Flora Intestinala Dicteaza Daca Esti Sanatos Sau Bolnav

8/13/2019 Flora Intestinala Dicteaza Daca Esti Sanatos Sau Bolnav

1/7

Este confirmat: flora intestinala dicteaza daca esti sanatos sau bolnav Din ce in ce mai mult stiinta descopera ca minusculele creaturi traind inintestinele tale sunt acolo pentru un scop clar. Cunoscutdrept microbiom, circa 100 000 de miliarde dintre acestecelule iti populeaza corpul, in special intestinele si alteparti ale sistemului digestiv.De fapt 90% din materialul genetic aflat in corpul tau nuiti apartine tie, ci bacteriilor, fungilor, virusurilor si altormicroorganisme ce compun microflora ta.Este adevarat, unele dintre aceste bacterii te pot imbolnavi; de exemplu,

nstitutul !ational pentru "lergii si #oli nfectioase $al &"', a descoperitrecent ca boala lui Cro(n ar putea fi cauzata de raspunsurile sistemuluiimunitar la anumite microbiote din intestine.

Dar ma)oritatea acestor microorganisme sunt bune, si ele lucreazaimpreuna ca a)utoare pentru sistemul digestiv si pentru mentinereasanatatii tale. #acteriile benefice, mai bine cunoscute drept probiotice,impreuna cu o armata de alte microorganisme, sunt asa de cruciale pentrusanatatea ta, incat cercetatorii le*au comparat cu +un organ abia acumrecunoscut . De exemplu, stim acum ca microflora ta influenteaza-

• exprimarea genelor tale• sistemul tau imunitar• dezvoltarea creierului, sanatatea mentala si memoria• greutatea• riscul a numeroase boli cronice si acute, de la diabet la cancer

Potrivit unui articol pe aceasta tema din Time Magazine:“Surprinzatoarea noastra ecologie interna devenit in ultima vreme unsubiect fierbinte. Initiative precum Human Microbiome Project, o extensiea Proiectului Genomul man, a lucrat neobosit pentru a testa legaturile potentiale intre microbiota umana si sanatatea umana, si pentru aconstrui strategii pentru manipularea bacteriilor, astfel incat ele salucreze cu noi, mai degraba decat impotriva noastra.!"le au fost conectate cu o gama de afectiuni urate, inclusiv obezitate,artrita si inalt nivel al colesterolului. #cum doua noi domenii de cercetareimping limitele c$iar si mai departe, cautand posibile legaturi intre micilevietati din intestine si doua boli foarte diferite% autism si sindromul colonuluiiritabil&

Flora intestinala este investigata pentru a evalua posibile legaturicu autismul si SCI(sindromul colonului iritabil)Este exact asupra a ceea ce se concentreaza activitatea Dr. !atas(aCampbell* c#ride iar /lanul ei !utritional pentru indromul /si(ologiei si

http://viataverdeviu.ro/este-confirmat-flora-intestinala-dicteaza-daca-esti-sanatos-sau-bolnav/http://viataverdeviu.ro/este-confirmat-flora-intestinala-dicteaza-daca-esti-sanatos-sau-bolnav/


2/7

ntestinelor ut and /s2c(olog2 2ndrome 3 "/ 3 nutritional plan4este proiec*tat pentru a restabili flora intestinala adecvata cu scopul de a vindeca si etansa intestinele 3 astfel inversand si eliminand afectiuniledintr*o gama ce parcurge un sir de boli de la autism, "DD5"D6D

sindromul (iperactivi*tatii si deficitului de atentie la copii4, tulburari deinvatare, si tulburarea obsesiv*compulsiva, pentru a numi doar cateva

posibiltati. Este entuziasmant sa vezi ca stiinta incepe sa ia acest lucrumult mai in serios, pe masura ce autismul a)unge la proportii epidemice.Potrivit articolului pe aceasta tema din Time :“Pana la '() din copiii cu autism sufera si de un oarecare fel de tulburaregastrointestinala cum ar fi constipatie cronica sau sindromul colonuluiinflamat. *ercetari facute publice in + ( in -urnalul de Microbiologie Medicala si in + in -urnalul de *ercetare Proteomica si /eurostiinta /utritionala au raportat nivele neobisnuite ale compusilor metabolici inurina copiilor autisti, compusi corespunzatori inaltelor nivele de prezentabacteriana gasite in scaunele pacientilor autisti. In + 00, un studiu publicat in #nalele #cademiei /ationale de Stiinte agasit ca cobaii cu intestine fara flora bacteriana au aratat o miscareanormala si simptome de anxietate, sugerand ca cel putin un oarecarebiom intestinal activ este esential pentru o dezvoltare normala.“Pana nu demult, era iesit din comun sa sugerezi ca microbiomurile din

intestine ar putea fi in spatele acestei boli&, a spus profesorul asistent debiologie de la niversitatea Guelp$, "mma #llen12ercoe. “3ar cred ca esteo intersectare intre genetica pacientului si a microbiomului, si cea amediului inconjurator&.Cercetari recente publicate in ziarul cience ar putea arunca o lumina foartenecesara asupra naturii persistente si greu de tratat a sindromului colonuluiiritabil C 4. Cercetatorii au infectat soarecii de laborator cu 4oxoplasmagondiii, un parazit asociat cu boli mortale transmise prin alimente.

