• Home

  • Documents

  • FOITIA ROMANULUI....duli) comerciale, in eAta a remsaa AncA ne fAcutA pe terAmulil politica. Re-gele...
4
ANULTY ALT.) LIN-SPRE-DECELE tRSCE ktI VEX PuTi Cap. Dist. re au( lel 128 152 le Os, 'LIM .0 64 76 i e trei turd n 32 3S ie uäluiiä 11 Uiiú esemplard 24 par. Pentru Parist pe trimestru fr. 20 Pentru Austria fior. 10 V. a. ADMMISTRATMWEA, PASAGIDLU ROMANTY Y. REDACTIUNRA STRADA ACADBMIRI 22 NIERCUft.1, 21 IUNIU 1867. Articlele trAmise i nepublicate se vora arde. Redactor(' respunaietora Eugenia Carada. DEPE§IE TELEGRAFICE. privatü alii Monitorului). PETERSBURG , 29 Esportaliunea pAcurei f i scórIelord din Rusia i Po- Ionia, pentru Nantes , suntfi aperate de ori-ce taxi. RIGA, 29 Iunifi. Imperatorele a plceata asti sérli la Czarscoeselo. WIENA, 30 Iunifi. UA scrisóre imperide amnia' pe Beust cencelarii alfi imperiuluI. Mi- nistrii justitieI gi comereiuluI aü demisionatii. Cavalerulfi Hye a priimitfi portofoliulü provisorti alfi Cultelord. Banulfi CroatiI Soccevik, a demisionati. PARIS 30 muid. U telegram:it din Viena de la 30 Iuniii anuncia a mórtea lui Maximi- lianii este consideratit niel ca neadeverati 20 Cirefiarfi. Bucuresci 2 Cuptorii. UA depeoia din Iaoi de eli, ne a- nuntita ca Maria Sea Domnula Róirei- nilora va pleca din teal mane Mer- curl, spre a visita judeciele de sus() ; va trece diva d'Anttaia pe la Rugi- nósa, unde se afla Dómna Elene undo va dejuna. Poste opt(' able se va 'ritórce la Iael spre a asiste a im- pArtirea prerniilora co aa a se distri- bui elevilora. De nu ne 'neieltima, de Ia Yoh Ghlea &evil din faei n'ail mai avid() onórea ei fericirea d'a vede Incrula, inteliginta oi buns purtare incununate de catre Domnü. D'acunia nainte, ei pota fi sicuri cà eel(' care- i- a 'lieu- nunatü ca studinti, if va sustine resplAti oi ea barbe(i pentru inteli- ginta, aptivitatea i onestitatea ce vora depune ie lucrArile tor(' ca cetatiani. LIIIIINEZA-TE I VEI FT bonamen iele in Bucuresci Pasagiult Relndnil No. 1. In districte la cores- pondintii iariuIul si prin posta. La Pa- ris la D. Daras-Italfegrain, rub de ran- cienne Commedie, NO. 5. A se adresa pentru aciministratiune la d.T.Palealogu Anr-sciraiLr. Linia de 30 litere 1 let. Insertiuni i reclame, haia 5 nemarcei, i 'n tratatula de la Praga s'a stipulata cA locuitoria Schleswigue lag se fia chiainati a vote e'a otAri êneii despre sórtea tort). Prusia acumü cere de la Danemarka garantii positive pentru protectiunea Germanilora locui- tori in partite ce se vole) re'ntórce Danemarcel. Guvernula danesa res- punde cA chiezetaiele suntü stabilite prin tratate oi ei ori ce alte chezeeie searil cere, era fi a mAntine liars Dane- marks ei Germania uA ueiA deschisA prin care 80 intro eérta ori cand0 ar voi Prusia. Pe d'altA parte prin unirea yams- IA, asta-fela Lem) s'a fAcuta, uniu- nea GermanA, s'a facuta numai supt mo- duli) comerciale, in eAta a remsaa AncA ne fAcutA pe terAmulil politica. Re- gele Prusiel inchilAnda Cemera seg- nioritora, dupA ce a votata constitu- Ounce federate a oisii,,c5 va promulga indatA constitutiunea federate oi eA re- organisaraa Zollvereinelui, care con- tine germenile unificArii germane va complete opera comunitAtii nationale, deja asicurata prin fratate cari stabi- lose(' solidaritates intregel Germanie pen- tru apArArea Patriel." Tot(' lu aceste (Pe guvernatorele Prusian ala Schleswigulut septentrio- nale a ordinate) gonieea lamilidorei tu- tor(' cetatianilora cari aù pArAsita oea provincie spre a se sustrage ser- viciului landwerei. Numerula aces- tort) refugiti se evaluaza la vre 8 mil din cari 2 mil* parinti de fa milia, IA- stinda astil-fela mil de socie ei de copii farA miarlóce de vietuire. Tóte acéate trebuesct notate, rearninaite Pei ea se putema intelege situetiunea i sci, mAne, poimA-ne, dae5 din nenorocire va re'ncepe arty, de uncle a plecata unde póte ajunge, Telegramele ne aû facutil cones- euta cA Europa este amenintk d'a yea, deschialAndu-se din nor' cestiunea de- nesa. Acea cestiune a produsa neural fret ani una resbelö din cele mat ne- drepte earl a fosta preludele resbelu- lui din anula trecutil. Gavernulii fran- cese s'a 'ficereata Anne! a atrage pe Enghtera intr'ua aliautia ofensiva ei de- fensiva, ea insa a refusata, alicênda cA i s'a cerutil óre care compensari e'asta- fela Danemarka a fostü invinsA, sa- erificat5. Cu tote aceste, guvernula francese a sustinutil óre cum) drepturile Da- FOITIA ROMANULUI. TREI MORMINTE 1) CAVALEItULUI STAMATI IN BESABABIA, A LUI ARON PUMNULU IN BUCOVINA SI A LL1 ANAST. PANU IN ROMANIA). Disertatiune scris i perora'A ti 17 Iuniù n. c. eu ocasiunea tinerel sedin- tei publice a Societtitii do leeturii din Oradea-mare de Nicola% Oncu sedintei. Dormiti in pace, timbre, martirii A. Murefianu. Trei nobile, trel barbati esce- liati din trei ter! surore: Stamati, Pam- Anast. Panu s'an (lush wal erl, lead dusii la ceriii, in ceriú sc -II ea - pete remunificatiunen cuvenitii pentru ustenelele lorO, ciiel numal ecolo 80 realuilifld teat ace! Romani marl, cari aii lucratii pentru ideia sfinta Is natiu- nalitatii si a lumintiril. Viéta fostil de efitii uii luptii continua pentru salvarea gintii romane si s6rtea cru- dii le Implea pAbarulu oIü filarial 111 suferinte ca la top genii, la teti men- torii co anal avuoi, pAna et la fine ail eonseilata el:rata ca on asudatii, t',4t asudata teta vitIta mart) ce pÓto ti mat silo-Li in lame, cu cumú cí nepotii, lideli stindardului ÎtIiL tatu & i purtatq de dinsit ett atiita dein. vora face so triumfeze eausa sie mal urmeze Inca si Clitel- Itsproducerea Albinci din 11/2611111W lea ; cfici 40 a foot(' seristi In earlee tea adunarea legislativa a terei (Uriga- del), ei find(' cA stabilirea definitivA a amAnuntelorü uniunei e incredintata AdunAril legislative comune. Era prin a dons autografA se desfiintózA le- git° aduse de cAtrA Adunarea legisla- tivA din Sibia. Se notAina aci e'acéstA lege este u- nice prin care se recunósee nation- Rates romAnA oi chiaru limba iei , suprimAndue se scerga sdi) creel() a scerge i natiunea i insaii limbs lei. InregistrAndu aceete acte cu cea mai profundA durere, se no permit§ Roma- nil se le spunema aci'opiniunea nós- trA in prè putine euvinte. Romanil de peste Carpet' se ste neclintiti pe te- rAmula legate singurula pe care sunta tari ei de pe care, mai curênda se50 mal taralia, vorü invinge ilegalitatea. Inimicil nostril COIMInj yore ineerea tóte miallócele spre ri face se ési de p'acela terAma spre a putea spoi se-I invingA in adeverü, declarêndu-i in facia Austriel ola imperiului rebell, Daeiani, Carlioti i eine mai scie ce. fiernanii insA nu vorii. cAdea in nice uA eureA ; aa invettita multO i bine eaci invetAmèntula Iona este fAcutil prin secli de suferinte. Asemenea i Ho- mAnU d'aci se nu s'arnetésca de frumósa betiA a junetei nici de oioptele inimici- fora. Se sustia po fratil' tort', insA nurnal pe terArnula legate se eéra, inaintea Europei intregi irepturile RomAnitora in privinta Maghiarilni0 asta-folú pro.- cum(' le cera i ei, der(' asta-fela numai asta-fela. Cine va lucre pe urn', alta terAina, eu vole séa farA vole sea, nu este Romani) ci inimicü alU Ro- manilorü. Romanii de dincolo de Car- p* ail trebuintA de seell, de lumina sustinü drepturile ton) pe teramula legate. Se li se del ce este alfi tort' nineeni nu cere mai multi). Se'i a-e jutAma p'acesta terAma, &Ira nuinal p'acesta ; eine trece pe alta terarna nu merge eu Romanil ei contra Ho- manilora. Gezeta ()Lisle din Pests publicA doue autografe din 20 lunia, Are- sate guvernului Transilvaniei. Prin an- taia autografA se disolve Adunerea le- gislativa a Transilvanie1 eliandu-se, cá regularea raporturiloru intro lin- gerie i Transilvania, precuma i im- pAcarea eeciprocA a intereselora lorü mal lesne ei mai sicura se va face prin lucrarea comisiunei numite de cA- MUNICIPALITkfILE ROMANE. Maxima de nihilo nascitur historia.... PHOPERTIUS. In urma micel rectificAri, ce o fa- cuserAmil la tiA notitA din eseelentula artielu alt d-lui V. A. UrechiA idespre vechiele municipie romAne, asteptAnda uA septemAnA intréga i nevildênda nici tint) respunsa din parte'i, credurArna deja, cA alte ocupatiuni cosi grave ai forte numeróse coca 0 rApind0 lubi- tului nostru amid timpula materiala pentru a educe lumina prin lupta o- piniunilorO, i ne Ores deja ma de a fi angagiata u asemene polemicA, cAci nu cantata' de loca a olatinó ua victoriA uo6ra, ei numai de a concurge dupA putinta la descoperirea adevarului. Né-arna incelata. D. V. A. UreehiA respunde in fine; insA din nenorocire, chin) ;west(' respunaa este Ana DA proba, mind timpula materiala i-a lip- sita, fri realitate, in cursula septernlinei, nepermitêndu'l a da intimpinArilorti sOle aces putere de argumentatiune oi a- eel() maiestosa arsenal(' do eitatiuni, pe cari suntema &Trineí a le admire oi a le invidia in tóte luerkile d-lui V. A. UrechiA. Sunterna f6rte rnAhniti, mai Antaiaia de We, cA asuara unoril obiectiuni, emise eu urbanitatea cea mai parisiand, d. V. A. Urechia 'mi respunde do uadatA, in prima furiA, facêndu-rna (Azad/. SO póte Ore, ea toernal dumnélui in toe(' de a combale probele istorice prin alto probe de asemene istorice, se a- mince una blainfi nu in facie mea, ei in facia tuturora Romandoril din ne- norocita Besarabia Nu ne putema es- plica acéstA .epecia de argumentetinne, dealt) 1101109i, precuma ulna rnal spus'o, prin lipsa timpului rnateriala, ei sun- tema sicari, c nobila i rornAnésea Anima a d-lui V. A. Lireehia se desee ea inakii rie OA provoeatiune atAta de injustil oi MAUI de azardósA. InsA a rn6 face numai CAzaca, so pare a nu fi fosta de ajunsii: eruditula mei) adversara, la a (Arun+ annieiA ea cautO voia tin?) china In turma upon) asta-fela de incriminatiunl, eoite inteunü momenta de paces(' eu totula nepre- meditatO, ma "poi face oi Nérnia. Cazaca set) Némta, dupd vênturi, el'ee d-lui. sfintä clusa nationde, mersorú k de lacrime si de sAnge I . . . Winne! neinurire. Ei zacti riciimn In mormêntii -fi:va óre Iurgü acestii actii din urmii, sí le este bine ncolo, riórtea nu.$ iii va mal trebui se pliingemfi multO timpii!? dune, ci dormt In pace, niment na--t Ece amt ajunst 18 scculf de osis- colattrita, niel chiarfi aceia petard earl tinte, tamortnênta- at suferitú, pentru cari aft muritt. Uo rfitnit pre !TA atoll cari at crucilia fragilo 1ead/n:1a locasiulti born cote s6rtea galnicii a natinnei rorniine, eternO si &Me nO bóre tristA de sera earl ?oft luptatfi pat at equal ca dem- trece suspinandii preste coliniórele lorfi. nitate, i el n'at dust au sine la Aia odineseii eitato de emeni tóte grópa bucuria i speranta, ail trecutd mormintelo Remenitera mart. Eternulú suspintindti Stamati, Pumnulii si Panu. parinte, neinurilerulú incai, acesth be- 1).,r6 esia espira eroil canda dra- trOnO venerabilre care cu devotinno pór- ma e langii, candli drama e tristil fOr- IA pre umeril sel In Iii pererhiii de de- te. ciadû Duinne4efi i shrtea nu ma) sagi sdrentiosl glorii strfibunA, si air Murat.° do usa natinnel toriale nostru, duce u muritg. . . . Trial Wimp escolinti cu onitne de o- asia a mural') IDA multi aposteli eari ref, hie! genii puterici smith In aft serbatiri miE,tcriele Ante la altariuli.? ImperAtia umbrolorú, iertateini obi nationale. !I umbre mAreto: ci catep, a conturba Cfindil trecuserA acumn sése-spre- repausula vostru eternelii. lece secull dm viétia tristt a Iloilo- Permiteti-mi ilOmnelorú domnilore nilorli dm Dacia, drama con wcee, re se incepu acumfi la carneterivren sour- a jeesiii natinnea n6strA Oren cft a a tii a acestorri bArbati jansii trti capIû, trei erot personi- Surnu debiln, unii fior wo cuprinde, !lean pre atuncel virtutea ronaiinfil cum penelulfi treinurA in mAna /1130, iniee se lupta In contra laturitorii ai intri- venial partea grea se deserie virtutea, gelor0 aruncote do órte, acet insit eine a acelii istetiii, care ar pu- Simi, Klein si MaierO, drama Oren ci 16 depinge virtute in t4lú spicnd6- a'a veinal ce capclit tristit a- rea sa? verb WV tr0 ncestt ere!. Lamea a- Se P,stmil tniincle n6sfre se sbóre :iJauii cA asia Inca en a v6rtiut, unu moreentO Is Marcie Besarabiel. 30iti dómoelorti i domnilOrki Asceltett vibrézit aeruie de firL dramele se sfirseseii triAt, fOrte trist... eriet, cri do dorn si de g darA vet, TW'll 011' a pjunsii tult dra umnal alt petrulca nett, orl und m'eal duce, Oil undo de suntii, Aprópe, departe, De a mea téra dulee De Mil mert drag pAntêntil, Mi-I doril çli n6ple eruda mea sórte De ea me desparte. in loca de a inü supAre catu-ot le pueina, voia respunde eu sAnge rece numal atAta, cA vêntula cela nemfesa e de tota noa in tOra nóstra, Ora are ticolula mea despre originea germanA a municipalitatilora romfine 9 testa serisa ei public74f Ebel in anula Mkt- tuirli 1865. Man de Muicismti oi neratismil, CO mi se imputa ee douè argumente tee- pitale despre originea romanA a mu- nicipalitAtilora nóstre, d. V. A. Urechia mai da AncA vr'uA done.trel probe mai secundare, ei anume : 1 °. Una cAlötora italiana din se- coluia XIII, Caperino, çiice, CA visi- tise pe um) duce eta Cumanilora, in- congiurata de doui-spreqeci comiti in haine albe. D. V. A. UrechiA es- plivA in parente-se cuvêntula Cumanii" prin Bonalnit din Moldova, euvêntete adoui-spre-deel comiti" prin doz.& spre- (led pärgari, iara euvêntula duce" pein domnulti Bèrladuluf. In sterea de asIAli a sciintei istorice, fiA-ne per- mist) a alice, ea nirnent nu se mal indouiesee, cum+) cA Cumanil au fostü Tatari, Ora nu tiorminì i, prin urmare, !welt duce nu putea fi dornnulfi Bèr - ladului, eel() }mein+) Emil dome' ro- manesca, Ora cAta privesce cifra de doui-spre dew, insuet d. V. A. VrechiA vita cA ea nu probéza nemica, de vreme ce si apostehii, éra nu numal pArgari ail fosta in numera de doul- spre-eiece, ba nu 11011181 apostolil, ei and oi divinitAtile Olimpului, blab) voma merge pre departe basandu-ne pe aserrenea doeumenie, plus(' ccied- cisrnulei oi nontismulii acelora, ce nu sunta capabili de a face nesce curse OM de iutt ei etAtO de intrepide pa ctimpula istoriel. 2° Ala duoilea argumenta se ra- portA la kinezaturile din Transdvania, despre cari eruditula nostra amica 1;Iice ea erea notice ducate, provenite din vechiele municipie romane, ei eitézA eu acéstA ocasiune LiA disertatiune a d-lui Puocara. Cumil ea kinezaturile din Tran- silvania afi fosta, in adevara, mail pro- ducta ala antieului regime romana municipala, acésta poi arm) probatu'o deja lu cursulü nostril public+) despre istoria dreptutui ronAna constitutio- Aia clint6 lebeda Besarabiel,. cava. Ion& Stamati, asia htonti elii pre cOr. dele sale magice etinteculti arnorului de patria. Neamicil ronAniloril a smulsú Cti tame cutezAtóriri unü ramt din pa- romAnk a rupttt Besarabia, pa- trio lebedel, de Mould memo dulet, de Moldova si ea geme acumú sub jugulii colosalui de meillO nópto, pentru acea deina (al Stamati e atAtii de gel6A qi Watt. Mamie fijO alú Besarabiel Om) do inspiratinne, ii Incórdfi lira si In toneri grandi6se i eu nensVimpArii In- tonfizri : flndì ai fi utt frtunliqiórA Ca de zearil aripiórá, Care eklandil Io isvartl Plutesed pre elli u0ort, Ed m'41 smulge eu grábire Din crengulia undo suntd Al skri cu multiamire In pereutiu siSil in vêntil. §i i pluti pAnii departe Peste pi1duri neirablate Set sig sbura pesto rip!, De-T avè doue Peste rîpi intanccóse, LocaOil apriguluT holbit A eAruia frame arsit Si alO luI ueiga0 glontt N'ar pate se rue 'ngrozescli, N'ar putè se me poprésel Pan' la Moldova se sboril Ab! i acolo se mark ! Anima sa.nebilA deresce se b6re la Moldova, la peWa strAbunA, de la care intriga ì despotiseaulú a sfasiatii Ora ea, ei acolo se mOra. Pro bardule puterica Fite In- spAlménta niel mote muschlact, niet ehiara Siberia cea rigido ca tóte for- midabilitetile lorO, niel indiferentismulii rece aid compatriotilort sel, spiretuit seit inare nu se cab* nu trepidat., ca cuvinte de foal protestdzA In Con- tra utdreptAtil i cOrdele sale dale! mid !Ica se se inethjeseii Arica utdatA de focuk patriotismului Animile IngbiA- ciato la fill Besarabiel. cumii cantO d faptele strAbenilorii : Ah! undo adiniórà Ckmpil se cutfemurark De birtanti romkneset De vaete dtqmkaesel Aeolo plugariula Lene0 hot hAulindil Ping andii pluguluí s'aniná Ose din pAinêntü Ohl ése do croi mortt in lupta sfin- gerósA p:ntru patria qi state libertate. Co magnificenteetia I cfita e de gloriosii Nestoreie Baaerebiei, eevalerulii Sta- m ti, anal cu eéna de artiat6

