",rtlt

V"slle Ha;ega.t

Forme ale comunicirii

in practica filosofici

Editura EIKON

Bucuregti, zozo

I

Copyright @ zozo Vasile Halegan

Editura EIKON,

str. Calea Giulegti nr. 333, sector 6, Bucuregti

Editura EIKON este acreditati de Consiliul Nalional

al Cercetirii $tiingifice din invifimAntul Superior

(cNCrs).

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiHATEGAN,VASILE

Forme ale comunicirii in practica filosofici /Vasile Hafegan. - Bucureqti : Eikon, zozo

Confine bibliografieISBN 978-6o6-49-oz5z-8

1

Tipirit in RomAnia

CUPRINS

Introducere

Comunicare gi consiliere filosofici

Dialogul, instrument si formi de comunicare

in practica filoso{ici

Alte domenii ale practicii filosofice, bazate pe

forme ale comunicirii

Economie, comunicare qi filosofie aplicati

Aseminiri ale practicii filosofice cu alte

ocupalii

in loc de concluzii

Referinf e bibliografi ce

7

13

59

79

103

111

115

Vasile Hafegan

Forme ale comunicirii in practica filosoffci

comunicare Ei practica filosofici va imbun;t;li

cunoagterea gi specializarea persoanelor implicate in

activitatea de consiliere ti practica filosofici, iar

implementarea in practici a rezultatelor oferite de

cercetirile efectuate asupra temei va contribui la

realizarea recunoaqterii depline a noii profesii, ca o

completare a domeniului de consiliere 9i consultanli,

sub toate formele ei de manifestare: individual, de

grup sau organizalional.

Comunicare 9i consiliere filosofici

RimAnem in contextul aritat ln introducere gi

pornind de la conferinga amintiti unde am prezentat

lucrarea despre Aspecte ale comunicdrii in consilierea

flosoficd fiind. publicati ulterior (Hafegan, zorg), vom

relua in continuare cAteva idei considerate importante

in realizarea temei acestui volum.

Materialul rezultat din dezbateri se referi la

unele aspecte specifice comunicirii identificate de noi

in practica filosofici, examinAnd domeniile in care

consilierea filosofici este utili, indicAnd unele situagii

ce apar intre specialistul devenit practician gi

beneficiarii sewiciului acestuia, care au nevoie de

consiliere, facilitare, consultanfi sau de etici aplicati

unor situa;ii de via;X.

Demersul scoate in eviden;i cAteva direcqii in

care comunicarea se manifesti gi are un rol important

Vasile Halegan

Forme ale comunicd,rii ln practica filosofici

in practica filosofici; aici ne vom referi la comunicarea

interpersonali gi comunicarea intrapersonali, doui

forme ale comunicirii ce pot fi dezvoltate 9i aplicate

in consilierea filosofici; la comunicarea nonverbal;

utilizati in acelagi proces de practici; identificAnd qi

alte forme specifice comunicirii institulionale sau

comerciale, rezultate din procesul de reglementare 9i

promovare a noii ocupalii.

Pornim de la concluzia cd filosofia poate avea un

rol important in abordarea comunicirii, in sensul in

care am identificat numeroase lucriri publicate 9i in

RomAnia cu tematici despre filosofia comunicirii

(Macoviciuc, zooz; Ilica, zooT; Barbu, zoog; Stroe,

zor5), dar vom incetca si argumentem 9i reciproca, in

sensul in care comunjcarea poate fi o parte activi si

importanti a practicii filosofice.

Chiar daci comunicarea a fost deseori inclusi in

vastul domeniu de studiu al Etiinlelor sociale iar

studierea acesteia a fost ficuti cu aiutorul metodelor

de cercetare specifice domeniului, aflim ci retorica a

fost prima care s-a dezvoltat la inceputul secolului XX,

Vasile Halegan

Forme ale comunicirii ln practica filosofiici

prin profesorii de oratorie ce au apirut in universitifi

gi care se inspirau din antichitate, indeosebi din

scrierile lui Aristotel, Platon sau Cicero.

