AMG an I lp 3

Fiziologia sistemului vascular, explorarea functionala a arterelor, vaselor și capilarelor, măsurarea pulsului, tensiunii arteriale oscilometria

Fă ceva minunat. Oamenii ar putea imita gestul tăuAlbert Schweitzer (1875-1965)

Unda de puls

Este o unda de presiune propagată prin pereții arteriali, cu o viteză mai mare decât a sngelui

Poate fi determinată prin compresia unei artere pe o suprafață solidă (os tendon); exemplu:

Pulsul arterei radiale se palpează la nivelul articulației pumnului, prin compresia arterei pe suprafața radiusului

Pulsul arterei mandibulare se poate palpa în apropierea unghiului mandibulei, rin compresia arterei pe suprafața osoasă

Frecvența pulsului = frecvența cardiacăhttp://biofizica-umfcd.ro/people/ap/lp_ro/masurarea_TA_puls.pdf

Detectoare IR pentru puls (frecventa cardiaca)Detectoarele sunt plasate de obicei pe

degetePrincipiu:

O raza IR (infrarosie) traverseaza tesutul si apoi este captata de un detector (fotocelula)

Absorbtia IR se datoreaza sangelui din capilare

Fluxul capilar este mai mare in sistola si mai mic in diastola

modificari ciclice ale absorbtiei in IR

Frecventa de variatie a absorbtiei este egala cu frecventa

Cardiaca

Acelasi tip de detector poate masura si nivelul de oxigen din sange

(pulsoximetru)

Gradul de absorbtie depinde de concentratia de hemoglobina oxigenata din sange

http://biofizica-umfcd.ro/people/ap/lp_ro/masurarea_TA_puls.pdf

Rata pulsului

Rata pulsului măsoară de câte ori bate inima unui om într-un minut, e un indicator eficient al sănătății unei persoane

Se ia la nivelulGât-artera carotidă

Plica cotului-artera brahială

Încheietura mâinii-artera radială

Inghinal-artera femurală

Genunchi-artera poplitee

Maleolă-artera tibislă posterioară

Picior –artera pedioasă posterioarăhttps://en.wikipedia.org/wiki/Pulse

Rata pulsului

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3756652/

Tipuri de puls patologice

Pulsus alternans unda de puls este atât puternică cât și slabă, indicând tulburarea sistolei ventriculare stângi și are prognostic prost

Pulsus bigeminus este un fenomen cardiovascular caracterizat de două bătăi cardiace strâns legate urmate de o pauză mai lungă, a doua este mai slabă decât prima indică cardiomiopatie obstructivă hipertrofică Causes Include:

• Tulburări hidroelectrolitice Hypo or hyperkalemia

• Hypothyroidism

• Betablocker therapy

• Digoxin

• Myocardial Infarction

• Destruction or degeneration of the cardiac conduction system or heart muscle cell

• Infection

https://en.wikipedia.org/wiki/Pulse

pulsus bisferiens, bifasic pulse, are un dublu peak (vârf). Insuficiență aortică coexistă cu stenoza aortică sau în insuficiența aortică severă, cardiomiopatie hipertrofică severă

Pulsus tardus et parvus=stenoză aortică

Pulsus paradoxus (PP), also paradoxic pulse or paradoxical pulse apare în tmponada cardiacă și pericardită, apneea de somn, în inspir poți auzi bătăile cardiace dar nu palpezi puls, de obicei tensiunea sistolică nu scade în inspir mai mult de 10 mm Hg, dar în aceste situații da și de aceea apare acest semn

Tahicardia

https://en.wikipedia.org/wiki/Pulse

Determinarea presiunii (tensiunii) arterialePresiunea arterială este presiunea cu care

sângele o exercită asupra peretelui arterial.

Tensiunea arterială este egală și opusă ca sens cu presiunea arterială și reflectă apăsarea exercitată de pereții arteriali destinși de jetul de sânge, asupra coloanei sangvine

Presiunea arterială este determinată de:Forța de contracție a ventriculului stâng

Calitățile peretelui arterial

Calitățile sângelui

Rezitența arteriolară periferică

Metoda directăConstă în puncționarea arterei ți racordarea

acului la un manomentru

Manometrul Ludwig

Metoda directăÎnpractica medicală se practică prin

cateterism vascular

Prin inregistrarea grafică a oscilațiilor presionale se obține un grafic în care se disting mai multe tipuri de oscilații

Metode indirecte

Valorile presiunii arteriale determinate în stare de repaus sunt un indicator conclludent al dinamicii circulației

Principiu: se echilibrează presiunea sângelui din arteră cu o presiune exterioară de valoare cunoscută

