11
Florentina SAmihiian Sofia Dobra Monica Halaszi Anca Davidoiu-Roman Horia Corcheg

Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

  • Upload
    others

  • View
    35

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

Florentina SAmihiianSofia DobraMonica HalasziAnca Davidoiu-RomanHoria Corcheg

Page 2: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

Cuprins

Ll.. Texn-rl narativ literar in proziCum e lwnae deVercnica D. Niculescu / 10

L2, Narativul literar. Structur6. Legarea secventelor narative / 14L3. Naratorul, personajele, autorul. Enumeralia / 16L4. Semniflcaliile textului / 18L5, Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunlul / Z0L6, Noi pagini - alte idei

Anintiri d.in c1pildria de Ion Creange (fragment) / 22

Recapitulare +i evaluare 42 - 44

L1. Textul narativ literarPopa Tandn de loan Slavici / 46

L2. Structura textului narativ / 51L3. Mijloacele de constructie a personajului. Repetilia / 53L4. Conflictul. Complexitatea personajului / SsL5. Semnificatiile textului / 57L6. Noi pagini - alte idei

Inocenlii deloarlaPeruulescu (fragment) / SB

Recapltulare fi evaluare 80 - 82

L1. Textul liricldcal de Mihai Eminescu / 84

L2. Textul liric. Exprimarea emoliilor gi a sentimentelor/ 86L3. Limbajul figurat / 88L4. Semnificaliile textului / 89L5. Noi pagini - alte idei

Poveste sentimentald de Nichita Stenescu / 90

Recapitulare gi waluare L10 - 112

Ll, Textul narativ literarMoara lui Cdlifar de cala calaction / 114

L2. Acliunea, timpul $i spatiul. Structura textului (fantasticul) / 119L3. Personajele / 121L4. Semnificaliile textului / 123L5. Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia / 125L6. Noi pagini - alte idei

SJAntu - Fe ci.o ar d.- a - R A nd u n e I e I o rde Marguerite Yourcenar (fragment) / 128

Recapitulare ti evaluare 15O - 152

L1. Textul dramaticVrem sd, vd. ildruin cAtu ofereasffi deMalei Vigniec / 154

L2. Textul dramatic. Structura, rolul indicatiilor scenice, autorul / 16ltL3, Arta spectacolului. Personajul dramatic / 161L4, Rolul dialogului. Dialogul in textul scris $i in spectacol / 163L5. Semniflcatiile textului / 165L6, Dialogul in textul noniiterar. Interviul / 166L7, Noi pagini - alte idei

Visulunei noppi dn var.i de William Shahespeare (fragment)/ 169

Recapitulare {i evaluare 182 - 184

L1-. Textul liricItortc de Marin Sorescu / 186

L2. Limbajul poeziei. Metafora / 188L3. Semnificaliile textului / 19{tL4, Noi pagini - alte idei

Cum sdfa.ci portretul unci pdsdri de Jacques Prevert / 191

Recapitrdare fi evahJdlre 2O2 - 2O4

205 - 207

Proiect de grup:Valorile mele,valorilecomunitdlii / 60

L6. Traditii qiobiceiuri legatede sentimenteqi emotii / 92

L7. Elementede mitologieromeneascd:Baba-Dochiaqi traditiamerii$orului / 13O

Proiest de grup:De la textla spectacol / 1?1.

L5. Despre limba qicultura t5rilorvecine / 193

Page 3: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

io

L8. Principii deinteracliune incomunicare / 26

L7. Fapte ti opinii.Textul explicativ / 61

L7. Atitudinicomunicative / 94

L8. Textul descriptiv/ 96

1'8. Structura textuluinarativ oral / 132

L9. Strategii deconcepere $i decomprehensiunea textului oral / 133

L8. Textul dialogat. Traculcomunicativ / 172

L9. Fraza. Norme de punctuatie rr 28L10. Conjunctia / 30L11. Derivarea / 32L12. Compunerea. Familia lexicald / 34L13. Pleonasmul / 36L14. Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice / 37L15. imbindri libere de cuvinte gi locutiuni. Termeni Stiinlifici.

Limbaj popular. Varialie regionalA a limbii / 38L16. Utilizarea corecte a accentului. Variantele accentuale

admise/neadmise de normd / 39

L8, Verbul. Tipuri de verbe / 63L9. Modurile $i timpurile verbului / 66

L10. Forme verbale nepersonale: infinitilul gi participiul / 70L11. Forme verbale nepersonale: gerunziul gi supinul / 72L12. Posibiuteli combinatorii ale verbului.