FOITIA ROMANULUI....duli) comerciale, in eAta a remsaa AncA ne fAcutA pe terAmulil politica. Re-gele Prusiel inchilAnda Cemera seg-nioritora, dupA ce a votata constitu-Ounce federate

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • ANULTY ALT.) LIN-SPRE-DECELE

    tRSCE ktI VEX PuTi

    Cap. Dist.re au( lel 128 152le Os, 'LIM .0 64 76i e trei turd n 32 3Sie uäluiiä 11

    Uiiú esemplard 24 par.

    Pentru Parist pe trimestru fr. 20Pentru Austria fior. 10 V. a.

    ADMMISTRATMWEA, PASAGIDLU ROMANTY Y. REDACTIUNRA STRADA ACADBMIRI 22 NIERCUft.1, 21 IUNIU 1867.

    Articlele trAmise i nepublicate se vora arde. Redactor(' respunaietora Eugenia Carada.

    DEPE§IE TELEGRAFICE.privatü alii Monitorului).

    PETERSBURG , 29 EsportaliuneapAcurei f i scórIelord din Rusia i Po-

    Ionia, pentru Nantes , suntfi aperate de ori-cetaxi.

    RIGA, 29 Iunifi. Imperatorele a plceataasti sérli la Czarscoeselo.

    WIENA, 30 Iunifi. UA scrisóre imperideamnia' pe Beust cencelarii alfi imperiuluI. Mi-nistrii justitieI gi comereiuluI aü demisionatii.Cavalerulfi Hye a priimitfi portofoliulü provisortialfi Cultelord.

    Banulfi CroatiI Soccevik, a demisionati.PARIS 30 muid. U telegram:it din Viena

    de la 30 Iuniii anuncia a mórtea lui Maximi-lianii este consideratit niel ca neadeverati

    20 Cirefiarfi.Bucuresci 2 Cuptorii.

    UA depeoia din Iaoi de eli, ne a-nuntita ca Maria Sea Domnula Róirei-nilora va pleca din teal mane Mer-curl, spre a visita judeciele de sus() ;va trece diva d'Anttaia pe la Rugi-nósa, unde se afla Dómna Eleneundo va dejuna. Poste opt(' able seva 'ritórce la Iael spre a asiste a im-pArtirea prerniilora co aa a se distri-bui elevilora.

    De nu ne 'neieltima, de Ia YohGhlea &evil din faei n'ail mai avid()onórea ei fericirea d'a vede Incrula,inteliginta oi buns purtare incununatede catre Domnü. D'acunia nainte, eipota fi sicuri cà eel(' care- i- a 'lieu-nunatü ca studinti, if va sustineresplAti oi ea barbe(i pentru inteli-ginta, aptivitatea i onestitatea ce voradepune ie lucrArile tor(' ca cetatiani.

    LIIIIINEZA-TE I VEI FT

    bonamen iele in Bucuresci PasagiultRelndnil No. 1. In districte la cores-pondintii iariuIul si prin posta. La Pa-ris la D. Daras-Italfegrain, rub de ran-cienne Commedie, NO. 5. A se adresapentru aciministratiune la d.T.Palealogu

    Anr-sciraiLr.Linia de 30 litere 1 let.Insertiuni i reclame, haia 5

    nemarcei, i 'n tratatula de la Pragas'a stipulata cA locuitoria Schleswiguelag se fia chiainati a vote e'a otAriêneii despre sórtea tort). Prusia acumücere de la Danemarka garantii positivepentru protectiunea Germanilora locui-tori in partite ce se vole) re'ntórceDanemarcel. Guvernula danesa res-punde cA chiezetaiele suntü stabiliteprin tratate oi ei ori ce alte chezeeiesearil cere, era fi a mAntine liars Dane-marks ei Germania uA ueiA deschisAprin care 80 intro eérta ori cand0 arvoi Prusia.

    Pe d'altA parte prin unirea yams-IA, asta-fela Lem) s'a fAcuta, uniu-nea GermanA, s'a facuta numai supt mo-duli) comerciale, in eAta a remsaa AncAne fAcutA pe terAmulil politica. Re-gele Prusiel inchilAnda Cemera seg-nioritora, dupA ce a votata constitu-Ounce federate a oisii,,c5 va promulgaindatA constitutiunea federate oi eA re-organisaraa Zollvereinelui, care con-tine germenile unificArii germane vacomplete opera comunitAtii nationale,deja asicurata prin fratate cari stabi-lose(' solidaritates intregel Germanie pen-tru apArArea Patriel."

    Tot(' lu aceste (Pe guvernatorelePrusian ala Schleswigulut septentrio-nale a ordinate) gonieea lamilidorei tu-tor(' cetatianilora cari aù pArAsitaoea provincie spre a se sustrage ser-viciului landwerei. Numerula aces-tort) refugiti se evaluaza la vre 8 mildin cari 2 mil* parinti de fa milia, IA-stinda astil-fela mil de socie ei decopii farA miarlóce de vietuire. Tóteacéate trebuesct notate, rearninaite Peiea se putema intelege situetiunea i sci,mAne, poimA-ne, dae5 din nenorocireva re'ncepe arty, de uncle a plecata

    unde póte ajunge,

    Telegramele ne aû facutil cones-euta cA Europa este amenintk d'a yea,deschialAndu-se din nor' cestiunea de-nesa. Acea cestiune a produsa neuralfret ani una resbelö din cele mat ne-drepte earl a fosta preludele resbelu-lui din anula trecutil. Gavernulii fran-cese s'a 'ficereata Anne! a atrage peEnghtera intr'ua aliautia ofensiva ei de-fensiva, ea insa a refusata, alicênda cAi s'a cerutil óre care compensari e'asta-fela Danemarka a fostü invinsA, sa-erificat5.

    Cu tote aceste, guvernula francesea sustinutil óre cum) drepturile Da-

    FOITIA ROMANULUI.

    TREI MORMINTE 1)CAVALEItULUI STAMATI IN BESABABIA, A LUI ARON

    PUMNULU IN BUCOVINA SI A LL1 ANAST. PANUIN ROMANIA).

    Disertatiune scris i perora'A ti 17Iuniù n. c. eu ocasiunea tinerel sedin-tei publice a Societtitii do leeturii dinOradea-mare de Nicola% Oncusedintei.

    Dormiti in pace, timbre, martiriiA. Murefianu.

    Trei nobile, trel barbati esce-liati din trei ter! surore: Stamati, Pam-

    Anast. Panu s'an (lush wal erl,lead dusii la ceriii, in ceriú sc -II ea -pete remunificatiunen cuvenitii pentruustenelele lorO, ciiel numal ecolo 80realuilifld teat ace! Romani marl, cariaii lucratii pentru ideia sfinta Is natiu-nalitatii si a lumintiril. Viétafostil de efitii uii luptii continua pentrusalvarea gintii romane si s6rtea cru-dii le Implea pAbarulu oIü filarial 111suferinte ca la top genii, la teti men-torii co anal avuoi, pAna et la fine aileonseilata el:rata ca on asudatii, t',4tasudata teta vitIta mart) ce pÓto timat silo-Li in lame, cucumú cí nepotii, lideli stindardului ÎtIiLtatu & i purtatq de dinsit ett atiita dein.

    vora face so triumfeze eausa sie mal urmeze Inca si Clitel-Itsproducerea Albinci din 11/2611111W lea ; cfici 40 a foot(' seristi In earlee

    tea adunarea legislativa a terei (Uriga-del), ei find(' cA stabilirea definitivA aamAnuntelorü uniunei e incredintataAdunAril legislative comune. Era prina dons autografA se desfiintózA le-git° aduse de cAtrA Adunarea legisla-tivA din Sibia.

    Se notAina aci e'acéstA lege este u-nice prin care se recunósee nation-Rates romAnA oi chiaru limba iei ,suprimAndue se scerga sdi) creel() ascerge i natiunea i insaii limbs lei.