Metode de determinare:

Metoda palpatorie(RIVA ROCI)

Metoda auscultatorie

Metoda palpatorie

Permite sesizarea presiunii arteriale maxime (sistolice) prin palparea pulsului arterial sub nievlul de compresiune

Tehnica de lucru

Se folosește un tensiometru cu mercur format din următoarele componente

O manșetă de cauciuc dublă , care se poate

umfla și care este acoperită cu pânză pentru a putea fi

extensibilănumai înspre braț și inextensibilă la exterior

Un amnometru cu mercur carea comunică cu manșeta

astfel încât poate fi cunoscută presiunea aplicată prin

Manșetă odată cu umplerea acesteia cu aer

O pară de cauciuc cu ajutorul căreia se umflă manșeta

O supapă plasată pe tubul care leagă para de cauciuc de

Manșetă, Această supapă poate fi deschisă gradat pentru ca ieșirea aerului din manșetă să producă o scădere gradată a presiunii din interiorul manșetei

Tehnica de lucru

Se fixează manșeta în jurul brațului , deasupra plicii cotului

Se reperează pulsul arterial ( la nivelul

arterei radiale)

Se pompează aer în manșon până

la o valoare (indictă pe manometru)

care se cpnsideră superioară valorii maxime a presiunii arteriale a pacientului

La nivelul arterei radiale (în șanțul pulsului) nu se mai perepe pulsul arterial deoarece presiunea din partea extensibilă a manșetei a produs , prin intermediul țesuturilor moi, comprimarea arterei

Tehnica de lucru

Se decomprimă ușor manșeta până la deschiderea ușoară și progresivă a aupapei până când se percepe prima pulsație arterială. Acest moment indică (pe scala manometrului) valoarea presiunii areriale sistolice (maxima)

Se continuă decomprimarea și se constată o creștere progresivă a amplitudinii pulsațiilor, urmată de o scădere și la un moment de dispariția lor. Momentul dispariției pulsațiilor corespunde valorii presiunii arteriale minime (diastolice)

Acestă metodă este mai puțin folosită deoarece aprecierea presiunii minime este dificilă

Metoda ausculatatorie

Principiu: curgerea laminară a sângelui nu produce vibrații ale peretelui arterial sesizabile cu ajutorul stetoscopului

Spre desosebire de curgerea laminară, curgerea turbulentă generează vârtejuri caracteristice și astfel produc zgomote

Turbulența depinde de o viteză critică de curgere

Tehnica de lucru:Se folosește tensiometrul

Se înfășoară manșeta în jurul brațului

Sub marginea inferioară a manșetei, la nivelul plicii cotului se aplică capsula unui stetoscop

Dacă manșeta nu este umflată, nu se aude nici un zgomot deoarece în arteră curgerea este laminară

Tehnica de lucru

Se umflă manșeta la o valoare presională mai mare decât valoarea presupusă a tensiunii arteriale

Nu se percepe nici un zgomot deoarece artera a fost comprimată de către manșeta destinsă (prin intermediul părților moi)

Se deschide gradat și cu atenție supapa de evacuare a aerului din manșetă; se realizează astfel o decompresiune progresivă a brațului și implicit a arterei

Când presiunea aerului din manșetă este egală cu presiunea sistolică (sau foarte puțin sub această valoare) jetul de sânge care trece prin deschiderea îngustată a arterei, depășește o anumită viteză critică.Se produce astfel o turbulență care se traduce printr-o lovitură ușoară, percepută ca un prim zgomot

Se continuă evacuarea aerului din manșetă, determinând decomprimarea progresivă

Zgomotele percepute cresc în intensitate , apoi intensitatea lor scade până nu se mai percepe nici un zgomot

Tehnica de lucru

Momentul dispariției zgomotului semnifică valoarea presiunii arteriale minime (diastolice) deoarece atunci când presiunea din manșetă scade sub nivelul presiunii diastolice, artera rămâne suficient de largă pentru ca viteza critică pentru turbulență să nu mai fie atinsă

Zgomotele care se percep în timpul măsurării indirecte (prin metoda auscultatorie) a presiunii arteriale se numesc zgomotele lui Korotkoff

Valori normale

Presiunea arterială maximă (Pmx) (sistolică) are la adulți valori de 120-140 mm Hg

Presiunea normală minimă (P mn) (diastolică) este de 60-90 mm Hg

Valoarea Pmn este în mod obișnuit egală cu ½ din Pmx+10 mm Hg

Presiunea arterială măsurată la o consultație medicală poate arăta valori diferite de cele considerate normale deoarece există o serie de fctori fiziologici care pot influența valorile tensionale (vârsta, efort fizic, stress-uri emoționale, consum de sare)