Circumstantialul de calJzd | 74L13. Circumstantialul de scop / 77

L9. Substantivul / 98L10. Prepozitia / 1O0L11. Posibiliteli combinatorii ale substantiwlui / 1O2L12. Adjectiml / 104L13. Posibiliteti combinatorii ale adjectiwlui / 106

L10. Pronumele personal. Pronumele personal de politele.Pronumele reflexiv/ 134

LL1.. Pronumele qi adjectivul pronominal posesiv/ 136L12. Pronumele gi adjectivul pronominal demonstrativ/ 138L13, Pronumele $i adjectivul pronominal nehotdrat / 14oL14. Pronumele Si adjecti!.ul pronominal interogativ/ 141L15. Pronumele $i adjectiwl pronominal relativ / L42L16. Pronumele qi adjectilul pronominal negativ / 144Lu. Adjectivul pronominal de intdrire / 145L1.8, Posibilitdti combinatorii ale pronumelui qi ale adjectivului

pronominal / 146

L9. Numeralul. Posibihteli combinatorii ale numeralului / 174L10. Adverbul. Posibiliteli combinatorii ale adverbului / 176L11, Interjeclia. Onomatopeele. IntedecFa predicativd / 178

L17. Etapele scrierii.organizareaunui text infunctie de situaliade comunicare / 40

L14. Caracterizareapersonajului / 78

L14. Textuldescriptiv / 108

L15. Comentarea unorpasaje dintr-un text.Descrierea uneiemolii / 1O9

L19. Structuri textuale:secvente de tipnarativ, explicativ,descriptiv, dialogat.Integrareapdrtilor / 148

L12. Tipare textuale destructurare a ideilor.Cererea / 180

L8. Stil: naturalete,armonie, varietate,odginalitate,concizie/zo0.-

7T

L6. Strategii de ascultareactive / 196

L7. Sintaxa propoziliei / 19?

Page 4: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

IELeclia 1. TextuI narativ literarin prozi

g Pentru inceput

Lucrali in perechi. Privili imaginite de mai jos 9iasociali-le cu doud dintre urmatoarele cuvinte:asp iralie, ca ptivitate, I[be rtote, neputlntd. J ustifi -cali-va alegerile.

Numegte cate doue sentimente pe care [e asociezifiecdrei imagini.

Ascutte textul atdturat in Lectura profesorutui.

Este scriitoare gi

traducetoare. A pubticatvolume de povestiri 9iromane, Printre certitesate se numara Orchestraportocal[e, Rosu, rosu,catilea, Simfoniaa nima li e rd, H i b e r nalia,Spre vdi de jacl gi sdlbdfie.In 2017, a publicat primacarte dedicat5 copiitor 9iadotescentitor, romanuL

O vard cu Isidor, o poveste despre prietenie 9i[ibertate, in care este vorba despre aventurileunei fetile de 13 ani din Bucuregti, care salveaziun condor batran de la zoo.

6\ A tradus numeroase cdrli din limba englezi,v( din opera unor scriitori cetebri, precumLewis Carrott gi E.B. White.Cum e lumea este un text inedit.

l=

Cildtorie in necunoscut

Text de bazi

Cum e lumeade Veronica D. Niculescu

Dimineata devreme, cind incd nu misci nimeniin toati grddina, un sunet infim treze$te puiul de urs.Dormea cu capul pe labe pe potecd, aproape de gard.A deschis ochii gi a vdzut fdptasul: un fluture rogcatcare poposise pe un ciulin, dincolo de gratii, fdcAndtulpina uscatd si trosneasc5. Este un fluture neobisnuitde mare, cu aripi pestrite, cum n-a mai vdzut niciodate.Ursuletul intinde gAtul si adulmeci mireasma dulce aflorii. insd la fluture nu poate ajunge. Nu-i simte atin-gerea delicatd pe vArful nasului. Doar gratiile reci, cuvopseaua lor roasd.

De jur imprejur, liniste.Puiul de urs loveste cu labele din fa![ in roata de

cauciuc atArnatd de-o sfoard. intins pe spate, o priveStecum se leagdnA, icnegte a plictiseale qi se uiti iardsila fluture.

Dupe un timp, apare ingrijitoarea cea grasa, impin-gind roaba pe cdrdrile grddinii zoologice. Le aruncIde mincare maimulelor, porcului spinos Si pdunilor.Face un pic de curdfenie prin fiecare cugcf,, vorbind cuanimalele. Cand ajunge la urqi, pune sferturi de pdineneagri qi mere in toate jgheaburile de pe latura lungia cuEtii, vorbind intruna. A$a vorbes,te ea, ingrijitoareacea grasA. Despre vreme qi despre durerile de oase careo supiri acum,la capitulverii, cAnd se simte toamna inaer. Cend vede ce puiul de urs este treaz $i se uitl la ea,se indreaptd de spate, iqi pune mainile in qold gi ii zice:

- Ia uite, te-ai trezit cu noaptea-n cap, fetito. pdi, dece? Ce griji ai tu, sd nu poti dormi? Ia spune-mi! Vezi cinu spui? Tu n-ai nicio grijd, de-asta taci. Pdi, cum sd ai,dacd eqti doar un copil?

ingrijitoarea se apleaci peste roabi, ia de acolo opare zemoase qi i-o intinde ursuletului.

