –suprafețe

vitrate mari: corelare iluminat interior

– imagine exterioară

247

248

249

250

hotel

251

iluminatul în hoteluri

• 24 de ore din 24

• mai pretenţios şi mai multe posibilităţi

funcţionale şi estetice pe măsură ce

creşte numărul de stele

• succesiunea spaţiilor ţine de procesul

de proiectare, dar orientarea în spaţiu,

zonificarea pot fi controlate prin iluminat

252

rolul iluminatul

• primeşte şi conduce oaspeţii

• oferă siguranţă

• defineşte şi diferenţiază zone

• semnalizează imagini sau spaţii

comerciale

• defineşte brandul hotelului

253

nivel de iluminare

aspecte cantitative

254

hotel puerta america - madrid

• exemple avangardiste și înabordarea iluminatului

• fiecare nivel proiectat de un arhitect

sau designer de renume mondial:

zaha hadid, jean nouvel, norman

foster, arata isozaki, ron arad

255

zaha hadid

256

hotel puerta america – madrid

designer - plasma studio

257

hotel - zona de cazare

• exemple extreme în abordarea

iluminatului general și local:

tradițional – avangardist

• inovaţii din punct de vedere al

controlului iluminatului

(cartele, senzori de mișcare)

258

259

260

261

262

holul de primire + recepţie

• în funcţie de dimensiunile, forma şi

amenajarea spaţiului (finisajele,

mobilier, decoraţii, vegetaţie)

• iluminat pentru funcţiuni specifice:

zone de aşteptare, întâlnire, discuţii,

scris, citit, bar, shop, schimb valutar,

circulaţii

263

264

265

zone de circulaţie

• accesul în hotel - bine iluminat, în

general sub copertină

• zona ascensoarelor

• circulaţii orizontale (coridoare)

trebuie să asigure:

• iluminat funcţional plăcut (100 - 150lx)

• iluminat de securitate (20lx) - evacuare

266

267

zone de circulaţie - ascensoare

268

zone de circulaţie - coridoare

269

zone de circulaţie - coridoare

270

271

restaurant, bar, cafenea

• în funcţie de specific

• iluminatul - parte a designuluispaţiului (prin culoare, accente dramatice)

sistemele de iluminat trebuie să asigure:

• niveluri de iluminat variabil de zi (completare) şi de seară

• flexibilitate pentru variante de mobilare

272

baruri

cafenele

273

274

leduri

275

iluminat exterior arhitectural

• efecte speciale printr-un iluminat

dinamic - schimbare programată de

nivel de iluminare, culoare

• imaginea iluminatului interior

percepută din exterior

276

Burj al Arab - Dubai

277

Antalya – selectarea culorii

în camere – dinamism în fațadă

278

activitate

intelectuală

279

activitate intelectuală

spaţii de învăţământ

biblioteci

laboratoare

birouri

bănci

săli de conferinţe, reuniuni

280

caracteristici generale

acelaşi tip de sarcini vizuale, activități (scris,

citit, desenat)

activitatea se desfăşoară în planul util (birouri,

planşete) la înălţime dată (75 – 90 cm)

existenţa calculatorului în majoritatea spaţiilor,

cu probleme specifice (reflexia de voal)

finisajele pentru pereţi şi tavan în culori

deschise, reflectanță mare

281

cerinţe

condiţii de lucru (citire, scris, desen) -

iluminat direct difuz, fără contraste de

luminanţă ambientale mari

condiţii de vizibilitate a monitoarelor -

iluminat indirect

confort maxim, consum minim

282

aspecte cantitative

nivel de iluminare

283

sisteme de iluminat

• general uniform distribuit

săli mari

săli cu mobilare flexibilă

• general localizat asimetric dirijat

săli de clasă cu mobilier fix

• general asimetric

284

săli mari de curs, amfiteatre, săli de conferinţe

• iluminat general uniform

• iluminat suplimentar în zona tablei, respectiv a prezidiului

• comandă centralizată mobilă de la tablă sau masa centrală cu posibilitatea variației nivelului de iluminare

285

sisteme integrate

sisteme de iluminat, climatizare şi acustică:

aerul este evacuat prin aparatul de iluminat pentru a realiza controlul şi utilizarea sarcinii termice produse de iluminat, reducerea temperaturii sursei şi aparatului de iluminat

confort sporit şi reducerea consumului energetic

286

sisteme de iluminat - birouri

• corpuri încorporate în tavanul suspendat –

eficienţă maximă, contrast mare cu tavanul

• soluţii noi: sisteme direct – indirect în

variante fixe sau semiflexibile

• structuri flexibile atât luminotehnic, cât şi

electric (modificări ale spaţiului)

• distribuţii exclusiv electrice în şine sau plinte

287

grădiniţe

iluminat direct-indirect

redare foarte bună a culorilor

288

învăţământ

tuburi fluorescente dispuse paralel cu fațada

289

lumină

spațiu

material

culoare

290

relația

lumină -

sistem

constructiv

aparent

iluminat

direct-

indirect

291

iluminat

direct-indirect

292

spaţii polivalente

seminar, conferinţe, dineuri, 2 sau mai multe

funcţiuni simultane prin compartimentare mobilă

293

294

295

296

amfiteatre

săli de audiţie

297

298

299

muzee

300

muzee, galerii de artă

muzeele contemporane - exemple de

concurenţă între arhitectură şi artă

primele spaţii arhitecturale care au

introdus soluţii avangardiste de

iluminat

301

Daniel Liebeskind – Muzeul evreilor Berlin

302

303

Frank Gehry – Muzeul Guggenheim Bilbao

304

sala

expunere

permanentă

structuri

speciale

pentru

iluminat

305

sala

expunere

temporară

– iluminat

general

flexibil

306

muzee, galerii de artă

condiţii specifice - radiaţiile luminoase

şi mai ales cele ultraviolete

reprezintă factori agresivi care

degradează unele opere de artă

deteriorarea se poate manifesta în

general sau selectiv, prin alterarea

uneia sau mai multor culori

307

degradarea exponatelor

depinde de:

• sensibilitatea materialului expus

• compoziţia spectrală a luminii

• cantitatea de lumină captată (nivelul de

iluminare şi de timpul de expunere)

se manifestă la materialele organice, nu şi la

cele anorganice (metal, piatră, cristal)

308

cerinţe specifice

• protecţie opere de artă

• punere în valoare

• flexibilitate

d.p.d.v. luminotehnic

în timp

în spaţiu

309

310

măsuri de protecţie

• limitarea nivelului de iluminare şi

reducerea timpului de expunere

• utilizarea lămpilor fără radiaţii

ultraviolete sau a filtrelor UV

311

aspecte cantitative

nivel de iluminare – relativ redus

recomandări în funcţie de exponate

312

alte probleme

specifice:

adaptarea vizuală

trecerea dintre

spaţii gradată,

uneori necesită

spaţii speciale de

trecere (ex. de la

manuscrise la

sculpturi)

313

aspecte calitative

culoarea luminii

314

lampa cu descărcare în sodiu

lumină caldă

redare bună a culorii

conservare maximă

315

aspecte calitative

modelarea

direcţionarea luminii deosebit de

importantă în cazul exponatelor

tridimensionale (sculptură, ceramică,

porţelanuri) sau a celor cu textură

încercări directe

316

fibră optică

317

strategii pentru controlul

iluminatului în muzee

• control bazat pe timp (programul de

funcţionare)

• control corelat cu lumina naturală

(celule fotovoltaice)

• control corelat cu prezenţa

persoanelor (senzori de mişcare)

• control manual sau cu telecomandă

318

sisteme

de control

în muzee

319

alte recomandări generale

320

321

casete de expunere

studiul reflexiilor

322

casete de expunere

spoturi încastrate, mobile

323

324

clădiri vechi

punerea în valoare a elementelor

arhitecturale – arce, bolţi, profile

relaţia arhitectură – iluminat artificial

- în acelaşi spirit

- în contrast (sisteme de

iluminat de ultimă generaţie)

325

326

spaţii boltite

327

328

329

330

săli spectacole

331

săli de spectacole

zona publicului - studiul acustic

prioritar

zona scenei - sisteme de iluminat

producţie scenă specializate

332

Hans Scharun

Filarmonica

Berlin

333

334Walt Disney Concert Hall – Frank Gehry – L.A.

