Fortschreibung/Aktualisierung des Leitfadens · Web viewPentru ca sistemele B dispun de o unitate de calcul mai performanta este posibila calcularea , spre exemplu, a tendintei de

Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives

PHARE – Program 2002: Twinning project between the Romanian Ministry of Environment and Water Management and the German Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety

Manual

Supravegherea emisiilor

provided by:Bucharest, Berlin Mr. Dr. Hans-Joachim Hummel

April 2004 German Federal Environmental Agency

Acest indrumar a fost intocmit la comanda Oficiului federal de protectie a mediului in cadrul Planului de cercetare pentru protectia mediului – cod de cercetare 297 44 849 – si a fost finantat

cu mijloace banesti federale.

FISA DE RAPORT

1. Numarul raportului

UBA-FB 000

2. 3.

4. Titlul raportului

Mentinerea curata a aerului

Indrumar de supraveghere a emisiilor

5. Autor(i), Nume, Prenume 8. Data finalizarii

6. Institutia executanta (Nume, Adresa)

UMEG

Centrul pentru masuratori de protectie a mediului, sondaje in cadrul protectiei mediului si siguranta a

aparaturii Baden-Württemberg

Großoberfeld 3, D-76135 Karlsruhe

9. Data publicarii

10. PLAN UFO – Nr.

297 44 849

11. Numar de pagini

306

7. Institutia finantatoare (Nume, Adresa)

Oficiului federal de protectie a mediului, Bismarckplatz 1, 14193 Berlin

12. Referiri in literatura

86

13. Tabele si diagrame

9

14. Figuri

31

15. Date suplimentare

16. Rezumat

Indrumarul de supraveghere a emisiilor acopera necesarul de informatii despre practica inplementata in Germania in vederea supravegherii emisiilor in instalatiile care necesita aprobarea.

Sunt tratate bazele legale pentru sarcini de masurare discontinue si continue in vederea supravegherii emisiilor din instalatiile care necesita aprobare. Se tine cont aici si de legislatia europeana in domeniul protectiei mediului. Este explicat procedeul de comunicare pentru institutele de verificare („Oficii de masurare“), care executa asemenea sarcini de supraveghere.

Se explica executarea masuratorilor discontinue ale emisiilor (derulare, cerinte de la masuratori) si a masuratorilor continue ale emisiilor (verificarea gradului de adecvare, montarea, intretinerea, verificarea functionarii si calibrarea agregatelor de masurare) inclusiv a evaluarii si documentarii valorilor masurate. Se prezinta procedeul de supraveghere la distanta a emisiilor. Sunt descrise cele mai importante procedee de masurare (continue si discontinue).

Indrumarul contine o lista actualizata a agregatelor de masurare verificate in ce priveste gradul de adecvare. Sunt prezentate de catre producatori agregatele de masurare verificate in ce priveste adecvarea. Sunt prezentate aici date despre modul de functionare si caracteristici ale aparatelor (de ex. provenite din verificarea gradului de adecvare).

17. Notiuni importante

emisii, supravegherea emisiilor, supravegherea la distanta a emisiilor, transmiterea la distanta a datelor despre emisii, masurarea emisiilor, tehnica de masurare a emisiilor, verificarea gradului de adecvare, oficiul de masurare, institut verificator, agregat de masurare, aparat de masurare, intretinere, calibrare, verificarea functionarii, procedee de masurare

18. Pret 19. 20.

- 1 –

Cuprins

1 GENERALITATI...........................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

1.1 OBIECTIVUL SUPRAVEGHERII EMISIILOR.......................................................................7

1.2 BAZE JURIDICE SI PREVEDERI DE MASURARE NATIONALE, COMPARATIE CU LEGISLATIA UE............................................................................................................7

1.3 NORMAREA PROCEDEELOR DE MASURARE..........................................................11

1.4 PROCEDEE DE COMUNICARE ALE INSTITUTELOR VERIFICATOARE..............................14

2 MONITORIZAREA DISCONTINUA A EMISIILOR............................................................182.1 BAZE JURIDICE (MOTIVUL MASURATORILOR DISCONTINUE)..............................18

2.2 PLANIFICAREA MASURATORILOR ................................................................................18

2.3 EXECUTAREA MASURATORILOR..................................................................................182.3.1 Alegerea distantei si planului de masurare...............................................................182.3.2 Masuratori in retea ...........................................................................................................182.3.3 Prelevarea izocinetica extractiva de probe.............................................................................182.3.4 Prelevarea de probe extractiva pentru masurarea gazului..........................................................182.3.5 Determinarea conditiilor marginale pentru gaze reziduale.........................................................18

2.4 CERINTE SPECIALE DE MASURARE PENTRU MASURATORILE DISCONTINUE................18

2.5 EVALUARE / INTOCMIREA RAPORTULUI / DOCUMENTATIA....................................18

3 SUPRAVEGHEREA CONTINUA A EMISIILOR................................................................183.1 BAZE JURIDICE.........................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.3.1.1 Instalatii care necesita autorizare..................................................................................183.1.2 Instalatii care nu necesita autorizare.............................................................................18

3.2 ASIGURAREA CALITATII LA SUPRAVEGHEREA CONTINUA A EMISIILOR.......................183.2.1 Verificari ale gradului de adecvare.......................................................................................183.2.2 Montarea, functionarea si asigurarea calitatii agregatelor de masurare verificate

asupra gradului de adecvare.....................................................................................183.2.2.1 Alegerea planului de masurare..............................................................................183.2.2.2 Montarea agregatelor de masurare....................................................................................183.2.2.3 Intretinerea agregatelor de masurare pentru masurarea continua a emisiilor...............................183.2.2.4 Verificarea functionabilitatii agregatelor de masurare pentru masurarea continua a emisiilor........183.2.2.5 Calibrarea agregatelor de masurare pentru masurarea continua a emisiilor................................183.2.2.6 Cerinte deosebite de la verificarea functinarii / calibrarea......................................................183.2.2.6.1 Agregate de masurare a continutului de pulberi...................................................................183.2.2.6.2 Aparate de masurare a densitatii fumului...........................................................................183.2.2.6.3 Agregate de masurare pentru dioxid de sulf........................................................................183.2.2.6.4 Agregate de masurare pentru oxizi azotici.......................................................................183.2.2.6.5 Agregate de masurare pentru monoxid de carbon..........................................................183.2.2.6.6 Agregate de masurare pentru compusi organici..............................................................183.2.2.6.7 Agregate de masurare pentru compusi de fluor gazosi anorganici................................183.2.2.6.8 Agregate de masurare pentru compusi de clor anorganici gazosi..................................183.2.2.6.9 Agregate de masurare pentru hidrogen de sulf...............................................................183.2.2.6.10............................................................................ Agregate de masurare pentru amoniac

................................................................................................................................183.2.2.6.11................................................................................. Agregate de masurare pentru mercur

- 2 –

................................................................................................................................183.2.2.6.12... Agregate de masurare pentru marimi de referinta (flux volumic, umiditate, oxigen,

temperatura)..........................................................................................................18

3.3 EVALUAREA SI DOCUMENTAREA VALORILOR MASURATE, TRANSMITEREA CATRE AUTORITATE / SUPRAVEGHEREA LA DISTANTA A EMISIILOR.......................................18

4 PROCEDEE DE MASURARE.................................................................................184.1 MASURAREA CONTINUA A MATERIILOR STRAINE AERULUI (STATIONAR / MOBIL.......184.1.1 Masurarea emisiilor sub forma de particule.............................................................184.1.1.1 Masurarea fotometrica a pulberilor in-situ (masurarea transmisiei optice)....................184.1.1.2 Masurarea cu lumina dispersata.......................................................................................184.1.1.3 Masurarea prin absorbtie de raze .......................................................................184.1.1.4 Masurarea pulberilor cu senzori triboelectrici.....................................................................184.1.2 Masurarea materiilor gazoase...................................................................................184.1.2.1 Fotometrie cu luare de probe extractiva.............................................................................184.1.2.2 Fotometrie in-situ...................................................................................................184.1.2.3 Spectroscopie FTIR................................................................................................184.1.2.4 Procedeul chimico-luminescent.......................................................................................184.1.2.5 Masurarea prin ionizarea flacarii......................................................................................184.1.2.6 Procedee de masurare mai putin uzuale.............................................................................18

4.2 MASURARI DISCONTINUE.........................................................................................184.2.1 Masurarea manuala a incarcaturii pulberilor si stabilirea componentelor pulberilor

(semimetale si metale)...............................................................................................184.2.2 Stabilirea concentratiei masica dibenzodioxinelor policlorate si a dibenzofuranilor policlorati

PCDD/PCDF...............................................................................................................184.2.3 Porcedee manuale de stabilire a compusilor anorganici.............................................................184.2.4 Stabilirea componentelor singulare organice..........................................................................184.2.5 Determinarea olfactometrica a emisiilor mirositoare....................................................18

4.3 MASURAREA MARIMILOR DE REFERINTA.............................................................184.3.1 Masurarea oxigenului (efectul paramagnetic).................................................................184.3.2 Masurarea oxigenului (sonda cu dioxid de zircon)..........................................................184.3.3 Stabilirea umiditatii gazului rezidual....................................................................................184.3.4 Viteza fluxului/fluxul volumic al gazului rezidual.........................................................184.3.5 Masurarea temperaturii...........................................Error! Bookmark not defined.4.4 LUAREA DE PROBE PE TERMEN LUNG PENTRU PCDD/F..............................................18

5 GLOSSA ..........................................................................................................18

6 REFERINTE DIN LITERATURA................................................................................18

7 ANEXA 1: PREVEDERI JURIDICE SI ADMINISTRATIVE /EXTRASE DIN SURSE CITATE ..........................................................................................................187.1 EXTRAS DIN LEGEA FEDERALA DE PROTECTIE IMPORTIVA EMISILOR.........................18

7.2 EXTRAS DIN INSTRUCTIUNEA TEHNICA AER.........................................................18

7.3 EXTRAS DIN DISPOZITIA INSTALATIILOE CU ARDERE MARE (13. DISPOZITIE FEDERALA DE PROTECTIE IMPOTRIVA EMISIILOR)............................................18

7.4 EXTRAS DIN DISPOZITIA INSTALATIILOR DE INCINERARE A DESEURILOR (17. DISPOZITIE FEDERALA DE PROTECTIE IMPOTRIVA EMISIILOR)......................18

7.5 EXTRAS DIN ORDONANTA PRIVIND DIOXIDUL DE TITANIU (25. DISPOZITIE

- 3 –

FEDERALA DE PROTECTIE IMPOTRIVA EMISIILOR)............................................187.6 EXTRAS DIN DISPOZITIA DESPRE INSTALATII DE INCINERARE A CADAVRELOR

(27. DISPOZITIE FEDERALA DE PROTECTIE IMPOTRIVA EMISIILOR)...............18

7.7 PRACTICA UNITARA LA NIVEL FEDERAL DE SUPRAVEGHERE A EMISIILOR – PARTEA 1.....................................................................................................................................18

7.8 PRACTICA UNITARA LA NIVEL FEDERAL DE SUPRAVEGHERE A EMISIILOR – PARTEA 2.....................................................................................................................................18

7.9 MODELUL UNUI RAPORT DE MASURARE UNITAR LA NIVEL FEDERAL PENTRU DETERMINAREA EMISIISLOR CONFORM §§ 26, 28 LEGEA FEDERALA DE PROTECTIE IMPOTRIVA EMISIILOR.......................................................................18

- 4 –

7.10 MODEL DE RAPORT DESPRE EXECUTAREA VERIFICARII FUNCTIONARII / CALIBRARII AGREGATELOR DE MASURARE IN LUCRU CONTINUU CONFORM §§ 26, 28 DIN 13. DISPOZITIE FEDERALA DE PROTECTIE IMPOTRIVA EMISIILOR, NR. 3.2 INSTRUCTIUNEA TEHNICA AER PRECUM SI § 10 DIN 17. DISPOZITIE FEDERALA DE PROTECTIE IMPOTRIVA EMISIILOR.............................................18

8 ANEXA 2: LISTA AGREGATELOR DE MASURARE A EMISIILOR SI A SISTEMELOR DE EVALUARE COMUNICATE, VERIFICATE ASUPRA GRADULUI DE ADECVARE.....................................................................................................18

9 AnEXA 3: PREZENTAREA APARATELOR DE CATRE PRODUCATORUL APARATELOR......................................................................................................18

1Cuprinsul figurilor

Fig. 1: Diagrama derulararii procedeului „Notificare/Acreditare“.................................................16Fig. 2.1: Exemplu pentru un podium de masurare pe un cos vertical de gaze reziduale cu doua axe de masurare si

patru deschideri de masurare, pentru executarea de masuratori traversante (mai multe procedee de masurare in acelasi timp sunt posibile)..................................................................................18

Fig. 2.2: Situarea punctelor de masurare in sectiunea patrata si rotunda a canalului conform VDI 2066, Bl.118Fig. 2.3: Influenta erorilor de aspirare (luarea de probe neizocinetica) asupra luarii de probe.....18Fig. 3.1: Asigurarea calitatii in cadrul supravegherii continue a emisiilor.................................................18Fig. 3.2: Valoarea zilnica a clasificarii unei instalatii conform Instructiunii tehnice Aer..............................18Fig. 3.3: Sistem EFÜ in legatura cu autoritatea........................................................................18Fig. 4.1: Masurarea fotometrica a pulberilor in-situ (schematic)...............................................18Fig. 4.2: Masurarea cu lumina dispersata, procedeul extractiv (schematisch).....................................18Fig. 4.3: Masurarea cu lumina dispersata in-situ (schematic)...........................................................18Fig. 4.4: Masurarea pulberilor prin absorbtia razelor (schematic).....................................................18Fig. 4.5: Cea mai simpla aranjare de masurare pentru un fotometru absorbant (schematic).......................18Fig. 4.6: Fotometru NDIR (schematic)........................................................................................18Fig. 4.7: Procedeul de corelare cu filtru de gaz (schematic)...............................................................18Fig. 4.8: Diverse aranjari ale fotometrului in-situ..............................................................................18Fig. 4.9: Spectrometre FTIR cu aranjare interferometrica Michelson (schematic)....................18Fig. 4.10: Aranjarea masurarii cu luminescenta chimica (schematic).....................................................18Fig. 4.11: Detector pentru ionizarea flacarii/DIF (schematic).............................................................18Fig. 4.12: Exemplu de agregat de luare de probe din pulberi cu cap filtrant plan (in-stack) si sistem de

absorbtie pentru componente de pulberi filtrabile...................................................18Fig. 4.13: Luarea de probe de PCDD/PCDF conform metodei filtru / racitor (schematic).............18Fig. 4.14: Luarea de probe de PCDD/PCDF conform metodei de subtiere (schematic).................18Fig. 4.15: Luarea de probe de PCDD/PCDF conform metodei cu teava de aspirare racita

(schematic).................................................................................................................18Fig. 4.16: Amenajarea pentru luarea de probe a materiilor gazoase (anorganice) prin absorbtie.............18Fig. 4.17: Luarea de probe integranta in timp cu recipient de colectare a gazului (schematic).....................18Fig. 4.18: Masurarea oxigenului prin presiune alternativa paramagnetica, sistemul „Siemens“

(schematic).................................................................................................................18Fig. 4.19: Masurarea oxigenului cu balanta rotativa magnetica, sistemul „Maihak“ (schematic)........18Fig. 4.20: Masurarea oxigenului cu o sonda de zircon (schematic)........................................................18Fig. 4.21: Masurarea vitezei fluxului cu teava Prandtl (schematic).....................................................18

- 5 –

Fig. 4.22: Balanta pentru flux...........................................................................................................18Fig. 4.23: Masurarea fluxului prin intermediul ultrasunetului..................................................................18Fig. 4.24: Constructia schematica a unui pirometru aspirator cu masurare a oxigenului postconectata..............18

- 6 –

Cuprinsul tabelelor

Tabelul 1: Comparatia reglementarilor juridice...................................................................................9

Tabelul 2: Comparatia normelor si directivelor actuale pentru supravegherea emisiilor.............................12

Tabelul 3: Privire de ansamblu asupra cerintelor temporale de la masuratorile discontinue ale emisiilor, ordonate de autoritati....................................................................................................................18

Tabelul 4.1 Solutii absorbante pentru imbogatirea obiectelor de masurat.................................................18

Tabelul 7.1: Obiecte de masurat pentru care se solicita o masurare continua conform Instructiunii tehnice Aer 18

Tabelul 7.2: Obiecte de masurat pentru care se solicita o masurare continua conform 13. Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor..............................................................................18

Tabelul 7.3: Obiecte de masurat pentru care se solicita o masurare continua 17. Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor.................................................................................................18



- 7 –

2 GeneralitatiObiectivul supravegherii emisiilor In Germania se efectueaza in special in domeniile de protectie a mediului Aer, Zgomot si Ape masuratori de rutina, care trebuie sa asigure faptul ca se controleaza calitatea mediilor si ca se pot evalua masurile de siguranta si imbunatatire a calitatii.

Baza de calcul pentru masuratori, care au drept scop supravegherea calitatii aerului, este Lege federala de protectie impotriva emisiilor [1]; ea contine cerinte de la functinarea si amenajarea instalatiilor, de la care pot pleca influente potentiale si nocive asupra mediului inconjurator. Dispozitiile juridice si prevederile administrative concretizeaza aceste cerinte.

Pentru a putea supraveghea certintele stabilite, autoritatilor li se ofera posibilitatea in cadrul Legii federale de protectie impotriva emisiilor de a stabili la intervale regulate emisiile prin masuratori discontinue, sau, in cazul fluxurilor mari de masa, prin masuratori continue.

In prezentul indrumar sunt descrise acele cerinte de la masuratori, care rezulta din prevederile legale pentru instalatiile care necesita aprobarea. Cerintele de supraveghere a instalatiilor, care rezulta din reglementarile Comunitatii Europene, dvin din ce in ce mai importante pentru aplicarea la nivel national; si acestea sunt dezbatute. Cerintele care deriva din protocolurile UN-ECE (Comisia Economica pentru Europa a Natiunilor Unite), care trebuie aplicate in cadrul legislatiei nationale, sunt indeplinite in Germania in ce priveste supravegherea instalatiilor.

Masuratorile in fapt si calibrarea agregatelor continue de masurare se efectueaza de catre institute de masurare comunicate indepenedente. Pentru a favoriza conditiile pentru amplasamentele auditate, adica pentru administratorii de instalatii care s-au supus de buna voie acestui management al mediului inconjurator si acestor verificari a functionarii, se va face pe viitor exceptie de la acest principiu: astfel de instalatii isi vor efectua singure in mare parte supravegherea actuala .

Baze juridice si prevederi de masurare nationale, comparatie cu legislatia UE

Supravegherea emisiilor face parte din catalogul de masuri al Legii federale de protectie impotriva emisiilor [1]. § 7 al Legii federale de protectie impotriva emisiilor imputerniceste guvernul federal pentru instalatiile care necesita aprobare si § 23 al Legii federale de protectie impotriva emisiilor pentru instalatiile care nu necesita aprobare sa prevada prin dispozitie juridica, ca functionarea si supravegherea propriei functionari a astfel de instalatii sa indeplineasca anumite cerinte, in special ca printre altele „administratorii de instalatii trebuie sa efectueze sau sa insarcineze terti pentru a efectua masuratori ale emisiilor si imisiilor conform procedeelor stabilite mai in amanunt in prevederea juridica“.

Aceste dispozitii juridice reglementeaza domeniul instalatiilor care necesita aprobare, prin intermediul

- primei prevederi administrative a Legii federale de protectie impotriva emisiilor (Instructiunea Tehnica Aer) [2],

- celei de-a treisprezecea Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor [7],

- celei de-a saptesprezecea Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor [8],

- 8 –

iar domeniul instalatiilor care nu necesita aprobare prin intermediul

- primei Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor [3],

- celei de-a doua Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor [4],

- celei de-a douazeci si cincea Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor [9],

- celei de-a douazeci si saptea Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor [10].

Procedeele de masurare si reglementarile aferente 1. si 2. Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor sunt obiectul unui alt indrumar, care a fost publicat sub numele de textul UBA [79]. De aceea ele nu sunt dezvoltate aici.

- 9 –

Pe plan european, directiva despre evitarea si reducerea integrata a poluarii mediului (directiva IVU) [12] reglementeaza premizele juridice pentru ordonarea masuratorilor emisiilor. In Art. 9, alin. 5 se solicita ca aprobarea sa contina „cerinte adecvate pentru supravegherea emisiilor, unde sunt stabilite metodica de masurare, densitatea masuratorilor si procedeele de evaluare“. Stabilirea acestor cerinte ramane in primul rand de responsabilitate nationala, in afara de cazul cand se stabileste un necesar de actiune corespunzator, ca urmare a schmibului de informatii european.

Cerintele valabile pe plan european de supraveghere a emisiilor exista la ora actuala

- pentru instalatiile cu ardere mare: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului si Consiliului European de limitare a emisiilor de poluanti proveniti din instalatii cu ardere mare in aer

din 23. Octombrie 2001

(APag. EG vom 27.11.2001 Nr. L 309 S. 1)

- pentru instalatiile de incinerare a deseurilor si de coincinerare a deseurilor: Directiva 2000/76/CE a Parlamentului si Consiliului European despre incinerarea deseurilor

din 4. Decembrie 2000

(Monitoul CE din 28.12.2000 Nr. L 332 pag. 91)- pentru anumite activitati si instalatii odata cu folosirea dizolvantilor organici (directiva VOC) 1999/13/CE [17].

Directivele europene se vor aplica in legislatia nationala, respectand termenele stabilite. Dispozitiile juridice nationale existente acopera deja in parte cerintele europene. In caz contrar, o directiva europeana corespunzatoare se poate aplica in legislatia nationala prin prelucrarea / actualizarea dispozitiilor juridice.

Tabelul 1: Comparatia reglementarilor juridice

Reglementare Legislatia nationala Legislatia UE

Procedeu de aprobare /

Cerinta de masuratori

Legea federala de protectie impotriva emisiilor §§ 7, 26, 28, 29

Directiva IVU, Art 9

(inainte: 84/360 CEE)

Instalatii care necesita aprobare 4. Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor

Directiva IVU, anexa I

Obiecte de masurat Instructiunea Tehnica Aer

Directiva IVU, anexa III

Cerinte de masurare speciale:

Instalatii cu ardere mica 1. Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor

Hidrogen de carbon halogenat usor volatil

2. Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor / Instructiunea Tehnica Aer

1999/13/CE

- 10 –

Instalatii cu ardere mare 13. Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor

2001/80/CE

Instalatii de incinerare a deseurilor 17. Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor

2000/76/CE

Industria dioxidului de titan 25. Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor

Instalatii pentru incinerarea cadavrelor

27. Dispozitie federala de protectie impotriva emisiilor

- 11 –

Normarea procedeelor de masurare Diverse procedee de masurare in vederea determinarii unui obiect de masurare nu furnizeaza mereu rezultate de masurare comparative. Luat in amanunt, obietul de masurat este stabilit definitiv abia odata cu alegerea unui procedeu de masurare. Pentru a putea compara rezultatele masuratorilor, determinate in instalatii diverse de institute de masurare diferite, este de aceea neaparat necesara normarea procedeelor de masurare si analiza. Procedeele de masurare si analiza normate de DIN rsp. de directivele VDI au fost verificate inainte de publicarea lor in cadrul unui procedeu costisitor. In acest procedeu s-au determinat printre altele marimile statistice si posibilele domenii de aplicare rsp. limitarile pentru utilizarea procedeelor de masurare. Procedeele de masurare normate reprezinta astfel un instrument fiabil de determinare a emisiilor.

Norme nationale [Citat Cmca]

„In Comisia de mentinere curata a aerului (Cmca) din VDI si din comisia de normare a DIN - - specialisti din domeniul stiintei, industriei si administratiei elaboreaza sub responsabilitate proprie de buna voie directive VDI si norme DIN pentru protectia mediului inconjurator. Acestea descriu stadiul actual al tehnicii rsp. stadiul actual al stiintei din Republica Federala Germania si servesc drept sprijin in luarea deciziilor la elaorarea si utilizarea prevederilor juridice si administrative. Rezultatele Cmca se pot prelua si in reglementarile tehnice europene la CEN (Comitetul European de Normare) si in reglementarile tehnice internationale ISO (Organizatia Internationala pentru Normare) ca un punct de vedere german comun.“

Directivele VDI (compilate in indrumarul VDI Mentinerea curata a aerului) acopera la ora actuala un spectru larg de posibile sarcini de masurare. Norme DIN exista pentru anumite procedee de masurare.

Norme europene despre componenta aerului au fost elaborate de Comitetul euroepan pentru Normare (CEN) in TC 264 (TC=Comitetul Tehnic) si au fost publicate in Germania ca norma DIN EN. Daca pentru o sarcina de masurare se publica normen DIN sau DIN EN, atunci normele nationale cu acelasi continut au intaietate fata de directivele VDI deja publicate. Normele DIN EN intrate in vigoare exista la ora actuala pentru determinarea manuala a emisiilor de PCDD/PCDF [43] si HCl [60] si pentru determinarea continua a emisiilor de carbon total prin intermediul FID [70]. Pentru unele procedee de masurare s-au publicat norme DIN EN in stadiu incipient. Odata cu dezvoltarea legislatiei UE despre mediul inconjurato, in special in ce priveste stabilirea valorilor de emisie la nivel UE, se asteapta ca procedeele de masurare pentru stabilirea acestor emisii sa fie pe viitor reglementate unitar la nivel european.

Norme internationale se elaboreaza de ISO (International Organization for Standardization) in ISO/TC 146. Normele ISO nu au in Germania caracter obligatoriu dupa publicarea lor. Intr-un procedeu simplificat se pot prelua norme ISO de catre norme DIN ISO.

Tabelul 2 reda o privire de ansamblu asupra normelor si directivelor publicate pana in acest moment in editie finala si ca proiect pentru domeniul tehnicii de masurare a emisiilor. Pe langa scrierile publicate sunt prezentate si date despre faptul, daca este vorba de un procedeu de masurare continua sau discontinua.

Reprezinta: P: Proiect

PI: Proiect initial

- 12 –

I.P.: In pregatire

WG: Grup de lucru (Workgroup)

DIS: Draft international standard

FDIS: Final draft international standard

- 13 –

Tabelul 2: Comparatia normelor si directivelor actuale de supraveghere a emisiilor, situatia in: Ianuarie 2001

Obiect de masurare / Tema cont.

dis-cont.

Indrumarul VDI Mentinerea

curata a aerului

DIN DIN/EN

TC 264

ISO

TC 146

Generalitati/conditii marginale

Planificarea masuratorilor emisiilor prin sondaj

X 2448 Pag. 1

Evaluarea masuratorilor emisiilor prin sondaj

X 2448 Pag. 2

Efectuarea masuratorilor emisiilor X 4200 (P)

Stabilirea emisiilor in cazul surselor difuze

4285 Pag. 1 (PI)

Calibrea agregatelor automate de masura

X 3950, Pag. 1 I.V. (WG 9) CD 12039.2

Calibrea agregatelor aut. de masura (rapoarte)

X 3950, Pag. 2 (P)

Luarea de probe (gen.) X 10396

Determinarea nesigurantei la masurarea emisiilor

4219 (P)

Cerinte de la oficiile verificatoare 4220

Fluxul volumic X 2066 Pag. 1 10780

X 14164 (DIS)

Pulberi

Pulberi (in general) X 2066 Pag. 1 9096

Pulberi X 2066 Pag. 3

X 2066 Pag. 4 si 6 10155

Pulberi (concentratii reduse) X 2066 Pag. 7 13284-1 (P)

X 2066 Pag. 9 (PI)

X 13284-2 (i.P.)

Pulberi (concentratii mai mari) X 2066 Pag. 2

Masurarea fractionanta a pulberilor X 2066 Pag. 5 (P)

Cifra ruginei X 2066 Pag. 8 (P)

Componente ale pulberilorMetale grele (luarea de probe) X 3868 Pag. 1 I.V. (WG 10)

Metale grele (analitica) X 2268 Pag. 1, 2, 3 si 4

Mercur X 3868 Pag. 2 (P) 51865-1/-2/-3 (P)

13211 (P)

X 3868 Pag. 3 (PI)

Azbest X 3861 Pag. 1 si 2 10397

Compusi de sulf anorganici

Dioxid de sulf X 2462 Pag. 1, 2, 3 si 7934 7934

- 14 –

8

11632 (FDIS)

X 2462 Pag. 4, 5 si 6 7935 (DIS)

Trioxid de sulf X 2462 Pag. 7

Tabelul 2: Comparatia normelor si directivelor actuale de supraveghere a emisiilor, situatia in: Ianuarie 2001 (continuare)


dis-cont.


curata a aerului

DIN DIN/EN

TC 264

ISO

TC 146

Hidrogen de sulf X 3486 Pag. 1 si 2

X 3486 Pag. 3

Carbon de sulf X 3487 Pag. 1

Compusi de azot anorganici

Monoxid si dioxid de azot X 2456 Pag. 1, 2, 8 si 10

11564 (DIS)

X 2456 Pag. 6 33962 10849

Monoxid de azot X 2456 Pag. 5, 7 si 9

Dioxid de azot X 2456 Pag. 4

Oxid biazotic X 2469 Pag. 1 (PI)

X 2469 Pag. 2 (PI)

Compusi de azot bazici X 3496 Pag. 1

Monoxid de carbonX 2459 Pag. 6

X 2459 Pag. 1 si 7

Compusi de clor anorganici Hidrogen de clor X 3480 Pag. 1 1911-1, -2 si

–3

X 3480 Pag. 2 si 3

Clor X 3488 Pag. 1 si 2

Compusi de fluor anorganici

Hidrogen de fluor X 2470 Pag. 1

- 15 –

Tabelul 2: Comparatia normelor si directivelor actuale de supraveghere a emisiilor,

situatia in: Ianuarie 2001 (continuare)


dis-cont.


curata a aerului

DIN DIN/EN

TC 264

ISO

TC 146

Componente organice Hidrogen carbonat (in general) 3481 Pag. 6 I.V. (WG 4)

Hidrogen carbonat X 3481 Pag. 2

3481 Pag. 5 (PI)

Hidrogen carbonat (FID) X

X

3481 Pag. 1 si 3 12619

13526 (P)

Hidrogen carbonat (IR) X 2460 Pag. 1, 2 si 3

Stabilirea GC a compusilor organici X 2457 Pag. 1, 2 , 3,

4 (P), 5 (P), 6 si 7

13649 (P)

3481 Pag. 4 (PI)

Aldehide alifatice C1 pana la C3 X 3862 Pag. 1, 2 (P), 3 (P), 4 (P)

Nitril acrilic X 3863 Pag. 1, 2 si 3

1,3 butadien X 3953 Pag. 1 (P)

PCDD/PCDF X 3499 Pag. 1 (P), 2 (P), 3 (P), 4 (PI) u- 5 (PI)

1948-1, -2 si –3

PAH (in general) X 3873 Pag. 1 11338-2 (DIS)

PAH (din automotive) X 3872 Pag. 1 si 2

PAH (Nitro-PAH) X 3872 Pag. 3 (PI)

PAH (in industria prelucrarii carbonului)

X 3874 Pag. 1 (PI)

Clorid de vinil X 3493 Bl.1

Mirosuri / Olfactometrie X 3881 Pag. 1, 2, 3 si 4 (P)

13725 (P)

X 3882 Pag. 1 si 2

Procedee de comunicare a institutelor verificatoare Institutele verificatoare (oficiile de masurare), care doresc sa efectueze determinari ordonate de autoritati in sensul § 26 Legii federale de protectie impotriva emisiilor, trebuie sa fie comunicate de autoritatea de resort din landul respectiv pentru efectuarea acetsor gen de lucrari.

Activitati pentru care este necesara comunicarea unui oficiu de masurare executant:

- masuratori discontinue conform Legii federale de protectie impotriva emisiilor §26, § 28,

Instructiunii Tehnice Aer, Nr5.3,

- 16 –

13. Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor,

17. Dispozitii fed. de protectie impotriva emisiilor § 13,

27. Dispozitii fed. de protectie impotriva emisiilor § 9.

- avize despre montarea regulamentara a agregatelor de masurare pentru masuratori continue conform Instructiunii Tehnice Aer, Nr. 5.3,

13. Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor § 26,


27. Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor § 7.

- calibrarea si verificarea functionarii agregatelor de masurare pentru masuratori continue conformInstructiunii Tehnice Aer, Nr. 5.3,



27. Dispozitii federale de protectie impotriva emisiilor § 7.

Premiza pentru comunicare este indeplinirea anumitor cerinte in ce priveste cunostintele de specialitate, loialitate precum si echiparea cu personal si aparate tehnice.

Pana acum, aceste cerinte au fost verificate de oficiile landurilor rsp. de ministere. Verificarea avea loc conform directivelor Comisiei landurilor pentru protectia impotriva emisiilor [23]. Comunicarea avea loc, dupa verificarea pozitiva, in publicatiile ministeriale aferente landurilor federale.

- 17 –

Pe viitor ar trebui sa existe doua proceduri care sa duca la anuntarea unor puncte de masurare pentru activitatile de supraveghere, conform § 26 din ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii (un sistem dual ) [80]:

- procedura A, cu criterii in functie de „module“ specifice (sunt elaborate de LAI si in prezent se gasesc sub forma de drafturi). Notificarea este recunoscuta rsp, utililizata ijn momentul acreditarii.

- O procedura noua, procedura B, care porneste de la acreditarea punctului de masurare. In vederea acreditarii trebuie indeplinite conditiile conform DIN EN 45001 1)

. In cadrul acreditarii se va tine cont si de criteriile stabilite in functie de „module“ specifice. Statul va fi implicat in acest proces prin posibilitatea de a trimite un expert in vederea supervizarii acreditarii. Notificarea (deci actul administrativ formal, cunoscut pana acum drept „anunt“) porneste de la aceasta acreditare si ramane in continuare la dispozitia tuturor landurilor. Acreditarea va fi recunoscuta si utilizata in vederea notificarii.

Fig. 1: Diagrama de desfasurare a procedurii „Notificare/Acreditare“

Toate landurile federale trebuie sa recunoasca aceasta notificare. In felul acesta iese din uz practica obisnuita pana la momentul respectiv, de a aduce la cunostinta o notificare doar inca unui land (punctele de masurare trebuie facute cunoscute in toate landurile, in care vor sa-si desfasoare activitatea).

1 ) DIN EN 45001 [Mai 1990] “Criterii generale de operare a laboratoarelor de supraveghere“ -= este inlocuita pana in 2002 de EN ISO/IEC 17025 [aprilie 2000] „Conditii generale de competenta a laboratoarleor de supraveghere si normare“

- 18 –

Mai multe informatii despre institutele ce au luat la cunostinta acreditarea si eventuale limitari pot fi gasite pe internet, la adresa http://www.brandenburg.de/land/mlur/i/resymesa/resymesa.htm.

Pentru domeniile nereglemantate, trebuie consultate criteriile pentru existenta punctelor de masurare a emisiei rsp. a poluarii din directiva VDI 4220 [29].

http://www.brandenburg.de/land/mlur/i/resymesa/resymesa.htm

- 19 –

2 Monitorizarea discontinua a emisiilor2.1 Baze juridice (motivul masurartorilor discontinue)

Masuratorile discontinue ale emisiilor sunt necesare pentru constatarea punctuala, intr-un anumit interval de timp limitat, al comportamentului de emisie al unei instalatii. Avantajul acestui tip de masuratori fata de supravegherea continua a emisiilor consta in reducerea efortului tehnic de masurare. Anumite obiecte de masurat nu pot fi masurate continuu (automatizat) deloc sau pot fi masurate doar investind foarte mult.

Pentru a putea trage niste concluzii referitoare la comportamentul de emisie continuu al unei instalatii, aplicand procedura de constatare limitata temporal, masuratorile trebuie efectuate in asa fel, incat rezultatele masuratorii sa reflecte o imagine reprezentativa a comportamentului de emisie. De aceea planificarea masuratorii devine un factor extrem de important.

Exista multe motive pentru efectuarea de masuratori de emisie discontinue. Pe langa masuratorile solicitate de autoritatile competente, exista si masuratorile solicitate de operatoroii statiilor, ca de exemplu masuratorile efectuate in vederea auto-supravegherii sau a optimizarii instalatiei.

Motive pentru masuratorile de emisie discontinue (selectie conform VDI 2448, Bl.1 [30[):

a.) masurare in vederea efectuarii unei probe (dovada garantiei)

b.) masurare in vederea verificarii respectarii limitei de emisie

c.) masurare de verificare in uram expirarii unei perioade de timp prestabilite, pentru a constata care este starea instalatiei

d.) masurari in cazul unor plangeri, de exemplu

e.) masurari in vederea initierii unei proceduri de aprobare (de ex. Extindere, reconstructie etc.)

f.) masurari in cadrul supravegherii proprii, interne

g.) masurari pentru declararea emisiilor

h.) masurari in cazul unor probleme de functionare

i.) masurari in cadrul unor verificari privitoare la securitatea tehnica

j.) masurari in vederea calibrarii echipamentelor de masurare a emisiilor

k.) masurari in vederea verificarii functionalitatii echipamentelor de masurare a emisiilor

l.) masurari in vedere analizei cauzelor unui anumit comportament de emisie (de ex. Anchetarea cauzelor pentru nerespectarea termenilor garantiei/a limitei de emisie in cazul instalatiilor de purificare a gazelor reziduale)

m.)masurari in vederea prognozarii comportamentului de emisie in cazul unor anumite situatii de functionare (de ex. in cazul unei proceduri de reorganizare, in cazuil unor defecte de functionare sau largirea capacitatii)

Masurarile de emisie soliciate de catre autoritatile competente vor fi efectuate de asemenea pe baza criteriilor enuntate in § 26 din Ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii [1] „Masuratori determinate de un motiv special“, care se adreseaza instalatiilor ce necesita o aprobare. Acestea se adreaseaza in anumite conditii si instalatiilor ce nu necesita aprobare. Masuraile vor fi efectuate de asemenea pe baza criteriilor enuntate in § 28 „masuaratori

- 20 –

initiale si iterative in cazul instalatiilor ce necesita aprobare“.

Conditiile de masurare sunt precizate in prima prevedere administrative generala din cadrul Legii federale privind protectia impotriva poluarii (TA aer) [2], precum si in ordonanta juridica de aplicare a Legii federale privind protectia impotriva poluarii.