- Doarun copil, asta e$ti mdtilute. Ia la mama! gtiu,u$or nu !i-o fi nici tie... Cine Stie ce viate te a$teapte.Cand me uit la maicd-ta, mi ia cu fiori. E aici de ata-tia ani. Eu o stiu de cand era ca tine, asa. $i-naintea eia fost maice-sa. Ei, bunicd-ta era un urs sdlbatic riu.Prost a sfarsir-o ea, Bruna. $tiu, qtiu... Ia qi minAncd,fetilo, zice ingrijitoarea.

Apoi ursulelul rlmane singur din nou. gi ce singurse simte in fiecare dimineate ca asta, cdnd mama qiceilalli doi pui dorm duqi, cuibdriti in grota din celdlaltcapet al custii...

Dupe ce termine para, isi aminte$te de fluturele celmare. Se ridicd pe labele din spate, intinde gatul incolo

10

Page 5: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

eain-cu

,'n1

rs.rd.ratnduit

decdai,

Textul narativ titerar Tn proza

gi-ncoace, ciutdnd si{ mai vad[. insd fluturele a sor-bit tot ce era de sorbit din floarea mov a ciulinului si aplecat mai departe.

,,Departe", igi zice puiul de urs.Fiindce, desi s-a nescut aici, Stie ce existe o lume

intreagd dincolo de cu$ca asta. De acolo, de departe,vin sunete qi mirosuri, nu doar sunetele de pe laculdin preajmi, unde se plimbd vizitatorii cu barca dumi-nica, gi nu doar mirosurile de mici qi de vati de zahirdin acele duminici. E vorba de un departe mult maitainic Si mai plin de promisiuni, care existi in fiecarezi, nu doar in cele de sdrbltoare. Acel departe pe careil bdnuie$te orice fiinle, micd sau mare, un loc mailarg, mai cuprinzltor decat cel locuit, locul pe carefiecare dintre noi il simte pulsAnd induntru, degi el,locul, se afll in afari.

gi puiul ofteazi de se clatini tulpina uscatA a ciu-linului.

S-a nescut, ca toti puii de urs, in ianuarie. Medi-cul veterinar a strigat incantat cd este fetitd. Datoriteguleragului alb, pe care nu-l au decat pulini urgi bruni,i-au pus numele Bianca.

Bianca are acum Sapte luni, e mai mare decat cai-nii cu care vin oamenii in viziti la zoo, $tie se se urcein copacul din cu$cd qi are gheare lungi cat degeteleunui copilag. E innebunite dupi joace. s-ar juca toateziua cu fralii ei. Cdnd inse ei dorm, ca acum, ea viseazdcu ochii deschiqi qi se lasi fermecatd de cite-o nilucivenite de departe, de dincolo. Ca fluturele nemaiintal-nit vreodati.

Ursulelul igi suge o gheari $i se gandefte unde s-ofi dus fluturele. Poate a remas aici, dupi coltul cu$tii,unde aleea face o bucl6 ce separi casa urgilor depedure. Lumea de aici, de lumea de dincolo.

ceea ce s-a intamplat in clipele urmetoare la zooSibiu nu avea sd fie desluqit prea curind, degi lucrurile

care par incredibile au adesea explica!ii dintre celemai simple.

Limpede este un singurlucru acum, cand ursulelulBianca gonegte pe alee, pe urmele fluturelui: e splendidin lumea de dincolo de gratii! Pe partea dreapti esteun lac lunguiet, rate silbatice se trezesc qi foqnesc indesiq, iar in stdnga e marginea pedurii. giruri de copacii$i trimit umbrele lungi pAni departe, ca pentru a-gimarca teritoriul. Valea dintre pedure Fi lac este ca opalmi intinsi, oferind diamante: iarba este plind deroue. Ursuletul alearge imbdtat de fericire, scuturdnddin cepgorul rotund, impingand cit poate de tare inlabe qi spirgind valuri de aer cu pieptul. Blenita ii saltein spinare ca un cojoc cu un numdr prea mare.

Cdnd lacul se termini, se termine qi pidurea.Acum, in luminiqul teiat de poteca pietruitA ce faceIegetura intre gridina zoologicd Fi oraS, ursule!ulinainteazd nestingherit. Nicdieri, niciun om. Biancaalearge, aleargl, innebunite de intinderea nesfArqitipe care a benuit-o in unele zile, pe care a visat-o inunele nopti, dar pe care nu Fi-a putut-o inchipui intoc-mai aga.

