Fondul Român de Contragarantare

3

FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarreeFFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree–– iinntteerrvviiuu ccuu ddll IIooaann HHIIDDEEGGCCUUTTII,, –– iinntteerrvviiuu ccuu ddll IIooaann HHIIDDEEGGCCUUTTII,,

pprreeøøeeddiinntteellee DDiirreeccttoorraattuulluuii FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ––pprreeøøeeddiinntteellee DDiirreeccttoorraattuulluuii FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ––

● CCee eessttee øøii ccee aaccttiivviittaattee ssppeecciiffiiccææ ddeessffææøøooaarrææ FFoonndduull RRoo--mmâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree??

II..HH.. Fondul Român de Contragarantare este o instituflie fi-nanciaræ specializatæ, devenitæ operaflionalæ în aprilie 2010,constituitæ sub forma unei societæfli comerciale pe acfliuni,având ca acflionari Statul român prin Ministerul Economiei,Comerflului øi Mediului de Afaceri (68%) øi Fundaflia Post-Pri-vatizare (32%).

OObbiieeccttuull ddee aaccttiivviittaattee constæ în contragarantarea garan-fliilor acordate IMM de fondurile de garantare; Fondul Românde Contragarantare a devenit membru al Asociafliei Europenea Societæflilor Mutuale de Garantare (AECM) din anul 2010.

PPrriinncciippiiiillee aaccoorrddæærriiii ddee ccoonnttrraaggaarraannflfliiii constau, în princi-pal, în: ● tratament nediscriminatoriu al IMM în calitate debeneficiari ai contragaranfliilor; ● transparenflæ în ceea ce pri-veøte condifliile de acordare øi platæ a contragaranfliilor; ● efi-cienflæ în utilizarea fondurilor bæneøti, cu efect de multiplicarea volumului finanflærilor la care pot avea acces IMM; ● dis-

persia riscului, prin utilizarea tehnicilor de reducere a riscu-rilor de contragarantare aferente expunerilor deflinute de Fon-dul Român de Contragarantare; ● intervenflie ulterioaræ a Fon-dului Român de Contragarantare în plata unei pærfli a ga-ranfliei achitate de fondurile de garantare.

Fondul Român de Contragarantare øi fondurile de garan-tare acflioneazæ pari passu (nepreferenflial) cu privire la recu-perærile ulterioare ale sumelor plætite la producerea risculuide credit.

CCoonnttrraaggaarraannttaarreeaa reprezintæ angajamentul expres, irevo-cabil øi necondiflionat prin care Fondul Român de Contra-garantare preia o parte din riscul de credit asumat de fondu-rile de garantare la acordarea de garanflii în favoarea IMM.

AAjjuuttoorruull ddee mmiinniimmiiss sub formæ de contragaranflie repre-zintæ sprijinul acordat IMM prin preluarea riscului asumat defondurile de garantare øi se exprimæ ca echivalent subvenfliebrutæ al contragaranfliei.

Fondul Român de Contragarantare contragaranteazæ pânæla 80% garanfliile aferente creditelor, scrisorilor de garanfliebancaræ øi a altor instrumente destinate finanflærii investiflii-lor, finanflærii ciclului de exploatare, cofinanflærii proiectelorfinanflate din fonduri structurale, finanflærii proiectelor inova-tive, de cercetare-dezvoltare, pentru mediu øi ale tinerilorantreprenori.

În aceastæ activitate complexæ, ppaarrtteenneerriiii iinnssttiittuuflfliioonnaallii aiFondului Român de Contragarantare sunt ● Fondul Naflionalde Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici øi Mij-locii (FNGCIMM); ● Fondurile locale de garantare, filiale aleFNGCIMM, arondate regiunilor de dezvoltare ale României,cu sedii aflate în Moldova – Focøani, Transilvania – SfântuGheorghe øi Oltenia – Craiova; ● Fondul Român de Garan-tare a Creditelor pentru Întreprinzætorii Privafli; ● Fondul deGarantare a Creditului Rural.

● PPee ccee bbaazzææ ssee eeffeeccttuueeaazzææ aaccoorrddaarreeaa ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorr ddeeccæættrree FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree øøii ccee rreezzuullttaattee ss--aauuoobbflfliinnuutt,, ccoonnccrreett,, ppâânnææ aaccuumm??

3

4

II..HH.. Acordarea contragaranfliilor de cætre Fondul Român deContragarantare se efectueazæ pe baza schemelor de ajutor deminimis, elaborate în temeiul Regulamentului CE nr. 1998/2006 privind aplicarea art. 87 øi 88 din Tratatul CE ajutoa-relor de minimis øi Regulamentului CE nr. 1.535/2007 privindaplicarea art. 87 øi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimisîn sectorul producfliei agricole. În cadrul acestor scheme, de-terminarea valorii ajutorului de minimis acordat IMM prinintermediul contragaranfliei a fost raportatæ la comisionul degarantare plætibil pentru o garanflie contragarantatæ. Astfel,ajutorul de minimis a fost calculat ca diferenflæ între comisio-nul de garantare calculat în condiflii de piaflæ, pe care îl su-portæ IMM pentru o garanflie necontragarantatæ øi comisio-nul de datorat pentru o garanflie contragarantatæ.

