1

FORME DE RELIEFMUNŢIDEALURIPODIŞURICÂMPIILUNCI

2

MUNTII CARPATI

O R IE N TA L I M E R ID IO N A L I O C C ID E N TA L I

C A R P A TII

3

CARPAŢII ORIENTALI (RĂSĂRITENI)

-de la hotarul de nord la Valea Prahovei

G U TA IU L U I

M A R A M U R E S U L U I

D O R N E I cu vf. P ie trosu ld e 2 3 0 3 m

O B C IN E L E B U C O V IN E I-cu m ã n ã s tirile V oron e t s i P u tn a

a) Grupa nordică – de la hotarul de nord la Depresiunea Dornelor si Cîmpulung

04/21/23 4

b) Grupa centrală -spre sud până la Valea Oituzului

Călimani

Gurghiului

Harghitei

Bistriţei (în sud –Ceahlăul numit “Piatra nestemată a Moldovei”)

Rarău

Hăşmaşul Mare( izvorăsc Oltul şi Mureşul)

04/21/23 5

C) Grupa sudica ( Carpatii de Curbura )

-spre vest până la Valea PrahoveiMunţii VranceiMunţii BuzăuluiMunţii Ciucaşului

- în nordul acestora – Depresiunea BraşovuluiTRECĂTORI: Prislop, Bicaz, Oituz, PredealBOGĂŢII : animale sălbatice, cărbuni, metale,

piatră de construcţie, ape minerale;ZONE TURISTICE: M-ţii Rodnei, Ceahlău, Valea

Bicazului, Obcinele Bucovinei, Ţara Oaşului.

6

CARPAŢII MERIDIONALI ( de MIAZĂZI)

La sud de Depresiunea Transilvaniei, între Valea Prahovei la est şi văile Timiş, Cerna şi Bistra la vestCei mai înalţi munţi din ţară (peste 2500m)Formaţi din roci tari

04/21/23 7

a) Grupa Munţilor Bucegi

Între Prahova şi Dîmboviţa

Pante abrupte, stâncoase, aspect impunător, frumuseţi naturale –Babele şi Sfinxul -( cei mai vizitaţi munţi)

Vârful Omu ( 2505m )

– staţie meteorologică

8

b) Grupa M-ţilor Făgăraşului

Între Dîmboviţa şi OltMoldoveanu ( 2544m ) şi Negoiu ( 2535m ) –cele mai înalte vârfuri din ţară, sunt sălaşul caprelor negre;

Pe Argeş la Vidraru - hidrocentrală

9

c) Grupa Munţilor Parâng (între Olt

şi Jiu)Munţii Parâng ( peste 2500m )Munţii Şureanu – cetatea dacică Sarmizegetusa

04/21/23 10

d) Grupa Munţilor Retezat Godeanu

Între Jiu şi Timiş, Cerna şi BistraMunţii Retezatului – Parcul Naţional Retezat (plante şi animale rare)Pe înălţimi sunt multe lacuriÎntre Parîng şi Retezat – Depresiunea PetroşaniTRECĂTORI: Predeal(Valea Prahovei),Turnu Roşu şi Cozia (Valea Oltului), Lainici(Valea Jiului), BranBOGĂŢII:păduri, păşuni, cărbuni, importanţă turistică;

11

CARPAŢII OCCIDENTALI (de Apus)

În vestul Depresiunii Transilvaniei între Dunăre, la sud, şi râul Barcău, la nord.Înălţimea- rareori-peste 1800m

Grupa M-ţilor Banatului -între Dunăre şi Timiş -în sud-Defileul Dunării, hidrocentrala

Porţile de Fier. Grupa M-ţilor Poiana Ruscă

-între Timiş , Bistra şi Mureş (nord)

-cele mai importante zăcăminte de marmură şi fier

Grupa M-ţilor Apuseni cu M-ţii Bihorului ( peste1800m) şi

M-tii Metaliferi

FRUMUSEŢI -Cheile Turzii, gheţarul Scărişoara, Cheile Ponorului, un frumos şirag de peşteri, Detunata,etc.

BOGĂŢII: păduri,cărbuni, aur,fier, etc

04/21/23 12

DEALURILESunt forme de relief mai joase decât munţii (300-1000m),

cu pante şi culmi domoale.

BOGĂŢII: - la suprafaţă: păşuni,păduri,livezi,vii(Măgura Odobeştilor, Valea Călugărească);- în subsol: cărbuni, petrol, gaze naturale, sare, ape minerale(Slănic- Prahova, Olăneşti, Călimăneşti-ape pt. vindecarea unor boli)

Se întind în jurul munţilorSunt numite Dealuri subcar-patice şi Dealurile de VestS-au format prin încreţirea scoarţei pământuluiSunt separate de depresiuni

Subcarpaţii: Moldovei de Curbură Getici•Dealurile Vestice s-au format

prin depunerea pietrişului şi nisi-

pului adus de apele curgătoare .