    InregistrAndu aceete acte cu cea maiprofundA durere, se no permit§ Roma-nil se le spunema aci'opiniunea nós-trA in prè putine euvinte. Romanil depeste Carpet' se ste neclintiti pe te-rAmula legate singurula pe care suntatari ei de pe care, mai curênda se50mal taralia, vorü invinge ilegalitatea.Inimicil nostril COIMInj yore ineereatóte miallócele spre ri face se éside p'acela terAma spre a putea spoise-I invingA in adeverü, declarêndu-iin facia Austriel ola imperiului rebell,Daeiani, Carlioti i eine mai scie ce.fiernanii insA nu vorii. cAdea in niceuA eureA ; aa invettita multO i bineeaci invetAmèntula Iona este fAcutil prinsecli de suferinte. Asemenea i Ho-mAnU d'aci se nu s'arnetésca de frumósa

    betiA a junetei nici de oioptele inimici-fora. Se sustia po fratil' tort', insA nurnalpe terArnula legate se eéra, inainteaEuropei intregi irepturile RomAnitorain privinta Maghiarilni0 asta-folú pro.-cum(' le cera i ei, der(' asta-felanumai asta-fela. Cine va lucre pe urn',alta terAina, eu vole séa farA vole sea,nu este Romani) ci inimicü alU Ro-manilorü. Romanii de dincolo de Car-p* ail trebuintA de seell, de lumina

    sustinü drepturile ton) pe teramulalegate. Se li se del ce este alfi tort'

    nineeni nu cere mai multi). Se'i a-ejutAma p'acesta terAma, &Ira nuinalp'acesta ; eine trece pe alta terarnanu merge eu Romanil ei contra Ho-manilora.

    Gezeta ()Lisle din Pests publicAdoue autografe din 20 lunia, Are-sate guvernului Transilvaniei. Prin an-taia autografA se disolve Adunerea le-gislativa a Transilvanie1 eliandu-se,cá regularea raporturiloru intro lin-gerie i Transilvania, precuma i im-pAcarea eeciprocA a intereselora lorümal lesne ei mai sicura se va faceprin lucrarea comisiunei numite de cA-

    MUNICIPALITkfILE ROMANE.

    Maxima de nihilo nascitur historia....PHOPERTIUS.

    In urma micel rectificAri, ce o fa-cuserAmil la tiA notitA din eseelentulaartielu alt d-lui V. A. UrechiA idesprevechiele municipie romAne, asteptAndauA septemAnA intréga i nevildênda nicitint) respunsa din parte'i, credurArnadeja, cA alte ocupatiuni cosi grave aiforte numeróse coca 0 rApind0 lubi-tului nostru amid timpula materialapentru a educe lumina prin lupta o-piniunilorO, i ne Ores deja ma de afi angagiata u asemene polemicA, cAcinu cantata' de loca a olatinó ua victoriAuo6ra, ei numai de a concurge dupAputinta la descoperirea adevarului.

    Né-arna incelata. D. V. A. UreehiArespunde in fine; insA din nenorocire,chin) ;west(' respunaa este Ana DAproba, mind timpula materiala i-a lip-sita, fri realitate, in cursula septernlinei,nepermitêndu'l a da intimpinArilorti sOleaces putere de argumentatiune oi a-eel() maiestosa arsenal(' do eitatiuni,pe cari suntema &Trineí a le admireoi a le invidia in tóte luerkile d-luiV. A. UrechiA.

    Sunterna f6rte rnAhniti, mai Antaiaiade We, cA asuara unoril obiectiuni,emise eu urbanitatea cea mai parisiand,d. V. A. Urechia 'mi respunde do uadatA,in prima furiA, facêndu-rna (Azad/.SO póte Ore, ea toernal dumnélui intoe(' de a combale probele istorice prinalto probe de asemene istorice, se a-mince una blainfi nu in facie mea, eiin facia tuturora Romandoril din ne-norocita Besarabia Nu ne putema es-plica acéstA .epecia de argumentetinne,dealt) 1101109i, precuma ulna rnal spus'o,prin lipsa timpului rnateriala, ei sun-tema sicari, c nobila i rornAnéseaAnima a d-lui V. A. Lireehia se deseeea inakii rie OA provoeatiune atAta deinjustil oi MAUI de azardósA.

    InsA a rn6 face numai CAzaca, sopare a nu fi fosta de ajunsii: eruditulamei) adversara, la a (Arun+ annieiA eacautO voia tin?) china In turma upon)asta-fela de incriminatiunl, eoite inteunümomenta de paces(' eu totula nepre-meditatO, ma "poi face oi Nérnia. Cazacaset) Némta, dupd vênturi, el'ee d-lui.

    sfintä clusa nationde, mersorú k de lacrime si de sAnge I . . . Winne!neinurire. Ei zacti riciimn In mormêntii -fi:va óre Iurgü acestii actii din urmii,sí le este bine ncolo, riórtea nu.$ iii va mal trebui se pliingemfi multO timpii!?dune, ci dormt In pace, niment na--t Ece amt ajunst 18 scculf de osis-colattrita, niel chiarfi aceia petard earl tinte, tamortnênta-at suferitú, pentru cari aft muritt. Uo rfitnit pre !TA atoll cari atcrucilia fragilo 1ead/n:1a locasiulti born cote s6rtea galnicii a natinnei rorniine,eternO si &Me nO bóre tristA de sera earl ?oft luptatfi pat at equal ca dem-trece suspinandii preste coliniórele lorfi. nitate, i el n'at dust au sine laAia odineseii eitato de emeni tóte grópa bucuria i speranta, ail trecutdmormintelo Remenitera mart. Eternulú suspintindti Stamati, Pumnulii si Panu.parinte, neinurilerulú incai, acesth be- 1).,r6 esia espira eroil canda dra-trOnO venerabilre care cu devotinno pór- ma e langii, candli drama e tristil fOr-IA pre umeril sel In Iii pererhiii de de- te. ciadû Duinne4efi i shrtea nu ma)sagi sdrentiosl glorii strfibunA, si air Murat.° do usa natinneltoriale nostru, duce u muritg. . . . Trial Wimp escolinti cu onitne de o-asia a mural') IDA multi aposteli eari ref, hie! genii puterici smith Inaft serbatiri miE,tcriele Ante la altariuli.? ImperAtia umbrolorú, iertateini obinationale. !I umbre mAreto: ci catep, a conturba

    Cfindil trecuserA acumn sése-spre- repausula vostru eternelii.lece secull dm viétia tristt a Iloilo- Permiteti-mi ilOmnelorú domnilorenilorli dm Dacia, drama con wcee, re se incepu acumfi la carneterivren sour-a jeesiii natinnea n6strA Oren cft a a tii a acestorri bArbatijansii trti capIû, trei erot personi- Surnu debiln, unii fior wo cuprinde,!lean pre atuncel virtutea ronaiinfil cum penelulfi treinurA in mAna /1130, inieese lupta In contra laturitorii ai intri- venial partea grea se deserie virtutea,gelor0 aruncote do órte, acet insit eine a acelii istetiii, care ar pu-Simi, Klein si MaierO, drama Oren ci 16 depinge virtute in t4lú spicnd6-a'a veinal ce capclit tristit a- rea sa?verb WV tr0 ncestt ere!. Lamea a- Se P,stmil tniincle n6sfre se sbóre:iJauii cA asia Inca en a v6rtiut, unu moreentO Is Marcie Besarabiel.30iti dómoelorti i domnilOrki Asceltett vibrézit aeruie de firLdramele se sfirseseii triAt, fOrte trist... eriet, cri do dorn si de gdarA vet, TW'll 011' a pjunsiitult dra umnal alt petrulca nett, orl und m'eal duce,

    Oil undo de suntii,Aprópe, departe,

    De a mea téra duleeDe Mil mert drag pAntêntil,Mi-I doril çli n6ple

    eruda mea sórteDe ea me desparte.

    in loca de a inü supAre catu-ot lepueina, voia respunde eu sAnge recenumal atAta, cA vêntula cela nemfesae de tota noa in tOra nóstra, Ora areticolula mea despre originea germanAa municipalitatilora romfine 9 testaserisa ei public74f Ebel in anula Mkt-tuirli 1865.

    Man de Muicismti oi neratismil, COmi se imputa ee douè argumente tee-pitale despre originea romanA a mu-nicipalitAtilora nóstre, d. V. A. Urechiamai da AncA vr'uA done.trel probe maisecundare, ei anume :

    1 °. Una cAlötora italiana din se-coluia XIII, Caperino, çiice, CA visi-tise pe um) duce eta Cumanilora, in-congiurata de doui-spreqeci comitiin haine albe. D. V. A. UrechiA es-plivA in parente-se cuvêntula Cumanii"prin Bonalnit din Moldova, euvênteteadoui-spre-deel comiti" prin doz.& spre-(led pärgari, iara euvêntula duce"pein domnulti Bèrladuluf. In sterea deasIAli a sciintei istorice, fiA-ne per-mist) a alice, ea nirnent nu se malindouiesee, cum+) cA Cumanil au fostüTatari, Ora nu tiorminì i, prin urmare,!welt duce nu putea fi dornnulfi Bèr -ladului, eel() }mein+) Emil dome' ro-manesca, Ora cAta privesce cifra dedoui-spre dew, insuet d. V. A. VrechiAvita cA ea nu probéza nemica, devreme ce si apostehii, éra nu numalpArgari ail fosta in numera de doul-spre-eiece, ba nu 11011181 apostolil, eiand oi divinitAtile Olimpului, blab)voma merge pre departe basandu-nepe aserrenea doeumenie, plus(' ccied-cisrnulei oi nontismulii acelora, ce nusunta capabili de a face nesce curseOM de iutt ei etAtO de intrepide pactimpula istoriel.

    2° Ala duoilea argumenta se ra-portA la kinezaturile din Transdvania,despre cari eruditula nostra amica 1;Iiceea erea notice ducate, provenite dinvechiele municipie romane, ei eitézA euacéstA ocasiune LiA disertatiune a d-luiPuocara. Cumil ea kinezaturile din Tran-silvania afi fosta, in adevara, mail pro-ducta ala antieului regime romanamunicipala, acésta poi arm) probatu'odeja lu cursulü nostril public+) despreistoria dreptutui ronAna constitutio-

    Aia clint6 lebeda Besarabiel,. cava.Ion& Stamati, asia htonti elii pre cOr.dele sale magice etinteculti arnoruluide patria. Neamicil ronAniloril a smulsúCti tame cutezAtóriri unü ramt din pa-

    romAnk a rupttt Besarabia, pa-trio lebedel, de Mould memo dulet, deMoldova si ea geme acumú sub juguliicolosalui de meillO nópto, pentru aceadeina (al Stamati e atAtii de gel6A qiWatt. Mamie fijO alú Besarabiel Om)do inspiratinne, ii Incórdfi lira si Intoneri grandi6se i eu nensVimpArii In-tonfizri :

    flndì ai fi utt frtunliqiórACa de zearil aripiórá,Care eklandil Io isvartlPlutesed pre elli u0ort,Ed m'41 smulge eu grábireDin crengulia undo suntdAl skri cu multiamireIn pereutiu siSil in vêntil.§i i pluti pAnii departePeste pi1duri neirablateSet sig sbura pesto rip!,De-T avè doue

    Peste rîpi intanccóse,LocaOil apriguluT holbitA eAruia frame arsit

    Si alO luI ueiga0 glonttN'ar pate se rue 'ngrozescli,N'ar putè se me popréselPan' la Moldova se sborilAb! i acolo se mark !

    Anima sa.nebilA deresce se b6re laMoldova, la peWa strAbunA, de la careintriga ì despotiseaulú a sfasiatii Oraea, ei acolo se mOra.

    Pro bardule puterica Fite In-spAlménta niel mote muschlact, nietehiara Siberia cea rigido ca tóte for-midabilitetile lorO, niel indiferentismuliirece aid compatriotilort sel, spiretuitseit inare nu se cab* nu trepidat.,ca cuvinte de foal protestdzA In Con-tra utdreptAtil i cOrdele sale dale!mid !Ica se se inethjeseii Arica utdatAde focuk patriotismului Animile IngbiA-ciato la fill Besarabiel. cumii

    cantO d faptele strAbenilorii :

    Ah! undo adinióràCkmpil se cutfemurarkDe birtanti romknesetDe vaete dtqmkaeselAeolo plugariulaLene0 hot hAulindilPing andii pluguluí s'anináOse din pAinêntü

    Ohl ése do croi mortt in lupta sfin-gerósA p:ntru patria qi state libertate.Co magnificenteetia I cfita e de gloriosiiNestoreie Baaerebiei, eevalerulii Sta-m ti, anal cu eéna de artiat6

  • 514

    nalh, tioutil in salonulh Ateneului inSep tembre - Noem b re '1866, eilAncla a-

    disertatiune a d-lui Puscara, pecare am mai citat'o ma de-uni--01 §iit aiticolulil met) despre unirea" dinPersevere*. Asa dare, in acéate pri-vinte sunternO absolutamente de aceia$iparere eu d. V A. Urechig 860 maibine OicêndO, dumnélut este absolute-mente de aceleaai perere cu not. lasekineZ?turile ea fostii ducate, éria numunicipal:MO.

    3° In fine d. Urechig çlice :nol nu ne-amO ocupath end de mu-

    oresenesch modernO sa deacela din timpule lui MironO CostinO,ba chiard nici din timpula lui Radu1)N egr u ori Drago$0, cect end pine laacei timpi Impinsh observati-unile n6stre. Cea ce arnO yoga noise probemO, a fostil, ping aci, cestatele nóstre române suntO fiice a ve-chielor0 colonii i municipil romanedin Dacii." Gurnee statele nóstre ro-mdne sunta fice alle vechielnrd co-knit fi municipie romane din Da-cia, acésta, o mai repetemO, a fostOtotil -d'a-una si de multti propria 116-stre opiniune; CäCi statele §i

    suntO douè lucruri cu toLuüdiferite. VomO intreba basil pe d. V.A. Urechig, de 6re ce dumnélui u'aimpush And obeservatiunile séla" pingh orgeenesch modernO,"apoi de ce dare a citatO articolulO met)despre municipalitati, in care eh vor-besch numai fi numai despre ruuni-cipiulO orgsenescú modernO" in lochse fi citatü, curatO i simplu cursultmeh publicO, in care vorbisemh a-nume despre vechiele municipie romane,si la care avusei onifirea i plecereade a numera pe d. V. A. Urechie in-tre asistentii mei eel mai doriti i eelmai simpatici?