- 21 –

Tabelul 3: Privire de ansamblu asupra criteriilor temporale privind masuratorile de emisie discontinue solicitate de autoritatile competente

Masurari initiale Masurari iterative

Legea federala privind protectia impotriva poluarii, § 28

Dupa punerea in functiune sau in urma unei modificari esentaiale a statiei

La fiecare trei ani

TA aer, Nr. 3.2.2

Dupa infiintarea sau in urma unei modificari esentiale a instalatiei(1

13. Ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii, § 22


Dupa infiintarea sau in urma unei modificari esentiale a instalatiei (2

In primul an, la fiecare 2 luni, dupa aceea cel putin trei zile, anual


Pentru instalatii noi, la 3-6 luni de la punerea in functionare

La fiecare trei ani

1): dupa atingerea stadiului de finctionare normala, insa cel mai devereme dupa o functionare de minim trei luni si cel tarziu dupa maxim 12 luni de functionare

2): dupa atingerea stadiului de finctionare normala, insa cel mai devereme dupa o functionare de minim trei luni si cel tarziu dupa maxim 6 luni de functionare

Masuratorile solicitate de actre autoritati competente nu sunt recunoscute decat daca sunt efectuate de institute abilitate pentru a efectua masuratori, care au fost acreditate in acest sens (vezi si 1.4).

2.2 Planificarea masuratorilorInainte de efectuarea unei masuratori trebuie elaborat un plan de masurare. Acesta va contine formularea sarcinii de masurare si o strategie, care va fi selectata pantru a obtine informatiile solicitate in urma masuratorii. Parimetrul de desfasurare precum si alte criterii pentru planificarea masuratorii se regasesc in directiva VDI 2448, pagina 1, „Planificarea de masuratorii de emisie punctuale, la surse indicate“ [30].

In cadrul planului de masurare ar trebui aboradte urmatoarele intrebari:

Unde vor fi efectuate masuratorile ?

- 22 –

Ce trebuie masurat ?Pentru ce sunt neceasre cu exactitate rezultatele ?Cu ce mijloace sunt obtinute rezultatele ?Cine va efectua masuratorile ?Cand ar gtrebui sa aiba loc masuratorile ?

In vederea planificarii masuratorii trebuie de asemenea sa sa tina cont si de cunostintele preliminare despre statie. Aprecierea posibilelor stadii de functionare a statiei ce va fi verificata este foarte importanta din punctul de vedere al stabilirii unui numar suficient de masuratori, cat si din punctul de vedere al duratei masuratorii. Prin selectia corecta a numarului de masuratori si a duratei procesului de masurare, cheltuiala aferenta poate fi redusa la maxim in vederea indeplinirii sarcinii de masurare stabilite.

Durata unei masuratori discontinue nu ar trebui sa depaseasca in general o jumatate de ora. Prin analogia cu acest lucru, rezultatele masuratorii trebuie transmise de regula ca o medie a jumatatilor de ora (vezi exceptiile la punctul 2.4).

Planul de masurare este hotarat intre operatorul instalatiei si cei care efectueaza masuratoare. Daca este vorba de masuratori solicitate de autoritatile competente, trebuie ca acordul incheiat intre parti sa includa si autoritatea respectiva.

Planul de masurare reglementeaza raportul dintre operator – institutia de masurare – autoritate in cazul unei masuratori a emisiei si poate indeplini functia unui caiet de sarcini, deoarece contine performantele ce trebuie atinse, stabilite de actre institutia masuratoare in cadrul sarcinii de masurare.

- 23 –

2.3 Efectuarea masuratorilor2.3.1 Selectarea distantei si a suprafetei de masurare

In vederea efectuarii unei masuratori a valorilor de emisie si pentru a obtine niste rezultate de calitate, este foarte important ca distanta si suprafata de masurare sa fie alese cu foarte mare grija. Locul in care se va efectua masuratoarea de proba trebuie astfel selectat, incat rezultataul sa reflecte o masuratoare reprezentativa in vederea evaluarii comportamentului de emisie al instalatiei respective [18, 30]. De aceea, in cazul instalatiilor noi, ar trebui consultat un institut de specialitate inca din faza planificarii, pentru a putea stabili distantele si suprafata de masurare, atat pentru supravegherea continua a emisiei, cat si pentru masuratorile discontinue, punctuale.

Distributia vitezei gazelor reziduale si a concentratiei masica ale unui obiect de masurare, pot fi neomogene in urma masurarii sectiunii transversale. In anumite cazuri se poate stabili o suprafata de masurare adecvata abia dupa o analiza preliminara.

Criterii privind starea si conditia distantei si a suprafetei de masurat sunt formulate in directivele urmatoare:

- VDI 2066, Pagina 1 „Masurarea de particule – masurarea particulelor de pulberi in gaze fluide – stabilirea incarcaturii – privire de ansamblu“ [34],

- VDI 2066, Pagina 4 „Masurarea de particule – masuraraea particulelor de pulberi in gaze fluide – stabilirea incarcaturii prin masurarea de transmisii optice“ [36],

- VDI 2448, Pagina 1 „Planificarea de masuratori punctuale ale valorilor de emisie la surse indicate“ [30]

- VDI 4200 „Efectuarea de masuratori ale valorilor de emisie la surse indicate“ [31}

- VDI 3950, Pagina 1 „Normarea aparatelor automate de masurat emisiile“ [32]

Cele mai importante criterii se refera la:

- starea si forma distantei de masurare in canalul de scurgere a gazelor reziduale

- starea suprafetei de masurare in cadrul distantei de masurat

- Numarul, starea si consistenta deschiderilor de masurare

- consistenta scenei de masurare (de ex. Masuratori minimale, protectie impotriva coroziunii

atmosferice)

In directiva VDI 4200 criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca sectiunea transversala de masurare sunt formulate dupa cum urmeaza:

„In sectiunea transversala ar trebui sa existe un curent normal. Conform experientei, acesta este cazul , in care sectiunea transversala de masurare este selectata in cadrul unei distante drepte de masurare, cu marimea si forma sectiunii transversale constante, si cu intrare si scurgere fara elemente disturbatoare. Devierile, ramificatiile, organele de inchidere, ventilatoarele sau alte elemente construite in interior, precum si modificarile sectiunii transversale si depozitarile de pulberi , se constituie ca factori disturbatori in calea curentului.

Lungimile distantelor de intrare rsp. iesire trebuie sa reprezinte fiecare cel putin de trei ori

- 24 –

diametrul1) hidraulic al sectiunii transversale de masurare. Daca aceasta conditie nu poate fi indeplinita, atunci distanta de intrare trebuie selectata mai lunga decat cea de iesire.“

In alegerea suprafetei de masurare este de preferat sa fie selectate suprafetele de masurare de dupa (mai jos de) ventilatorul de aspiratie, deoarece in acea portiune este mai probil sa existe un amstec mai omogen al gazelor reziduale , decat inainte de ventilator. Luarea de probe pentru masurarea substantelor sub forma de poarticule din canalele orizontale pentru gaze reziduale ar trebui efectuata de-a lungul unei axe de masurare verticale, deoarece exista posibilitatea aparitiei unor fenomene de sedimentare [34].

Masuratoarea domeniului de masurare trebuie realizata in conditii de siguranta. Masuratorile domeniului de masurare trebuie sa fie suficiente pentru sarcina aferenta (de ex. Fig. 2.1.),

astfel:

- trebuie sa existe suficient spatiu pentru depozitarea aparatelor. Dupa ce aparatele au fost instalate trebuie sa mai existe suficient spoatiu, astfel incat personalul de masurare sa se poata misca.

- Trebuie efectuate masuratori ale retelei, apoi trebuie sa ramana suficient spatiu de traversare pentru a putea impinge sondele. Trebuie tinut cont de faptul ca grilajul de protectie sau balustradele nu reprezinta niste obstacole in vederea deplasarii sondelor.

- Inaltimea de lucru de la domeniul de masurare pana la axele de masurare ar trebui sa fie cam de 1,2 pana la 1,5 m. Introducerea sondelor in deschizaturile de masurare trebuie sa se desfasoare in conditii de maxima siguranta si nu trebuie sa fier impiedicata de grilaje sau balustrade de protectie.

1 1) Obs.: Diametrul hidraulic este raportul dintre perimetrul x 4 raportat la suprafata sectiunii transversale a canalului prin care trece curentul respectiv

- 25 –

Fig. 2.1: Modelul unui domeniu de masurare dintr-un cos perpendicular de eliminare a gazelor reziduale, cu 2 axe de masurare si 4 deschideri de masurare, pentru efectuarea unei masuratori de traversare (sunt posibile concomitent mai multe proceduri de masurare) [31]

2.3.2 Masuratori in retea

In vederea efectuarii unei masuratori in retea se imparte sectiunea transversala de masurare in mai multe suprafete egale. Figura 2.2 evidentiaza pe marginea exemplului unei sectiuni transversale al unui canal dreptunghiular si al unui rotund, impartirea in suprafete egale, conform VDI 2066, Bl. 1 [34], respectiv VDI 4200 [31]. Sectiunile transversale dreptunghiulare se divizeaza in suprafete asemanatoare, sectiunile rotunde se impart in inele circulare. Punctele de masurare se gasesc in punctele cele mai importante ale suprafetelor divizate (in cazul sectiunii transversale dreptunghiulare, respectiv in punctle de intersectie ale axelor de masurare cu liniile principale ale inelelor circulare (in cazul sectiunii transversale circulare). VDI 2066, Pagina 1 respectiv VDI 4200 ofera indicatii detaliate referitoare la selectarea punctelor de masurare pentru masuratorile in retea.

In cazul sectiunior transversale circulare, distantele punctelor de masurare fata de peretele conductei se calculeaza cu ajutorul ecuatiei 2.1 in stransa legatura cu numarul i de suprafete subdivizate si de numarul ordinal n.

- 26 –

Ecuat.2.1

i= numarul de subdiviziunin= numarul ordinal

Fig. 2.2: Situatia punctelor de masurare in sectiunea transversala dreptunghiulara si circulara a unui canal, conform VDI 2066, Pagina 1

2.3.3 Prelevarea isokinetica extractiva de probe [34; 41]

Prelevarea de probe extractiva in vederea colectarii de particule, de substante conexe particulelor sau de aerosoli trebuie efectuata isokinetic. Acest lucru inseamna ca extragerea de bunuri de masurare din fluxul volumetric de gaze reziduale este efectuata cu aceeasi viteza ca si la punctul de masurare din fluxul volumetric de gaze reziduale, pentrui a se evita orice fenomene de separare care ar putea aparea la luarea de probe. Pentru aceasta este necesar sa se cunoasca dinainte foarte bine care este fluxul din sectiunea transvesala. De asemenea cunoscut este si faptul ca aseamenea efecte de separare cantaresc mai mult in cazul unei viteze mai mici de aspiratie decat in cazul depasirii vitezei de aspiratie necesare. Daca exista pericolul ca viteza de aspiratie sa nu poata fi reglata cu exactitate (de ex. din cauza unor viteze de curgere neconstante, care pulseaza), atunci se selecteaza viteza de aspiratie mai sus decat viteza de curgere stabilita la punctul de masurare (max.10%). Influenta unei aspiratii ne-isokinetice asupra luarii de probe de particule si aerosoli este evidentiata de fig.2.3. Fluxul de gaz este influentat inainte de apertura sondei, din cauza unei viteze neadecvate de aspiratie. Particulele mai mari (mai grele) nu respecta cursul liniilor de gaz din cauza inertiei masica lor.. Acest lucru determina fie colectarea lor supraprportionala (cazul B), la o viteza de aspiratie prea mica, fie colectarea lor

- 27 –

subproportionala, in cazul unei viteze de aspiratie prea mari (cazul C).

- 28 –

Fig. 2.3: Influenta erorilor de aspiratie (luarea de probe ne-isokinetica) la luarea de probe

Luarea de probe in cazul aparatelor de masurare continua se efectueaza de regula punstual sau liniar, de-a lungul unei axe de masurare in sectiunea transversala de masurare. Prin masuratorile in retea efectuate pe baza unor proceduri de masurare comparative (masuratori manuale) trebuie sa se demonstreze referitor la normarea aparatelor de masurare, ca locul ales pentru luarea de probe este reprezentativ pentru fiecare obiect de masurare din planul de masurare.

Masuratorile manuale de particuler, substante atasate particulelor sau aerosoli se realizeaza de regula intotdeauna prin masuratori in retea.

In ceea ce priveste luarea de probe isokinetica corespunzatoare unui profil de curgere stabilit in prealabil (vezi si 2.3.5), la fiecare punct de masurare se adapteaza viteza de aspiratie la viteza de curgere masurata anterior. Durata de aspiratie se selecteaza a fi aceeasi pentru fiecare punct de masurare. Un calcul al densitatii diverselor concentratii masice la puncte de masurare diferite se efectueaza automat prin intermediul volumului absolut aspirat al obiectului supus masurarii.

Sistemele manuale automatizate de luare de probe de pulberi masoara continuu viteza de curgere sau raporturile de presiune la sonda si regleaza viteza de aspiratie automat. (vezi si 4.2.1).

2.3.4 Prelevare de probe extractive pentru masurarea gazului

Luarea de probe extractive pentru masurarea gazului poate fi efectuata fie sub foprma unei masuratori in retea (integrand sectiunea transversala), fie punctual. Luarea de probe la un punct de masurare in planul de masurare (luare de probe punctuala) presupune, ca punctul de masurare ales sa fie reprezentativ pentru toata sectiunea transversala de masurare, in ceea ce priveste densitatea masica fluxului obiectului supus masurarii. Aceasta reprezentativitate trebuie sa fie demonstrabila. Pentru a dovedi ca punctul de masurare este reprezentativ, de regula se apeleaza la proceduri de masurare continue aplicate obiectului supus masurarii sau unei componente principale. Luarea de probe poate fi efectuata in orice

- 29 –

punct din planul de masurare, daca poate fi demonstrata o omogenitate suficienta a obiectelor supuse masuratorii. Daca se constata existenta unui profil de viteza sau concentratie neomogen, atunci valorile masurate trebuie cantarite, proportional cu masa, in functie de punctul de luarea a probelor. [31]

In cazul luarii de probe extractive este adesea necesar ca obiectul supus masurarii sa fie adaptat la conditiile aferente, inca inainte de procedura de verificare propriu-zisa. Prin aceasta se intelege, de ex. indepartarea particulelor (filtru/filtru pentru pulbere fina) sau a umiditatii (racitor/uscator pentru gazul de masurare) din obiectul supus masurarii. Este necesar insa sa ne asiguram ca prin conditionare obiectul supus masurarii nu se schimba in nici un fel si nici parti din acesta nu sunt retinute. Aparatele de conditionare a obiectelor supuse masurarii trebuie avute in vedere atunci cand se efectueaza normarea/ verificarea functionarii aparatelor de verificare continua.

2.3.5 Determinarea conditiilor marginale pentru gaze reziduale

Pentru a putea descrie cat mai clar un flux de gaz este necesar sa se urmareasca urmatorii parametriui ai gazelor reziduale, care pot fi condsiderati conditii marginale pentru gazele reziduale:

- densitatea gazelor reziduale

- umiditatea (vezi si 4.3.3)

- viteza de curgere si presiunea statica (vezi si 4.3.4)

- temperatura (vezi si 4.3.5)

-

Densitatea standard a unui gaz uscat se calculeaza din compozitia gazului. Ea rezulta din suma densitatilor fiecarei componente a gazului, inmultita cu procentul volumetric corespunzator fiecareia.

Ecuat. 2.2

ρn: Densitatea standard a gazului (uscat)ρn, i: Densitatea standard a componentei i a gazului (uscat)rn, i: procentul volumetric al componetei i a gazului (uscat)

Trebuie avute in vedere componentele gazului, al caror procentaj depaseste 1% din volumul de gaz. In VDI 2066, Pagina 1 [34] sunt indicate valorile numerice pentru masa moleculara relativa, volulul molilor si densitatea standard ale celor mai importante substante care polueaza aerul. In masuratorile de zi cu zi este suficient daca se masoara procentajul de azot (N2), oxigen (O2), sau bioxid de carbon (CO2). Exista insa si exceptii, cum ar fi procentul de monoxid de carbon (CO) din gazele de furnal. Pe baza densitatii standard, a temperaturii, a umiditatii si a raporturilor de presiune din canal se calculeaza densitatea de functionare (umeda).

2.4 Cerinte speciale de masurare pentru masuratorile discontinue- criterii speciale de masurare conform TA Aer [2]

Frecventa masurarilor: In cazul instalatiilor ce functioneaza in conditii care nu se schimba, se efectueaza cel putin trei masuratori discontinue in cazul unei functionari normale de lunga durata cu emisie maxima si cel putin inca o masuratoare in cazul unor situatii de functionare ce se repeta in mod regulat si care vizeaza

- 30 –

un comportament de emisie oscilant. In cazul instalatiilor, ale caror conditii de functionare suporta schinmari temporale, se efectueaza masuratori suficiente, insa cel putin 6 in cazul unor conditii de functionare care pot duce, conform exoerientei, la emisii maxime.

Durata masuratorii: Durata unei masuratori discontinue nu trebuie sa depaseasca jumatate de ora; valorile masurate se noteaza ca valori/jumatate de ora. In anumite cazuri de exceptie (de ex. in cazul functionarii periodice, intermitente) trebuie aleasa perioada de luare a probelor in asa fel, incat, masa obiectului supus analizei sa reprezinte cel putin 1/1000 din greutatea filtrului. In cazul unor continuturi de pulberi reduse sunt uzuale perioadele de luare a probeleor de 2 ore.

- criterii speciale de masurare conform Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii nr. 13 [7]

Fracventa masurarii: Trebuie efectuate cel putin trei masuratori discontinue in cazul functionarii instalatiei cu putere termica de ardere

Durata masuratorii: Durata masuratorii nu trebuie sa depaseasca o jumatate de ora; valorile masurate se noteaza ca valori/jumatate de ora. In cazuri deosebit de dificile se poate prelungi durata de luare a probelor. Durata unei masuratori discontinue nu trebuie sa depaseasca intervalul de 2 ore.

- criterii speciale de masurare conform Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii nr. 17 [8]

Frecventa masurarii: Trebuie efectuate cel putin trei masuratori discontinue in decursul a trei zile, cu o functionare a instalatiei la capacitatea maxima permisa, pentru substanta aferenta.

Durata masurarii:Pentru determinarea substantelor continute de pulberi prin luarea de probe se aloca cel putin jumatate de ora. Avest interval nu trebuie sa depaseasca insa 2 ore.

Perioada de luare de probe pentru determinarea de PCDD/PCDF trebuie sa fie de cel putin 6 ore, dar sa nu depaseasca 8 ore.

- Stabilirea temperaturii in zona de ardere intarziata conform practicii uzitate in interiorul Republicii Federale privind supravegherea conditiilor de incinerare din instalatiile de incinerare a deseurilor [19] (editata in anexa 1) respectiv [21] si Ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii nr.17 respectiv 27 [8; 10]

Proceduri de masurare: Verificarea se efectueaza cu pirometre de aspiratie protejate ceramic, in doua planuri de masurare la inceputul si la sfarsitul zonei de ardere intarziata). Aceste aparater masoara procentul de caldura prin convectie, iar caldura de radiatie nu se ia in considerare.. Masuratoare este realizata ca masurare in retea (vezi si 2.3.2) concomitent pe cel putin 2 axe de masurare in camera de ardere. Prin intermediul pirometrului de aspiratie poate fi masurat concomitent si continutul minim volumetric de oxigen, printr-un aparat de masura testat anterior.

Frecventa masuratorii: Trebuie efectuate trei masuratori in retea intr-un interval de timp de cel putin trei ore in cazul functionarii normale.

Trebuie efectuate trei masuratori in retea intr-un interval de timp de cel

- 31 –

putin trei ore in cazul unor situatii de functionare deviate de la normal (de ex. incarcatura divizata, daca functionarea de acest gen este aprobata)

O masurare in retea pentru stadiul final al fazei de incalzire intr-un interval de timp de cca. 1 ora in cazul in care nu se si alimenteaza.

Durata masurarii: Valorile masurate sunt inregistrate continuu electronic pe un tabel, pentru ca apoi sa fie comprimate drept medii-de-10-minute.

Timpul de stationare in zona de ardere intarziata la o temperatura prestabilita de 850ºC respectiv 1200ºC trebuie verificata intr-un mod adecvat cel putin o data la punerea in functiune a instalatiei in conditii nefavorabile presupuse. In combinatie cu verificarea timpului de stationare se verifica continutul minim de oxigen in zona de ardere intarziata. [8, 10, 14, 15, 16, 21]

- Masuri luate in cazul unor conditii marginale nefavorabile

Daca pe distanta de masurare apar conditii marginale nefavorabile, caliatatea rezultatelor masurarii poate fi influentata negativ, daca nu se iau masurile cuvenite.

Prin insertii in canal, ca de ex. ajutaje, curgerea poate fi imbunatatita si in acelasi timp materia supusa masurarii se poate amesteca mai uniform. In ceea ce priveste instalatiile existente, asemenea lucrari de ajustare/reconstructie inainte de masuratorile de emisii se intalnesc foarte rar. In aceste cazuri calitatea masuratorii trebuie asigurata prin masuri adecvate, ca de ex. un rastel mai stramt pentru masuratorile in retea sau un numar mai mare de probe. Aceste masuri determina o cheltuiala mai mare cu masuratorile. Masurile ce vor fi luate sunt la latitudinea institutului abilitat pentru a face masuratori.

In cazul luarii de probe isokinetice se recomanda o masurare simultana continua a vitezei de curgere, daca raportirile de curgere sunt oscilante, pentru a putea reactiona imediat in cazul unor oscialatii in ceea ce priveste curgerea.

- 32 –

2.5 Evaluare/Intocmirea raportului/Documentatie In vederea evaluarii, valorile de masurare se raporteaza de regula la un volum de gaze reziduale uscat, la temperatura si presiune standardizate. Rezultatele masurarii se raporteaza la o perioada de timp de evaluare. De regula acest interval de timp pentru evaluare corespunde perioadei de luare a probelor/de aglomerare si este de o jumatate de ora. Sunt posibile si alte perioade de timp pentru evaluare, daca din motive tehnice sau operationale au fost selectate perioade de timp deviate pentru luare probelor sau aglomerare. Din rezultatul determinat al concentratiilor maselor si fluxurilor volumetrice ale gazelor reziduale se calculeaza incarcaturile (masele fluxului) materiei supuse masurarii. De multe ori limitele de emisie se raporteaza la un continut orientativ de oxigen, stabilit in certificatul de autorizare. In acest caz concentratiile maselor emise trebuie recalculate, raportandu-le la acest continut orientativ de oxigen. Recalcularea acestora se efectueaza conform ecuatiei 2.3 [2]

Ecuat. 2.3

EM: Emisia masurataEB: Emisia raportata la continutul orientativ de oxigenOM: continutul de oxigen masuratOB: continutul orientativ de oxigen

In cazul statiilor ce necesita autorizare ( care cad sub incidenta Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii Nr. 4) care au instalatii de epurare a gazelor, recalcularea nu poate fi efectuata decat pentru acele intervale de timp, in care continutul de oxigen este mai mare decat continutul orientativ de oxigen.

In cazul proceselor de incinerare cu oxigen pur sau cu aer imbogatit cu oxigen trebuie stabilite niste reglementari speciale, cum ar fi de ex. o evaluare a concentratiei maselor in functie de continutul de bioxid de carbon.

In cazul instalatiilor de incinerare a deseurilor ( care cad sub incidenta Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii Nr. 17), recalcularea pentru substantele, ale caror emisii sunt reduse si limitate prin intermediul instalatiilor de epurare a gazelor reziduale, nu poate fi efectuata decat in intervalele de timp in care continutul de oxigen masurat este mai mare decat continutul orientativ de oxigen.

Rezultatele unei masuratori se transmit mai departe sub foram unui raport de masurare. In cazul masuratorilor, care se efectueaza in baza §§26/28 al Legii federale privind protectia impotriva poluarii, raportul are o forma si o marime obligatorii, stabilite inca din 1993 prin „Modelul unui raport de emisie federal“ [20], [29]. Acest raport de masurare a emisiilor a fost elaborat de actre LAI si contine, pe langa rezultatele masuratorii, si alte informatii adiacente, care sunt importante pentru aprecierea unei masuratori de emisii si pentru interpretarea rezultatelor obtinute in urma masuratorii.Structura raportului modelde masurare:

1. Formularea sarcinii de masurare2. Descrierea statiei, substantele utilizate3. Descrierea locului de luare a probelor4. Procedee de masurare si analiza, aparate5. Stadiul de functionare al instalatiei in timpul masuratorii

- 33 –

6. Sintetizarea rezultatelor masuratorii si discutii7. Anexa cu: - Plan de masurare

- Valori de masurare si calcul - proces verbal de masurare

Raportul-model de masurare este reprezentat in anexa 1.

- 34 –

3 Supravegherea continua a emisiilor3.1 Baze juridice

Supravegherea continua a emisiilor este inclusa in catalogul de masuri din cadrul Legii federale privind protectia impotriva poluarii [1]. Bazandu-se pe §29 din Legea federala privind protectia impotriva poluarii, autoritatea competenta poate solicita supravegherea continua a emisiilor la instalatiile ce necesita autorizatie, iar in anumite situatii speciale, chiar si supravegherea instalatiilor ce nu necesita autorizare.

Cerinte concrete de supraveghere continua a emisiilor pot fi gasite in prima prevedere administrative generala din Legea federala privind protectia impotriva poluarii [2] , precum si in Ordonanta de aplicare a Legea federala privind protectia impotriva poluarii [7, 8, 10].

3.1.1 Instalatii ce necesita autorizare

Instalatii ce cad sub incidenta domeniului de incidenta al Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii [6]

Conform Instructiunii Tehnica Aer se poate solicita investigarea continua a corpurilor straine din aer in anumite instalatii sau daca exista anumite premise (de ex. depasirea unui flux al maselor prestabilit pentru fiecare componenta respectiv depasirea repetata asteptata a unei concentratii stabilite a maselor in urma unei avarii a instalatiei de reducere a emisiilor sau in urma unor moduri alternative de operare a instalatiei).

Masurarea continua si reprezentarea emisiilor de

- pulberi (tulburare a gazelor reziduale, respectiv a concentratiei de masa), „gardian de filtru“,

- bioxid de sulf,

- monoxid de azot si bioxid de azot, indicate drept bioxid de azot,

- oxid de carbon,

- fluor si alti compusi gazosi anorganici de fluor, indicati drept acid fluorhidric,

- compusi anorganici gazosi de clor, indicati drept acid clorhidric,

- clor,

- hidrogen sulfurat,

- continut total de carbon.

Pe langa solicitarea de a supraveghea continuu emisiile de corpuri straine din aer daca exista anumite premise, apare si solicitarea unei masuratori continue a marimilor de raportare. Marimile sde raportare, precum:

- temperatura gazului rezidual,

- fluxul volumetric al gazului rezidual,

- continutul de umiditate,

- presiunea statica,

- contuntul de oxigen

sunt necesare la evaluarea si aprecierea masuratorilor continue ale emisiilor.

- 35 –

Instatiile mari de ardere– cad sub incidenta Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii

Nr. 13 [7]

Masuratori continue si reprezentarea emisiilor de- pulberile (concentratie de masa) din statiile de ardere mari pentru combustibili solizi

si lichizi,- oxidul de carbon,- monoxidul de azot si bioxidul de azot in instatiile de ardere mari pentru combustibili

solizi si lichizi si in instatiile de ardere mari pentru combustibili gazosi cu o putere termica de ardere de peste 400 MW. Se poate renunta la masurarea continua a bioxidului de azot, daca din masuratori rezulta ca procentul de bioxid de azot este mai mic de 5% in ceea ce priveste emisiile de bioxid de azot. In acest caz se va tine cont de procentul de bioxid de carbon prin efectuarea unui calcul.

- bioxidul de sulf in instatiile de ardere mari pentru combustibili solizi si lichizi, cu exceptia instalatiilor de ardere mari pentru combustibili lichizi, care se supun cerintelor din §§ 3 si 4 din Ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii Nr. 3 [5] (limitarea continutului de sulf provenit de la pacura usoara si combstibili Diesel).

Masurarea dimensiunilor de raportare:- reprezentare permanenta a continutului de oxigen,- reprezentare permanenta a marimilor operationale adecvate sau a capacitatilor de

separare, pentru a demonstra ca gradul emisiei de sulf nu va fi depasit.- reprezentare permanenta a capacitatii instalatiei de ardere mare.

Instalatii de incinerare a deseurilor - cad sub incidenta Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii Nr .17 [8]

Masuratori continue si reprezentarea emisiilor de- oxid de carbon,- pulberi,- continut total de carbon,- compusi anorganici gazosi de clor, indicati drept acid clorhidric,- compusi anorganici gazosi de fluor, indicati drept acid fluorhidric, cu exceptia situatiilor cand sunt introduse si etapele de epurare pentru compusii anorganici, gazosi de clor, care asigura nedepasirea valorilor limita de emisie pentru compusii anorganici, gazosi de clor,- bioxid si trioxid de sulf, indicati drept bioxid de sulf,- monoxid de azot si bioxid de azot, indicati drept bioxid de azot. Se poate renunta la determinarea concentratiei de bioxid de azot, daca in functie de substantele folosite, de felul constructiei sau in urma masuratorilor discontinue rezulta ca procentul de bioxid de sulf din emisiile de bioxid de sulf este mai mic decat 10%. In acest caz, se poate calcula procentul de bioxid de sulf printr-o ecuatie, daca si autoritatea competenta isi da acordul.- mercurul si compusii sai, cu exceptia situatiei in care se poate demonstra ca valorile limita pentru mercur pot fi considerate intr-o masura mai mica de 20%.Masurarea dimensiunilor de raportare:

- reprezentare permanenta a continutului de oxigen,- reprezentare permanenta a temperaturilor in zona de ardere intarziata,- reprezentare permanenta a dimensiunilor de operare in vederea aprecierii functionarii

adecvate, ca de ex. temperatura gazelor reziduale, fluxul volumetric de gaze reziduale. Continutul de umiditate si presiunea.

Pe plan european a fost solicitata verificarea emisiilor unei instalatii ce necesita autorizare abia prin „Directiva de combatere a poluarii aerului prin instalatiile industriale“ [11], articolul 11. In cadrul „Directivei de prevenire si reducere integrata a poluarii“ [12] (Directiva-IVU) se

- 36 –

stabilesc, printre altele, documente de autorizare adiacente pentru instalatiile noi sau deja existente. Conform articolului 9, alin. 5, autorizatia trebuie sa contina „cerinte adecvate de supraveghere a emisiilor, in cadrul carora sunt stabilite metodica de masurare, frecventa de masurare si procedura de evaluare, precum si obligatia de a livra autoritatii competente datele necesare pentru verifivarea respectarii prevederii de autorizare suplimentare.“

- 37 –

Pornind de la reglementarile stabilite in „Directiva de combatere a poluarii aerului prin instalatiile industriale“, pana in prezent au fost emise 5 directive UE privind instalatiile in cadrul dreptului european al mediului.

Directivele Uniunii Europene sunt implementate intr-un anumit interval de timp prin emiterea unor prevederi administrative si juridice in dreptul national.

In ceea ce priveste supraveghere emisiilor, in cadrul dreptului Uniunii Europene se aplica urmatoarle reglementari:

Instalatii de ardere mari (88/609/EWG) [13]Instalatii noi cu o putere nominala termica de 300 MW sau mai mare:

Masurare continua si reprezentare a emisiilor de

- pulberi,

- bioxid de sulf,

- oxizi de azot.

Verificarea pulberilor si a bioxidului de sulf se poate limita la masuratori discontinue sau la alte proceduri de determinare adecvate. Aceste proceduri trebuie sa fie rewcunoscute de actre autoritatile competente.

Instalatii noi pentru incinerarea deseurilor urbane (89/369/EWG) [14] (Functionarea autorizata incepand cu 1.12.1990)


- pulberi,

- oxid de carbon,

- acid clorhidric.

Masurarea dimensiunilor de operare:- reprezentare permanenta a continutului de oxigen,- reprezentare permanenta a temperaturilor din zona de ardere intarziata,- reprezentare permanenta a continutului de umiditate, cu exceptia situatiei in care

gazul de ardere a fost uscat inainte de verificarea emisiilor.

Instalatii existente pentru incinerarea deseurilor urbane (89/429 EWG) [15] (Functionarea autorizata inainte de 1.12.1990)

Capacitate nominala de cel putin 1 t/h


- pulberi,- oxid de acrbon.

Masurarea dimensiunilor de operare:- reprezentare permanenta a continutului de oxigen,- reprezentare permanenta a temperaturilor din zona de ardere intarziata.

Incinerarea deseurilor periculoase (94/67/EG) [16]


- 38 –

- pulberi,

- oxid de carbon,

- acid clorhidric,

- acid fluorhidric, cu exceptia situatiilor cand sunt introduse etape de tratare a acidului clorhidric care asigura nedepasirea valorilor limita de emisie pentru acidul clorhisdric,

- suma substantelor organice gazoase sau sub forma de abur, indicate drept carbon compus organic.

Masurarea dimensiunilor de operare:- reprezentare permanenta a temperaturilor din zona de ardere intarziata,- reprezentare permanenta a continutului de oxigen din gazele reziduale,- reprezentare permanenta a continutului de umiditate din gazele reziduale, cu exceptia

situatiei cand proba de gaz rezidual este supusa procesului de uscare inainte de verificarea emisiilor,

- reprezentare permanenta a temperaturii gazelor reziduale si a raporturilor de presiune.

Directiva -VOC (1999/13/EG) [17]

Masurare continua si reprezentare a emisiilor de compusi organici de carbon, daca este conectat un aparat de reducere a emisiilor si daca se emit in medie mai mult de 10 kg/h de compusi de carbon.

3.1.2 Instalatii ce nu necesita autorizare

Instalatii de ardere mici - cad sub incidenta Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii Nr. 1

Instalatii care cad sub incidenta Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii Nr .2

Procedurile de masurare si reglementarile la Ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii Nr.1 si Nr.2 fac obiectul unui alt indrumar, publicat sub forma de text UBA [79]. De aceea nu vor mai fi tratate in continuare in acest indrumar.

Instalatii crematoare - cad sub incidenta Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii Nr. 27 [10]

- oxid de carbon,- pulberi (densitatea gazelor arse).

Masurarea dimensiunilor de raportare:- reprezentare permanenta a continutului de oxigen,- reprezentare permanenta a te,peraturilor din zona de ardere intarziata.

- 39 –

3.2 Asigurarea calitatii la supravegherea continua a emisiilorIn vederea asigurarii unei practici unitare de supraveghere continua a emisiilor, a fost dezvoltat un program de masuri care sa asigure calitatea. Fig. 3.1 evidentiaza etapele acestui program de asigurare a calitatii.

Fig. 3.1: Asigurarea calitatii la supravegherea continua a emisiilor

3.2.1 Verificari ale gradului de adecvare

Aparate de masura pentru corpurile straine din aer si pentru dimensiunile de raportare

Aparatele de masurare continua pentru supravegherea emisiilor trebuie sa fie adcevate pentru sarcina de masurare, adica trebuie sa satisfaca cerintele de aclitate definite. In directiva TA Aer [2] si in Ordonanta legislativa la Ordonanta fedarala privind protectia impotriva poluarii se solicita utilizarea unor aparate de masura adecvate pentru supravegherea continua a emisiilor. Gradul de adecvare al unui aparat de masura se verifica prin intermediul unor teste de masurare a gradului de adecvare. Pentru a asigura desfasurare unitara a verificarilor gradului de adecvare (perimetrul de verificare, criterii de verificare/cerinte minime, evaluarea rezultatelor), Ministerul Federal de Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara a publicat de comun acord cu autoritatile competente superioare ale landurilor federale si cu Comisia landurilor de protectie impotriva poluarii (LAI), „Directive privind verificarea gradului de adecvare, insertia, normarea si intretinerea

- 40 –

aparatelor de masurare pentru masurarile continue de emisie si colectarea continua de dimensiuni de raportare respectiv de operare in vederea supravegherii permanente a emisiei de substante periculoase“. Directiva a fost publicata in Monitorul comun ministerial al ministerelor federale (GMBl) [18] (tiparit in anexa 1).

Comisia landurilor de protectie impotriva poluarii (LAI), prin subcomisia „Aer/supraveghere“ a elaborat si publicat cataloage de verificare pentru efectuarea verificarilor gradului de adecvare [24, 25]. Pornind de la aceasta baza se prelucreaza planuri de verificare pentru efectuarea verificarii gradului de adecvare de catre grupele de lucru VDI. Acestea se publica sub forma de directive VDI. [28]

Verificarile gradului de adecvare sunt solicitate de regula de catre producatorii de aparate, contra cost.

Verificarile gradului de adecvare sunt efectuate de catre institutele de verificare care demonstreaza ca au experienta mare in ceea ce priveste efectuarea de masuratori ale valorilor de emisie si de poluare, in ceea ce priveste normarea aparatelor de masurare continua, precum si in ceea ce priveste verificarea aparatelor.

Verificarile sau expertizele unor experti din alte state membre ale Uniunii Europene respectiv mebre ale spatiului economic european (EWR) sunt recunoscute ca avnd aceeasi valoare conform „Practicii federale unitare privind supravegherea emisiilor“ [18], mai ales daca:

- verificarea gradului de adecvare se face conform cerintelor continute de „Practica federala unitara privind supravegherea emisiilor“ sau conform unor proceduri de specialitate echivalente (incl. O perioada de cel putin 3 luni de testare pe teren a aparatelor),

- institutele de verificare au demonstrat ca au experienta necesara, de exemplu prin nunirea lor de catre autoritatea competenta a unui stat membru,

- institutiile de verificare au fost evaluate printr-un sistem de acreditare acreditat de catre ILAC (International Laboratory Accreditation Cooperation) in vederea indeplinirii sarcinilor de verificare conform sereiei de norme DIN EN 450001)

O verificare a gradului de adecvare poate fi divizata in doua faze:

- verificarea de laborator - Verificarea cerintelor referitoare la posibilitatile de pornire si oprire

- Verificarea influentei temperaturii mediului, umiditatii aerului si a oscilatiilor tensiunii de retea asupra semnalului de masurare

- Verificarea linearitatii semnalului de masurare

- Verificarea influentei unor factori disturbatori asupra semnalului de masurare (sensibilitati transversale)

- Verificarea pe teren - un test de cel putin trei luni efectuat de obicei cu doua aparate de masura complete

- determinarea si verificarea parametrilor statici prin comparatia valorilor de masurare ale celor doua aparate de masura respectiv prin comparatia cu valori de masurare, care au fot determinate concomitent printr-o procedura de masurare de referinta (normare),

1 1) DIN EN 45001 [Mai 1990] “Criterii generale de operare a laboratoarelor de supraveghere“ -= este inlocuita pana in 2002 de EN ISO/IEC 17025 [aprilie 2000] „Conditii generale de competenta a laboratoarleor de supraveghere si normare“

- 41 –

- verificarea stabilitatii pe termen lung (punctul zero/punctul de referinta),

- stabilirea intervalului de intretinere,

- verificarea gradului de adecvare a aparatului de masurare in conditii reale de utilizare in practica (verificarea specifica instalatiei)

- determinarea unor limitari in vederea utilizarii aparatului de masura.