Acum a ieqit de pe alee.Acum a intrat intr-un parc.Acum s-a ascuns dupi un tufiS, a$teptend se treaci

un alergitor cu ciqti la urechi.Acum aleargi printre tufe qi copaci, strivind ierburi

inalte gi ude, ficAnd tumbe, oprindu-se ca si adulmececiuperci qi s[ soarbi apa diminelii adunatd in scobitu-rile buturugilor groase.

Acum se odihneqte intr-un petic de soare, sprijinitlcu qratele de un ciot, cu labele din falA intinse pe langecorp, cu ochii larg deschiqi qi cu respiratia tiiat[.

Iar acum porne$te din nou inainte, unde vede cuchii pelingd locul dejoaci al copiilor, pe l6ngd cdrulaminitirriele unde un ponei blond este deja inhf,matgi-un bSrbat musticios fumeazi aFezat pe o banci,agt€derdu-;i clientii, copilaqi pe care sd-i plimbe dejur

de

iteiqi

Ln-

.cd

or.cunegn

'ea

trein

34,

lo

1U,

te.ra-.eiiu.:i,

;urEi

alt

:elrlo

11

Page 6: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

IE

imprejurul Parcului Sub Arini. Apoi pe malul qerpuit alpArdului Trinkbach, unde sunt musuroaie de cartite,pAni sub un pod mititel. De aici peni in oraqul care setrezeFte mai este doar o azverlituri de bdt.

Cam in acela$i timp, intr-o camerA din centrul Sibi-ului suna telefonui. Mara Dumitrescu tocmai se prege-tea sA plece de-acasa.

- \ ai, ce bine cd te-am prins. E un urs in orag! asuigar mama fetei.

- in oras? Cum sd fie? Ce urs?

- Esrel -{u zis la televizor. E alarmd. Si nu ieqi dincasd. a turuit mama.

- Cum se nu ies, dacd trebuie sd mi duc la servi-ciu? gi trebuie sd trec mai intai pe la pa$apoarte. Iarexagereazd Ia $tiri...

- Nu, Mara, nu te duci niciieri. Di drumul la tele-vizor si-o sd vezi!

Dupi ce-a terminat conversatia, Mara a ezitat douiclipe. A aruncat o privire spre telecomand[ qi una laceas. 9i a plecat imediat.

Trebuia se ajungd la bibliotecd la opt qi jumetate,nu-gi permitea s[ intArzie, era angajati abia de olun[. Iar la Pagapoarte, la opt. Of, mama o consideraSi acum tot o fetile, degi a terminat facultatea in varaasta. O suna din Deva qi dacd se anunta un cutremur inBucureFti. ii inlelegea grijile, dar nici chiar aqa. Acum,asta mai lipsea. Un urs! Ce urs? O fi un urs in Brasov simama a inteles ce e a ici. Ia Sibiu.

La toate astea s-a gendit Mara Dumitrescu, coborAnddin cimdrula ei cu chirie qi iegind in piateta pietru-iti din centrul vechi, unde era atat de liniste, incAt seauzeau porumbeii gAngurind pe sub stresini.

CAndva, oragul acesta fusese pentru ea un terito-riu necunoscut. Se simlise aici ca o streinl. Acum insAii stie fiecare cotlon. De Ia o vreme, isi doreqte foarte

Cdlitorie in necunoscut

tare sd plece. se cdlitoreasce. Se vade Fi alte locuri, sAcunoasce si alte orase, ba chiar alte teri. De asta gone$tea$a cdtre Pasapoarte. E incantate ce a fost invitatd laun festival de poezie in Serbia. in septembrie, o sd-$iciteascd poeziile pe o scen[ de pe malul Dunerii, inBelgrad. Mara nu a vizut Dundrea decat o singurd datd,qi atunci doar din tren.

J.

CAnd urcd de pe malul pdriului qi pigeste pe asfalt,Bianca intre in oras.

E uluiti de tot ce vede aici. De-o parte $i de alta suntcase, cu grldini si garduri inalte. puiul de urs se mird:oamenii trdiesc de bunivoie in custi? qi cum se face ce,inaintAnd spre inima oraqului, nu se vede niciun ornnicdieri? Pesemne ce dorm in cotloanele lor. Dar iate citremuri o perdea la o fereastre. $i incd una. Apoi apar;i oamenii, rari, unul ici, altul dincolo.

Un paznic doarme pe o bancf,, la intrarea intr-uncamin studentesc. Puiul de urs se apropie si-i adulmecighetele, apoi pleacd tiptil mai departe.

O bdtr6nd care meture scirile Tribunalului o vedecu coada ochiului, insd crede cI este un caine.

- Uuui, catdmai dul5ul! MarF de-aici! strigd ea.in tot acest timp, ,,BREAKING NEWS: Un urs in liber-

tate in centrul Sibiului!". Uriag, titlul curge pe toatecanalele de qtiri. Vestea, din ce in ce mai umflati, cir-cul[ iute. Perdelele tremurl tot mai des la ferestre. Uqilegi portile se incuie precaut, pe diniuntru. Clic, clic. giiariqi clic, clic: pugca unui medic veterinar si a unuivanetor, agteptand ivirea ursului in cdtare.