    A§1 darg, respunsulil d-lui V: A.Urechia, din care lesne ur fi pututhse lipsésce cele douè argumente putinO amicale despre aizticismei §i nemfismit, se p6te:resuma in doue cuvinte:dumnélui n'a vorbitO pine acuma des-pre cestiunea despre care arnii vor-bitta noi : D. V. A. Urechie promitte insã,cA mai lardia va cerca se dea pá-rerea sea $i asupra originei ifiUflICIpiului ergsérai." Prin urmare, pine lascele mat tet40" noi avernil totO co-vintulh de a crede, ca dumnalui nune-a respunsh 'duce, si ce atunci cantleva fi sosital timpulû de a ne respunde,dumnélui nu va trite ua impregiurareelementere, dare) fórte grava, i enume,ce munfopalitatea rnodernd s' a miscutilcl' abia in evuld media, cdndd cavalerisi,cei sdrdeiti prin eructate, fuserd siliti a

    'anima de ronnine ne dopinge ft unülablou atfita de mica virtutea stream-OW, care nu concede barbarilorü nicise se apropia de are romad.

    Si co ne oferaza presentuta ? Se pareca ne'ntelegerea i partide s'air ancui-bath pe pernentalii uncle strahunl in con-cordie luptare cu Melee fortune grele,cu pericle; ale cairor6 depingere escitaastecji admiratintea lumel Intregi.

    Ape7 rotoparintit nostri eternisarepe eroil lora err columne, eu arcuri detriumfe ai alto monumeate , ale drodurme märetie se mill vadii And ai a-sta-cla urme demne de rid populfi mare,

    pe ctimpelú gloriei lei Mihai5 pacrimpul5 gloriei romilne de la Caluga -re& tine monumenta, acesta simplu,achi mAne putreziesce.

    Aht undo odini6rA,Cimpii se cutremurari etc. etc.

    Ce ? d6r5 nu semanti flit eu stramosii ,diirri ad degei erata fil Romei celd sire-lucite din anticitate. '11 Nu, acdsta nupate fi mal mult, pentru cÍ rana cruntaa servPismului Bread si a lasittitii deplorabile hilipse de inimicl in superbiaai conscii eta RornAnulei, Incept, ci-catrisa i septa auspicicie invatieteileraalwervei, cari ca fenomene se ieesee

    tate part le, RomAlit peste pucinevol.() reinvia i vorir fi marl si vora figloriesi ca odiai6re.

    Une desceptatoinii neadormitil uniabard+) mare, une etleto agere pentruCO14$4 sAuta, 11111-1 poet(' escelinte si Una

    se imprumuta de la burgesi, acordtin-du le felurtte scutelle st privilegie.

    Sunta eeum0 trei sedi, aO esistathin Italia (aducernO ;Ina essempiu la-tina, ériI nu germanii, pentru a facenA plecere d lui V. A. Urechie) doui fi-losofi, legati prin amicia cea mai in-time, unO Mazzoni si unO Patrizzi.Intr'ue0i ei vorbiah despre unO poetOgreca f6rte obscurO, numitO Sositas.Sositas a fostO de la Siracusa, liceaMazzoni; ba nu, ei de Is AlexandriaOicea Patrizzi. Din cuvêntO in cuvêutil,éte ue cérte, de 'ntele orale apoi prinbrosure. Nu sciine dace vre unulii dincel doi filosoft amici se va fi supe-rath pînà acolo, In catO se face pecella-Ialta cizaca séü Nérnth dare)cea ce scimO este ce dispute deve-nise mai mai la culite. Peste citO-vatimpO, Mazzoni §i Patrizzi descoper0ca aU fostil doi poeti greci numiti So-sites, unulil de la Alexandria si cell0-l'alth de la Sivacusa, intocfnai precumai in casulO de fate se p6te constataìtì trecutuiô nostru nationalil douè mu-nicipie : una politice romana i utialtAeirAaenétid ne-romanA. Mazzoni si Pa-trizzi s'ae serutatil i pacea fu fecutg.

    B. P. Ildjded.

    Primarula si notarulti comunei De-joiu-de-susii , din plasa Oltetului-de-sue), censtatendu- se dupe Incredinta-rea data de d. prefecta de Valceaprin raportulti cu No. 9,114 , ca dean-Ili 's1-aa prevoluta in budgetula co-munale lefi mai marl de cfita aceleade 250 lei, cu ultra' erali Invoill deconsilieri si locuitori ca sale platésea ;ministerula pentru aceste motive, a sus-pendatii si datú judecatel pe numitil,conform(' legei.

    Monitorultl. (Comunicate,)

    D-lui Bedactore aid (liariului ROMÁNULt.

    In stimabilula d-vdstre cjinrie din 10,curentel Wei sa vede peblicatti tier

    epistolA a d-lui Pantelin Popasu princare d-sea se Incérea si asta -data ase Investi ea mantia libertetil mo-ralitatil ; qi 'ql cauta refogiutii In per-sonalitall qi insulte chiara pentru caprin aceste miOlocti so pike And uti-date pune pe societate In positiune dea se ocupa pentru tine momenta ma-can) de positiunea d- sale sociale.

    ConcetAtianil me! citinda acea epistoli ari fosta surprinsi ca si mine docuragiula d-luiPopasu mirandu-se curiaead putute ea nesocotinta self) posede¡Ana la gradule de a da si publicitatillucrert mat metal de dial neadevc rate,

    negresitii aqid fi tostii indiferintedad nu m'asii fi crealuta dated de a

    ROMANUIll 21 IUNIU.

    va declare recunoscinta mea pentru eS-primata Were de ref) In priviretx es-presiunelorii de cari se servesce auto-rele acelei epistele, si Let care oca-ziune, ve roga se 'ml permiteti a vérelate cu tótá goliciunea adeveratastare a lucrurilorri denaturate Eat() demultú de acestú domnú Popasu.

    Motivulü ce a provocate principal-minte pet d. Popasu de a se revoltaIn contra celort) publicate de d-v. inNo. din 2 lenifi, relativú inculdrei cei sdush de catve mine, (err auto-risatiunea prealubile a colegilorú me!,membrii comunel) pentru abuzulii deincredere si diferitele InselAciuni co-mise de d-sea in prejudiciulti aface-riloril comunale ce's erg) conflate, sidespre cari err t6te aceste d-sea flUda pie! una comptil pentru a satisfaceopiniunea publica, care este convinsedin cele petrecute despre culpabilita-tea sea, In cMii sunta sicurti oi tu cu-rend() al In acésta cestiane onor. d-v.

    va fi push In positiune de a-duce la cunoscinta publicului fapte muitlimai positive qi mal grave de cata a -cele a cunescutulul procesti, Petrearernetescu.

    In cata privesce acusatiunele adusecontra iaiariului Timpuld" desi redac-Ounce acelel foie credii ca se va a-pace, tetuqi nu mé pota opri de aconstata, ca primarfi nth acestei urbeca, jurnalulti ,,Timpulli" a sciuta tot()déuna a 'al atrage stima tutulorii con-cetatenilorii impartiali si condusl despiritulti ecitatil si a moralitatii, !Uedace este redigiata de pers6ne car! sebucura nu numai de stima publich aconcetetenilorii din east() urbli, dearqi drier() a acelorti din alte pall aleRomaniel, cari s'af.1 ocupatii cu citireaacelui 4iariú, In dal 4icerile d-lui Po-pasu nu sepal de cat() simple calom-elt qi cO t6ta ara contra acelui jur-nerd nu este de WO pentru ca a cu-tezatii dernasca qi In Galati.

    Trecandli acute() la partea mencio-note! epistole relative la rellectiuneled-lui Popasu in privirea conduitei sólede candü se aflä in acesterespunda nuraal ca moralitatea d-scSle Ingradula In car) este ajunsii, e prta eu-noscute ca se mal fiA nevoie s'e de-nuntifi où, i marturescil ca estef6rte penibile i numal pentru adra-rea intereselora comunali mergii pinea m'ocupa de d-lui.

    D. Pepasu lase pentru a pine Inpositiune pe multi din lectoril stima-bilului d-v6stre Oiariii de a admiresublimele sele cualitati ae Indeed, prinacea epistola ca prin modestia sea a-jansa pine la e idicoiù, se arite ca este

    patriota adevaratii cu merite destinseperch Baserabia qi perde Bomanismulaprin mdrtea cavalerulri Stamati. . .

    Acesta cetatiana mare RomAn6 a sein6n ea cu mutt() fatigo sementia natio-nale po pilmantula patriei sóle, qi voi,fil Besarabiel, nu lasati se intro dus -manula to grädina lui Starnati ai se a-runce acolo neghina si scat, ce mareo responsabilitatea co datoriti postera-latii juste t (Umbra sublime a lui Sta-mati va eschiama astii-fele din rnormen-talii rece.) De venerati umbra sublimea Stamati, ascultatiae cad ea yeiischiame astü-fete din mormentuifi sea.

    Se drutamii colina septa care jacomarele fia alO Besarabiei, pootala Sta-coati, se trecema peste munti In tarnvecina si se no oprime pe eilte-vamorminte la alte mormentii in Cernauti,untie apuse sted stratlucitä ce dete in.viere Bucovinel clasice.

    Ind tine inorrnentii I Ce tristeUna flora furnica prin vinele omulaleland() si'aduce aminte de mormenta, euna ee cutremuratoriii. Durerosii !ecrucAudii perintil jelesce pe fiulO led care

    trecuta; durerosO and() ue mamavaduvila plAnge frAngandu'ql bracielepe mormantalii sperantiei sale mi val cuelite e min durerosa, diode acea mamavaduvita e natiunea, care pi-Angie pecelü mai bud , pc) cela mal fidelü fieala se5: Nalivaea Romane din Bu-covina, aleturea cu surorile sade plangepe A. Pumnulu.

    Era una timpe cantili Ruining se In-

    anteia qi singura persóna care a scosil paratia ceruriloril." El scitl d- le re-

    Romani) dill Galati, citande 6resi-care inenil din Galati? Era Ira Aural-

    din apatie ai isolatiune pe pablicula dactere, ce afi feste

    fapte, cari desi nu continii vr'unü me- tura cparleifitien:Imroolmbeinnle de cAth ori

    In fapte de aspiratiuni la progresil cine altulú, Meal cA Inau-st nerite, si nu censista precumii le espune psi]

    spunela nationalitate arO putea induce in e ce 't-ai adunate de prin t6te ceraju_rare pe cititorl de a le erode ca acte mete ovreescl pentru a constitui tinede regeneratiune Intr'una ()rasa straina centru a constitutionalismulul si a reede tot() ce este nationalitate, progrese menismului, dar care ovine de efectasi consti(utionallsmii. a revolta pe ace! cetatiänl In contra

    D. Popasu descrie prin acea opis- cafelet aromatice si a face pe neno-tolA trel acte marl, prin cari pretinde rocitulú entrepenoril ca qi asta- all Indin stilulti sera pseudo-sarcastid fi se reclame indemnisarea sea de page-contribuita la desvoltarea lurninelorú bete causate prin firma P. Popasu(Ie cendi d-sea se aflii In acestfi ora- et G-a."Ili, dear care precuma yeti ved6 nici 0) No mal spline ca ea fostfi al de-prin intentiune, Mel prin fapta nu ail putatil la Camera legiuitare ca repro-avutii qi nu ail de scopii de cat() a In- sintante, alü colegiului Ill. si cu caredeplini gicerea remAnii cii tulbura apa ocasiune se incérd 6rersi cure() a In-pentru a prinde piticula" ai pentru ca corona rousite sea in acestü ;se ve probesti acêsta 'mi ièO liberta- asiú trebui d-le redactore se abusezatea a ve descrie tot() ce p etre- si de reibdarea d- v., si de amabilitateacutii In orasuld nostru din anula 1865, ca publicendii respunsula me) in u-tuna Iunia de canal d. Popasu ad a- nui saO chiad doue din numeriledes() In urbia Galati vasulii Danaide- riului d-v. pentru a ve face ue ade-lloro plinä cu luminele stile de paste verate descriere cumfi acestii ornOCarpet!, care actual ar fi fostfi mai se parvie prin inesplicabilele sta-folosit6re acolo, clad ele n'ar fi fog() ruinti qi machinaliunl a unora pseu-reprobate de confrati Bel Intro cari do-Apostoll naivi de a representa unOséO dscata si crescutii, Inaintea de colegid care avurr) nenorocirea de avenirea sea In Bucuresel, de undo pre- nu face cunoseuti) intregei RomAnil decume este, sciutù nu pentru multa co- adeveratele necesiteti a oraqului fiinddmaditete decisd a veni In Galati. ca d. Popasu au gäsìtü de cuviinlA a

    LIU adeverata stare a aceloril trel nu asista la desbaterilemarl fapte: itóre pentru ca vechil sei creditor!

    a) D. Popasu cti advocata a cre- din Bucuresci precumü si acel din Ga-4utii viind5 In GaletI ca este posibi_ tail, se nu p6ta fi indestulatl cu su-litate de a'ql schimba perula Inainte de mete oe sucesifd ad reclamata de la

    da ostenóla ca schiaibe ne- d. Preqedinte elf Causeril legtuitóre.ravula, care ad fostii motivule de a Domnule redactore eramb decisfi laperlisi capitala Romaniel undo eruditil citirea ace! epistole a nu respunde ni-qi onor. advocati pot() a se distenga mica pentru a corespunde clicêndeI:In cualitatile lorfi ; si fundO cit alien- roil sbiarit qi véntulii duce" stel eitela ce In putina timpú prin recomen- apa curge si petrele remand ;" fliadddatia altorii de mal 'nainte cunoscutl Ind ea d. Popasu permisa a nuIn acesta *Drava ati WW1 de a i se a. lAsa nimbO sacru In acesta oral() ;corda 6real-care avantagie nemeritate, m'amO decisii a-I respunde prin celed-sea inceputa a credo ati de ge- mat espuse , eyelid!) spore*nerositatea galAtenilorü pôte abuza orl sicuranta ca d-v. ca adeveratii vete-ce necunoscutil pad la gradula de a rand alit principiilorii de nationa-se face demagogulti aspiratiunelori) ce- litate i liberiate vell bine-voi alore mat eronate qi mal vile , si prin face d dróptil comparatiune Intro e-care putea se compue uä bung, particice Pistola d-lul Popasu si acele ce arnOpecuniarat ca prin ea se mel pólO Inch avuta on6re a ve espune i cu atlithnadatti a se Intalni cu camaratll ca Fra- mal multi() co Mir d-v. vell fi avutti

