Formator de profesori evaluatori de competenţe profesionale Pop.pdf · Portofoliu finalizare curs Formator de profesori evaluatori de competenţe profesionale 3 prof. ing. Iuliana

Portofoliu finalizare curs Formator de profesori evaluatori de competenţe profesionale

1

prof. ing. Iuliana POP Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Baia Mare

Portofoliu la absolvirea cursului:

Formator de profesori evaluatori de competenţe profesionale

Nume şi prenume: POP Iuliana

Şcoala: Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”

Localitatea: Baia Mare, Maramureş

Formatori: prof. ing. Gabriela DIACONU

prof.ing. Giovanna STĂNICĂ


2


SECŢIUNEA I

DOCUMENTE DE PLANIFICARE

a programului de formare: Evaluator de

competenţe profesionale, Modulul „Asigurarea

calităţii procesului de evaluare”


3


CUPRINS

pag. A. Secţiunea I - Documente de planificare a programului de formare:

Evaluator de competenţe profesionale, Modulul “Asigurarea calităţii

procesului de evaluare”

2

1. Planificarea modulului /temei “Asigurarea calităţii procesului de evaluare” 3

2. Suport de curs al modulului /temei “Asigurarea calităţii procesului de

evaluare” 4

3 Agenda secvenţei formării 21

4 Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe 24

5 Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale 22

6 Planificarea evaluării finale -

7 Chestionar de evaluare a programului 25

B. Secţiunea II – Planificarea probei practice 26

1. Prezentare PowerPoint, suport al probei practice 28

2. Activităţi de învăţare pentru tema “Planul remedial” 31

3. Proiectarea activităţii de formare 34

4. Poster cu regulile de desfăşurare a secvenţei de formare 26

5. Formular de feedback rapid 37

6. Metodele de formare planificate şi argumentarea alegerii lor


4


1. PLANIFICAREA MODULULUI:

ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI DE EVALUARE

Conţinuturi:

1. Monitorizarea internă a procesului de evaluare

2. Monitorizarea externă a procesului de evaluare

3. Valorificarea rezultatelor autoevaluării, monitorizării interne şi externe

4. Baza de date a evaluărilor

Pentru acest modul am planificat:

NUMĂR TOTAL de ore: 8

NUMĂR DE CREDITE: 2 credite transferabile

TIPUL PROGRAMULUI de formare: 8 ore „face to face”

Scopul: Formarea cadrelor didactice pentru dezvoltarea competenţelor privind

monitorizarea calităţii proceselor de evaluare.

Obiectivele modulului:

să realizeze monitorizarea internă/externă a procesului de evaluare;

să realizeze autoevaluarea procesului de evaluare;

să creeze o bază de date a evaluărilor.


5


2. Suportul de curs

Modulul “ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI DE EVALUARE”

2.1 Monitorizarea internă a procesului de evaluare

2.1.1 Competenţele şi conduita evaluatorilor

Evaluatorul are rolul de a formula judecăţi clare, corecte si la obiect

privind performanţele candidaţilor la evaluare, utilizând metodele de evaluare

adecvate care ating scopurile urmărite.

Instrumentele de evaluare care se bazează pe aceste metode de

evaluare trebuie să corespundă cerinţelor tehnice, iar evaluarea trebuie să fie

realizată într-o manieră obiectivă si neutră (fără discriminări culturale sau legate

de gen) condiţia obigatorie fiind ca evaluatorul să activeze într-un sistem de

evaluare, îndeplinindu-şi sarcinile conform procedurilor în vigoare.

Evaluările sunt credibile atunci când:

a) condiţiile în care are loc evaluarea sunt bine stabilite;

b) procedurile în vigoare sunt respectate;

c) deciziile referitoare la performanţele candidaţilor la evaluare sunt

consecvente;

d) deciziile referitoare la performanţe sunt consecvente la nivelul întregii game

de evaluatori care aplică aceeasi evaluare în contexte diferite, în situaţii si

cu candidaţi diferiţi;

e) deciziile sunt consecvente în timp;

f) performanţa reală a candidatului la evaluare este cea evaluată (dovezile

aduse sunt autentice);

g) deciziile se iau prin raportare la criterii.

Competenţele cheie ale evaluatorului sunt:

1. să realizeze observarea directă;

2. să realizeze interviuri;

3. să evalueze toate tipurile de dovezi;

4. să evalueze si să puncteze performanţele candidaţilor la evaluare;

5. să ofere feedback;

6. să comunice în scris.


6


2.1.2 Metode de evaluare internă

A. Realizarea observării directe.

Orice evaluator trebuie să realizeze evaluări credibile ale performanţelor

candidaţilor la evaluare. Observaţiile trebuie să se raporteze la criterii specifice. Din

acest punct de vedere este foarte importantă diferenţa dintre observare şi

interpretare. Observarea este obiectivă, iar interpretarea este subiectivă. Observarea

directă a participanţilor la evaluare se desfăşoară în două etape: pregătirea si

realizarea propriu-zisă a observării directe.

Pregătirea presupune:

planificarea observării astfel încât să existe suficient timp pentru realizarea

pregătirilor si a evaluării propriu-zise într-un mod corespunzător si care să permită

candidatului să se simtă în largul său;

verificarea de către evaluator a locaţiei de desfăşurare a evaluării care să fie

sigură si adecvată;

citirea, înaintea începerii evaluării, a instrucţiunilor de utilizare a instrumentelor de

evaluare ce vor fi folosite;

familiarizarea evaluatorului cu instrumentele de evaluare înainte de începerea

evaluării propriu-zise;

informarea candidatului la evaluare în mod corect despre cerinţele standardului

care stă la baza evaluării;

informarea candidatului cu privire la regulile de defăşurare a evaluării.

Referinţe necesare desfăşurării propriu-zise a observării directe:

dacă observarea pe parcursul evaluării este realizată de mai mulţi evaluatori,

fiecare evaluator trebuie să realizeze observaţii independente;

observaţiile trebuie notate pe listele de verificare a observării corespunzătoare;

observaţiile nu trebuie să influenţeze sarcinile pe care le îndeplineşte candidatul;

intervenţiile sunt permise numai dacă apar riscuri legate de sănătate sau de

siguranţă.

ACTIVITATEA 1: Realizarea unei Fişe de observare directă a modului de

evaluare a elevilor de către profesor, folosite pe parcursul unei lecţii.


7


B. Realizarea interviului.

Acesta trebuie realizat prin raportare la criterii. Din acest punct de vedere este

foarte important modul de adresare a întrebărilor, astfel încât candidatul la evaluare

să aibă suficiente oportunităţi de a-şi demonstra competenţa.

Sunt necesare două etape: pregătirea interviului şi realizarea acestuia prin raportare la

criterii.