Se justifică astfel indicația ca presiunea arterială să fie măsurată î condiții asemănptoare sau cât mai apropiate de cele pentru determinarea metaolismului bazal

http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/blood+pressure

Valori

TA optimală PAs<120 mm Hg PAd<80 mm Hg

TA normală PAs<130 mm Hg PAd<85 mm Hg

TA “high normal” PAs 130-140 mm HgPAd85-90mmHg

HTA gradul I PAs 140-160 mm Hg PAd 90-100

HTA gradul II PAs 160-180 mm Hg PAd 100-110

HTA gradul III Pas >180 mm Hg Pad> 110

Presiunea arterial la membre ăinferioare

Utilă în boli ale arterelor perifericeLa copii de exemplu când avem stenoze pe vase mari

M surarea tensiunii arteriale la ăcopiiConform celor mai multe studii,

prevalenţa HTA la copii variază la nivel mondial între 1 şi 5% ajungând până la 10% în cazul adolescenţilor

Condiții în care este indicată măsurarea tensiunii arteriale la copiii sub 3 ani:

Istoric de complicații neonatale care au necesitat terapie intensivă, prematuritate, greutate mincă la naștere

Boli cardiace congenitale

Infecții de tract urinar recente, proteinurie, hematurie macroscopică

Boli renale cunoscute sau alte malformații renale sau de căi urinare

Istoric familial de boli renale congentiale

Transplantuld e organe

Transplantul de măduvă osoasă

Tratament cu droguri care cresc tensiunea arterială

Boli sistemice asociate cu hipertensiunea arterială (neurofibromatoză, scleroză tuberoasă)

Presiune intracraniană crescută

http://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/REZUMAT%20T%C4%82TARU%20%28S%C3%8ERBU%29%20SIMONA%20ALINA.pdf

Indica iile OMSț Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a întocmit un protocol special

de măsurare a TA:

- copilul trebuie să păstreze repaus fizic şi psihic timp de cel puţin cinci minute, anterior determinării TA;

- măsurarea se face în poziţia şezândă, cu braţul adus pe cât posibil la nivelul cordului;

- trebuie aleasă o manşetă adecvată, care să acopere 2/3 din lungimea braţului: 5 cm lăţime pentru sugar, 9 cm pentru copil, 12,5 cm pentru adolescent, 17,5 pentru membrele inferioare la copil şi la adolescentul obez;

- este preferabil un manometru cu coloană de mercur;

- măsurarea TA se repetă de două ori la fiecare determinare.

Indicaţiile măsurării TA la sugar şi la copilul de 1-3 ani:

- convulsii sau alte semne neurologice neexplicate;

- insuficienţa cardiacă (acută sau cronică congestivă);

- edeme, ascită sau alte semne de insuficienţă renală;

- tumoră abdominală palpabilă (inclusiv rinichi măriţi în volum);

- probleme la nivelul arterelor periferice;

- întârziere neexplicată a creşterii staturo-ponderale (indice HTA renovasculară sau boală renală parenclimatoasă cronică);

http://www.doxologia.ro/sanatate/documentar/cum-se-masoara-tensiunea-arteriala-la-copii

Valori ale presiunii arteriale ce indic HTA:ă - nou-născut (7 zile): peste 100 (presiunea

arterială sistolică în mm Hg);

- 8-31 zile: peste 110 presiunea arterială sistolică în mm Hg;

- 1-2 luni: peste 124 presiunea arterială sistolică în mm Hg şi peste 74 presiune arterială diastolică în mm Hg;

- 3-12 ani: peste 130 presiunea arterială sistolică în mm Hg şi peste 86 presiune arterială diastolică în mm Hg;

- peste 12 ani: peste 144 presiunea arterială sistolică în mm Hg şi peste 90 presiune arterială diastolică în mm Hg.

http://www.doxologia.ro/sanatate/documentar/cum-se-masoara-tensiunea-arteriala-la-copii

Monitorizarea Holter a presiunii arterialeMonitorizarea ambulatorie a tensiunii

arteriale sau Holterul de tensiune arteriala presupune masurarea tensiunii arteriale la intervale regulate de timp si inregistarea valorilor masurate pe durata a 24 de ore sau mai mult, atunci cand pacientul se afla in viata de zi cu zi si nu in conditii de cabinet sau de spital.

Diagnosticarea si evaluarea severitatii hipertensiunii arteriale (valorilor tensionale crescute) permanente sau oscilante care apar pe parcursul unei zile si care nu sunt surprinse in timpul unei consultatii cardiologice.

