\- '11,.'.- -.:.,- ii€t,,'',^,-fi ='23.*&.1' ie,gr5' ig^ A"* ,* 22

\l

I

{

I

Ia.{i

I;l

FL(}RENTAincrpr cnffiioRm '

"9EG

cE-9IIcal,

JoxIIJ

II

1o

o.2J(i >E

CUPRINSffi

m

ffi

lntroducere .........8

Scurt istoric ..... ...12

Unde mergem..... ......".27$ ?rientare pe ltarld

Piazzadel Duomo. ...........27Duamo 27, tsaptisteruLll 30, Lctggia del tsiqallo 31,

Muse o d-"Ll Apera dol Duomo 32

Piazza detla Signoria .........32PaLazzo Vecchio 33, L,oqgia dei Lanzi 35, Gucc:i Musett 36, GaLeria U{fizi j7,

Muzeul de Stiinld 4A

Bargel[o gi Santa Croce . . ... . .1,2

Barr;eLLc ri2, tsadta Fioreltioa 44, Piazta Sartla Cract:1r4., Cappella clei P;tzzi 47.

Casa Euanarrati 1rB, Muzeui Horne 49

Piazza detta Repubblica .......1,9Via 1'ornabuoni si Piazza Santa Triniti 5A, PaLatza Davanzali 1i Mercato

tluoro 51 . 0rsanrnichel.e 52

San Lorenzo. .........53Capek:le Medici 51, Me:rc:ata Cent.raLe :;i Palazzo Riccardi 57

SanMarco ...........57GalLeria rjeLl'Ar.:ct;demia 59, Prazza deLLa SanLissirrta l\tlnurtziata tA, SpitaluL

0rfani[ar 61, Muse:a Archeo!ogir,c si Ternpio Ebraica 62

Santa Maria Novetla ..........63SanLa Maria NrsveLla 63, Musr:o flartrto Marirti gi CappelLa RuceLlai 65,

0gnissanti 66

0ttrarno ......66itic Vecchio 67, PaLazza Piilt di,, Sanl.o Spirita 71, Santa Nlarr;t deltrnirte itl, Piazzale Michr:Langelo si San Minialo al l'4onte 72

Excursii. ......7t,,, ,ale 7a, Pisa'/'/, Sierta 7?,5artLa Maria della Scala E2, Saa 0itiiqnano []2

I Timp tiber.

Cu mpirSturi

Divertisment

85

91

92

94

S po rtu ri

in concediu cu copiii

I Masainoras .......96

Sfaturi de c5[5torie. . . .111

Hoteturi recomandate...... ....136

I lndex .......1t+1CuriozitS!i

lil t,,anuLfamrliei Medtci ,........ 101 ',ltloratoriifLorenttni. ...........21li,'1nre istorice .........25'\rlt'.;ti renascentisti...... ....... L1

ll.rnlc... ...... lr7l).utd aLLui MrcheLangela.. .......61, lr',;t de cai PaLia dtn Siena- . . . . . . 80t.tl|t)daruLevenimentelar. .....,.95I r, ntcuri . . . . . . 103

Uxww

12

ffiiltn

Hmmmmmffi

SCURT ISTORICNu se gtie de unde provine numete oraguLui roman Florentia.Unii spun c5 a fost denumitin cinstea [ui FLorinus, un generaIroman care, in anuL 63 i.e.n., 9i-a agezat tabbra pe [ocuI in carese afLb acum orasuL pentru a asedia Fiesote, un centru inveci-nat condus de etrusci - [orzii preromani ai ltaLiei. ALtiisunt depErere cE numele face referire La abundenla de flori din regi-une sau poate chiar [a ,,inf[orirea" acestui ora9.

lndiferent de originea nume[ui s5u, FLorenta romanE eradeja un centru militar 9i comerciaL prosper in anuL 59 i.e.n.DacE vE ptimbati de-a [unguL strSzii Via Romana, pe maLuIsudic aL 16utui Arno, si treceti peste Ponte Vecchio cEtre cen-truLoraguIui, ve!i cELca pe urmeLe l.egiuniLor, ale cStStoriLor si

a[e negustori[or romani de acum 2 000 de ani. Chiar dacE nuveti gdsi ruine romane vizibiLe in FLorenja, toate elemente[evieJii romane civiLizate se af Lau odinioari aici: forumu[, bEi[e,temp[e[e 9i un teatru. Pute]i vedea mai muLte vestigii a[e aces-tei epoci in oraguL invecinat, FiesoLe, unde se af[5 o serie deruine romane si estrusce care dateazE din secolu[ | i.e.n.