Pregătirea interviului presupune:

planificarea acestuia, astfel încât să existe suficient timp pentru realizarea

pregătirilor si a evaluării propriu-zise, având în vedere şi pregătirea candidatului

de a se simţi în largul său;

citirea, înainte de începerea evaluării, a instrucţiunilor de utilizare a instrumentelor

de evaluare ce vor fi folosite;

familiarizarea evaluatorului cu instrumentele de evaluare înainte de începere

evaluării propriu-zise;

prezentarea candidatului la evaluare a obiectivului evaluării şi a punctelor ce se

vor avea în vedere pe parcursul evaluării;

clarificarea rolurilor celor implicaţi pe parcursul evaluării;

informarea candidatului cu privire la regulile de defăşurare a evaluării.

Realizarea interviului prin raportare la criterii presupune:

preluarea iniţiativei de către evaluator;

menţinerea iniţiativei astfel încât candidatul să fie capabil să-şi

demonstreze competenţa;

utilizarea tehnicilor de intervievare adecvate;

manifestarea unei atitudini active, deschisă, interesată de a auzi /

asculta;

păstrarea înscrisurilor (dacă este posibil, înregistrări, filmări) interviului

pentru a preveni greşelile de apreciere şi disputele referitoare la

contribuţia adusă de către candidatul la evaluare.

ACTIVITATEA 2: Realizarea unei Fişe de observare a interviului pentru

cadrele didactice pe tema modalităţilor de evaluare folosite pe parcursul

anului şcolar.


8


C. Evaluarea dovezilor.

Evaluatorii trebuie să evalueze orice tip de dovezi în mod obiectiv, utilizând

instrumentele corespunzătoare de evaluare. Analiza joacă un rol foarte important.

Cu toate acestea, uneori este necesară interpretarea dovezilor, ceea ce ar putea pune în

pericol obiectivitatea necesară procesului de evaluare, dacă nu sunt respectate cerinţele

evaluării. Astfel, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

o evitarea părtinirii;

o aprecierea obiectivă şi judecarea performanţelor prezentate de către candidat pe

parcursul desfăşurării procesului de evaluare;

o conştientizarea asocierilor făcute, de exemplu, corelarea comportamentului observat

cu competenţe şi criterii de evaluare;

o utilizarea instrucţiunilor şi instrumentelor de evaluare puse la dispoziţie.

D. Oferirea feedback-ului.

Feedback-ul este oferit în două sensuri: de la candidaţii la evaluare şi de la

evaluatori.

Feedback-ul de la candidaţii la evaluare trebuie să vizeze următoarele:

pregătirea pentru evaluare;

procesul de evaluare;

calitatea documentaţiei oferite candidaţilor privind evaluarea;

performanţele personalului responsabil cu evaluarea;

obiectivul evaluării;

procesul de certificare şi de înregistrare a certificatelor.

Evaluatorii trebuie să ofere un feedback constructiv care să motiveze candidatul în

cazul în care performanţele nu au atins cerinţele stabilite. Trebuie să se ţină cont de

următoarele aspecte:

evitarea, pe cât de mult posibil, a interferenţelor factorilor personali;

evidenţierea aspectele pozitive şi performanţelor ce au atins cerinţele stabilite;

precizarea punctelor în care şi de ce performanţele nu au atins cerinţele stabilite;

clarificarea procedurilor si utilizarea unui limbaj accesibil oricărui candidat;


9


verificarea: dacă feedback-ul a fost înţeles, invitând candidaţii să reformuleze cu

propriile cuvinte ce trebuie să facă pentru a avea succes în procesul de evaluare.

E. Comunicarea în scris.

Evaluatorii trebuie să comunice în scris utilizând formate de raportare şi protocoale în

conformitate cu procedurile şi instrucţiunile în vigoare. Orice informaţii în scris care

trebuie înregistrate şi/sau securizate trebuie tratate cu grijă si procesate conform

procedurilor specifice.

ACTIVITATEA 3: Realizarea unei Fişe de feed-back pentru cadrele didactice pe

tema modalităţilor de evaluare folosite pe parcursul anului şcolar.


10


2.1.3 Monitorizarea internă şi autoevaluarea procesului de evaluare

Monitorizarea constă în colectarea periodică şi analizarea informaţiei cu scopul de a

fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitaţi, asigurând transparenţa în

luarea deciziei şi furnizând o bază pentru viitoarele acţiuni de evaluare.

Monitorizarea este componentă a ciclului de asigurare a calităţii:

Fig. 2.1 Ciclul Deming

În elaborarea evaluărilor este necesară utilizarea informaţiilor relevante adunate în

urma activităţii de monitorizare.

Verificarea internă este un proces care sprijină autoevaluarea. Colectarea datelor şi

informaţiilor pe parcursul activităţilor de monitorizare şi evaluare are scopul de a măsura

performanţele celor evaluaţi.

Asigurarea calităţii procesului de evaluare presupune activităţi interne si externe.

Activităţile ce vizează evaluarea internă sunt:

desfăşurarea evaluării competenţelor în conformitate cu procedurile legale;

verificarea internă a procesului de evaluare si a instrumentelor de evaluare;

evaluarea calităţii instrumentelor de evaluare;

autoevaluarea cu regularitate si raportarea către organismele cu rol în

monitorizarea externă.

Monitorizarea internă se face sistematic, planificat prin activităţi de

culegere, prelucrare şi analiză a tuturor informaţiilor din interiorul unităţii de

învăţământ analizate.

O formă de monitorizare internă a proceselor de evaluare presupune:

autoevaluarea,

chestionarele de evaluare a proceselor de evaluare completate de

candidaţii la evaluare,

chestionarele de evaluare colegială.

„Calitatea este, mai degrabă, o ţintă în mişcare şi un proces, decât un concept fix“


11


Scopul verificării interne este de a evalua, aprecia şi sprijini procesul de

evaluare şi de a asigura faptul că realizarea propriu-zisă a evaluării este validă şi

credibilă.

Verificarea internă se concentrează pe conformarea cu regulile şi

îmbunătăţirea calităţii prin asigurarea următoarelor condiţii:

toate procesele de evaluare se desfăsoară consecvent în conformitate cu

legislaţia naţională, politicile si procedurile corespunzătoare ale

organismelor externe de monitorizare şi ale autorităţilor naţionale

corespunzătoare;

toate procesele de evaluare se desfăşoară în mod consecvent în

concordanţă cu politicile interne si procedurile furnizorului de servicii de

evaluare (unitatea de învăţământ/centrul de evaluare).

Evaluatorii interni trebuie să folosească proceduri interne relevante

pentru a se ajunge la procese de evaluare de calitate.