ntersant, atunci cand sistemul imunitar al soarecelui a reactionat laprezenta parazitului, a suprareactionat si la bacteriile benefice. De fapt, intimp ce circa 10% din celulele 7 din tractul gastrointestinal au atacatparazitul, aproximativ 8 % din celulele 7 au inceput sa atace alti microbidin intestine. ai mult, odata ce parazitul a fost eliminat cu succes, sistemulimunitar a continuat sa identifice gresit bacteriile benefice ca agentipatogeni straini de corp, impiedicand soarecele sa se recupereze completdupa infectie. Dupa cum se afirma in 4ime -“3aca ceva similar se petrece la oameni 5 fie cu 4oxoplasma gondii sau cuun alt invadator 5 ar putea fi mare parte a drumului de parcus pentru aexplica atat existenta, cat si persistenta afectiunilor S*I&.


3/7

Potrivit Institutului National pentru Alergii si oli Infectioase:“3escoperirile ec$ipei sunt printre primele care demonstreaza ca celulele 4din intestine prezinta un raspuns imunitar la bacteriile comensale 6microflora normala, 7comensal8 in latineste inseamna efectiv comesean,tovaras de masa9 in timpul unei infectii. "le sunt de asemenea primele cearata ca celulele 41comensale raman in circulatie dupa ce infectia esteeliminata. :azandu1se pe observatiile acestor descoperiri, cercetatoriispeculeaza ca, atunci cand sunt necontrolate, celulele 4 specific1comensalear putea contribui la dezvoltarea bolii lui *ro$n, dar este nevoie de maimulte cercetari&.Cine ar fi stiut! "aptele de mama sporeste cresterea benefica a

florei intestinale

"daugand si mai multa greuate la insistenta dr. !atas(a Campbell* c#rideca alaptatul este crucial in a a)uta la normalizarea microflorei sugarului side aici rezultand protectia impotriva bolilor si tulburarilor de dezvoltare4,primul studiu de acest fel asupra laptelui de mama si a impactului sauasupra florei intestinale a sugarului ofera noi perspective asupra motivuluipentru care laptele de la sanul mamei este mai bun decat cel sintetic pentruprote)area noilor*nascuti impotriva bolilor infectioase. "utorul studiului, :illiam /ar er, a explicat ca laptele matern pare sapromoveze o colonizare sanatoasa a biofilmelor$biofilm 3 biopeliculaformata din acelasi tip de microorganism, ceea ce permite intr*a)utorarea sicomunicarea' benefice. Cercetari anterioare au stabilit de)a ca laptelematern reduce diareea, gripa si afectiunile respiratorii la copii, si ca scaderiscul ca ei sa dezvolte alergii, diabet de tip 1, scleroza multipla si alte boli./otrivit specialistilor de la Du e &niversit2-“#cest studiu este primul despre care stim caexamineaza efectele nutritiei sugarului asupramodului in care se dezvolta bacteriile, oferindinformatii asupra mecanismelor stand la bazabeneficiilor alaptarii materne comparativ cu formula laptelui sintentic la noii1nascuti&, a spus;illiam Par


4/7

Cercetatorii au cultivat bacteriile pe mostre a trei marci populare de formulede lapte si soia pentru sugari, lapte de vaca si lapte matern. 7oate mostreleau fost incubate cu doua tulpini de bacterie E. coli benefica desi unele E.coli cauzeaza boli violente, alte +verisoare indeplinesc de fapt roluri a)utatoare4.Desi bacteriile s*au multiplicat rapid pe toate cele trei specimene, a existat odiferenta ma)ora. n cazul laptelui matern, bacteriile au format biofilme, in

timp ce bacteria din laptele integral si diferitele formule de lapte praf pentrusugari au crescut ca organisme individuale si au esuat in a forma un biofilm. "cest lucru este intr*adevar important. #iofilmele sunt in mod esential+foite subtiri, lipicioase care adera la peretele tau intestinal, unde servescca un scut, blocand efectiv agentii patogeni si infectiosi. "ceasta este o parteesentiala a +vindecarii si etansarii intestinelor tale pe care o infaptuiesteprotocolul "/ al dr. Campbell* c#ride