Sarcafaq de lut infatisind-a pel-arthia Seiantr din Chiusl

DE tA CAROLINGIENI TAREPUBLICAlnvaziiLe din nord 9i ciderealmperiutui Roman de Apus1476 e.n.) au impins Europaintr-o perioadE turbu[entia istoriei; pentru pulin timpau existat si momente deliniste - in timpuL domnieilui Carol cel Mare 9i a vas-tuLui sEu imperiu europeandin secoteLe Vlll si lX. P6ni in

i, X se instaLase un haos si

rrr,ti tnare.lolugi, provincia caroLin-

,y ,rnd a Toscanei a supra-v r,tuit. in uttima parte,i secoIuLui Xl, FLorenfa,r inregistrat un progres,orrerciaI si poLitic rapid,trb conducerea unui Iiderrr,marcabi[ - Mati[da, MareaoontesE a Toscanei. MariteryhiLde larti maggiori) s-aulormat in aceastE perioadS.Aceste organisme infLu-cnte pot fi considerate pre-r-ursoaTeLe sindicatetor de

;rstdzi, create pentru a pro-leja intereseLe farmacigtitor,rle negustoriLor de 16n5,

mitase si condimente etc. in1138, ta doar 23 de ani dupd moartea Matitdei, Ftoren!a eradela o repubLicd autonomE 9i o putere importantS"

La momentuL respectiv, F[oren]a arSta foarte diferit de ora-suI de astbzi. FamiLii[e bogate ale comercianlitor i9i fortif icau

casete cu turnuri pStrate din piatrS, adesea mai inaLte de 70

de metri, care serveau drept refugii impenetrabiLe in timputconflicteLor recurente care divizau comunitatea. P6n5 La f ina-luI secoLuIui Xll, oraguI numbra peste 150 de astfeI de turnuri.Doar cAteva dintre ele au supravieluit, ins5 vd puteji face o idee

despre cum ar5ta oraguI in ,,tinerele" vizitAnd orSge[uL toscanSan Gimignano, situat pe o coLinb Ipagina B2).

[4;stiid;t, Marea Cantesd a Ioscaner,rra I11I

GUEtFil $r GHTBEL|NilEra normaL ca intereseLe eIi-tei aristocrate si aLe cLaseinegustoregti, afLatb in ptinlascensiune, sb se ciocneasc5La un moment dat. C6nds-a intAmptat acest Lucru,

dezvoLtarea F[orentei a intratin dec[in, urm6nd o serie deconfLicte vioLente intre fac-tiuni. NobiLimea se opuneaformelor mai lejere de guver-nEmAnt pe care comercianliiLe promovau, iar situalia eraagravatS de confLicteLe intrefamiLii 9i de atacuriLe conti-nue asupra comer!utui flo-renLin inscenate de,,baroniitA Lha ri ".

Situatia s-a inriutititodati cu interventia unor puternice interese strSine. Guetfiisustineau papatitatea, iar ghibeLinii pe impbrat lvedeli caseta);aceste dou5 facliuni s-au dezvo[tat in sec. Xlll, avAndu-9i ori-ginea in alte orase itaLiene, unde ambitii[e papaLitS!ii 9i aLe

SfAntuLui lmperiu Roman lfondat in 962 e.n.] erau pericuLos dedivergente. Atte orage toscane Le-au Luat exempLuLcu propriiLefac!iuni gueLfe-ghibetine, iar Toscana a rbmas intr-o stare detensiune timp de mai bine de doui secole. 0rageLe Pisa, Lucca,Pistoia, Siena, Arezzo qi FLorenla au fost dugmane sau aLiate inlunctie de fac!iunea care era La momentuL respectiv La putere.

Fatada bisericii San Miniatodaleazd din sec. Xl

WrP0[;1 nf; &uft A ri"il*fi|{lfi l5

EV()LUIiA S0Ct ETAIil FT()RENTINElr ciuda acestor obstacoLe, activitatea comerciatE 9i bancari,r I loren.tei s-a dezvottat in continuare, iar comertuI s5u cu

lrrrstavuri a prosperat. PrimuL florino de aur a fost bdtut La

rrrijlocuI secolu[ui Xlll. Cu sfAntuL protector aI oraguLui, San{;rovanni, pe o parte 9i crinuL f [orentin simbo[ic pe ceaLaLtS,

rnoneda a fost adoptati rapid in intreaga EuropE ca unitatenronetard standard.

in acest timp, evoLu!ia socia[5 a oragutui a fost remarcabiLS"', au deschis ,,fabrici" sau ateLiere organizate. Au fost fondate',pitate, 9co[i si societ5ti caritabiLe. Universitatea - una dintre, i:le mai vechi din Europa - oferea oraguLui avocaji, profesori,r doctori. Strbzite erau pavate, se promuLgau [egi care reg[e-

rnentau niveLuL de zgomot 9i comportamentutin pubLic 9i s-au

lrus bazeLe BresLei Misericordia, o precursoare a Crucii Rosii(pagina 31)" Desi viata era grea, iar FLorenla nu a fost niciodatirlemocrati in sensuL modern aI cuv6ntuLui, oragu[ [e-a insuf latr r:t5!eni[or s5i un sentiment unic aI apartenen]ei, care era mai

lrresus de diferen!eLe de cLasi sau de partid.