    Diavolo Roja Sandorri , de care inocasiune a cunósce prin reputalie pe

    Galati nu se scia de dill canes sed. Popasu, precumii ai pe MantuRuff) care Mc! delete nu s'aii si-

    vorbia In jurnalele straine ea suntfi MO a face panda Mel de Increde-osanditi la Ghilotina sea spinalurat6re, rea coneetatianilorú sei ea represin-

    b) D. Popasu ne vorbesce de con- tante IU comunel in mai matte o-stituirea unui Clubil-Romann: olci ne casiuni nici de aceea-a de represin-

    putemii servi de ijicerea religi6sa maltante la Camera Legislative.' si Con-

    multi) de cat() d-sea Fericit! cel sta-stituanta RomAniel, In MO spec() , qi

    recerú de la d. rninistru de lu-red err mintea ca a acelora va fi Im- terne a numi ell ancheta care ou t6tit

    treceae in virtute, cande singuril nu- lea cdta intrage de atleti, de aci trecumole do Romenti insulin spaima si to- presecutata ai A. Pumnulu In Bucovina.r6re In contraril ternerarii ce cutezae Alla de ajunsii a spnne aci cum() ease calce pc) altarele nóstre, qi de a.. aparitiunea lui Pumnula In Bucovina atenet are si Bucovina ea qi tóte te- create Ira era n6u5 In vidle nationale arile romAne tal paging str. lucite in is- acestel teriq6re romAne. Elementultitoria nationate. \Toed comandante a romAnti era apr6pe se se disolve aci,lui Stefan() cola mare resuna din Su- de nu venia Puranulat chiara In mocave., din Bucovina. Oh I Timpuri de mental() and() era vorha do viate orlaure, timpurl damn() de um) Stefan() si imarte, dud sórtea se [Area resol-Mihaiii l vata a stergo din lista gintilora pe pe-

    Inge co amara I Nuorii grel se Ida pórele lasie, nedemne de esktintie. Pri-tall indata ca nisce spalme intunec6se mold ridica si ocupa catedra pentrape ceriula nostra li aceporire si in- iimba si literature romAna la gimna-tunecara atarosfera pe unde cu pucinii siesta din Cerduti. Coe numed fru-mat inainte luciaa RomAnil ca totü a- most') de juni roman! se grapara in-tAti lucóferi. Epoca fatale l Superbi, datd pe langii salvatoriula lora , pedear cl am sustatii si acósta probe de tinge Pumnula, care err c et rnal marevidta, triumfitori tragemir peste tine scrupulositate, ca cea oast adeverattivelulii ultärer si trecema la seclulii lu- conscientiositate si zeta If conduse peminelorf. calea muselora romano In una inter-

    i de unde adste lumina, de uncle valii de 17 ant. Patnnulli a fostii unulfiprimele radio ale unul venitorifi mal dintre ace! pucini fil al natiunel, carifrumosa? Tocrnal do acole, uncle pine ridicenduese preste interesele privatece nol cis tolil gemeamii supt jugulti a- ca uti staid necletite In miCloculn ya-rned, intunericula era ma! mare, mai lurilorii impetu6se tot() dada cu dem-never, din Transilvania, patria ai vc5- nitate a state la inaltimea chiaturireltra undo tote d'auna pompose a lumi sóle, cere nici (Audi) in viéte nu anatú fecalii nationale, Gloria acdsta fu sinintite din naintea ochilorii devisereservate de s6rte pentru acea tad, nóstrA ... Limba si culture nationale, sico a suferita real multi), 1.entru scum- prin acestea Ole.pulii nestru Arddlii, unde antelia ora De voinü Intreba qi scurta croniceleso ivid cele trei stele lacitórie pe ce- Astre ce vorna rah in densele? No-rule no3tru Intunecosi), de aci dust) Ca scaintitii doue idol sublime, pentru carichindelu flamura national() in Ungaria stremosil nostri 'si ad versate see -ai Banatu, do aci trecn Lazar() rest,. gele; IMO e limbo qi bite e natanca.Carpeti la fratil din Romania, aci crescu Ereditatea adsta trecu testata din ge-

    neratiune In generatiune prin litereadvise ea limba de in6rte. Blestematafie filth) care prapridesce avulia remastidin moll stramoqi. Tesaurulii cc posedenatiunea românä in acestii testament()e nespusti do preciosa i dace avemacove sub Ora CD CO DO putemii fAli ,cu ce putema fi superb!, gelost i malgelosl de cata orl-cine in lume, acestae3te de sicurü descendinta mAréta agintel nóstre una, si alta i rnal fru-m6sa qi ma! angerasce e: litaba armo-paid limba romAlóscri , care se id-iasca." Sae cul nu -1 pInce a frunc)firiprin istoria trecutulul dace are sineai in sled MO de putinii simü, latrebede Anima ai CU convingere dopliflO au-tame 4ice, cO vocea stentorica a con-sciintei din fund Ail 'Anima in ecouripetrun4at6re no eschiama necontenitir:Limb i natiunea, omule, pentru na-tiune [nor], í limbs nu ti-0 da dclatacu ViÓO

    Mama not, darer() , And si astfi-41destal freti qi surorl, cari nu pricepa,Oa nu voiesca se pricapa vocea con-sciintei, inse mai bine Orb' pentru noi;seek creature, de &Ate maritula nos-tru elementa £10 fir) compusii din pep -ter! bastarde.

    Bucovina Ileum() de multa dormiasoinnula sea letargicti leglinata de ini-midi! nostril, cari cu intentiune do-te:406de Windier' clupti moraentuld In--fricosiata, canal roulänismalii, adiatfldo Inirea lore vonindsa, pestiferitcufundata In agonia se-la Oat ucide

  • scrupolositatea se esaminez atatil con- de silinta ce ta'ati data d-nulii advo-duita mea de actuala Prirmara, precurati cotif Antipa intrn apararea procesulul.

    antecedentele mete in viata privatavi publicá

    Conchidil domnule Redactore prin ave declare and' uadata recuuoscintamea in initiative testa ai a stars' in-treaga (waste afacero prin 1118XÍLIMI d-luiDue los:

    aCti 6inenil onesc1 se laga prat vir-tute, comunula amended prin pl

    iar sceleratil prin crind."Les honnêtes gens so lient par la

    vertu, le common des hommes par le splaisirs et les scdlerats par les cri-mes. (Due los.)

    Priimiti d-le rodactore iucredintareastimel qi consideretiunel ce ve con-serva. Mantu Rufu.

    Fa lticeni, 10 Iuniil, 1867.

    Dornnule Redactore!

    Mercurl in 7 a curintel a avutü leala tribunalula de aid, tratarea proce-sului intentata de Steal, clironomilorildefunctrilul Nicolao Docan, pentru schim-butt' facutfi cu molia Osoiula. Acestiiprocesü devonitil celebru prin rumóreadiaristica ce s'e fecutti de diusulti, aalma total publiculii de aid, curiostide a vedea multiple co va da tribu-nalulii. Advocate 14 insttreinatti cu apa-rarea procesulul din partea Statutul afiesta d Vasile Antipa, avanda de ad-versarl po domnil C. Casimir ai P. Grit-diqteanu. Pe la orole 12 de diminétalocalula tribunalului fiindü incombratede spectators, preaedintele a deschisiiqedinta, ai a data pe rindii euvantulaadvocatilorti, de s'aii espuoa argumen-tele co luptaii In favórea pärtel ce

    Trebue se marturisimil in into-result] dreptatel, ai a adeverulul, cà d.advocatii Gradisteenu, a pledata ea a-ttita ardare, a disvoltatti anat., talt n-tulti oratoricü i trezita intru atatirsimptimantulia de dreptate in animilespectatorilorii in chit publiculii de aidnedeprinsii a vedea ua ale frumasa ple-clarie, ca acea a d-lul Gradisteanu, aInceputif a pieta, ai era gata a'ati a-plauda cu frenezie, singura nunial posainveriósa a d-lui presedinto a pututiiImpedica de a se face asenteno mani-festatiune.

    Regretamir, ca ai acme ca i matota d'auna a trebuita se se afirmo ceace se dice: ca la nol lucrula Statulut1400 alii nostril a tuturora) se consi-dart' ca a nimärui. Tótti lumen somira cu cata uaurinta, ai cu cata neg1igent5 putemil dice, ministerula a la-seta oe se apere unü age procesii, deunù advocata ca d. Antipa, cu trite eu-vinte a pusa ta Iupt unü pigmea, caname smel. Pentru co guvernula ce-1tinuta a cunósce mat bine de cata oricine pe impiegatit sel, n'a insareinatilcu asemene misiune, pe unulti dintrecel mat eminentl avocatl al Statulul?

    Nu no indouimil de buna credinth

    Lupta hinda en tc,tulü inogiä, parteaadversts a ramportata victoria, si tribe-nelulti a decisa procesulil In dofavóreaStatului. Tot! cei co aa asisteta la tratatia procesulul nu pear nega d-lui ad-vocata a fisculul sforta ce a'a data Inespunerea plederiulut soü, incordlin-du-si puterile mentale, ai acumulandiila dovedi, unite mat slabo, de Ma al-lele, pin6 oe In fine epuisända late re-cursele, aduse ca autoritate juridicaintru sprijinirea argumentelora sale, pefilosofula Epicur. Se scie eh acesta eunulii dintre filosofil materialisti ce sus-tina teoria : eh destinatia omulal e semanfnce bine, sa bea bine, aicuvanta se intrebuinteze ori ce mirplacepentru conservarea i prosperarea ma

    pe ce s'a basata representan-tole fiscala de l'a invocatii ca legisk-toria, nu Mill sciii nuniat elate, ca dacaai ceI-lalti advocall al Statulut (ceeace nu credir) ar ft tota atatil de epi-curiani ca ai d-nulú Antipa, atunci ardeveni corpulta advocatilora guvernululea unia carda de curcani Ingraaatt pespinarea tore!, ai candri va fi de rya-rota vro una procesii de a Statulut, alse-I veep de utidata presentlindu-se ghif-

    cu guselo retail ai umflato bolbo-rolinda la barn tribunelelora, ea carepled6rie bolborlisitare in local se glo-rifice ai se reachireae mal bale pro-cesile le veal Incurce i mai tare.

    Tribunalula do Suave fiinda coin-pusil o influinta orlsi din care parto ar fi fosth ea venitatn'a pututa even loca, suntemil sicuricli numal propria convictiune a meni-bribed' sel a dictata sentinta ce siidat'o. Ilotariree tribunalului Ursa Inorl ce cast" nu pale rämänea definitiva,ai aka lumea e In neribdare se e aatice deciziune va da curtea de apela din180, ce este chemata a rosolvi intrma instanta de fonda sarta acestul pro-

    pentru care s'a Weft" atäta tar-tish In regiunile

    Primii ve rogú d. Redactoro Snore-dintarea osebitel mete consideratiunl.

    (Gazeta de Iaqi.) D. Morlun.

    cu uí loviturti, ca se nu se mal tre-ziasca in veer. Ei !fist, trebuiah se CAtare 'stela cad oroula Incaruntitil inInvingerl nu lasa spade din milled piniice spade nu -I strlipunge Anima.

    Planulti infernale inert nu succese,pentru ch chiara atuncl &Ind(' pation-tali" numal candii Intre lupte convulsi-bill da cate unit suspina duiosü, canclavidta era se se prefaca in cadavru, a-tune! sosi unfi menterfi, unú oroti ma-re, qi cu bratulú seü Matti din arbo-rele sub care so odihnea betränulti Sin-cat, ciandii se ostenia sub sarcina groa,alunga cap maliciósa do aiarlatani, caricu gurelo caseate stair gate se cantopresto suferindula requiescat in pace."

    Agonisantele lucepu a da simptómede vido Arena Purneulii adata din noa viéta Acura()insa e mortar Pumnulat Bucovinamad" Dar plänge.

    Arica ai air] trade mormanta . .tn Romania. Acosta Stott" Romani'', a-castat patria adeverata roniana scrile-giata in anima sea de sguduiri si str-ferinte secularie mal douna-di eai dinevula de midiloch, din intunerecii lalumina, din (suture pilli pre teatrula la-

    Ce rota era so ducä, ce cale avease apuce, et] ce arm() avea so se lupteca se afrunte intrigole inimicilorii nu-meroal? nimenl nu scia . . . . Ba sciaunulii, qi peek era Anastasia Panu.Candil startle erati mal critico ai maiincurcate, atuncl resari Panu ca ar-

    1NAUGURAREA MONUMENTULU1Lin

    ADAM MICKIEWICZ

    ROMANULO 21 IUNIU.

    crock ea 'ntrebuintanda tug" dieleetaslavia voiú ()sprier() mai bine afectiunea%acel mole pentru Polonia ai durereasea pentru sclavagiula in care gerne.Polonezit ea in not nesce frati cart, intrecutia, aa resimtitil nedreptatile a ell-terra victima a fosta patrie lora, nescefrati cari se indemndza adl do nedrop-tattle ce se fact' Polonezilora, ai cartvim) aci pentru a le tinde mane.Eta pentru ce auditi ridicandu-se utivoce serbasca pe mormantula Polone-zului mortil iii esilia.

    Suntii calitätt co se giisescii la gradediferite la individe caai la popare: ncestesunta, dreptatea, adeverula, onarea, sin-ceritaten, recunoscinta, iubiroa apra-pelul libertatil. Aceste calitätt con-statue, pentru 6re-cari popare, chief.'"ternelia caracterului nationale; si la colird'Auttai rank intro aceste popare pietaqice cara consciinta perfecta, so alit'poporula sorter'', eta caret vlastari suntirai ea unulti. tmpinsú d'acesta simptimautam consideraiii cl este nä dateria d'aveni la acasta ceremoniä funerara, sprerecunoscintä catra oinula care a avutacalitati, ca cele ee am enumeratii, lacelü mai maltA gradia, ai care le-amanifestata moda eroicia [Anala cola mail do po ureaa momenta alia sari.