Verificarea pe teren se efectueaza in conditii cat mai apropiate de cele reale, din practica de zi cu zi. Obiectivul consta in demonstrarea gradului de adecvare al aparatului de masura in conditiile utilizarii sale practice. De aceea aparatul de masura este acreditat ca avandun anumit grad de adecvare pentru anumite tipuri de instalatii. La acreditarea gradului de adecvare se diferentiaza adesea intre sarcinile de masurare conform Instructiunii Tehnica Aer si Ordonantele federale privind protectia impotriva poluarii Nr. 13, 17 si 27 (de ex. cele mai mici domenii de masurare verificate, diferite).

Institutul insarcinat cu efectuarea verificarii va intocmi un raport cu privire la rezultatul verificarii gradului de adecvare. Raportul va fi analizat in cadrul unei discutii de specialitate, sub conducerea Biroului federal de protectie a mediului (UBA). Forul de experti este compus din reprezentanti ai Biroului federal de protectie a mediului (UBA), din autoritatile competente ale landurilor aferente si din institutele de verificare.

Daca expertisa se incheie cu o sentinta generala pozitiva, se face o recomandare de publicare catre Comisia landurilor de protectie impotriva poluarii (LAI), subcomisia „Aer/supraveghere“. Acreditarea gradului de adecvare a aparatului de masura verificat se realizeaza prin Ministerul federal al mediului, protectiei naturii si sigurantei nucleare in Monitorul ministerial comun al ministerelor federale. In Documentul de acreditare a gradului de adecvare se gasesc informatii referitoare la domeniile de utilizare si eventualele limitari, precum si date privind domeniul de masurare verificat si raportul de verificare.

Aparate electronice de evaluare si apreciere a masuratorilor continue de emisii/transferului de date la distanta privind emisiile

Valorile masurate care au fost determinate trebuie inregistrate continuu si pregatite automatic pentru o prelucrare ulterioara.

Aparatele utilizate in vederea indeplinirii acestei sarcini sunt considerate a fi o parte a aparatelor de masura ce inregistreaza continuu. De aceea ele trebuie verificate ca si cele de masurare a gradului de adecvare. Ministerul federalk al mediului a publicat in Monitorul ministerial directive privind evaluarea masuratorilor continue de emisii [18]. Acestea directive contin caracteristici de performanta si cerinte minime pentru verificarea gradului de adecvare, precum si date referitoare la procedura de evaluare conform Instructiunii Tehnica Aer, cf. Ordonantei federale privind protectia impotriva poluarii Nr. 17. De asemenea se gasesc si date despre instalatiile de ardere.

Alte cerinte privind inregistrarea si evaluarea rezultatelor masuratorii pot fi consultate la subpunctul 3.2.3.6 din Instructiunea Tehnica Aer [2], in § 26 al Ordonantei federale privind protectia impotriva polarii Nr. 13 [7], in § 12 al Ordonantei federale privind protectia impotriva polarii Nr. 17 [8] si in § 8 al Ordonantei federale privind protectia impotriva polarii Nr. 27 [10].In ceea ce priveste sistemul transferului de date la distanta privind emisiile, transferul de date intre instalatia ce trebuie supravegheata (sistemul B) si autoritatea de supraveghere (sistemul G) se efectueza pe baza unei definitii a suprafetelor de intersectare, elaborata in

- 42 –

cadrul Comisiei landurilor de protectie impotriva poluarii (LAI), subcomisia „Aer/supraveghere“ si este normat pe baza acestei definitii.

Lista aparatelor de masura acreditate pentru masuratori continue ale emisiei

Listele cu toate aparatele de masura acreditate, aranjate in functie de obiectul supus masurarii, sunt actualizate si publicate de Biroul federal de protectia mediului (UBA). Listele pot fi consultate pe internet, la adresa http://www.umweltbundesamt.de/uba-info-daten/daten/messeinrichtungen.htm. Textele acreditarilor incepand cu anul 1990 pot fi gasite de asemenea pe acelasi site. Listele contin pe langa producator/numele distribuitorului, anul, numarul si pagina din Monitorul comun ministerial al ministerelor federale, la care pot fi gasite acreditarile.

In anexa 2 a acestui indrumar pot fi gasite listele cu aparate. Aparatele acreditate sunt inscrise in urmatoarele grupe:

- concentratia pulberilor

- tulburarea gazelor reziduale

- pulberi (calitativ, supravegherea valorilor limita)

- bioxid de sulf

- oxid de carbon

- compusi anorganici, gazosi de clor

- compusi anorganici, gazosi de clor

- fenol

- aldehida formica

- compusi organici ca continut total de carbon

- amoniac

- mercur

- oxigen

- umiditate

- fluxul volumetric de gaze reziduale

- aparate simple de clasificare

- aparate de clasificare cu calculator pentru valoarea de referinta

- supraveghere telemetrica (transfer de date la distanta)

http://www.umweltbundesamt.de/uba-info-daten/daten/messeinrichtungen.htm

- 43 –

3.2.2 Montarea, functionarea si asigurarea calitatii aparatelor de masurare verificate asupra gradului de adecvare

3.2.2.1 Selectarea planului de masurare

In ceea ce priveste alegerea distantei si a planului de masurare, sunt valabile aceleasi criterii ca si la alegerea planului de masurare in cazul procedurilor de masurare discontinue (vezi 2.3.1).

Luarea de probe pentru aparatele de masura ce lucreaza continuu nu se poate derula integrator prin planul de masurare, din motive tehnice. Luarile de probe extractive se efectueaza in mod normal punctual sau liniar. Masuratorile in situ acopera in cazul unor proceduri de masurare optice fragmentele liniare ale planului de masurare. Printr-o masurare in retea (vezi 2.3.2) trebuie demonstrat in mod exemplar, ca punctul de masurare ales, respectiv axa de masurare, sunt reprezentative pentru obiectul supus masurarii din planul de masurare.

In selectarea planului de masurare este bine sa se aleaga planurile de dupa ventilatorul de aspiratie, deoarece in acea zona este mai probabila amestecarea simetrica a gazelor reziduale, decat in zona de deasupra ventilatorului. Luarile de probe liniare respectiv masuratorile optice in-situ, utilizate pentru substantele sub forma de particule in canalele orizontale de evacuare a gazelor reziduale , ar trebui sa fie efectuate in pozitie verticala, din cauza posibilitatii aparitiei fenomenului de sedimentare. [36]

Ar fi bine sa se realizeze si procedura de masurare manuala comparativa in vederea normarii aparatelor de masura ce lucreaza continuu in acelasi plan de masurare. Daca materia supusa masurarii este extrasa punctual in vederea masurarii comparative (determinarea functiilor analitice raportate la punct), atunci sonda pentru luare de probe trebuie sa poata fi montata astfel, incat proba pentru procedura de masurare comparative si pentru aparatul de masura ce lucreaza continuu sa poata fi luata din doua puncte de masurare invecinate din planul de masurare. In acest fel se asigura utilizarea aceleiasi substante supuse masurarii, atat pentru procedura de masurare comparativa, cat si pentru procedura de masurare continua.

Suprafata de luare a probei trebuie sa fie atat de consistenta, incat si aparatele de masurare a dimensiunilor de referinta, de ex. O2, CO2, temperatura, umiditatea, sa fie alimentate din acelasi plan de masurare cu substanta supusa masurarii.

Trebuie sa se evite influentarea reciproca intre masuratoare continua si cea commparativa. Cerintele speciale privind montajul respectiv suprafata de luare a probei trebuie extrase, daca este cazul, din rapoartele de verificare ale aparatelor de masura respective.

Suprafata de montare (aparatele de masura in-situ) respectiv suprafata de luare de probe (la aparatele de masura cu luare de probe extractiva), precum si gurile de masurare pentru masurarile comparative trebuie sa fie usor accesibile. Platformele de lucru trebuie sa fie de dimensiuni suficient de mari [31].

3.2.2.2 Montajul aparatului de masurare

Montajul aparatului de masura trebuie efectuat in colaborare cu autoritatea competenta, care determina locul de montare conform legislatiei nationale in vigoare. [18]

Locul acreditat de catre o autoritate competenta superioara trebuie sa prezinte un certificat de montaj regulamentar al aparatului de masurare continua (vezi 1.4).

La instalarea aparatelor de masurare a emisiilor trebuie avute in vedere urmatoarle conditii marginale:

- 44 –

- respectarea limitelor indicate de producator referitoare la temperatura de functionare

- protectia suficienta impotriva coroziunii atmosferice

- instalatie neoscilanta si care nu se zdruncina

- evitarea de influenta externe prin gaze sau aburi care ar putea afecta aparatul de masurare

- evitarea campurilor magnetice sau electrice disturbatoare in apropierea aparatului de masurare sau a transferului de valori masurate

- limitari de functionare in baza constatarilor razultate din verificarea gradului de adecvare.

Aparate de masurare cu luare de probe extractiva

Pentru a obtine timpi cat mai scurti de nefunctionare trebuie aleasa o cale de luare de probe cat mai scurta. Toate conductle prin care trece gazul si partile componente alle aparatului de masurare a emisiilor trebuie sa se compune din materiale adecvate, pentru a evita pe de o parte coroziunea, iar pe de alta aprte interactiunea intreaceste materiale si substanta supusa masurarii. Sondele, filtrele, conductele de proba pentru gaz pana la racitorul de proba pentru gaz ( separarea condensatului) trebuie raportate la temperatura punctului de roua a substantei supuse masurarii.

In cazul aparatelor cu respalare a filtrului trebuie avut grija, ca gazul folosit pentru respalare sa nu genereze racirea capului sondei, astfel incat aceasta sa ajunga sub temperatura punctului de roua.

In cazul aparitiei unei cantitati mai mari de condensat, scurgerea acestuia ar trebui sa se realizeze automat. In principiu, toate conductele pentru condensat ar trebui prevazute cu panta.

Proceduri de masurare optice in-situ

In cazul masuratorilor optice in-situ trebuie considerata de asemenea influenta luminii straine sau cerintele speciale referitoare la libertatea de deformare in atarnarea aparatului.

3.2.2.3 Intretinerea aparatelor de masurare pentru masurarea continua a emisiilor

Aparatele de masurare pentru supravegherea continua a emisiilor trebuie intretinute in mod regulat. Personalul de specialitate care se ocupa de ingrijirea aparatelor de masurare trebuie sa fie intiat in operarea aparatelor de masurare. Este de recomandat sa se incheie un contract de intretinere in vederea verificarii periodice a aparatului de masurare. Se poate renunta la un asemenea contract de intretinere, daca operatorul dispune de un atelier de masurare si reglare si de personal calificat. [18]. In vederea documentarii acestei activitati, autoritatea competenta poate solicita intocmirea unui registru de control.

Extensia si frecventa lucrarilor de intretinere sunt specifice in functie de fiecare aparat si depind de conditiile de functionare. Perioada la care trebuie sa se realizeze intretinerea a fost determinata in urma verificarii gradului de adecvare si poate fi consultata in datele de la producator sau in raportul de verificare al gradului de adecvare. Acesti parametri nu trebuie depasiti.

Intretinerea aparatelor de masurare in-situ

Intretinerea aparatelor optice de masurare in-situ cuprinde de regula urmatoarele:

- 45 –

- curatarea suprafetelor optice liminale,

- verificarea semnalelor in punctul zero si in punctele de referinta, daca este cazul si a sensibilitatii,

- curatarea filtrelor (aer de baleiaj, aer de racire)

- verificarea inregistrarii valorilor masurate

Intretinerea aparatelor de masurare cu luare de probe extractiva

Intretinerea cuprinde de regula:

- verificarea incalzirii pentru luarea de probe,

- inlocuirea materialului uzat/consumat ( filtre, solutii pentru reactie)

- schimbarea sau curatarea filtrelor de proba pentru gaz

- verificarea aparatelor de inregistrare

- verificarea sistemelor de separare a condensatului

- proba densitatii conductelor de gaz si a partilor componente

- verificarea fluxului de gaz pentru luarea de probe

- verificarea punctului zero al aparatelor si sensibilitatii

- daca este cazul, verificarea dozarii absorbantului.

In situatiile de nefunctionare, toate conductele pentru gaz de proba trebuie spalate cu un gaz inert. Reciepientele de colectare a condensatului trebuie golite in acest caz.

- 46 –

3.2.2.4 Verificarea functionalitatii aparatelor de masurare pentru masurarea continua a emisiilor

Aparatele de masurare continua pentru determinarea emisiilor precum si a dimensiunilor de referinta trebuie verificate anual de actre o institutie acrediatat de o autoritate competenta

la nivel de land (vezi si 1.4).

Inainte de normarea unui aparat de masuarare (vezi si 3.2.2.5) trebuie efectuata intotdeauna verificarea functionalitatii acestuia.

Verificariloe de functionalitate trebnuie sa cuprinda urmatoarle aspecte, conform VDI 3950, Pagina 1 [32]:

Aparate de masurare cu luare de probe extractiva:

- verificarea partilor componente ale aparatelor de masurare din punctul de vedere al potentialului lor de functionare (de ex. incalzirile). Controlul optic al partilor componente in ceea ce priveste defectari sau murdariri

- verificarea densitatii sistemului prin care trece gaz de proba. La verificare se tine cont si de partile implicate in extractia de gaz de masurat (sonde, filtre), precum si de pretratarea gazului de masurat. In cazul aparatelor de masurare a pulberilor cu prelevare de probe extractiva se verifica suplimentar si constanta curentului partial. In cazul sistemelor cu reglarea vitezei de aspiratie, trebuie verificata si acesata.

- Verificarea punctului zero si punctului de referinta cu gaz zero si gaz de verificare, respectiv cu mijloace adcevate de verificare

- Ajustarea punctului zero si a punctului de referinta cu mijloace de verificare adecvate

- Verificarea liniei caracteristice a aparatelor cu ajutorul gazelor de verificare respectiv cu mijloace de verificare adecvate si gaz zero cu:

- punct zero si punct de referinta pentru aparate cu comportament de masurare linar

- punct zero si doua puncte de referinta pentru aparatele cu comportament de masurare neliniar

- punct zero si patru puncte de referinta, repartizate uniform pe domeniul de masurare, pentru aparatele cu comportament de masurare linearizat.

Linia caracteristica a aparatelor descrie legatura dintre semnalul de masurare al aparatului de masurare continua (de obicei un semnal I) si valoarea necesara pentru mijloacele de verificare: I = f(cgaz verificare).- verificarea sensibilitatilor transversale in comparatie cu substantele insotitoare – corpuri straine existente in gazele reziduale. In acest sens substantele insotitoare, de ex. sub forma de gaze de verificare, si tinandu-se cont de extractia de gaz de masurat si a pretratarea gazului de masurat, trebuie introduse in analizator. Cand se face prima normare, se intocmeste si o lista cu substantele insotitoare de gaze reziduale relevante, desigur cu raportare la verificarea gradului de adecvare a aparatului de masurare. Influennta acestor substante trebuie verificata.Substante insotitoare care apar frecvent:

- abur,

- bioxid de carbon, oxid de acrbon, oxizi de azot si bioxid de sulf.

- Verificarea punctului zero si a punctului de referinta de rasucire in intervalul de intretinere, pe baza inregistrarilor facute de operator sau prin utilizarea de gaz de

- 47 –

verificare /de mijloace de verificare la inceputul si sfarsitul intervalului de intretinere,

- Determinarea timpului de oprire in proportie de 90%.

In cazul aparatelor de masurare ce functioneaza conform principiului de absorbtie a razelor β, verificarea functionalitaii se realizeaza prin masuratori cu filtru singluare si prin verificarea extractiei de curent partial si a duratei de absorbtie. In aczul sistemelor cu reglaj pentru viteza de aspiratie, este de asemenea necesar ca aceasta sa fie verificata.Aparate de masurare optice in-situ

- verificarea partilor componente ale aparatului de masurare din punctul de vedere al potentialului de functionare. Verificarea optica a partilor componente in ceea ce priveste defectari sau murdariri. Suprafetele optice liminale trebuie verificate in spacial, din punctul de vedere al impuritatilor.

- Verificarea functiilor suflatorului de aer de baleiaj si a filtrului de aer de baleij (daca exista)

- Verificarea ajustarii punctului zero pe o distanta de masurare comparativa (proces pe baza luminii de incidenta) sau pe o distanta de masurare fara gaz cu mijloace de verificare adecvate. Lungimea distantei de masurare comparative trebuie sa corespunda distantei dintre flansa/flansa la canalul de evacuare a gazelor reziduale ( se poate efectua de esrviciul clienti al producatorului de aparate in prezenta unor reprezentanti de la institutia de masurare).

- Verificarea starii in punctul zero si in punctul de referinta la canalul de evacuare a gazelor reziduale cu ajutorul unor mijloace de verificare montate

- Verificarea liniei caracteristice a aparatelor cu ajutorul mijloacelor de verificare adecvate (de ex. filtre optice de verificare, filtre cu grila pentru extinctii cunoscute, cuve pentru gazul de verificare) (se poate efectua de esrviciul clienti al producatorului de aparate in prezenta unor reprezentanti de la institutia de masurare)

- Verificarea sensibilitatilor transversale in comparatie cu substantele insotitoare – corpuri straine existente in gazele reziduale. Aparatele de masurare in-situ pentru mai multe componente trebuie verificate intr-un interval de mai multe zile, efectuindu-se inregistrari scrise, in ceea ce priveste sensibilitatea transversala datorita influentarii canalelor de masurare intre ele.

Substante insotitoare care apar frecvent:

- abur,

- bioxid de carbon, oxid de acrbon, oxizi de azot si bioxid de sulf.

- Verificarea punctului zero si a punctului de referinta de rasucire in intervalul de intretinere, pe baza inregistrarilor facute de operator sau prin utilizarea de gaz de verificare /de mijloace de verificare la inceputul si sfarsitul intervalului de intretinere,

- Determinarea timpului de oprire in proportie de 90%.

Sisteme electronice de evaluare :

- verificarea transferului de date de la aparatul de masurare la sistemul de evaluare si la inregistrator. Aceasta verificare se realizeaza fie prin cuplarea unei surse interne de curent, fie prin cuplarea unei surse externe de curent pentru normare.

- Verificarea inregistrarii datelor si a decontarii

- 48 –

- Verificarea transferului de semnale catre sistemul de evaluare

- Verificarea listei de parametri.

Verificarile functionalitatii sunt in parte independente de functionarea instalatiei, ceea ce inseamna ca pot fi efectuate, in functie de extensia verificarii, si in cazul in care instalatia nu e in stare de functionare. In anumite conditii, mai ales in cazul aplicatiilor pentru care nu exista gaze de verificare stabile, poate fi necesar sa se efectueze anumite masuratori comparative cu proceduri de masurare conventionale.

3.2.2.5 Calibrarea aparatelor de masurare pentru masurarea continua a emisiilor [32]

Aparatele de masurare pentru supravegherea continua a emisiilor trebuie calibrate periodic de catre o institutie acreditata de o autoritate competenta la nivel de national. Perioadele de timp intre doua calibrari sunt dupa cum urmeaza:

- instalatii cf. Ordonantei federale 5 ani Nr. 3.2.3.7 din Instructiunea Tehnica Aer

de protectie impotriva poluarii Nr.4 [2]:

- instalatii de ardere mari 3 ani la o capacitate > 300 MW §28 din Ordonanta Nr.13 [7]

5 ani pt restul instalatiilor

- instalatii de incinerare a deseurilor 5 ani §10 din Ordonanta Nr.17 [8]

- Instalatii crematoare 5 ani §7 din Ordonanta Nr.27 [10]

Inainte de realizarea calibrarii, institutia de masurare va elabora un plan de masurare (vezi 2.2). Acesta va contine date referitoare la locul masurarii, sarcina de masurare, data limita a masurarii, procedura de masurare si personalul de masurare. [30]

Scopul calibrarii consta in determinarea functie analitice a intregului aparat de masurare. Functia analitica descrie legatura intre concentratia c a substantei de masurat cautate in gazul rezidual si semnalul de masurare al aparatului de masurare continua (de obicei semnal I):

Functia analitica: c = f(I)

In acest scop se efectueaza masuratori comparative cu procedee conventionale. O procedura conventionala este un procedeu convenit de determinare a uneia sau a mai multor caracteristici de consistenta a gazului, pantru a carir determinare nu pot fi produse practic materiale de referinta. Rezultatul masuratorii este, dupa cum s-a convenit, o masura pentru stadiul analizat. Procedurile conventionale aplicate se caracterizeaza de regula prin faptul ca se bazeaza pe reactii chimice si fizice cantitative, ai caror parametri de reactie sunt considerati constanti (nu se schimba), in conditii constante, definite ca atare. [32]

Pentru asigurarea statica a unei legaturi clare intre afisajul aparatului si concentratia obiectului de masurat din gazele reziduale sunt necesare de regula cel putin 15 masuratori comparative. O data cu numarul de stadii de functionare respectiv cu raporturile de emisie dintr-o instalatie, creste perimetrul de masurare necesar.

Pentru determinarea functiei analitice exista in principiu 2 posibilitati:

- 49 –

1.)Determinarea directa a functiei analitice raportata la retea

Masuratorile comparative se efectueaza ca masuratori in retea. Pentru calcularea functiei analitice se confrunta afisajul aparatului cu valorile masurate concomitent prin masuratori comparative.

2.)Determinarea treptata a functiei analitice raportata la retea

Luarea de probe pentru masuratorile comparative se efectueaza punctual in apropierea luarii de probe pentru apartul de masurare ce inregistreaza continuu (functie analitica punctuala). Suplimantar se efectueaza si o masuratoare orientativa in retea. Prin compararea valorilor masurate rezultate din masuratoare in retea si cea punctuala se calculeaza un factor corector pentru punctul de luare de probe al aparatului ce trebuie calibrat. Pentru ameliorarea reprezentativitatii spatiale si temporale, acest factor corector se ia in considerare la calcularea functiei analitice punctuale.Trebuie sa se tina cont ca masuratorile comparative acopera pe cat posibil tot domeniul de masurare pentru care este utilizat aparatul de masurare continua. In acest sens ar putea fi necesare interventii in modul de operare al unei instalatii sau in unitatea de epurare a gazului. Masuratorile trebuie incheiate, de regula, in decursul a 5 zile.

Calibrarea include, de regula, si determinarea conditiilor marginale pentru gazele reziduale. Aceasta determinare este deosebit de importanta atunci, cand aparatul de masurare ce trebuie calibrat calculeaza concentratiile maselor de poluanti raportandu-se la gazele reziduale in stadiul de functionare, iar acestea sunt normate printr-o unitate de evaluare.

In contextul calibrarii este necesar sa se faca o afirmatie referitoare la potentialul de functionare al aparatelor de masurare existente pentru dimensiuni de referinta precum O2, CO2,temperatura, umiditate.

In timpul calibrarii, semnalele de masurare ale aparatului de masurare continua se inregistreaza cu niste aparate de inregistrare din clasa de precizie 0,5 cu o latime de inregistrare de cel putin 20 cm. Pentru a facilita evaluarea ar fi bine sa se utilizeze o instalatie de colectare a datelor de masurare. Rata de contact trebuie sa fie de cel putin 10 hertzi pe fiecare canal. Valorile masurate trebuie sa poata fi integrate pe parcursul timpului pentru luarea de probe prin procedura de masurare comparative utilizata.

Perechile de valori rezultate in urma masuratorilor comparative vor fi evaluate statistic [32; 36]. Imediat ce o parte mai mare din domeniul de masurare va fi acoperit de perechi de valori, se va efectua evaluarea statistica in sensul unei comparatii de stare existenta-stare necesara, prin formularea unei regresii lineare, fara hipoteza de punct zero. Legaturile nelineare pot fi reprezentate prin functii parabolice corespunzatoare.

Prin calcul regresiv se determina functia analitica. Mai departe se vor calcula parametrii statistici, precum domeniul de incredere si toleranta, delimitat din doua parti. Functia analitica ar trebui sa faca posibila evaluarea directa a semnalului de masurare ca concentratia masica obiectului supus masurarii, de ex in mg/ m³.

In cazuri de exceptie se poate intampla, ca colectivele de valori masurate, care au fost inregistrate in diverse stadii de functionare ale instalatiei, sa nu poata fi evaluate printr-o functie analitica comuna (de ex. in cazul unor trasaturi optice ale pulberilor diferite). In acest caz trebuie efectuat cate un calcul regresiv pentru fiecare dintre stadiile de functionare.

Daca masurile luate in vederea cresterii domeniului de dispersie a valorilor masurate nu au succes, se obtine prin confruntarea valorilor masurate inregistrate continuu si ale valorilor masurate comparativ o gramada de puncte.

- 50 –

Daca valorile masurate nu depasesc 20% din valoarea limita de supraveghere, atunci numarul de masuratori comparative poate fi redus la noua. Evaluarea se efectueaza prin calcul regresiv, luandu-se si punctul zero in considerare. Functia analitica nu este valabila decat in domeniul acoperit cu valori masurate.

Daca din cunostintele preliminare despre instalatie este cunoscut faptul ca nu apar/nu au aparut valori masurate care sa depaseasca pragul de 20% al valorii limita ce trebuie supravegheata, atunci se poate utiliza functia inversa a liniei caracteristice pentru aparate ca functie analitica pentru procedeul complet de masurare.

Institutia care efectueaza calibrarea trebuie sa intocmeasca un raport cu privire la verificarea functionalitatii respectiv la calibrare.

Comisia landurilor de protectie impotriva poluarii (LAI), subcomisia „Aer/supraveghere“ a elaborat un „Raport federal model de realizare a verificarii functionalitatii/calibrarii pentru aparatele de masurare ce lucreaza continuu“ [22] respectiv [33].

Acesta contine date referitoare la:- sarcina de masurare- data limita pentru masurare- instalatie, precum si stadiul de functionare al instalatiei in timpul masuratorilor

comparative- locul de masurare pentru aparatele de masurare ce lucreaza continuu si pentru

procedura de masurare comparativa- aparatul de masurare continua- procedura de masurare comparativa- rezultatele verificarii functionalitatii/calibrarii- verificarea functionalitatii sistemului de evaluare electronic.Raportul-model de calibrare este tiparit in anexa 1. Nu are statut de raport obligatoriu in toate landurile.

3.2.2.6 Cerinte speciale in vederea verificarii functionalitatii/calibrarii

In cele ce urmeaza sunt prezentate structurat sugestii deosebite referitoare la calibrarea sau verificarea functionalitatii aparatelor de masurare continua in functie de obiectul supus masurarii. In general trebuie tinut cont de aceleasi cerinte referitoare la intretinere, verificarea functionalitatii si calibrarea aparatelor de masurare, care au fost constatate in urma verificarii gradului de adecvare si care se regasesc in raportul referitor la verificarea gradului de adecvare.

- 51 –

3.2.2.6.1 Aparate de masurare a continutului de pulberi [36]

Proceduri de masurare conventionale pentru masuratorile comparative de la calibrare:

- continuturi de pulberi reduse: determinare gravimetrica a sarcinii de pulberi conform directivei VDI 2066, pagina 7 [39]

- continuturi de pulberi ridicate: determinare gravimetrica a sarcinii de pulberi conform directivei VDI 2066, pagina 2 [35]

Legatura dintre continutul de pulberi din gazele reziduale si semnalul de masurare al aparatelor de masurare continua este dependenta, printre altele, de distributia granulelor in functie de marime lor si de caracteristicile substantei (suprafata, potential de reflexie) pulberilor, precum si de reprezentanta colectarii tehnice din sectiunea de masurat. De aceea nu poate fi determinat decat prin proceduri de masurare comparative gravimetrice. Se recomanda efectuarea calibrarii pentru fiecare sarcina de masurare in parte din domeniul de concentratie. Pentru a putea intelege care sunt dimensiunile de influenta la calibrare, trebuie luate in considerare toate stadiile de functionare din practica. Daca este cazul, anumite raporturi de emisii care trebuiau considerate la calibrare, pot fi generate prin anumite masuri orientate in instalatiile de desprafuire existente.

Masuratorile comparative ar trebui efectuate, daca este posibil, pe parcursul unei singure perioade de intretinere.

3.2.2.6.2 Aparate de masurare a densitatii fumului

Aparatele de masurare a densitatii fumului pot oferi doar o imagine calitativa a concentratiei pulberilor din gazele reziduale. De aceea, calibrarea cu masuratori comparative printr-o procedura de masurare comparativa manuala nu ar avea prea mult sens.

Dupa egalizarea semnalului in punctul zero cu luminozotatea distantei de masurare fara gaze se ajusteaza sensibilitatea aparatului cu filtre de verificare de opacitate cunoscuta.

3.2.2.6.3 Aparate de masurare pentru bioxidul de sulf


- metoda H2O2 Thorin conform directivei VDI 2462, pag. 8 [47]- procedura iod-tiosulfat conform directivei VDI 2462, pag. 1 [48]- procedura peroxid de hidrogen/ perclorat de bariu/Thorin conform DIN ISO 7934 [50]Calibrarea trebuie efectuata tinand cont de Directiva 2462, pag. 6, „Masurarea emisiilor gazoase – verificarea calibrarii aparatelor de masurare automate pentru concentratia de bioxid de sulf in statiile de ardere“ [49]. Selectarea procedurii comparative trebuie facuta in functie de concentratia de bioxid de sulf din gazele reziduale si de sensibilitatile transversale ale procedurii de masurare vis a vis de substantele insotitoare din gazele reziduale.

3.2.2.6.4 Aparate de masurare pentu oxizii azotici


- procedura sodiu salicilic conform directivei VDI 2456, pag. 8 [53]- procedura fenol bimetilic conform directivei VDI 2456, pag. 10 [54]La instalatiile, la care continutul de bioxid de azot este mai mare ca 5% din continutul total de oxid azotic (NO+NO2), este necesara verificarea gradului de eficienta a convertorului (daca exista). Aceasta verificare poate fi efectuata de ex. cu gaze de verificare ce contin bioxid de azot, cu concentratia cunoscuta sau cu ajutorul titrarii fazei gazoase (cu ozon). La producerea gazelor de verificare ce contin bioxid de azot trebuie sa se tina seama NO2 –ul dimerizeaza in

- 52 –

prezenta temperaturii si a presiunii: 2 NO2 N2O4. La o concentratie a gazului de verificare mai mare de 1000 ppm trebuie luat in considerare si acest efect. [51]

- 53 –

3.2.2.6.5 Aparate de masurare pentru oxidul de carbon


- procedura pentoxid de iod conform directivei VDI 2459, pag. 7 [56]- masuratori prin FID dupa reductia la metan si separare gaz-cromatografica conform directivei VDI 2459, pag. 1 [57]- la o concentratie - CO > 1Vol.-% metoda Orsat [81]Continutul de CO este in general atat de redus in instalatiile de ardere, incat nu pot fi efectuate analize comparative. In aceste cazuri functia analitica poate fi calculata prin inversarea liniei caracteristice a aparatelor rezultata in urma verificarii functionalitatii, daca cunostintele anterioare releva faptul ca nu au aparut valori masurate mai mari de 20% din valoarea limita ce trebuie supravegheata. [32]

3.2.2.6.6 Aparate de masurare pentru compusi organici


- metoda gel de silice (ADS) conform directivei VDI 3481, pag. 2 [58] cu limitarile aferenteAceasta metoda poate da alte rezultate de masurare decat de exemplu procedura de masurare FID, in functie de compozitia gazelor reziduale. Metoda gel de silice nu este adecvata pentru masurarea hidrocarburilor scurte (C1 bis C3), nici pentru masuratorile in gaze reziduale umede (de ex. gaze reziduale de ardere).Este necesara calibrarea individuala a aparatelor de masurare FID, pentru ca aparatul de masurare poate fi utilizat in propan sau butan, iar compusii organici de la gazele reziduale, emisi de catre instalatie, ar putea detine factori de reactie deviati.Daca exista limitari din punctul de vedere al sigurantei functionarii, acestea pot fi extrase din raportul de verificare a gradului de adecvare. In zonele in care exista pericolul producerii de explozii trebuie respectate prevederile privind protectia impotriva exploziilor. Daca siguranta ar putea fi periclitata, trebuie sa se face compromisuri in defavoarea alegerii celui mai bun loc pentru montaj.

3.2.2.6.7 Aparate de masurare pentru compusii de fluor anorganici, gazosi


- procedura de absorbtie conform directivei VDI 2470, pag.1 [59]

Determinarea analitica a concentratiei de fluorura se efectueaza de regula printr-o determinare cromatografica-ionica.

3.2.2.6.8 Aparate de masurare pentru compusii de clor, anorganici, gazosi


- procedura de absorbtie conform DIN EN 1911-1 [60]

Determinarea analitica a concentratiei de clorura se efectueaza de regula printr-o determinare cromatografica-ionica.

Verificarea liniei caracteristice aparatelor din fotometrele de absorbtie se efctueaza cu gaze de verificare ce contin clorura. In cazul in care exista o sensibilitate transversala a sistemului de masurare impotriva aburului (vaporilor de apa), trebuie sa se aiba in vedere si continutul de abur al gazelor reziduale supuse masurarii.

3.2.2.6.9 Aparate de masurare pentru hidrogenul de sulf


- 54 –

- procedura de titrare potentiometrica conform VDI 3486, pag.1 [61]

- procedura de titrare iodometrica conform VDI 3486, pag. 2 [62]

- 55 –

3.2.2.6.10Aparate de masurare pentru amoniac


- procedura de absorbtie conform VDI 3496, pag. 1 [63]

3.2.2.6.11Aparate de masurare pentru mercur


- procedura permanganat de potasiu conform DIN EN 13211 (E) [64]

Trebuie tinut cont ca aceasta procedura determina intregul procentaj de mercur, in vreme ce unii analizatori de Hg acreditati detecteaza doar partea de mercur metalic.

Verificarea liniei caracteristice la aparate se realizeaza la verificarea functionalitatii prin alimentarea cu gaze de verifiacre. Gazele de verificare trebuie pretratate inainte de a fi introduse in apartul de analiza, de ex. prin setarea unei anumite presiuni a aburului in faza gazoasa dintr-un reactor de mercur.

In anumite cazuri este necesar sa se ia in considerare si timpul ciclic al aparatului de masurare cand se alimenteaza cu gaz de verificare. Prin analogie trebuie adaptat si intervalul de timp alocat luarii de probe pentru masuratorile comparative din faza de aglomerare a aparatului de masurare.

3.2.2.6.12Aparate de masurare pentru marimile de referinta (flux volumetric, umiditate, oxigen, temperatura)

Functionalitatea aparatelor de masurare pentru marimile de referinta se verifica prin masuratori comparative manuale.

- 56 –

3.3 Evaluarea si documentarea valorilor masurate, gransmiterea lor catre autoritate/supravegherea emisiilor

Inregistrarea si prelucrarea valoriulor masurate

Valorile masurate sunt inregistrate de sistemul electronic de evaluare. Perioada de contact nu trebuie sa depaseasca 1 s (in sistemele de transfer de date la distanta 0,1 s) in fiecare canal. Valorile masurate sunt comprimate in valori de scurta durata (integrate) si convertite in marimea fizica corespunzatoatre, cu ajutorul functiei analitice determinate la calibrare. Suplimentar pot fi efectuate si alte operatiuni matematice, ca de ex. calculul de referinta pentru oxigen sau normarea presiunii, umiditatii respectiv a temperaturii.

Perioada de timp de referinta pentru intervalul de integrare este de regula de jumatate de ora. La sistemele mai noi acest interval poate fi ales de buna voie intre 3 si 120 minute.

In vederea evaluarii, domeniul de concentratie , de ex., se subdivide in 20 de clase de aceeasi latime. Valorile de scurta durata, care de regula sunt valori medii la jumatatea de ora, sunt repartizate in clasele de concentratie corespunzatoare. Se salveaza numarul de valori de scurta durata din fiecare clasa si distributia frecventei sumei acestora. Distributia frecventei sumei este urmarita de regula de-a lungul unui an.

La fiecare 24 ore se calculeaza o medie a zilei, care se repartizeaza in clasa corespunzatoare de valori medii ale zilei. Pentru masuratorile conform Ordonantei federal privin protectia impotriva poluarii Nr. 13 si Nr. 17, intervalele de integrare si impartirea pe clase sunt stabilite in parte cu deviatia aferenta.

In fiecare zi se tipareste un proces verbal cu continuturile claselor salvate si cu valorile masurate care par neobisnuite. La sfarsitul anului se intocmeste un proces verbal de an.

Fig. 3.2 prezinta un model de proces verbal tiparit la sfarsitul unei zile, in care se realizeaza evaluarea a trei componente conform Instructiunii Tehnica Aer.

Valorile masurate sunt repartizate in urmatoarele clase:

Clasa 1 – 20 Contine toate valorile in latimea unitara a clasei, pana la dublul valorii limita de emisie (valoare limita de durata scurta) 1)

Clasa 21 Aceasta clasa acopera de deasupra valorii limita de durata scurta (valoare limita de emisie dubla) pana la valoarea limita de durata scurta + zona de toleranta(2

Clasa 22 Contine valori mai mari decat clasa 212)

Suma claselor 1 - 22 Suma tuturor valorilor continute in clasele 1 – 22

Regula celor 97% Aceasta clasa contine valorile care respecta 1,2 din valoarea limita de emisie, ceea ce inseamna ca 97% din totalul de valori medii pe jumatatea de ora trebuie sa fie incluse in clasele 1 - 123)

1.2 * TGW Aceasta clasa incepe la 1,2 din valoarea limita de emisie (TGW) si se termina la limita cu zona de incerdere (VB) inclusa, ceea ce inseamna 1,2 * valoare limita de emisie pana la 1,2 * valoare limita de emisie + VB

Calculul valorii de substututie Daca pentru calcularea componentelor s-a luat in considerare si o valoare de substitutie, atunci aceste valori au fost incadrate in aceasta clasa (clasificare dubla)

Timpul de integrare < 2/3 Valori, al caror numar de valori singulare, care au dus la formarea

- 57 –

valorii tabelarice, sunt mai mici decat 2/3

Defectiune aparat

de masurare valorile masurate, care nu au fost luate in considerare din cauza anuntului de statut defect, sunt repartizate in aceasta clasa.

Intretinere aparat

de masurare valori masurate, care nu au fost luate in considerare din cauza anuntului de statut de intretinere, sunt repartizate in aceasta clasa.

Defectiune calculator valorile masurate, care apar sau ar fi putut aparea in perioada in care in care se sesizeaza o defectiune la calculator, sunt grupate in aceasta clasa.

Intertinere calculator valorile masurate, care nu pot fi luate in considerare pentru clasificare din cauza sesizarii de intretinere calculator , sunt repartizate in aceasta clasa.