În cazul în care nu există procedurile necesare sau acestea trebuie să fie

îmbunătăţite, evaluatorul va formula recomandări şi / sau va avea un rol activ în

activităţile necesare de elaborare sau de revizuire.

Sunt necesare proceduri pentru:

realizarea verificării interne a furnizării serviciilor de evaluare;

elaborarea şi verificarea planurilor de evaluare;

elaborarea şi verificarea instrumentelor de evaluare;

asigurarea documentelor de evaluare (materiale pentru testare, certificate

şi dosare de înregistrare);

înregistrarea candidaţilor;

planificarea evaluării;

utilizarea listelor de prezenţă pe parcursul sesiunilor de evaluare;

realizarea evaluării în conformitate cu cerinţele de înregistrare a evaluării;

remedierea neregulilor;

soluţionarea plângerilor si a contestaţiilor;

certificarea şi înregistrarea documentelor.

O persoană sau un grup de persoane, evaluatori din cadrul unităţii de învăţământ,

desemnate de către Consiliul de adminstraţie ar trebui să monitorizeze şi să evalueze

activităţile necesare susţinerii procesului de evaluare.

Activităţile ce trebuie evaluate intern sunt:

susţinerea programelor de pregătire pentru evaluarea candidaţilor;


12


pregătirea subiectelor/temelor pentru probele de evaluare de către

profesorii abilitaţi;

organizarea întâlnirilor cu candidaţii, în vederea prelucrării metodologiei de

evaluare;

înscrierea candidaţilor la procesul de evaluare;

pregătirea sălilor/spaţiilor pentru susţinerea probelor de evaluare;

procurarea materialelor necesare procesului de evaluare: hârtie/documente

tipizate, instrumente de scris, ştampile specifice, metodologii de evaluare

specifice formei de şcolarizare evaluate şi altele specifice;

alcătuirea Comisiei de evaluare cu acordul Consiliului de Administraţie;

înstiinţarea membrilor Comisiei de evaluare;

înstiinţarea profesorilor supraveghetori, în cazul susţinerii probelor scrise;

repartizarea candidaţilor în săli/spaţii de evaluare;

pregătirea orarului desfăsurării probelor de evaluare;

prezentarea tematicilor pentru problele specifice;

recomandarea unei bibliografii specifice candidaţilor la evaluare;

afisarea metodologiei de evaluare;

afisarea orarului desfăsurării procesului de evaluare.

Asigurarea calităţii procesului de evaluare presupune elemente interne şi externe.

Elementele interne sunt: desfăşurarea evaluării competenţelor în conformitate cu

procedurile în vigoare, verificarea internă a procesului de evaluare şi a instrumentelor de

evaluare, evaluarea calităţii instrumentelor de evaluare, autoevaluarea cu regularitate şi

raportarea către organismele cu rol în monitorizarea externă.

ACTIVITATEA 4: Elaborarea Listelor de verificare pentru documentele ce

vizează proiectarea şi desfăşurare procesului de evaluare

2.1.4 Valorificarea monitorizării interne a proceselor de evaluare –

standardizarea

Rezultatele monitorizării şi evaluării proceselor de evaluare sunt utile pentru

planificarea desfăşurării ulterioare a activităţilor de îmbunătăţire a desfăşurării procesului

de evaluare.

Verificarea internă este valorificată în rapoartele de autoevaluare şi vine în sprijinul

verificării externe, prin intermediul:

strângerii datelor;

realizării pregătirilor necesare pentru organizarea vizitelor de verificare externă;

asigurării accesului la dosarele de evaluare (în format digital si pe suport de

hârtie);


13


elaborării versiunii iniţiale a raportului de verificare externă si furnizării dovezilor

cerute în procesul de verificare externă;

oferirea unui feedback fără ambiguităţi conducerii furnizorului de servicii de

evaluare, referitor la constatările echipei de verificare externă.

Oferirea de feedback face parte din fiecare acţiune întreprinsă ca activitate de

verificare internă. Feedback-ul trebuie să fie unul constructiv şi să promoveze

îmbunătăirea calităţii într-o manieră care să demonstreze respect.

Feedback-ul referitor la aspecte neconforme sau aspecte legate de integritate

trebuie să fie tratat într-o manieră transparentă, deoarece o astfel de abordare stabileşte

un exemplu de urmat în respectarea bunelor practici.

Pe de altă parte pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de evaluare ar trebui

avute în vedere toate părţile interesate de acest proces. Părerile, opiniile, observaţiile

acestora sunt importante şi pot oferi o imagine clară a desfăşurării procesului de

evaluare. Părţile interesate, participante la acest proces sunt: candidaţii, profesorii,

reprezentanţi ai agenţilor economici, părinţi, partenerii sociali.

ACTIVITATEA 5: Elaborarea unei activităţi de îmbunătăţire a calităţii evaluării

în cadrul şcolii - Argumente pro şi contra evaluării standardizate.


14


2.2 Monitorizarea externă a procesului de evaluare

Raportul de evaluare externă are la bază:

analiza documentelor şcolare,

vizita de verificare,

vizita de monitorizare (dacă este cazul)

verificarea instrumentelor de evaluare (dacă este cazul).

Trebuie păstrate şi arhivate corespunzător:

documentaţia de evaluare, inclusiv planurile de evaluare şi specificaţiile testelor de

evaluare;

dovezile prezentate;

deciziile de evaluare, inclusiv a plângerilor/contestaţiilor legate de deciziile de

evaluare;

constatările făcute pe parcursul verificării interne;

rezultatele evaluării candidaţilor în conformitate cu cerinţele autorităţii naţionale şi

ale organismelor de monitorizare externă.

Feedback-ul primit de la personalul propriu trebuie să vizeze următoarele aspecte:

cerinţele personalului responsabil cu evaluarea;

proiectarea testării;

pregătirea pentru evaluare;

procesul de evaluare;

calitatea documentaţiei privind evaluarea;

performanţele personalului responsabil cu evaluarea;

obiectivul evaluării;

procesul de certificare şi de înregistrare a certificatelor;

procesul de verificare internă-decizia şi procedura

Fedback-ul oferit de elevi oferă informaţii importante legate de:

pregătirea evaluării

calitatea instrumentelor de evaluare

desfăşurarea evaluării

comportamentul evaluatorilor / supraveghetorilor

feedback-ul obţinut de la evaluatori

impactul procesului de evaluare.


15


ACTIVITATEA 6: Elaborarea unui Chestionar de satisfacţie pentru elevi

privind evaluarea.

Elaborarea unui sistem unitar de criterii pentru acordarea notelor şcolare este în

primul rând necesară pentru ca notele acordate de către profesori să reflecte acelaşi

nivel de cunoştinţe şi de competenţe (sau unul foarte apropiat) pentru elevi, indiferent

de şcoală, apreciaţi prin aceeasi metodă de evaluare.