De la începutul activitæflii sale øi pânæ în prezent, FondulRomân de Contragarantare a acordat un numær de 1100..667788 ddeeccoonnttrraaggaarraannflfliiii,, în valoare totalæ de 338855 mmiilliiooaannee eeuurroo,, pentruun numær de 77..448833 ddee IIMMMM bbeenneeffiicciiaarree,, contribuind împre-unæ cu fondurile de garantare, în regim agregat, la facilitareaaccesærii unui volum total de finanflæri de 1.270 milioane euroøi la sprijinirea creærii øi menflinerii unui numær de 130.390locuri de muncæ. În cadrul plafonului de expunere aprobatde 420,5 milioane euro, portofoliul activ al contragaranfliiloreste de 242 milioane euro, corespunzætor unui numær de 7.135de contragaranflii.

Valoarea totalæ a ajutoarelor de minimis acordate de Fon-dul Român de Contragarantare pânæ în prezent însumeazæ3,96 milioane euro, acestea reprezentând în fapt reducerilede comision de garantare, cu efect direct asupra costurilor definanflare suportate de IMM.

PPoonnddeerreeaa ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorr aaccoorrddaattee de Fondul Român deContragarantare la sfârøitul anului 2011 este de peste 50%din portofoliul fondurilor de garantare partenere.

● CCee mmooddiiffiiccæærrii aauu ffoosstt aadduussee,, îînn aannuull 22001122,, iinnssttrruummeennttee--lloorr ddee ooppeerraarree aallee FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree??

II..HH.. Anul 2012 reprezintæ, practic, aannuull mmooddeerrnniizzæærriiii mmee--ccaanniissmmeelloorr FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree.. Pentru creø-terea contribufliei contragaranfliei la imprimarea unui com-portament anti-ciclic în procesul accesului la finanflare, pre-cum øi pentru reducerea costului creditærii, au fost adusemodificæri substanfliale instrumentelor de operare ale Fondu-lui Român de Contragarantare, astfel:

● ppllaaffooaannee mmaaxxiimmee ddee 8800%% ale contragaranfliilor pentrucofinanflarea proiectelor realizate din fonduri structurale (in-vestiflii øi capital circulant), finanflarea proiectelor de investifliiøi a microfinanflærilor contractate de microîntreprinderi;

● pprriimmææ ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree eeggaallææ ccuu ““zzeerroo””,, corelatæ cunoua modalitate de determinare a echivalentului subvenfliebrutæ al contragaranfliei;

● oo nnoouuææ ddiimmeennssiiuunnee aa iinntteennssiittææflfliiii aajjuuttoorruulluuii ddee mmiinniimmiiss..Astfel, eecchhiivvaalleennttuull ssuubbvveennflfliiee bbrruuttææ aall ccoonnttrraaggaarraannflfliieeii eessttee ddee--tteerrmmiinnaatt ccaa ddiiffeerreennflflaa ddiinnttrree pprriimmaa tteeoorreettiiccææ ddee ccoonnttrraaggaarraann--ttaarree øøii pprriimmaa eeffeeccttiivvææ ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree ((zzeerroo)),, în acord curegulile prevæzute de Comunicarea CE cu privire la aplicarea

art. 87 øi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub formæ degaranflii;

● instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca o-biect reglementarea unor mmææssuurrii ddee sspprriijjiinn ffiinnaanncciiaarr ppeennttrruussaallvvaarreeaa øøii rreessttrruuccttuurraarreeaa IMM aflate în stare de dificultate, înconformitate cu liniile directoare specifice;

● ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa oobbiieeccttuulluuii ddee aaccttiivviittaattee al Fondului Românde Contragarantare, prin mecanismul co-garanfliei øi a contra-garantærii garanfliilor emise de alte entitæfli decât fondurile degarantare, de exemplu, bænci.

● CCaarree ssuunntt oobbiieeccttiivveellee ssttrraatteeggiiccee aallee FFoonndduulluuii RRoommâânn ddeeCCoonnttrraaggaarraannttaarree ppeennttrruu ccrreeøøtteerreeaa rroolluulluuii iinnssttiittuuflfliieeii îînn pprroo--cceessuull ddee ffaacciilliittaarree aa aacccceessuulluuii llaa ffiinnaannflflaarree øøii ddee rreedduucceerree aaccoossttuurriilloorr ccrreeddiittæærriiii??

II..HH.. OObbiieeccttiivvuull ssttrraatteeggiicc ggeenneerraall constæ în perfecflionarea,dezvoltarea, diversificarea inovativæ øi modernizarea meca-nismelor øi instrumentelor de contragarantare, în scopul creø-terii rolului institufliei în procesul de facilitare a accesului lafinanflare a IMM.

OObbiieeccttiivveellee nnooaassttrree pprriioorriittaarree au în vedere:● ddeezzvvoollttaarreeaa aacccceessuulluuii llaa ffiinnaannflflaarree aa IIMMMM,, prin creøterea

numærului øi a volumului de contragaranflii, a calitæflii porto-foliului, a numærului IMM beneficiare øi a locurilor de muncæsusflinute sau nou înfiinflate;

● ddeezzvvoollttaarreeaa ddee nnooii iinnssttrruummeennttee pentru IMM care con-tribuie la rreeiinndduussttrriiaalliizzaarreeaa RRoommâânniieeii,, ddeezzvvoollttaarreeaa aaggrriiccuullttuu--rriiii,, cceerrcceettæærriiii øøii ddeezzvvoollttæærriiii øøii iinndduussttrriiiilloorr ccrreeaattiivvee;;

● ddeezzvvoollttaarreeaa øøii fflleexxiibbiilliizzaarreeaa ffaacciilliittææflfliilloorr ooffeerriittee îînn pprrooccee--ssuull ddee aacccceess llaa ffiinnaannflflaarree aa IIMMMM ppeennttrruu pprrooiieecctteellee aaffllaattee îînn ccoonn--vveerrggeennflflææ ccuu SSttrraatteeggiiaa EEuurrooppaa –– 22002200;;