Instalatie scoasa din

functionare valorile masurate, care sa masoara in timpul in care statia se afla iesita din functionare , sunt grupate in aceasta clasa.

Pornire valorile masurate, care sa masoara in timpul perioadei de pornire, sunt repartizate in aceasta clasa.

Necons. din cz. defect.

instal de epur pt gaze arse (neluate in considerare din cauza defectarii instalatiei de epuarare a gazelor de arse/de evacuare)

valorile masurate, care se masoara in timpul perioadei „defectiune a instalatiei de epurare a gazelor arse“, sunt repartizate in aceasta clasa.

TMW < TGW aceasta clasa cuprinde valorile medii zilnice (TMW) care sunt mai mici decat valoarea limita zilnica (TGW) – TGW – ul corespunde valorii limita de emisie.

TGW < TMW < TGW+VB aceasta clasa cuprinde valorile medii zilnice (TMW) care depasesc valoare limita de emisie (TGW), dar care se gasesc totusi sub nivelul valorii limita de emisie + domeniul de incredere (VB)

TMW > TGW+VB valorile medii zilnice (TMW) care depasesc valoare limita de emisie (TGW) + domeniul de incredere (VB)

Nu s-a realizat TMW clasa aceasta contine valori, daca nu s-a putut realiza o valoare medie zilnica (TMW). (de ex. nu au existat suficiente valori singulare valabile)

Vezi „Practica federala referitoare la supravegherea emisiilor“ [18],

1): Nr. 1.2 Clasificarea si stocarea valorilor medii la jumatatea de ora, 1.2.12): Nr. 1.2 Clasificarea si stocarea valorilor medii la jumatatea de ora, 1.2.33): Zu 2: Caracteristici ale procedurii de evaluare: se caracterizeaza prin faptul ca 97% din valorile medii la jumatatea

de ora nu au voie sa depaseasca 6/5 din valoarea limita de emisie.

- 58 –

4): Nr. 1.2 Clasificarea si stocarea valorilor medii la jumatatea de ora, 1.2.2

Nota:

Conform Ordonentei federale privind protectia impotriva poluarii (referitoare la instalatiile de ardere mari), perioada de evaluare poate fi extinsa pana la 2 ore, daca in timpul calibrarii, perioada de calibrare a trebuit sa fie prelungita corespunzator.

Conform 88/609/EWG (Instalatii de incinerare noi pentru deseurile

municipale) [14] au fost stabilite urmatoarele perioade de evaluare: 1 ora

1 zi

o medie flexibila de 7 zile

Conform 88/609/EWG (Instalatii de ardere mari) [13]au fost stabilite urmatoarele perioade de evaluare: 48 ore

1 luna calendaristicasau

o medie flexibila de 30 zile

- 59 –

Fig. 3.2: Imagine globala zilnica a clasificarii dintr-o instalatie conform Instructiunii Tehnica Aer

- 60 –

Telecontrol de emisie (EF Ü) /Transmisiune la distanta a datelor de emisie (DF Ü ) [26]:

In sistemele de telecontrol de emisie, datele de masurare se prelucreaza de un calculator de emisie. Datele prelucrate sunt stocate intermediar de catre un calculator de telecontrol de emisie (calculator EFÜ sau sistem B) si pregatite in permanenta pentru a fi transmise la distanta. Calculatorul de emisie si calculatorul- EFÜ pot fi grupate intr-o singura unitate sau pot fi operate printr-o retea de date reciproca. Operatorul instalatiei dispune, in functie de numarul de instalatii supravegheate de unul sau mai multe sisteme-B, care pot fi legate intre ele. Fiecare sistem B preia sarcinile de evaluare pentru o instalatie sau o parte a acesteia. La un sistem B pot fi conectate mai multe calculatoare de emisie. La autoritatea competenta de supraveghere este instalat un sistem G. Prin intermediul acesui sistem se poate interveni asupra datelor stocate in sistemele B, care sunt conectate la sistemul G. Sistemul B si sistemul G comunica intre ele printr-un modem in cadrul retelei de telefonie publica. Interfata de data a fost stabilita unitar. Definitia interfetei se gaseste in seria de documente publicate de Comisia landurilor de protectie impotriva poluarii (LAI) [26]. Fig. 3.3 evidentiaza structura schematica a unui sistem EFÜ (telecontrol de emisie) cuplat la autoritate.

Sistemele EFÜ (de telecontrol de emisie) indeplinesc urmatoarele functii de baza:

Sistemul B transmite automat, la intervale prestabilite (de pana la max. 7 zile, de regula zilnic), datele referitoare la perioada care a trecut de la ultimul transfer catre sistemul G.

Sistemul B transmite la solicitarea sistemului G oricand datele referitoare la perioada de timp pentru care au fost solicitate.

Sistemul B transmite datele pentru ziua respectiva, in cazul in care valoarea limita a fost incalcata.

Descrierea instalatiei, de ex. stabilirea parametrilor, se efectueaza in sistemul B al instalatiei si se transmite sub forma unui asa zis model; de date catre sistemul G.

Spre deosebire de calculatoarele de evaluare a emisiilor, valorile de emisie singulare pot fi alocate timpilor de emisie corespunzatori in sistemele EFÜ (telecontrol de emisie). Transferul zilnic de date faciliteaza interventia rapida a autoriltatii competente de supraveghere in cazul in care se constata neregularitati in comportamentul de emisie al unei instalatii conectate.

Pentru ca sistemele B dispun de o unitate de calcul mai performanta este posibila calcularea , spre exemplu, a tendintei de evolutie a unei valori de emisie. Astfel poate fi identificata din timp o amenintarea de depasire a unei valori medii zilnice, de exemplu.

- 61 –

Fig. 3.3: Sistem-EFÜ (telecontrol de emisie) conectat la autoritate

4 Procedee de masurare4.1 Masurarea continua a corpurilor straine din aer

(stationare/mobile)Toate aparatele de masurare adecvate pentru masuratori continue inregistreaza modificari fizice sau fizico-chimice, pe care le provoaca obiectul supus masurarii in sistemul de masurare, si le transforma pe acestea in semnale electrice. In acest sens, fie obiectul supus materia supusa masurarii este extrasa din fluxul volumetric principal si condusa catre aparatul de masurare (luare de probe extractiva), fie materia supusa masurarii se analizeaza direct in canalul de evacuare a gazelor reziduale (masuratoare in-situ).

Acest capitol isi propune sa ofere o imagine sistematica a principiilor de masurare folosite in mod obisnuit. Aspectele speciale, constructive ale producatorilor de aparate nu fac obiectul prezentarii ulterioare.

In terminologia de specialitate se folosdeste in general termenul de „fotometru“ care denumeste aparatele de masurare optice, chiar daca conform definitiei acesta corespunde spectrometrului. In rest este desemnat ca fotometru numai acel spectrometru, care lucreaza cu radiatii in domeniul vizibil de ultraviolete.

4.1.1 Masurarea emisiilor sub forma de particule

4.1.1.1 Masurarea fotometrica a pulberilor in-situ (masurarea transmisiei optice) [36]

Aparatele fotometrice de masurare a pulberilor masoara sarcina pulberilor prin intermediul marimii auxiliare transmisie respectiv extinctie. O raza de lumina transcede un gaz rezidual ce contine pulberi intr-o sectiune bine definita, de ex. un cos de fum, o conducta de tevi sau

- 62 –

un canal. In urma acestu proces raza este atenuata din cauza pulberilor – are loc o absorbtie si o dispersare a particulelor. Raportul intre lumina receptata I si limina emisa I 0 este transmisia T. Logaritmul valorii reciproce a transmisiei este numit extinctie E.

Ecuat. 4.1 si 4.2

La o sarcina constanta a pulberilor din gazul rezidual, extinctia devine cu atat mai mare, cu cat este mai lung traseul luminios L. Intre transmisie si lungimea intregii distante de masurare exista o legatura exponentiala:

Ecuat. 4.3

Coeficientul de extinctie ε depinde de caracteristicile luminii folosite, precum si de caracteristicile pulberilor ce trebuie masurat (de ex. distributia dimensiunii granulelor, forma pariculelor, culoare, indice de refractie complex) si de sarcina pulberilor c.

Din cauza numarului mare de parametrii este greu de stabilit o formula simpla care sa cuprinda raportul dintre sarcina de pulberi si transmisie. S-a demonstrat experimental ca intre sarcina de pulberi c si coeficientul de extinctie ε exista in anumite limite un raport, care poate fi descris daca introducem constanta de proportionalitate α prin Legea Lambert-Beer:

Ecuat. 4.4

Pornind de la premisa ca toti ceilalti parametri sunt pastrati constanti, de aici rezulta ca intre extinctie si sarcina de pulberi exista urmatorul raport:

Ecuat. 4.5

In functie de cazul in care se aplica, se diferentiaza intre:- procedee de masurare calitative (supravegherea valorii limita)- procedee de masurare pentru determinarea coeficientului de funingine (opacizarea gazului

rezidual) - procedee de masurare cantitative (determinarea sarcinii de pulberi/ a concentratiei

masice).

Aparatele de masurare a pulberilor cu activitate calitativa se utilizeaza in vederea supravegherii valorii limita. Ele calculeaza numai transmisia optica. In urma calibrarii printr-un procedeu conventional gravimetric, aparatul de masurare trebuie sa permita instalarea libera a cel putin doua praguri de alarma.

Aparatele de masurare a pulberilor pentru determinarea coeficientului de funingine (opacizarea gazului rezidual) calculeaza de asemenea numai transmisia optica. Intre valoarea tonului cenusiu a duratei de cadere a gazului rezidual si afisajul aparatului de masurare trebuie sa existe un raport reproductibil. Valorile masurate sunt indicate drept coeficient de funingine. (Directiva VDI 2066, pag. 8 [40] si DIN 51402, Partea 1 [42]).Aparatele de masurare cu activitate cantitativa calculeaza continutul de pulberi (sarcina de pulberi a materiei supuse masurarii respectiv concentratia masica). In acest scop a fost derivata extinctia din transmisia optica cu ajutorul Legii Lambert-Beer. Aparatele de masurare indica de obicei semnalul in miligrame de pulberi pe metru cub de gaz rezidual operat. Pentru a obtine valori masurate reproductibile trebuie sa se porneasca de la premisa ca pulberile supuse masurarii nu va fi supus unor modificari semnificative in ceea ce priveste distributia marimii granulelor si caracteristicile sale optice. De aici si necesitatea de a calibra fiecare aparat la locul utilizarii sale.

- 63 –

Fig. 4.1 evidentiaza structura schematica a unui aparat obisnuit de masurare a continutului de pulberi in-situ. Intr-o parte a canalului de evacuare a gazului rezidual este instalat capul de masurare cu sursa de lumina si cu receptorul optoelectronic. Pe partea de vis a vis se afla capul reflector.

Fluxul luminos care porneste de la sursa de lumina se imparte intr-o raza de masurare si intr-o raza comparativa (procedeu cu doua raze). Raza de lumina supusa masurarii parcurge distanta de masurare pana la reflector si inapoi. Raza de lumina comparativa parcurge in interiorul capului de masurare o distanta de referinta fara pulberi. Amandoua razele de lumina ajung defazat la receptor. Acesta prelucreaza semnalele si transmite un curent continuu impregnat, proportional cu extinctia. Prin utilizarea procedurii cu doua raze cu compensare automata masurarea devine independenta fata de influentele externe, ce de ex. oscilatii ale parametrilor de operare ai receptorului sau imbatranire a componentelor optice sau electronice.

Pentru a mentine gradul de murdarire al suprafetei de limitare optica dintre capul de masurare si canalul de evacuare a gazelor reziduale, precum si pe cel dintre capul reflector si canalul de evacuare cat mai mic, se insufla aer de baleiaj fara pulberi intre flanse.

Aparatele de masurare uzuale dispun de unitati de supraveghere automata a punctului zero si a punctului de referinta. In acest sens este intors un al doilea reflector in capul de masurare pe traseul luminii, asa incat raza de lumina sa fie reflectata inainte sa ajunga la canalul de evacuare a gazelor reziduale (supravegherea punctului zero). Pentru supravegherea punctului de referinta se intoarce suplimentar un filtru, care genereaza o atenuare cunoscuta a luminii.

Fig. 4.1: Masurarea fotometrica a pulberilor in-situ (schematic)

4.1.1.2 Masurarea cu lumina dispersata [85]

In momentul in care trece printr-un gaz ce contine pulberi, fluxul luminos este atenuat in functie de cantitatea de pulberi, in urma absorbtiei si dispersiei in particule. Pe langa atenuarea luminii (extinctie masurare fotometrica a pulberilor), si dispersia luminii este adecvata, in anumite conditii, pentru determinarea continutului de pulberi din gaze.

- 64 –

Intensitatea luminii dispersate este dependenta de inetnsitatea, lungimea de unda si polarizarea luminii incidente, precum si de unghiul la care se masoara lumina dispersata, de marimea si de forma particulelor, de indicele de refractie al materialului sub forma de particule. Din cauza numarului mare de parametri nu se poate gasi o formula simpla care sa cuprinda raportul intre sarcina de pulberi si intensitatea luminii disperaste. S-a demonstrat experimental ca in anumite limite poate exista un raport intre sarcina de pulberi si intensitatea luminii dispersate, atat timp cat alti parametri sunt tinuti aproximativ constant.

Domeniul de liniaritate este marginit in partea de jos de influenta luminii perturbatoare, iar in partea de sus de dispersarea multipla in particule.

O caracteristica semnificativa a principiului de masurare cu lumina dispersata consta in separarea optica a luminii dispersate care este detectata dintr-un anumit unghi (unghi de observatie) pe un detector de lumina de raza de lumina primara. In acest fel valoarea masurata in punctul zero devine independenta de intensitatea luminii primare, asa incat sensibilitatea demonstrarii poate fi sporita, in comparatie cu principiul de masurare pe baza de extinctie.

Multe fotometre ce lucreaza cu lumina dispersata folosesc un unghi de observatie de 15deoarece in cazul particulelor a caror masurare nu este mica fata de lungimea de unda a luminii iradiate, preponderenta este dispersia inainte (asa numita dispersie „mie“). Fig. 4.2 prezinta structura schematica a unui fotometru cu lumina dispersata. Raza de lumina ce porneste de la sursa de lumina ajunge parcurgand o distanta optica la oglinda stroboscopica. Aceasta deviaza raza de lumina in pozitia a ca raza de masurare, parcurgand o distanta optica pana la camera de masura. O parte din lumina dispersata produsa de materia supusa masurarii este receptata si masurata de catre un detector de lumina intr-un unghi de aproximativ 15In pozitia b, oglinda deviaza raza comparativa printr-un atenuator de lumina si printr-un standard de comparatie spre detectorul de lumina.

Fluxurile de semnale produse de detectorul de lumina in cazurile a si b sunt comparate in amplificatorul de masura si transformate intr-un semnal regulat. Acesta modifica atata timp raza comparativa prin atenuatorul de lumina, pana cand intensitatea acestuia corespunde intensitatii luminii dispersate detectate a materiei supuse masurarii. In acest stadiu compensat, pozotia atenuatorului de lumina corespunde semnalului de masurat, care este amplificat si indicat.

Prin utilizarea procedurii cu doua raze cu compensare automata, masurarea devine independenta de influentele externe, ca de ex. oscilatii ale parametrilor de operare ai receptorului sau imbatrinire a componentelor optice sau electronice.

- 65 –

Fig. 4.2: Masurare cu lumina dispersata, procedura extractiva (schematic)

Fotometrele cu lumina dispersata in-situ lucreaza cu unghiuri de observatie ascutite. Aceste aparate pot fi construite compact, deoarece receptorul si emitatorul sunt structurate ca o unitate (Fig. 4.3).

Fig. 4.3: Masurare cu lumina dispersata in-situ (schematic)

- 66 –

4.1.1.3 Masurarea prin absorbtie de raze β [85]

Masurarea prin absorbtie de raze β presupune ca un curent partial de gaz sa fie extras isokinetic ( viteza particulelor din curentul partial de gaz corespunde vitezei din canalul de evacuare a gazelor reziduale) din canalul de evacuare a gazelor reziduale si sa fie aspirat printr-o banda de filtru (fig. 4.4). Cantitatea de pulberi depusa pe banda de filtru se va masura prin atenuarea pe care o va suporta o raza β la trecerea prin filtrul incarcat de pulberi.

Abb. 4.4: Masurarea pulberilor prin absorbtie de raze β (schematic)

Ca sursa de iadiere este folosit material radioactiv fabricat artificial cu activitate adecvata (de ex. izotopul de carbon 14 sau cripton 85). Ca detector se utilizeaza un contor Geiger – Müller. Pentru a compensa activitatea razelor β,care scade in timp, si atenuarea variabila a razelor prin materialul de filtrare, se opereaza masuratori de absorbtie inainte si dupa prafuirea materialului de filtrare. Valorile masurate se compara intre ele.

Pentru ca in cazul masuratorilor de pulberi cu raze β materia supusa masurarii se aglomereaza pe materialul de filtrare, masurarea nu se poate desfasura continuu cu in adevaratul inteles al cuvantului, asa incat este impartita in cicluri de masurare. Durata unui ciclu de masurare este in functie de perioada de aglomerare. Prin prelungirea perioadei de aglomerare poate fi sporita sensibilitatea procedurii de masurare.

4.1.1.4 Masurarea pulberilor cu senzori triboelectrici

Particulele de pulberi care apar pe o sonda transmit in momentul coliziunii sarcini electrice foarte mici acesteia. Ele pot fi deviate. Curentul electric care curge in acel moment poate fi masurat. Intensitatea curentului, la o concentratie de pulberi intre 1 si 100 mg/m³ , este de putini pA. Amplitudinea semnalului curentului este influentata de o serie de factori, ca de ex. viteza gazului, caracteristicile particulelor, suprafata de eficienta a sondei, diametrul mediu al particulelor. Daca conditiile marginale sunt constante, exista un raport liniar intre semnalul curentului si concentratia de pulberi.

Aparatele de masurare triboelevtrice, verificate din punctul de vedere al gradului de adecvare, sunt utilizate pentru masuratorile calitative de pulberi (supravegherea valorilor limita) si limitat si pentru masuratorile de pulberi cantitative (determinarea sarcinii de

- 67 –

pulberi).

- 68 –

4.1.2 Masurarea substantelor gazoase

Pentru investigarea continua a substantelor gazoase sunt utilizate efecte fizice, fizico-chimice si chimice, pe care le genereaza materia supusa masurarii in sistemul de masurare, in urma unui tratament corespunzator (de ex. stimularea):

- interactiunea cu radiatii electromagnetice in domeniul spectral optic (4.1.2.1 pana 4.1.2.4),- ionizare termica (4.1.2.5),- schimbarea culorii la introducerea intr-o solutie de reactie (4.1.2.6),- producere de caldura prin oxidare catalitica (4.1.2.6),- schimbarea concentratiei de ioni la introducerea intr-o solutie-tampon (4.1.2.6),- iteractiune cu campuri electromagnetice (4.3.1),- schimbarea conductabilitatii substantelor solide (4.3.2).

4.1.2.1 Fotometrie cu luare de probe extractiva

Interactiunea radiatiei electromagnetice in domeniul spectral optic cu moleculele unui gaz depinde in mod specific de structurile moleculare. Prin iradierea cu unde electromagnetice, moleculele sunt stimulate prin incarcarea cu energie. Astfel se formeaza benzi de absorbtie. In domeniul spectral infrarosu, toate gazele heteroatomice precum bioxidul de carbon (CO 2) , oxidul de carbon (CO), bioxidul de sulf (SO2), monoxidul de azot (NO) poseda un spectru de absorbtie caracteristic. SO2 si NO au un asemenea spectru de absorbtie si in domeniul spectral cu ultraviolete.

Fig. 4.5 prezinta cel mai simplu model posibil de fotometru cu absorbtie care lucreaza extractiv. Prin utilizarea unui filtru optic se produce lumina corespunzatoare unui anumit domeniu de lungimi de unda. Lumina se dirijeaza printr-o cuva prin care trece gazul pentru masurare. O parte din lumina este absorbita de moleculele impuritatilor. Atenuarea luminii devine in felul acesta o masura pentru concentratia de impuritati. In urma iluminarii cuvei, lumina ajunge la un detector de radiatii, la care este cuplat un dispozitiv electronic de prelucrare a semnalului.

In cazul acesti model simplu, cele mai mici modificari ale sursei de radiere si ale sensibilitatii receptorului duc la erori inadmisibil de mari in punctul zero. Pentru a evita aceste erori, dispozitivele de masurare uzuale folosesc fie o corectura periodica a punctului zero, fie un standard de comparatie sub foram unui al doilea filtru comparativ (procedura de frecventa duala) sau a unui gaz comparativ (procedura de corelare a filtrului de gaz, Fig. 4.7). Acest standard de comparatie poate fi introdus pe traiectoria fasciculului fie defazat in timp – deci ca faze opuse – (fotometru cu un singur fascicul), fie acesta se gaseste pe o traiectorie paralela de comparatie a fasciculului (fotometru cu doua fascicule).

Fotometrele se diferentiaza in functie de:

a.) felul sursei de radiatie: fotometru cu infrarosu sau cu ultraviolete,

b.)lungimea cuvei utilizate: cuve cu traiectorie lunga, respectiv scurta,

c.) felul corecturii in punctul zero: procedura de corelare a filtrului de gaz, respectiv procedura de frecventa duala,

d.)numarul de fascicule: fotometru cu un singur fascicul, respectiv cu doua fascicule

- 69 –

Fig. 4.5: Cel mai simplu dispozitiv de masurare pentru un fotometru cu absorbtie (schematic)

Fig. 4.6: Fotometru - NDIR (schematic)

Fig. 4.7: Procedura de corelare a filtrului de gaz (schematic)

Cuvele simple, luminate o singura data liniar, se numesc cuve cu traiectorie scurta. Absorbtia luminii (sensibilitatea unui fotometru) creste o data cu moleculele absorbite pe traiectoria fasciculului. Acest efect se foloseste prin utilizarea cuvelor cu traiectorie lunga. Deoarece din motive de spatiu cuva nu poate fi extinsa prea mult, fasciculul luminos este deviat la capatul cuvei cu ajutorul unor oglinzi, asa incat va strabate cuva de mai multe ori. La un numar suficient de mare de ture parcurse, pot fi realizate distante fizice de 20 m sau chiar mai mult.

- 70 –

Aparatele fotometrice de analiza a gazului trebuie sa abordeze selectiv componenta supusa masurarii, pentru a reduce la minimum influenta componentelor perturbatoare. Aceasta selectivitate poate fi obtinuta prin proceduri dispersive sau nedispersive.

Procedurile dispersive descompun lumina unei surse de lumina cu un spectru larg, inainte de masurarea propriu-zisa, in mai multe parti.

In cazul procedurii cu frecventa duala se introduce, de ex., pe traiectoria fasciculului, un filtru, pentru a putea produce semnalul de masurare (I). Acest filtru permite trecerea unei parti de radiatii in domeniul de lungimi de unda coresounzator componentei ce trebuie masurata. Se utilizeaza filtre-prisma, filtre-grila sau filtre de interferenta. Pentru producerea semnalului in punctul zero (I0) se foloseste un al doilea filtru, care permite trecerea unui domeniu de lungimi de unda corespunzator in afara spectrului caracteristic.Semnalul de masurare se formeaza in urma calcularii celor doua marimi de masurare conform Legii Lambert-Beer (vezi si 4.1.1.1).

Pentru masurarea de mercur se foloseste absorbtia de rezonanta a atomilor de mercur la o lungime de unda de 253,7 nm. Mercurul este singurul metal care are la temperatura camerei o presiune a aburului suficient de mare pentru aceasta procedura, iar vaporii sai sunt uniatomari. Radiatia cu ultraviolete a carei banda este stramta, este produsa cu o lampa cu vapori de mercur. In analizator se masoara doar continutul de mercur elementar. Pentru ca mercurul poate aparea in gazele reziduale ale instalatiilor tehnice (de ex. instalatiile de incinerare a deseurilor) in parte sub forma de ioni solvabili in apa (Hg 2+), aparatele de analiza dispun de un reactor, care transforma Hg2+ in Hg0 .

Procedurile nedispersive renunta la descompunerea spectrala si utilizeaza in locul acestei metode in vederea selectivarii, alte sisteme de selectare a lungimii de unda.

Procedura nedispersiva cu infrarosu (procedura NDIR) utilizeaza in vederea selectivarii un detector selectiv, la care ajunge fasciculul luminos dupa ce a fost modulat de catre o diafragma rotativa (Fig. 4.6). Pornind de la procedura NDIR au putut fi construite aparate de masurare cu mai multe componente. In acest scop se conecteaza mai multe detectoare de gaz (de obicei doua) una dupa alta, pentru fiecare componanta. Acest proces trebuie efectuat cu atentie sporita, deoarece benzile de absorbtie ale componentelor, ce vor fi masurate combinat, nu trebuie sa se suprapuna.

Procedura de corelare a filtrului de gaz este utila in vederea selectivarii unei camere de filtrare umpluta cu gaz, fixata de un rotor de filtru. Aceasta camera de filtrare este adusa periodic pe traiectoria fasciculului, alternativ, cu o deschidere a rotorului de filtru sau cu o camera de filtrare umpluta cu azot. Pornind de la procedura de corelare a filtrului de gaz au putut fi construite aparate de masurare cu mai multe componente. In acst scop rotorul de filtru trebuie dotat cu filtre de gaz pentru mai multe componente.

Pentru aplicarea oricarei proceduri sunt necesare detectoare, umplute cu componeta de masurat (detector de gaz). Radiatia modulata produce, prin absorbtia domeniilor de lungimi de unda caracteristice din camera de receptare, oscilatii de presiune. Diferentele de presiune dintre doua jumatati de camere de receptare se masoara fie direct prin intermediul unui condensator cu membrana, fie prin detectarea unui curent de presiune compensator, apoi se transforma in semnale electrice.

In ultrima vreme se utilizeaza si detectoarele electrochimice cu baza semiconductoare. Stabilitatea slaba de lunga durata a acestor detectoare strict dependente de sistem se compenseaza prin masuri constructive, ca de ex. auto-calibrare, pre-subtiere, utilizare de „arrays“ de detectoare. Durata de viata a detectoarelor de acest fel este limitata si poate fi redusa puternic de influenta substantelor insotitoare („otravire“).

- 71 –

In ceea ce priveste procedura nedispersiva cu ultraviolete (procedura NDUV), selectivitatea se obtine prin utilizarea de lampi de descarcare umplute cu gaz, care emit linii spectrale caracteristice.

- 72 –

4.1.2.2 Fotometrie in-situ

In cazul fotometrelor in-situ, distanta de masurare de absorbtie propriu-zisa se gaseste direct in canalul de evacuare a gazelor reziduale. Ceea ce inseaman ca gazul de proba nu trebuie introdus in cuva printr-un sistem de luare de probe. Fotometrul, compus din sursa de radiatie, detector, dispozitiv de selectare si componenta electronica de evaluare, este instalat in exteriorul canalului de evacuare a gazelor reziduale. Pentru masuratorile in domeniul de ultraviolete se utilizeaza grile spectrale pentru selectare. In domeniul de infrarosu sunt apliacte atat filtre de interferenta cat si camere de filtrare umplute cu gaz, conform procedurii GFC. De obicei fotometrele in-situ sunt echipate cu combinatii de filtre pentru mai multe materii supuse masurarii si pentru masurarea fotometrica a pulberilor.

Fig. 4.8 prezinta doua posibile dispozitive de masurare. In ambele cazuri, fotometrul propriu-zis se gaseste de o parte a canalului de evacuare a gazelor reziduale. De partea opusa este instalata fie sursa de radiatii (cazul 1), fie un retroreflector (cazul 2). In cazul al doilea, raza de lumina parcurge distanta de masurare de doua ori. Suprafetele optice de delimitare dintre fotometru, respectiv sursa de radiatie sau reflector si canalul de evacuare a gazelor reziduale, trebuie protejate, in ambele cazuri, printr-o perdea de aer, impotriva poluarii/murdaririi (ca in cazul masurarii fotometrice a pulberilor – vezi 4.1.1.1).

Fig. 4.8: Diverse dispozitive de fotometrie in-situ

- 73 –

4.1.2.3 Spectrosopie FTIR [46, 82]

Gazele active in infrarosu, precum CO2, CO, SO2, NO, NO2 HCl, H2O, pot fi masurate simultan cu ajutorul spectroscopiei cu transformare Fourier in infrarosu (spectroscopie FTIR). Receptarea spectrului de absorbtie nu se realizeaza de data aceasta, spre deosebire de spectroscopie clasica, prin elemente dispersive de genul prisme sau grile, ci printr-un aranjament interferometric.

Majoritatea spectrometerelor FTIR au ca baza interferometrul Michelson, care preia functia unui monocromator. Radiatia cade pe un deflector (separator de raze), care reflecta 50% din radiatii, iar 50% le transmite. Raza reflectata si cea transmisa cad pe doua oglinzi perpebdiculare intre ele si sunt reflectate inapoi la deflector. Deflectorul combina din nou cele doua raze intr-unul. Raza recombinata este trecuta printr-o cuva, spalata cu materia supusa masurarii si apoi concentrata catre un detector de infrarosu.

Prin deplasarea continua a unei oglinzi fata de deflector se creeaza diferente de lungime a traiectoriei optice, pe care trebuie sa o strabata amandoua razele pe drumul inspre deflector. Aceasta diferenza genereaza o interferenta in raza recombinata, prin care in principiu se realizeaza codarea. Prin deplasarea, semnalul dse interferenta (distributia locala a inesitatii) devine variabila (interferograma). Interferograma obtine in felul acesta toate informatiile despre spectru intr-o forma codificata.. Prin absorbtia radiatiei infrarosii modulate in cuva de masurare, interferograma primeste toate informatiile spectrale in acelasi timp.

Interferograma receptata este supusa in cele din urma unei transpformari Fourier in spectrul de infrarosu (demodulare). Prin compararea spectrului cu infrarosu cu un spectru de referinta, spectrometrul FTIR poate proba cantitativ existenta unui numar mare de obiecte de masurare active in infrarosu, in functie insa si de software-ul utilizat.

Fig. 4.9: Spectrometru-FTIRcu aranjament interferometric Michelson (schematic)

- 74 –

4.1.2.4 Procedeul chimico-luminescent [52]

In cazul anumitor reactii chimice se creeaza o radiatie caracteristica, asa numita luminescenta chimica. Intensitatea luminescentei chimice este direct proportionala cu fluxul masica obiectului de masurat din materia supusa masurarii, daca conditiile de reactie raman constante.

Pentru determinarea concentratiei de NO poate fi utilizata luminescenta chimica care se realizeaza in urma oxidarii moleculelor de oxis de azot cu ozon: NO + O3 NO2 + O2 + h. Maximumul de intensitate al luminescentei chimice se atinge la o lungime de unda de 1,2 μm.

Masurarea luminescentei chimice se efectueaza intr-o camera de reactie (Fig. 4.10). In aceasta camera intra aer, care in prealabil trecuse printr-un ozonizator. Transformarea partiala a oxigenului din aer in ozon se realizeaza prin descarcare electrica (arc electric) sau prin iradiere cu ultraviolete. Prtintr-o alta deschidere se introduce in camera de reactie un curent de gaz de proba constant (materia de masurat). La iesirea din camera de reactie este montat un filtru de ozon pentru a evita poluarea mediului. Luminescenta chimica se trece printr-un filtru optic cu multiplicator de fotoelectroni (Photomultiplier) si apoi se masoara. Un efect de masurare stabil presupune ecistenta obligatorie a unei camere de reactie termostatica cu presiune i9nterna constanta.

Pentru determinarea concentratiei de bioxid de azot, gazul de proba poate fi trecut inainte de analiza printr-un convertor termocatalitic, care reduce NO2 la NO [51]:

- functionare fara convertor masurarea NO-ului- functionare cu convertor masurarea NOX-ului- diferenta dintre masurarea NOX- si NO concentratia de NO2

- 75 –

Fig. 4.10: Aranjament de masurare chimico-luminescent (schematic)

4.1.2.5 Masurarea prin ionizarea flacarii [69]

Compusii organici de carbon, spre deosebire de compusii anorganici, se ionizeaza cu usurinta intr-o flacara de hidrogen. Norul de ioni care se creeaza este aspirat de electrozi intr-o camera de ionizare, in care se construieste un camp electric, si produce un curent electric. Acest curent este relativ proportional (trecand prin multe ordine de marime) cu fluxul masica de atomi de compusi organici de carbon. In fiecare molecula exista o dependenta mica fata de legatura structurala a atomilor de carbon.

In camera de ardere a detectorului de ionizare a flacarii (FID) curge hidrogen dintr-o duza. Hidrogenul poate fi extras din butelii cu gaz comprimat sau poate fi produs electrolitic cu un developator de hidrogen .Printr-o fanta inelara imprejurul duzei se introduce oxigen din aer in camera. In urma aprinderii electrice se formeaza o flacara de hidrogen , care arde uniform. Aceasta genereaza doar o densitate mica de ioni in absenta compusilor organici de carbon in materia de masurat (valoare zero). Electrozii necesari pentru aspirarea norului de ioni sunt aranjati in apropierea flacarii. Duza arzatorului poate fi utilizata ca unul dintre electrozi, dupa cum se poate vedea in fig. 4.11. La o tensiune electrica suficient de mare, toti purtatorii de sarcina ajung pe electrozi, ceea ce inseamna ca curge curentul de saturatie. Acesta este marit printr-un amplificator sensibil de curent continuu la intensitatea de semnal dorita. Simultan se compenseaza si valoarea zero. Sensibilitatea de masurare absoluta depinde de materialul din care este facuta duza de ardere si de geometria detectorului. Pentru a putea efectua o masurare continua, temperatura si presiunea gazului de proba trebuie pastrate constante.

Masurarea FID ofera un semnal de masurare insumat neselectiv pentru compusii organici de

- 76 –

carbon. Semnalul de masurare este, la prima apropiere, proportional cu numarul de atomi de carbon detectat (de ex. la hidrocarburi). Daca se detecteaza predominant hidrocarburi cu heteroatomi, atunci sensibilitatea detectorului poate fi deviata. Daca se cunoaste compozitia materiei supuse masurarii (de ex. in cazul vaporilor de solventi), sensibilitatea deviata poate fi calculata tinandu-se cont de un factor de reactie pentru obiectul de masurat corespunzator.

Fig. 4.11: Detector de ionizare a flacarii/FID (schematic)

- 77 –

4.1.2.6 Procedee de masurare mai putin uzuale

Conductometria, colorimetria, masurarea efectului termic si potentiometria sunt procedee de masurare, care nu se mai aplica decat foarte rar in vederea masurarii continue a emisiilor.

In cazul principiului de masurare conductometric, gazul de proba se introduce intr-un mediu de reactie adecvat, lichid, iar modificarea conductivitatii se masoara in urma reactiei dintre lichid si gaz.

In cazul principiului de masurare colorimetric, gazul de proba se introduce de asemenea in reactie cu un mediu reactor adecvat, iar modificarea culorii mediului de reactie se determina fotometric.

In cazul masurarii efectului termic se masoara caldura (cresterea temperaturii), care este degajata la oxidarea exoterma catalitica a componentelor inflamabile din gaz. Oxidarea are loc pe suprafata unui catalizator , incalzit la temperatura adecvata.

In cazul procedurii de masurare potentiometrice, gazul de proba se introduce intr-o solutie electrolitica tamponata si se masoara pe baza componentei de masurare concentratie de ioni modificata, cu ajutorul unui lant de electrozi sensibil la actiunea ionilor.

- 78 –

4.2 Masurari discontinueIn cazul tuturor procedeelor de masurare discontinua (manuala), se extrage din fluxul de gaz rezidual un curent volumetric partial (luare de probe extractiva). Obiectele de masurat din curentul volumetric partial (materia supusa masurarii) sunt imbogatite in majoritatea procedeelor de masurare cu faze de colectare, respectiv in fazele de colectare. Limita de detectie a procedurilor de masurare utilizate poate fi influentata prin variatia duratei de probare (timpul de imbogatire) si a curentului volumetric partial.

Dispozitivele de luare de probe vor fi construite si montate inainte de luare de probe. Astfel, prin variatia anumitor piese componente se poate pune accent pe cerintele speciale ale procedurii de masurare si ale locatiei pentru luarea de probe. Dispozitivul pentru luarea de probe trebuie analizat inainte si dupa probare (imbogatire) in vederea verificarii neetanseitatii.

O componenta a masurarii o reprezinta producerea a minim un rezultat al unei incercari fara probe (pt stabilirea constantei). Pentru aceasta se parcurg toate etapele de lucru necesare la o probare (imbogatire) reala. Spre deosebire de probarea reala, pompa pentru probe nu se cupleaza deloc sau pentru un interval foarte scurt. O alternativa la producerea rezultatului unei incercari fara probe (pentru stabilirea constantei) este aspirarea de aer epurat prin intermediul dispozitivului de luare de probe. Acesr rezultat este adaugat si el spre analiza impreuna cu celelalte probe.

4.2.1 Masurarea manuala a sarcinii de pulberi si determinarea componentelor pulberilor (metaloide si metale)

In vederea masurarii sarcinii de pulberi din surse indicate, sunt disponibile doua proceduri de masurare:

- masurarea continuturilor reduse de pulberi cu un aparat cu cap filtrant plan conform Directivei VDI 2066, pag. 7 [39], respectiv DIN EN 13284, partea 1 [41];

- masurarea continuturilor mari de pulberi cu aparate cu cap filtrant, conform Directivei VDI 2066, pag. 2 [35]

Ambele proceduri de masurare sunt fundamentate pe extractia izokinetica a materiei supuse masurarii sin fluxul de gaze reziduale si pe depunerea particulelor pe un element de filtru. Extractia izokinetica de probe este necesara pentru a se evita fenomenele de separare (care ar putea aparea de ex. din cauza unor densitati diferite ale gazului si ale substantelor solide) (vezi si 2.3.3).

Materia supusa masurarii va fi aspirata prin intermediul unei sonde de extractie, montata in canalul de evacuare a gazelor reziduale impotrive sensului de curgere a fluxului de gaze reziduale. Trebuie evitata,in conditii de maxima securitate, condensarea apei din materia de masurat cea mai umeda, inainte de elemetul de filtru. Acest lucru se poate obtine prin doua procedee:

Luarea de probe in-stack:Toate partile componente ale aparaturii de luare de probe implicate in masurare, inclusiv dispozitivul de depunere de particule, se afla in canalul de avacuare a gazelor reziduale si sunt incalzite de catre gazul rezidual (vezi fig. 4.12). Una dintre premisele care trebuie indeplinite pentru ca acest lucru sa se realizeze, este ca temperatura gazului rezidual sa fie suficient de mult peste temperatura punctului de roua a gazului rezidual (de obicei este suficienta o diferenta de temperatrura de 20 C). Dimensionarea canalului de evacuare a

- 79 –

gazelor reziduale trebuie sa fie suficient de mare, asa incat carcasa filtrului montat in canal sa nu influenteze in mod defavorabil raporturile de curgere. Este de dorit ca montarea dispozitivului de depunere sa fie efectuata imediat dupa sonda de aspiratie, pentru a reduce la maxim depunerile de pulberi pe componente ale aparaturii pentru luarea de probe ineinte de dispozitivul pentru depuneri.