Cand intrd in curtea Direcgiei Generale de paga-poarte, visand la luminifele de pe Dundre, MaraDumitrescu simte in aer o vibratie ciudate, chiar ina-inte si audd sau si vadd ceva.

Aude ni$te strigdte, dar in,telege tarziu ce se strigela ea.

Vede niste oameni sus, la ferestre, dar nu inlelegece vor de la ea.

- Ieqi!

- Pleace!

- Domniqoarl, n-auzi?! Du-te de,aici!

- Trenteqte-te 1a pimantlSub bolta de la intrarea in curtea interioar[, Mara

incremeneqte privind la toqi oamenii dqtia. par sd fiefunclionari, dar uite $i niqte jandarmi, polili$ti, uite qidoi oameni cu pusca la umdr.

- Ce se intdmpld?... bAiguie fata.Abia atunci, uitAndu-se inainte, in locul cltre care

sunt alintite pugtile, vede gi ea.In capetul cur!ii, langd zidul galben cu tencuiald

scorojitd, intr-un ghiveci mare de lemn, scdldat inIumina soarelui, este ursul. Ridicat intre muqcatelecurgdtoare, pipdie cu labele din fage peretele, ciutandsi-l escaladeze cumva qi si dispari de-aici. insd zidul

L2

Page 7: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

ede

)er-,ate

cir-$ile:. sinui

i, sie$te

dlan-cii, inate,

falt,

untiri:r ci,omicdpar

-uneca

sa-arana-

'ige

arafiee$i

are

TextuI narativ literar in prozd

este inalt qi imposibil de trecut. Ursuletul pricepe qiscance$te, privind peste umdr inapoi, in curtea pus-:ie. $tie cd este inconjurat de oameni acum. I-a vizutsi i-a auzit, sunt sus, de jur imprejur, strigd la el ca la oaretare ingrozitoare:

- Ursul!

- Uite-l!

- Nu-l pierdeli din ochi! Si nu iasd viu de aici!insl acolo, la intrare, este ince pustiu. Un singur

om, chiar sub boltd, o fatd mdrunlice pe care poate c-arreuqi s-o pdcileasci, se treaci in goani pe ldngd ea,

sd fugd pe unde-a venit, str[dule cu stredule inapoi,prin parc, pe lAnge omul cu ponei, pe lingi buturugi5i ciuperci, prin valea presiratd cu roud, da, inapoi, pe

urmele fluturelui, $i inapoi prin u$ila uitate deschise

de ingrijitoarea cea bund,lengd roata de cauciuc,lSngdfra1i, lingd mamd. se fuge!

Clic, se aude. Clic, iardqi.Ferd si mai stea o clipe pe genduri, Mara se repede

spre urs chiar in clipa in care gi ursul pare ci d[ sdfugd inspre ea.

- Foc! se aude un strigit.- Nu tragefi! striga fata, cu o forli pe care nu-qi

inchipuise c-o are.Din cateva salturi, a qi ajuns lAngd el. Se pune cu tot

trupul ei sublirel in fala animalului. Ursul, care pdreamai zdrav[n cAnd era ridicat pe labele din spate, s-af[cut mic acum, ste ghemuit in spatele ei, mareind SiinfigAndu-Ei ghearele in pdmdnt.

O pald puternici de vant strabate brusc curtea. Unpocnet si pietrele din pavaj se inrosesc intr-o clip[.

- Nu, nu!... strige Mara.Dar nu, nu se poate si fi tras. S-ar fi auzit mult mai

puternic. S-or fi trandt ni$te ferestre, vreo uE[. gi nu, pepavaj nu e sdnge. VAntul scuture mugcatele din ghiveci.Petale langd petale se aStern pe jos, in timp ce puqtiletremuri pe umirul celor care incd aqteapt[.

- E doar un pui, Ie strigi fata, cu braJele deschise.Nu vedeti? Pare mare, dar e numai un pui!

ii tremuri mAinile cAnd spune asta gi, firi sd-qi deaseama de ce, gindul ii zboari dintr-odatd la mama.

Urletele mullimii se transforml in vorbe, apoi vor-bele-n Soapte, Eoaptele-n rdsufliri de uqurare:

- E-un puil se aude de ici qi de colo.

- Da, domnule, e numai un pui.

- N-o fi vrut decat se vadd $i el cum e lumea...Lumea se uitd la ursule!. Ursulelul priveqte fermecat

petalele roqii ale mugcatelor, purtate de vAnt prin fafaochilor s[i inainte sd se aqtearne pejos. SeaminA atatde mult cu fluturele pe urmele cdruia a plecat de acasf,!

oal Impresii dupl prima lecturi

Compteteaza, in caiet, tabetul de mai jos cu doua situa!ii din text care te-au impresionat gi men!ioneaza emoliitepe care !i [e-a provocat fiecare dintre acestea.