● ppeerrffeeccflfliioonnaarreeaa øøii ddeezzvvoollttaarreeaa uunnuuii ssiisstteemm ddee sseerrvviicciiii iinn--ffoorrmmaattiiccee privind instrumente, mecanisme øi consultanflæ îndomeniul contragarantærii, garantærii øi accesului la finanflarea IMM;

● ppeerrffeeccflfliioonnaarreeaa mmaannaaggeemmeennttuulluuii FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonn--ttrraaggaarraannttaarree,, îmbunætæflirea formærii continue a personaluluiøi obflinerea recunoaøterii calitæflii în procesul de operare;

● iinniiflfliieerreeaa ddee ppaarrtteenneerriiaattee ccuu FFoonndduull EEuurrooppeeaann ddee IInnvveess--ttiiflfliiii prin programele acestuia dedicate susflinerii microîntre-prinderilor, microfinanflærii etc., precum øi cu alte institufliifinanciare internaflionale;

● ccoonnssoolliiddaarreeaa ggeessttiiuunniiii eeccoonnoommiiccee pprroopprriiii;;● mmooddeerrnniizzaarreeaa øøii ppeerrffeeccflfliioonnaarreeaa ccaaddrruulluuii nnoorrmmaattiivv pri-

vind organizarea øi funcflionarea Fondului Român deContragarantare adecvatæ condifliilor de piaflæ øi dinamiciireglementærilor UE referitoare la ajutorul de stat, în scopulcreøterii impactului activitæflii de contragarantare însusflinerea accesului la finanflare a IMM;

● rreeccoonnffiigguurraarreeaa pprrooffiilluulluuii ddee rriisscc øøii aa ppoolliittiicciilloorr ddee pprruu--ddeennflfliiaalliittaattee în scopul accentuærii comportamentului antici-clic al Fondului Român de Contragarantare;

● ddeezzvvoollttaarreeaa ccooooppeerræærriiii ccuu iinnssttiittuuflfliiii øøii oorrggaanniissmmee ddee ggaa--rraannttaarree øøii ccoonnttrraaggaarraannttaarree ddiinn flflæærriillee mmeemmbbrree UUEE øøii aallee AAEECCMM..

● CCee rrooll jjooaaccææ ffoonndduurriillee ddee ggaarraannttaarree øøii ddee ccoonnttrraaggaarraann--ttaarree rroommâânneeøøttii,, îînn ccoonnddiiflfliiiillee ddiiffiiccuullttææflfliilloorr ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttææssiisstteemmuull ddee ccrreeddiittaarree llaa nniivveell eeuurrooppeeaann??

II..HH.. În ultimii ani, creditarea în cadrul Uniunii Europene acunoscut modificæri structurale importante, care cel mai pro-babil se vor menfline pe termen mediu (øi posibil lung):

● creditarea în UE a devenit mai scumpæ; ● resursele de finanflare s-au diminuat; ● criza datoriilor suverane øi situaflia economicæ fragilæ din

UE au pus presiune pe calitatea activelor bancare øi au con-dus la creøterea cerinflelor de capital.

SSeeccttoorruull bbaannccaarr ddiinn RRoommâânniiaa eessttee ppuutteerrnniicc ddeeppeennddeenntt ddeeffiinnaannflflaarreeaa eexxtteerrnnææ: ponderea bæncilor cu capital stræin în to-tal credit este de circa 85%. Ca urmare, sectorul bancar vaurma aceleaøi tendinfle care se manifestæ în cadrul UE, dar cuunele nuanfle în ceea ce priveøte intensitatea evolufliilor. Po-litica bæncilor autohtone în ceea ce priveøte creditarea com-paniilor a avut un puternic caracter pro-ciclic (evoluflie ase-mænætoare cu cea înregistratæ în zona euro).

În aceste condiflii, rolul autoritæflilor este de a contraba-lansa fenomenul printr-o atitudine anticiclicæ. Iar ffoonndduurriilleeddee ggaarraannttaarree øøii ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree ssuunntt cceellee ccaarree aarr ppuutteeaajjuuccaa uunn rrooll iimmppoorrttaanntt,, pprriinn aassuummaarreeaa ddee rriissccuurrii mmaaii mmaarrii îînnmmoommeenntteellee îînn ccaarree bbæænncciillee pprreeffeerrææ ddiimmiinnuuaarreeaa eexxppuunneerriilloorr øøiipprriinn oorriieennttaarreeaa ggaarraannflfliiiilloorr îînn ddiirreeccflfliiaa sscchhiimmbbæærriiii ffaavvoorraabbiillee aassttrruuccttuurriiii eeccoonnoommiieeii..

Activitatea de creditare a bæncilor româneøti s-a menflinutîn teritoriu pozitiv (rata de creøtere a creditului în termeni no-minali a fost de 4,7 (anul 2010), respectiv 6,5% (anul 2011),dar condifliile de finanflare au devenit tot mai restrictive:

aa)) în prima fazæ a procesului de înæsprire a condifliilor definanflare, pentru a se proteja împotriva riscului de credit bæn-cile au solicitat debitorilor garanflii suplimentare (cea mai am-plæ dinamicæ). Consecinfle: ● presiune suplimentaræ pe debi-tori; ● diminuarea accesului la finanflare al acestora;

bb)) în prezent, elementele de prefl primeazæ: ● s-a majoratspread-ul ratei medii de dobândæ a creditului øi prima solici-tatæ pentru creditele mai riscante; ● a crescut costul credi-tului.