335

336


de scenă

• pupitru electronic de comandă

a luminii, conectat la

computer, amplasat în regia

de lumini

• sisteme care memorează un

număr de scene

337

338

339

sistem de iluminat de siguranțăevacuarea publicului

340

National Theatre - Londra

341

Dumfries Theatre - Scoţia

342

Frank Gehry

Walt Disney

Concert Hall

343

spaţii comerciale

344

cerinţe generale

realizarea unei ambianțe atractive

amplasarea judicioasă a aparatelor

de iluminat în funcţie de amenajarea

interioară şi funcţionalitate

conexiunea optimă între sistemul de

iluminat general şi cele secundare

345

aspecte cantitative

nivel de iluminare

346

aspecte calitative

distribuţia luminanţelor

• uniformă în incinta magazinelor

mari

• contrast de lumină (şi de culoare)

atractiv d.p.d.v. comercial

347

corpuri de iluminat

tendinţe:

• integrarea arhitecturală a corpurilor

de iluminat – încastrate în elemente

constructive sau mobilier

• miniaturizarea vs. industrializare

• suprafeţe luminoase – lumină difuză

348

349

350

351

352

353

354

suprafețe translucide

tip Barisol

355

356

vitrine

• mascarea sursei de lumină faţă de

observator

• efecte de modelare, contrast de

luminanţe şi culoare

• iluminat dinamic prin conectarea

circuitelor la un sistem electronic cu

program de comandă

357

358

evitarea reflexiilor în vitrine

• prin înclinarea geamului vitrinei

(schimbarea unghiului de reflexie)

• cu dispozitive de control al însoririi

• cu sticla antireflexie

• prin menţinerea iluminatului artificial

în timpul zilei la un nivel mai ridicat

decât cel exterior

359

360

iluminat arhitectural

exterior

361

iluminat nocturn

• funcţional

• artistic - arhitectural

arhitectură nocturnă

• de spectacol

• valoare de simbol

362iluminat nocturn funcțional

363

364

365

366

367

368

iluminat nocturn

- ambianţe luminoase diferenţiate

în funcţie de:

cultură

identitate

activitate

istorie

369

370

371

aparate de iluminat

proiectoare cu distribuţie

• concentrată

• medie

• largă

aparate de iluminat încorporate în dalaje, pereţi

corpuri de iluminat de înălţimi variate

372

373

374

375

376

377

378

alegerea sistemului de iluminat

exterior

• direcţia de privire preferenţială(principală) a obiectivului

• distanţa de privire

• gradul de întunecare a mediului ambiant (al fondului pe care se conturează obiectivul)

• geometria (forma) obiectivului

379

efecte speciale

amplificare efecte - existenţa unei suprafeţe de apă învecinate

vegetaţie – efecte diferite

- rol de mascare a proiectoarelor

- efect de siluetă

- fond pentru construcţii

- decorativ

380

381

382

383

384

385

aspecte negative

• intrarea luminii din exterior în

interiorul clădirilor învecinate

• posibil pericol pentru conducătorii

auto

• imagine incoerentă a oraşului

• poluare vizuală (d.p.d.v.

astronomic)

386

387

388

389

perspective

• există deja în Europa, construcţii care nu

mai sunt luminate în acelaşi mod pe

parcursul nopţii, iluminarea variind în

funcţie de oră şi anotimp

• folosirea unui iluminat interactiv în

funcţie de densitatea circulaţiei (lumina

tinde să se adapteze progresiv modului

de deplasare în spaţiul urban)

390

391

392

OLAC – Outdoor Lighting

Aplication Center - Lyon

393

394

395

396

397

398

399

400

401

fizica construc �iilor 2

iluminat artificial

note de curs arh. Cristina Pan �

note de curs

2

sumar

introducere ........................................ ................................................................. 3

terminologie ....................................... ................................................................ 3

rela �ia lumin � - vedere.......................................... ............................................. 5

mediul luminos interior ............................ ......................................................... 8

surse de lumin � ............................................................................................... 10

corpul (aparatul) de iluminat...................... ..................................................... 14

sisteme de iluminat ................................ ......................................................... 14

calculul sistemelor de iluminat.................... ................................................... 17

managementul în iluminat........................... .................................................... 17

aspecte de proiectare a sistemelor de iluminat inte rior ............................... 18

iluminat exterior arhitectural ..................... ..................................................... 22

recomand � ri pentru programe de arhitectur � ............................................... 24

locuin �e ............................................................................................................. 24

hoteluri........................................... ................................................................... 25

spa�ii pentru activit �� i intelectuale ..................................... ............................ 26

s� li mari de curs, amfiteatre, s � li de conferin �e ............................................ 27

spa�ii comerciale...................................... ........................................................ 28

muzee � i galerii de art � ................................................................................... 30

iluminat artificial

3

introducere Iluminatul artificial a dep�� it etapa func�ional� de la începuturile istoriei lui, tehnologiile contemporane conferindu-i multiple posibilit�� i de exprimare, noi valen�e artistice. Astfel iluminatul ar trebui s� devin� o parte important� a proiect� rii, arhitectul sau designerul de interior beneficiind de un nou material de construc�ie, care contribuie definitoriu la unitatea � i unicitatea proiectului. Rezolvarea iluminatului artificial este strâns legat� de solu�ia de arhitectur� - de distribu�ia func�iunilor, de amenajarea interioar� a spa�iului, dar � i de finisajele folosite, inclusiv pentru mobilier. De aceea, arhitectul, ca � ef de proiect, este cel care trebuie s� aib� o viziune de ansamblu, s� coordoneze o echip� pluridisciplinar� , care s� intregreze iluminatul artificial cu celelalte aspecte arhitecturale, tehnice � i cu cele de protec�ie a mediului. Dar pentru arhitect sau designer de interior, lumina nu este numai o modalitate de a face vizibil, ci � i de a pune în valoare. Alegerea unui sistem de iluminat în perfect� concordan�� cu caracterul spa�iului trebuie s� ofere în final vizibilitate, ceea ce include aspectele func�ionale, artistice, de confort, dar � i psihologice.

lumina Din punct de vedere luminotehnic, lumina este definit� ca o und� electromagnetic� , vizibil� ochiului uman într-o band� cuprins� între aproximativ 400 � i 800 nanometri, într-o gam� de culori de la violet la ro� u. Lungimile de und� mai scurte de 400 nm apar�in radia�iilor ultraviolete, cele mai lungi de 800 nm infraro� ilor. Dar chiar dac� exist� o rela�ie general acceptat� între lungimea de und� � i fiecare culoare, percep�ia culorilor fiec� ruia dintre noi este subiectiv� .

lumina artificial � avantaje �� posibilitatea de a fi folosit� în cantita�i � i intensit�� i diferite de-a lungul celor 24 de

ore ale zilei �� permite o mare flexibilitate a partiului de arhitectur� , eliminând condi�ion� rile

impuse de lumina natural� �� permite controlul efectelor ce rezult� din culoarea sau gradarea intensit�� ii

luminoase dezavantaje: �� cost ini�ial mare �� cheltuieli de utilizare � i între�inere

terminologie fotometria � tiin�a m� sur� rii senza�iei luminoase, adic� a m� sur� rii unei serii de m� rimi care caracterizeaz� sursele de lumin� � i corpurile iluminate m� rimi care caracterizeaz � sursele de lumin � 1.1. F flux luminos = cantitatea de lumin� emis� de o surs�

[ F ] = 1 lm (lumen) 1.2. E iluminare = fluxul luminos care cade pe o suprafa�� (E= F /A)

[ E ] = 1 lx (lux)

note de curs

4

1.3. I intensitate luminoas � = cantitatea de lumin� emis� de o surs� luminoas� într-un unghi solid

[ I ] = 1 cd (candela) w unghi solid = raportul dintre suprafa�a pe care unghiul o taie pe

suprafa�a unei sfere � i p� tratul razei sferei [ w ] = 1 sr (steradian)

1.4. M emitan �� (radiere luminoas� ) = densitatea superficial� a fluxului luminos, pe care îl radiaz� o suprafa�� (M = F /A)

[ M ] = 1 lx 1.5. B luminan �� = str� lucirea unei suprafe�e, dependent� de iluminarea

suprafe�ei � i de fluxul luminos radiat de suprafe�e [ B ] = 1 nit 1.6. e eficacitatea luminoas � = raportul dintre fluxul emis de surs� � i puterea

consumat� de aceasta (e = F /P) [ e ] = 1 lm/W 1.7. Q energia luminoas � = energia emis� de o surs� de lumin� sau receptat�

de o suprafa�� , evaluat� prin intensitatea senza�iei vizuale H expunerea luminoas � se poate defini în func�ie de energia luminoas�

receptat� sau în func�ie de iluminarea pe suprafa�� m� rimi fotometrice care caracterizeaz � corpurile

· r reflectan�a sau coeficientul de reflexie · a absorban�a sau coeficientul de absorb�ie · t transmitan�a sau coeficientul de transmisie

legi aplicate în luminotehnic � legi privind producerea radia �iilor luminoase pe cale termic � · legea lui Planck - corp negru, care absoarbe toate radia�iile incidente, indiferent

de lungimea lor de und� sau de unghiul de inciden�� · legile lui Kirchhoff legi privind propagarea radia �iilor luminoase · legea fundamental� - exprim� varia�ia luminii în func�ie de inversul p� tratului

distan�ei de la punctul considerat la sursa punctual� � i varia�ia ilumin� rii în func�ie de cosinusul unghiului de inciden��

legi privind comportarea luminii la contactul cu di ferite materiale · legea conserv � rii fluxului luminos - fluxul luminos incident care întâlne� te un

material este o parte reflectat, o parte absorbit � i o parte transmis F i = F r + F a + F t

iar dac� împ� r�im cu F i, rezult� rela�ia: 1 = r + a + t , în care s-a notat cu: r = F r/F i reflectan �a sau coeficientul de reflexie a = F a/F i absorban �a sau coeficientul de absorb �ie t = F t/F i transmitan �a sau coeficientul de transmisie

iluminat artificial

5

teoretic, corpurile se pot clasifica în urm� toarele categorii: - perfect reflectante, dac� r = 1, a = t = 0 - perfect absorbante, dac� a = 1, r = t = 0 - perfect transmi�� toare, dac� t = 1, r = a = 0

dar în realitate, corpurile sunt: - reflectante, dac� r > a, t - absorbante, dac� a > r , t - transmi�� toare, dac� t > r , a

· legile reflexiei luminii - în func�ie de natura suprafe�elor de inciden�� , reflexia

luminii este diferit� � i se clasific� în urm� toarele categorii:

Exemple de materiale de construc�ie sau finisaj pentru: - reflexie direct� : oglinzile plane din sticl� sau din metal (nichelate sau

cromate) - difuzie perfect� : pere�i � i plafoane zugr� vite, suprafe�e de ipsos sau

ciment, tapet mat etc. - difuzie imperfect� : suprafe�e melaminate, suprafe�e vopsite în ulei, hârtia

lucioas� etc.