13

DEPRESIUNEA (PODIŞUL) TRANSILVANIEI

Aşezare:în mijlocul arcului carpatin, partea centrală şi N-V Transilvaniei

Înălţimea: mijlocie-500m, mai înaltă în partea de est 700-800m

Porţi către exterior:Someşul Mureşul şi Oltul

BOGĂŢII-în adâncuri:gaz metan şi sare-la suprafaţă:pomi fructiferi,

cereale, viţă-de-vie, păduri de stejar şi fag.

Unităţi componente: - Pod. Someşului - Câmpia Transilvaniei - Pod. Târnavelor

04/21/23 14

PODISURILE

2. -mai înalt în N,mai jos în S

-bun pt. agricultură

-Oraşe: Iaşi,Suceava, Bacău, Botoşani

Sunt forme de relief mai înalte decât câmpiile.

Sau format prin depunerea nisipului, pietrişului,argilei în locul unor lacuri sau prin tocirea munţilor.

3. Mai înalt la nord-este străbătut de Jiu, Olt, Argeş.-bun pt. cereale, pomi fructiferi, viţă de vie (Drăgăşani);-în subsol: petrol, gaze naturale, şi cărbuni4.Format din:a) Masivul Dobrogei de Nord( M-ţii Măcinului-465m)-cei mai vechi munţi-granitul, păduri de stejar şi tei;-se cultivă viţa de vie, cereale

PRINCIPALELE PODIŞURI: 1) Pod. Transilvaniei(în centrul ţării) 2) Pod. Moldovei (între Siret şi Prut) 3) Pod. Getic (între Dâmboviţa şi Dunăre) 4)Pod. Moldovei (între Dunăre, Marea Neagră şi Bulgaria la sud) b) Pod. Dobrogei de Sud- neted ca o

câmpie-sunt puţine ploi-în est- litoralul cu portul Constanţa şistaţiuni de odihnă şi tratament

04/21/23 15

CÂMPIILEForme joase de relief, netede şi întinse (200-300m)Sunt foarte bune pentru agricultură.

a) CÂMPIA ROMÂNĂ sau CÂMPIA DUNĂRII (grânarul ţării)- situată în sud, de-a lungul Dunării- partea de est – Câmpia Bărăganului – cea mai întinsă şi netedă

b) CÂMPIA DE VEST-situată în vestul ţării-Se cultivă mari suprafeţe cu cereale

-se întâlnesc lacuri cu apă dulce, -se întâlnesc lacuri cu apă dulce, sărată sau amară-în vest ,soluri nisipoase - se cultivă viţa de vie-în subsol – petrol şi gaze naturale

-este brăzdată de Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Siret-iarna foarte geroasă cu vânturi puternice, vara f. Călduroasă

-este străbătută de Someş, Crişuri, Mureş, Timiş-iarna este blândă în sud şi aspră în Nord, cu precipitaţii bogate

-în subsol – zăcăminte de petrol , gaze naturale şi izvoare termale(cu apă caldă- folosite în tratarea unor boli-Staţiunea Băile Felix, lângă Oradea)

04/21/23 16

LUNCILE: sunt fâşii de pământ înguste, netede şi joase, întinse de-a lungul râurilor, de o parte şi de alta a acestora; în zona de câmpie sunt mai largi decât în zona de deal;LUNCA DUNĂRII – de la Drobeta Turnu Severin până la Delta Dunării

-se găsesc bălţi şi lacuri cu peşte;-terenurile sunt foarte roditoare (zarzavaturi şi cereale)-pădurile (din sălcii şi plopi) se numesc zăvoaie;-s-au construit diguri împotriva revărsării apelor(în Balta Ialomiţei şi Insula Mare a Brăilei şi canale de scurgere pentru desecarea terenurilor;

DELTA DUNĂRII-este cel mai nou pământ al ţării

Se desparte în trei braţe:-CHILIA, SULINA şi SF.GHEORGHE

Este o adevărată împărăţie a apelor, a plantelor, păsărilor şi animalelor.

Aluviunile depuse formeazăRidicături de pământ numite Grinduri (aici cresc păduri de sălcii, plopi şi stejari unde se adăpostesc mistreţi, vulpi şi lupi.Delta Dunării este unică în Europa

prin frumuseţe, bogăţie şi varietatea plantelor şi animalelor şi declarată rezervaţie naturală

Păsări: lopătarul, cocorul, raţa şi gâsca sălbatică,lebăda, pelicanulInsecte (ţânţari, libelule,fluturi),melci,scoici,păianjeni,broaşte,şerpi,peşti(40),vidra,nurca.Plante: stuf (pentru hârtie ),papura;

o Delta este vizitată de turişti pentru frumuseţile ei.

LUNCILE ŞI DELTA DUNĂRII