Ex-post, s-a observat cæ politica de protejare contra riscu-rilor prin apelarea la garanflii suplimentare nu a generat efec-tele scontate, rata creditelor neperformante aferentæ expune-rilor garantate cu ipoteci fiind uøor superioaræ acelora carenu au o asemenea garantare.

În acest context, suntem de pærere cæ apare ca fiind foartenecesaræ iimmppuunneerreeaa uunnuuii sseett ccoommpplleexx ddee mmææssuurrii ddee ppeerrssppeecc--ttiivvææ ppeennttrruu îîmmbbuunnæættææflfliirreeaa ccrreeddiittæærriiii..

AA.. Se impune revederea politicilor bæncilor de acceptarede colateral: ● un accent mai mare pe afacerea care este fi-nanflatæ doar de garanflia imobiliaræ; ● utilizarea mai amplæ degaranflii oferite de fondurile de garantare øi de contragarantare.

BB.. Orientarea finanflærii cætre sectoare de activitate de tiptradables (de exemplu, agricultura sau industria) øi sectoareinovative (high-tech øi medium high-tech).

Firmele care activeazæ în sectoarele menflionate au demon-strat cæ au o capacitate mai bunæ de a face faflæ eventualelorevoluflii externe nefavorabile; ele pot contribui la: ● reindustria-lizarea României; ● generare de valoare adæugatæ mai mare;● îmbunætæflirea calitæflii portofoliilor bæncilor.

RRaattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee aaffeerreennttææ ffiirrmmeelloorr ddiinn sseecc--ttooaarreellee high-tech, medium high-tech øi knowledge-intensiveservices eessttee mmaaii mmiiccææ ddeeccââtt rraattaa nneeppeerrffoorrmmaannflfleeii ffiirrmmeelloorr ddiinnsseeccttooaarreellee mmaaii ssllaabb iinnoovvaattiivvee ssaauu pprreessttaattooaarree ddee sseerrvviicciiii ccuu ccaa--lliiffiiccaarree iinnffeerriiooaarrææ..

CC.. Trebuie îmbunætæflit accesul la finanflare pentru IMM.Aceasta øi pentru cæ, chiar dacæ volumul creditelor acordatecompaniilor româneøti a continuat sæ creascæ în perioada cri-zei, numærul firmelor cu acces la finanflare ræmâne redus, iargradul de concentrare al finanflærii este în creøtere, reflectândfaptul cæ un numær mic de companii primeøte un volum maimare de credite.

DD.. Creditarea nou acordatæ trebuie sæ fie mai echilibratæpe monede. Creditele în valutæ trebuie sæ fie orientate în spe-cial cætre debitorii acoperifli la riscul valutar (de exemplu, ex-

5

CCrreeddiittaarreeaa ccoommppaanniiiilloorr nneeffiinnaanncciiaarree dduuppææ mmoonneeddææ øøii ddeessttiinnaaflfliiee

(Sursa: BNR)

mld. lei valutæ lei

Creditede trezorerie

Creditepentru

finanflareastocurilor

pentruechipamente

Creditepentru

investifliiimobiliare

Altecredite

22000099

22001100

22001111

22000099

22001100

22001111

22000099

22001100

22001111

22000099

22001100

22001111

portatorii), iar cei care nu au o asemenea acoperire trebuiesæ fie finanflafli în special în monedæ naflionalæ.

RRiissccuull ccrreeddiittæærriiii îînn vvaalluuttææ aa ddeevveenniitt mmaaii mmaarree ddeeccââtt cceell îînnmmoonneeddææ nnaaflfliioonnaallææ.. În nevoia de a atrage atenflia asupra riscu-rilor din creditarea în valutæ, CCoommiitteettuull EEuurrooppeeaann ddee RRiisscc SSiiss--tteemmiicc aa eemmiiss îînn sseepptteemmbbrriiee 22001111 rreeccoommaannddæærrii pentru toateflærile UE în ceea ce priveøte creditarea în monedæ stræinæ. fiæ-rile membre UE trebuie sæ implementeze respectivele reco-mandæri pânæ la sfârøitul anului 2012 sau sæ explice motivulneimplementærii. Recomandærile vizeazæ tofli debitorii neaco-perifli la riscul valutar, inclusiv companiile nefinanciare, iarIMM sunt vizate în mod special.

● ÎÎnn aacceesstt ccoonntteexxtt ggeenneerraall,, ccaarree eessttee rriissccuull aaccttuuaall ddee ccrree--ddiitt ggeenneerraatt ddee IIMMMM??

II..HH.. RRiissccuull ddee ccrreeddiitt aall IIMMMM øi-a continuat tendinfla ascen-dentæ începutæ de la debutul crizei economice în România(octombrie 2008). RRaattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee s-a majoratrapid de la circa 2% în octombrie 2008 la 19,8% în ianuarie 2012.

Perspectivele privind evoluflia neperformanflei IMM suntmixte:

aa)) continuarea consolidærii economice are ca efect îmbu-nætæflirea capacitæflii IMM de a-øi onora serviciul datoriei;

bb)) accesul la finanflare mai dificil øi mai scump, precum øinecesitatea schimbærilor structurale care trebuie sæ se mani-feste în economia româneascæ pun presiune asupra capaci-tæflii IMM de a-øi achita obligafliile financiare (în special dinsectoarele de activitate care vor trebui sæ înregistreze restruc-turæri).