· legile transmisiei luminii transmisia luminii se realizeaz� analog cu legile reflexiei luminii, existând � i în acest domeniu câteva categorii:

- transmisie direct� (sticla clar� ) - transmisie perfect difuzant� (sticla opac� , panouri din materiale plastice

opace) - transmisie difuz� imperfect� sau mixt� (sticla sau alte materiale similare

mate pe o parte, gr� tarul difuzant al aparatelor de iluminat etc.)

rela �ia lumin � - vedere percep �ia Când lumina atinge ochiul uman, informa�ia este transmis� de nervul optic c� tre creier, unde imaginea perceput� este în continuare modulat� � i recreat� în ochiul min�ii. Procesul vederii implic� v� zul, analiza � i memoria, fiind un proces complex. Ochiul poate fi considerat o camer� de luat vederi, la care cristalinul (echivalentul lentilei) cu convergen�� variabil� formeaz� imaginea pe retin� – structura sensibil� . Limitarea de flux luminos se realizeaz� prin pupil� , care cu ajutorul irirsului m� re� te sau mic� oreaz� admisia de flux ca o diafragm� . Senza�ia de spa�ialitate se datoreaz� vederii binoculare, nevoii de acomodare, cât � i memoriei vizuale. Un obiect privit de la o anumit� distan�� formeaz� pe retinele celor

difuz� direct� (de oglind� )

mixt�

difuz� imperfect perfect difuz�

reflexia luminii

note de curs

6

doi ochi imagini u� or diferite, imaginile suprapuse fiind transmise creierului unde se creeaz� senza�ia de relief. In orientarea spa�ial� � i în deslu� irea obiectelor tridimensionale un rol important îl au umbrele, ceea ce subliniaz� importan�a luminii artificiale în arhitectur� .

caracteristici vizuale Totalitatea caracteristicilor vizuale constituie capacitatea vizual� uman� , care este determinant� în în�elegerea influen�ei luminii asupra sistemului vizual � i respectiv asupra efectelor cantitative � i calitative ale mediului luminos. câmp vizual domeniul unghiurilor spa�iale în care un obiect poate fi perceput, atunci când observatorul prive� te axial înainte; poate fi definit � i prin unghiuri plane orizontale � i verticale

· forma ochiului � i configura�ia facial� (obraz, sprâncene) limiteaz� conturul câmpului vizual

· fa�� de linia de vedere câmpul vizual este delimitat de un unghi de circa 60 grade în sus, 70 grade în jos � i 2x80 grade lateral

sarcin � vizual � obiectul asupra c� ruia se realizeaz� ac�iunea vizual� sensibilitate spectral � sensibilitatea ochiului difer� în func�ie de lungimea de und� , fiind maxim� la 555 nm, lungime de und� corespunz� toare culorii galbene; pe m� sur� ce se însereaz� maxima curbei vizibilit�� ii se deplaseaz� c� tre albastru � i verde adaptare vizual � capacitatea ochiului de a se adapta la diferite luminan�e receptate (adaptarea este mai rapid� la trecerea de la luminan�e mici la luminan�e mari � i mai lent� în sens invers) adaptare cromatic � capacitatea ochiului de a se adapta la culoarea luminii ambientale acomodare vizual � proprietatea ochiului de a forma o imagine clar� pe retin� , indiferent de distan�a la care se afl� obiectul (se realizeaz� spontan) acuitate vizual � (precizia percep �iei vizuale) capacitatea de distingere a dou� obiecte (puncte) foarte apropiate; variaz� cu luminan�a (iluminarea) locului, fiind unul din fcatorii determinan�i ai nivelului de iluminare constrast contrastul de luminan�� dintre obiect � i fondul pe care este privit face posibil� distingerea unui obiect varia �ia percep �iei vizuale inversul duratei de timp dintre apari�ia sarcinii vizuale în zona central� a câmpului vizual � i percep�ia sa ca form�

iluminat artificial

7

performan �� vizual � viteza cu care organul vizual sesizeaz� sarcina vizual� � i preciziacu care aceasta poate fi realizat�

sarcina vizual�

cortex

caracteristici vizuale

câmp vizual

sensibilitate spectral�

adaptare (luminan�� i cromatic� )

contrast de luminan��

acomodare vizual�

acuitate vizual�

satisfac�ie

vizual�

viteza percep�iei

performan�a vizual�

ochi

note de curs

8

orbirea d.p.d.v. tehnic, orbirea se define� te ca efectul rezultat în condi�ii de vizibilitate în care observatorul resimte fie un inconfort, fie o reducere de distingere a obiectelor, fie simultan ambele aspecte, ca urmare a distribuirii nefavorabile a luminan�elor sau a etapiz� rii lor între dou� valori extreme sau ca urmare a unor contraste excesive manifestate în timp � i/sau spa�iu; în multe cazuri, orbirea nu este sesizat� direct de c� tre subiec�i, ea traducându-se prin oboseal� vizual� .

mediul luminos interior Mediul luminos interior este determinat de ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi � i calitativi ce concur� la realizarea unui sistem de iluminat artificial necesar asigur� rii confortului vizual, func�ionalit�� ii � i esteticii spa�iului. elemente cantitative �� nivelul de iluminare ofer� posibilitatea corect� de normare, calcul � i m� surare; pe baza elementelor determinante (sarcin� vizual� , performan�� vizual� � i satisfac�ie vizual� ) au fost stabilite nivelurile de iluminare recomandate de Ghidul CIE �� distribu �ia fluxului luminos alegerea corespunz� toare a procentelor de flux inferior � i superior, prin intermediul aparatelor de iluminat; este un factor cantitativ cu implica�ii calitative; fluxul inferior creeaz� contraste accentuate în câmpul vizual, iar fluxul superior ridic� iluminarea plafonului � i diminueaz� contrastele, sau, ca efect, fluxul inferior reprezint� eficien�� , iar cel superior confort elemente calitative �� distribu �ia luminan �elor confortul ambientului luminos impune o distribu�ie echilibrat� a luminan�elor în spa�iul interior (câmp vizual � i suprafa�� util� ), pentru evitarea orbirii fiziologice � i psihologice

orbirea

dup� efect

psihologic�

fiziologic�

dup� ac�iune

direct�

indirect�

reflectat� (în ambian�� )

de voal (în activit�� i

vizuale)

iluminat artificial

9

�� modelarea � i direc �ionarea luminii reprezint� modul de a pune în eviden�� sarcinile vizuale tridimensionale prin contraste de luminan�� care pot fi: 1. imagine normal� (redare corect� ) 2. imagine contrastant� (redare dramatic� ) 3. imagine f� r� contraste (redare plat� ) �� culoarea luminii - trei aspecte: a. culoarea aparent � a sursei de lumin � (clasificare în func�ie de temperatura de

culoare: cald� pentru T < 3300 K, intermediar� pentru 3300 K < T < 5500 K � i rece pentru T > 5500 K.

b. redarea culorilor - define� te modul în care se manifest� efectul luminii asupra aspectului cromatic al obiectelor iluminate

R 100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30 redare ideal� excelent� foarte bun� moderat�

bun� modest� slab�

surse iluminat de

referin��

LIC, LIH, LF cu înalt� redare

LF cu redare f.

bun� , MH

LF, HPI LVF, LPN/SO

N

SOX

c. culoarea suprafe �elor reflectante �� pâlpâirea � i zgomotul efecte secundare ale surselor de lumin� cu agita�ie molecular� ; pâlpâirea este atenuat� atât prin iner�ia luminoas� a stratului de luminofor modern, cât � i prin utilizarea balasturilor electronice la înalt� frecven�� ; zgomotul poate fi atenuat printr-un montaj atent � i este total eliminat la balasturile electronice

mediul luminos interior confortabil (MLIC)

aspecte cantitative aspecte calitative

nivel iluminare

distribu�ia fluxului

distribu�ia luminan�elor

direc�ionarea luminii

culoarea luminii

evitarea pâlpâirii

modelarea

câmpul vizual

planul util de lucru

culoarea sursei

redarea culorilor

culoare supr. reflectante

note de curs

10

In tabelul de mai jos se indic� nivelul de iluminare recomandate în func�ie de felul activit�� ii � i de sarcinile vizuale: Nivel de iluminare (lx) Tip de activitate/sarcin � vizual � Exemple de spa �ii

20 – 30 – 50 Zone de circula�ie, depozit� ri Coridoare, usc� torii în industrie 50 – 100 – 150 Zone de circula�ie, orientare simpl�

sau cu vizite temporare Coridoare, holuri, depozite, magazii

100 – 150 – 200 Inc� peri în care activitatea nu este continu�

Holuri principale, sc� ri

200 – 300 - 500 Sarcini vizuale simple S� li de teatru, concert, cantine, iluminat general în fabric�

300 – 500 – 750 Sarcini vizuale medii S� li de gimnastic� , s� li de clas� , la rafturile bibliotecilor, spa�ii pentru asamblare

500 – 750 – 1000 Sarcini vizuale impuse Birouri (scris, citit), laboratoare de m� sur� tori precise

750 – 1000 – 1500 Sarcini vizuale dificile Asamblare fin� (mecanic� , electronic� ), s� li pentru cusut, tricotat, control final

1000 – 1500 – 2000 Sarcini vizuale speciale Lucru de precizie (electronic� ), controlul culorilor, atelier de bijuterii

Peste 2000 Sarcini vizuale foarte exacte Mas� de opera�ie Nivelul de iluminare pentru zonele învecinate trebuie s� fie în concordan�� cu nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale � i trebuie s� asigure o distribu�ie bine echilibrat� a luminan�elor în câmpul vizual.