Emo!ii

2 intre emotiite identificate de tine sunt gi uneLe contradictorii? Precizeaza-te.

3 Lucrali in perechi. Discutali despre alte modatiteli in care ar fi putut sa reaclioneze fata. Voi cum ali fi procedat?

4 Autoarea textului Cum e lumea,Yeronica D. Niculescu, iti adreseazi douiintrebiri. Formuleazi rispunsuri gitri-mite-i-te pe adresa editurii.

a Ce aseminiri ai observat intre ursuleJut 9i fata din povest;.e?b Ai dorit vreodatd si pteciintr-un loc necunoscut, unde nu ar :nai fost niciodate? Unde si de ce?

Situatii

al5:ineleinddul

-LJ

Page 8: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

IE Cilitorie in necunoscut

Fotosind apticaliile Google Maps sauurmeregte drumul Biancdi de [a zooRealizeazi in caiet o hartA a drumului,trei repere spaliale intermediare carecate in text.

Googte Earth,pAnd in orag.notdnd pe eanu sunt ind i-

Legarea secventetor narative. in tdntuirea.Alternanla

Setecteaza, din textuI Cum e [umea, cuvinte sau gru-puri de cuvinte care asigur5 trecerea de ta o secventinarativa ta alta.

Identifica o secven!5 in care naratorutintrerupe firutnarativ iniliatgi introduce un fir narativ nou. Ce cuvinteutilizeaza pentru a iace aceasta trecere?

Leclia 2. Narativu[ literar. structuri. Legarea secvenlelor narative

ltAcliunea, timput gi spatiul

1 Lucratiin grupe de 5 - 6 etevi, pentru a rezolva sarci-nile de mai jos.

a Detimitali textul Cum e lumea in zece fragmenteLogice 9i identificali pentru fiecare cuvdntul-cheie.Scrieli cuvintele-cheie pe bitelete 9i lipili-te petabtd, intr-un organizator de tiput cetui dat.

s, s, s, s, s. s. s, s, 5" S- @mqE@., lllffiffilltlry 6

., lllnwltllfl". lllu&$llllru.. lllrfrlllltr". llllslltlry

S-,5- ... S-" = secventete textutui; c1, G, ... c5 = grupe

b Anatizati cuvinteLe-cheie gisite de cotegii vogtri gi

observali dace existe diferenle fa_te de cuvintele pro-puse de grupa voastre. StabiUli varianta care vi separe cea mai potrivit5.

lB, c FormuLati ideiLe principale corespunzatoare cuvinte-\J [or-cheie stabilite

In ce anotimp se desfigoard acliunea? Justifica-ti ras-punsul printr-o secvenle din text.

Alege varianta corectA, men!ionand pasajele din textcare te-au ajutat si rdspunzi. AcJiunea se desfisoard:

a pe parcursuLprimelor ore ate diminelii;

b pe parcursuI dupd-amiezii;

c pe parcu rsul uneizile.

in text sunt meniionate numele a patru orage dinRomania. Identifici-le 9i precizeazi in care dintreacestea se desfegoara acliunea.

Etichetete date indici Locuri ale desfagurarii actiunii.Transcrie-te in caiet pe cete asociate aventurii Bian-cii, in ordinea in care [e exptoreazi puiul de urs. pre-

cizeazi care personaj din text se asociazA cetortalte

locuri aLe desfigurdrii acliunii. Mentioneazi daciexiste vreun loc in care aceste personaje se intAtnesc.

14

Page 9: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

rcasc.

IITrh,49.

di-

FJ

Narativu[ [iterar. Structurd. Legarea secven]etor narative

l"TextuI narativ literar prezinti intAmptiri imaginare, desfagurate intr-o ordine logici 9i temporatS.lntdn!uirea este procedeut de juxtapunere, de legare intre ele a secvenlelor aceluiasi fir narativ intr-o ordine

cronotogica a intampldritor. Trecerea de la o secvenli La atta se poate face prin atiturare sau prin utilizarea unorcuvinte, expresii, formute care asigure continuitatea: apoi, cdnd, dupd aceea, dupA un mp, [mediat dupd, la unmoment dat,in cele din urmd elc.