IIMMMM ssuunntt cceellee ccaarree ddeetteerrmmiinnææ tteennddiinnflflaa nneeppeerrffoorrmmaannflfleeii llaappllaattaa ccrreeddiitteelloorr bbaannccaarree în cadrul sectorului companiilor ne-financiare, iar ccaa iimmaaggiinnee ggeenneerraallææ,, mmiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerriillee ssuunnttcceellee mmaaii rriissccaannttee,, iiaarr rraattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee vvaarriiaazzææ iinn--vveerrss pprrooppoorrflfliioonnaall ccuu ddiimmeennssiiuunneeaa IIMMMM..

Corporafliile (companii altele decât IMM) înregistreazæ odinamicæ relativ stabilæ a ratei creditelor neperformante, în

condifliile în care deflin o pondere însemnatæ din totalul cre-ditærii companiilor nefinanciare (28,8 la sutæ în ianuarie 2012).

Dupæ sseeccttoorruull ddee aaccttiivviittaattee,, cele mai riscante IMM sunt dinconstrucflii, industria prelucrætoare øi comerfl. La polul opus,IMM care îøi onoreazæ mai bine serviciul datoriei la bænci pro-vin din agriculturæ øi utilitæfli.

Dupæ ddeessttiinnaaflfliiaa ffiinnaannflflæærriiii,, cele mai riscante sunt creditelepentru finanflarea stocurilor øi a echipamentelor, urmate decele de trezorerie. Analiza riscului dupæ dimensiunea firmeiau relevat urmætoarele:

● firmele mijlocii au impactul cel mai mare asupra valo-rilor medii ale ratei de neperformanflæ la nivelul IMM;

● microîntreprinderile øi întreprinderile mici au cele mai

6

RRaattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee îînn ccaazzuull sseeccttoorruulluuii ccoommppaanniiiilloorr nneeffiinnaanncciiaarree ((%%))

Sursa: MFP, BNR, calcule proprii

RRaattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee aallee IIMMMM,, dduuppææ sseeccttooaarree ddee aaccttiivviittaattee ((%%))


RRaattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee aallee IIMMMM,, dduuppææ ddeessttiinnaaflfliiaa ccrreeddiittuulluuii ((%%))


mari dificultæfli în onorarea serviciului datoriei la bænci la ccrree--ddiitteellee ddee ttrreezzoorreerriiee..

CCrreeddiittaarreeaa îînn vvaalluuttææ aa ddeevveenniitt mmaaii rriissccaannttææ decât cea în mo-nedæ naflionalæ.

RRaattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee ppeennttrruu ffiinnaannflflæærriillee îînn mmoonneeddææssttrrææiinnææ se menfline superioaræ faflæ de rata aferentæ finanflæ-rilor în lei, dar ecartul tinde sæ se diminueze. Volumul credi-telor în valutæ restante creøte mai rapid decât volumul restan-flelor în lei, ceea ce contribuie la convergenfla celor douæ ratede neperformanflæ. Ponderea micæ a IMM acoperite la risculvalutar (în special în rândul microîntreprinderilor øi a între-prinderilor mici) reprezintæ un alt factor pentru care credi-tele în valutæ au devenit mai riscante.

● CCaarree eessttee iimmppaaccttuull pprroocceessuulluuii ddee iinnssoollvveennflflææ aall IIMMMM??

II..HH.. CCaa iimmaaggiinnee ggeenneerraallææ,, firmele care intræ în insolvenflæde regulæ nu mai reuøesc sæ se redreseze, indiferent de mo-mentul ciclului economic, intrând în faliment. Un numær micde firme dintre cele intrate în insolvenflæ sunt reorganizate.Dintre cele peste 90.000 de companii intrate în insolvenflæ înintervalul ianuarie 2007 – ianuarie 2012, ddooaarr 11%% au reuøitsæ-øi continue activitatea prin reorganizare, în timp ce pentru76% s-a deschis procedura de faliment. Dintre acestea dinurmæ, aproximativ 70% au fost radiate.

FFeennoommeennuull iinnssoollvveennflfleeii îînn rrâânndduull IIMMMM ss--aa tteemmppeerraatt îînn aannuull22001111,, dar ræmâne important. Numærul companiilor nou in-trate în insolvenflæ în anul 2011 a scæzut cu aproape 5% faflæde anul 2010 (la circa 23.500), însæ se menfline semnificativpeste nivelul din anul 2009 (numærul este cu aproximativ 32%mai mare).

RRoolluull ddiirreecctt aall ccoommppaanniiiilloorr îînn iinnssoollvveennflflææ ppeennttrruu eeccoonnoommiieeeessttee mmooddeesstt.. IMM care au intrat în insolvenflæ în perioada ia-nuarie 2007 – ianuarie 2012:

● deflineau 1,6% din numærul salariaflilor din sectorul nefi-nanciar în 2011 (în creøtere de la 0,8% în anul 2007),

● contribuiau cu circa 0,8% la valoarea adæugatæ brutæ pro-dusæ de companiile nefinanciare (faflæ de 0,4% în anul 2007).

Companiile aflate în insolvenflæ genereazæ riscuri impor-tante asupra sseeccttoorruulluuii bbaannccaarr rroommâânneesscc.. Dupæ volumul cre-ditului contractat, IMM insolvente din comerfl deflin primulloc (circa 32% din creditele acordate acestor IMM), urmate deIMM din industria prelucrætoare (circa 26%, ianuarie 2012).

IIMMMM aaffllaattee îînn pprroocceessuull ddee iinnssoollvveennflflææ ssaauu ffaalliimmeenntt iinnfflluueenn--flfleeaazzææ sseemmnniiffiiccaattiivv ddiisscciipplliinnaa ddee ppllaattææ ddiinn eeccoonnoommiiee:: inciden-tele de plæfli majore generate de aceste IMM, în anul 2011,s-au ridicat la 47,9% din totalul incidentelor de plæfli majoregenerate de IMM (dar în scædere de la 74,3% în anul 2009).