În al doilea rând sistemul de criterii realizează o legătură mult mai bună între evaluarea

curentă şi examenele / testările naţionale.

IMPORTANT DE REŢINUT! Verificarea externǎ validează constatǎrile fǎcute pe parcursul desfăsurării procesului

de verificare internǎ, sprijinind astfel cresterea nivelului de încredere vizavi de

furnizarea serviciilor de evaluare la nivel naţional şi internaţional.

Verificarea externǎ este o formǎ obiectivǎ de evaluare a modalitǎţii de furnizare a

serviciilor de evaluare, având urmǎtoarele caracteristici:

se realizeazǎ prin raportare la un cadru de referinţǎ;

este obiectivǎ;

este independentǎ;

se bazeazǎ pe dovezi;

este credibilǎ;

pune la dispoziţie proceduri de contestare.

Documentele solicitate la evaluarea externă:

documente de înscriere la procesul de evaluare specifice candidatului;

documente necesare probei scrise;

documente privind resursele materiale;

documente privind resursele umane implicate în evaluare.


16


2.3 Evaluarea unitară a unui modul de specialitate

Elaborarea unui sistem unitar de criterii pentru acordarea notelor şcolare este în

primul rând necesară pentru ca notele acordate de către profesori să reflecte similar

nivel de cunoştinţe şi de competenţe (sau unul foarte apropiat), indiferent de şcoală,

elevii să poată fi apreciaţi prin aceeaşi metodă de evaluare care să dea rezultate cât mai

fidele.

Pentru fiecare modul de specialitate este important să avem aceleaşi criterii de

evaluare şi notare, inclusiv la nivelul aceleiaşi organizaţii.

Criteriile/ descriptorii particularizaţi la nivel de unitate de învăţământ trebuie să

fie elaboraţi în comun de către cei care îi vor aplica şi vor fi comunicaţi elevilor şi

părinţilor.

Sistemul de criterii realizează o legătură mult mai bună între evaluarea curentă şi

examenele / testările naţionale.

ACTIVITATEA 7: Dezvoltarea unui set de criterii (descriptori) pentru evaluarea

unitară a unui modul, la nivel de instituţiei de învăţământ.


17


2.4 Plan de activitate remedială

Planul de acţiuni remediale este necesar pentru a stabili clar ce, cum, de către

cine, în cât timp trebuie realizate măsurile de îmbunătăţire a calităţii procesului de

învăţare/evaluare.

De exemplu se pot nota în acest plan următoarele:

activitatea propriu-zisă (ce trebuie făcut concret);

prioritate (care sunt urgenţele);

intervalul de timp (până când);

persoana responsabilă (de către cine);

resurse (de ce avem nevoie).

ACTIVITATEA 8: Realizarea unui Plan de activitate remedială (utilzând

formatul propus mai jos) pentru competenţele evaluate prin testul de

evaluare iniţială aplicat la clasă, pe baza rezultatelor obţinute de elevi la test.

IMPORTANT DE REŢINUT!

Valorificarea rezultatelor autoevaluării, monitorizării interne si externe vizează

obţinerea unei imagini de ansambul a procesului de evaluare, urmărind totodată modul

în care procesul de evaluare poate fi îmbunătăţit.

Datele si concluziile obţinute în urma proceselor de autoevaluare, monitorizare internă

şi externă se regăsesc în Raportul de evaluare:

- modul de organizare a examenului

- desfăsurarea examenului de certificare

- evaluarea rapoartelor monitorilor de calitate

- opinii asupra temelor pentru proiecte aprobate de respectiva unitate de

învăţământ şi asupra calităţii examenului

- propuneri de modificare / completare a metodologiei de organizare şi

desfăsurare a examenului de certificare pentru obţinere certificatului de calificare

profesională

- date statistice privind numărul de elevilor înscrisi, prezenţi, absenţi, promovaţi,

respinsi şi procentul de promovabilitate, mediul urban(u) si rural(r), fete(f) şi

băieţi(b) pe domenii şi calificări profesionale.

Acţiunile remediale au rolul de a îmbunătăţi procesul de evaluare şi performanţa

candidaţilor la evaluare.


18


Nume elev

sau, după caz Clasa

Decalaje

identificate

(ce?)

Prioritate

(care sunt

urgenţele?)

Activitatea

remediala

(ce trebuie făcut

concret?)

Intervalul

de timp

(până

când?)

Persoana

responsabilă

(de către cine?)

2.5 Baza de date a evaluărilor

Crearea unei baze de date a evaluărilor este necesară în mai multe scopuri şi anume:

Pentru monitorizarea progresului candidaţilor la evaluare;

Pentru cunoaşterea modului de desfăşurare a procesului de evaluare;

Pentru depistarea/descrierea metodelor şi mijloacelor de îmbunătăţire a serviciilor

de

evaluare.

Metodele de monitorizare, evaluare şi colectare a datelor au în vedere întărirea

capacităţii de obţinere şi utilizare a informaţiei, în scopul realizării unor analize cât mai

exacte. De exemplu: se poate alcătui o bază de date care să furnizeze următoarele

informaţii:

calificările pe care unitatea de învăţământ le poate pune la dispoziţia candidaţilor,

modulele de specialitate şi modele de itemi şi teste specifice acestor module,

rezultatele elevilor.

Procesele de monitorizare şi evaluare presupun atât colectarea şi folosirea

informaţiei existente, cât si producerea si utilizarea unor informaţii noi. Metodele de

colectare a informaţiei vizează căutarea şi producerea informaţiei. Producerea informaţiei

presupune cercetarea datelor deja existente şi identificarea nevoii de informaţii noi.

Obţinerea unor date viabile să furnizeze informaţii este posibilă prin folosirea unor

metode cantitative şi calitative de culegere a informaţiilor. Culegerea informaţiilor şi apoi

interpretarea lor sunt activităţi importante, foarte utile şi destul de laborioase.

Un aspect de care ar putea fi interesaţi participanţii la procesul de evaluare este cât

de bine a performat cursantul, prin comparare cu alţi cursanţi din grup. Pe baza acestor

informaţii se poate obţine o impresie necesară satisfacerii interesului principal al

candidatului la evaluare, dacă rezultatele obţinute sunt conforme cu aşteptările sale.

O simplă analiză a datelor rezultatelor testării pe baza unei analize statistice

obiective oferă o imagine rapidă şi credibilă asupra calităţii rezultatelor testării.