Luarea de probe out-stack:Dupa sonda de aspiratie se monteaza un cot de 90. Materia de masurat este introdusa printr-o teava incalzibila de aspiratie a dispozitivului pentru depuneri de particule. Dispozitivul de depuneri se afla in afara canalului de evacuare a gazului rezidual si poate fi de asemenea incalzit. Termperatura partilot componente ale aparatului de luare de probe, acre conduc materia pana la dispozitivul de depuneri trebuie sa aiba o temperatura de asa natura, incat sa fie evitata condensarea. In practica, in majoritatea cazurilor de masurare, este suficient un nivel de temperatur de cca. 150 C. Daca sunt necesare temperaturi mai mari, se alege de obicei o temperatura cu cca. 20 C mai mare decat temperatura gazelor reziduale. Incalzirea se realizeaza fie electric, fie printr-o suflanta de aer cald. In cazuri rare poate fi necesara o racire a tevii de aspiratie.

Sondele de aspiratie trebuie sa corespunda unor conditii cadru geometrice prestabilite. Este posibila automatizarea partiala a luarii de probe. Prin reglarea curentului volumetric partial aspirat prin raporturi de curgere verificate continuu, viteza de aspiratie este adaptata la viteza de curgere existenta in punctul de masurare. Dispozitivele pentru luare de probe cu sonde de presiune zero compara presiunea statica din interiorul sondei cu presiunea statica din canalul de evacuare a gazelor reziduale si regleaza viteza de aspiratie, pana cand ambele presiuni sunt identice. [86]Ca dispozitiv pentru depunerea de particule se utilizeaza un filtru plan pentru masurarea continuturilor reduse de pulberi, conform Directivei 2066, Pag. 7, respectiv DIN EN 13284-1. Diametrele filtrului pentru luarea de probe in-stack sunt cam de 50 mm, iar cele pentru masurarea out-stuck intre 50 si 150 mm.

Pentru masurarea continuturilor mai mari de pulberi se utilizeaza un aparat cu cap filtrant. Dispozitivul pentru depuneri este format dintr-un invelis de filtru umplut cu vata de cuart. Limita de detectie a procedurii (cca. 2 mg la modul absolut) poate fi miscorata prin cuplarea unui filtru plan dupa dispozitiv.

Fluxurile volumetrice de materie de masurat obisnuite se situeaza undeva intre 2 und 4 m³/h. Aparatele mai mari pentru luarea de probe de pulberi pot fi setate pentru fluxuri de pana la 12 m³/h.

In vederea depunerii componentelor pulberilor ce trec prin filtru, in urma dispozitivul de depunere (luarea de probe out-stack), respectiv in urma tevii incalzite de absorbtie (luarea de probe in-stack), o parte din gazul de masurare se poate ramifica. Asttfel rezulta un curent de gaz partial, care va fi deviat printr-un sistem de absorbtie (de ex. sticle de spalare sinterizate). Fluxul volumetric maximal este de cca. 0,2 m³/h.

Aspiratia se realizeaza prin intermediul unor pompe de vid sau cu ajutorul unor suflante laterale pentru canal. Volumul de gaz aspirat se masoara fie dupa uscarea (de ex printr-un colector de gaz cu gel incandescent) cu un aparat de masurare a volumului de gaz – model de constructie uscata, fie fara uscare, cu un aparat de masurare a volumului de gaz – model de constructie uda. In vederea normarii ulterioare a volumului de gaz aspirat, se determina temperatura si presiunea la instrumentul de masurare a cantitatii de gaz. Pentru instalarea fluxului volumetric necesar pentru aspiratia izokinetica este de ajutor un aparat de masurare

- 80 –

a debitului (de ex. un aparat de masurare a corpurilor plutiotoare, o diafragma de masurare).

Multe piese componente ale aparatului de luare de probe trebuie sa fie fabricate din materiale rezistente la coroziune si care sa aiba o interactiune cat mai slaba cu materia supusa masurarii (de ex. titan, sticla de laborator etc.). Ele trebuie de asemenea curatate inainte de luare de probe, in conformitate cu indicatiile din prevederile de masurare corespunzatoare.

Elementele implicate in procesul de depunere (filtrul plan si/sau invelisul de filtru) trebuie incalzite la incandescenta inainte si dupa probare si apoi echilibrate in exsicator sau in camera de echilibrare. Urmatorul pas consta in cantarirea elementelor de depunere. Durata incalzire la incandescenta este de cate doua ore aproximativ. Se selecteaza o temperatura cu cca. 20 C peste temperatura presupusa a gazelor reziduale. Experienta arata ca in majoritatea cazurilor o temperatura de 150 C a fost suficienta. Exista si posibilitatea ca din cauza inconstantei termice a pulberilor depuse, sa fie necesara limitarea temperaturii pentru incalzirea la incandescenta a filtrului incarcat, mai ales daca acesta trebuie analizat ulterior in ceea ce priveste componentele pulberilor.

Daca se determina si componentele pulberilor, atunci elementele de depunere sunt deschise dupa ce au fost cantarite. Se analizeaza impreuna cu solutia de absorbtie in laborator. Dintr-o proba pot fi analizate componente precum metalele, metaloidele sau compusii lor. Iata un exemplu extras din Directiva VDI 3868, pag.1 [44]:

- Antimoniu (Sb) - Cobalt (Co)- Arsen (As) - Cupru (Cu)- Bariu (Ba) - Nichel (Ni)- Beriliu (Be) - Seleniu (Se)- Plumb (Pb) - Taliu (Tl)- Cadmiu (Cd) - Vanadiu (V)- Crom (Cr) - Zinc (Zn)

- 81 –

Analiza pe baza de mercur (Hg) necesita o alta solutie de absorbtie si o alta procedura de curatire a filtrelor (curatire la rece) [45]; [64]. Pentru determinarea mercurului trebuie efectuata o luare de probe separata. Materialele aparatului de luare de probe trebuie selectate cu grija, deoarece mercurul este inclinat sa formeze diverse amalgamuri cu multe metale.

1: Turn de uscare2: Manometru 3: Aparat de masurare a volumului de gaz (uscat) cu termometru4: Aparat de masurare a debitului (instrument de masurare a debitului de plutitoare)5: Ventil de reglare6: Pompa de vid

Fig. 4.12: Modelul unui aparat de luare de probe cu cap filtrant plan (in-stack) si sistem de absorbtie pentru componentele filtrabile

- 82 –

4.2.2 Determinarea concentratiilor masica dibenzodioxinelor policlorate si a dibenzofuranilor policlorati PCDD/PCDF

Pentru luarea de probe in vederea determinarii de PCDD/PCDF conform DIN EN 1948 – 1, „Emisii de la surse stationare – deteerminarea concentratiei masica de PCDD/PCDF – Partea 1: luarea de probe“ [43], exista principial trei variante de luare de probe (Fig. 4.13 pana la 4.15):

a.) Metoda filtru/racitor

b.) Metoda de subtiere

c.) Metoda cu teava de aspiratie racita

Luarea de probe se bazeaza si in acest caz, in analogie cu luarea de probe de pulberi (vezi 4.2.1), pe extractia izokinetica a materiei supuse masurarii din fluxul de gaze reziduale. PCDD/PCDF care sunt adsorbite in particule, respectiv se afla in faza gazoasa, sunt colectate si imbogatite in aparatul de luare de probe. Unitate colectoare poate fi o combinatie din filtru, alambic de condensat si adsorbenti de substante solide sau lichide, corespunzatoare sistemului de luare de probe selectat. Aparatul de luare de probe trebuie sa fie fabricat din materiale care sa interactioneze cat mai putin cu materia supusa masurarii (de ex. titan, cuart, sticla).

Unitatile de colectare principale se doteaza inainte de luarea de probe cu PCDD/PCDF marcat cu C13, pentru a determina rata de regasire. Materia de masurat trebuie racita inainte de unitatea de colectare principala (metoda a si c : t<20 C; metoda b : t<40 C), pentru a stabiliza obiectele de masurat.

Pentru a izola depunerile de PCDD/PCDF dupa luarea de probe din materia supusa probei, se efectueaza o extractie cu un solvent adecvat (de ex. toluol). Filtrul, adsorbentii si, dupa caz, si parti din aparatul de luare de probe se izoleaza in mod normal prin extractie dupa metoda Soxhlet. Condensatul se izoleaza prin extractia de lichide.Extrasele se curata in mod normal cu ajutorul tehnicilor cromatografice cu mai multe coloane.

Separarea PCCD/PCCF- ilor se realizeaza prin utilizarea cromatografiei de gaz (GC), respectiv cromatografiei de lichide (HPLC). In vederea identificarii si cuantificarii se foloseste spectrometria masica extrem de dizolvabila (HRMS) in combinatie cu procedura de subtiere a izotopilor.

Fig. 4.13: Luarea de probe de PCDD/PCDF dupa metoda filtru/racitor (schematic)

- 83 –

Fig. 4.14: Luarea de probe de PCDD/PCDF dupa metoda de subtiere (schematic)

Fig. 4.15: Luarea de probe de PCDD/PCDF dupa metoda cu teava de aspirare racita (schematic)

4.2.3 Proceduri manuale de determinare a compusilor anorganici

Luarea de probe prin imbogatire (absorbtie)

Compusii anorganici gazosi de clor si fluor, precum si oxizii de sulf (SO2 si SO3), si compusii azotici bazici, pot fi colectati prin imbogatire in faze lichide (absorbtie).

Tabelul 4.1 Solutii absorbante pentru imbogatirea obiectelor de masuratObiect de masurat Solutia de absorbtie

adecvataDirectiva

Compusi anorganici gazosi de clor H2O sausolutie de Na2CO3/NaHCO3-

[60]

Compusi anorganici gazosi de fluor H2O sau solutie de NaOH sau solutie de Na2CO3/NaHCO3

[59]

Oxizi de sulf Solutie de peroxid de hidrogenSolutie iodata

[47; 50][48]

Hidrogen sulfurat solutie sulfata de H2O2

Solutie de acetat de cadmiu[61][62]

Compusi bazici de azot (de ex. NH3) 0,05 M acid sulfuric [63]

Materia de masurat se extrage din fluxul de gaze reziduale printr-o teava de aspirare. Teava de aspirare trebuie sa fie fabricata dintr-un material care sa interactioneze cat mai putin cu materia de masurat (de ex. din sticla de laborator, respectiv cuart). Inainte ca materia de masurat sa fie condusa prin sistemul de absorbtie, se depun componente sub forma de particule pe un filtru. Efectele de condensatie, inainte de ajungerea in sistemul de absorbtie, sunt prevenite prin incalzirea drumului, pe care-l va parcurge gazul de proba, si a filtrului. Pentru luarea de probe de HCl, temperatura trebuie sa fie, conform conventiei, de min. 150 °C. Aceasta trebuie sa se situeze cam cu 20 °C peste temperatura gazului rezidual.

Sistemul de absorbtie este compus din cel putin doua sticle de spalare a gazului, cuplate una dupa cealalta. De obicei se monteaza dupa ultima sticla de spalare a gazului inca o sticla de spalre (neumpluta) in vederea depunerii de condensat. Un asemenea model de luare de probe este prezentat in fig. 4.16. Daca exista pericolul ca obiectele de masurat sa apara in gazul rezidual sub forma de aerosoli, atunci este necesara o luare de probe izokinetica (vezi si 2.3.3).

Solutiile de absorbtie se analizeaza in laborator dupa luarea de probe. Daca gradul de absorbtie al procedurii de masurare nu este cunoscut, atunci solutiile de absorbtie din sticlele de spalare cuplate consecutiv pot fi analizate separat. Coeficientul de trecere al primei sticle de spalare nu trebuie sa fie insa mai mare de 20%.

In functie de obiectul masurat pot fi utilizate urmatoarele metode de analiza:- titratie- titratie potentiometrica- determinare fotometrica- analiza cu electrozi sensibili la actiunea ionilor- cromatografie ionica

- 84 –

Fig. 4.16: Dispozitiv pentru luarea de probe a substantelor (anorganice) gazoase prin absorbtie

Luarea de probe fara imbogatire (recipient de colectare a gazului)

Pentru luarea de probe in vederea masurarii manuale a oxizilor azotici, se utilizeaza recipientele de colectare a gazului [53, 54]. S-au pastrat recipientele de colectare a gazului din sticla, cu un volum de 0,5 pana la 1,5 l, dotate cu robineti si cu un filet, de care sa poata fi fixat un perete despartitor.

In vederea luarii de probe, exista doua variante:

1. Recipientul de colectare de gaz se spala cu metrai de masurat pana cand devine o certitudine ca recipientul s-a umplut cu materie de masurat nesubtiata. Trebuie avut grija ca in faza de spalare sa nu se depuna condensat in recipientul de colectare. Valorile masurate obtinute prin acest procedeu nu se iau in considerare decat daca exista certitudinea ca concentratia obiectului de masurat din materia de masurat nu a fost supusa unor oscilatii temporale (de ex. la analiza gazelor de verificare).

2. Luarea de probe integrata temporal (fig. 4.17)Recipientul de colectare a gazului se evacueaza si se umple cu materie de masurat in timpul luarii de probe prin intermediul unui tub capilar sau printr-o duza critica. Trecerea prin tubul capilar este dependenta de presiunea interioara a recipientului de colectare a gazului si poate fi considerata aproape lineara pana la o subpresiune de cca. 500 hPa. Se pot obtine timpi de luarea de probe de aproximativ 10 minute. Volumul de proba se calculeaza pe baza presiunii si a temperaturii din recipientul de colectare a gazului la inceputul si la sfarsitul luarii de probe.

Materia de masurat se curata in ambele variante, inainte de a fi introdusa in aparatul de luare de probe, de toate particulele, prin intermediul unui filtru de pulberi fine.

- 85 –

Fig. 4.17: Luare de probe integrata temporal cu recipient de colectare a gazului (schematic)

Dupa luarea de probe, oxidantulo se introduce in recipientul de colectare a gazului. Dupa ce a avut loc oxidarea, bioxidul de sulf se introduce prin scuturare in solutie, dupa care poate fi supus analizei.

Analiza se realizeaza fotometric si cronomatografic cu ioni.

- 86 –

4.2.4 Determinarea componentelor singulare organice

Luarea de probe pentru masurarea componentelor singulare organice se realizeaza de regula prin imbogatirea cu faze de colectare adecvate. Fazele de colectare adecvate se selecteaza conform urmatoarelor criterii:

- capacitatea de retinere pentru obiectul de masurat ce urmeaza sa fie supus verificarii,

- capacitatea de desorbtie/extragere a obiectului de masurat in fazele de colectare solide,

- tendinta de a intra in reactii chimice cu obiectul de masurat,

- influentarea capacitatii de retinere prin substantele insotitoare (de ex, vapori de apa in fazele de colectare solide),

- separare cromatografica a obiectului de masurat, solventului si a eventualelor impuritati existente

- coeficientul de evaporare a solventului in conditiile luarii de probe.

Limita de detectie a procedurii de masurare poate fi influentata prin imbogatire.Vor fi aplicate, de ex.:Fazele de colectare lichide (absorbentii) conform Directivei VDI 2457, pag 1, [65]- apa, respectiv solutii apoase,- solventi organici, precum alcool benzilic,

decahidro-naftalina (decalina)N,N dimetilformamida (DMF),metildiglicol, racit la cca. 200 K,2-propanol,toluol.

Faze de colectare solide (adsorbenti)- carbune activ,- gel de silice,- site moleculare,- XAD.Analiza se efectueaza , de regula, pe baza separarii cromatografice cu gaz, respecti cu ioni, cu detectori adecvati:- detector de ionizarea a flacarii (FID),- sepectrometru de masa (MS),- detector de captare a electronilor (ECD),- detector de conductivitate a caldurii (WLD),- detector de conductivitate (LFD).Daca nu este disponibila nici o faza de colectare adecvata, poate fi aplicata procedura de luare de probe in recipiente de colecate a gazului, conform capitolului 4.2.3 [66], (fig. 4.17).

Varianta de luare de probe 1 (spalarea recipientului de colectare a gazului) poate fi aplicata, numai daca poate fi exclusa imbogatirea obiectelor de masurat prin sorbtie pe peretele de sticla.

Limitele de detectie la masurarile cu lare de probe fara imbogatire se situeaza cu mult deasupra luarii de probe cu imbogatire, datorita volumului de proba redus.

Analiza se efectueaza de regula fie direct din faza gazoasa (analiza componentelor cu punct de fierbere mai mic), fie dupa absorbtia obiectelor de masurat din recipientul de colectare a gazelor intr-un solvent adecvat (componentele cu grad de fierbere mai mare), dupa separarea cromatografica cu gaz.

- 87 –

4.2.5 Determinarea olfactometrica a emisiilor mirositoare

Mirosurile se determina olfactometric in tehnica de masurare a emisiilor [72; 73; 74; 75; 78]. Din fluxul de gaz rezidual se aspira materie de masurat intr-un sac de proba (de ex. un sac artificial cu strat de aluminiu sau un sac cu o singura directie din polietilena), prin intermediul unui aparat de luare de probe. La masurare se determina pragul de miros din materia de masurat. Ca analizator se foloseste simtul uman olfactiv. Probatorului (mirositorului) i se dau probele spre mirosire prin intermediul unor masti pentru miros ale olfactometrului, intr-o forma foarte subtiata. Subtiere se reduce atat de mult (de obicei pana in jurul factorului 2 respectiv 1,4) pana cand probatorul percepe o senzatie de miros. Media dintre ultima treapta de subtiere, la care probatorul nu simtise inca nici un miros si treapta de subtiere, la care a fost recunoscut un miros cu certitudine, este convenita drept prag/limita de miros.

Perceptia individuala a mirosului de actre un probator este subiectiva si depinde de multi factori de influenta. De aceea masurarea unei probe de miros trebuie repetata cu mai multi probatori (cel putin 4). Grupul de probatori trebuie sa indeplineasca cerintele stabilte, privitoare la limita de miros individuala. Limitele de miros individuale ale probatorilor se determina prin masurari de misros ale unor gaze de verificare (H2S si n-butanol). Limita de miros personala a unui probator trebuie sa se situeze astfel intr-un anumit interval (fereastra de miros). Probatorii care au un simt olfactiv prea bine sau prea rau dezvoltat nu sunt adecvati.

Un alt aspect al masurarii misrosului, pe langa determinarea pragului de miros, este intensitatea mirosului [76] si evectul olfactiv hedonic [77]. In vederea evaluarii efectului olfactiv hedonic, perceptia olfactiva se raporteaza la o scala cu polii caracteristici „deosebit de placut“ si „deosebit de neplacut“.

- 88 –

4.3 Masurarea marimilor de referinta

4.3.1 Masurarea oxigenului (efect paramagnetic)

In vederea masurarii oxigenului pot fi folosite caracteristicile paramagnetice ale acestuia. Oxigenul se caracterizeaza printr-o susceptibilitate magnetica ridicata (capacitate de magnetizare). Atomii de oxigen sunt atrasi in campurile magnetice neomogene in directia intensitatii mai mari a campului. Aparatele de masurare a oxigenului folosesc acest efect in doua feluri.

Presiune alternativa paramagnetica

Materia de masurat se lasa sa curga printr-o camera de masurare. In camera de masurare intra prin doua canale un gaz de comparatie (de ex. N2). In zona uneia dintre deschiderile prin care intra gazul se conecteaza un camp magnetic neomogen, care genereaza cresterea presiunii partiale in functie de procentul de oxigen din materia de masurat. Astfel creste si rezistenta curentului pentru gazul de comparatie din camera de masurare. Se detecteaza fie diferenta de presiune directa, fie cea rezultata intre cele doua canale de comparare (condensator cu membrana) sau se detecteaza un curent de compensare rezultat, intr-un canal de legatura intre cele doua canale de comparatie (senzor de detectare a microcurentului).

Fig. 4.18: Masurare oxigenului prin presiune alternativa paramagnetica, sistemul „Siemens“ (schematic)

Balanta magnetica de torsiune

Intr-un camp magnetic neomogen se introduce o haltera de sticla umpluta cu azot. Haltera este torsionabila si se atarna intr-o camera de masurare (Fig. 4.19). Haltera de sticla este diamagnetica, ceea ce inseamna ca capetele ies din interiorul campului magnetic inspre

- 89 –

inafara. Momentul rotativ care rezulta este compensat de un flux de curent intr-o infasurare, aplicar pe haltera, pana cand se obtine pozitia de zero a halterei. Daca procentul volumetric de oxigen din camera de masurare suporta o modificare, oxigenul tinde, din cauza caracteristicilor sale paramegnetice, sa o ia spre zona de intensitate mai mare a campului dintre polii magnetici si impinge haltera prin torsiune. Cu ajutorul unui sistem optic, modificand fluxul curentului prin infasurarea halterei, pozitia halterei se corecteaza pana cand se ajunge din nou la pozitia de zero. Curentul electric necesar pentru aceasta este proportional cu procentul volumetric de oxigen si poate fi masurat.

1: Celula de masurare 4: Oglinda reflectoare2: Corp de sticla (haltera) 5: Sursa de lumina3: Infasurare electrica 6: Detector

Fig. 4.19: Masurarea oxigenului cu balanta rotativa magnetica, sistemul „Maihak“ (schematic)

4.3.2 Masurarea oxigenului (sonda cu bioxid de zircon)

Pentru masurarea oxigenului poate fi folosita una din caracteristicile bioxidului de zircon. Acest material se transforma in conductor electric, datorita mobilitatii ionilor de oxigen generata in reteaua cristalina. Daca se aplica pe doua parti ale sondei din bioxid de zircon (fig. 4.20) concentratii diferite de oxigen, tensiunea celulara la temperatura constanta, se calculeaza in felul urmator:

Ecuat. 4.7

EMK: tensiunea celularap1: presiunea partiala de oxigen pe una din laturile celulei (de ex. latura gazelor arse)p2: presiunea partiala de oxigen pe cealalta latura a celulei ( gaz de comparatie, de ex. aerul inconjurator)R: Constanta de gazF: Constanta FaradayT: temperatura absoluta in KC: constanta celulara

Sondele cu zircon se folosesc preponderent in masurarile in-situ. Trebuie tinut cont de faptul ca procentul volumetric de oxigen din gazul umed se masoara.

- 90 –

Abb. 4.20: Masurare oxigenului cu o sonda cu bioxid de zircon (schematic)

- 91 –

4.3.3 Determinarea umiditatii gazelor reziduale

In tehnica de masurare a emisiilor se calculeaza in principal pe baza continutului de umiditate fn. Acesta indica masa vaporilor de apa raportata la volulmul gazului uscat in stadiul standard. In vederea stabilirii continutului de umiditate exista mai multe metode:

Determinarea psicrometrica a umiditatii (metoda celor doua termometre)

Temperatura gazului rezidual se masoara o data direct (termometrul uscat) si o a doua oara cu un termometru, in jurul caruia se infasoara un tesut inmuiat in apa (de ex. bumbac) (termometru umed). Prin evaporarea apei de la termometrul umed pana la saturatie, se instaleaza o temperatura mai mica decat cea de la termometrul uscat. Pe baza acestor doua temperaturi si tinandu-se cont si de alti parametri ai gazului rezidual, poate fi calculat, pe baza formulei lui Sprung, continutul de umiditate fn [83]:

Ecuat. 4.8

mit

Ecuat. 4.9

fn: Contiunt de umiditate [g/m³]ρH2O: Densitatea standard a vaporilor de apa [g/m³]ttr: Temperatura termometrului uscat [C]tf: Temperatura termometrului umed[C]p0: presiunea absoluta din psicrometru [hPa]ptr: Presiunea de saturatie a aburului la ttr [hPa]pf: Presiunea de saturatie a aburului la tf [hPa]K: Constanta SprungcP: Capacitatea termica specifica a gazului [ kJ/(kg*K)]r: entalpia de evaporare a apei [kJ/kg]

Psicrometrele care se gasesc de obicei in comert cuprind ambele termometre sub aceeasi carcasa. Gazul rezidual este introdus in aparat prin niste furtune si este aspirat de o pompa. In cazul determinarii psicrometrice este necesara luarea unei masuri de siguranta privind condensarea, care nu trebuie sa apara inainte de sau la termometrul uscat. Acesta este de regula cazul, cand temperatura gazului rezidual se afla suficient de mult deasupra punctului de roua al apei din gazul rezidual.

Sorbtia cu gel albastru sau perclorat de magneziu cu gravimetrie ulterioara

Un volum de gaz definit este trecut printr-un cartus umplut cu un solvent de sorbtie uscat. Ca solvent de sorbtie se foloseste gelul albastru sau percloratul de magneziu (Mg(ClO4)2). Cartusul se cantareste inainte si dupa imbaiere. Continutul de umiditate fn poate fi calculat direct din volumul de gaz normat si din diferenta de masa a cartusului.

Alte posibilitati de determinare a umiditatii sunt:

- utilizarea de senzori electrici’

- calcularea umiditatii din masurarile de oxigen in gazele reziduale uscate si neuscate,

- masurarea punctului de roua (oglinda incalzita).

- 92 –

4.3.4 Viteza fluxului/Fluxul volumetric de gaze reziduale [84]

In vederea supravegherii continue a emisiilor se masoara de obicei doar concentratia maselor poluantilor relevanti. In cazul multor instalatii se solicita insa determinarea emisiei totale.

Masura adecvata pentru supravegherea continua este fluxul maselor de poluanti, care poate fi determinat ca produs intre concentratia maselor de polunati si fluxul volumetric de gaze reziduale. Fluxul volumetric de gaze reziduale poate fi calculat cu exactitate suficienta de multe ori din parametrii cunoscuti ai instalatiei, ca de ex. consumul de combustibil sau productia de abur. Daca parametri de operare ai instalatiei oscileaza, atunci trebuie efectuata o determinare directa a fluxului volumetric de gaze reziduale. Masurarea vitezei fluxului este intotdeauna o componeta a masurarii discontinue de emisii.

Daca sunt cunoscute sectiunea si profilul de curgere al fluxului de gaz rezidual, atunci fluxul volumetric poate fi determinat din viteza fluxului. Metodele de masurare a emisiilor ce se aplica pentru determinarea fluxului volumetric se bazeaza pe masurartorile vitezei fluxului, care se masoara in sectiunea de curgere a unui canal de evacuare a gazelor reziduale.

Tuburi hidrometrice

Pentru masurarea manuala a vitezei fluxului se utilizeaza adesea tuburi hidrometrice. Cel mai raspandit tip de tub hidrometric este teava Prandl (si teava L-Pitot, vezi fig. 4.21). Sonda in forma de carlig se monteaza in fluxul de gaze reziduale impotriva directiei de curgere. Printr-o gaura de forare in mijlocul varfului sondei (care este semisferic sau elipsoidal), se preia presiunea totala in flux. Printr-o deschizatura inelara (sau alternativ prin gauri de forare montate radial) de dupa varful sondei, se masoara presiunea statica. Presiunile sa masoara cu manometru pentru diferenta de presiune. ( de ex. cu un manometru cu teava indoita in forma de U, manometru cu teava transversala pentru dizolvari mai bune sau micromanometru electronic).

- 93 –

Fig. 4.21: Masurarea vitezei fluxului cu teava Prandtl (schematic) [84]

Presiunea dinamica pdyn este o masura pentru viteza de curgere la ounctul de masurare si rezulta din diferenta dintre presiunea totala pges si presiunea statica pstat:

Ecuat.4.10

Viteza de curgere (intru-un interval de pana la 100 m/s) rezulta ca:

Ecuat. 4.11

cu w: Viteza gazului [m/s]k: Factorul ce ia in considerare geometria tubului hidrometric (teava Prandtl: k=1)pdyn: Presiunea dinamica in teava Prandtl [Pa]ρ: Densutatea gazului in stadiul de functionare [kg/m³]

Masurarea cu tub hidrometric este dependenta de directie. Devierele sub 10% intre axa tubului hidrometric si directia de curgere abia daca afecteaza rezultatul masurarii. Masurarile continue pot fi afectate de murdarirea gurii de forare a sondei.

Pnetru masuratorile continue se folosesc modele modificate ale tevii Prandtl, ca de ex. sonde cu mai multe gauri sau grilaj hidrometric. Aceste aparate dispun de ami multe deschizaturi distribuite peste sectiunea canalului, montate impotriva fluxului. In felul acesta se faciliteaza o masurare a presiunii totale cu ajutorul axei de masurare.

Balanta pentru flux

Figura 4.22 prezinta principiul unei balante pentru flux. Forta exercitata de fluxul volumetric de gaze reziduale asupra unui corp al fluxului este intoarsa si poate fi masurata de ex. cu

- 94 –

ajutorul unei bezi de masurat dilatatia.

Masurarea fluxului cu ultrasunete

Masurarea fluxului cu ultrasunete presupune o masurare dubla cu ultrasunete. Din ambele capete ale unei axe de masurare, inclinata la 45° in directia de curgere a fluxului, se transmit impulsuri de ultrasunet. Acestea sunt receptate la capatul opus. Impulsurile trimise in directia de curgere, au un timp de propagare mai mic decat cele trimise impotriva fluxului. Diferenta timpilor de propagare reprezinta o masura pentru viteza de curgere.

Fig. 4.22: Balanta pentru flux Fig. 4.23: Masurarea fluxului cu ultrasunete

- 95 –

Anemometru

Anemometrele cu palete se folosesc la masurarea manuala a vitezei fluxului. Sonda de masurare se tine in fluxul de gaze reziduale. Fluxul volumetric de gaze reziduale misca o paleta, al carei coeficient de rotatie se inregistreaza fra atingere (de ex. inductiv). Viteza gazului rezidual este proportionala cu coeficientul de rotatie la o densitate constanta a gazului rezidual. Anemometrele cu palete sunt sensibile la murdarire si umiditate (condensatie). Utilizarea lor este de asemenea limitata de o temperatura maxima de functionare conditionata de constructia sa.

4.3.5 Masurarea temperaturii

In vederea masurarii temperaturii, sunt supuse observatiei caracteristicile substantelor solide, lichide si gazoase, care se transforma reproductibil in functie de temperatura. Transformarile pot fi referitoare la, de ex., volum, lungime, calitati elecrice (rezistente) sau optice.

Termometru de dilatatie

Aceste aparate se bazeaza pe dilatatia termica a lichidelor sau a substantelor solide. In cazul termometrelor de dilatatie pentru lichide, nivelul lichidului ( de ex. mercur sau alcool) creste, in urma dilatatiei de volum, intr-un tub capilar cu scala.In cazul termometrelor bimetalice se utilizeaza coeficientele diferite de dilatatie a temperaturii pentru doua materiale diferite, laminate unul peste altul.

Termometru cu rezistenta la platina (DIN EN 60751)

Pentru determinarea temperaturii se masoara rezistenta unui conductor de platina. Aceasta creste o dat cu cresterea temperaturii. Transformarea rezistentei nu este proportionala cu cea a temperaturii. De aceea se folosesc instrumente indicatoare cu liniarizare integrata. Prin utilizarea unor coinductori de clasa 3 sau 4 cu senzori termici, se compenseaza rezistenta conductelor de legatura.

De multe ori se utilizeaza termometre de rezistenta cu Pt 100. Aceste aparate au o rezistenta de 100 la o temperatura de t = 0 °C si sunt aplicabile la temperaturi intre –200 °C si 850 °C. Pentru a proteja senzorul, acesta este introdus de obicei intr-un corp ceramic, acer se afla la randul sau intr-o teava de otel superior.

Pile termoelectrice (DIN EN 584):

Masurarea de temperatura cu pile termoelectrice se bazeaza pe efectul termoelectric (efcectul Seebeck). Intr-un circuit cu doua metale diferite are loc o cadere de tensiune intre cele doua portiuni de contact ale celor doua metale, daca acestea au temperaturi diferite.

In practica sunt preferate urmatoarele perechi de metale:

- NiCr/NiAl: pila termoelectrica de tip K de la -270 pana la + 1372 °C,- NiCrSi/NiSi: pila termoelectrica de tip Nde la -270 pana la + 1300 °C,- Fe/Constantan pila termoelectrica de tip J de la -210 pana la + 1200 °C,- Cu/Constantan pila termoelectrica de tip T de la -270 pana la + 400 °C,- PtRh 13/Pt pila termoelectrica de tip R de la -50 pana la + 1768 °C.

Tensiunile termoelectromotoare se situeaza in intervalul de la 10 pana la 50 µV/K diferenta de temperatura intre locul de masurare comparativa si locul de masurare. Acestea se amplifica si se liniarizeaza prin convertizori de masurare. Deoarece rezultatul masurarii este dependent

- 96 –

de temperatura din locul de masurare comparativa, acesta se face termostatic sau deviatia de masurare se compenseaza electronic. Pentru a proteja senzorul, acesta este introdus de obicei intr-un corp ceramic, care se afla la randul sau intr-o teava din otel superior.

Pentru ca la prelungirea conductelor de legatura ale pilelor termoelectrice pot aparea tensiuni termicoelectromotoare, conductele de legatura trebuie prelungite, daca devine cazul, cu conducte de compensare adaptate la pilele termoelectrice.

Termometru de radiatie (pirometru de radiatie)

Materia emite deasupra punctului zero absolut o radiatie electromagnetica, a carei intensitate si distributie a lungimilor de unda depind in primul rand de temperatura. Gazele fierbinti radiaza in benzi de emisie caracteristice.

Pirometrele de radiatie masoara fara atingere intensitatea acestor benzi intr-un domeniu spectral limitat. De aceea sunt adecvate pentru masurarea continua a temperaturilor foarte inalte ( de ex. la supravegherea procesului, supravegherea temperaturii in camera de ardere etc).

Domeniul spectral masurat cu pirometrul de radiatie trebuie sa fie acordat corect in ceea ce priveste compozitia gazului si domeniul de temperatura, in functie de sarcina de masurare.

Pirometrul de aspiratie

In cazul determinarii punctuale a temperaturii in zona de ardere intarziata ( cum de ex. se solicita o singura data in cazul instalatiilor din Ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii Nr. 17), interesul este concentrat doar pe partea de caldura convectiva, in timp ce procentul de caldura de radiatie nu trebuie luat in considerare. Pentru asemenea sarcini de masurare se utilizeaza pirometrul de aspiratie.

Pila termoelectrica se situeaza in domeniul frontal al sondei de aspiratie si se separa printr-un corp ceramic de radiatia cu infrarosu din camera de ardere. Prin corpul ceramic si pila electrotermica se aspira gaz rezidual fierbinte, a carui temperatura se masoara cu pila termoelectrica. Sondele de aspiratie sunt construite de regula cu perete dublu si cu posibilitatea de a fi racite. Gazul rezidual aspirat si racit poate fi utilizat la masurarea procentului volumetric de oxigen din zona de ardere intarziata.

Fig. 4.24: Structura schematica a unui pirometru de aspiratie cu masurarea oxigenului

postconectata

4.4 Luare de probe pe termen lung pentru PCDD/F [25]

Sistemele pentru luarea de probe pe termen lung sunt dezvoltate, pentru a putea automatiza luarea de probe in vederea determinarii emisiilor de dibenzoidoxine policlorate si de dibenzoidfurane policlorate, care costa mult timp si implica personal numeros. Prin luarea de probe automatizata se realizeaza o supraveghere cvasi-continua, completa a emisiilor acestor componente ale gazului rezidual.

- 97 –

Baza luarii de probe o constituie normativul DIN EN 1948 – 1, „Emisii din surse stationare – determinarea concentratiei maselor de PCDD/PCDF – Partea 1“ [43]. Luarea de probe trebuie efectuata izokinetic. Pentru aceasta se calculeaza si se regeleaza in mod continuu viteza gazului rezidual, precum si curentul volumetric partial rezultat, care trebuie aspirat. Volumul de gaz aspirat se usuca si se masoara. Exista mai mullte variante de dispozitive de colectare si imbogatire disponibile (vezi si 4.2.2). Mediile de colectare si imbogatire pot fi schimbate automat la anumite intervale reglate de timp. Timpii de imbogatire pot fi programati liber, si pot cuprinde cateva ore pana la mai multe saptamani. Dupa imbogatire, mediile de colectare si imbogatire se depoziteaza in sistemul de luare de probe pana la transferul in laboratorul de analiza. Analiza se efectueaza in laborator, in analogie cu analiza probelor luate manual.

- 98 –

5 GlosarLoc de masurare: Institut de verificare acrediatat, in care se efectueaza masuratori

conform § 26 si § 28 din Legea federala privind protectia impotrive emisiilor.

Materie de masurat: Mediul ce se verifica prin intermediul unei masurari, ca de ex. fluxul de gaz rezidual al unei instalatii ( = gaz de proba)

Obiecte de masurat: Compusi chimici continuti de materia de masurat, a caror prezenta cantitativa si calitativa trebuie demonstrata prin efectuarea analizei. Obiectele de masurat au caracteristici, care genereaza modificari in sistemul de masurare.

Luarea de probe extractiva: Extragerea unui volum partial din fluxul volumetric principal al unei instalatii.

Volumul partial extras poate , de ex.,

- sa fie adaugat aparatelor de masurare care fac inregistrari continue,

- sa fie captat in recipiente de colectare a gazului sau

- sa fie trecut prin colectoare de sorbtie.

In ultimul caz, obievtle de masurat se imbogatesc pe/in solventul de sorbtie. Se vorbeste despre absorbtie in cazul imbogatirii in fazele lichide ( de ex. cu sticle de spalare) si de adsorbtie la imbogatirea in fazele solide.

Masurarea in-situ: Parti ale dispozitivului de masurare se afla in fluxul volumetric principal ( de ex. senzorul) sau sunt amplasate chiat langa fluxul volumetric principal ( de ex in cazul procedurilor optice de masurare).

Distanta de masurare: Fragment din canalul de curgere, in care trebuie demonstrata prezenta obiectelor de masurat. Componentele distantei de masurare sunt distanta de intrare si distanta de iesire/scurgere.

Plan de masurare: Un loc de pe distanta de masurare, unde se situeaza sectiunea de masurare pentru obtinerea datelor de masurare:

- in cazul luarii de probe extractive este locul luarii de probe,

- in cazul masurarilor in-situ este locul unde se instaleaza aparatul de masurare sau senzorul.