Dupæ sseeccttoorruull ddee aaccttiivviittaattee,, IMM aflate în insolvenflæ careau generat cele mai mari volume de incidente de plæfli majoreîn anul 2011 provin din:

● comerfl (circa 39,3% din total incidente de plæfli majoregenerate de IMM insolvente în 2011),

● construcflii (circa 18,8%), ● industria prelucrætoare (circa 17,1%).Restanflele cætre partenerii comerciali generate de firmele

IMM insolvente sunt importante, termenul mare de recupe-

rare al creanflelor explicând în parte capacitatea mai redusæde platæ a obligafliilor. RReessttaannflfleellee ccæættrree ffuurrnniizzoorrii ggeenneerraattee ddeeIIMMMM iinnssoollvveennttee se ridicau la circa 12,1 miliarde lei (25,7% dintotalul restanflelor cætre furnizori generate de IMM la iunie2011). IMM insolvente care au generat în medie cele mai marirestanfle cætre furnizori sunt din sectoarele industriei prelu-crætoare, comerfl øi construcflii.

● CCuumm aapprreecciiaaflflii ccaalliittaatteeaa ppoorrttooffoolliiuulluuii ddee IIMMMM ccoonnttrraaggaa--rraannttaattee ddee FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree?

II..HH.. Rolul IMM care sunt contragarantate de Fondul Românde Contragarantare aa ccrreessccuutt continuu în ultimii ani pentrueconomie øi sectorul bancar:

● pondere credite contractate în total IMM din economieaproape s-a dublat (de la 5,4% în iunie 2008 la 9,5% în de-cembrie 2011);

● contribuflia la valoarea adæugatæ brutæ (VAB) generatæ îneconomie de IMM s-a majorat de la 3,6% la 5,2% (în interva-lul iunie 2008 – iunie 2011);

● ponderea salariaflilor angajafli de aceste firme în totalIMM din economie a crescut de la 3,6% la 5,8% în intervaluliunie 2008 – iunie 2011.

În ciuda evolufliilor pozitive consemnate, rolul IMM con-tragarantate de Fondul Român de Contragarantare îînn ttoottaalluullsseeccttoorruulluuii ccoommppaanniiiilloorr nneeffiinnaanncciiaarree ræmâne relativ scæzut:

● 5,9% din total credite acordate firmelor din România(decembrie 2011);

● 3,5% din totalul salariaflilor companiilor (iunie 2011); ● 2,6% din VAB generat de aceste companii (iunie 2011). TTrreebbuuiiee ffææccuuttee ddoouuææ pprreecciizzæærrii:: ● Fondul Român de Contragarantare øi-a început activita-

tea de contragarantare relativ recent;

7

EEvvoolluuflfliiaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee aallee IIMMMM,, dduuppææ mmoonneeddaa ddee aaccoorrddaarree


● dinamica rolului IMM contragarantate de Fondul Ro-mân de Contragarantare pentru economie øi sectorul bancara fost importantæ.

ÎÎnn ccoonnsseecciinnflflææ,, eexxiissttææ uunn ppootteennflfliiaall rriiddiiccaatt ppeennttrruu FFoonndduullRRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree îînn aa--øøii mmaajjoorraa pprreezzeennflflaa øøii iimmppllii--cciitt îînn aa ccoonnttrriibbuuii llaa oorriieennttaarreeaa eevvoolluuflfliiiilloorr IIMMMM îînn eeccoonnoommiiee øøiisseeccttoorruull bbaannccaarr..

AA.. IIMMMM ddiinn ppoorrttooffoolliiuull ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree aall FFoonndduulluuii RRoo--mmâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ssee ccaarraacctteerriizzeeaazzææ pprriinnttrr--oo ccaalliittaattee ssuu--ppeerriiooaarrææ ffaaflflææ ddee IIMMMM ddiinn eeccoonnoommiiee:: pprrooffiittaabbiilliittaatteeaa eessttee ppeesstteemmeeddiiee,, îînn ttiimmpp ccee rriissccuull eessttee iinnffeerriioorr..

Portofoliul Fondului Român de Contragarantare este for-mat preponderent din firme provenind din sectoarele non-tradables (circa 70% din total firme în decembrie 2011). Înlumina rolului anticiclic øi de promovare a schimbærii suste-nabile în structuræ a modelului de creøtere economicæ a Ro-mâniei, ar fi de dorit ca accentul pe viitor al activitæflii Fondu-lui Român de Contragarantare sæ fie asupra firmelor din sec-toarele tradables (în special industrie øi agriculturæ).

GGrraadduull ddee îînnddaattoorraarree (calculat prin efectul de pârghie alIMM contragarantate de Fondul Român de Contragarantarese situeazæ peste pragul empiric care semnaleazæ potenflialeriscuri din îndatorare (2,94 în iunie 2011 faflæ de pragul de 2).Dupæ o evoluflie descendentæ, indicatorul de îndatorare acunoscut la sfârøitul anului 2010 o schimbare a sensului. Mo-tivul este creøterea mai rapidæ a datoriilor comparativ cu fon-durile proprii.

Acest profil al evolufliei este valabil pentru toate IMM, indi-ferent de dimensiune.

Deøi IMM contragarantate de Fondul Român de Contraga-rantare au un grad de îndatorare peste pragul empiric de 2,nivelul se menfline sub media IMM din economie (2,6 faflæ de3,5 în decembrie 2010).