    N'ani avail onarea a cunarsce po a-cola in memoria caruia s'a ridicati a-costa monumenta; insti cunosea operiieai ideielo Ial. Se'ml fia. permisil sevinfi ai ea spre a adaugi cate-va florlin curana coai Visa fratil lul Poloneziai Boeml i cu danaI Caged! ei Fran-cesii amicil tibertatii, ai velar face a--caste in amintirea dodutelori ce avoaell" pentru liberarea compatriotiloril seI,yogi pontru acel dintre fratil lul Slavico gema In apasare. Adam Mickiewicza fosta una agora luptatora eta indo-pendintel nationale a'alü tutora princi-pielora gener6se. Datoria ce acitezúcatra clansula esto datorie tarot' mete,nu numal pontru CA Adam Mickiewicza fostii cela d'antaiù care a predataliterature slava de pe uti catedrä dincolegiuli Franciel, celil d'antaia carea revelata Occidintelui capo-d'operitenöstre sérbosci, ci mat multa Ana pen-tru principiele politice ce a profeseta.Da, omagiele mole se adresazii malmetal omulul politice. A tua parte kacdsta coremonie, Insemnaza n Impfirti¡delete colui-a penira care so face astacoremonie; taste a s'arita gate a stringecu fratie mans Polonezilora in moinen-tole cote nenorocite caai In cote fed-cite, gate a ledea Raga (Wail, langaatea-aal yeti*, precumfi ai a so albin piciare impreuna pe acetu-aaa campade batilliii; este a proclama inaintealuind cat martea, ce nimicesco corpu-rile, nu pate atinge ideiele.

    Polonezil, Sarbil ai Boomil, n'ati nu-mai nA afinitate de origine cu poetuliipe care'la regretama, mai esiste intro&Mail alto legaiture Ancii. Esistinta tort)politick in trecuta si 'n presinte, ()foranesce analogie insemnate al vesce in-vetäminte precióse. Cele trot popare,eri forméza cele trel principale ra-mure ale reset slave (aintre carinatiunea

    LA MONTMORENCY 1)(21 Maiii 1867).

    D. PETROV1Ci.Dornnilorú,

    Mai nainte d'a v spune ideia prin-cipale ce m'a adush nei, trebue se es-plicü pentru ce ma esprima inteua limbatoe n'te citric:tsar de loca cel mat multidin auditoriI mel, pi pe care cei-l-altin'o 'ntelegii de cfita po jumatate, si carepentru ântaia data pate resuoil aci.

    Nu este numal neesperiinta mea Inlimbo francese care me face se War cu.vantalü in limbe serbascti, caci iml yetifi scuseta incorectiunt de limbagiú; arse

    1) A vede No. de la 12,13, 14, 16, 17 i 18 Itindi

    '515

    rusitisca, libereta de supta jugula Cza- nA aureola preetigiula d'a fi proelamatarismulul, este chiamata a forma a patra ai realisata con anulti din eelsramura), all putatil vedea ca to vitura mat marl principle ale orneniret adicfi:teribile care a atinsa pe una dintre a sci ca nu este puierea brutele, cidansele ameninta ai pe cote 1-alte, ca vointa naticnale care face legea (prin-li se pregatesce martea supta pretesta cipia care pretuesce mat multi-, de OWde liberare, ca lantiurite in sfarimarea tate victoriele Germanilori s'ale Cz -carora-a li se da ajutora vori fi 1.n- riforar). Occidintele, dick permito calocuite de noue lantura i eti in numele una bolnavi, pentru a'si re'nvia pute -libertätii, qi li se va impune nA dom- rile luf secate, se se 'mbaiaze In sinenice Infricosiatii. gele tineriború nationalittiti ; Occidintele

    Not nu putema ascopta una triumfu privesce neprisatoril bar-decata de la ua concordia baria aeiatica nimicindii pinta la cell"

    fratdsca qi de la desceptarea ideiel de mat de pe urmä sufleta crostinil Inlibertate i do independinta nationale, Ceeta , Occidintele esistä neeasiitorticad concordia este singura garantie a la metamorfosa acestei inside Matti deslabului contra nedreptatilora cold mal frumasá Intr'unii deaert ca ale Asiel. No=tare. he'd pint' canda 'I-intimate stave tiunile civilisate cart combatura Ma-yoral fi an stare a'el da' mitt sprijina e- vagiiilú intr'uil pith emisferti ingaduiesca

    trebue ca fib -cat e din ele se's1 ea miliane de Slavi se fitt Belay! la A-pastreze consciinta dreptului sea, iu- nima Europel chiara, ingaduiescar rabirea libertatil ai indapendintel sAle, nimicirea Poloniei 9e se urmeze eri 'nunite ca u vointil nectintita. Credintii viersunare, Polonia care are mat mattein sine insual, In misiunea sea, este utt viéth de Mai apasatorit tel.&call co clocesce in sufletula emit po- Pentra co acestä ciudati apatia 1 Gu-port' ai care nu pate fi sliest" de ti- vernale crecla a a vea interesa a pastrarani. Pe daft timpa mal esiste utt sin- na asemene ordine de lucruri. Si cugura scantele, incendiula se va rea- tato aster) cuteza n dice, Bea mia tomeprinde Indata. Acdsta esplica cuma ua d'a ma arnagi, ca &ion Serbia, dom-part() a poporelui serbA, resculändu-se nitti i dirigiata do coboritorit lui No-la inceputula acestut soda, ea ciome- mania ai Dusan ai de Ail Ial Cara ()beer-ge ai ou topóre contra sabielorii de gho si Miloa nu'al va lmptini aspire-Damasca, ca tumid do tenant" do ci- tilluibe. dacat'i va fi cu neputintaresiù contra tunurilori puterice día ar- indeptini datoria care este d'a libera qitileril ai contra unmet' lufricoaiate o- d'a uni pe Stavil din peninsula Balca-busiere de bronzü, a sfärimatii intr'uuü nomi, adice intro Dunare, muntii sichipa ereich unÙ jug"-, do mat multe ori cele doue marl, dacii ea va cadea cusoculariii a'a umilita inimiculfi putericü fratai iel Slavi septa ufi putero mal GOB°care, Implea irat diniara Europa de graza. re de eata a Turciei; de care era IIIntusiasmulii nationale este puterea pe feet(' liberata de multa dac'arti fi foetaticare se rédima pina fiat juna Serbia !Matte in voia lei, atunci Occidintele vapregatincla prat propria ieI reorgani- vedea undo era adeveratula sea inte-sere libertatea acelora dintro fratii iei resii. lash prie tardiii vs recun6scecari suntá plecati supta vro unil jeer, costa adeveri. Occidintele ar vedeaori din co parte ar veni acela jugii. indreptandu-se atuncl contra lul tunuriDin acesta isvoria va isbucni noua Sla- ghintuito si pusce ca act' de la gel-vie, aces aliente a cetera patru na- full' de Warang pia la Adriatica ai latiuni slave., indepondinte í amico, cart, Mediteranea. Eta va ti sitar" se invert-ablate cu Uugaria, Grecia, Romania, teze ramie na nouil sistema do femurtveal forma Ira stavila neclatita contra at de pusce pentru a salmi de nimicire.talasurilora furiase ce se ridica dinOrlinto contra Occidintelui. Polonia seva afla constituitö, si lumen va vedeacA acea-a co se erodes made nu erado cata letargie. Ea'qi va relua fran-tariele sale do alta data ai natiunileVora fi fericite, pentru ett se vs re-cureasce In fine fifi- carorii din ele drop-tulú d'a trai.

    Astadt elite dintro ele &argil liber-tatea toter rapita b Ce este öre liber-tatea domnilorü? este celA mal sting'dintre drepturile co are omula, eardrepta ce nu se dobindesce in lamesasta, dara care se educe co sine ¡li-mp nfiscandte, unit dreptir nedespartitade viéta ornenasca, ffira de care omit"nu este unii min UA natiune cares-ai se refusa acestii dreptit Incetéza d'afi nA persönh politica. Prin armare,acei-a cad 11 dendga acesal dreptii, nusunta numal inomicil ici, ci ai a ome-nirel intrege. Acdsta este nnn adevera!impede ea qiva ; ai cu late aste Oc-cidintele civilisaltr, in fruntea caruie seafla Francia, pe care o inconjurá ca

    changolula, ai vesti vergurei Romani-met salvare de la spiritual Anti", dela spiritulia timpulul. i ce a facutnPanu In Romania ? Acea-a co face ra-

    sarelui dupa nat furtuna grate Adata viéta, a data vigare in corpulasdruncinatü. Daca credett ewer ca dut-con tart' surorti da pesto Carpatl as-täaI are independinta natiunale, are au-tonomia, dace credetl, ca astädt figu-réza intro statelo europeano, de cre-dell ea flemura rosie, galbenti ai ve-oata e respectata In lume, se sciticlamnelora ai d-lore cti Panu c conlu-cratti la ucdsta mai multil de calif totl.

    Anustasiii Pena, Cicerone!e, parintelepatriel Romane a eaitir din poporanici cande nu s'a departata do cine l'anaacuta i crescutti. Panu era copilacanal sosi Lazed' la Bacuresci, aicandir Panu era civil(' Milcovula eramare ai curgea furiosil ca /sic cándii,al ciocoil col marl, acesti laspeti inco-merit trägenii din respoted canale cru-cilia si curatedisiti, Weal"' cale valu-rilora Walt se umple ai se innece plaiu-rile cele fruinase, campiele cele glo-riase ale lui Stefanii ai Micheal, procari n'a meritata puiú do ciocoiii seipuna piciorula. í pitnä ce Panu erajuno blestema pe Milcovú qi ruga preFatalit se-I sect) isvarelo pro lane'cari stair monstri de fanarioti paadindecu arculi fncordatii se sägete de loci)pre Romanulii care s'ar incerca se leastupo, ca esundenda I amenintandilse desparta pre frate de frate, pre-

    cumil i's despartita do caändir Eta ve-nd"' ei In térti.

    Si tan nee iai are medicamen-tulii sea.

    Tu Mitcovule, spune-nel, eine a (IA-rimate puntile tale pe earl treceail nA-deta doue sénurl ca Ira Anima, cine afacuta so fil tu periculosil Statulul Ro-mani", and"' mud destinata de D-deimese ingrasi, se feel pfilnéntulii roditora

    se duci ondulända ca blandetä dea-lungula teret serutfiri delta do la fratila frati? D.scordia, fanariotiamala qiciocoisinuli, mai Romano, ant respundüecourile ingänändu-so pe termurit flu-

    Pert diseordia ai nefritelegere, peritivet locuste stricaciase, ai tu dragiaMilcovule curgi blanda ea uedinióra, stri-ga putereica Anastasia Panu i de a-tunes, de la 1857, doue ter) vecino,doue surorl i1 dedera mine ai sepreamblara bracia in bracia Ronianil dinRomania mare, una si nedespartita. O-pera 'taste e a nomuritoriului Panu. A-caste este unires Principatelorti Ro-mano, pentru a cärei-a realisere s'aluptatu Panu ca trail adeveratti eroti acast", In biserich ai in parlamenta, undoa fosta mat mere, mai invingibili qimai stalucitil de ate toll, a fostir Ci-ceronele nostril.

    Panu a foste unule dintre eel nat.Eminintele barbatir nu nurnal si- a j art-fita intorasele private; elü nu a avuttialta ambitiulle, de calf" a veda Roma-nia, patria 900 sounipti, in ire sí feri-

    Nu va mai fi nevoie d'a mergespre a (Arita pe inemicti IAA in Cri-mea ; Slavii ua data supual de Rusia,nu va fi nevoie de cata e se cobori inItalia reconstituitä pentru al intelni lafruntariele orientate ale acestel tore,stabiliti po uti fortareta imensa care vafi schirnbata in positiune domnitare alcutropitare. Sunetula tunulul rusescaiva bubui pinA in fundaiii Europei. As-tA- di ar mai fi Ands timpa d'e menti-nea positiunile Occidintelui. Insa aces-te positiuni n'ara mai trebui se NI la-sate a fi inch deramate sdii mimate. Acesteideie suntri nu ale unlit Sérbii, ci a tu-toril Sarbilorti. Sunta fericitit a le pro.clama aci pa morméntula marelui cmli

    totil d'aa data poetti si pro efeta, care sniff] acuma doue-deci aisépte de ant, Insciinta pe Occidinto seate same barbarilori de la Nordii.

    (Va tame),

    citti, eta al-a sacrificatia averea si sa - mal sudden nici uä placere, nu al &Alanetatea. Aristide, fruntaaiula Atenel tact ut" mängtliare, elf] nu mat nutriacandir a murita a fosta atatir de se- tad u5 speranta, viettria smart', ai deraca in calif l'a inmorméntata pre spe- mal auspina elite uliclatti, acela dra unitsele Statului. Asia a fosta ai Pane. suspinil duiosti pentra patria si Ora sea.Panu era sonar, farte semi". Fil Romaniel indata s'air nitata de

    clansnlii ca aaia alla omenimea pro ceimai marl bine-facator'i at set.

    Aaia suntema : air muritil trei dintrecol mal ilustri barbati al timpului nos-tril: trot epostoll, trot profeti. Canda ailmural) ati suspinata si suspinulti tort"a fiesta duiosa, in ela a festal moste-cata nespusa lubire de natiune. Si coati aisii acesta apostoli marl in clipadin 'Irma ? ah aish iubiti-ve Intro voi,iubiti-ve natiunea si patria, ai veti fimarl 1 Si ati trecuta la netnurire :Et zeca amnia in inorindnta, sartea.nu'Smet alunga, el derma In pace, nirneeinu-1 conturba, aid chime) aceia pentrncari ail sufeeitfi, pentru ceri aa murita.0 crucilitiä fragilii Insdinna locaaiuliitoril eterna si catii ea bore trista dosara trece suspinandif peste colinióreletear. /ilia odihnescii töte morminteleRemanded-, mart.