În cazul pacientilor care prezinta simptome precum cefalee (durere de cap), ameteli sau tulburari de vedere, monitorizarea Holter TA este utila pentru evidentierea oscilatiilor tensionale care stau la baza acestor simptome.

La pacientii care urmeaza deja un tratament antihipertensiv, monitorizarea Holter TA sistematica este utilizata pentru evaluarea eficientei acestuia sau pentru determinarea aparitiei unor efecte secundare.

Monitorizarea Holter TA nu necesita o pregatire speciala a pacientului si se poate efectua in orice moment al zilei iar pacientul nu trebuie sa-si intrerupa medicamentatia inainte de aceasta investigatie.

http://www.cardioclass.ro/monitorizarea-holter-a-tensiunii-arteriale-holter-ta.html

Metoda oscilometricăOscilometria este o metodă prin care se

evidențiază amplitudinea pulsațiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului (Pachon)

Amplitudinea maximă (indicele oscilometric) depinde de :

Debitul sangvin

Presiunea arterială

Rezitența periferică

Elasticitatea vasului

Oscilometrul Pachon are următoarele componente:

O manșetă care aare două compartimente pneumatice (C1 și C2)

Două camere de presiune (A și B) conectae individual prin două tuburi de cauciuc. Ele sunt separate de o membrană (m) în legătură cu manomentrul M2

Metoda oscilometricăUn robinet (R) care permite (atunci când

este deschis) comunicarea dintre camerele A și B. În acest moment presiunile din A și B sunt egale și înregistrate de către manometrul M1: Manometrul M 2 nu indică nimic.

Robinetul (R) se închide numai când presiunea din camerele pneumatice este constantă (nu se mai umflă para de cauciuc)

Închiderea robinetului (R) înrerupe legătura dintre camera de cauciuc (C1) și camera manometrică A precum și legătura dintre A și B

În acest fel oscilațiile determinate de pulsațiile arteriale se transmit de la camera de cauciuc C2 numai în camera B producând deformarea membranei (m). Pe cadranul manometrului M2 se citește amplitudinea pulsului

Tehnica de lucru

Determinarea se efectuează la un subiect în repaus (cel puțin 15 minute)

Se montează manșeta de cauciuc (cu sistemul de tuburi în jos)

Robinetul R este deschis

Se crește presiunea în manșetă până dispare pulsul periferic

Se urmărește ca presiunea critică pe M1 să fie riguros constantă

Se închide robinetul R

Se citește amplitudinea oscilațiilor pe manometrul M2

Se deschide robinetul R și se urmărește scăderea presiunii în manșetă cu 10 mm Hg

Se închide robinetul R

Se repetă citirea oscilațiilor arteriale

Tehnica de lucru

Se repetă citirile, scăzând pentru fiecare determinare presiunea în manșetă cu 10 mm Hg până se găsește valoarea maximă a amplitudinii oscilațiilor (indicele oscilometric)

Oscilometria se efectuează:În segmentul mijlociu al brațului

Porțiunea superioară a antebrațului

Segmentul inferior al antebrațului (imediat deasupra articulației pumnului)

-palmă

1/3 superioară a coapsei

1/3 inferioară a coapsei (deasupra genunchiului)

1/3 superioară a gambei (sub genunchi)

1/3 inferioară a gambei (deasupra gleznei)

plantă

Valori normale

Valori ale indicelui oscilometric obținute cu oscilometrul Pachon

Nivel explorat Indicele oscilometric

Braț 1/3 superioară 4-20

Braț 1/3 inferioară 2-12

Antebraț 1/3 inferioară 1-10

Pumn 0,2-2

Coapsa 1/3 medie 4-16

Gambă 1/3 superioară 3-10

Laba piciorului 0,2-9

Valorile

Valorile normale ale indicelui oscilometric prezintă variații individuale și poate fi influențat de condițiile de examniare și de tipul aparatului cu care s-a făcut determinarea

Variațiile indicelui oscilometric se întâlnesc în funcție de cantitatea de țesut adipos a regiunii examinate, temperatura mediului ambiant, tonusul neurovegetativ

De interes pentru clinica este nu atât cunoașterea valorilor absolute ci compararea valorii indicelui oscilometric între două regiuni simetrice

Diferențe mai mari de 2 unități între puncte situatea la același nivel pe cele două membre sunt un semn patologic (obstrucție vasculară, fistulă arterio-venoasă)

Valorile sub cifra normală a indicelui oscilometric sesizează prezența leziunii dar nu și întinderea ei

De asemenea , valori normale ale indicelui oscilometric nu exclud existența unei leziuni distale a vaselor mici (boală Raynaud, arterită distală)