EPoCA DE AUR A FL0RENIEIAcum, bancherii florentini delineau controtuL asupra finan!e-lor Europei, avAnd agenli in fiecare orag important. Un grupr ondus de famiLiiLe Bardi 9iI'eruzzi i-a imprumu[aI Lui

l:dward lllatAngLiei 1 365 000

're [Lorini de aur pentru a-9ilinanla campaniiLe impotriva{ rantei. Apoi, in 1343, Edward, a dec[arat faIimentar si

,r dat peste cap intreguI sis-lem bancar.

m

ffi

ffi

Se ipij'rie aE ddiiiiniirite,,Guetf" lsusJilitgrii Papei) 9i.,Ghibetin" (sus!inEtorii lm-pEratutui) pr"ovin din numete .

germane lzVell {ducii bdvarezil,res p eat iv.LYeib{inie, I ca sa

Hohenitauieinsil.. i ii. '

16

IIIIIITIn

ITT

scunl t$iCIRrI

Rezisten!ii florentini si-au revenit, iar comercianf ii au ince-put sd [upte pentru a-9i redob6ndi prestigiuL de attidatb. inciuda rebeLiunii sociale neobosite, a greveLor vioLente, a inun-da!iiLor dezastruoase 9i a Ciumei Negre din anii 1347-4.8, carea injumbtS!it populatia orasuLui lsi a ucis o treime din intreagapopul,atie a ltatiei), p6nE La inceputuL secotuLui XV, Ftoren!aera mai puternicS si mai bogatb ca niciodatS. Se puseserbbazeLe celui mai extraordinar moment din istoria sa.

Pe L6ngd succesuL comercraL, viala cutturatl a oragutuiinflorea, indreptAndu-se cltre primii ani ai perioadei careurma sE fie numitS Renagterea. A reapdrut interesuL pentruIiteratura greacl 9i LatinS, negLijate o perioadS indeLungatd.ln timp ce istoricii florentini incepeau si inregistreze progre-suL oraguIui Ior pentru posteritate, ghitdete de comerciantrsi nou-imbogSlifii deveneau interesa!i de patronajut artistic.

ln ciuda diviziuniLor dintre fac!iuni, fLorentinii au pLE-nuit IucrEri pubLice ambi]ioase 9i pa[ate private impozante.Duomo, CampaniLa Iui Giotto, bisericiLe Santa Croce si SantaMaria NoveLLa, BargeILo si PaLazzo Vecchio au fost inceputesau fina[izate in timpuI tumultuosuLui secot XIV_

Puterea mari[or famiLii de comercianji, signori, se dovedeamai mare decAt cea a ghiLdeLor. Ambitiogii Medici, o famiLiede comercianti de postSvuri gi bancheri, au ajuns sE dominefiecare laturd a vie!ii florentine timp de 60 de ani ,,de aur"11434-94) 9i, intr-o oarecare mbsur5,9i deceniite uLterioare.Membriifamitiei Medici erau poLiticieni aspri si patroni entu-ziagti 9i cu discernSm6nt ai artelor. in catitate de patroni, aucondus orasuL si populatia acestuia pe cuLmi neegaLate aLeciviLizatiei, intr-un moment in care o mare parte din Europaincerca sd se eLibereze dln plasa sugrumantd a feudatismuLuimedievaL.

lTNA$TTRiA

RENA$TEREAlr,rmenuL ,,Rena9tere" lRinascimento) a fost inventat de.rr listu[ 9i istoricuI ftorentin Giorgio Vasari 11511-74l', a cdruir,rrte - VietiLe celor mai renumili arhitecti, pictori si sculptorirl,tlieni, de La Cimabue pAnd in timpurile noastre, descrie tot( r,oa ce gtim despre extraordinarii artisti itaLieni, incepAndrlrn secoLuL Xlll si pAnS in zilete Lui Vasari. Lumea pbrea sd selrczeasci dintr-un somn preLung 9i sE reia viata din punctuL

r) care o Lbsase Antichitatea. Biserica dominase viafa cuLtu-r rrtE a Europei pe intreaga perioadb a EvuLui Mediu. Literatura,,rlhitectura, pictura, scutptura 9i muzica acestor timpuri aveaurrnicuL teL de a-L [5uda pe Dumnezeu 9i nu de a s5rb5tori viaia'.,i f rumuselea LumeascS. ConceptuL grecesc 9i roman de ,,art5rlc. draguIartei" a fost uitat pAnb c6nd a fost reinviatin FLoren!a,,ccoluLui XV; o comparalie a Fecioarei pe tron 1c.1290J a Lui

)t lizani la iacuL de muncd, sculpturd de pe biserica Arsanmiche{e

17