CCeellee mmaaii ppuuflfliinn rriissccaannttee IIMMMM ccoonnttrraaggaarraannttaattee de FondulRomân de Contragarantare, din perspectiva gradului de înda-

torare, sunt îînnttrreepprriinnddeerriillee mmiijjlloocciiii care au un nivel al efec-tului de levier de 2,71 faflæ de 3,0 în cazul întreprinderilormici øi 3,56 în cazul microîntreprinderilor (iunie 2011).

IIMMMM ccoonnttrraaggaarraannttaattee ddee FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraann--ttaarree aauu oo ccaappaacciittaattee ffooaarrttee bbuunnææ ddee ppllaattææ aa cchheellttuuiieelliilloorr ccuu ddoo--bbâânnzziillee ddiinn pprrooffiittuurriillee ooppeerraaflfliioonnaallee.. Raportul EBIT/cheltuie-lile cu dobânzile este supraunitar (2,27 în iunie 2011) øi s-amenflinut la niveluri confortabile de la începutul crizei. Sprecomparaflie, ansamblul IMM din economie cu credite bancarese caracterizeazæ printr-un raport EBIT/cheltuielile cu do-bânzile subunitar, aflat în cursul anului 2010 în teritoriu ne-gativ.

RReennttaabbiilliittaatteeaa ccaappiittaalluurriilloorr (ROE – return on equity) aIMM contragarantate de Fondul Român de Contragarantares-a înscris pe o tendinflæ descendentæ, dar valorile au ræmas înteritoriul pozitiv øi s-au menflinut la niveluri confortabile øisemnificativ peste valorile medii ale IMM din economie (26%,comparativ cu 7,4% la decembrie 2010). Motivul diminuæriiROE este creøterea capitalizærii acestor firme, concomitent cureducerea profitului operaflional.

Politica Fondului Român de Contragarantare îînn ffuunnccflfliiee ddeemmoonneeddaa ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree a atenuat din riscurile aferenteevolufliilor adverse pe piafla valutaræ: ponderea semnificativæa contragaranfliilor acordate de Fondul Român de Contraga-rantare a fost în monedæ naflionalæ (68,7% în decembrie 2011).Mai mult, microîntreprinderile au primit cele mai multe con-tragaranflii în monedæ naflionalæ, comparativ cu alte forme deIMM.

IMM contragarantate de Fondul Român de Contragarantaredeflin credite în special pe termen scurt (62% din totalul cre-ditelor bancare în decembrie 2011). Aceastæ caracteristicæ s-aaccentuat în ultimii ani, pentru toate categoriile de IMM, înspecial în situaflia microîntreprinderilor (ponderea creditelorpe termen scurt a crescut în acest caz de la 52 la 59% în pe-rioada iunie 2008 – decembrie 2011). Comparativ cu media

8

CCaappaacciittaatteeaa ddee aaccooppeerriirree pprriinn pprrooffiitt ooppeerraaflfliioonnaall ((EEBBIITT)) aa cchheellttuuiieelliilloorr ccuu ddoobbâânnddaa

Sursa: FRC, MFP, calcule proprii

EEvvoolluuflfliiaa ggrraadduulluuii ddee îînnddaattoorraarree ((eeffeeccttuull ddee ppâârrgghhiiee))

Sursa: FRC, MFP, calcule proprii

pe economie, IMM contragarantate de Fondul Român de Con-tragarantare sunt îndatorate semnificativ pe termen scurt (pon-derea acestor credite fiind de 32%, valoare medie pe econo-mie, faflæ de 62%, valoare medie în cazul IMM contragarantatede Fondul Român de Contragarantare, în decembrie 2011).

PPoonnddeerreeaa mmaarree aa ffiinnaannflflæærriiii ppee tteerrmmeenn ssccuurrtt este øi rezulta-tul concentrærii creditærii spre nevoile de trezorerie ale IMMcontragarantate de Fondul Român de Contragarantare. Cre-ditarea având aceastæ destinaflie s-a majorat semnificativ înultimii ani øi reprezintæ 60,9% din totalul creditelor bancareacordate acestor firme în decembrie 2011. Având în vederenevoile de retehnologizare øi de investiflii pentru îmbunætæflireacapacitæflii inovative a economiei în linie cu obiectivele la care

România s-a angajat pentru îndeplinirea Strategiei UE 2020,se impune o orientare mai amplæ a contragaranfliilor Fondu-lui Român de Contragarantare spre credite pentru investiflii.

BB.. CCaappaacciittaatteeaa IIMMMM ddiinn ppoorrttooffoolliiuull ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree aallFFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ddee aa--øøii rraammbbuurrssaa ccrreeddii--tteellee bbaannccaarree ccoonnttrraaccttaattee

FFiirrmmeellee aaffllaattee îînn ppoorrttooffoolliiuull ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree aall FFoonndduu--lluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree øøii--aauu oonnoorraatt sseemmnniiffiiccaattiivv mmaaiibbiinnee sseerrvviicciiuull ddaattoorriieeii llaa bbæænnccii ddeeccââtt aannssaammbblluull IIMMMM ddiinn eeccoo--nnoommiiee..