Atternanla este procedeul prin care doud fire narative sunt prezentate ca desfigurdndu-se in paraLel. NaratoruLimpletegte cete doud giruri de intimptiri, intrerupAnd un fir narativ, pentru a-l continua pe cetitatt. in trecerea dela un fir narativ [a altut, naratorul poate utiliza une[e cuvinte, expresii sau formute specifice: in acest timp,'in acelagltimp, pe cAnd se intAmplau acestea et.c.

lrR.A.I. (Rispunde - Arunci - Interogheaz;). Formu-tali ideite secundare ale textutui. Un eLev arunci ominge de ptus sau de hArtie 9i pune o intrebare aIcirei rispuns sA reprezinte o idee secundard pentruo secvenle a textuLui. Etevul care prinde mingea ris-punde [a intrebare gi arunca mingea aLtui etev, formu-land o atte intrebare, a[ cirei rispuns sd reprezinteo idee secundare corespunzatoare urmitoarei sec-venle a textutui. Notati in caiete ideile secundare tacare ati aju ns.

Redacteaze rezumatul textului Cum e lumea de Yero-nica D. Niculescu, utitizind ideite principate 9i ideilesecundare formulate La exerciliut precedent.

Numegte timpuI verbal dominant in relatarea intam-pldrilor. Care crezi ca este efectuI pe care it genereazd

utitizarea acestui timp verbat?

Indici, din prima parte a textutui, o secvenli in careeste utitizat un att timp verbaL. Care este rotutacestuia?

Care crezi ce este rotut utilizirii repetate a adverbuluiocum [a inceputul enunJurilor din secvenla a gasea atextului? Justifi ca-!i opjiunea.

Alege una dintre imaginite de mai jos, care ti se pareci reprezinti ceL mai bine raportul dintre firele nara-tive ale textutui. Justifice-ti ategerea.

t Provoclri

o/\

Cauta pe internet informalii despre Dumbrava Sibiului sifotografii cu aceasta. Atcatuiegte un poster cu rezuttatelegisite, in care sd surprinzi 9i unete detalii prezente in teli.

Portofoliu

Imagineaze-li ca egti N4ara. Redacteazi o pagini de jurnaLin care sa :eiatezi experienla pe care ai trait-o cand ai sal-vat puiul de urs, exprimandu-!i emoliiLe 9i reacliile fali de even;"',e.':-

ruInte

15

Page 10: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

Cdlitorie in necunoscut

l/Leclia 3. Naratorut, personajete, autoru[. Enumeratia

Naratoru[, personaje[e, autoru I

Precizeaz i daci povestitorutintampterilor este o voceanonima, un martor sau un participant [a acliune.

Cine este autoarea textuLui? Atege, dintre cdrlite pecare te-a scris, una at cirei titlu Ii se pare ceL maiatractiv. Motiveaza-ii ategerea.

3 Precizeazd [a ce persoana este retatata intamplarea.

4 Noteaza, in caiet, personajete care aparin text.

5 ldentifice, in uttima secvente a textului, un paragrafincare mai multe personaje se comporti ca unutsingur.Prin ce cuvant sunt numite acete personaje?

lvN Textul narativ literar este celin care un narator relateaza o povestire imaginard.l/ Naratorut este vocea anonimi sau personajul care relateaza povestirea si este ima-ginat de autor. Cind este personaj, poate fi impticat in actiune sau poate fi doar un mar-tor neimpticat in aceasta. Daca este personaj implicat, naratorut relateaza povestirea lapersoana I. Atunci cind naratorul este o voce anonimi, acesta povestegte la persoanaa III-a. EI privegte din afari intAmptdrile, de deasupra, de obicei gtiind totuI despre aces-tea 9i despre personaje.

Personajele sunt fiin!ele umane, animatele sau obiectete care indepLinesc ac!iunitedintr-un text narativ. Ele pot fi principate, secundare, episodice sau figuranli, in funcliede contribulia pe care o au la desfisurarea intAmplirilor. Daci un grup de mai multe per-sonaje aclioneazi ca unuIsingur, acestea au rol de persona.j eolectiv.

AutoruI este o persoane care exista in [umea reaLi, avand o identitate concreta. Nara-torul, personajele giintAmptirite din textul narativ aparlin unei tumi imaginate de autor.Lumile ficlionate create de scriitori seamane in grade diferite cu reaLitatea.

Enumeratia

h2 Ce semn de punctualie detimiteaze su bstantivete ingi-

ruite in pasajul de la exercitiuI anterior?

lv

a'rorrln r trilrGI $ ftt

l/1 Identifi ca in text pasajuI in care sunt numite animaleLe

hranite de ingrijitoare inaintea puiutui de urs.

Enumeratia este figura de stiI care consti in ingiruirea mai multor termeni de acetagi fel (substantive, adjective,verbe etc.), pentru a atrage atenlia asupra aspectelor descrise, pentru accentuarea ideii exprimate sau pentrudeta[ierea imaginii prezentate. Termenii unei enumeralii se despart prin virguli. Uneori, termenii enumeratiei suntagezali ta distanle unul de altul. Enumeratia se poate combina si cu alte figuri de stit.

l/Ce legiturd crezi ci existi intre imaginea aldturatd 9iraportuI narator - personaje?