Agregat complet de masurare/

Agregat total de masurare :Este compus din aparate de masurare in vederea determinarii poluantilor

relevanti din fiecare instalatie, precum si din aparate de masurare in vederea

determinarii marimilor de referinta necesare. Agregatul total de masurare

include si aparatele de luare de probe ( de ex. sonda de extractie, filtru,

conducta incalzita pentru gazul de masurare).Marime de masurat: Transformare fizica in sistemul de masurare, care este generata

de prezenta obiectului de masurat, de ex. transformarea:- masica,- absorbtiei de lumina,- conductivitatii electrice.Marimea de masurat se inregistreaza cu detectori adecvati.

Verificarea functiei: Incarcarea cu materie de masurat cu concentartii cunoscute ale obiectelor de masurat (valoarea necesara) pe sistemul de masurare. Determinarea raportului marime de masurat – valoarea necesara (linia caracteristica a aparatelor [I=f(c)]), verificarea celor mai importante componente ale aparatului in ceea ce priveste functionalitaea lor ( de ex. densitatea, functia de incalzire etc.), verificarea gradului de murdarire.

Calibrare: Determinarea raportului valoare necesara – marime de masurat prin masuratori facute in comparatie o procedura de masurare comparative, realizata pe o materie de masurat reala (functia de analiza pentru procedura de masurare completa [c=f(I)]).

Valoare masurata: Se formeaza din marimea de masurat si functia de analiza si prin evaluare se transforma in rezultat de masurare

Rezultat de masurare: valoare masurata calculata pe baza unor conditii marginale, de ex.- normata in functie de presiune,- normata in functie de temperatura,- normata in functie de umiditate,- raportata la continutul de oxigen de referinta.

Acreditare: Recunoastere formala a competentei unei locatii ( de ex. a unui laborator de verificare) de a efectua anumite sarcini ( de ex verificari) [DIN EN 450011)]. Acreditarea se emite de actre o institutie recunoscuta de acreditari, daca sunt indeplinite anumite cerinte.

Certificare: Dovada prezentata prin terti de concordanta cu o anumita norma (verifiacrea conformitatii).

Notificare: Act formal de acreditare printr-o unitate de stat ( a se compara cu § 26 din Legea federala privind protectia impotriva poluarii [1]).

1 ) DIN EN 45001 [Mai 1990] “Criterii generale de operare a laboratoarelor de supraveghere“ - este inlocuita pana in 2002 de EN ISO/IEC 17025 [aprilie 2000] „Conditii generale de competenta a laboratoarleor de supraveghere si normare“

6 Bibliografie

Reglementari legale/Directive ale EU/ documente publicate de LAI

[1] Legea privind protectia impotriva efectelor negative asupra mediului prin poluanti de aer, zgomote, trepidatii sau alte fenomene asemanatoare ( Legea federala privind protectia impotriva poluarii – BimSchG) din 14 mai 1990, revizuita ultima data la 3 mai 2000

[2] Prima prevedere generala administrativa referitoare la Legea federala privind protectia impotriva poluarii (Instructiuni tehnice de pastrare a calitatii aerului – IT Aer) din 27 februarie 1986

[3] Prima ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare la instalatiile de ardere mici – Prima ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii), din 14 martie 1997

[4] A doua ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare la limitarea emisiilor de hidrocarburi halogenate usor volatile) din 10 decembrie 1990, revizuita la 3 mai 2000

[5] A treia ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare la continutul de sulf din pacura usoara si combustibilii Diesel) din 15 ianuarie 1975 (BGBl. IS. 264), revizuita ultima oara pe 26 septembrie 1994 (BGBl.IS.2640)

[6] Apatra ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare la instalatiile ce necesita autorizare) din 14 martie 1997, revizuita ultima data pe 23 februarie 1999

[7] A treisprezecea ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare la instalatiile mari de ardere) din 22 iunie 1983, revizuita pe 3 mai 2000

[8] A saptesprezecea ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare la instalatiile de incinerare a deseurilor si a substantelor inflamabile asemanatoare) din 23 noiembrie 1990 , revizuita pe 3 mai 2000

[9] A douazecisicincea ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare lalimitarea emisiilor din industria de bioxid de titan) din 8 noiembrie 1996

[10] A douazecisisaptea ordonanta privind aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii (Ordonanta referitoare la instalatiile crematoare), din 19 martie 1990, revizuita pe 3 mai 2000

[11] Consiliul Comunitatilor Europene:

Directiva Consiliului din 28 iunie 1984 de combatere a poluarii aerului prin instalatiile industriale (84/360/EWG)


Directiva Consiliului 96/61 EG din 24 septembrie 1996 referitoare la evitarea si reducerea integrata a poluarii (Directiva IVU)


Directiva Consiliului din 24 noienbrie 1988 referitoare la limitarea emisiilor de poluanti in aer de la instalatiile mari de aer (88/609/EWG)


Directiva Consiliului din 8 iunie 1989 referitoare la protectia impotriva poluarii aerului prin instalatii noi de incinerare a deseurilor municipale (89/369/EWG)


Directiva Consiliului din 21 iunie 1989 referitoare la diminuarea poluarii aerului prin instalatiile deja existente de incinerare a deseurilor municipale (89/429/EWG)


Directiva Consiliului 94/67/EG din 16 decembrie 1994 referitoare la incinerarea deseurilor periculoase


Directiva Consiliului 1999/13/EG din 11 martie 1999 referitoare la limitarea emisiilor de compusi organici volatili, care apar la anumit activitati si in anumite instalatii, cand sunt utilizati solventi organici

[18] Practica unitara la nivel federal de supraveghere a emisiilor (din 8 iunie 1998), directiva referitoare la:

- verificarea gradului de adecvare, montare, calibrare, intretinerea dispozitivelor de masurare pentru masurarea continua a emisiilor si pentru colectarea de marimi de referinta si functionare in vederea supravegherii permanente a emisiilor de substante periculoase,

- evaluarea masurarilor continue de emisie,

- evaluarea masurarii coeficientelor de funingine la arderea de pacura

[19] Practica unitara la nivel federal ( din 1 septembrie 1994) de supraveghere a conditiilor de incinerare din instalatiile de incinerare a deseurilor, conform celei de-a saptesprezecea ordonante referitoare la aplicarea Legii federale privind protectia impotriva poluarii

[20] Instalatie a Ministerului Mediului de determinare a emisiilor si imisiilor de poluanti de aer, zgomote si trepidatii, precum si de verificare a aparatelor si dispozitivelor tehnice, din 15 martie 1993, „Model al unui raport de emisie federal unitar“, vezi si VDI 4220 [29], anexa B

[21] Explicatie de specialitate privind: Practica federala unitara la supravegherea conditiilor de incinerare din instalatiile de incinerare a deseurilor, conform celei de-a saptesprezecea ordonante privind protectia impotriva poluarii, publicata in seria de volume de specialitate a LAI, volumul 7, editura Erich Schmidt, Berlin 1994

[22] LAI, respectiv Biroul de protectie a mediului din landul Sachsen-Anhalt, din 20 martie

1997

Raport model federal unitar referitor la realizarea verificarilor de functie/calibrare a dispozitivelor de masurare cu activitate continua vezi si VDI 3950, pag.2 (VE), [33], anexa A

[23] Directiva referitoare la acreditarea si omologarea de institutii competente in domeniul protectiei impotriva poluarii, in varianta deciziei LAI din 12 mai 1998, publicata in seria de volume LAI, volumul 18, „Recomadari pentru acreditarea de institutii competente in domeniul protectiei impotriva poluarii“, editura Erich Schmidt, Berlin 1999

[24] Proces verbal al celei de-a 87-a sedinte a LAI:

Catalog de verificare referitor la verificarea gradului de adecvare a aparatelor de masurare pentru masuratorile continue de emisii (editia septembrie 1994) vezi si VDI 4203, pag.1 (E) si urmatoarele [28]

[25] Proces verbal al celei de-a 72-a sedinte a LAI:

Catalog de verificare referitor la verificarea gradului de adecvare a aparatelor de masurare pentru masuratorile continue de emisii – sisteme de luare de probe pe termen lung pentru dioxine si furane (deocamdata versiunea din 18 septembrie 1997)

[26] Seria de volume a LAI, volumul 15:

Supravegherea emisiilor/definitia interfetei, editura Erich Schmidt, berlin 1997

[27] Directiva referitoare la imisiile de mirosuri (GIRL), adoptata in cadrul celei de-a 94-a sedinte a LAI, din 11-13 mai 1998

Norme si directive

[28] Directiva VDI 4203: planuri de verificare pentru aparatele cu activitate continua de inregistrare – principii de baza

Pag.1 (draft) [aprilie 2000] si urmatoarele pagini ( in prealabil se afla in faza de preproiect)

[29] Directiva VDI 4220: Asigurarea calitatii – Cerinte pentru institutele de verificare a emisiilor si imisiilor referitoare la determinarea poluantilor

[septembrie 1999]

[30] Directiva VDI 2448: Planificarea masurarilor punctuale a emisiilor la surse indicate

Pag.1 [aprilie 1992]

[31] Directiva VDI 4200: Efectuarea de masurari de emisii la surse indicate

(draft) [martie 1999]

[32] Directiva VDI 3950: Calibrarea aparatelor automate de masurare a emisiilor

Pag.1 [iulie 1994]

[33] Directiva VDI 3950: Calibrarea aparatelor automate de masurare a emisiilor – raportare

Pag.2 (draft) {septembrie 2000]

[34] Directiva VDI 2066: Masurarea de particule – masuratori de pulberi in gaze curgatoare – determinare gravimetrica a sarcinii de pulberi – imagine de ansamblu

Pag. 1 [octombrie 1975]

[35] Directiva VDI 2066: Masurarea de particule – masurarea manuala a pulberilor in gaze curgatoare - determinarea gravimetrica a sarcinii de pulberi – aparate cu cap filtrant (4 m³/h, 12 m³/h)

[36] Directiva VDI 2066: Masurarea de particule – masurarea pulberilor in gaze curgatoare – determinarea sarcinii de pulberi prin masurarea continua a transmisiunii optice

pag. 4 [ianuarie 1989]

[37] Directiva VDI 2066: Masurarea de particule – masurarea pulberilor in gaze curgatoare – masurare fractionata a pulberilor dupa procedura de impactie – impactor in cascade

Pag.5 [noiembrie 1994]

[38] Directiva VDI 2066: Masuirarea de particule – masurarea pulberilor in gaze curgatoare – determinarea sarcinii de pulberi prin masurarea continua a luminii dispersate cu fotometru KTN

Pag. 6 [ianuarie 1989]

[39] Directiva VDI 2066: Masurarea de particule – masurarea manuala a pulberilor in gaze curgatoare – determinare gravimetrica a continuturilor reduse de pulberi – aparate cu cap filtrant plan

Pag. 7 [august 1993]

[40] Directiva VDI 2066: Masurarea de particule - masurarea pulberilor in gaze curgatoare – masurarea coeficientului de funingine in instalatiile de ardere pentru pacura

Pag. 8 [septembrie 1995]

[41] DIN EN 13284-1: Emisii din surse stationare – determinarea concentratiei maselor de pulberi din continuturile de pulberi reduse – Partea 1: procedura manuala gravimetrica

(draft) [octombrie 1998]

[42] DIN 51402 partea 1: Verificarea gazelor reziduale de la arderea de ulei – determinare vizuala si fotometrica a coeficientului de funingine

(draft) [octombrie 1986]

[43] DIN EN 1948-1: Emisii din surse stationare – determinarea concentratiei maselor de PCDD/PCDF – partea 1: luarea de probe

[mai 1997]

[44] Directiva VDI 3868: Masurarea emisiei totale de metale, metaloide si compusii acestora – masurare manuala in gaze curgatoare – sistem de luare de probe pentru substante legate de particule si substante filtrante

Pag. 1 [decembrie 1994]

[45] Directiva VDI 3868: determinarea emisiei totale de metale, metaloide si compusii lor – masurarea mercurului – spectrometrie cu absorbtie de atomi prin tehnica aburului rece

Pag. 2 (draft) [august 1995]

[46] Directiva VDI 2460: Masurarea emisiilor gazoase – determinarea compusilor organici prin spectrometrie cu infrarosu – principii de baza

Pag. 1 [iulie 1996]

[47] Directiva VDI 2462: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea concentatiei de bioxid de sulf – metoda H2O2-Thorin

Pag. 2 [martie 1985]

[48] Directiva VDI 2462: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea concentratiei de bioxid de sulf- procedura iod-tiosulfat

Pag. 1 [februarie 1974]

[49] Directiva VDI 2462: Masurarea emisiilor gazoase – verificarea calibrarii aparatelor automate de masurare a concentratiei de bioxid de sulf din instalatiile de ardere


[50] DIN ISO 7934: Emisiile din surse stationare – determinarea concentariei de bioxid de sulf – procedura H2O2-perclorat de bariu – Thorin

[iulie 2000]

[51] Directiva VDI 2456: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea sumei din oxid de azot si bioxid de azot ca oxid de azot prin utilizarea unui convertor

Pag.6 [mai 1978]

[52] Directiva VDI 2456: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea continuturilor de oxid de azot – analizatori chimicoluminescenti (aparate de presiune atmosferica)


[53] Directiva VDI 2456: Masurarea emisiilor gazoase – determinarea analitica a sumei din oxid de azot si bioxid de azot – procedura potasiu salicilic


[54] Directiva VDI 2456: Masurarea emisiilor gazoase – determinarea analitica a sumei din oxid de azot si bioxid de azot – procedura dimetilfenol

Pag. 10 [noiembrie 1990]

[55] DIN 33962 [martie 1997]: Masurarea emisiilor gazoase – aparatele de masurare cu avtivitate continua pentru masurarile discontinue de oxid de azot di bioxid de azot

[56] Directiva VDI 2459: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea concentratiei oxidului de carbon – procedura iodpentoxid

Pag. 7 [februarie 1994]

[57] Directiva VDI 2459: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea concentratiei de oxid de carbon prin intermediul detectorului de ionizare a flacarii dupa reductia la metan


[58] Directiva VDI 3481: Masurarea emisiilor gazoase – Determinarea compusilor de carbon organici din gazele reziduale, colectate dupa absorbtia de gel de silice

Pag.2 [septembrie 1998]

[59] Directiva VDI 2470: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea compusilor gazosi de fluor – procedura de adsorbtie

Pag. 1 [octombrie 1975]

[60] DIN EN 1911 -1: Emisii din surse stationare – metoda manuala de determinare a HCl – Partea 1: aspirarea gazului de proba

[iulie 1998]

[61] Directiva VDI 3486: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea concentratiei de hidrogen sulfurat – procedura de titratie potentiometrica

Pag. 1 [aprilie 1979]

[62] Directiva VDI 3486: Masurarea emisiilor gazoase: Masurarea concentratiei de hidrogen sulfurat – procedura de titratie iodometrica


[63] Directiva VDI 3496: Masurarea emisiilor gazoase – determinarea compusilor bazici de azot, colectati prin absorbtie in acid sulfuric

Pag. 1 [aprilie 1982]

[64] DIN EN 13211: Emisii din surse stationare – procedura manuala de determinare a concentratiei totale de mercur

(draft) [septembrie 2000]

[65] Directiva VDI 2457: Masurarea emisiilor gazoase – determinare cromatografica a compusilor organici – principii de baza

Pag. 1 [noiembrie 1997]

[66] Directiva VDI 2457: Masurarea emisiilor gazoase – determinarea cromatografica a compusilor organici – luare de probe cu recipiente de colectare a gazului – analiza cromatografica cu gaz

Pag.5 (draft) [decembrie 1997]

[67] Directiva VDI 3862: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea eldehidelor alifatice (C1 pana la C3) conform procedurii MBTH


[68] Directiva VDI 3862: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea aldehidelor si cetenelor alifatice si aromatice conform procedurii DNPH – metoda cu sticle de spalare de gaz


[69] Directiva VDI 3481: Masurarea emisiilor gazoase – masurarea concentratiei de hidrocarburi – detector de ionizarea flacarii (FID)

Pag. 1 [august 1975]

[70] DIN EN 12619: Emisii din surse stationare – Determinarea concentratiei maselor a totalului de compusi organici de carbon gazosi, care se gasesc in cantitati reduse in gazele reziduale – procedura continua cu utilizarea unui detector de ionizarea flacarii

[septembrie 1999]

[71] DIN EN 13526: Emisii din surse stationare – determinarea concentratiei

maselor a totalului de compusi organici gazosi de carbon, care sunt concentrati puternic in gazele reziduale – procedura continua cu utilizarea unui detector de ionizarea flacarii

(draft) [septembrie 1999]

[72] Directiva VDI 3881: Olfactometrie – Determinarea limitei de miros – principii de baza

Pag. 1 [mai 1986]

[73] Directiva VDI 3881: Olfactometrie – Determinarea limitei de miros – luarea de probe


[74] Directiva VDI 3881: Olfactometrie – Determinarea limitei de miros – olfactometru cu subtiere conform principiului de radiere a gazului

Pag.3 [noiembrie 1996]

[75] Directiva VDI 3881: Olfactometrie – Determinarea limitei de miros – prevederi de aplicare si parametrii procedurii

Pag. 4 (draft) [decembrie 1989]

[76] Directiva VDI 3882: Olfactometrie – determinarea intensitatii mirosului

Pag.1 [octombrie 1992]

[77] Directiva VDI 3882: Olfactometrie – determinarea efectului olfactiv hedonic

Pag. 2 [septembrie 1994]

[78] DIN EN 13725: Consistenta aerului – Determinarea concentratiei de substante mirositoare prin olfactometrie dinamica

(draft) [ianuarie 2000]

Texte

[79] Oficiul Federal de Protectia Mediului (UBA) Berlin: Indrumar pentru Practica unitara federala de supraveghere a emisiilor la instalatiile ce nu necesita autorizare, in sensul primei si celei de-a doua Ordonante federale privind protectia impotriva poluarii, UBA Texte 1/98 ISSN 0722-186X

[80] Hans-Joachim Hummel, Evolutii noi in domeniul acreditarii institutiilor de verificare, in sensul § 26 din Legea federala privind protectia impotriva poluarii, al 34-lea Colocviu tehnic de masurare, 10 mai 1999

[81] Bracht. G., Constatari referitoare la progresele din domeniul analizei Orsat, cu considerarea deosebita a cuptorului de cocserie, Combustibil chimie 42 (1961), pag.37

[82] V. Karfik: Spectrometrie- Fourier-Transform-Infrared pentru masurarea emisiilor, rapoartele VDI Nr. 1059, 1993

[83] Ströhlein & Co.: Aparat de masura pentru gaze, Pr.-Nr. 3400-N-E-F

[84] Willi Bohl, Stinnta tehnica a fluxului. Editura Vogel. Würzburg 1989, ISBN 3-8023-0036-X

[85] Borho K., Procedura de masurare a pulberilor, masurare, dirijare si reglare in tehnica chimica, vol.II, pag. 216/223. Publicata de J. Hengstenberg, B. Sturm, O. Winkler. Editura Springer Berlin, Heidelberg, New York, 1980

[86] Determinarea parametrilor de procedura a unei proceduri de masurare in vederea masurarii poluantilor in forma de particule din gazele reziduale, cu ajutorul sondelor de presiune zero modificate. Planificarea mediului, protectia muncii si a mediului, numarul 197/1995. Seria de volume a Oficiului pentru protectia mediului din landul Hessen, HLfU 1995, ISSN 0933-2391, ISBN 3-89026-208-2

- 110 –

7 Anexa 1:Prevederi juridice si administrative/extrase din surse citate

7.1 Extras din Legea federala privind protectia impotriva poluariiLegea

Privind protectia impotriva efectelor negative prin poluarea aerului, zgolote, trepidatii si alte fenomene similare

in varianta din 14 mai 1990, revizuita ultima data pe 3 mai 2000

Aliniatul treiDeterminarea emisiilor si imisiilor,

verificari tehnice privind securitatea,Comisia pentru securitatea instalatiei

§ 26Masuratori efectuate din motive speciale

Autoritatea competenta poate solicita, ca operatorul unei instalatii ce necesita autorizare, sau, daca este aplicabil § 22, operatorul unei instalatii ce nu necesita autorizare, sa verifice emisiile degajate de instalatie, felul si dimensiunea acestora, precum si imisiile din domeniul de incidenta al instalatiei prin intermediul unei institutii acreditate de catre o autoritate competenta conform legislatiei nationale. Aceasta verificarea se poate solicita daca exista temeri , ca instalatia ar putea genera efecte negative asupra mediulei. Autoritatea competenta este autorizata sa indice detalii referitoare la felul si dimensiunea verificarii, precum si referitoare la prezentarea rezultatelor verificarii.

§ 27Declaratia de emisii

(1)Operatorul unei instalatii ce necesita autorizare este obligat sa ofere informatii autoritatii competente, referitoare la felul cantitatea, distributia spatiala si temporala a poluantilor de aer, care sunt emisi de catre instalatie intr-un anumit interval de timp. Operatorul trebuie sa ofere de asemenea date referitoare la conditiile de degajare (declaratia de emisii). Aceste informatii trebuie livrate la intervale de timp stabilite de catre autoritatea competenta sau la data stabilita prin paragraful 4 din ordonanta juridica. Declarartia de emisii trebuie completata la fiecare patru ani cu datele actualizate. § 52, aliniatul 5 este valabil in conformitate cu sensul sau. Prima propozitie nu se adreseaza operatorilor de instalatii, ale caror instalatii pot degaja doar o cantitate nesemnificativa (foarte mica) de poluanti de aer.

(2)La cunostintele si documentatia obtinuta conform aliniatului 1 , nu se aplica §§ 93, 97, 105 alin. 1, § 111 alin. 5 in legatura cu § 105 alin. 1 precum si § 116 alin. 1 ale dispozitiei de livrare. Aceasta nu este valabila atata timp cat autoritatile de finante au nevoie de documentatie si de date pentru efectuarea unei verificari din cauza unei incalcari a legii de impozitare sau a vreunei proceduri de impozitare, a carei urmarire este de interes public obligatoriu. Dispozitia isi pierde valabilitatea si daca informatorii au livrat date false sau daca este vorba de persoane care lucreaza pentru el.

(3)Nu este permisa publicarea unor date singulare din declaratia de emisie, daca din aceasta

- 111 –

pot fi derivate concluzii referitoare la secrete de operare sau legate de afacere. La inmanarea declaratiei de emisii, operatorul este obligat sa ii comunice autoritatii competente, care date singulare permit derivarea de concluzii referiti\oare la secrete de oparare sau legate de afacere. Acesta trebuie sa si justifice cele declarate.

(4) Guvernul federal este imputernicit sa reglementeze printr-o ordonanta juridica, cu acordul Consiliului Federal, continutul, dimensiunile, forma si data livrarii declaratiei de emisii, precum si procedura ce trebuie respectata in ceea ce priveste verificarea emisiilor. In ordonanta juridica se stablieste de asemenea, care operatori de instalatii ce necesita autorizare conform aliniatelor 1 si 3 sunt scutiti de depunerea unei declaratii de emisii.

§ 28Masuratori initiale si repetitive la instalatiile ce necesita autorizare

Autoritatea competenta poate, la instalatiile ce necesita autorizare1. dupa punerea in functiune sau transformarea in sensul § 15 sau al § 162. dupa expirarea unui interval de cate 3 ani

sa faca solicitari conform § 26 si fara premisele indicate acolo. Daca autoritatea considera ca verificarile sunt necesare si in timpul indicat la nr.2, din cauza felului, cantitatii sau gradului de periculozitate al emisiilor, atunci, la cererea opertorului, autoritatea trebuie sa permita, ca aceste verificari sa fie executate prin institutia insarcinata de catre Directia de protectie impotriva imisiilor, daca acea institutie poseda echipamentul tehnic si cunostintele de specialitate necesare, precum si increderea de rigoare.

§ 29Masuratori continue

(1)Autoritatea competenta poate solicita, ca in cazul instalatiilor ce necesita autorizare, in loc de masuratorile discontinue conform § 26 sau § 28, sau pe langa acestea, anumite emisii si imsii sa fie verificate prin utilizarea unor aparate de masurare cu activitate continua. In cazul instalatiilor cu fluxuri foarte mari emitente de poluanti de aer sau cu fluxuri foarte mari de gaze reziduale, in special la instalatiile cu un flux de gaze reziduale mai mare de 50000 m³ pe ora, trebuie luate masuri conform aliniatului 1, atata timp cat nu poate fi exclusa depasirea limitarilor de emisii stabilite conform tipului de instalatie, in prvederile juridice sau in alte dispozitii.

(2)Autoriatea competenta poate solicita si in cazul instalatiilor ce nu necesita autorizare, atat timp cat se poate aplica § 22, ca emisiile si imsiile unei instalatii sa fie verificate prin utilizarea unor aparte de masurare cu activitate continua, in locul sau pe langa masurarile discontinue conform § 26. Acest lucru se solicita daca este necasr pentru constatarea, daca instalatia respectiva genereaza efecte daunatoare pentru mediul inconjurator.

§ 29 aSolicitarea de verificari ale securitatii tehnice

(1)Autoritatea competenta poate solicita, ca operatorul unei instalatii ce necesita autorizare sa insarcineze o institutie acreditata de autoritatile competente conform legislatiei nationale, o institutie specializata in efectuarea anumitor verificari ale securitatii tehnice, precum si in verificarea documentatiei privind securitatea tehnica. In solicitare poate fi numita persoana/institutia care sa se ocupe de efectuarea verificarilor. Aceasta poate fi o unitate specializata in accidente (§ 58 a), un expert conform § 14 din Legea privind securitatea aparatelor sau un expert indicat in ordonanta juridica privind instalatiile conform § 2 alin. 2

- 112 –

referitoare la Legea privind securitatea aparatelor. Verificarea prin aceste institutii va fi permisa, daca acestea poseda cunostintele de specialitate si echipamentul tehnic necesar, precum si increderea de rigoare. Acelasi lucru este valabil si pentru un expert solicitat conform § 36 alin. 1 din Codul/legea industrial(a), acre demonstreaza ca are un bagaj de conostinte de specialitate considerabil in domeniul verificarilor de securitate tehnica. Autoritatea competenta este autorizata sa indice detalii referitoare la felul si dimensiunea verificarii, precum si referitoare la prezentarea rezultatelor verificarii.

(2)Verificarile pot fi solicitate

1. pentru un moment din timpul construirii sau altcandva inainte de punerea in functiune,

2. pentru un moment dupa punerea in functiune

3. la intervale de timp regulate

4. in cazul scoaterii din functiune sau

5. daca existe anumite semne, ca anumite conditii de securitate tehnica nu sunt indeplinite

Aliniatul 1 este valabil corespunzator in cazul unei modificari in sensul § 15 sau § 16.

(3)Operatorul trebuie sa depuna rezultatele verificarii securitatii tehnice la autoritatea competenta in cel mult o luna de la efectuarea veriicarilor; trebuie sa depuna aceste rezultate fara intarziere, atat timp cat acest lucru este necesar ca protectie impotriva unor pericole prezente.

§ 30Costurile masuratorilor si ale verificarilor securitatii tehnice

Costurile pentru determinarea emisiilor si imisiilor, precum si pentru verificarile securitatii tehnice sunt suportate de catre operatorul instalatiei. In cazul instalatiilor ce nu necesita autorizare, operatorul instalatiei suporta cheltuielile de verificare conform § 26 sau § 29 alin. 2, doar daca in urma verificarilor rezulta ca

1. nu au fost indeplinite prevederi sau dispozitii din aceasta Lege sau din Ordonanta juridica referitoare la aceasta lege

2. prevederile sau dispozitiile din aceasta Lege sau din Ordonanta juridica referitoare la aceasta lege nu sunt imperative.

§ 31Informatii despre emisiile si imisiile verificate

Operatorul unei instalatii este obligat sa comunice rezultatul unei verificari, efectuate in urma unei solicitari conform § 26, § 28 sau § 29, autoritatii competente, la solicitarea acesteia. De asemenea este obligat sa pastreze pentru 5 ani inregistrarile aparatelor de masurare, conform § 29. Autoritatea competenta poate indica felul comunicarii rezultatelor masurarii.

- 113 –

7.2 Extras din Instructiunea Tehnica AerInstructiunea Tehnica Aer contine solicitari privind masurarea continua a anumitor emisii (vezi 3.2.3).

Tabelul 7.1: materii supuse masurarii a caror masuare continua este necesara conform Instructiunii Tehnica Aer:

Poluanti Pragul fluxului maselor kg/h

pulberi (calitativ) 1 - 3

pulberi (cantitativ) > 3

Bioxid de sulf 30

Oxizi de azot 30

CO (substanza conductiva) 5

CO (alte cazuri) 100

Compusi anorg. de fluor 0,3

Compusi anorg. de clor 1,5

Clor 0,3

Hidrogen sulfurat 0,3

Compusi organici Cl. I 1 (ca Cges)

Compusi organici 2,5 (ca Cges)

Mercur 0.0025

Marimi de referinta precum:

Temperatura gazelor reziduale

Flux volumetric de gaze reziduale

Continut de umiditate

Presiune

Continutul de oxigen

- 114 –

- 115 –

Prima reglementare administrativa generalala Legea Federala de Protectie impotriva Emisiilor

(Incdicatii tehnice pentru mentinerea curata a aerului – IT Aer)

Conform § 48 al Legii Federale de Protectie impotriva Emisiilor (BImSchG) in varianta publicata pe 14. mai 1990 (BGBI. I P 880), modificat prin articolul 2 al legii din 27 iulie 2001 (BGBI. I S. 1950), s-a emis dupa audierea partilor implicate urmatoarea reglementare administrativa generala:

1. Domeniul de utilizare

Aceste instructiuni tehnice servesc la protectia imprejurimilor si a vecinatatii si prevenirea efectelor negative asupra mediului cauzate de poluarea aerului, avand ca scop obtinerea unui nivel ridicat de protectie a mediului.

Prevederile acestui ghid tehnic trebuie avute in vedere la

a) Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizarii de instalare si functionare a unei instalatii noi (par § 6. 1 BImSchG) precum si a modificarii pozitiei, naturii sau functionarii unei instalatii existente (§ 16

paragraf. 1, impreuna cu paragraful 4 BImSchG)b) Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizarii unei parti de instalatie, a unei decizii preliminare sau a aprobarii inceperii inainte de termen (§§ 8, 8a si 9 BImSchG)

c) Analiza asupra necesitatii autorizarii in cazul unei modificari (§ 15 paragraf 2

BImSchG),

d) Hotararea referitoare la reglementarile ulterioare (§ 17 BImSchG) si

e) Hotararea referitoare la reglementarile pentru identificarea felului si dispersiei emisiilor provenite de la o instalatie precum si a imisiilor din zona de actiune a instalatiei (§ 26, si impreuna cu § 28 BImSchG).

Protectia impotriva poluarii mediului prin imisii mirositoare nu este reglementata in actele administrative; prevenirea poluarii mediului prin imisii mirositoare este insa reglementata in actele administrative.

In cazul in care reglementarile legislative nationale includ prevederi referitoare la prevenirea si identificarea emisiilor de substante care polueaza aerul, prevederile mentionate la numerele 5.1 – 5.4 nu sunt valabile pentru instalatiile care necesita autorizare.

In vederea indeplinirii obligatiilor, la evaluarea operatorului unei instalatii care nu necesita autorizatie conform § 22 Alin. 1 Nrn. 1 und 2 BimSchG, din punct de vedere al al efectelor

- 116 –

negative asupra mediului cauzate de poluarea aerului, trebuie sa fie utilizate principiile si unitatile de masura stabilite in nr. 4 pentru identificarea si evaluarea efectelor negative asupra mediului cauzate de poluarea aerului.

Determinarea parametrilor de imisie conform nr. 4.6 nu se efectueaza, daca rezulta o analiza singulara in care cheltuiala corespunzatoare este neproportionala. In cazul in care instalatiile, care nu necesita autorizare, contribuie intr-un mod relevant la poluarea mediului, atunci trebuie verificat daca nu mai exista posibilitati pentru evitarea acesteia conform stadiului tehnicii.

Poluarea inevitabila a mediului trebuie sa fie limitata la o cantitate minima conform stadiului tehnic.

Daca pentru indeplinirea obligatiilor conform § 22 paragraf 1 nr. 1 si 2 BImSchG pot fi stabilite cerinte pentru instalatiile care nu necesita autorizatie, atunci cerintele de prevenire mentionate la nr. 5 referitoare la instalatiile care necesita autorizatie pot fi utilizate ca reper. Planurile pentru mentinerea calitatii aerului sunt incluse in reglementarile conform §§ 24 si 25 BImSchG

2. Definitii si unitati de masura

2.1 Imisiile

Imisiile sunt, in sensul acestei reglementari administrative, poluanti in aer care actioneaza asupra oamenilor, animalelor, plantelor, pamantului, apei, atmosferei sau bunurilor materiale si culturale.

Imisiile sunt enuntate in felul urmator:

a) Concentratia masica, adica masa substantelor poluante exprimata in functie de volumul de aer poluat; la substantele gazoase concentratia masica este de 293,15 K si 101,3kPa.

b) Depunerea, adica acoperirea in timp a unei suprafete raportata la masa substantelor poluante

- 117 –

2.2 Indicatori de imisii, Puncte de evaluare, Puncte de reper

Indicatorii de imisii caracterizeaza nivelul poluarii initiale, al poluarii suplimentare sau al poluarii totale pentru substanta poluanta corespunzatoare. Indicatorul pentru poluarea initiala (preliminara) este poluarea prezenta produsa de o substanta poluanta. Indicatorul pentru poluarea suplimentara este continutul de imisii care va rezulta in viitor (in cazul instalatiilor planificate) sau este emis in prezent (in cazul instalatiilor existente).

Indicatorul pentru poluarea totala este constituita in cazul instalatiilor planificate din indicatorii poluarii initiale (preliminiare) si cele suplimentare; la instalatiile existente aceasta corespunde poluarii prezente.

Punctele de evaluare sunt acele puncte aflate in apropierea instalatiei, pentru care au fost indentificati indicatorii de imisii ai poluarii totale. Punctele de reper sunt acele puncte aflate in apropierea instalatiei pentru care a fost prevazuta o identificare calculata a poluarii suplimentare (prognoza de imisii).

2.3 Valorile de imisii

Valorea anuala de imisii este valoarea concentratiei sau depunerii unei substante realizata intr-un an.

Valoarea zilnica de imisii este valoarea concentratiei unei substante rezultata intr-o zi cu depasirile corespunzatoare (numarul de zile) in timpul unui an.

Valoarea orara de imisii este valoarea concentratiei unei substante rezultata intr-o ora (de ex. intre orele 8.00 si 9.00) cu depasirile corespunzatoare (numarul de ore) in timpul unui an.

2.4 Volumul gazelor reziduale si debitul volumic al gazelor reziduale

Gazele reziduale, in sensul acestei reglementari administrative, sunt gazele purtatoare de emisii solide, fluide sau gazoase.

Datele volumului gazelor reziduale si al debitului volumic al gazelor reziduale se gasesc in aceasta reglementare in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa) dupa eliminarea continutului de apa din vaporii de apa, daca nu se prevede categoric altceva.

- 118 –

2.5 Emisiile

Emisiile, in sensul acestei reglementari administrative, sunt poluantii din aer rezultati dintr-o instalatie.

Emisiile sunt enuntate in felul urmator:

a) Masa substantelor sau a grupurilor de substante emise raportata la volum (concentratia masica)

aa) gazului rezidual aflat in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa) dupa eliminarea continutui de umezeala al aburului de apa ,

bb) gazului rezidual (f) aflat in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa) inainte de eliminarea continutului de umezeala din aburul de apa;

b) Masa substantelor sau a grupurilor de substante emise exprimata in functie de timp este debitul masic (debitul masic de emisii); debitul masic este emisia instalatiei totale care rezulta in timpul unei ore de functionare normala al unei instalatii care nu indeplineste conditiile pentru mentinerea calitatii aerului ;

c) Numarul fasciculelor emise in functie de volumul (concentratia fasciculelor din pulbere)

gazului rezidual in conditii normale (273,15 K; 101,3 kPa) dupa eliminarea continutului de umezeala al aburui de apa;

d) Raportul dintre masa substantelor sau a grupurilor de substante emise si masa produselor finite sau raportul dintre masa substantelor sau a grupurilor de substante emise si numarul crescatoriilor de animale (factorul de emisii);

in raportul de masa este inclusa emisia rezultata din instalatie in timpul unei zile in conditii normale de functionare a instalatiei care nu indeplineste conditiile de mentinere a calitatii aerului;

e) Numarul unitatilor care polueaza prin miros din punct de vedere al volumului (concentratia de substanta care emana miros) de gaz rezidual la 293,15 K si 101,3 kPa, inainte de extractia concentratiei de apa din vaporii de apa; concentratia substantelor care polueaza cu miros este raportul masurat olfactometric al debitelor volumice la diluarea unei probe de gaz rezidual cu aer neutru pana la un prag de miros, sub forma de multiplu al pragului de miros.

2.6 Gradul de emisii si gradul de diminuare a emisiilor

Gradul de emisii este raportul dintre masa de substanta poluanta emisa printr-un gaz rezidual

- 119 –

si masa alimentata prin combustibili utilizati; acesta este mentionat procentual.

Gradul de diminuare a emisiilor este raportul dintre masa unei substante poluante emisa printr-un gaz rezidual si masa alimentata prin-un gaz brut; acesta este mentionat procentual. Gradul de reducere al mirosului este gradul de reducere a emisiilor.

2.7 Valorile emisiilor si limitele de emisie

Valorile emisiilor reprezinta baza limitelor de emisie.

Limitele de emisie reprezinta, conform dispozitiei de autorizare sau a reglementarilor ulterioare,

a) concentratiile admise poluante de pulberi cu fascicule, de substanta care polueaza cu miros sau cele masice din gazul rezidual cu conditia ca

aa) valorile medii intr-o zi sa nu depaseasca concentratia stabilita si

bb) valorile medii intr-o jumatate de ora sa nu depaseasca de doua ori concentratia stabilita,

b) debitele masice admise, raportate la orele de functionare,

c) rapoartele de masa admise, raportate la zi (valorile medii intr-o zi),

d) gradele de emisii admise raportate la o zi (valorile medii intr-o zi),

e) gradele de diminuare ale emisiilor raportate la o zi (valorile medii intr-o zi)

sau

f) alte prevederi pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului cauzate de poluantii din aer.