Iluminarea în zona sarcinii vizuale (lx) Iluminarea în zona învecinat � cu sarcina vizual � (lx)

> 750 500 500 300 300 200

< 200 aceea� i iluminare cu cea a zonei sarcinii vizuale

surse de lumin � Sursa de lumin� sau lampa electric� reprezint� un dispozitiv care realizeaz� conversia energiei electrice în energie luminoas� . parametrii surselor de lumin �

�� fluxul luminos �� eficacitatea luminoas� �� durata de func�ionare �� culoarea aparent� �� temperatura de culoare �� redarea culorilor �� timpul de punere în func�iune �� geometria � i dimensiunile

iluminat artificial

11

clasificare dup � felul producerii radia �iilor luminoase: 1. surse cu radia�ii produse pe cale termic� - l� mpi incandescente 2. surse cu radia�ii produse prin agita�ie molecular� - l� mpi cu desc� rc� ri sau cu

câmp electromagnetic indus

1. l� mpi incandescente – conversia energiei electrice în lumin� se realizeaz� prin înc� lzirea la incandescen�� a unui filament dintr-un material rezistent la temperaturi înalte (wolfram), aflat într-un mediu de argon închis etan� într-un balon de sticl� ; calit�� i – culoare cald� � i redarea foarte bun� a culorilor

1.1. lampa cu incandescen �� clasic � (LIC) 1.2. lampa cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH) 1.3. fibre � i tuburi optice

1.1. lampa cu incandescen �� clasic � (LIC)

Aceast� lamp� utilizeaz� filamentul de wolfram, func�ionând la o temperatur� de aprox. 3000K, mediul din balon fiind gaz neutru sub presiune (argon, azot cu rol de mic� orare a vitezei de evaporare a particulelor de wolfram incandescent). p� r� i componente: 1. filamentul din wolfram 2. suportul filamentului 3. balonul l� mpii – forme foarte variate, identificabile în codul l� mpii (A – forma

standard, B – lumânare, C – con, E – ovoid, F – flac� r� , G – glob, K – ciuperc� alungit� , M – ciuperc� , R – paraboloid, T – tub sau cilindru, PAR – circular)

4. gazul inert, de umplere 5. soclul cu filet sau baionet� 6. fuzibilul caracteristici:

· spectru luminos agreabil, bogat în radia�ii calde · redarea culorilor este excelent� , indicele de redare a culorii având

valoare maxim� (Ra=100) · eficacitatea luminoas� este cuprins� între 8 – 15 lm/W la un timp de

func�ionare de 1000 h · deprecierea în timp, respectiv sc� derea fluxului luminos (motivele sunt

legate de evaporarea Wo din filamentul l� mpii)

1.2. lampa cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH) Pentru eliminarea inconvenientului evapor� rii filamentului de Wo � i depunerii acestuia pe pere�ii balonului de sticl� (în cazul LIC), a ap� rut lampa cu incandescen�� cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH). Principiul de func�ionare este urm� torul: particulele de wolfram rezultate din evaporarea filamentului formeaz� cu halogenul (la o temperatur� de 450 K în apropierea peretelui balonului) o halogenur� volatil� de Wo, care la temperatura filamentului de 3000 K se descompune în Wo (care se depune pe filament) � i halogenul care revine în ciclu. Astfel, durata de func�ionare a l� mpii cre� te considerabil. Dimensiunile balonului sunt mai reduse, materialul utilizat este sticla de cuar� cu rezisten�� mare la temperatur� � i presiune ridicate, dar sensibil� la unii agen�i chimici (lampa cu halogeni nu trebuie atins� cu mâna, gr� simea degetelor putând distruge balonul aflat la temperaturi mari).

note de curs

12

1.3. fibre optice Fibrele optice realizeaz� transportul luminii la distan�� , fiind folosit în special pentru iluminatul cu efecte speciale decorative. Sunt folosite pentru sisteme de iluminat de accentuare, de efect, dar � i pentru iluminatul tablourilor în expozi�ii � i muzee. Ansamblul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde: - generatorul - con�ine sursa principal� de lumin� (de obicei LIC), rolul

generatorului fiind de a asigura alimentarea sursei propriuzise � i de focaliza fluxul luminos spre zona de ie� ire a fibrelor optice; are în componen�� un filtru UV, astfel incât punctul luminos con�ine numai componenta de radia�ii în domeniul vizibil; op�ional poate avea filtre colorate pentru efecte speciale; se iau în considerare un generator pentru lungime de fibre de pân� la 10 m, 2 generatoare pân� la 30 m � i 3 generatoare pentru fibre mai lungi de 30 m

- ansamblul fibrelor – are rolul de a conduce numai fluxul luminos de la generator la zona dorit� ; caracterizate de lungime (la cerere), diametrul conductelor flexibile (cel mai uzual de 5 mm), num� rul de fibre optice, raza maxim� de curbur� (15 mm), unghiul optic de deschidere (30); realizate din polimetilmetacrilat, material care asigur� transmiterea foarte bun� a luminii, p� strarea temperaturii de culoare � i redarea culorii, având o eficien�� mare datorit� deprecierii sc� zute în timp; de asemenea c� ldura degajat� de surs� în generator nu este transportat� în fibre, motiv pentru care se recomand� folosirea acestor fibre pentru iluminatul vitrinelor închise (muzee, magazine de bijuterii etc.), nemaifiind necesar� ventilarea acestora.

- zona terminal � – are rolul de a dirija fluxul luminos spre zona de interes; pentru efecte speciale se pot folosi lentile sau filtre colorate

2. l� mpi fluorescente – conversia energiei electrice în lumin� se realizeaz� prin

excitarea atomilor de gaz sau vapori metalici asupra c� rora ac�ioneaz� un câmp electric realizat prin aplicarea unei tensiuni

· culoarea l� mpii - în func�ie de stratul luminofor folosit, variaz� între 2700K � i

7500K. · balastul electronit folosit în prezent pentru stabilizarea desc� rc� rii elimin�

zgomotul � i pâlpâirea caracteristice

2.1. l� mpi fluorescente tubulare (l � mpi cu desc � rc � ri în vapori de mercur la joas � presiune)

2.2. l� mpi fluorescente compacte - la aceea � i valoare a fluxului luminos emis, consum � de 4- 5 ori mai pu �in decât LIC

3. l� mpi cu induc �ie – conversia energiei electrice în lumin� se face prin realizarea agita�iei moleculare printr-un câmp electromagnetic indus, produs de un generator de înalt� frecven�� ; durat� de via�� foarte mare (60.000 h), datorit� lipsei electrozilor; folosite în locuri greu accesibile

4. l� mpi cu desc � rc � ri în vapori de sodiu la joas � presiune - radia�iile vizibile sunt produse direct, în urma desc� rc� rii; temperatura de culoare 1700 K, radia�ie monocromatic� , redarea culorilor 0

5. l� mpi cu desc � rc � ri în vapori metalici la înalt � presiune · l� mpi cu desc� rcare în vapori de mercur la înalt� presiune - în sticl� clar�

sau cu strat fluorescent

iluminat artificial

13

6. l� mpi cu desc � rc � ri în gaze - utilizate pentru efecte decorative, re clame; culorile gazelor: neon - ro � u, heliu - galben, argon – albastru

7. LASER 8. LED – mare varietate de forme � i dimensiuni, consum foarte redus, durata

de via �� foarte mare alegerea surselor de lumin � (l� mpilor) Produc� torii de surs� de lumin� (l� mpi) au obliga�ia de a indica urm� toarele caracteristici pentru acestea: - tensiunea nominal� (V) - puterea nominal� (puterea absorbit� de lampa propriuzis� , f� r� echipamentul

auxiliar, în W) - puterea total� absorbit� (puterea l� mpii, la care se adaug� puterea

echipamentului auxiliar, în W) - fluxul luminos nominal (fluxul dup� 100 ore de func�ionare, când se apreciaz� c�

fluxul l� mpii este stabilizat pentru perioada imediat urm� toare, în lm) - fluxul ini�ial (în lm) - eficacitatea luminoas� (în m/W) - durata de via�� (în ore) - durata de func�ionare (în ore) - indicele de redare a culorilor (Ra) - temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelat� (T) - culoarea aparent� - echipamentul auxiliar pentru conectare la re�ea - condi�ii speciale de montare - varia�ia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de via�� ,

fluxul luminos, puterea nominal� � i puterea total� absorbit� - posibilitatea regl� rii fluxului luminos prin varia�ia tensiunii folosind un variator de

tensiune - modul în care frecven�a întreruperilor afecteaz� durata de func�ionare - dimensiuni geometrice

note de curs

14

corpul (aparatul) de iluminat Corpul de iluminat = ansamblul compus din una sau mai multe l� mpi, eventual balast � i partea cu rol estetic, de distribuire, de fixare, de protec�ie � i de legare la electricitate alc � tuire: - arm� tura - cuprinde dispozitivul de fixare al surselor, aparatura anex� la l� mpile

cu desc� rc� ri (balasturi, startere, condensatoare), elemente de conexiune electrice (socluri, cleme) � i conductele electrice

