1.COMPONENTE GARN DE FORAJ:G de foraj reprezinta o succesiune de componente de la capul hidraulic pana la sapa sau pana la motorul submersibil plasat deasupra sapei.Componenta:-prajina de antrenare:ce preia miscarea de rotatie de la masa rotativa si o transmite sapei prin intermediul garniturii.-praj. de foraj:tevi cu lungime de circa 9 m,terminate la un capat cu cep si la celalalt cu mufa,pentru a se putea imbina intre ele.-prajini intermediare:sunt tevi cu peretii grosi.-prajini grele:sunt tevi cu relativ grosi care se plaseaza deasupra sapei si creeaza apasarea necesara pentru avansarea lui.- reductii si racorduri de legatura:fac legatura intre doua prajini cu diametre si filete diferite,prajina si sapa,prajini si moatoarele submersibile etc.-accesorii de fund:stabilizatori,corectori,amortizoare de vibratii,etc.

2.Garnitura de foraj reprezinta o succesiune de componente de la capul hidraulic pana la sapa sau pana la motorul submersibil plasat deasupra sapei.In afara forajului propriu zis,cu ajutorul garn de prajini se executa in sonde si alte operatii precum:largirea gaurii de sonda,introducerea si cimentarea lainerelor,probarea stratelor presupuse productive,instrumentatii,etc.

3. praj de antrenare-este o teava cu peretii relativ grosi,cu interiorul circular si exteriorul patrat sau hexagonal.Are lungimea totala de circa 12 m,iar portiunea de antrenare de aprox 11 m.Atat prajinile cu profil patrat cat si hexagonal muchiile sunt usor rotunjite.La capatul de sus prajinile de antrenare au mufa cu filet stanga,spre a se evita desurubarea in timpul forajului.Din punct de vedere constructiv,prajinile de antrenare sunt forjate sau frezate.Se folosesc oteluri aliate,imbunatatite pe toata lungimea,prajini calite si revenite.

4. Solicitare la tractiune:este creata de greutatea prajinilor,greutatea ansamblurilor introduse in sonda,fortele de frecare cu peretii si noroiul din sonda,fortele de preseiune create de noroi,etc.Solicitarea principala este considerata tractiunea sub actiunea greutatii proprii.Sub actiunea combinata a greutatii si a temperaturii,garnitura de foraj se alungeste in sonda.Cum lungimea unei garnituri de foraj este mare,alungirea ei in sonde este semnificativa.Solicitarea la torsiune:garnitura de foraj este solicitata la torsiune in cursul procesului de foraj sau carotaj,la frezarea dopurilor de ciment,in cursul unor instrumentatii,etc.Cand o garnitura este prinsa in gaura de sonda se incearca adeseori,desprinderea ei prin rotire.Uneori insa momentul de torsiune nu poate fi masurat,iar in aceasta situatie el poate fi evaluat indirect prin intermediul unghiului de rasucire maxima.Solicitare la presiune exterioara:dea lungul garniturii de foraj,presiunile din interiorul si exteriorul acesteia sunt neuniforme si inegale.Dpdv practic,ne intereseaza mai ales situatiile in care diferenta dintre cele 2 pres este semnificativa.

5. Cimentarea sondelor se executa in urmatoarele scopuri:imbunatatirea consolidarii prin tubare,impiedicarea circulatiei nedorite a fluidelor prin spatele coloanei,protejarea exteriorului burlanelor de actiunea agresiva a aperlor subterane mineralizate.Cimentarea efectuata imediat dupa tubare se cheama cimentare primara,iar cele de remediere se cheama cimentare secundara.Metode de cimentare:-CU DOPURI este la ora actuala cea mai utilizata.Se aplica in cazul cimentarii coloanelor intregi,pe toata lungimea acestora sau doar pe un anumit interval.Aceasta metoda presupune utilizarea a 2 dopuri:unul care se lanseaza inainte,iar al 2 lea dupa pomparea laptelui de ciment.Primul dop are o membrana care se sparge in momentul cand dopul ajunge pe niplul cu valva,iar al 2 lea dop este masiv.-CIMENTAREA ETAJATA presupune pomparea pastei de ciment in 2 sau mai multe transe.Este utila:*in cazul coloanelor cu lungimi mari,ce urmeaza a fi cimentate pe toata lung sau pe un interval mare;*cand alterneaza stratele cu pres mari cu cele cu pres redusa;*in cazul volumelor mari de pasta de ciment si fluid de refulare;*izolarea stratelor gazeifere cu presiune f mare.-CIMENTAREA COLOANELOR PIERDUTE.:Lainerele ce urmeaza a fi cimentate sunt echipate cu siu,niplu cu valva,inel de retinere a dopului de lainer,sistem de agatare al lainerului si lansator.Lansarea coloanelor pierdute se face cu ajutorul garniturii de foraj.Intre col pierduta si garn se plaseaza agatatorul si lansatorul de coloana.Agatatorul consta intr un sist de bacuri,actionate

mecanic sau hidraulic,care se impaneaza intre lainer si coloana.Lansatorul de coloana consta dintr o imbinare cu filet cilindric stanga cu pas mare.

6. PRESIUNEA GEOSTATICA.O formatiune geologica este constituita din 2 elemente de baza:matricea solida si fluidele continute in pori.Presiunea geostatica la o adancime data reprezinta pres exercitata de greutatea rocilor aflate deasupra punctului considerat,inclusiv a fluidelor din pori: pl= ρar∗g∗H

PRESIUNEA DE CONFINARE: pc=μ1−μ

∗σv

PRESIUNEA HIDROSTATICA:presiunea datorata densitatii si inaltimii verticale a unei coloane de fluid se numeste pres hidro.Dimensiunile si geometria coloanei de fluid nu au nici un fel de influenta asupra acestei presiuni. ph= ρf∗g∗HPRESIUNEA DE FISURARE:reprez rezistenta max care poate fi suportata de o roca.Daca pres din sonda depaseste local rezistenta la tractiune a rocii din pereti,atunci aceasta se fisureaza.Pres de fisurare creste cu marimea modului de elasticitate al

rocilor,cu gradul de umflare si cel de pasticitate al rocii. pfis=pp+k l ( pl−p p )+σ tGRADIENTI DE PRESIUNE:semnifica variatia pres cu adancimear=p/H.In cursul procesului de foraj trebuie respectat ca gradientul pres din pori <grad pres fluidului de foraj<grad pres de fisurare<grad pres litostatice.PRESIUNEA DE STRAT reprez pres fluidelor din porii rocii.Daca pres din porii unei roci este = cu cea a unei coloane de apa sarata ce se ridica din punctul respectiv pana la suprafata,ea este considerata normala sau hidrostatica.