2.8 Unitati si abrevieri

µm Micrometri: 1 µm = 0,001 mm

mm Milimetri: 1 mm = 0,001 m

m Metri: 1 m = 0,001 km

km Kilometri

- 120 –

m² Metri patrati

ha Hectar: 1 ha = 10 000 m2

1 Liter: 1 l = 0,001 m3

m³ metri cubici

ng Nanogram: 1 ng = 0,001 µg

µg Microgram: 1 µg = 0,001 mg

mg Miligram: 1 mg = 0,001 g

g Gram: 1 g = 0,001 kg

kg Kilogram: 1 kg = 0,001 Mg (t)

Mg Megagram (corespunde t : Tona)

s Secunda

h Ora

d zi (zi calendaristica)

a an

°C Grad Celsius

K Kelvin

Pa Pascal: 1 Pa = 0,01 mbar (Milibari)

kPa Kilopascal: 1 kPa = 1 000 Pa

MPa Megapascal: 1 MPa = 1 000 000 Pa

kJ Kilojoule

kWh Kilowatt ora: 1 kWh = 3 600 kJ

MW Megawatt

- 121 –

GE unitate care polueaza prin miros

GE/m3 Concentratia de substante care polueaza prin miros

GV crescatoriile de vite mari (1 o crescatorie de vite mari corespunde la 500 kg de masa vie de animale)

2.9 Rotunjire

Daca valorile numerice pentru evaluarea imisiilor si emisiilor (de ex. valorile de imisii, valorile poluarii suplimentare, valori irelevante, valori de emisii) trebuie verificate, atunci trebuie identificate marimile de calcul si de masura mai mari cu un decimal decat valoarea numerica. Rezultatul se va rotunji dupa ultimul decimal conform nr. 4.5.1. din DIN 1333 (editia februarie 1992) precum se va exprima in aceeasi unitate ca si valuarea numerica.

2.10 Instalatiile existente

Instalatiile existente (instalatiile existente) sunt, in sensul reglementarii administrative,

1. instalatii, pentru care [utilizare: data intrarii in vigoare a acestei reglementari administrative]

a) se emite o autorizare pentru instalarea si functionarea conform § 6 sau § 16 BimSchG sau o aprobare a inceperii inainte de termen conform § 8a BimSchG, iar in aceasta aprobare se stabilesc cerinte conform § 5 Alin. 1 Nrn. 1 sau 2 BImSchG,

b) se emite o autorizare a partii asupra careia s-a solicitat autorizarea conform § 8 BImSchG sau a unui conform § 9 BimSchG, daca se stabilesc cerinte conform § 5 Alin. 1 Nrn. 1

sau 2 BImSchG,

2. instalatii, care trebuie notificate conform § 67 paragraf. 2 BImSchG sau trebuiau sa fi fost notificate conform 67a Alin. 1 BImSchG sau conform § 16 Alin. 4 reglementarilor din domeniul comertului inaintea intrarii in vigoare a legii cu privire la protectia impotriva imisiilor.

- 122 –

3 Principii legislative in vederea autorizarii, acordarii avizului si a aprobarii inceperii inainte de termen

3.1 Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizatiei de instalare si functionare a instalatiilor noi

O autorizare de instalare si functionare a unei instalatii care necesita autorizare poate fi emisa conform § 6 paragraf 1 nr. 1 impreuna cu § 5 paragraf 1 nr. 1 si 2

BimSchG, daca se asigura ca instalatia se instaleaza si functioneaza in asa fel incat

a) poluantii din aer rezultati din instalatie sa nu poata actiona negativ asupra mediului din imprejurimi si vecinatate si

b) prevenirea efectelor negative asupra mediului cauzate de poluantii din aer sa fie respectata

Pentru analiza conditiilor de autorizare sunt valabile numerele 4 si 5 din aceasta reglementare administrativa.

3.2 Analiza solicitarilor in vederea emiterii autorizarii unei parti de instalatie

(§8 BImSchG) sau al unui aviz (§ 9 BimSchG)

Daca subiectul analizei este autorizarea unei parti de instalatie sau existenta unor anumite conditii de autorizare din cadrul procedurii de avizare, atunci se va utiliza nr. 3.1.

La emiterea avizului pentru un amplasament trebuie sa se verifice conform nr. 3.1, daca exista cauze care sa se opuna mentinerii calitatii aerului, a instalarii si functionarii unei instalatii de tip mentionat pe amplasamentul respectiv.

La evaluarea intregii instalatii conform §§ 8 si 9 BimSchG trebuie sa se analizeze daca piedicile rezultate din motive de mentinere a calitatii aerului si care stau in calea desfasurarii proiectului sunt de neinlaturat.

Pentru evaluarea capacitatii de autorizare este necesara constatarea indeplinirii prevederilor de la nr. 1 prin masuri tehnice si de functionare; Tipul proiectului nu poate fi schimbat in

- 123 –

urma masurilor enuntate.

3.3 Analiza solicitarilor in vederea aprobarii inceperii inainte de termen

(§ 8a BImSchG)

Aprobarea inceperii inainte de termen a construirii unei instalatii presupune declaratia ca decizia va fi luata in favoarea solicitantului. Respectarea prevederilor din nr. 4 si 5 se va verifica in mod sumar. Constatarile pot avea un rezultat pozitiv daca cerintele referitoare la mentinerea calitatii aerului se pot indeplini numai tinandu-se seama de alte conditii ce trebuie inca stabilite; trebuie insa exclusa posibilitatea ca aceste conditii sa influenteze in asemenea masura lucrarile de amenajare admise cf. § 8a BImSchG, incat executia acestora sa fie pusa sub semnul intrebarii.

3.4 Analiza necesitatii autorizarii in cazul unei modificari (§ 15 paragraf. 2

BImSchG)

In cazul notificarii unei modificari intentionate a pozitiei, a naturii sau a functionarii unei instalatii care necesita autorizare trebuie analizat daca modificarea necesita o autorizare.

Acesta este cazul in care aceasta modificare provoaca efecte negative asupra bunurilor protejate conform articolului 1 din BimSchG, care pot fi esentiale pentru analiza conform articolului 6 paragraful 1 al BImSchG, atunci cand aceste efecte negative sunt reduse iar cerintele ce rezulta din articolul 6, paragraful 1 din nr.1 BImSchG sunt indeplinite (aticolul 16 paragraful 1 BImSchG).

Pentru a verifica daca prin modificarile intentionate se provoaca efecte negative pentru pastrarea calitatiiei aerului nu este aplicabil nr. 3.1. La aceasta verificare nu se analizeaza daca sunt respectate premisele autorizarii; aceasta este obiectul unei eventuale proceduri de autorizare.

Impuritatile suplimentare necesita autorizarea– cu exceptia cazurilor articolului 16, paragraful 1, principiul 2 din BimSchG.

3.5 Verificare cererilor pentru obtinerea unei autorizari de modificare

- 124 –

3.5.1 Notiunea de modificare

Conform articolului 16, paragraful 1, principiul 1 din BImSchG, modificarea considerabila a pozitiei, naturii sau a functionarii unei instalatii care necesita autorizare, are nevoie de autorizare.

Prin modificare se intelege numai o abatere de la starea autorizata, nu o exploatare mai larga a autorizarii curente.

3.5.2 Modificare prin dispozitie

O modificare esentiala nu are nevoie de autorizare daca serveste indeplinirii unei dispozitii ulterioare conform articolului 17 din BImSchG, care in concluzie precizeaza in ce mod trebuie modificate pozitia, natura sau functionarea instalatiei.

3.5.3 Complexitatea verificarii

La hotararea asupra acordarii unei autorizatii de modificare se va folosi corespunzator nr. 3.1. Se vor verifica partile instalatiei, etapele procedeului ce trebuie modificate, precum si partile de instalatie si etapele procedeului care vor suferi efectele modificarilor. La celelalte parti ale instalatiei si etape ale procesului se va verifica daca cerintele dupa aceasta prevedere administrativa,care au rol preventiv, pot fi indeplinite ca urmare a modificarii, cu incuviintarea intreprinzatorului. Prin executarea simultana a masurilor se poate micsora volumul de munca necesar si se poate ajunge la o adaptare din vreme la cerintele prevederii administrative.

3.5.4 Masuri de imbunatatire

O cerere depusa in vederea modificarii nu poate fi respinsa nici atunci cand chiar daca dupa desfasurarea ei nu sunt respectate toate valorile imisiilor, dar daca:

a) o modificare serveste exclusiv sau cu precadere reducerii imisiilor,

b) nu este impiedicata respectarea valorilor imisiilor mai tarziu si

c)circumstantele concrete nu fac necesara o revocare a autorizarii

- 125 –

5 Cerinte pentru precautii impotriva efectelor negative asupra mediului

5.1 Notiuni generale

5.1.1 Continut si semnificatie

Urmatoarele prevederi contin

- valori ale emisiilor, a caror depasire se poate evita cu ajutorul tehnicilor actuale

- cerinte ce limiteaza emisiile, care corespund nivelului de dezvoltare al tehnicii

- alte cerinte pentru precautii impotriva efectelor daunatoare asupra mediului prin poluarea aerului

- procedee pentru determinarea emisiilor

- cerinte pentru devierea gazelor de evacuare

Reglementarile de la nr. 5..2 in legatura cu nr. 5.3 sunt valabile pentru toate instalatiile.

Atata timp cat reglementarile ce se abat de la aceasta sunt cuprinse la nr. 5.4, acestea au prioritate inaintea reglementarilor afectate de la nr. 5.2, 5.3 sau 6.2.

Daca la nr. 5.4 sunt stabilite coeficientul de funingine, rapoartele masice, gradele emisiilor, gradele de reducere ale emisiilor sau gradele de transformare pentru diferite substante sau grupe de substante, cerintele referitoare la concentratia masica a acestor substante de la nr. 5.2 nu sunt aplicabile. Cerintele stabilite la nr. 5.2, 5.3 sau 6.2 raman intacte. Cerinta de minimizare a emisiilor de la nr. 5.2.7 se considera ca o completare.

Prevederile iau in considerare posibilele treceri ale efectelor negative de la un bun asupra altuia; ele trebuie sa asigure un nivel inalt de protectie pentru intregul mediu inconjurator.

Daca la decretarea acestei prevederi administrative sunt prezentate foi explicative despre cele mai bune tehnici disponibile ale Comisiei Europene, care sunt publicate in cadrul schimbului de informatii conform art 16 alineatul 2 al directivei de la 24 septembrie 1996 despre evitarea si reducerea integrata a poluarii mediului (directiva IVU, 96/61/EG, AB1. L 257 din 10 octombrie 1996, pag. 26), informatiile cuprinse in ele sunt luate in considerare in

- 126 –

cerintele de la nr. 5.2,5.3, 5.4 si 6.2.

Daca dupa decretarea acestei prevederi administrative sunt publicate de catre Comisia Europeana foi explicative de genul mentionat, noi sau prelucrate, cerintele acestei prevederi administrative nu sunt scoase din vigoare prin aceasta. Un comitet de consiliere, instituit de catre Ministerul Federal pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor, compus din reprezentanti specialisti ai cercurilor interesate conform § 51 BimSchG, verifica in ce masura din completarile sau innoirile aduse acestor foi rezulta cerinte in completarea sau extinderea cerintelor cuprinse in prevederea administrativa. Comitetul trebuie sa decida in ce masura s-a dezvoltat nivelul de dezvoltare al tehnicii dincolo de stipularile acestei prevederi administrative sau daca aceste stipulari au nevoie de completare. Daca Ministerul a facut cunoscuta dezvoltarea nivelului tehnicii sau o completare necesara intr-un procedeu corespunzator § 31a, alineatul 4 din BimSchG, organele de autorizare si supraveghere nu mai sunt sub incidenta cerintelor prevederii administrative ce contrazic cele facute cunoscute de catre minister. In aceste cazuri organele de compententa trebuie sa tina cont in deciziile lor si de dezvoltarea tehnicii.

Pentru instalatiile care apar in Germania numai o data nu se vor stabili reguli la nr. 5.4; intr-un astfel de caz, organul competent trebuie sa evalueze pe propria raspundere particularitatile tehnice. Daca intr-un caz izolat, pentru o instalatie ce necesita autorizare, s-au enuntat deja cerinte de precautie impotriva efectelor daunatoare asupra mediului prin poluanti ai aerului, ce merg dincolo de cerintele de la nr. 5.1 pana la 5.4, acestea sunt in continuare determinante prin prisma § 5,alineatul 1 nr. 2 BimSchG. Daca nr. 5.2 sau 5.4 nu contin reglementari, sau numai reglementari incomplete pentru limitarea emisiilor, la determinarea nivelului de dezvoltare a tehnicii se considera ca sursa informativa foile informative despre cele mai bune tehnici disponibile sau directive sau norme ale manualului VDI/DIN Pastrarea calitatii aerului.

5.1.2 Luarea in considerare a cerintelor in procedura de autorizare

Cerintele corespunzatoare prevederilor de la nr. 5 trebuie stabilite in decizia de autorizare pentru fiecare sursa de emisii si pentru fiecare substanta sau grupa de substante poluante, atata timp cat substantele sau grupa de substante sunt cuprinse in volum relevant in gazul brut. Daca gazele de evacuare de la diferitele parti ale instalatiei sunt colectate impreuna (conducta de colectare sau cos de colectare), cerintele cu privire la limitarea emisiilor trebuie

- 127 –

stabilite in asa fel incat sa nu rezulte emisii mai mari decat la devierea gazelor fara colectarea lor. Volumul relevant al unei substante in gazul brut al unei instalatii rezulta atunci cand din cauza compozitiei gazului brut nu poate fi exclusa depasirea unei cerinte stabilite la nr. 5. Daca la nr. 5 este prevazuta respectarea unui anumit debit masic sau a unei anumite concentratii masice, in decizia de autorizare se vor limita debitul masic sau - in cazul depasirii debitului masic admis – concentratia masica, daca la nr. 5.2 si 5.4 nu este precizat ca este necesara limitarea amandurora.

Se poate face exceptie de la limitarile emisiilor precum concentratiile si debitele masice admise de la nr. 5.2 si nr. 5.4, daca in locul acestora sunt stabilite rapoarte masice admise (de ex. g/Mg de produs finit, g/kWh de energie de ardere folosita) si cand prin observatii comparative cu tehnicile de proces si de curatare a gazelor de evacuare, corespunzatoare nivelului tehnicii, se demonstreaza ca nu apar debite masice mai mari ale emisiilor.

Pentru procesele de pornire si oprire, la care nu poate fi evitata depasirea dublului limitei de emisie stabilite, trebuie facute reglementari particulare. Aici se gasesc mai ales procese la care

- trebuie evitata o instalatie de curatare a gazelor de evacuare din motive de siguranta (pericol de detonare, de infundare sau coroziune),

- instalatia de curatare a gazelor de evacuare nu este inca complet eficienta din cauza unui debit prea mic al gazelor de evacuare, sau

- o colectare si curatare a gazelor de evacuare in timpul alimentarii sau golirii recipientilor in procese de productie singulare nu este posibila sau nu suficient

Daca din motive legate de functionare sau de tehnici de masurare ( de ex. functionari intermitente, timpi de calibrare lungi), pentru limitarea emisiilor sunt necesari alti timpi de mediere decat cei precizati la nr. 2.7, acestia trebuie stabiliti corespunzator.

Daca gazul de evacuare al unei instalatii este folosit cu rolul de aer de ardere sau ca substanta utilizata in alta instalatie, se vor face reglementari particulare.

Cantitatile de aer care sunt introduse intr-un dispozitiv din instalatie, pentru a dilua sau a raci gazul de evacuare, nu se iau in considerare la precizarea concentratiei masice. Daca valorile emisiilor sunt raportate la continutul de oxigen din gazul de evacuare, concentratiile masice masurate in gazul de evacuare se calculeaza dupa urmatoarea ecuatie:

Unde:

EM = concentratia masica masurata

EB = concentratia masica raportata la continutul de oxigen de referinta.

- 128 –

OM continutul masurat de oxigen

OB continutul de oxigen de referinta

Daca pentru reducerea emisiilor se conecteaza instalatii de curatare a gazului de evacuare, atunci se admite ca pentru substantele pentru care se foloseste instalatia de curatare, calcularea sa se faca numai pentru timpii in care continutul de oxigen masurat este mai mare decat continutul de oxigen de referinta. La procesele de ardere cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen se vor face reglementari particulare.

5.1.3 Cerinte de baza pentru evitarea si reducerea integrata a poluarii mediului

Pentru evitarea sau reducere integrata a emisiilor sau se vor aplica tehnici sau masuri cu care emisiile in aer, apa sau sol sunt evitate sau limitate si astfel se atinge un nivel total inalt de protectie a mediului; siguranta instalatiei, administrarea ecologica a deseurilor precum si utilizarea economica si eficienta a energiei trebuie luate in considerare.

Gazele de evacuare inevitabile trebuie colectate la locul producerii lor, in masura in care aceasta este realizabila cu un efort proportional. Masurile de limitare a emisiilor trebuie sa corespunda nivelului tehnicii. Cerintele acestei prevederi administrative nu trebuie indeplinite prin masuri care pot dauna mediului in alte privinte, precum apa sau solul. Aceste masuri trebuie orientate atat catre reducerea concentratiei masice cat si catre debitele masice sau rapoartele de masa ale poluantilor aerului produsi de catre o instalatie. Trebuie utilizate in timpul functionarii instalatiei conform precizarilor.

La stabilirea cerintelor se vor considera mai ales:

- alegerea tehnicilor de proces integrate, cu cel mai mare beneficiu in produse si emisii minime catre mediu

- optimizarea procedeelor, de ex. prin utilizarea in mare parte a substantelor utilizate si obtinerea de produse secundare,

- Substituirea substantelor cancerigene, sau care provoaca modificari genetice si disfunctii de reproducere

- reducerea cantitatii de gaze de evacuare, prin utilizarea unui aer circulant si tinandu-se seama de cerintele date de legislatia protectiei muncii,

- economisirea de energie si reducerea emisiilor cu impact asupra climei, de ex. optimizarea energetica la planificarea, constructia si functionarea instalatiilor, valorificare energiei interna instalatiei, utilizarea unor masuri de izolatie termica

- 129 –

- evitarea sau reducerea emisiilor de substante care duc la distrugerea stratului de ozon, in completarea masurilor mentionate in directiva CE Nr. 2037/2000 a parlamentului european si a consiliului din 29. iunie 2000 (AB1. L244/1 din 29 septembrie 2000), de exemplu prin substituirea acestor substante, inchiderea in incinte a instalatiilor, incapsularea partilor de instalatie, realizarea unei subpresiuni in incaperi incapsulate si prevenirea neetanseitatilor in instalatii, prin colectarea substantelor la administrarea deseurilor, prin utilizarea unor tehnici optimizate de curatare a gazului de evacuare si prin administrarea conforma a substantelor reciclate precum si a deseurilor,

- optimizarea operatiilor de pornire si oprire si alte stari de functionare speciale,

- cerintele protectiei animalelor si ale conditiilor fiziologice existente la animal

Daca pot fi emise substante de la nr. 5.2.2 clasa I sau II, nr. 5.2.4 clasa I sau II, nr. 5.2.5 clasa I sau nr. 5.2.7, substantele utilizate (materia prima si secundara) trebuie alese in asa fel incat sa se produca numai emisii reduse.

Cicluri de proces, care prin imbogatire pot duce la emisii ridicate de substante de la nr. 5.2.2 clasa I sau II sau nr. 5.2.7 trebuie evitate pe cat posibil prin masuri tehnice sau de functionare. Daca ciclurile de proces sunt necesare, de ex. la prelucrarea resturilor de productie pentru reciclarea metalelor, trebuie luate masuri pentru evitarea emisiilor redicate, de ex. prin ecluzarea tintita a substantelor sau includerea unor instalatii de curatare a gazelor de evacuare deosebit de eficiente. Procesele de fabricatie, care sunt legate de conectarea sau ocolirea unor instalatii de curatare a gazelor de evacuare, trebuie proiectate si exploatate in vederea unor emisii reduse, precum si urmarite indeaproape prin desemnarea unor procese potrivite.

In cazul nefunctionarii unor dispozitive pentru reducerea emisiilor se prevad masuri pentru a reduce emisiile fara amanare cat se poate de mult si pentru a le reduce tinandu-se cont de principiul proportionalitatii.

5.2 Cerinte generale pentru limitarea emisiilor

5.2.1 Totalul de pulberi, inclusiv pulberile fine

Emisiile sub forma de pulberi continute in gazul de evacuare nu pot depasi un debit masic de 0,20kg/h sau concentratia masica de 20mg/m3.

Si la respectarea debitului masic sau inregistrarea unei valori mai mici de 0,20kg/h nu poate fi depasita in gazul de evacuare concentratia de 0,15g/m3. Se face referire la nr. 5.2.5 alineatul 3.

- 130 –

5.2.2 Substante anorganice sub forma de pulberi

Urmatoarele substante anorganice sub forma de pulbere, chiar daca sunt prezente mai multe substante din aceeasi clasa, nu pot depasi in total urmatoarele concentratii masice sau debite masice in gazul de evacuare; ca derogare de la aceasta sunt valabile pentru substantele de clasa I cerintele pentru fiecare substanta in parte:

Clasa I

— Mercurul si compusii sai, indicati ca Hg

— Taliu si comousii sai, indicati ca Tl

debitul masic 0,25g/h

sau

concentratia masica 0,05 mg/m3;

Clasa II

— Plumbul si compusii sai, indicati ca Pb

— Cobaltul si compusii sai, indicati ca Co

— Nichelul si compusii sai, indicati ca Ni

— Seleniul si compusii sai, indicati ca Se

— Telurul si compusii sai, indicati ca Te

debitul masic 2,5 g/h

sau

concentratia masica 0,5 mg/m³;

Clasa III

— Stibiul si compusii sai, indicati ca Sb

— Cromul si compusii sai, indicati ca Cr

— Cianuri usor solvabile (de ex. NaCN), indicate ca CN

— Fluoruri usor solvabile (de ex. NaF), indicate ca F

— Cuprul si compusii sai, indicati ca Cu

— Manganul si compusii sai, indicati ca Mn

- 131 –

— Vanadiul si compusii sai, indicati ca V

— Staniul si compusii sai, indicati ca Sn

debitul masic 5 g/h

sau

concentratia masica de 1 mg/m³.

Daca sunt prezente substante din mai multe clase, indiferent de paragraful 1, la intalnirea mai multor substante din clasele I si II in gazul de evacuare nu se pot depasi in total valorile imisiilor din clasa II, precum si la intalnirea substantelor din clasele I si III, a claselor II si III sau a claselor I pana la III in gazul de evacuare, nu se pot depasi in total valorile emisiilor de clasa III.

Substantele anorganice sub forma de pulberi care nu au fost numite, despre care exista banuiala ca pot provoca cancer, modificari genetice sau disfunctii de reproducere (substantele din categoriile K3, M3, RE3 sau RF3, cu denumirea R40, R62 sau R63) se atribuie clasei a III-a. Pentru aceasta se iau in considerare

- „Registrul substantelor ce provoaca cancer, modificari genetice sau disfunctii de reproducere“ (TRGS 905) si

- anexa I la directiva 67/548/CEE corespunzator listei substantelor periculoase conform § 4a alineatul 1 al directivei pentru protectia impotriva substantelor periculoase (GefStoffV).

La diferitele clasificari in cadrul categoriilor K, M sau R se aplica clasificarea mai stricta din TRGS sau GefStoffV. Daca nu exista clasificari sau evaluari in TRGS sau GefStoffV se pot folosi evaluari ale unor comisii stiintifice recunoscute, de ex. clasificari ale comisiei senatului pentru verificarea substantelor de lucru ce pun in pericol sanatatea al Societatii Germane de Cercetare.

In afara de acestea se face referire la § 4a paragraful 3 din GefStoffV.

Daca trebuie clasificate preparate conform § 4b din GefStoffV, ingredientele si partile lor trebuie determinate si luate in considerare la stabilirea cerintelor pentru limitarea emisiilor.

Daca la derivarea gazelor de evacuare sunt date conditii fizice (presiune, temperatura), pentru care substantele se pot gasi in stare lichida sau gazoasa, trebuie respectate concentratiile masice sau debitele masice pentru suma emisiilor solide, lichide sau gazoase, indicate la paragraful 1.

5.2.3 Emisii sub forma de pulberi la transportarea, depozitarea sau prelucrarea substantelor solide

- 132 –

5.2.3.1 GeneralitatiLa instalatiile in care sunt incarcate sau descarcate, transportate, prelucrate sau depozitate substante solide, trebuie puse conditii adecvate pentru reducerea emisiilor, atunci cand aceste substante, datorita densitatii, repartitia marimilor granulatiilor, forma granulatiei, porozitatii suprafetei, rezistenta la frecare, taiere si rupere, compozitiei sau umiditatii reduse, pot da nastere la emisii de pulberi.

La stabilirea acestor cerinte trebuie considerate conform principiului proportionalitatii mai ales

- felul si proprietatile substantelor solide si a componentelor lor (de ex periculozitatea si toxicitatea in sensul precizat in articolul 4 Substante Periculoase, posibile efecte asupra apelor si pamantului, posibilitatea formarii unor amestecuri explosive de pulberi si aer, umiditate, inclinarea spre pulverizare)

- utilajul si procedeul de prelucrare,- debitul masic si durata emisiilor- conditiile meteorologice- situarea punctului de lucru (de ex distanta fata de zona de locuinte)

Masurile se vor stabili luandu-se de asemenea in considerare si posibilele efecte asupra apei si solului.

5.2.3.2 Incarcarea sau descarcarea

La stabilirea cerintelor la incarcare sau descarcare se considera urmatoarele masuri.

MASURI IN FUNCTIE DE PROCEDEUL DE TRANSBORDARE

— minimizarea lungimii de cadere la aruncare (de ex. la jgheaburile de aruncare prin bucati de tabla conducatoare sau lamele)

— potrivirea inaltimii de aruncare in functie de inaltimea variabila de scuturare,

— potrivirea tipului de utilaj la materialul varsat (de ex. la bene este de evitat supraincarcarea si incarcarea intermediara)’

— pornirea domoala a benei dupa incarcare

— benele goale trebuie sa fie inchise,

— minimizarea lucrarilor de curatire si reglare

— automatizarea unitatii de transbordare

MASURI REFERITOARE LA UTILAJUL DE PRELUCRARE

- 133 –

— intretinere permanenta a utilajelor (de ex. la bene se verifica etanseitatea muchiilor de inchidere pentru a evita stropirea.

— bene inchise complet sau in mare parte pentru a evita sau a reduce imprastierea in vant de pe suprafata materialului varsat.

— minimizarea lipirilor (mai ales la bene sau la utilizarea burdufului de incarcare extensibil la incarcatori perpendiculari/tevi telescopice)

— teava de varsare cu cap de incarcare si aspiratie,

— ajutaj conic cu aspiratie la incarcatoarele perpendiculare

— reducerea vitezei la iesire la tuburile cu cadere prin instalatii sau prin utilizarea unor jgheaburi cascada

— renuntarea in mare masura la utilizarea benzilor de lansare in exteriorul camerelor inchise

— utilizarea incarcatoarelor cu roata numai la substante umede sau nepulverizante;

MASURI REFERITOARE LA PUNCTUL DE LUCRU

— inchiderea completa sau in mare masura (de ex. Cu usi sau perdele la intrare si iesire) a instalatiilor de incarcare si descarcare a masinilor (de ex. La statii de umplere, jgheaburilor de varsare, buncare si alte locuri de aruncare)

— aspiratia palniilor, a locurilor de transbordare, jgheaburilor de varsare, tevilor de incarcare (dimensionare suficienta a puterii de aspiratie),

— imbunatatirea efectelor aspiratiei (de ex prin table dirijoare)

— utilizarea de palnii ( de ex cu inchidere lamelara, fund cu trapa, capac),

— utilizarea unei perdele de apa in fata deschizaturilor de iesire si a palniilor de incarcare

— protectie impotriva vantului la procesele de incarcare si descarcare in aer liber

— prelungirea timpului de repaos al benei dupa varsare la locul de varsare

— restrictionarea transbordarii in timpul vanturilor puternice

— planificarea situarii locului de transbordare pe terenul intreprinderii

MASURI REFERITOARE LA SUBSTANTE SOLIDE

— cresterea umiditatii materialului, dupa caz folosind mijloace pentru detensionarea suprafetei, in masura in care umezirea nu contravine prelucrarilor urmatoare, depozitarii sau calitatii produsului a materialului transbordat,

—adaugarea unor substante lianti pentru pulberi

— granularea,

- 134 –

— uniformizarea granulatiei (indepartarea particulelor fine)

— impiedicarea murdaririi

— reducerea proceselor de transbordare.

5.2.3.3 TransportulLa transportul cu vehicule trebuie folosite volume inchise (vehicule magazie, containere, prelate). In rest, pentru transportul pe teritoriul intreprinderii trebuie folosite instalatii complet inchise sau in mare parte (de ex. benzi transportatoare inchise, elevator cu cupe, transport cu mecanism melc, surub sau pneumatic.

La transportul pneumatic, aerul de transport incarcat cu pulberi trebuie trecut printr-o instalatie de filtrare sau sa fie recirculat. Instalatiile de transport continuu deschise (benzile de transport) trebuie incapsulate sau acoperite.

La umplerea recipientilor de transport inchisi cu substante solide, aerul de impingere trebuie colectat si trecut printr-o instalatie de filtrare.

Locurile de trecere deschise trebuie umezite in masura in care aceasta umezire nu impiedica prelucrarea urmatoare, depozitarea sau calitatea substantelor manipulate. Ca alternativa aceste locuri se pot incapsula; aerul ce contine particule de pulberi trebuie trecut printr-o instalatie de filtrare. Deschiderile incaperilor (usi, ferestre), in care se face manipularea deschisa a substantelor solide, trebuie tinute pe cat posibil inchise. Usile trebuie deschise numai pentru circulatia vehiculelor de transport.

In cazul aparitiei emisiilor de pulberi la transport, in zona instalatiei caile de transport trebuie asfaltate, betonate sau intarite cu un strat dintr-un material asemanator, pastrate intr-o stare corespunzatoare si curatate in functie de gradul lor de murdarire. Trebuie evitata murdarirea cailor de transport la parasirea zonei instalatiei de catre vehiculele de transport. In acest scop se folosesc instalatii de spalare a cauciucurilor, masini de maturat, gratare de trecere sau alte instalatii potrivite. Acestea nu sunt aplicabile in interiorul carierelor de piatra sau de exploatare a resurselor minerale.

5.2.3.4 Prelucrarea sau pregatirea

Masinile, aparatele sau alte instalatii de prelucrare a substantelor solide (de ex. spargere, macinare, cernere, sortare, amestecare, granulare, brichetare, incalzire, uscare, racire), trebuie incapsulate sau dotate cu tehnici de reducere a emisiilor.

Statiile de incarcare si de transbordare trebuie incapsulate; aerul incarcat cu pulberi trebuie trecut printr-o instalatie de filtrare. Ca alternativa aceste locuri se pot si umezi, in masura in care aceasta nu contravine cerintelor pt etapele urmatoare de prelucrare, aptitudinii de

- 135 –

depozitare sau calitatii produsului a substantelor manipulate. Gazele reziduale din agregatele de prelucrare trebuie captate si purificate.

5.2.3.5 Depozitarea

5.2.3.5.1 Depozitarea inchisa

La stabilirea cerintelor legate de depozitare este de preferat in principiu o constructie inchisa (de ex. magazie, buncar, rezervor, hala, container). Daca depozitarea nu este intr-un spatiu complet inchis, trebuie minimizata producerea pulberilor printr-o constructie geometrica adecvata a containerelor sau a statiilor de depozitare, precum si a instalatiilor de introducere sau de scoatere a substantelor depozitate, mai ales in cazul depozitelor tranzitate. Gazele reziduale din agregatele de incarcare si descarcare precum si aerul de transportare din recipienti trebuie colectate si trecute printr-o instalatie de filtrare. Toate dispozitivele de umplere trebuie prevazute cu o siguranta impotriva umplerii peste limita.

Deschiderile de evacuare ale silozurilor sau containerelor pot fi golite inchise etans prin burdufuri de comunicare cu aspiratie si inchidere conica combinate; de asemenea se pot folosi si roti cu cupe in combinatie cu transportul cu benzi sau pneumatic.

5.2.3.5.2 Depozitarea in aer liber

La stabilirea cerintelor la inaltarea sau exploatarea haldelor sau la utilizarea instalatiilor de uniformizare in aer liber se iau in considerare urmatoarele masuri:

— Acoperirea suprafetelor (de ex. cu saltele),

— Acoperirea cu verdeata a suprafetelor,

— Stropirea cu substante liante ale pulberilor la construirea haldei

— Intarirea suprafetei,

— Umezirea suficienta a haldei si a statiilor de tranzit si de transbordare, adaugand daca e nevoie substante de detensionare superficiala, atat cat umezirea sa nu impiedice urmatoarele etape de prelucrare, a aptitudinii de depozitare sau sa degradeze calitatea produsului a substantelor depozitate.

— Varsarea sau exploatarea in spatele rambleurilor,

— Benzi transportoare cu inaltime reglabila,

— Plantari pentru protectia impotriva vantului,

— Orientarea axei longitudinale a haldelor in directia principala a vantului

- 136 –

— Limitarea inaltimii haldelor,

— Renuntarea pe cat se poate la lucrari in halde pe o vreme care avantajeaza in mod deosebit emisiile (de ex. seceta de lunga durata, perioade de inghet, viteze mari ale vantului).

Prin acoperirea, ingradirea sau combinarea ambelor metode, o astfel de depozitare, inclusiv instalatiile adiacente, se poate transforma intr-o depozitare inchisa complet sau partial, tinand cont de 5.2.3.1, paragraful 2.

5.2.3.6 Componente speciale

La substantele solide care contin substante conform nr. 5.2.2 clasa I sau II, nr. 5.2.5 clasa I sau nr. 5.2.7 sau pe care s-au depus aceste substante, trebuie folosite cele mai folosite masuri enuntate la nr 5.2.3.2 pana la 5.2.3.5; depozitarea trebuie facuta conform nr. 5.2.3.5.1. Principiul 1 nu se aplica de obicei atunci cand la strecurarea substantelor solide printr-o sita cu ochiuri largi de 5mm, continutul acestor substante speciale in sita nu depaseste urmatoarele valori, raportate la masa uscata:

— Substante conform nr 5.2.2 clasa I, nr 5.2.7.1.1 clasa I sau nr 5.2.7.1.2 50mg/kg,

— Substante conform nr 5.2.2 clasa II, nr 5.2.7.1.1 clasa II sau nr. 5.2.7.1.3 0,50g/kg

— Substante conform nr. 5.2.7.1.1 clasa III 5,0g/kg .

5.2.4 Substante gazoase anorganice

Urmatoarele substante gazoase anorganice nu au voie sa aiba concentratii masice sau debite masice in gazele reziduale mai mari decat valorile date:

Clasa I:

— Hidrogen arseniat

— Clorcian

— Fosgen

— Hidrogen fosforat

debit masic pt fiecare substanta 2,5 g/h

sau

- 137 –

concentratia masica pt fiecare substanta 0,5 mg/m³;

Clasa II

— Bromul si compusii sai gazosi, mentionati ca acid bromhidric

— Clor

— Acid cianogen

— Fluorul si compusii sai gazosi, mentionati ca acid fluorhidric

— Hidrogen sulfurat

debit masic pt fiecare substanta 15g/h

sau

concentratia masica pt fiecare substanta 3mg/m3 ;

Clasa III

— Amoniac

— compusi gazosi anorganici ai clorului, daca nu sunt cuprinsi in clasa I sau II, mentionati ca acid clorhidric

debitul masic pt fiecare substanta 0,15kg/h

sau concentratia masica pt fiecare substanta 30 mg/m³;

Clasa IV

— Oxizi de sulf (dioxid si trioxid de sulf), mentionati ca dioxid de sulf

— Oxizi de azot (Monoxid si dioxid de azot), mentionati ca dioxid de sulf

debitul masic pt fiecare substanta 1,8kg/h

sau

concentratia masica pt fiecare substanta 0,35 g/m³.

In gazele reziduale de la instalatiile de ardere suplimentara termice sau catalitice, emisiile de monoxid si dioxid de azot, nu pot depasi o concentratie masica de 0,10 g/m³; in acelasi timp emisiile de monoxid de carbon nu pot depasi o concentratie masica mai mare decat 0,10 g/m³. Daca gazele introduse in arderea suplimentara contin concentratii deloc mici de oxizi de azot sau alti compusi ai azotului, masurile se iau specific cazului unic; emisiile de monoxid si dioxid de azot nu pot depasi 1,8kg/h sau concentratia masica de 0,35 g/m³.

- 138 –

5.2.5 Substante organice

Substantele organice din gazul rezidual, cu exceptia substantelor organice sub forma de pulbere, nu pot depasi in total

debitul masic de 0,50 kg/h

sau

concentratia masica de 50 mg/m³,

mentionate ca si continut total de carbon.

La instalatiile existente cu un debit masic anual de substante organice de pana la

1,5 Mg/a, mentionate ca si continut total de carbon, prin derogare de la paragraful 1, emisiile de substante organice din gazul rezidual nu pot depasi debitul masic de 1,5 kg/h, mentionate ca si continut total de carbon.

Numarul de ore de functioare, in care apar debite masice de peste 0,5kg/h pana la 1,5kg/h, trebuie sa fie mai mic de 8 ore pe zi.

Pentru substantele organice sub forma de pulberi, cu exceptia celor din clasa I, sunt valabile cerintele de la nr. 5.2.1

Pentru un debit masic sau o concentratie masica, substantele organice din clasele I si II, chiar daca sunt prezente mai multe substante din aceeasi clasa, nu pot depasi in total urmatoarele concentratii si debite masice in gazul rezidual:

Clasa I

Debit masic 0,10 kg/h

sau

concentratie masica 20 mg/m³

Clasa II

— 1–Brom–3–Clorpropan

— 1,1–Dicloretan

— 1,2–Dicloretil, cis si trans

— Acid acetic

— Formiat de metil

- 139 –

— Nitroetan

— Nitrometan

— Octametilciclotetrasiloxan

— 1,1,1–Tricloretan

— 1,3,5–Trioxan

debit masic 0,50 kg/h

sau

concentratie masica 0,10 g/m³.

Daca sunt prezente substante din mai multe clase, suplimentar la cerintele din paragraful 4, principiul 1 referitor la intalnirea mai multor substante din clasele I si II in gazul rezidual, nu pot fi depasite valorile emisiilor din clasa II. Substantele organice care nu au fost cuprinse in Anexa 4 sau produsii acestora care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

— Suspecte de a provoca cancer sau modificari genetice (categoriile K3 sau M3 cu denumirea R40,

— Suspecte de avea efecte toxice pentru reproducere (categoriile RE3 sau RF3 cu denumirea R62 sau R63), tinandu-se seama de puterea efectului

— Valoarea limita pentru aer la locul de munca mai mica de 25 mg/m³

— otravitor sau foarte otravitor,

—posibila provocare a unor daune ireversibile,

—posibila sensibilizare la inspiratie,

— miros puternic,

—degradabilitate redusa si imbogatire rapida,

se atribuie in principiu clasei I, considerandu-se:

— „Registrul valorilor limita ale aerului la locul de munca” (TRGS 900) , „Registrul substantelor ce provoaca cancer, modificari genetice sau pun in pericol functiile de reproducere” (TRGS 905) si

— Anexa I a procedurii 67/548/CEE conform listei substantelor periculoase art. 4a paragraful 1 al Ordonantei pentru protectia impotriva substantelor periculoase

(GefStoffV)

La baza incadrarilor in categoriile K, M sau R stau criteriile mai exigente din TRGS sau GefStoffV.