    Dark pentru Duninedea, se nu intarniice ne ea lasakp cu limba de marte :Iliubiai ve Intro vei, iubiti-vo natiuneaal patria ai veti fi marl ai yeti fi glo-rioat." Si voi.miti in pace, umbre, martirii Roma/lima,'

    Pi ptulii but Panu ardea de cea malsacra flacartl, de canorula curata pen-ira patria ai eta a fostil inveninata;aninia-1 nobilä nu nutria sentimantamal dulce de catar sperantia cil va yea,gintea Romania faimaisi in lame,ea a fosti ranita de sägetile calom-niet; spiritule sea giganticii Wen pianun marete, calk" Insa i-a don-tata aripele sale de vultura 1 Paneera plinü de amtirlciune, Anima seanobilä si miutea-1 geniala sdrun-cinatii: Pane, oh! Panu marele ora

    Ciceronele Romandorú, pal intelepatriot Romano a perduta din min-te 1 . . . . de durere 1

    Persecutiunile maraieve ale ameni-tort' at ale sortil alungata din tort);olA a mersu cu anima sangeranda,cuing a mersa ai una 130cescu, ea-role mur1 in striiine!ate, qi nict acessperantiä nu-1 mai abed dererile mor-tit, ce osenuntelo sale Ore ctinda voraodihni in piiindatulir seen! alit Petrie!sdle. Pane a evita din Ora pentru careeta ai-a sacrificatil late, in (Irma i presine insuql ; aqia a eliti si Ciceronedin Roma, s'a dust' intro straina Ul-timele momenta le fini In Wiena In-eungiurata de familia romatia a d -luiPopoviciu. Triste 4iI0I Lul Panu nu-I

  • 516ROMANIILE 21 IC:;!:ID

    1NTERNATULUIE CHU OM TIE B.

    Vdresfinde-se mei multi din D-nilPininti lathe mb-seamatulg, gi eeprimandi doriata ca fil D loci serenale in Intereag yi pe timptdivacantimmi spre a a (edifice iastrains lori, amO ongre a face cu-monad o6noi6deohid000OCo0Ode Preparare elltS pentre ad ecolad cal la name's:a n'a pautibuti su fig proinoveti In ans a-matgre, mama 51 pentru aceia caredonned a sa prepare peotra st elasildre.care.

    Peara easel seopg arail saga-shag ea profesal pe D.nil Diaa.

    Flora, absolviti all Facatetil deagate si profesom la Lyman St.Sava, yi Critiuneseu lOs de le Fo-cult...a de 1.11000.

    D-nil Puviell eari doreset semieonfiede pe Ob D-lor5 se bine.vo-Weal a se adresa eaten sub-semis.tulii cad andtg pang la finele Is-nel eurente, eandi vori ineepe ar-ea-fie negreyirb 1867,1.15 20.

    Direetorelo Internatalul,No 373. 34. Carol Buelthateer.

    ASELE din Strada PremisesNo. 26, se inehlrine elnaro de

    la 15 Julia viitorig, mobilate editnemobilate. Ametori se potg &dre-ss la proprietara ee locums intr.'vale. J. Reirnond.

    No. 364. 6 50.

    rASELE rapoestulei Tema Co-ioeoroO Mah. St. Stefan shad.

    Cusiosului seat de vinsare. Do-ritoril se vorii adresa la D-on TO-name Stolen. abrade BArlitii,No. 16.

    DE VINPARE din mule de ple-eare o pareche amend negripe pods Bellies strada Berban-VoditNo. 69, A. TAM..

    No, 363. 3Of. .

    DE ARENDATU. Melia Prisi-ceni 1.4 ore departs de Rau-rasa, de la St. Gheorgie vitori.Deetor N. Turneaeu, osIno moyilorNo. 55. No. 365. 3-2d.

    EPITROPIA Baer:eel se. Spiri-don nol Se pubbel spin ge-nerate' anneinta ca proprietätileante agedingag i anus.: GruaIalomitil diu distriaula lalomita Pi.tigaia din diahletuld llfooii, MA.'local din districtulti Braila, Frg-teaci din diarriaull Vlore, Babeniis arming ea 3 eli din districtailPraha. qi Reel de Vede din dis-trietrilii 'Panorama, se &realest petames de eind ard inceputi de la23 Aprilie 1868, dupe coudititlece se pag vedea in ell ee di leCentelaria Epitropiel din PeaegiailReining. Licitatie a ea tine in !s-alad 6-tei Riunopolbi Su lima de

    26 lulie Nimed rocoso le dit one yi eele-l-alte hebuin-fi priimita la beitatie de nu va de. eider. A Bs adresa in Bummedpane garaotie in valgree mendil A la ab-serisulg la &ea Palatului.nul erg de va fi ipotecara gi de 5/5 No. 868. Vasileehe Fonda.din armada ..11, de vs consistain bani, bona: ale Testuirolui F,-OliO Obligations Rurale.

    nE VINDARE. Ung lag oho,-simb pe shade Tergoviyte, lo

    dosulti glinisteriulai de Santa, fata23 stinjini, hamimea 33 qi 6 palm..

    Una lag do la Focgani de 15stanjeni yi jum. eu doue fete, yi lue-gimea 99 stinjini yi jumlitate.

    SUB-SEMNATULU are oars d'aenuneia el SCOLA DE SCRIMAci G1MNASTICA care o incepasein Sala Cornea., dia cause adds.rei, pentru timpulg do varg, gig mu-ted I. loesiote dentate, apogpede Epiecopie Strada Amdi No. 6,mean Id Crider. Brutal', Ghana.-ties onto tideosa grading cu arborlbine reeor6sa. Orole de ncreitil

    Ug vig la Fara6nele in judelull tomtit Damméta de la 7II mireRimuicull Ursa so o tequila, po- de la 7-9 in tóte Pole. PretulgOne 40 din mane 28 vig laratdre, 1 galb. pe lung. G. Moan.,

    LES PRODUttS A

    L'EXTRAIT DE MALTde HOFF (de Berlin), fournisseur deplusieurs immersion, sont lee moyensles plus ettleaces pour obtenir etconserver one white Banta.

    DEPOT GENERAL,

    Au Gourmand.N.B. Remise sus phunnecieus.No. 356. 5-7

    BURSA VIEN rl.27 knit, rt.. ea.

    Nationale .. 61 70Lose 70 60Credituld .. . 99 50AcRuitele bgneol 752

    Argintg fa =gal 122 25Dueati 5 90

    EI5OAR1LE PORTULTd BRAME! 19 IIINIII. al GALATIBRAILA, I GALATI, G0011310 81 VAPORY, BR.11-11LSPOOLS PA001100ELORB

    Grig ciacarg ealitatea eight site Isl.11-e,

    egragg11-a,

    annsail. .

    Porumbi

    MarxRapita

    NU ECONOMU (dio Banat) eare-'posede mare practiei, doreenea a glisealea servicig de Max:jamIft nog proprietag, arendayiamill mare. Filudd nectmacutti 1nelaci, di nu mum pia o sondiponapica nu se ea incredintia pond,ucare s'arg deapre aciieta 51capacitates Jul. Dorituril se vorgulnas la administratia Rooniniati.

    CA mica Preag Tipografiatineti normal pentru locrari

    sa egg de chador. A sg. adieu. via-a-via de Palatull Domaeseil, in our.ea easelong D-lui loft pantefanalnosg, dimiata de la orele 8 plou

    la 10.

    950 260218-.285180 204

    200-205

    Corgbii sositedesert,

    pornite ineareate

    Vapbre aositopor *Me

    Rlepuri pornits la Salina is -

    22

    DESFAGERE IDE DIXASINE

    AGRICOLEcu UI scadement de preMrtreduse

    dela 25 Oita la 500/0.

    L FABRCA de la BFLVED ERE

    LUX E. GRANTMoaird do bittut6 porumbtl, attIM stobill

    at?) i trensportabili. Cele tronsporlabill(pe patru róte de ferri,) ciuruescii i vinturttoll de nl &tit MOre duple yi simple. Maoinede vinturaM, de sarimall poruenbl, or¡ldy c.l. Mogina taiatáre de pain. MasinA desemenatI. Pluguri scarifleatori si grape defort. s.c.I.

    ADEVERATE APELa

    Ele,racé:-Ii birettaSuada Remnant

    In iT R Ira ALiS I rl" le]SE PRI1MESCU Lt PIE-CARE 15 ZILE LA

    FILLEANU ET IONESCUReanandl etiti Onorabililoril all client!, MI5 yi publieului el die ante ape otiarale, le ag gi aositil PRI-

    MULU TRANSPORT; precumi: Karlsbader alialtitmottn, 81,redol, Soh! osbronn, Horienbader Krenzimann, 6Fordisandornan; datzquelle, Piiinanerldttoneasser, Sellers, Kissinger Raeolzy si Pandnr, Wildimger, Old-eheoaberger Constantimpielle, Pyrmonter, Odeliteidsquelle, Peeblaner, Egerfranzensgselle, Haller Jodwasser,Sekwalbaelier Stabibrann, Spool StablWasser, Vichy gr rode grille yl eelestin, Eau-bonne, Ofruerbilter ¡vas-sal. de Buoyed!, ul DA, Barris de borszék yi Elliipatak.

    Coontodo atitg antra Ape minerate cat0 yi pears ally artieole de DROGUE, COLONIALE, EOM' yi ne-mrre pentru c.,C, .. efectu4sA es eel ant mare esasfitate perks 1415 Romania.

    Acesa Stabilisteati care nand intend inieg oared de tiotpd, do la desehiderea ea a optinag eu destulg850004 eee mal mare farao die part. publieula Adel:gate si bine cuneseatail aid Capitala ; suatemi sigorlei va fi eta aceimal Raeder, visitatii de neeia ea at avutd ocasio a se iaeredinta ad% de buns. meditate aa artieolilord ee se ginned is mad egtitimi Mainsail, eiti yi Su sesia cc se vinde eu preturile eele mal moderate.

    No 302, 8-8d.smainnori

    1).E.FANCHYStrada Lipscani, Hann cu Tel25, cuutp6r5 i vinde Obliga-time i Cupke de interese rusrale precast i orl-ce alte ef-feete a le Statulni.

    MlNERALE.A.3PE

    la Magasinula

    D. STAICOVITSP1ATA TEATRULUI CASA TOROK.

    VICHY G-de GRILLE VICHY HOPITAL,VICHE CELESTINS, BONNES, BUSSANG,CONTREXV1LLE, OREZZA, S-te GALMIEB,SPA, SARE DE VICHY pontru HAI si pen-

    Ten BAUT, SARE do CARLSBAT. SuptésorisuR recomaudl susO ukelele ape Meepróspete precum yi 06to cele-l-alte APE mt-NEBALE din SURSELE GERMANE 161epróspete o'i ea preturi moderate.

    D. Stamovits.

    -W AlIENDALT

    I11011 CARTAdin districtuili Ramniculg-Sgrati,preprietate a fratilorg COSTA-CHE ai STEFAN BICH LIANU,se dd cu arendl pe trel era,de 14 St. Gheorghe mnolii 1868,prin licitatinne cane se va facein dine de 28 IUNIU VI1TORUConditinnile aee.tel ...dad sepool vegea in We lilele la ea-sole lui C. MILLIARD in Foe

    Intinderea mogiel este deanal bine de 4 mil pogóne, dincare peste 1200 de aratal, 700de fiats, yi restutii de Ind biuede 2000 popdne imaged pecare a Invoieseg multe milde awl eate het bl qi &mg.tato de capil, i vite morI cite14 lel; are done cArehune lo-esinta bung qi alte mid venituri.

    No. 804.

    APAotiNDWAIst

    APAHATIIERINA ANATHERIN .P°P-Pr4LZ4'6.."' ZAHN PLOMBE

    J C, SSERANATIIEICIA

    2AHNPULVERZAHN -PASTA

    Dr. I. G. Popp, ifl Dr. L G. Popp, in VienaPENTRU CONSERVAREA DINTJLORTJ Si A GlNGIILORU.

    Ae4stA Apg inventeta i destilag de d-nu or. ï. G. POPP, care in decur,1 Acosta Salida vindecit diufi atacatI opresee bOlo, i nn permite ea a se gin.de nisi multi ant, atrage dIs ee, in ee raï multI atenRunea omenirel, ee aged yi maT departe ; intleinta es esecritg seam gingillor, face ea anteo se fiefere de &red de diuti, qi ease de a nu anti. nici ,ug enbatantl vatiangtóre, operate de Saguaro de umflAturf, yi de t6te e 4elalte bóle, la care aeOsta partenu ea petal antrafeee de nimenb co tOte steruintele ce earl &pail din di- a mania' pglo fi apnea. Ammenea tbanidsesee dacg se Intrelmintgli mal multiferite pert!, la alai ineereere. tampu, 061e dorm& de dInti.

    De vague: in BUBURESCI la sin - Ai ne, irAL,11E2kIVIEJ lE11r elEF4111:111U Shade germ)* in Braila la D.. HEPITESfarmacistg, in GALAZ1 la D-nil CURTOVIC et SELDENMAGER far. in CRAIOVA la D.. EDUARD LUDWIG farm.. PLOESCI la D-nu RUDOLF SCHMET-TAIT farm. in PiTESCI D-nu CARL VIDECK farm. in FOCSANI la D.. M. P, ROEMER farm. iu 01011010 la D os EABIN1 farm.

    Patna cumpgrare EN G-Ros a se adressa la D...R APPEL & C''' BUCURESCI, Strada Covacdon No. 1. No. 310, 24-34.----BIBLIOG-R A FIE.

    GHIMPELEJanata anoristiell 00 ilostratiuni. Eee 50 data

    pa redigiatA de o societate din eel maibuP1 saiitori urnoriatiel iudestula de de mum: .11publeului eititorg. Pretinfil abonameauld: Pen-het Capitall pe ang 28 afftst), pe jumetate 14 sfanllPatna dietriete pe ang 82 sfauti, pe fsmbbuto14 sfanti, pentru areinatete a end 44 sfiall, peRangtate 24 afanti, abonamentele ee fad /a ed-ministrutiunea lu Pasegig No. 9-10. Ghinspele,se atlg eu eseumlarslit de vhdere la Libritrie So-enyib Podu-Mogoggi. La adminiatratiunea Chian-pole, se BOA ee vindare

    CATASTIIIUL ANORULUIqi

    Guru 'Sobelromang original de mamma,

    Bolintinddele No. 1-2.

    4 LIE VENEAHEStabilimentula de bergrie nu-

    anti Scales din strada lacera-te No. 18, eu ate nail, yimayinarie complectg, Summingco p oprietatea Capra dia shadeliasarmel, uncle ate pívoíçb bel-tita deaulg du spatigal si ghe-¡iris trebuineidse ; nag i clAdirge cele sal allturi de bergrire, undo ea, Casinulg Bier -Hale, manta de Valero, in to-talg add la panto. Doritoritoriee nag adresa la MegteniterearAposatold Scales., a on afig esgears la aelsti propridate.