Consecinţele acestui tip de analiză ar trebui întotdeauna să fie bine cântărite înainte de a


19


lua decizia de a îndepărta un element, doar pe baza rezultatelor statistice. De exemplu,

dacă scorul la un test ar fi combinat cu alte punctaje obţinute de către cursant la alte

teste şi dacă se permite compensarea între teste a rezultatelor, fără a avea aceste

posibilităţi de compensare, dacă scorul este stabilit la 6, ar putea avea ca rezultat decizia

de declarare a persoanei respective ca nefiind încă competentă, dacă scorul la alte teste

ar necesita compensare.

O simplă analiză a datelor contribuie la corectitudinea evaluării şi a rezultatelor

prin identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a elementelor de testare. Dar, o simplă

analiză a datelor nu operează singură, deoarece este necesară si analizarea conţinutului

itemilor pentru a sprijini decizii care să facă testările mai robuste, mai credibile şi să le

transforme în instrumente valide, adecvate scopului pentru care au fost proiectate.

Îmbunătăţirea elementelor de testare trebuie să se desfăşoare pe baza analizei

conţinutului itemilor de testare. Acest lucru ar trebui să aibă ca rezultat:

desprinderea de concluzii pentru viitor;

revizuirea itemilor de testare suspecţi;

cursanţi mai bine calificaţi.

ACTIVITATEA 9: Crearea bazei de date a evaluărilor – Fişa de progres

individual.

IMPORTANT DE REŢINUT!

Este recomandabil ca la nivelul fiecărei unităţi şcolare să se creeze o bază de date

pentru diferite tipuri de itemi, funcţie de calificări şi niveluri de şcolarizare. Itemii

propuşi se pot testa în timp, pe diferite grupuri de elevi şi apoi se poate alcătui o

analiză pe baza rezultatelor obţinute.


20


BIBLIOGRAFIA pentru acest modul:

1. Orţan, F.Teoria si metodologia instruirii si evaluării în Stiinţele Educaţiei, Oradea:

Editura

Universităţii Oradea, 2009.

2. Radu, I. Evaluarea în procesul didactic, Bucuresti: Editura Didactică si Pedagogică,

2007.

3. Stoica, A.Evaluarea progresului scolar, de la teorie la practică, Bucuresti: Editura

Humanitas Educaţional, 2003.

4. Weide, P.The power of a test data analysis (Puterea unei simple analize a datelor),

Establishment of National Authority for Qualifications, Înfiinţarea Autorităţii Naţionale

pentru

Calificări (ANC) – CNFPA, 2009.

5. Stoica, A. (coordonator). Evaluarea curentă si examenele, Ghid practic pentru profesori,

Bucuresti, Serviciul Naţional de Evaluare si Examinare, 2001

6. Stoica, A. (coordonator). Criterii de notare pentru clasa a VIII a, Bucuresti, MECT,

Serviciul Naţional de Evaluare si Examinare, 2004

7.*** Ghidul de aplicare a Metodolgiei de certificarea a calificărilor si competenţelor.

Bucuresti: Autoritatea Naţională pentru Calificări, 2009.

8.*** Ghidul Comisiei pentru Evaluare si Asigurarea Calităţii în unităţile de învăţământ

preuniversitar. Bucuresti: ARACIP, 2007.

9.*** Ghid de monitorizare si evaluare. Bucuresti: Guvernul României, Secretariatul

General

al Guvernului, Direcţia Politici Publice, 2009.

10.*** Ghid practic al evaluatorului de competenţe profesionale. Bucuresti: CNFPA, 2005.

11. *** Legea educaţiei naţionale. Bucuresti: MO nr.18 / 10.01.2011.

12.*** Manual european de evaluare de tip peer review pentru educaţia si formarea

profesională iniţială. Bucuresti: proiect Leonardo da Vinci AT/04/C/F/TH-82000, 2007.

13.*** Metodologia de certificare a calificărilor si competenţelor. Bucuresti: Autoritatea

Naţională pentru Calificări, 2009.

14. *** Metodologia de organizare si desfăsurare a examenelor de certificare a calificării

profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional si tehnic preuniversitar.Bucuresti:

Anexa nr. OMECT nr. 5172 / 29.08.2008.

15. Site: www.edu.ro

16. Site: www.tvet.ro


21


3. Agenda secvenţei de formare

Ziua a III-a - 8 ore

Ora Activitatea

09.00-09.15 Prezentarea generală a modulului “Asigurarea calităţii procesului de evaluare”

09.15-09.30 Repere teoretice privind „Competenţele şi conduita evaluatorilor”

09.30-11.00

Observaţia directă Activitatea 1: Realizarea unei fişe de observare directă a modului de evaluare a elevilor de către profesor, folosite pe parcursul unei lecţii

Interviul Activitatea 2: Realizarea unui interviu pentru cadrele didactice pe tema modalităţilor de evaluare folosite pe parcursul anului şcolar.

Principiile etice ale evaluatorului de competenţe profesionale Activitatea 3: Realizarea unei Fişe de feed-back pentru cadrele didactice pe

tema modalităţilor de evaluare folosite pe parcursul anului şcolar.

11.00-11.30 Pauza de cafea

11.30-12.00 Monitorizarea internă şi autoevaluarea procesului de evaluare

12.00-13.30 Activitatea 4: Elaborarea Listelor de verificare pentru documentele ce

vizează proiectarea şi desfăşurare procesului de evaluare

Repere teoretice privind „Valorificarea monitorizării interne a proceselor

de evaluare-standardizarea”

Activitatea 5: Elaborarea unei activităţi de îmbunătăţire a calităţii evaluării, în cadrul şcolii. Argumente pro şi contra evaluării standardizate.

13.30– 15.00 Pauza de masa

15.00-17.00 Monitorizarea externă a procesului de evaluare

Activitatea 6: Elaborarea unui Chestionar de satisfacţie pentru elevi

privind evaluarea.

Evaluarea unitară a unui modul de specialitate

Activitatea 7: Dezvoltarea unui set de criterii (descriptori) pentru evaluarea unitară a unui modul, la nivel de instituţiei de învăţământ

17.00-17.30 Pauza de cafea

17.30-19.30 Plan de activitate remedială

Activitatea 8: Realizarea unui Plan de activitate remedială pentru competenţele evaluate prin testul de evaluare iniţială aplicat la clasă pe baza

rezultatelor obţinute de elevi la acest test.

Baza de date a evaluărilor

Activitatea 9: Crearea Fişei de progres individual.


22


4. TEST PRELIMINAR pentru identificarea competenţelor iniţiale ale evaluatorului

Încercuiţi varianta sau variantele corecte din enunţurile de mai jos. Timp de lucru: 15 min.