FxpLice de ce naratoruI gtie ce se ?ntampla simuttan inambele fire narative din textut Cum e lumed-

I6

Page 11: Florentina SAmihiian Corcheg romana - Clasa 7 - Manual - Florentina...unui text in functie de situalia de comunicare / 40 L14. Caracterizarea personajului / 78 L14. Textul descriptiv

Iea.

Naratorul, personajele, autoru[. Enumerafia

r Menlioneazi o intAmplare care ar fi lipsit din text dacerelatarea s-ar fi licut: a din perspectiva puiutui deurs; b din perspectiva N4arei.

r Indicd un pasajin care naratoruI se opreste din reta-tare gi reftecteazA asupra vielii.

5 ldentificdin textsecvenlain caresunt mentionatetre-saturile fizice ale puiutui de urs 9i menlioneazi-[e.

5 Privegte iLustralia de ta pagina 12. Ce treseturi alepuiutui de urs sunt surprinse in text gi nu sunt eviden-

iiate in ilustra_tie?

- Exptici prin ce se deosebegte personajut principal dintext de ceteLalte personaje.

a ili amintegti povestea tui Fram, din cartea la care seface referire mai jos? Prin ce se aseamini Fram cuBianca? Ce diferenle exista intre cei doi urgi?

Frum, ursulpolqr de Cezar Petrescu,ilustr4ie de Dan Ungureanu

g Prin ce diferi ursuleluI Bianca de un ursutel obignuit?

10 Indice figura de stil utitizate in fragmentul: ,,<Departe>,i9i zice puiutde urs". in ce aLte texte studiate sau cititede tine ai maiintatnit-o?

ll Noteaze, in caiet, traseturile personajelor ce se potdesprinde din fragmentele date.

a Bianca: ,,Puiul de urs lovegte cu labeLe din fa]a inroata de cauciuc atArnati de-o sfoard."

b ingrijitoarea: ,,Doar un copit, asta egti metatule. Ia tamama! 9tiu, ugor nu li-o fi nici Jie..."

Portofoliu

Rescrie ce se petrece in curtea Direcliei Generale dePagapoarte din perspectiva Biancii, [a persoana I,punand accent pe sentimentete puiutui de urs. Com-pLeteazi 9i observe modificarile pe care le presupuneaceasta perspectivi, rescrierea (cotoana R a tabetutuiatiturat), fati de textul Cum e lumea (coLoana T).

c l'4ara: ,,Of, mama o considera 9i acum tot o fetila,degi a terminat facultatea in vara asta."

12 Ce sentiment a[ Biancii se desprinde din fragmentut,,9i puiut ofteazi de se ctatine tutpina uscata a ciutinu-lui."? ALege dintre urmetoarele variante sau propuneun alt rispuns, motivandu-t: a resemnare; b teami;c tristele.

13 Precizeaza ce rol are enumeraJia in fragmentut: ,,safugi pe unde-a venit, stredula cu strddu!d inapoi, prin

A parc, pe lAngi omul cu ponei, pe tanga buturugi gi\i,( ciuperci, prin vatea presirata cu roue."

la Ce traseturd comund au Mara gi Bianca? Justifica-lirispunsuL printr-o secvenld din text.

ls Harta personaielor. Lucrati in grupe de 4 - 5 etevi.

. Pe o foaie, scrieliin centru numete personajutui prin-cipat. Adaugati, sub nume, trasetura morali cea maiimportanta a personajului.

. Notali apoi, in jurul siu, celetalte personaje dintext. Evidentiati, prin sage!i, tegeturite dintre ete.

. Menlionali, pentru fiecare, statutul ocupat in text(secundar, episodic, fi gurant, individual sau colectiv)gi cate o tresature moraE. Pute,ti introducein plangetevoastre gi desene.

. Prezentaii plangeLein fala clasei.

x6 Ce stare de spirit a mullimii se desprinde din diatoguLde mai jos? Atege dintre urmitoarele variante: furie,ingrijorare, panici, spaimi.

,,- Iegi!

- Pteacel

- Domnigoari, n-auzi?! Du-te de-aici!

- Trantegte-te [a pamant!"

17 Transcrie un dialog din text in care se exprimi furiamuLtimii. De ce se manifestd oameniiin acest feL?

18 in fragmentut de mai jos este surprinse schimbareade atitudine a mutlimii. Ce ii determini pe oamenisi-9i schimbe perspectiva?

.Urtetele mutlimii se transforma in vorbe, apoi vor-bele-n goapte, goaptete-n risufliri de ugurare:

- E-un puil se aude de ici 9i de colo.

- Da, domnule, e numai un pui."

Ce s€fltirEnte ate Biancii sunt surprinse

Ce tratE errt observate

Ce tatie nu sunt observate

af inrgu r.

h

T'ngi-

Ive,

lrurnt

o/\

fr

a7