5/7

ate cu tot felul de probleme ce tin de produsele lactate pasteurizate. Ele maicontin in mod tipic za(aruri, sirop de porumb bogat in fructoza, colorantisi 5 sau indulcitori artificiali 3 toate substante care sunt daunatoare sanatatii.Consumarea de alimente fermentate traditional va va oferi si urmatoarelelucruri suplimentare benefice pentru sanatate-

•

!utrienti importanti- unele alimente fermentate sunt excelente sursede nutrienti esentiali precum vitamina >?, care este importanta pentruprevenirea formarii placii arteriale si a bolilor de inima. ai putetiobtine vitamina >? de care aveti nevoie circa ?00 micrograme4 mancand1 gr de natto zilnic. "cest aliment este puternic producator de multedintre vitaminele #.

• =ptimizarea sistemului tau imunitar- /robioticele sunt dovedite camoduland raspunsurile imunitare prin sistemul imunitar al mucoasei

intestinale, si au si un potential anti*inflamator. =ptzeci la suta dinsistemul imunitar este localizat in sistemul tau digestiv, facand dinintestinele sanatoase un punct crucial daca vrei sa iti mentii sanatateala nivel optim, intrucat un sistem imunitar robust este apararea tanumarul unu impotriva tuturor bolilor.

• Detoxificarea- "limentele fermentate reprezinta unii dintre cei mai buni c(elatori disponibili. #acteriile benefice din aceste alimente suntdetoxifianti foarte puternici, capabili sa elimine o larga gama de toxine

si metale grele• Eficiente ca si costuri- alimentele fermentate pot contine de 100 de ori

mai multe probiotice decat un supliment alimentar, deci adaugand ocantitate mica de alimente fermentate fiecarei mese, va va oferi beneficiimaxime pentru banii dumneavoastra

• @arietatea naturala a microflorei- cat timp veti diversifica alimentelefermentate si pregatite traditional pe care le consumati, veti obtine omai larga varietate de bacterii benefice decat ati obtine din orice supliment

Cand incepeti, veti consuma cate putin, adaugand cate o )umatate de lingurade legume fermentate la fiecare masa, si treptat veti a)unge la circa o )umatate de cana de legume fermentate sau alte alimente tratate in modtraditional la una pana la trei mese pe zi. ntrucat alimentele tratate astfelsunt puternici detoxifianti, ati putea experimenta simptome de detoxifiere,sau +criza vindecarii , daca introduceti prea multe odata.Daca alimentele fermentate nu sunt o optiune, suplimentele cu probiotice si

enzime naturale sunt mereu o alegere buna. "cestea se gasesc in magazinelenaturiste. Daca nu stiti pe care sa le alegeti , cautati sa luati produse care saaiba cat mai multe lanturi de bacterii care sa fie din surse vegetale nu animale.Daca nu gasiti in alta parte, pe magazinul nostru online la sectiunea digestie,


6/7

avem disponibile o serie de astfel de produse la preturi avanta)oase, produsetestate si folosite si de noi. Camara @erde5DigestieInvatati sa faceti propriiile voastre legume fermentateAegumele fermentate sunt usor de facut de oricine. unt de asemenea ceamai rentabila cale de a introduce cantitati mari de probiotice sanatoase in

dieta voastra. /entru a invata cum, revedeti urmatorul interviu cu Caroline#arringer, un specialist in terapia nutritionala si experta in pregatireaalementelor prescrise in programul nutritional "/ al dr. !atas(aCampbell* c#ride. n plus pe langa bogatia de informatii impartasita inacest interviu, recomand puternic cumpararea cartii indromul/si(ologia si ntestinele Gut and Ps=c$olog= S=ndrome 4, care ofera toatedetaliile necesare pentru protocolul alimentar "/ al dr. c#ride


7/7

Surse pentru acest articol cuprind:•

1 7ime cience F pace "ugust ??, ?01?•

? 6uman icrobiome /ro)ect•

B ee ref 1•

8 "pplied Environmental icrobiolog2 ?008 !ovember; G0 114- H8 93H8H

• Iournal of /roteome esearc( ?010, 9 H4, pp ?99H3B008•

H!utritional !euroscience Iune ?010; 1B B4- 1B *18B 94•

G cience "ugust ?B, ?01? $Epub a(ead of print'• !ational nstitute of "llerg2 and nfectious Diseases, mmune

esponse to ut icrobiota a2 Contribute to Cro(n

Documents

Flora Intestinala Dicteaza Daca Esti Sanatos Sau Bolnav