PAni la momentul anilor '8o gi in domeniul

comunicdrii cercetarea a fost frcuti doar la un nivel

empiric, fapt ce adesea intra in contradicgie cu cei care

studiau retorica, momentul fiind unul de cotituri,

generat fiind de aparilia primelor jurnale dedicate

domeniului gi care au deschis direclii distincte de

cercetare a domeniului.

in cercetarea doctoral5 efectuati am studiat

modul in care se poate manifesta practica filosofic5,

asemeni unui serviciu ce poate fi recunoscut public qi

reglementat ca ocupafie distincti, si am identificat

unele forme specifice consilierii filosofice, gi anume:

consilierea filosofici individuali, ce are loc intre un

specialist gi clientul siu; consilierea filosofici aplicati

grupurilor de persoane gi efectuati de un facilitator

specializat; consultanla filosofici sau consilierea etici

destinatd organizafiilor sau institufiilor (Ha;egan,

zor8).

r5

Vasile Halegan

Forme ale comunicirii ln Practica filosoffci

in cercetarea anterioari am aflat ce in toate

domeniile de activitate enuntate specialistul in nou

practic; de consiliere filosofici folosegte multe din

elementele specifice comunicirii, aplicate fiind in

comunicarea sa cu clientul, cu sau organiza+ia pe care

o consiliazi acesta in cadrul practicii filosofice'

O primi formi de comunicare recunoscutX a fi

folositi in orice proces de practici filosofici este

comunicarea interpersonali, care are loc in diverse

situagii, cum ar fi: comunicarea intre specialistul in

consiliere filosofici gi clientul siu, comunicarea intre

persoanele participante la un eveniment de grup 9i

facilitatorul filosofic sau comunicarea ce are loc in

procesul de consultanli filosofici sau de etici aplicati

unei organizalii, gi unde apar relagii de comunicare

intre specialistul consultant 9i echipa manageriali

pentru luarea unor decizii sau evaluarea unei situalii

anume; sau chiar comunicarea intre alfi subiecfi din

interiorul organiza;iei, care interaclioneazi intre ei in

procesul de consultanli desfigurat cu un specialist in

etica aplicati sau in practica filosofic5.

Vasile Halegan

Forme ale comunicirii in practica filosofici

O alti formi de comunicare alrrti in vedere in

cadrul practicii filosofice este gi studierea elementelor

non verbale prezente in procesul de consiliere, care

devin acte de comunicare indirecti, manifestate prin

mesajele transmise de persoanele participante la

procesul de consiliere, gi exprimate in diferse feluri de

reprezentare: imbriciminte, in{bligarea persoanei,

mimici gi gestici, tonalitate si exprimare vocali,

atitudini de comportament.

O forml a comunicirii poate avea loc si inprocesul de promovare a noii profesii, atunci cand

specialistul in consiliere filosofici utilizeazi tehnicile

de comunicare pentru a-gi promova consilierea,

consultanga sau facilitarea, pentru a se adresa cu un

mesaj direct persoanelor care au nevoie de acest

serviciu. Avem in vedere aici si mesajul publicitar

utilizat de specialist in promovarea practicii sale.

Vorbim de o abordare de tip comunicational care

are loc in procesul promovirii noii profesii conturate,

comunicarea fiind {hcuti direct sau indirect de citre

specialistul in consilierea filosoficS, acesta utilizand

Vasile Hagegan

Forme ale comunicSrii ln practica filosofici

principii gi tehnici de comunicare pentru a-$i promova

serviciul siu de consiliere, de consultanfi sau de

facilitare, iar mesajul s;u este adaptat in func;ie de

destinatarii aplicafiei sale.

Un alt tip de comunicare poate apirea intre

specialistul in practica filosofici 9i instituliile publice,

specialist care in procesul siu de practicd are nevoie a

se inregistra cu noua profesie (una diferiti de cea a

filosofului actual) sens in care va interacfiona cu

aceste instituqii abilitate, prin acliuni specifice de

comunicare institulionali'

Aceasti interferengi a Practicii filosofice cu

domeniul de comunicare publici, derivi din procesul

de recunoagtere gi reglementare a unei noi calificiri 9i

profesii, aceea de consilier filosofic sau de etici, care

presupune o comunicare activi cu autoritigile de

reglementare ale statului, sub forma redactirii unor

documentalii, cercetiri de piagi, avize consultative

profesionale, studii, sau chiar participalii la programe

de formare gi specializare in cadrul profesiei ce se

doregte a fi recunoscuti gi in Rominia.