1. Descrierea unităţilor de competenţe din SPP conţine:

a. aprecierea candidaţilor

b. bareme de notare

c. conţinuturile de parcurs

d. probe de evaluare

2. Datele verificării şi evaluării constituie un factor de reglare a activităţii pentru: a) Conducerea şcolii, părinţi

b) Diriginte, psiholog, elev

c) profesor, elevi, părinţi

d) persoane din comunitate

3. Rolul planurilor de activitate remedială este următorul:

a. corelarea competeţelor cu conţinuturile modulului

b. evaluarea rapoartelor monitorilor de calitate

c. stabilirea itemilor pentru matricea de specificaţii

d. stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a procesului de evaluare

4. Elaborarea unui sistem unitar de criterii de evaluare este necesară pentru: a) diferenţierea evaluării curente de examenele naţionale

b) notele acordate să reflecte nivelul de cunoştinţe şi competenţe

c) realizarea unei îmbunătăţiri a sistemului de evaluare

d) valorificarea rezultatelor autoevaluării

5. Enumeraţi cel puţin 4 elemente pe care ar trebui să le conţină o bază de date a

evaluărilor: ………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………


prof. ing. Iuliana POP 23 Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Baia Mare

Barem de corectare

1- d 5 - calificările pe care le oferă şcoala

2- c modele de teste de evaluare pentru fiecare modul

3- d itemi pentru fiecare modul, corespunzători competenţelor

4- b ,c fişe de progres ale elevilor

rezultate ale elevilor, testele aplicate

Pentru fiecare răspuns corect la întrebările 1, 2, 3, 4 se acordă 1,5 puncte, iar pentru răspuns

incorect sau pentru lipsa acestuia se acordă 0 puncte. Pentru fiecare răspuns corect la întrebarea 5 se acordă 0,5 puncte.

Fiind un test de evaluare iniţială, se acordă 2 puncte din oficiu.


24


5. Matricea de specificaţie pentru testarea iniţială Evaluarea evaluatorului de competenţe

Nivel cognitiv UC şi Competenţe

Cunoaşte

Înţelege Aplică Număr total itemi

Pondere %

Termeni Fapte

specifice Proceduri

1. Proiectarea evaluării 1.a Definirea obiectivelor 1 1 20 1.b Proiectarea activităţilor 1 1 2 40 1.c Stabilirea situaţiilor de evaluare

1 1 2 40

Total itemi 1 1 1 1 1 5 100 2. Organizarea evaluării


25


7. CHESTIONAR de evaluare a programului de formare: Profesor evaluator de competenţe profesionale

Data ......................................

Pentru a îmbunătăţi acest program de formare, vă rugăm să vă exprimaţi opinia, prin încercuirea cifrei care reflectă nivelul Dv. de satisfacţie, plasat între 1 (satisfăcător) şi 5 (foarte bine).

1. Programul de formare

a) A îmbunătăţit cunoştinţele şi abilităţile dumneavoastră în domeniu? 1 2 3 4 5

b) A fost condus, s-a organizat şi desfăşurat 1 2 3 4 5

2. Materialele de instruire, materialele suport

a) Au avut contribuţie importantă în procesul formării? 1 2 3 4 5 b) Calitatea materialelor suport: suport de curs, filmari, materiale auxiliare, Platforma ,.. 1 2 3 4 5

3. Lectorii

a) Au demonstrat cunoaşterea aprofundată a domeniului? 1 2 3 4 5

b) Au pregătit şi condus bine sesiunile de lucru? 1 2 3 4 5

4. Activităţile practice

a) Au fost bine selectate şi proiectate? 1 2 3 4 5

b) S-a alocat suficient timp pentru rezolvarea sarcinilor de lucru? 1 2 3 4 5

5. Condiţiile asigurate

a) Cazarea? 1 2 3 4 5

b) Masa, coffe break? 1 2 3 4 5

6. Ce credeţi că necesită a fi îmbunătăţit la acest program de formare? Alte opinii.

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

Vă mulţumim pentru timpul acordat!


26


Secţiunea a II-a

PPllaanniiffiiccaarreeaa pprroobbeeii pprraaccttiiccee


27


REGULILE de desfăşurare a formării

Suntem punctuali

Respectăm opiniile celorlalţi

Toate părerile contează

Telefoanele pe silenţios

Implicare

Flexibilitate

NE ASCULTĂM UNII PE ALŢII

ZÂMBIM pentru a ne sprijini unii pe alţii


28


PREZENTAREA POWER POINT A TEMEI

Planul remedial

Argument pentru alegerea temei:

“Profesorul care realizează un plan remedial trebuie

să aibă mentalitatea unui medic care identifică

simptomele și oferă cu dragoste și grijă un tratament

specific elevului său.”

MODULUL IV:

Asigurarea calităţii procesului de evaluare

Planul remedial: de ce? etape?

• Planul de acţiuni remediale este necesar pentru a stabili clar ce,

cum, de către cine, în cât timp trebuie realizate măsurile de

îmbunătăţire a calităţii procesului de predare/învăţare/evaluare.

• Planul remedial este realizat în urma unui proces de evaluare și are ca

scop derularea de activități remediale care nu se referă la reluarea

procesului de predare

Realizarea planului remedial presupune mai multe etape:

1. Identificarea aspectelor care trebuie remediate

2. Diagnoza

3. Stabilirea cauzelor

4. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)

• prin rezultatele învățării constatate:

– la teste (rezultate slabe)

– în clasă (nu răspunde frecvent la intrebări, pare confuz)

– în realizarea temelor pentru acasă (teme neefecuate total/parțial

sau copiate)

• prin comportament:

– atitudini față de activitățile de învățare (dezinteres, neimplicare,

evitare)

– absenteism

– desfășurarea de alte activități în timpul orelor (desen, lectură,

telefon)

Planul remedial Etapa1. Identificarea aspectelor care trebuie remediate


29


Planul remedial Etapa2. Diagnoza

Ce? De ce?• Neințelegerea conceptelor / informațiilor predate / care ar trebui

învățate:

– datorată modului de predare datorată deprinderilor mentale insuficient

dezvoltate ale elevului

• Lipsa abilităților privind rezolvarea de probleme:

– incapacitatea de a folosi cunoștințele acumulate pentru rezolvarea unor

situații concrete

– Incapacitatea de a face transfer

– Incapacitatea de a face analize

– Incapacitatea de a interpreta/ evalua

Planul remedial

3. Stabilirea cauzelor• Capacitate limitată de memorare

• Nu ințelege ce citește (citire/ gândire critică)

• Cunoștințe insuficiente (goluri)

• Dificultăți de comunicare

• Mediul din care provine (nivel de educație/ socio-economic al familiei)

• Atitudinea părinților față de școală

• Dotare insuficientă a școlii

• Climatul din școală

• Factori fizici (dizabilități)

• Factori individuali (abilități diferite de comunicare în scris și oral, instabilitate

emoțională)

• Factori dependenți de profesori (lipsa de încredere în profesor, viteza de

abordare a subiectelor datorită încărcării programelor, metodele de predare,

climatul creat în clasă de către profesor, indicații insuficiente/neclare privind

sarcinile de lucru/evaluare)

Acțiunile remediale trebuie corelate cu cauzele identificate.