- dispozitivul optic - are rolul de a distribui � i controla, reflecta � i transmite (direct, difuz sau mixt) fluxul luminos � i de a asigura protec�ia vizual� a sursei (eventual � i protec�ia fa�� de mediu)

cerin �e tehnice: instalare � i între�inere u� oare, men�inerea unei temperaturi de func�ionare în limitele admise caracteristicile luminotehnice specifice corpurilor de iluminat: �� randamentul �� curba de distribu�ie a intensit�� ilor luminoase �� curbele de luminan�� coeficientul de amplificare �� unghiul de protec�ie vizual� clasificarea corpurilor de iluminat d.p.d.v.: - func �ional - de interior - de exterior - pentru transport - special - al distribu �iei fluxului luminos

- direct - semidirect - direct indirect - semiindirect - indirect

- al protec �iei - electrice (4 clase: 0 - neprotejat, 1, 2, 3) - la agen�i agresivi (umiditate, particule) - la pericol de explozie suprafe �e arhitecturale luminoase Pentru efecte deosebite în diferite tipuri de spa�ii (muzee, magazine, s� li de spectacole, locuin�e de lux, s� li de conferin�� etc.) se folosesc suprafe�e arhitecturale (tavan, pere�i, pardoseli) ca surse de lumin� secundare, care transmit fluxul luminos emis de surse de lumin� primare. Principiul const� în dublarea suprafe�elor constructive cu panouri difuzante, translucide, transparente, tip gr� tar, mixte etc., care dau o mare varietate de posibilit�� i de exprimare arhitecturale.

sisteme de iluminat Sistem de iluminat = ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumin� , dispuse într-un spa�iu interior; sistemele de iluminat pot avea o structur� fix� sau o

iluminat artificial

15

structur� flexibil� , care s� permit� adaptarea în timp � i spa�iu la noi amenaj� ri interioare clasificare d.p.d.v. func �ional: - sistem de iluminat normal asigur� desf�� urarea normal� a activit�� ii în spa�iile

interioare - sistem de iluminat de siguran �� asigur� continuarea activit�� ii, evacuarea sau

alte func�iuni (veghe, paz� , marcare hidran�i) în cazul întreruperii aliment� rii cu energie electric� a iluminatului normal

sisteme de iluminat normal clasificare d.p.d.v. al func �iunii � i rolului pe care îl au: 1. principal - asigur� desf�� urarea activit�� ii într-o înc� pere, realizând un ambient

confortabil, func�ional � i estetic 2. secundar - delimiteaz� anumite zone de interes, realizeaz� efecte vizuale

speciale (de accent, modelare, culoare) clasificare în func �ie de distribu �ia fluxului luminos/ilumin � rii în planul util: - sistem de iluminat general - uniform distribuit - asimetric, localizat sau zonat - sistem de iluminat local - pe zona de lucru - sistem de iluminat mixt sisteme de iluminat de siguran �� - pentru continuarea activit �� ii - pentru interven �ii - pentru evacuare - obligatoriu în toate spa�iile în care pot ap� rea simultan mai

mult de 50 de persoane; evident, cu cât num� rul de persoane este mai mare, cre� te � i dotarea spa�iului din punct de vedere luminotehnic

- alte func �iuni: · evitarea panicii - asigur� ambian�a luminoas� de nivel sc� zut pentru s� li

de peste 400 de locuri, în cazul întreruperii iluminatului normal · circula �ie - AIL montate în plint� , pardoseal� sau contratrepte asigur�

circula�ia în s� lile de spectacol (acela� i regim ca iluminatul de evacuare) · veghe - spitale, gr� dini�e, cre� e; se recomand� culoarea albastr� · paz� · marcarea hidran �ilor

note de curs

16

sisteme de iluminat interior

SIL normale SIL de siguran ��

secundare principale

de accentuare de efect decorativ arhitectural de ambian��

continuarea activit�� ii

evacuare � i alte func�iuni

- continuarea activit�� ii - de interven�ie

- evacuare, împotriva panicii, circula�ie - veghe, paz� , marcare

func �ie de distribu �ia spa�ial � a fluxului

func �ie de distribu �ia fluxului sau ilumin � rii

general local combinat D SD DI SID ID

distribu�ii uniforme

distribu�ii neuniforme

fixe flexibile fixe flexibile

zonate localizate

adâncime în� l�ime

iluminat artificial

17

calculul sistemelor de iluminat · dimensionare corespunz� oare d.p.d.v. cantitativ · evaluare corect� d.p.d.v. calitativ

calculul sistemelor de iluminat interior se realizeaz� prin:

1. metode de calcul cantitativ 2. metode de apreciere calitativ� - metode de evaluare a orbirii fiziologie � i

psihologice metode de calcul cantitativ:

· globale · punctuale · scheme logice de calcul

metode de apreciere calitativ � : · metoda curbelor de luminan�� · metoda evalu� rii orbirii (UGR) · metoda Ro

metode de calcul cantitativ interreflexia = fenomenul care are loc într-o înc� pere cu suprafe�e reflectante, în care fluxul de lumin� receptat de la sursele de lumin� , dup� prima reflexie este din nou reflectat, procesul continuând pân� la amortizarea sa. Metodele globale au la baz� fenomenul interreflexiei � i au avantajul utiliz� rii lor rapide, eficiente, prin faptul c� ofer� posibilitatea fie a dimension� rii sistemului în func�ie de valoarea medie normat� , fie de a determina iluminarea medie pe un sistem dat. Principalele metode globale:

· metoda interreflexiei · metoda factorului de utilizare - pentru SIL general uniform distribuit

managementul în iluminat Pentru iluminatul artificial se consum� o cantitate semnificativ� de energie, diferen�iat� în func�ie de mai mul�i factori: amplasament, solutia arhitectural constructiv� , func�iunea fiec� rui spa�iu. Pe lâng� consumul propriu, este � tiut c� , sistemele de iluminat degaj� o cantitate mare de c� ldur� , reprezentând 15-20% din sarcina de r� cire a sistemelor de condi�ionare a aerului. Economia de energie electric� se poate realiza prin:

1. sc� derea puterii sistemelor de iluminat 2. reducerea timpului de func�ionare

Lumina artificial� trebuie gândit� întotdeauna ca o solu�ie complementar� pentru lumina natural� . Utilizarea unor sisteme inteligente de reglaj continuu al iluminatului artificial în func�ie de iluminatul natural, conduce la economii importante de energie � i la un confort sporit al utilizatorului. Componentele sistemului de iluminat (sursele � i aparatele de iluminat) trebuie selectate astfel încât s� aib� eficacitate luminoas� ridicat� , durat� mare de via�� , eventual balast electronic.

note de curs

18

controlul iluminatului Strategii utilizate pentru controlul ilumin� rii: 1. comenzi manuale

�� fixe (întrerup� tor, comutator de perete) ��mobile (aparate cu surs� de emisie radiativ� )

2. sisteme de control prestabilite - permit comandarea simultan� a mai multor circuite de iluminat; folosite în spa�ii polivalente (s� li conferin�e, amfiteatre)

3. sisteme de control central - alc� tuite din procesoare � i mai multe sisteme de control prestabilit sau manual; pot folosi senzori de mi� care sau/� i celule fotoelectrice � i pot fi legate la un computer central

men�inerea sistemelor de iluminat Nivelul ini�ial de iluminare produs de un sistem de iluminat va sc� dea permanent în timpul func�on� rii, datorit� reducerii fluxului luminos emis de surse, a surselor care nu mai func�ioneaz� , a între�inerii necorespunz� toare a surselor de lumin� , a aparatelor sau a suprafe�elor reflectante din spa�iul respectiv. In mod logic, iluminarea se poate men�ine la un nivel minim permis (numit valoare men�inut� ) prin realizarea unui program de între�inere corespunz� toare a echipamentelor sistemului de iluminat, dar chiar � i a� a, sc� deri ale valorii ilumin� rii sunt inevitabile. reabilitarea sistemelor de iluminat In prezent, dinamica transform� rilor cuprinde � i multe proiecte de amenaj� ri interioare în cl� diri existente, fie c� este vorba de locuin�e, fie de spa�ii mai mari - b� nci, birouri, magazine. In aceste cazuri managementul în iluminat include modificarea sau înlocuirea total� a sistemului de iluminat existent cu unul mai eficient � i eventual automatizarea sa. Dar � i în spa�iile care î� i p� streaz� func�iunea (cele mai la îndemân� exemple fiind spa�iile de înv�� mânt sau atelierele de proiectare), reabilitarea sistemelor de iluminat a devenit o necesitate, nu numai datorit� degrad� rii fizice a SIL, dar � i datorit� transform� rilor activit�� ilor intelectuale impuse, de exemplu, de utilizarea la scar� mare a calculatoarelor.

aspecte de proiectare a sistemelor de iluminat inte rior Ghidul de iluminat interior CIE: “trebuie �inut seama de faptul c� iluminatul nu este o � tiin�� exact� , el se ocup� atât de oameni, cât � i de obiecte, iar iluminatul într-un interior nu este bun dac� ocupan�ii nu-l plac. Con� tientizarea faptului c� iluminatul este mai mult art� decât � tiin�� este într-adev� r determinant� pentru o apreciere global� � i corect� a ceea ce este important în iluminatul interior.”