Rata creditelor neperformante generatæ de IMM contraga-rantate de Fondul Român de Contragarantare este de 4,2%,

9

EEvvoolluuflfliiaa rraatteeii ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee aaffeerreennttææ IIMMMM ddiinn ppoorrttooffoolliiuull FFRRCC,,

dduuppææ ddiimmeennssiiuunnee ((%%))

Sursa: FRC, MFP, BNR, calcule proprii

EEvvoolluuflfliiaa rraatteeii ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee ((%%))


SSttrruuccttuurraa ccrreeddiittæærriiii IIMMMM ccoonnttrraaggaarraannttaattee ddee FFRRCC dduuppææ ddeessttiinnaaflfliiee ((mmiilliiaarrddee lleeii))


SSttrruuccttuurraa ccrreeddiittæærriiii IIMMMM ccoonnttrraaggaarraannttaattee ddee FFRRCC dduuppææ ddeessttiinnaaflfliiee ((mmiilliiaarrddee lleeii))


comparativ cu 18,8% pentru total IMM (în decembrie 2011).De asemenea, dinamica de deteriorare a capacitæflii de platæ adatoriilor bancare este mai lentæ în cazul IMM contragaran-tate de Fondul Român de Contragarantare.

Rata creditelor neperformante (NPL – non performing loans)aferentæ IMM contragarantate, calculatæ în funcflie de dimen-siunea firmei, urmeazæ acelaøi profil ca IMM din întreaga e-conomie: cu cât firma este mai micæ, cu atât riscul este maimare. Cele mai riscante sunt microîntreprinderile (cu o ratæa neperformanflei de 8,2% în decembrie 2011), urmate de în-treprinderile mici. Firmele care genereazæ cel mai mic risc decredit pentru portofoliul Fondului Român de Contragaran-tare sunt întreprinderile mijlocii.

Creditele în valutæ au devenit mai riscante decât cele înmonedæ naflionalæ. Chiar dacæ NPL pentru expunerile în leieste mai mare decât NPL pentru creditele în valutæ, volumulcreditelor neperformante în lei a crescut mai lent decât încazul volumului creditelor neperformante în valutæ (atât în ca-zul IMM contragarantate de Fondul Român de Contragaran-tare, cât øi pentru total IMM din economie). Continuarea aces-tei evoluflii va diminua treptat ecartul dintre NPL pe monede,iar pe termen mediu se poate ajunge la un NPL în valutæ su-perior celui în lei.

CCrreeddiittaarreeaa ppee tteerrmmeenn ssccuurrtt eessttee mmaaii rriissccaannttææ decât cea petermen lung. Este rezultatul gradului mai mare de risc gene-rat în ultima perioadæ de creditele pentru nevoi curente (a-cordate în mare parte pe termen scurt), comparativ cu credi-tele pentru investiflii (finanflæri de regulæ pe termen mediu øilung). NPL pentru expunerile pe termen scurt ale IMM con-tragarantate este de 4,4%, faflæ de 3,8% în cazul creditelor petermen mediu øi lung, la decembrie 2011.

Se constatæ cæ în cursul anului 2011 a avut loc o inversarea riscului în funcflie de maturitatea creditului, creditele pe

termen scurt devenind mai riscante. Inversarea este posibil sæfie generatæ de condifliile de lichiditate mai dificile pe care tre-buie sæ le gestioneze firmele (restanfle în creøtere la încasareacreanflelor comerciale, majorarea timpului de încasare a crean-flelor, intrarea partenerilor de afaceri în insolvenflæ etc.).

Analiza øi dupæ criteriul maturitæflii aratæ cæ ppoorrttooffoolliiuull FFoonn--dduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree aarree uunn rriisscc ddee ccrreeddiitt sseemmnnii--ffiiccaattiivv mmaaii rreedduuss decât cel al totalitæflii IMM cu credite dineconomie: NPL în cel din urmæ caz este de 22,6, respectiv17,1% pentru finanflærile pe termen scurt, respectiv pe termenmediu øi lung în decembrie 2011.

DDiisscciipplliinnaa llaa ppllaattææ aa IIMMMM ccoonnttrraaggaarraannttaattee de Fondul Ro-mân de Contragarantare s-a deteriorat în ultima perioadæ,dar nivelurile de risc ræmân gestionabile øi sub valorile mediiînregistrate la nivelul IMM din economie.

DDoouuææ ffeennoommeennee necesitæ o monitorizare mai atentæ: ● in-solvenfla øi ● incidentele majore de platæ.

Anul 2011 marcheazæ o creøtere substanflialæ a numæruluide firme din portofoliul Fondului Român de Contragarantareintrate în insolvenflæ. Pe ansamblu însæ acest fenomen s-a men-flinut la valori foarte modeste, inclusiv în perioada de crizæ eco-nomicæ.

Incidentele majore de platæ (emitere de cecuri færæ acope-rire, fraude etc.) necesitæ monitorizare mai atentæ, având învedere: ● creøterea rapidæ a acestor incidente din a doua partea anului 2011 øi ● legætura foarte strânsæ între capacitatea deonorare a serviciului datoriei la bænci øi generarea de cætreaceleaøi firme de incidente majore de platæ.

IImmaaggiinneeaa ddee aannssaammbblluu a riscurilor din portofoliul de con-tragarantare al Fondului Român de Contragarantare aratæ ocapacitate foarte bunæ a institufliei de a face faflæ eventualelorevoluflii nefavorabile. Pierderile neaøteptate sunt acoperite într-un mod foarte confortabil de nivelul capitalurilor proprii, iarpierderile aøteptate sunt considerate ca fiind moderate. ❑

10

EEvvoolluuflfliiaa rraatteeii ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee,, dduuppææ mmaattuurriittaatteeaa ffiinnaannflflæærriiii ((%%))


EEvvoolluuflfliiaa rraatteeii ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee,, dduuppææ mmoonneeddaa ddee ffiinnaannflflaarree ((%%))


Documents

Fondul Român de Contragarantare