    No. 347, 3-2d.VINDARE. AS aositil se.

    Vinurile negre yi Co-inaudaria din Samna (Macedo-nia) f6rte gustgae vechi de 4 ad,se Rode lel a 4 peeve. La Ba-nulg Zamfirg No. 3, in Lipacani.

    No. 352. 3-2d.

    STRADA ACADEMIEI STRADA ACADEMIEINo. 22. TIPOGRAFIA

    R.OSErTri'ISE PRIIMESCE TOTU Fa= DE LUCRARI PRECUMU:

    METE OF EITNITITIE

    BAPTISM SI VISITA

    BILETE DE MORTESI CAI SEAM BILETE DE

    4E:MEYER&

    AFISEDIAREMARI

    SI Ruaomgcini"E

    TABELERXEDE D1FERITE EELUB1

    ETICIETE CONTUR1 CONTRACTE

    P.A.z"vxkiCirculari commercialle

    TOte acestea se facp cu preturt moderate.

    PRECIURIDE

    insertittni fin acestu Distriu.Table. Iv. Tinis de 30 de Mere, sea spatting co-

    respondinte1Inserliuni Reclarne, finis 5 tro:1

    Aouschirile nu ee repetese1 de aid in good,'aci acetate qi au fteademinte urnilitOrie:

    Pentru anuntiuri a se re. Do 16, 17 yi 18 al 80e/opetg do 3 gi 4 orb 100/ 20 21 si 22 a /0Do 5, 6, 7 yi 8 15 e/o s 25, qi 26 . 40./5

    ,I. io8 0 01114 ,250:// 28 si 29. . 45%

    Penton anun atil co se "pu5b2lierib5pieloalaioabio moller &owl 51 pesto eele t.

    MAGASINUEU E. GELABTTESTE IDESP".A.CERM M1-\_PLE nitiTspogalia C It Rorfiti Strada Aaadennai 22,


Allergologia e immunologia clinica - Home - Miur · SCUOLE DI SPECIALIZZAZIONE MEDICHE ASSEGNAZIONE CONTRATTI A.A. 2008/2009 N° Università Atenei con scuole federate Contratti 2008/2009

Allergologia e immunologia clinica - Home - Miur · SCUOLE DI SPECIALIZZAZIONE MEDICHE ASSEGNAZIONE CONTRATTI A.A. 2008/2009 N° Università Atenei con scuole federate Contratti 2008/2009

Documents
malpensa-express.commalpensa-express.com/en/orari2.pdf · ciosY1õÜRS Unica ditta svizzera con autorizzazione federate «malpensa s express. ch 07.45 08.10 08.55 09.00 09.40 09.50

malpensa-express.commalpensa-express.com/en/orari2.pdf · ciosY1õÜRS Unica ditta svizzera con autorizzazione federate «malpensa s express. ch 07.45 08.10 08.55 09.00 09.40 09.50

Documents
General Milan Nedic Knjiga druga - Prepuna casa cemera Stanislav Krakov

General Milan Nedic Knjiga druga - Prepuna casa cemera Stanislav Krakov

Documents
Configurar o portal do patrocinador do 2.1 ISE com PingFederate … · O Time to Live da sessão variará em cada solução. Neste caso do uso, o sibilo Federate ... Verifique que

Configurar o portal do patrocinador do 2.1 ISE com PingFederate … · O Time to Live da sessão variará em cada solução. Neste caso do uso, o sibilo Federate ... Verifique que

Documents
26 - CEMERA · nentes como afecciones al sistema nervioso central (SNC). La causa secundaria más frecuente de HH son los tumores del SNC, por lo que las neuroimágenes no deben ser

26 - CEMERA · nentes como afecciones al sistema nervioso central (SNC). La causa secundaria más frecuente de HH son los tumores del SNC, por lo que las neuroimágenes no deben ser

Documents
I ROMANII ROMANI Per governare i territori conquistati Roma li organizzò in diversi modi: prefetture, munifici, città federate, colonie, province. Nella foto i resti di Timgad, colonia

I ROMANII ROMANI Per governare i territori conquistati Roma li organizzò in diversi modi: prefetture, munifici, città federate, colonie, province. Nella foto i resti di Timgad, colonia

Documents
CONGRESOS 2017 Y EDUCACIÓN CONTINUA - CEMERA · Inf. Adol. | Año 2016 | Vol. XXIII | Número 1 36 CONGRESOS 2017 Y EDUCACIÓN CONTINUA Society for Adolescent Health and Medicine

CONGRESOS 2017 Y EDUCACIÓN CONTINUA - CEMERA · Inf. Adol. | Año 2016 | Vol. XXIII | Número 1 36 CONGRESOS 2017 Y EDUCACIÓN CONTINUA Society for Adolescent Health and Medicine

Documents
CV (word 7.0)€¦ · Web viewOkt 2017 – Mar 2018 Projekt TDC Erhverv, Slet Teknologier Ping Federate (OAuth2, OpenID Connect), Ping Access, Splunk, .Net Core Primære opgaver Assistance

CV (word 7.0)€¦ · Web viewOkt 2017 – Mar 2018 Projekt TDC Erhverv, Slet Teknologier Ping Federate (OAuth2, OpenID Connect), Ping Access, Splunk, .Net Core Primære opgaver Assistance

Documents
PUBLICACIÓN DEL DEPORTE GUATEMALTECOcog.org.gt/sites/default/files/Noticias/Federate/federate_julio_2017.pdf · nas de boliche, ecuestres, gimnasia artística y rítmica, tiro con

PUBLICACIÓN DEL DEPORTE GUATEMALTECOcog.org.gt/sites/default/files/Noticias/Federate/federate_julio_2017.pdf · nas de boliche, ecuestres, gimnasia artística y rítmica, tiro con

Documents
Notisalud Andinas Edición REMSAA 2014

Notisalud Andinas Edición REMSAA 2014

Documents
Prof. Dr. Ramiro Molina Cartes, Fac. Medicina, CEMERA, Universidad de Chile 31 agosto 10.15 hrs Medellín, Colombia Factores relacionados con el embarazo

Prof. Dr. Ramiro Molina Cartes, Fac. Medicina, CEMERA, Universidad de Chile 31 agosto 10.15 hrs Medellín, Colombia Factores relacionados con el embarazo

Documents
Scuola dell’infanzia Paritaria “SACRO CUORE” Via S. M ... · delega, dalle Scuole federate, a trattare con il Comune di Torino per la Convenzione. Per la gestione economica

Scuola dell’infanzia Paritaria “SACRO CUORE” Via S. M ... · delega, dalle Scuole federate, a trattare con il Comune di Torino per la Convenzione. Per la gestione economica

Documents
l) >. Ii Magoifi(o lrartor IV 9 lipo Birbecho. · el jovcn trcbajador Luis Hcrnandedo por el mismo vehiculodel infortunadoclaro a gas autoridades dd fucTo federate que varios obrerosLine

l) >. Ii Magoifi(o lrartor IV 9 lipo Birbecho. · el jovcn trcbajador Luis Hcrnandedo por el mismo vehiculodel infortunadoclaro a gas autoridades dd fucTo federate que varios obrerosLine

Documents
POLÍTICA ANDINA EN SALUD PARA LA …...solución de los Ministros del Área Andina/REMSAA XXX/457 “Discapacidad: Inclusión y Compromiso de todos”, dieron el mandato al Organismo

POLÍTICA ANDINA EN SALUD PARA LA …...solución de los Ministros del Área Andina/REMSAA XXX/457 “Discapacidad: Inclusión y Compromiso de todos”, dieron el mandato al Organismo

Documents
Federazione fra le Società Filateliche ItalianeRoma, 30 ottobre 2010 ROMAFIL 2010 SEMINARIO PER I PRESIDENTI DELLE SOCIETÀ FEDERATE 1 S EMINARIO PER I

Federazione fra le Società Filateliche ItalianeRoma, 30 ottobre 2010 ROMAFIL 2010 SEMINARIO PER I PRESIDENTI DELLE SOCIETÀ FEDERATE 1 S EMINARIO PER I

Documents
Federazione Italiana Vela - Classe 555FIV · La "Deriva Nazionale FIV" è un'imbarcazione destinata alle Società Federate che svolgono attività promozionale, di ... Questa Guida

Federazione Italiana Vela - Classe 555FIV · La "Deriva Nazionale FIV" è un'imbarcazione destinata alle Società Federate che svolgono attività promozionale, di ... Questa Guida

Documents
Indice - UniCam - Computer Science Divisioncomputerscience.unicam.it/marcantoni/tesi/FEDERATE... · 2020. 3. 3. · identità e con i relativi servizi. Questo vuol dire riconsiderare

Indice - UniCam - Computer Science Divisioncomputerscience.unicam.it/marcantoni/tesi/FEDERATE... · 2020. 3. 3. · identità e con i relativi servizi. Questo vuol dire riconsiderare

Documents
PUBLICACIÓN DEL DEPORTE GUATEMALTECO › ... › Noticias › Federate › FEDERATE_JULIO_2016.pdfcomo abanderado de la delegación olímpica rumbo a Río 2016, el 28 de junio. 3

PUBLICACIÓN DEL DEPORTE GUATEMALTECO › ... › Noticias › Federate › FEDERATE_JULIO_2016.pdfcomo abanderado de la delegación olímpica rumbo a Río 2016, el 28 de junio. 3

Documents
Avviso pubblico per la ricerca e la selezione dei partner ... · storia e identità, ... (@realm), anche agli hot spot delle reti federate con DigitRoma WiFi. Analogamente, gli utenti

Avviso pubblico per la ricerca e la selezione dei partner ... · storia e identità, ... (@realm), anche agli hot spot delle reti federate con DigitRoma WiFi. Analogamente, gli utenti

Documents
ORGANISMO ANDINO DE SALUD CONVENIO HIPÓLITO UNANUE ORGANISMO ANDINO DE SALUD CONVENIO HIPÓLITO UNANUE AVANCES DE LOS ACUERDOS REMSAA XXVII/407 VI FORO

ORGANISMO ANDINO DE SALUD CONVENIO HIPÓLITO UNANUE ORGANISMO ANDINO DE SALUD CONVENIO HIPÓLITO UNANUE AVANCES DE LOS ACUERDOS REMSAA XXVII/407 VI FORO

Documents
Disclaimer - Seoul National Universitys-space.snu.ac.kr/bitstream/10371/118642/1/000000025141.pdf · 2019-11-14 · retrieval technique (i.e., USGS federate) and an OpenSees structural

Disclaimer - Seoul National Universitys-space.snu.ac.kr/bitstream/10371/118642/1/000000025141.pdf · 2019-11-14 · retrieval technique (i.e., USGS federate) and an OpenSees structural

Documents
ANTECEDENTES: COMENTARIOS - CEMERA

ANTECEDENTES: COMENTARIOS - CEMERA

Documents
REVISTA DE LA - CEMERA: Centro de Medicina … · 2017-09-08 · 1.3.3. Regulación endocrina de la menarquia y de los ciclos menstruales en la adolescente. Cuarto objetivo específico

REVISTA DE LA - CEMERA: Centro de Medicina … · 2017-09-08 · 1.3.3. Regulación endocrina de la menarquia y de los ciclos menstruales en la adolescente. Cuarto objetivo específico

Documents
CARTA DEI DIRITTI DEL MALATO ONCOLOGICO AIOM SINPE …media.aiom.it/userfiles/files/doc/AIOM-Servizi/slide/20171117NA_22... · Un motto accomuna le associazioni federate: “GUARIRE

CARTA DEI DIRITTI DEL MALATO ONCOLOGICO AIOM SINPE …media.aiom.it/userfiles/files/doc/AIOM-Servizi/slide/20171117NA_22... · Un motto accomuna le associazioni federate: “GUARIRE

Documents
Federazione delle Associazioni di Talassemia ... · FEDERAZIONE NAZIONALE delle ASSOCIAZIONI per le Anemie Rare, le Talassemie e la Drepanocitosi ASSOCIAZIONI FEDERATE al 03.2018

Federazione delle Associazioni di Talassemia ... · FEDERAZIONE NAZIONALE delle ASSOCIAZIONI per le Anemie Rare, le Talassemie e la Drepanocitosi ASSOCIAZIONI FEDERATE al 03.2018

Documents
C:UsersMiloPicturesAS 73 04038 · Carlo, Giorgio ar . Mantova Gaudenzio, ... Zanetti Maurizio L. 100.000. ... Avvocato federate per gli imputati

C:UsersMiloPicturesAS 73 04038 · Carlo, Giorgio ar . Mantova Gaudenzio, ... Zanetti Maurizio L. 100.000. ... Avvocato federate per gli imputati

Documents
SALUD INTERCULTURAL COMO POLITICA SOCIAL‡ÃO... · El concepto se relaciona principalmente a estrategias de ... REMSAA- Reunión de Ministras y Ministros de Salud del Área Andina

SALUD INTERCULTURAL COMO POLITICA SOCIAL‡ÃO... · El concepto se relaciona principalmente a estrategias de ... REMSAA- Reunión de Ministras y Ministros de Salud del Área Andina

Documents
Formation : Liberty Alliance pour FederIDfederid.ow2.org/xwiki/bin/download/Main/DocFormations/formation... · Compatible SAML 2.0 ... Ping Identity J2EE Licence ? Ping Federate,

Formation : Liberty Alliance pour FederIDfederid.ow2.org/xwiki/bin/download/Main/DocFormations/formation... · Compatible SAML 2.0 ... Ping Identity J2EE Licence ? Ping Federate,

Documents
 · Conoscenm avanzata delle metodologie e delle prassi di implementazione delle politiche di identity management e di AAA centralizzate e federate. OS e programmazione Conoscenza

 · Conoscenm avanzata delle metodologie e delle prassi di implementazione delle politiche di identity management e di AAA centralizzate e federate. OS e programmazione Conoscenza

Documents
Data mining, archives, virtual observatory, …...The Virtual Observatory is an international effort underway to federate these distributed on-line astronomical databases. Powerful

Data mining, archives, virtual observatory, …...The Virtual Observatory is an international effort underway to federate these distributed on-line astronomical databases. Powerful

Documents