Planul remedial 4. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa şi/ sau elev)

Exerciții pentru dezvoltarea gândirii critice –nu mai mult de 5 - 10 elevi odată.

Atenție individualizată a profesorului

Fără umilire

Diversificarea activităților de învatare de la foarte simplu spre simplu apoi la

complex

Activități de învățare repetitive

Activități de învățare în grup/ echipă

Fișe de lucru individualizate

Curriculum adaptat/ personalizat

Indiferent de modul în care se structurează un plan remedial, el trebuie să aibă în

vedere/ să conțină:

diagnoza

măsuri de remediere individualizate

modalități de realizare


30


Exemplu

Activitate practică

• Rezolvaţi sarcina de lucru din fişă pentru a realiza

împreună, cele 4 grupe, un Plan de activitate

remedială pentru situaţia dată.

Durata: 15 minute

Activitate de lucru în echipă


31


Scop

Activitatea are ca scop dezvoltarea competenţei de

elaborare a Planului de activitate remedială

Durata

15 minute (10 minute pentru realizarea sarcinii, 5 minute pentru raportarea tuturor echipelor şi discuții în plen)

Indicaţii

Recomandări privind realizarea activităţii: Pentru această activitate veţi lucra în echipe de câte 4/5 persoane. Desemnaţi un raportor pentru fiecare echipă

pentru prezentarea în plen.

Planul remedial se întocmeşte în urma unei evaluări. Sarcină de lucru: Avem situaţia următoare: În urma testului sumativ

aplicat la clasa a XI-a, la Modulul X, la itemul de tip rezolvare de probleme doar 20% dintre elevi au ajuns la

rezultatul corect. Răspundeţi la următoarele întrebări găsind răspunsuri cât

mai complete, pentru fiecare întrebare. 1. Pentru cine întocmesc planul remedial

2. Ce trebuie făcut concret 3. Pentru ce întocmesc Planul remedial

4. Până când realizez acţiuni remediale 5. De către cine se realizează activităţile remediale 6. Care sunt urgenţele

7. De ce avem nevoie pentru activităţile remediale 8. Alte situaţii pentru care se întocmeşte un Plan

remedial Raportorul fiecărei grupe va completa pe foaia de

Activitatea 1 – Planul remedial


32


flipchart răspunsul agreat de membrii echipei.

Urmăriţi cu atenţie prezentările colegilor. La sfârşitul activităţii se va prezenta Planul remedial

rezultat.

Materiale necesare

Hârtie, flip-chart, markere


33


Criteriu de evaluare Apreciere Observaţii

Da Nu

A. Cerinţele activităţii - Fiecare membru al echipei a participat cu

răspunsuri la întrebările formulate - Echipa a agreeat prin consens varianta potrivită

situaţiei expuse

- Raportorul a expus varianta agreeată prin consens de către coechipieri

B. Modul de lucru

- Toți membrii echipei s-au implicat activ în realizarea activității

- Comunicarea în cadrul echipei a fost foarte bună - Fiecare participant a avut contribuții la finalizarea

activității

- Divergențele de opinii au fost soluționate constructive

- Sarcina de lucru a fost realizată integral

- Sarcina de lucru a fost realizată în timpul alocat

C. Raportarea rezultatelor - Răspunsurile echipei au fost formulate clar,

succinct și au fost înțelese de toți participanții - Ideile au fost apreciate de către ceilalți colegi


34


Scop

Activitatea are ca scop dezvoltarea competenţei de elaborare a Planului de activitate remedială.

Durata

15 minute

Resurse

Materiale: Fişa de lucru – Planul remedial

Videoproiector

Laptop formator

Flip-chart Hârtie

Markere

Organizarea sălii

Nu este necesară o schimbare a aranjării meselor faţă de modul normal, fiind deja aşezaţi pe grupe de 4-5 persoane.

Forma de activitate: pe grupe

Anunţarea sarcinii de lucru

“În această activitate veţi urma etapele necesare întocmirii Planului remedial ţi veţi realiza acest Plan.”

Distribuirea fişelor de lucru şi a materialelor suport pentru participanţi: se distribuie fişele de lucru

fiecărei grupe

Atenţionări obligatorii pe care formatorul trebuie să le

Activitatea 1 – Planul remedial

Fişa formatorului


35


Detalii

facă:’’Urmărim toţi cu atenţie răspunsurile date de raportorii celorlalte grupe”

Desfăşurarea activităţii

Această activitate se va desfăşura în două etape: Etapa 1: Discutaţi în echipă şi găsiţi răspunsuri cât mai

complete la întrebările ce vă sunt adresate.Notaţi-le pe foaia de lucru. Etapa 2: Raportorul fiecărei echipe va scrie pe flip-chart

răspunsul agreat de membrii echipei.

Monitorizarea activităţii: se face cu ajutorul criteriilor de evaluare de mai jos

Raportarea rezultatelor: Toţi formabilii au participat activ la activitate

Fiecare membru al echipei a contribuit la realizarea

sarcinii Raportorii au scris răspunsurile grupei pe flip-chart

Formatorii negociază cu formabilii completări la Planul remedial acordând feedback.

Evaluare

Evaluarea: se urmăreşte îndeplinirea criteriilor de evaluare enunţate

Feedback: Se fac aprecieri asupra Planului remedial completat

Concluzii: Formatorul anunţă că în zilele următoare fiecare

formabil va aplica un test, în urma căruia va întocmi un Plan remedial.