Vasile Halegan

Forme ale comunicirii in practica filosoficd

Concluzia pe care o susfinem este ci toate aceste

demersuri de comunicare institulionali ar trebui si

fie dezvoltate cu ajutorul unor asociafii profesionale

infiinfate cu scopul de promovare, recunoagtere 9i de

reglementare a profesiei de consilier filosofic, asociafii

la care practicienii si specialiqtii in filosofie si poati

adera, gi care si aibi la bazi un cod de etici a profesiei,

ce devine opozabil tuturor practicienilor, gi care este

insugit de fiecare practician odati cu parcurgerea unei

forme de instruire in noua specializare'

O altd abordare referitoare la legitura dintre cele

doui concepte a fost ficuti recent de cetre profesorul

Sandu Frunzi in cartea sa despre comunicare gi

consiliere filosofici, care arati legitura existenti intre

cele doui concepte, subliniati gi prin titlul ales al

cirfii sale (Frunzi, zorg). Autorul indici importanla

punerii in practic; a filosofiei, plasAnd aceasti

tendin!5 in contextul actual al unei lumi in care

comunicarea este pitrunsi tot mai mult de tehnologia

informafiei, exprimAnd totodati nevoia unui echilibru

despre care ne spune ce poate fi realizat cu ajutorul

Vasile Hafegan

Forme ale comunicirii in Practica filosofici

filosofiei, o apreciere care arati inci odati importirnla

ce o poate avea filosofia, aflati in strAnsi legituri cu

comunicarea; acesa devenind un domeniu ce poate fi

exprimat sub diverse forme, adiugim noi.

in acelagi context al comunicirii intra-personale

in studiile efectuate despre necesitatea introducerii

consilierii filosofice in RomAnia am aritat aseminarea

dintre consilierea filosofici 9i procesul de mediere,

situafie in care consilierea reflexivi imbraci forme ale

unei medieri efectuate asupra persoanei, pusi fali in

fali cu problema sau dilema sa, iar rolul mediatorului

este preluat de noul specialist apirut 9i in RomAnia,

consilierul filosofic, care sprijini subiectul si clarifice

situalia cu care se confrunti fhri a interveni asupra

unei direclii de solufonare gi care utilizeazi unele

instrumente specifice practicii filosofice pentru a

facilita comunicarea persoanei cu ea insugi.

Dar despre aceasti tematici vom vorbi mai pe

larg in cadrul unui capitol distinct al cirlii noastre, Ia

care vom adiuga un alt capitol destinat comunicirii

Vasile Halegan

Forme ale comunicirii in practica ffIosofici

organizafionale, rezultat din procesul de practici

filosofici aplicati organizafiilor sau instituliilor.

Ne vom opri atenlia gi asupra altor forme ale

comunicirii manifestate in domeniul educa;ional, in

care filosofia poate avea acces, la nivelul claselor de

elevi sau prin practica filosofici adresati tinerilor,

adolescengilor indeosebi, care manifesti probleme de

comunicare specifice vArstei, qi care pot fi remediate

cu ajutorul unui practician care aplici primordial

dialogul in consilierea sa.

Considerim ci studierea interdisciplinari a

tuturor acestor conexiuni existente intre comunicare

gi practica filosofici va imbunitili cunoagterea gi

specializarea persoanelor implicate in activitatea de

consiliere filosofici, iar implementarea in practici a

rezultatelor oferite de orice cercetare asupra temei va

contribui la realizarea unei recunoagteri depline a noii

profesii, ca o completare a domeniului de consiliere gi

consultan!5, sub toate formele sale de manifestare:

individual, de grup sau organizajional.

Dialogul, instrument gi formide comunicare in practica filosofici

in realizarea capitolului pornim de la monologul

specific discursului filosofic si trecem la dialog, ca o

formi de exprimare in cadrul practicii filosofice. Noua

practici de consiliere filosofici este cea care utilizeazd

dialogul ca principald formi de comunicare intre un

practician si persoana consiliati numiti gi oaspete sau

client, de citre specialistul in consilierea filosofic5, gi

care utilizeazi frecvent dialogul in procesul sdu de

consiliere, spre deosebire de un filosof care preferi de

obicei alte instrumente de exprimare.

lati in continuare cAteva din caracteristici le

specifice dialogului utilizat in consilierea filosofici,

privite comparativ cu cele specifice altor domenii, gi

care se manifesti deseori sub forma unui interviu sau

conversa!ie.