elemente cheie ale managementului în

iluminat

men�inerea sistemelor de iluminat


aparatele de iluminat

sursele de lumin�

lumina natural�

func�iunea � i forma spa�iului

iluminat artificial

19

Arhitectul, ca � ef de proiect, este cel care trebuie s� aib� o viziune de ansamblu unitar� � i s� coordoneze o echip� interdisciplinar� pentru ob�inerea rezultatului dorit. Fiecare proiect este unic � i deci necesit� o abordare original� � i a iluminatului, bazat� pe aspecte func�ionale, estetice, de rentabilitate economic� � i de protec�ie a mediului. Toate aceste aspecte trebuie prev� zute de arhitect din primele faze de proiectare � i atent controlate în fazele finale, în proiectul de execu�ie, în detaliile tehnice � i, în special, în proiectul de amenajare interioar� a spa�iilor, în care finisajele � i materialele din care este realizat mobilierul au un rol important în rela�ie cu lumina artificial� . Un rol important îl au � i firmele de specialitate, care pot detalia aspectele tehnologice ale diferitelor produse sau pot oferi solu�ii noi pentru scopul propus, �inând cont de dinamica tehnologiei în industria de profil. In conformitate cu structura concep�iei unui sistem de iluminat interior se realizeaz� metodologia proiect� rii, schematizat� în schema urm� toare:

Concep �ia unui sistem de iluminat interior

realizarea MLIC în conexiune

aspecte/cerin �e specifice func �iunii

estetice economice func�ionale

instala � ii structur � tehnologie arhitectur �

stabilirea condi � iilor ini � iale pe baza condi � iilor MLIC � i aspectelor generale

ale sistemelor

nivel de iluminare

(E)

modul de distribu �ie al fluxului

tipul surselor de lumin �

sistemul de amplasare

a AIL

alte date estetice func �ionale

analiza cantitativ � � i calitativ � a SIL

note de curs

20

In privin�a alegerii nivelului de iluminare, aceasta trebuie realizat� conform Ghidului CIE de iluminat interior. Pentru o activitate sunt indicate trei trepte de iluminare, l� sându-se la latitudinea � i competen�a proiectantului alegerea celei corespunz� toare pe baza coordonatelor luminotehnice specifice locului.

Nivel de iluminare Tip de activitate/sarcin � vizual � 20 – 30 – 50 Zone de circula�ie, depozit� ri

50 – 100 – 150 Zone de circula�ie, holuri, depozite 100 – 150 – 200 Inc� peri în care activitatea nu este continu� - holuri

principale, sc� ri 200 – 300 - 500 Sarcini vizuale simple - s� li de teatru, concert, cantine,

iluminat general în fabric� 300 – 500 – 750 Sarcini vizuale medii - s� li de gimnastic� , s� li de clas� ,

rafturile bibliotecilor, spa�ii pentru asamblare 500 – 750 – 1000 Sarcini vizuale impuse - birouri (scris, citit), laboratoare de

m� sur� tori precise 750 – 1000 – 1500 Sarcini vizuale dificile - asamblare fin� (mecanic� ,

electronic� ), s� li pentru cusut, tricotat, control final 1000 – 1500 – 2000 Sarcini vizuale speciale - asamblare electronic� , controlul

culorilor, atelier de bijuterii Peste 2000 Sarcini vizuale foarte exacte - mas� de opera�ie

valoarea medie este cea recomandat� valoarea maxim� se ia în considerare în cazurile când: �� sarcina vizual� are reflectan�� mic� sau contrastul este sc� zut �� erorile sunt greu de rectificat �� sarcina vizual� este dificil� �� acurate�ea sau productivitatea sunt foarte importante valoarea minim� se ia în considerare în urm� toarele cazuri: �� sarcina vizual� sau contrastul sunt mari �� viteza sau siguran�a nu sunt importante �� sarcina vizual� este numai ocazional� proiectarea sistemelor de iluminat normal Etape ale proiect� rii sistemului de iluminat:

1. stabilirea func�iunii spa�iului, a activit�� ilor � i sarcinilor vizuale specifice 2. în func�ie de datele de la punctul 1, se stabilesc:

- nivelul de iluminare mediu pentru fiecare func�iune - în� l�imea planului util pentru care trebuie realizat� iluminarea medie

3. se studiaz� fiecare spa�iu în func�ie de: - dimensiuni - reflectan�e (finisajele tavanului, pere�ilor � i al planului util al mobilierul) - în� l�imea de montare a aparatelor de iluminat

4. se aleg: - l� mpile - aparatele de iluminat

5. se stabile� te factorul de men�inere în func�ie de: - tipul surselor de lumin� (punctuale sau liniare)

iluminat artificial

21

- degajarea de praf - intervalul de timp între dou� cur�� iri ale corpurilor de iluminat

6. se calculeaz� fluxul luminos general printr-o metod� global� : - metoda factorului de utilizare - metoda reflexiilor utile

7. se stabile� te num� rul de aparate de iluminat, cunoscând fluxul luminos necesar, fluxul unei l� mpi � i num� rul de l� mpi ale unui aparat

8. se fixeaz� pozi�ia corpurilor de iluminat pe tavan 9. se verific� prin calcul parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat:

- iluminarea medie pe planul util - uniformitatea ilumin� rii pe planul util

10. se apreciaz� dac� sistemul de iluminat provoac� orbire fiziologic� Dac� unul sau mai mul�i parametrii care se verific� nu corespund, se corecteaz� solu�ia sistemului de iluminat pân� când ace� tia îndeplinesc condi�iile prev� zute pentru destina�ia spa�iului. Detaliile de calcul luminotehnic (dimensionare � i verificare) sunt în sarcina inginerului instalator. Pentru stabilirea solu�iilor pentru sistemele de iluminat din principalele spa�ii (exemplu: clase, laboratoare, ateliere etc.) se prezint� note de calcul în proiectul de instala�ii. proiectarea sistemelor de iluminat local sistem suplimentar, prin care se urm� re� te: - iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafe�ele din imediata apropiere - o anumit� luminan�� sau culoare a sarcinii vizuale - umbre capabile s� eviden�ieze detaliile sarcinii vizuale

note de curs

22

iluminat exterior arhitectural In cele mai multe cazuri, iluminatul urban nu mai este dominat de aspectul func �ional , ci, prin studii de specialitate cap� t� noi valen�e, devenind arhitectur � nocturn � . Exist� numeroase ora� e europene care au optat pentru o concep�ie global� a iluminatului urban, lumina fiind prezent� de la primul contact cu ora� ul la periferie pân� în centrul de cele mai multe ori istoric. Aceast� abordare a iluminatului subliniaz� identitatea ora� ului � i a istoriei sale. In fiecare ora� exist� repere ale arhitecturii nocturne: monumente luminate, ambian�e luminoase diferen�iate în func�ie de cartiere, de identitate, activitate sau istorie. aspecte ale luminii artificiale de exterior:

· direc�ia ascendent� a razei de lumin� – obi� nui�i cu imaginea dat� de lumina natural� , de multe ori nu observ� m anumite detalii care sunt puse în eviden�� de iluminatul nocturn al cl� dirilor (corni� a, ancadramente de ferestre etc.)

· str� lucirea · culoarea · mi � carea – cea mai recent� inova�ie, aflat� înc� în stadiu de experiment, este

de creare a efectelor de lumin� dinamice. Aparatele de iluminat speciale, împrumutate din lumea teatrului � i divertismentului, sunt controlate de un computer. Razele mobile � i filtrele dichroice rotative sunt folosite pe o scar� din ce în ce mai larg� în iluminatul exterior. Implica�iile acestei tehnologii în mediul urban sunt foarte importante. Una din variante, care include scheme de iluminat arhitectural, const� în reînnoirea continu� a imaginii nocturne a unui monument, printr-o schimbare gradual� programat� , care ofer� mereu caracteristici diferite al e cl� dirii, m� rind astfel efectul de surpriz� .

5 parametri fundamentali pentru o proiectare corect� a iluminatului nocturn:

1. distribu�ia fluxului luminos 2. pozi�ionarea aparatelor de iluminat (proiectoarelor) 3. orientarea proiectoarelor 4. controlul luminii în func�ie de necesit�� i sau de moment 5. mediul înconjur� tor

aspecte negative ale iluminatului nocturn:

· intrarea luminii exterioare în interiorul cl� dirilor învecinate · posibil pericol pentru conduc� torii auto · imagine incoerent� a ora� ului · poluare vizual�

Problema iluminatului nocturn introduce conceptul de respect mutual – între o multitudine de utilizatori: pietoni, riverani, conduc� tori auto, lucr� tori în spa�ii comerciale, birouri etc. solu�iile optime apar în urma studiilor care iau în calcul:

- stabilirea cantit�� ii de lumin� necesare - dirijarea luminii în zonele utile � i evitarea pierderilor poluante - alegerea l� mpilor cu diferite caracteristici de culoare - scopul final: func�ionalitate, confort, securitate � i estetic� - economie de energie – l� mpi solare

iluminat artificial

23

surse de lumin � se pot utiliza toate tipurile, ob�inându-se efecte în func�ie de caracteristicile de culoare ale sursei folosite:

· pentru o redare corect� , real� a culorilor se folosesc LIC sau LIH · pentru un aspect dramatic, f� r� redarea culorilor reale se folose� te lampa cu

desc� rcare în sodiu · led-urile înlocuiesc în prezent sursele clasice � i aduc un plus dpdv cromatic

corpurile de iluminat - proiectoarele cu distribu�ie concentrat� , medie sau larg� sisteme de iluminat exterior pentru cl � diri determinate de:

· direc �ia de privire preferen �ial � (principal � ) a obiectivului - furnizeaz� în general direc�ia sistemului de iluminat

· distan �a de privire - important� pentru determinarea vizibilit�� ii fa�adei � i a detaliilor

· gradul de întunecare a mediului ambiant (al fondulu i pe care se contureaz � obiectivul) – important pentru alegerea nivelului de iluminare

· geometria (forma) obiectivului – în func�ie de direc�ia de privire amplasarea proiectoarelor în func�ie de vecin� t�� i � i arhitectura fa�adei, detalii (balustrade, ancadramente, copertine, balcoane, logii):

· pe orizontal � - în apropierea obiectivului - eficien�� mare - în apropierea obiectivului � i cu surse suplimentare integrate în elemente de

arhitectur� - la dep� rtare mai mare - utilizare redus� a fluxului - pentru construc�ii mai înalte de 25m se folosesc sisteme orizontale combinate:

pentru partea inferioar� – proiectoare cu distribu�ie larg� sau medie; pentru partea superioar� – proiectoare cu distribu�ie concentrat�

· pe vertical � - amplasare la în� l�imi diferite - h = 0 - în vegeta�ie, dalaj, alte construc�ii (mobilier urban) - h > 0 - în func�ie de fiecare caz (stâlpi, construc�ii)

efecte speciale se pot ob �ine cu ajutorul : - unor suprafe�e de ap� învecinate - vegeta�iei - rol de mascare a proiectoarelor - efecte de siluet�

note de curs

24

recomand � ri pentru programe de arhitectur � locuire iluminat artificial în corelare permanent� cu:

· scara arhitectural� - dimensiunile � i forma spa�iului · stilul amenaj� rii - textur� , culoare, mobilier · eficien�� - performan�� , cost

iluminatul trebuie s� asigure diferite performan�e pentru zonele locuin�ei:

· valori estetice - zone de relaxare · func�ionalitate - zone de lucru (activit�� i vizuale) · flexibilitate - spa�ii mari, zone de circula�ie

eficien�a energetic� poate fi asigurat� prin:

�� surse economice de ultim� genera�ie �� corpuri de iluminat eficiente (randament mare) �� sisteme de control �� finisaje cu reflectan�e mari

aspecte cantitative

· nivel de iluminare - valori reduse în compara�ie cu alte func�iuni func �iune nivel de iluminare camere de zi 50 - 100 dormitoare 50 iluminat local birou, citit, scris 200 - 300 iluminat locat mas� 100 - 150 buc� t� rie 300 baie local (oglind� ) 100 - 200

· distribu �ia fluxului luminos: - direct-indirect� , semidirect� � i indirect� - dormitoare (confort vizual din punct de

vedere al echilibrului luminan�elor, f� r� contraste) - semidirect� , direct-indirect� - înc� peri de zi

aspecte calitative

· distribu�ia luminan�elor - echilibrat� · modelarea - accente

sisteme de iluminat pentru locuin �e cerin �e

· atractivitate · ambian�� cald� · flexibilitate din punct de vedere al varia�iei nivelului de iluminare, dar � i al

pozi�iei AIL (în special în livingroom)

iluminat artificial

25

alc � tuire · iluminat general – ex. plafoniere, aplice, spoturi sau alte AIL incorporate în

tavane suspendate · suprafe�e luminate - surse mascate de elemente constructive (scafe, galerii) cu

lumin� pentru tavan sau pere�i · suprafe�e luminoase - elemente constructive sau de mobilier · iluminat local - pentru zona de lucru, bar · alte accente, decorativ - spoturi pentru rafturi, tablouri

sistemele de iluminat confortabile:

· LIC, LIH, LF compacte - puteri variate, posibilitate de reglare strategii pentru controlul iluminatului în iluminat ul reziden �ial:

· control bazat pe timp · control corelat cu lumina natural� · control corelat cu prezen�a persoanelor · conectarea localizat�

hoteluri caracteristici generale ale programului de arhitect ur �

· func�ioneaz� 24 de ore pe zi · succesiunea spa�iilor �ine de procesul de proiectare, dar orientarea în spa�iul

respectiv poate fi îmbun� t�� it� prin iluminat · iluminatul artificial devine mai preten�ios � i cu mai multe posibilit�� i func�ionale

� i estetice pe m� sur� ce cre� te num� rul de stele rolul iluminatul artificial:

· prime� te � i conduce oaspe�ii într-un spa�iu necunoscut · semnalizeaz� diferite imagini sau spa�ii · define� te � i diferen�iaz� zone · asigur� siguran�� · define� te atmosfera hotelului

func �iune nivel de iluminare hol intrare 300 - 500 recep�ie 150 - 200 bar 100 - 150 restaurant 150 - 200 circula�ie (coridoare) 20 (noaptea) camer� cazare – iluminat general 150 - 300 camer� – iluminat local (noptier� ) 100 - 200 baie - iluminat local (oglind� ) 100 - 200

zona de cazare mult timp cea mai conservatoare abordare a iluminatului pe plan interna�ional, în prezent abord� ri avangardiste (Hotel Puerta America - Madrid)

note de curs

26

aspecte cantitative

· nivel de iluminare - iluminat general 150lx · distribu�ia fluxului luminos - indirect� sau semidirect�

aspecte calitative · distribu�ia luminan�elor – echilibrat� · culoarea luminii - cald�

zona public � - holul de primire + recep �ie studiul iluminatului se realizeaz� pentru fiecare caz în parte, în func�e de:

- dimensiunile, forma � i amenajarea spa�iului (finisajele, mobilier, vegeta�ie)

- func�iunile specifice prev� zute: zone de a� teptare, întâlnire, discu�ii, scris, citit, bar, shop, schimb valutar, circula�ii

sistemul de iluminat pentru zona recep �iei � i alte puncte de interes

- iluminat general + iluminat local în - sisteme de iluminat mixte – incandescent, fluorescent

circula �ii orizontale (coridoare) trebuie s� asigure:

- iluminat func�ional pl� cut (100 - 150lx) - iluminat de securitate (20lx) - evacuare

spa�ii pentru activit �� i intelectuale caracteristici:

· acela� i tip de sarcini vizuale (scris, citit, desenat) · activitatea se desf�� oar� în plan orizontal (birouri, plan� ete) la o în� l�ime dat�

(75–90cm) · existen�a calculatorului în majoritatea spa�iilor implic� rezolvarea problemelor

specifice (reflexia de voal) · finisajele pentru pere�i � i tavan în culori deschise, reflectan�� mare

aspecte cantitative

· nivel de iluminare - valori minime recomandate func �iune nivel de iluminare (lx) s� li de înv�� mânt 500 laboratoare min. 500 birouri 500 s� li conferin�e 300 biblioteci 300 s� li proiec�ie 100

· distribu �ia fluxului luminos : direct-indirect� , semidirect� � i indirect� - confort vizual din punct de vedere al echilibrului luminan�elor, f� r�

contraste - pentru spa�ii în care se lucreaz� cu calculatoare distribu�ie indirect�

iluminat artificial

27

aspecte calitative · distribu �ia luminan �elor

- evitarea orbirii fiziologice � i psihologice prin corpuri de iluminat cu dispozitive (panouri sau gr� tare) difuzante � i prin distribu�ia indirect� a fluxului luminos

- echilibrul luminan�elor se ob�ine � i dac� luminan�a planului util este egal� cu cea a tavanului

- evitarea existen�ei grotelor negre ale ferestrelor pe timpul serii prin utilizarea jaluzelelor de culori apropiate cu finisajul pere�ilor

- pentru birouri mari - compensarea în timpul zilei a luminii naturale prin iluminare artificial� în zona opus� ferestrelor

- evitarea orbirii reflectate prin orientarea corpurilor de iluminat paralel cu direc�ia vederii (în cazul s� lilor de clas� cu mobilier fix)

- evitarea orbirii psihologice prin men�inerea raportului de luminan�e în acela� i spa�iu între 3:1 � i 10:1

· modelarea - prin orientarea corpurilor de iluminat paralel cu direc�ia principal� de privire

· culoarea luminii - armonizarea culorilor suprafe�elor reflectante (finisaje pere�i, tavane, u� i,

ferestre, draperii etc.) cu culoarea sursei - l� mpi fluorescente cu radare bun� a culorii (Ra peste 85)

sisteme de iluminat

- general uniform distribuit - s� li mari cu mobilare flexibil� - general localizat asimetric dirijat - s� li de clas� cu mobilier fix, birouri � i

ateliere în care mobilierul se poate aranja în func�ie de pozi�ia corpurilor de iluminat

- general asimetric

s� li mari de curs, amfiteatre, s � li de conferin �e cerin �e specifice:

- iluminat general uniform - iluminare suplimentar� în zona tablei, respectiv a prezidiului - comand� centralizat� mobil� de la tabl� sau masa central� cu

posibilitatea reglajului fin al nivelului de iluminare solu �ii:

· sisteme de iluminat flexibile (timp, spa�iu, distribu�ie flux luminos) · distribu�ie flux direct � i indirect cu comand� separat� · component� mobil� – prin structuri spa�iale suspendate

sisteme integrate de iluminat, climatizare � i acustic � – aerul este evacuat prin

aparatul de iluminat pentru a realiza controlul � i utilizarea sarcinii termice produse de iluminat, reducerea temperaturii sursei � i aparatului de iluminat (confort sporit � i reducerea consumului energetic)

exemple de sisteme integrate:

1. distribu�ia aerului tratat se face prin canalele din tavanul suspendat, iar evacuarea se face prin aparatele de iluminat, direct în tavanul suspendat aflat în depresiune

note de curs

28

2. distribu�ia aerului tratat se face prin tavanul suspendat, iar evacuarea se face printr-un sistem de canale

3. distribu�ia aerului tratat se face prin dou� sisteme de canale (aer curat � i aer viciat), introducerea realizându-se prin fante � i evacuarea prin aparatele de iluminat

birouri sisteme de iluminat

· clasic (sistem direct) - AIL îngropat în tavanul suspendat sau AIL aparent – eficien�� maxim� , distribu�ia luminan�elor neechilibrat� (contrast mare AIL – tavan)

· solu�ii noi (sisteme direct – indirect cu flux superior mai mare decât cel inferior) în variante fixe sau semiflexibile

· structuri flexibile atât luminotehnic, cât � i electric care pot suporta modific� ri func�ionale ale spa�iului

· distribu�ii pe � ine · distribu�ii comune pentru amplasarea aparatelor de iluminat înglobate în

canalul comun cu instala�ia electric� · distribu�ii exclusiv electrice în � ine sau plinte

spa�ii comerciale cerin�e clasice ale iluminatului comercial:

· realizarea unui ambient luminos atractiv · amplasarea judicioas� a aparatelor de iluminat în func�ie de amenajarea

interioar� � i func�ionalitate · conexiunea optim� între sistemul de iluminat general � i cele secundare

aspecte cantitative · nivel de iluminare

· distribu �ia fluxului luminos: semidirect� - pentru magazine mici direct� - pentru magazine cu în� l�ime mare

- pentru vitrine aspecte calitative

· distribu �ia luminan �elor uniform� în incinta magazinelor mari contrast de lumin� (� i de culoare) atractiv d.p.d.v. comercial

· culoarea aparent � a surselor de lumin �

cald� 3000K – pentru magazine f� r� lumin� natural� neutr� -cald� - pentru magazine cu lumin� natural�

· modelarea – foarte important� pentru exponate tridimensionale, pentru vitrine

iluminat general 300 – 750 lx iluminat localizat pentru vitrine 500 – 2000 lx accente 3000 – 10000 lx

iluminat artificial

29

sisteme de iluminat cerin�e generale ale spa�iilor comerciale

· atragerea clien�ilor - crearea interesului · crearea unei ambian�e pl� cute � i atractive · ghidare vizual� · integrarea în ansamblul ambiental al magazinului · flexibilitate în timp � i spa�iu

sistem de iluminat general · uniform · simetric – în general pentru magazine de lux · flexibil – pe structuri spa�iale

etajere, vitrine interioare vitrine exterioare

· mascarea sursei de lumin� fa�� de privirea observatorului · modelarea dur� a exponatelor, efecte dramatice · str� lucirea obiectelor pre�ioase sau din sticl� · contrastul de luminan�e � i culoare (fond luminos sau întunecat) · iluminat dinamic prin conectarea circuitelor la un sistem electronic cu program

de comand� evitarea reflexiei în vitrin� :

· prin men�inerea iluminatului artificial în timpul zilei la un nivel mai ridicat decât cel exterior (neeconomic)

· prin schimbarea unghiului de reflexie prin înclinarea geamului vitrinei · cu ajutorul unor dispozitive de control al însoririi · prin utilizarea sticlei antireflexie cu forme concave

note de curs

30

muzee � i galerii de art �

· primele spa�ii arhitecturale care au introdus solu�ii avangardiste de iluminat · principiile acelea� i, solu�ii din ce în ce mai complexe · condi�ii specifice (calitative) · radia�iile luminoase � i mai ales cele ultraviolete reprezint� factori agresivi

care degradeaz� unele opere de art� – solu�ii de protec�ie

aspecte cantitative nivel de iluminare - relativ redus

material expus nivel de iluminare admis (lx) obiecte insensibile la lumin� (metal, piatr� , sticl� , ceramic� , bijuterii etc.)

300 – 500 (nelimitat)

picturi în ulei sau tempera, articole din piele, os, lemn etc.

150

materiale foarte sensibile la lumin� ca: picturi de ap� , tapiserii, costume, manuscrise, tip� rituri, articole de botanic�

50

distribu �ia fluxului luminos:

- direct� - direct� - difuzat�

aspecte calitative distribu �ia luminan �elor

- orbirea direct� este evitat� prin alegerea corect� a corpurilor de iluminat - evitarea orbirii reflectate în cazul tablourilor sau a casetelor de protec�ie prin:

- alegerea unghiurilor de inciden�� corespunz� toare - folosirea corpurilor de iluminat în interiorul casetei de expunere

culoarea luminii - culoare cald� – ambian�� pl� cut� , atractiv�

- indicele de redare a culorii - foarte important pentru galeriile de pictur� sursa factor de

degradare temperatura de culoare

flux luminos redarea culorii

lamp� cu desc� rcare în sodiu

0.1

2500 K

2300 lm

80

lamp� incandescent�

0.15 2800 K 500 lm 100

lamp� fluorescent� tubular�

0.15 – 0.21

2700 – 4000 K

2300 – 3450 lm

85 - 95

modelarea - direc�ionarea luminii deosebit de important� în cazul exponatelor tridimensionale (sculptur� , ceramic� , por�elanuri) sau a celor cu textur� - pentru accentuarea echilibrat� a imaginii reale - umbre u� oare

iluminat artificial

31

- evitarea iluminatului difuz, care suprim� contrastele � i capacitatea de modelare, imaginea receptat� fiind aplatizat� , f� r� detalii (metalul f� r� luciu, cristalul f� r� str� lucire) - se recomand� ca direc�ionarea s� se realizeze prin încerc� ri directe accentuarea exponatelor – iluminat local accent de luminan�� accent de culoare accent de tonalitate a aceleia� i culori alte probleme specifice muzeelor: adaptarea vizual� – trecerea dintre spa�ii gradat� , uneori necesit� spa�ii de trecere (ex. de la sculptur� – nivel de iluminare ridicat la tapiserii - nivel de iluminare sc� zut) sisteme de iluminat pentru muzee

combinat: general � i local flexibilitate - structuri spa�iale cu AIL punctuale variabile ca pozi�ie

galerii de pictur � , tapiserii � i alte exponate plane (desene, fotografii) rela�ii geometrice: privitor - simez� - corp de iluminat (v. Neufert) muzee de sculptur � sistem combinat: - general uniform - ambian��

- local - spoturi alte muzee sisteme specifice de expunere pentru muzee de istorie, � tiin�e naturale:

· ni� e sau casete protejate cu sticl� · vitrine

diminuarea fenomenului de reflexie de voal se poate realiza prin:

· adoptarea suprafe�elor cu reflectan�� mare pentru fondul de expunere · utilizarea de AIL cu luminan�� sc� zut� · înclinarea geamului vitrinei în plan vertical

m� suri de protec �e: · utilizarea l� mpilor fluorescente cu emisie sc� zut� sau nul� de radia�ii

ultraviolete · utilizarea l� mpilor incandescente · utilizarea materialelor absorbante de radia�ii ultraviolete (filtre) · limitarea nivelului de iluminare � i reducerea timpului de expunere

note de curs

32

recomand � ri generale pentru alegerea l � mpilor

tipul l � mpii domenii de utilizare fluorescente de joas � presiune (tuburi fluorescente)

- cl� diri social – administrative (birouri, � coli, spitale, policlinici, laboratoare, etc.)

- spa�ii industriale în care se cer niveluri mari de iluminare (ind. optic� , mecanic� fin� )

- spa�ii comerciale, s� li de sport, s� li de spectacol, cinematografe

fluorescente compacte - locuin�e, hoteluri - înc� peri cu în� l�ime < 3m - iluminat local

fluorescente de înalt � presiune (baloane fluorescente)

- spa�ii industriale - depozite

cu desc � rc � ri în vapori de sodiu de joas � sau înalt � presiune

- spa�ii industriale

incandescente - locuin�e - înc� peri cu frecven�a mare a ac�ion� rii (grupuri

sanitare mici, debarale) cu halogen - spa�ii comerciale

- expozi�ii de sculptur� - hoteluri, restaurante, cofet� rii - locuin�e

cu desc � rc � ri în vapori de mercur � i cu adaos de halogenuri metalice

- spa�ii comerciale - s� li de spectacole

cu induc �ie - cl� diri social - administrative cu în� l�imi mari

bibliografie: �� BIANCHI, MIRA, MOROLDO, GEORGESCU, MOROLDO Sisteme de iluminat interior si exterior �� ENTWISLE, J Designing with light. Hotels �� MICLESCU, S Lumina natural� � i lumina artificial� în arhitectur� �� NEUFERT, E and P Architects data �� PRACHT, K Licht + Raumgestaltung. Beleuchtung als Element

der Architekturplan �� TURNER, J Designing with light. Public Places �� *** Handbuch der Lichtplannung �� NORMATIV pentru proiectarea � i executarea sistemelor de iluminat artificial din

cl� diri (NP – 061 – 02)

Documents

Fizica Constructiilor Curs- UAUIM