36


Criteriu de evaluare Apreciere Observaţii

Da Nu

B. Cerinţele activităţii

- Fiecare membru al echipei a participat cu răspunsuri la întrebările formulate

- Echipa a agreeat prin consens varianta potrivită

situaţiei expuse - Raportorul a expus varianta agreeată prin consens

de către coechipieri

B. Modul de lucru - Toți membrii echipei s-au implicat activ în

realizarea activității - Comunicarea în cadrul echipei a fost foarte bună - Fiecare participant a avut contribuții la finalizarea

activității - Divergențele de opinii au fost soluționate

constructive

- Sarcina de lucru a fost realizată integral - Sarcina de lucru a fost realizată în timpul alocat

C. Raportarea rezultatelor

- Răspunsurile echipei au fost formulate clar, succinct și au fost înțelese de toți participanții

- Ideile au fost apreciate de către ceilalți colegi


37


FORMULAR DE FEEDBACK RAPID

La finalul acestei secvenţe de formare mă simt:

(Vă rugăm să lipiţi post-it-ul cu numele Dv. pe coloana corespunzătoare stării de spirit actuale)

Apoi, merităm


38


Anexa 1

FIŞA de DOCUMENTARE Nr. 1

Activitati diferenţiate ce pot fi incluse în planurile remediale

a) Diferenţierea suportului de curs Invăţare bazata pe surse de informare: nivelului de cunoştinţe, notiunilor din discipline

conexe, stilurile de învăţare Fise sintetice cu notiuni si informatii de specialitate bazale, ca punct de sprijin in

intelegerea notiunilor mai complexe, corelate cu exemple din experienta de viata a elevului Fise suport interdisciplinare care sa permita valorificarea cunostintelor elevului din alte

discipline ( descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect al discplinei prin

crearea conexiuni posibile şi necesare în vederea intelegerii notiunilor deficitare) Suport de curs care sa valorifice stilurile de invatare ale elevilor ( harti, diagrame, explicatii

audio, tutoriale etc.)

b) Diferenţierea tipurilor de sarcini şi/ sau a timpului alocat

- Fise cu sarcini de lucru identice, dar cu timp diferit de rezolvare / executare, in functie de

ritmul de lucru al elevilor - Fise cu sarcini diferite ca grad de complexitate, dar cu acelaşi timp de rezolvare /

executare (ex: se preda aceeasi teorie, urmând ca sarcinile sa fie diferite, dar care

valorifică echitabil cunoştinţele predate) - Fişe de lucru identice cu sarcini progresive (sarcini cu dificultate crescătoare; sarcinile de

la sfârşit pot fi deschise şi pot solicita mai mult timp)

varianta a) se lasa elevilor libertatea de a le rezolva doar pe cele pe care le pot face varianta b) se lasa elevului timpul necesar de a le rezolva pe toate in ritmul propriu

- ”Fişe de sprijin” pentru împărţirea sarcinilor sau pentru a le face mai usoare pentru elevii mai slabi. (ex: Pentru o lucrare practică prezentată pentru clasa sub forma unei

investigaţii: ”Cum aţi folosi acest aparat pentru a măsura tensiunea de suprafaţă a apei?”, elevii interesati pot cere o fisă de sprijin care să le explice exact cum să efectueze lucrarea practică în cazul în care nu-si pot da seama singuri.)

c) Diferenţierea experienţelor de învăţare ale elevilor - Sarcini de lucru cu grade diferite de dificultate pentru grupe mici şi omogene, constituite

pe baza nivelului de cunoştinţe sau abilităţi comune (ex: prin metoda cubului descrie-

compara-analizeaza-asociaza-aplica-argumenteaza, se pot da sarcini cu grade diferite de

complexitate, fara a crea disconfortul unei separari a grupurilor de lucru) - sarcini de lucru identice lucru pentru grupe mici şi eterogene (sarcini ce sunt corelate cu o

metodă didactica ce valorifică învăţarea de tip peer, între egali - ex: metoda mozaic cu

fise expert, lucrati-ganditi-in perechi) - Sarcini de lucru ce valorifica teoria stilurilor de invatare, pentru grupe mici şi omogene

constituite pe baza preferintei elevilor pentru un anumit stil de invatare)


39


- distribuirea eficienta a responsabilitatilor in grupurile de lucru, astfel incat elevul sa-si valorifice abilitatile existente si sa se implice activ in rezolvarea sarcinilor (si implicit in

recuperarea decalajelor cognitive , practice etc.) - sarcini de lucru individuale cu grade diferite de complexitate (aflate atat in concordanta cu

nivelul de cunostinte al elevului, cat si cu zona proximei sale dezvoltari)

- sarcini de lucru care valorifica mijloace, metode şi procedee didactice centrate pe elev care:

stimuleaza gandirea critica (ex: ciorchinele, d-bate, studiul de caz, investigatia,

metoda SiNELG etc. ) si respectiv, cea divergenta (ex: brainstorming, posterul, eseul de 5 minute etc.) in vederea realizarii unor conexiunii mai profunde intre

notiuni valorifica experienta anterioara a elevului ( ex: sarcini care sa contina in enunt

situatii practice, concrete, legate de experienta de viata a elevului)

consolideaza noile cunostinte/ deprinderi insusite ( ex: exercitii ce au la baza un algoritm nou invatat / cunostinte noi invatate)

valorifica stilurile de invatare ale elevilor, ca premise a accelerarii procesului de

intelgere si invatare al elevilor (ex: PPt-uri, filme video, explicatii inregistrate pe CD, platforme de lucru etc.)

d) Diferentierea sarcinilor individuale (temelor) pentru acasa - teme pentru acasa care sa permita elevului utilizarea fiselor sintetice de specialitate /cele

interdisciplinare

- teme pentru acasa cu grade diferite de complexitate (aflate atat in concordanta cu nivelul de cunostinte al elevului, cat si cu zona proximei sale dezvoltari)

- teme pentru acasa cu sarcini identice dar deschise (mai putin restrictive), care sa permita

fiecarui elev: *varianta a) valorificarea maximal a potentialului sau din punct de vedere intelectual,

aptitudinal, motivational (ex: teme de proiect care sa lase elevului libertatea de

construire a structurii acestora, in functie de abilitatile, cunostintele si interesele proprii)

*varianta b) diferentierea modului de prezentare a temei (ex: raport scris, prezentare orală sau afis - în formă de hartă mentală sau schemă) in functie de stilul de invatare, de abilitatile sale -orale, scrise, imagistice etc., de preferinta personala

e) Valorificarea elevului ca resursa importanta in monitorizarea progresului - utilizarea autoevaluării şi consemnarea progreselor şi stabilirea pasului următor împreună cu

elevul (elevii îsi pot stabili, negocia sau li se poate atribui un obiectiv individual sau plan de acţiune pe baza unor factori precum: rezultatele iniţiale ale testelor de diagnostic, capacităţile, nevoile, interesele lor, etc.

- stimularea elevilor sa se autoevalueze şi sa-si monitorizeze progresul prin: auto – corectare – elevul e solicitat să-şi depisteze erorile, lacunele proprii;

auto - notare controlată – elevul este solicitat să-şi acorde o notă, care este apoi „negociată” cu profesorul sau împreună cu colegii. Profesorul argumenteaza şi evidenţieze

corectitudinea/ incorectitudinea aprecierilor formulate;


40


inter-evaluare (intre elevi), pe baza unei grille date (fie la lucrările scrise, fie la examinarea

orală)

Documents

Formator de profesori evaluatori de competenţe profesionale Pop.pdf · Portofoliu finalizare curs Formator de profesori evaluatori de competenţe profesionale 3 prof. ing. Iuliana