Daca pentru substantele organice ce sunt incadrate pe baza acestor criterii in clasa I, valorile emisiilor de clasa I nu se pot respecta cu un efort proportional, atunci limita emisiilor se

- 140 –

stabileste pentru cazul unic.

Daca nu se gasesc incadrarile sau valorile in TRGS sau GefStoffV, se pot folosi valorile date de asociatiile stiintifice recunoscute, de ex. incadrarile comisiei senatului pentru testarea substantelor de lucru ce pun in pericol sanatatea, din Societatea de Cercetare Germana. In afara de acestea mai sunt indicate si incadrarile conform articolului 4a paragraful 3 din GefStoff V.

Daca trebuie incadrate preparate conform articolului 4b din GefStoff, atunci trebuie indicate ingredientele preparatului si proportiile acestora si luate in considerare la stabilirea cerintelor legate de limitarea emisiilor.

5.2.6 Emisii gazoase la prelucrarea, transportul, transvazarea si depozitarea substantelor organice lichide

La prelucrarea, transportul, transvazarea sau depozitarea substantelor organice lichide, care

a) la o temperatura de 293,15 K au o presiune de vapori de 1,3kPa sau mai mare

b) au un continut masic mai mare de 1% pentru substantele de la nr. 5.2.5 clasa I, nr. 5.2.7.1.1 clasa II sau III si nr. 5.2.7.1.3

c) au un continut masic mai mare decat 10 mg/kg pentru substantele de la nr 5.2.7.1.1 clasa I sau nr. 5.2.7.1.2 sau

d) contin substante de la nr. 5.2.7.2,

se vor respecta masurile pentru evitarea si reducerea emisiilor de la nr. 5.2.6.1 pana la 5.2.6.7.

5.2.6.1 Pompe

Se folosesc pompe tehnic etanse precum pompe cu motor cu spaltrohr, pompe cu cuplaj magnetic, pompe cu garnitura inelara glisanta multipla si cu dispozitiv de captare sau blocare, pompe cu garnitura inelara glisanta multipla si cu garnitura uscata, pompe cu membrana sau pompe cu burduf de comunicatie.

Pompele existente pentru substante organice lichide de la nr. 5.2.6 litera a), care nu indeplinesc una dintre caracteristicile enuntate la punctele b) pana la d) si nu respecte cerintele de la paragraful 1, pot fi exploatate in continuare pana la inlocuirea lor cu pompe noi. Dupa intrarea in vigoare a acestei prevederi administrative, autoritatea de competenta trebuie sa solicite o inventariere si sa urmareasca inlocuirea continua a pompelor precum si lucrarile de intretinere pana la inlocuirea lor ca activitate a tinerii sub observatie a intreprinderii.

- 141 –

5.2.6.2 Compresoare

La comprimarea gazelor sau a vaporilor care corespund uneia dintre caracteristicile de la punctele b) pana la d) se folosesc sisteme de etansare multiple. La utilizarea sistemelor de etansare pe baza de lichide, lichidul de etansare al compresorului nu trebuie degazificat in aer liber. La utilizarea sistemelor de etansare uscate, de ex. colectoare cu gaz inert sau aspirarea scurgerilor de material transportor, gazele ce scapa trebuie colectate si trecute intr-un sistem de colectare a gazelor.

5.2.6.3 Legaturi cu flanse

Legaturile cu flanse trebuie folosite de regula numai cand sunt necesare din punct de vedere tehnic al procedeului, al sigurantei sau pentru intretinere. In acest caz se vor folosi legaturi cu flanse etanse conform directivei VDI 2440 (Editia noiembrie 2000). Pentru alegerea etansarii si proiectarii legaturilor cu flanse se vor folosi parametrii de etanseitate conform DIN 28090-1 (Editia septembrie 1995) sau DIN V ENV 1591-2 (Editia octombrie 2001). Respectarea unei rate de scurgere de 10–5 kPa_l/(s_m) se va verifica printr-un test de constructie conform directivei VDI 2440 (editia noiembrie 2000)

Pentru legaturile cu flanse existente se foloseste corespunzator nr. 5.2.6.1 paragraful 2 referitor la inlocuirea etansarilor. Nu este necesara o inventariere a legaturilor existente.

5.2.6.4 Organele de inchidere

Pentru etansarea trecerilor filetate la organele de inchidere sau reglare, precum ventile sau cursoare, se vor folosi

— burdufuri de comunicatie metalice etanse cu presgarnituri de siguranta s

sau

— sisteme de etansare echivalente

Sistemele de etansare se pot considera echivalente, daca in procedeul de testare conform directivei VDI 2440 (Editia noiembrie 2000) sunt respectate ratele de scurgere specifice temperaturilor.

Pentru organele de inchidere existente se va folosi nr. 5.2.6.1 paragraful 2.

- 142 –

5.2.6.5 Locurile in care se iau probe

Aceste locuri se incapsuleaza in asa fel si se prevad cu organe de inchidere astfel incat la luarea de probe sa nu apara emisii; la luarea probelor coloana de ridicare trebuie condusa inapoi sau complet oprita.

5.2.6.6 Transvasarea

La transvasare se vor lua cu precadere masuri pentru evitarea emisiilor, de ex. tehnica de captare - recuperare a gazelor reziduale impreuna cu alimentarea prin partea inferioara sau partea inferioara a nivelului.

Aspirarea si trecerea gazului rezidual printr-o instalatie de curatare a gazului rezidual poate fi permisa cand captarea - recuperarea a gazelor reziduale nu este realizabila din punct de vedere tehnic sau excesiva.

Tehnica de captare - recuperare a gazelor reziduale se utilizeaza in asa fel incat fluxul de substante organice este eliberat numai la racordarea a sistemului de captare - recuperare a gazelor reziduale, iar acesta impreuna dispozitivele racordate nu inregistreaza scapari de gaze in atmosfera, in afara celor prevazute din punct de vedere tehnic pentru garantarea sigurantei.

5.2.6.7 Depozitarea

Pentru depozitarea substantelor organice lichide se vor folosi rezervoare cu capac fix, racordate la o conducta de colectare a gazelor sau legate la o instalatie de curatire a gazelor reziduale.

Derogare de la principiul 1 poate primi depozitarea titeiului cu un volum mai mare de 20 000 m3 in rezervoare cu capac plutitor cu etansare eficienta a marginilor sau in rezervoare cu capac fix si cu capac plutitor interior, daca se realizeaza o reducere a emisiilor de cel putin 97% fata de rezervoarele cu capac fix fara capac plutitor interior.

Mai departe, ca derogare de la principiul 1, pentru substantele organice lichide conform nr. 5.2.6 litera a), care nu indeplinesc unul dintre criteriile mentionate la literele b) pana la d) si care sunt depozitate in rezervoare cu capac fix cu un volum mai mic de 300m3se poate renunta la racordarea rezervorului la o conducta colectoare de gaz sau la o instalatie de purificare a gazelor reziduale.

- 143 –

Daca rezervoarele sunt construite si exploatate deasupra pamantului, peretele exterior si capacul se dau cu straturi de vopsea adecvata, care dovedesc un grad de remisie al caldurii durabil, de cel putin 70%.

Daca aspectele tehnice de siguranta permit, gazele si vaporii care ies din armaturile supapelor de presiune sau dispozitivelor de golire se conduc spre un sistem de colectare a gazelor sau se trec printr-o instalatie de purificare a gazelor reziduale. Gazele reziduale care apar la inspectii sau la lucrari de curatare a rezervorului se trec printr-o ardere suplimentara sau se aplica aceleasi masuri ca si pentru reducerea emisiilor.

5.2.7 Substante care provoaca cancer, modificari genetice sau disfunctionalitati de reproducere, precum si substante organice greu degradabile, substante care se imbogatesc usor si substante foarte toxice

Emisiile de asemenea substante continute in gazele reziduale trebuie limitate cat se poate de mult, tinandu-se cont de Principiul proportionalitatii (Principiul de minimizare a emisiilor

5.2.7.1 Substante care provoaca cancer, modificari genetice sau disfunctionalitati de reproducere

O substanta poate fi considerata ca fiind cancerigena, sau provocatoare de modificari genetice si disfunctionalitati de reproducere daca se incadreaza in una dintre categoriile K1, K2, M1, M2, RE1, RE2, RF1 sau RF2 (cu denumirea R 45, R 46, R 49, R 60 sau R 61)

— in „Registrul substantelor provocatoare de cancer, modificari genetice, ce pun in pericol reproducerea” (TRGS 905) sau

— in Anexa I la directiva 67/548/CEE conform listei substantelor periculoase, articolul 4a paragraful 1 al Ordonantei pentru protectia impotriva substantelor periculoase (GefStoffV).

La diferitele incadrari in categoriile K, M sau R se considera criteriile mai exigente ale TRGS sau GefStoffV. Daca nu exista incadrari sau evaluari in TRGS sau GefStoffV, se pot lua in considerare incadrarile asociatiilor stiintifice recunoscute, de ex. incadrari ale Comisiei

- 144 –

Senatului pentru examinarea substantelor de lucru periculoase pentru sanatate a Societatii de Cercetare Germane.

In afara de acestea mai sunt indicate incadrarile conform articolului 4a paragraf 3 al GefStoff.

Daca trebuie incadrate preparate conform articolului 4b al GefStoffV, ingredientele preparatelor si cantitatile lor trebuie indicate si luate in consideratie la stabilirea cerintelor in vederea limitarii emisiilor.

5.2.7.1.1 Substante cancerigene7.2.1.1.1

Ca cerinta minima, urmatoarele substante, chiar daca se regasesc mai multe substante din aceeasi clasa, nu pot avea in gazul rezidual in total concentratii si debite masice cu valori mai mari decat:

Clasa I

—Arsenul si compusii sai (exceptand hidrogenul arseniat), mentionat ca As

— Benzopiren

— Cadmiul si compusii sai, mentionati ca Cd

— Composi ai cobaltului solubili in apa, mentionati ca Co

— Compusii cromului(VI) (exceptand cromatul de bariu si de plumb), mentionati ca si Cr

debit masic 0,15 g/h

sau


Clasa II

— Acrilamida

— Acrilnitril

— Dinitrotoluen

— Etilenoxid

— Nichelul si compusii sai (exceptand nichelmetalul, aliajele nichelului, carbonatul de nichel,

- 145 –

hidroxid de nichel, tetracarbonil de nichel), mentionati ca Ni,

— 4–Vinil–1,2–ciclohexen–diepoxid

debit masic 1,5 g/h

sau


Clasa III

— Benzen

— Brometan

— 1,3–Butadien

— 1,2–Dichloretan

— 1,2–Propilenoxid (1,2–Epoxipropan)

— Stiroloxid

— o–Toluidin

— Tricloreten

— Vinilclorid

debit masic 2,5 g/h

sau

concentratia masica 1 mg/m³.

Daca sunt prezente substante din mai multe clase, la intalnirea unor substante din clasele I si II, aceste valori nu pot depasi in total in gazul rezidual valorile limita ale clasei II, pentru substante din clasele I si III, II si III, sau de la I pana la III, aceste valori nu pot depasi in total in gazul rezidual valorile emisiilor pentru clasa III.

Substantele cancerigene ce nu au fost numite si incadrate in aceste clase se vor atribui claselor de substante cu efectele cele mai apropiate ca intensitate; pentru aceasta se face o evaluare a intensitatii efectelor bazata pe riscul calculat, de ex. prin procedeul Unit-Risk.

Daca pentru substantele cancerigene ce au fost clasate conform acestei impartiri, valorile minime ale emisiilor nu pot fi respectate decat printr-un efort excesiv, atunci limita emisiilor se va stabili pt cazul unic, considerandu-se principiul minimalizarii emisiilor.

Fascicule

- 146 –

Emisiile urmatoarelor substante cancerigene in forma de fascicule nu pot depasi urmatoarele valori pentru concentratia de pulberi sedimentabile:

— pulberi sedimentabile de asbest 1_104 fascicule/m³

(de ex. crisotil, crochidolit, amosit),

— fibre ceramice biopersistente 1,5_104 fascicule/m³

(de ex. din silicat de aluminiu, oxid de aluminiu, carbid de siliciu, titanat de caliu), daca intra in categoria „fibre ceramice cristaline artificiale” conform nr. 2.3 din TRGS 905 sau in categoria „fascicule ceramice minerale” din anexa I, directiva 67/548/CEE (conform articolului 4a paragraful 1 GefStoffV),

— fascicule minerale biopersistente 5_104 fascicule/m³,

daca corespund criteriilor pentru „pulberi fibroase anorganice (exceptand azbestul)” de la nr 2.3 din TRGS 905 sau pentru fascicule biopersistente conform anexei IV nr.22 din GefStoffV

Dintre diferitele criterii din TRGS si GefStoffV se vor folosi criteriile cele mai exigente. Emisiile substantelor cancerigene in forma de fascicule pot fi limitate in cazul unic si tinand cont de principiul minimalizarii emisiilor prin stabilirea unei valori a emisiilor pentru intreaga pulbere.

5.2.7.1.2 Substante care provoaca modificari genetice

Daca aceste substante sau preparatele lor nu sunt cuprinse in cerintele pentru substantele cancerigene , pentru emisiile lor in gazele reziduale se va tinde spre un debit masic de maxim 0,15g/h sau o concentratie masica de maxim 0,05 mg/m³. Daca aceste valori nu pot fi respectate decat cu un efort excesiv, emisiile din gazele reziduale vor fi limitate tinandu-se cont de principiul minimalizarii emisiilor.

5.2.7.1.3 Substante care produc disfunctionalitati de reproducereDaca aceste substante nu sunt cuprinse in cerintele pentru substante cancerigene, emisiile se vor limita tinandu-se cont de principiul minimalizarii emisiilor si de intensitatea efectelor substantelor.

5.2.7.2 Substante organice greu degradabile, usor de imbogatit si foarte toxice

Dioxinele si furanele mentionate in anexa 5, indicate ca valoare cumulata dupa procedeul numit acolo, nu au voie sa depaseasca, ca cerinta minima, sa depaseasca

Debitul masic in gazul rezidual 0,25 µg/h

- 147 –

sau

concentratia masica in gazul rezidual 0,1 ng/m³

Timpul minim de luare a probelor e de 6 ore si nu trebuie sa depaseasca 8 ore.

La alte substante organice, ce sunt deopotriva greu degradabile si usor de imbogatit, precum si foarte toxice, sau care din cauza unor efecte deosebit de daunatoare asupra mediului nu pot fi incadrate la nr. 5.2.5 clasa I (de ex. dibenzodioxine polibromate, dibenzofurane polibromate sau bifenile polihalogenate), emisiile trebuie limitate considerandu-se principiul minimalizarii emisiilor.

5.2.8 Substante cu miros puternic

La instalatiile care in timpul unei functionari conforme sau din cauza unei sensibilitati la perturbari conditionate functional, pot emite substante cu miros puternic, trebuie stabilite cerinte pentru reducerea emisiilor, de ex. inchiderea instalatiilor in incaperi, incapsularea unor parti din instalatii, realizarea unei depresiuni in camera incapsulata, depozitarea adecvata a substantelor folosite, a produselor si deseurilor, reglarea procesului.

Gazele reziduale cu miros puternic trebuie trecute de regula prin instalatii de purificare a gazelor reziduale sau se iau masuri echivalente. Gazele reziduale se deriva conform nr 5.5

La stabilirea volumului de cerinte in cazurile izolate se vor considera in special debitul volumic al gazului rezidual, debitul masic al substantelor putenic mirositoare, conditiile locale de dispersie, durata emisiilor si distanta de la instalatie pana la cea mai apropiata zona cuprinsa intr-un plan de constructii (de ex. o zona de locuinte) ce trebuie protejata. Daca in vecinatatea instalatiei sunt de asteptat efecte ale mirosului, trebuie determinate toate masurile tehnic realizabile pentru a diminua emisiile.

Daca limitarea emisiilor pentru substante sau grupe de substante izolate, de ex. Amine, sau ca si continut total de carbon, nu este posibila sau nu este indeajuns, la instalatiile cu dispozitive de purificare a gazelor reziduale, cerintele trebuie formulate ca grad de diminuare a mirosului ce poate fi determinat olfactometric sau masurand concentratia substantei mirositoare

5.2.9 Substante ce incarca solul

La depasirea valorilor preventive ale solului pentru plumb, cadmiu, nichel sau mercur conform nr. 4.1 din anexa 2 Ordonantei Federale Germane referitoare la Protectia Solului si Poluarii Istorice, a debitelor masice din anexa 2 si a valorilor suplimentare de incarcare conform nr. 4.5.4 litera a)aa), pentru o determinare mai precisa a obligatiilor de preventie in

- 148 –

conformitate cu § 3, alineatul 3, paragraful 2 a Legii de protectie a solului, in afara de cerintele stabilite in nr 5 ale acestei prevederi administrative, se va tinde catre alte masuri preventive, daca prin functionarea instalatiei sunt depasite poluarile anuale precizate la nr. 5 din anexa 2 a Ordonantei Federale Germane referitoare la Protectia Solului si Poluarii Istorice.

- 149 –

5.3 Masurarea si supravegherea emisiilor

5.3.1 Locul masuratorilor

La aprobarea instalatiilor trebuie solicitata si definita in detaliu amenajarea unor locuri de masura sau de luare a probelor. Aceste locuri trebuie sa fie destul de mari. Usor accesibile, si alcatuite si alese in asa fel incat sa poata fi efectuate masuratori relevante si tehnic ireprosabile pentru emisiile unei instalatii. Se iau in considerare recomandarile procedurii VDI 4200 (Editia decembrie 2000).

5.3.2 Masuratori in cazuri particulare

5.3.2.1 Masuratori efectuate pentru prima data si masuratori repetate

Se cere ca dupa instalare sa fie determinate emisiile tuturor substantelor poluante pentru care sunt precizate emisiile limita in decizia de autorizare Nr. 5.1.2, masurate in repetate randuri in locuri ce manifesta variatii deosebite, locuri stabilite conform § 26 BImSchG

Masuratorile efectuate pentru prima data dupa instalare trebuie intreprinse dupa ce s-a realizat o functionare uniforma, dar cel devreme dupa trei luni si cel tarziu dupa 6 luni de la darea in functiune.

Nu se iau in considerare cerintele cu privire la masuratorile facute pentru prima data sau cele repetate, daca determinare emisiilor se face conform Nr. 5.3.3 sau Nr. 5.3.4.

Se poate renunta la masuratorile particulare conform articolului 1, daca cu ajutorul altor teste, de ex. dovedind eficienta masurilor pentru reducerea emisiilor, a compozitiei combustibilului sau a aditivilor, sau a conditiilor procesului, se poate determina cu o certitudine destul de mare ca emisiile limita nu sunt depasite.

Masuratorile repetate trebuie facute totusi dupa o perioada de functionare de 3 ani. La instalatiile la care emisiile limita sunt exprimate prin debitul masic, termenul se poate prelungi la 5 ani.

5.3.2.2 Planificarea masuratorilor

Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate in asa fel incat rezultatele sa fie reprezentative pentru emisiile instalatiei si comparabile cu cele ale unor instalatii asemanatoare si in conditii asemanatoare de functionare. Planificarea masuratorilor trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editia decembrie 2000) si directivei VDI 2448 pagina 1

- 150 –

(eidtia aprilie 1992). Organele competente pot solicita ca inainte sa se convina impreuna cu ele asupra planificarii masuratorilor.

La instalatiile cu conditii de functionare majoritar constante in timp trebuie efectuate 3 masuratori particulare pentru functionare neperturbata cu grad mare de emisii si cel putin una pentru fiecare dintre starile de functionare periodice cu un comportament variabil al emisiilor, de exemplu la lucrarile de curatare si regenerare, sau la proceduri prelungite de pornire sau oprire. La instalatiile cu conditii de functionare preponderent variabile trebuie efectuate masuratori suficiente ca numar, dar cel putin 6 pentru conditii de functionare ce, prin prisma experientei, pot avea un grad ridicat de emisii.

Durata unei masuratori intr-un caz particular masoara de obicei o jumatate de ora; rezultatul masuratorii se va da ca media acelei jumatati de ora. In cazuri deosebite, de exemplu functionarea intermitenta sau concentratiei masice mici in gazul rezidual, se va ajusta corespunzator timpul considerat.

La substantele ce se gasesc in diferite stari de agregare, se vor face pregatiri deosebite in timpul masuratorii pentru a cuprinde toate partile (de exemplu conform directivei VDI 3868 pagina 1, editia decembrie 1994).

5.3.2.3 Alegerea procedeelor de masurare

Masuratorile pentru determinarea emisiilor trebuie efectuate aplicand procedee si instrumente de masura ce corespund nivelului tehnicii de masurare. Toleranta procedeului de masurare trebuie sa fie mai mica decat o zecime din emisiile limita ce trebuie supravegheate. Masurarea emisiilor trebuie facute tinand seama de directivele si normele VDI/DIN – Manual pentru pastrarea calitatii aerului descrise in anexa 6.

Luarea de probe trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editia decembrie 2000). In plus trebuie luate in considerare procedeele directivelor pentru reducerea emisiilor din VDI/DIN-Manual pentru pastrarea calitatii aerului.

Determinarea totalului de carbon se va face cu instrumente adecvate pentru masuratori continue (de exemplu dupa principiul de masurare al unui detector de ionizare al flacarilor)

Calibrarea instrumentelor de masura folosite pentru emisiile unor substante sau amestecuri de substante definite se va face cu respectivele substante sau amestecuri, sau se stabilesc prin calcul pe baza unor anumiti factori de raspuns la calibrarea cu propan. La amestecuri complexe de substante trebuie ales un factor de raspuns reprezentativ. In cazuri de exceptie fondate, determinarea totalului de carbon se poate face prin determinarea carbonului adsorbit in gelul silicat.

- 151 –

5.3.2.4 Evaluarea si aprecierea rezulatelor masuratorilor

Se va solicita intocmirea si prezentarea unui raport cu referire la rezultatul masuratorilor. Raportul trebuie sa contina date despre planificarea masuratorilor, rezultatul fiecarei masuratori, procedeul de masurare folosit si conditiile de functionare ce sunt semnificative pentru aprecierea valorilor particulare si a rezultatelor masuratorilor. La acestea se adauga si date despre combustibili si aditivi precum si despre starea de functionare a instalatiei si a instalatiilor pentru reducerea emisiilor; acest raport trebuie sa corespunda anexei B a directivei VDI 4220 (editia septembrie 1999).

Pentru masuratorile efectuate prima data dupa inceperea activitatii, pentru masuratorile ce au loc dupa modificari insemnate sau pentru masuratori repetate, cerintele sunt respectate in orice caz atunci cand rezultatul fiecarei masuratori discontinue incluzand tolerantele nu depaseste emisiile limita stabilite in dispozitia de autorizatie.

Daca prin dispozitiile ulterioare ce se bazeaza pe determinarea emisiilor se solicita masuri suplimentare de reducere a emisiilor, se va tine seama de toleranta de masurare in avantajul intreprinderii. Verificarea mai ales a adecvarii procedeului de masurare la nivelul tehnicii masuratorilor este necesara in cazul in care rezultatul masuratorilor incluzand tolerantele nu respecta emisiile limita. In cazul depasirii acestora sunt necesare noi determinari ( de exemplu verificarea cauzelor specifice instalatiei).

5.3.2.5 Masuratori pentru substante cu miros puternic

Daca la autorizarea instalatiei se limiteaza emisiile substantelor cu miros puternic prin stabilirea unui grad de diminuare a mirosului a unei instalatii de curatare a gazelor reziduale sau ca si concentratie a substantei mirositoare, acestea trebuie verificate prin masuratori olfactometrice.

5.3.3 Masuratori continue

5.3.3.1 Programul de masurare

Supravegherea emisiilor surselor relevante prin intermediu masuratorilor continue trebuie solicitata, conform articolului 3, in masura in care debitele masice stabilite la 5.3.3.2 sunt depasite si limitele emisiilor sunt stabilite. O sursa este de regula relevanta daca emisiile ei reprezinta mai mult de 20% din debitul masic total al instalatiei. Pentru determinarea debitelor masice sunt determinatorii precizarile dispozitiei de autorizare.

Daca este de asteptat ca o instalatie sa depaseasca in repetate randuri concentratiile masice

- 152 –

permise stabilite in dispozitia de autorizare, de exemplu la instalatii cu exploatare variabila sau usor dereglabile, masurarea continua a emisiilor poate fi solicitata si pentru valori ale debitelor masice specificate la 5.3.3.2. La instalatiile la care intr-o functionare neperturbata, instalatiile pentru reducerea emisiilor sunt scoase in mod repetat din functiune din motive tehnice de siguranta sau a caror actiune trebuie limitata considerabil, se considera debitele masice care rezulta de pe urma eficacitatii reduse

Se poate renunta la supravegherea continua a unei surse atunci cand aceasta emite mai putin de 500 de ore anual sau cand reprezinta mai putin de 10 % din emisiile anuale ale instalatiei.

Atat timp cat substantele poluante din gazele reziduale se afla intr-un raport strans, masurarea continua se poate margini la cea a unei componente de baza. De altfel se poate renunta la masurarea continua a emisiilor daca prin intermediul altor teste, de exemplu determinarea continua a eficientei instalatiilor de reducere a emisiilor (de exemplu masurarea temperaturii din camera de ardere la o ardere suplimentara termica in locul masurarii concentratiei masice a substantelor organice sau prin determinarea diferentei de presiune la separatori cu filtru in locul masurarii concentratiei masice a substantelor sub forma de pulberi din gazul rezidual), a compozitiei combustibililor sau aditivilor, sau a conditiilor de proces, se poate stabili cu o precizie suficienta ca limitarile de emisii sunt respectate.

5.3.3.2 Pragurile debitelor masice in supravegherea continua

La instalatiile cu un debit masic al substantelor sub forma de pulberi mde 1kg/h pana la 3kg/h , sursele relevante trebuie echipate cu instrumente de masura care sunt capabile sa supravegheze continuu functionarea corespunzatoare a instalatiei de curatire a gazelor reziduale si respectarea limitelor emisiilor (instrumente de masura calitative). La instalatiile cu un debit masic pentru substantele sub forma de pulbere mai mare de 3kg/h, sursele relevante trebuie prevazute cu instrumente de masura care indica permanent concentratia masica a emisiilor sub forma de pulbere. La instalatiile cu emisii sub forma de pulberi ale unor substante precum cele de la nr. 5.2.2 sau 5.2.5 clasa I sau nr. 5.2.7, sursele relevante trebuie sa aiba instrumente de masura care sa indice continuu concentratia totala de pulberi, daca debitul masic depaseste de cinci ori unul dintre debitele mentionate acolo.

La instalatiile ale caror emisii de substante gazoase depasesc unul sau mai multe dintre urmatoarele debite masice, sursele relevante trebuie prevazute cu instrumente de masura care indica permanent concentratia masica a substantelor in cauza:

— Dioxid de sulf 30 kg/h,

— monoxid de azot si dioxid de azot, mentionate ca dioxid de azot, 30 kg/h,

— monoxid de carbon ca substanta principala pentru evaluarea arderii complete in procesele de ardere 5kg/h

- 153 –

— monoxid de azot in toate celelalte cazuri 100kg/h,

— fluor si compusi anorganici gazosi ai fluorului, mentionati ca acid fluorhidric 0,3 kg/h

— compusi gazosi anorganici ai clorului, mentionate ca acid clorhidric 1,5kg/h

— clor 0,3 kg/h,

— acid sulfuric 0,3kg/h

Daca concentratia masica a dioxidului de sulf trebuie masurata continuu , concentratia masica a trioxidului de sulf trebuie determinata la calibrare si luata in considerare in calcule. Daca pe baza masuratorilor in cazuri particulare rezulta ca procentul de dioxid de azot din emisiile de oxid de azot este sub 10%, se va renunta la masurarea continua a dioxidului de azot, iar contributia acestuia se va lua in considerare prin calcul.

La instalatiile la care debitul masic al substantelor organice, mentionat ca si continut total de carbon, depaseste pentru substantele de la nr. 5.2.5 clasa I 1kg/h , iar pentru substantele de la nr. 5.2.5 2,5 kg/h, sursele relevante trebuie dotate cu instrumente de masura care indica permanent continutul total de carbon.

La instalatiile care au un debit masic al mercurului si ai compusilor lui mai mare de 2,5 g/h, mentionati ca mercur, sursele relevante trebuie echipate cu instrumente de masura ce indica permanent concentratia masica a mercurului, in caz ca nu s-a dovedit cu certitudine ca concentratia masica de la nr 5.2.2 clasa I reprezinta mai putin de 20%.

Institutia competenta trebuei sa solicite ca instalatiile ce au emisii de substante de la nr. 5.2.2 clasa I sau II sau substante de la nr. 5.2.7,sa fie dotate cu instrumente de masurare continua pentru determinarea concentratiei masice, atunci cand debitul masic depaseste de 5 ori unul dintre debitele masice mentionate acolo si se dispune deja de instrumente de masura adecvate.

5.3.3.3 Marimi de referinta

Instalatiile la care concentratiile masice ale emisiilor trebuie supravegheate in mod continuu vor fi echipate cu instalatii de masura si evaluare, care sa indice si sa inregistreze continuu parametrii de functionare necesari evaluarii si aprecierii masuratorilor continue, de ex. temperatura gazelor reziduale, debitul volumic al gazelor reziduale, umiditatea, presiunea, continutul de oxigen, inclusiv semnale relevante pentru diferite stari de functionare.

Se poate renunta la masurarea continua a parametrilor de functionare atunci cand experienta a aratat ca parametrii au un interval de variatie mic, sunt nesemnificativi pentru evaluarea emisiilor sau pot fi determinati cu o precizie suficienta si pe alta cale.

- 154 –

5.3.3.4 Alegerea dispozitivelor pentru determinarea emisiilor

Pentru masuratorile continue trebuie folosite aparate adecvate de masura si evaluare, care sa determine si sa inregistreze continuu marimile ce trebuie supravegheate conform nr. 5.3.3.2, 5.3.3.3 sau 5.3.4 si sa le evalueze conform nr. 5.3.3.5.

Trebuie solicitat ca o institutie competenta conform legislatiei nationale sa elibereze un certificat atestand montarea corespunzatoare a aparatului de masura continua.

Ministerul pentru mediu, protectia naturii si siguranta reactorilor publica in colaborare cu autoritatile regionale in monitorul oficial directive despre verificarea adecvarii, montarea, calibrarea si intretinerea aparatelor de masura. Aparatele de masura recunoscute ca adecvate de catre autoritatile regionale sunt facute cunoscute de catre ministerul mediului, al protectiei naturii si al sigurantei reactorilor in monitorul oficial.

5.3.3.5 Evaluarea si aprecierea rezultatelor masuratorilor

Din valorile masurate se calculeaza in principiu media valorilor inregistrate intr-o jumatate de ora, succesiv pentru fiecare jumatate de ora. Mediile obtinute se raporteaza la marimile de referinta si se inregistreaza cu semnalele corespunzatoare starilor de functionare.

Evaluarea se face prin procesoare de emisii adecvate, ale caror montare si parametrizare au fost verificate de catre un birou autorizat. Transmiterea datelor catre institutii se face la cererea acestora telemetric.

Din mediile pe jumatate de ora se calculeaza o medie a zilei pentru fiecare zi a anului, raportat la durata zilnica de functionare. Instalatia corespunde cerintelor cand nu sunt depasite limitele emisiilor stabilite in certificatul de aprobare sau intr-o ordonanta ulterioara; incalcarile se vor inregistra separat si comunicate fara intarziere organelor competente.

Se va solicita ca intreprinzatorul sa evalueze rezultatele masuratorilor continue de-a lungul unui an si sa le prezinte in 3 luni de la sfarsitul anului calendaristic. Intreprinzatorul trebuie sa pastreze rezultatele timp de 5 ani.

Cerinta evaluarii rezultatelor dispare atunci cand rezultatele sunt comunicate telemetric institutiilor competente.

5.3.3.6 Calibrarea si verificarea functiilor dispozitivelor pentru determinarea continua a emisiilor

Trebuie cerut ca dispozitivele pentru determinarea continua a emisiilor sa fie calibrate si sa li

- 155 –

se verifice functionalitatea de catre un oficiu autorizat de catre institutiile competente pentru calibrari. Calibrarea terbuie facuta conform directivei VDI 3950 pagina 1 (editia decembrie 1994. In cazuri deosebite, de exemplu la functionarea intermitenta, pentru durate de calibrare mai mari de o jumatate de ora se vor schimba in consecinta si timpii de mediere.

Calibrarea aparatelor de masura trebuie repetata dupa o modificare esentiala, ca de altfel si la fiecare 3 ani. Rapoartele despre rezultatele calibrarii si despre verificarea functionarii trebuie prezentate organelor competente in 8 saptamani.

Verificarea functiilor instalatilor pentru determinarea continua a emisiilor se va relua anual. Se va cere ca intreprinzatorul sa prevada lucrari periodice de intretinere si verificare a functionarii aparatelor de masura.

5.3.4 Determinarea continua a unor substante speciale.

La instalatiile care au emisii de substante de la nr. 5.2.2, nr. 5.2.5 clasa I sau nr. 5.2.7 trebuie solicitata determinarea zilnica a concentratiei masice a acestor substante, exprimata ca medie a zilei raportata la durata zilnica de functionare, daca se depaseste de 10 ori debitul masic indicat in acel loc.

Daca mediile zilnice au variatii mici, atunci determinarea concentratiei maice a acestor substante in gazul rezidual poate fi masurat si la intervale de timp mai mari, de ex. saptamanal, lunar sau anual. Se poate renunta la determinarea emisiilor unor substante speciale daca prin intermediul altor teste, de ex. controlul continuu al functiilor instalatiei de curatire a gazelor reziduale, se poate stabili cu o certitudine destul de mare ca emisiile limita nu sunt depasite.

Respectarea cerintelor conform nr. 5.2.7.2 se va dovedi prin notarea continua si determinarea parametrilor de functionare si ai gazului rezidual relevanti, atata timp cat din cauza unor premise tehnice nu se poate efectua o urmarire continua a emisiilor.

Este necesar sa se solicite ca intreprinzatorul sa evalueze rezultatele supravegherii continue a emisiilor de substante speciale si sa le prezinte institutiilor competente in 3 luni de la sfarsitul anului calendaristic. Intreprinzatorul trebuie de asemenea sa pastreze rezultatele masuratorilor timp de 5 ani.

5.3.5 Echivalenta cu directivele VDI

Pe langa procedeele descrise in directivele VDI amintite la nr. 5.3, pot fi folosite si alte metode, dovedite ca fiind echivalente.

- 156 –

7.3 Extras din Ordonanta referitoare la Instalatiile Mari de Ardere (13.BImSchV)

13. BImSchV contine solicitari in sensul masurarii continue a anumitor emisii (vezi § 25).

Tabelul 7.2: Obiecte masurate pentru care se solicita o masurare continua conform 13. BImSchV

Obiect masurat Criteriu pentru solicitarea unei masuratori continue

Concentratia de pulberi Instalatii de ardere pentru combustibili solizi sau lichizi

Monoxid de carbon Toate instalatiileMonoxid de azot Instalatii de ardere pentru combustibili solizi sau

lichizi siInstalatii de ardere pentru combustibli gazosi cu o capacitate calorica de mai mult de 400 Megawatt

Dioxid de azot Cand, pe baza masuratorilor, reiese ca continutul de NO2 la emisiile de dioxid de azot nu se afla sub 5 %

Dioxid de sulf Instalatii de ardere pentu combustibili solizi sau lichizi, in afara combustibililor conforme cu §§ 3 si 4 a 3. BImSchV (Limitarea continutului de sulf la petrolul de incalzire si la combustibili Diesel)

Marimi de lucru adecvate pentru dovada ca gradele emisiilor de sulf stabilite nu sunt depasite

Art des Nachweises wird durch die zuständige Behörde näher bestimmt

Continutul de oxigen al volumului Toate instalatiileCapacitatea instalatiei mari de ardere Toate instalatiile

A treisprezecea Ordonantapentru Aplicarea Legii Federale a Protectiei impotriva Emisiilor

(Ordonanta referitoare la Instalatiile Mari de Ardere - 13. BImSchV)

din 22. iunie 1983 (BGBl. I S. 719),modificata la 3. Mai 2000 (BGBl. I S. 632).

A patra parteMasurarea si supravegherea emisiilor

§ 21Locatii ale masuratorii

Operatorul unei instalatii de ardere trebuie, pentru determinarea emisiilor, pentru care sunt stabilite valori limita in aceasta ordonanta, sa amenajeze locatii pentru masuratori, dupa o hotarare a autoritatii responsabile. Amenajarea locatiilor pentru masuratori trebuie sa permita masuratori ale emisiilor, lipsite de probleme de ordin tehnic si care sa nu prezinte

- 157 –

pericole.

- 158 –

§ 22Masuratori prime si repetitive

(1) Dupa instalarea sau modificarea esentiala a unei instalatii de ardere, operatorul trebuie sa supuna verificarii de catre un birou recunoscut conform § 26 al Legii Federale de Protectie impotriva Emisiilor, conformitatea cu cerintele partii doi si trei a ordonantei,

1. cel devreme dupa o functionare de trei luni si cel tarziu dupa 12 luni de la intrarea in functiune si2. ulterior repetat la fiecare 3 ani.

(2) Alineatul 1 nu se aplica, daca trebuie verificata conformitatea cu cerintele permanent prin masuratori continue dupa § 25 prin utilizarea aparatelor de masura cu inregistrare.

(3) Derivat din alineatul 1, pentru instalatii de ardere pentru combustibili lichizi nu sunt necesare masuratori pentru stabilirea emisiilor conform § 11 Alin. 4 pana la 6 precum si § 20 Alin. 1, daca valorile limita ale emisiilor nu sunt depasite prin utilizarea unui combustibil corespunzator. In acest caz, trebuie aduse dovezi asupra continutului de sulf si limita inferioara de incalzire a combustibilului utilizat si puse la dispozitia autoritatii responsabile. Dovezile trebuie pastrate trei ani.

(4) Derivat din alineatul 1, trebuie efectuate masuratori dupa § 28 Alin. 2 pentru stabilirea emisiilor conform § 3 Alin. 2, § 8 Alin. 2 si § 17 Alin. 3 si 4 in cadrul calibrarii aparatelor de masura pentru masuratori continue a emisilor de pulberi.

§ 23Program de masuratori pentru masuratori discontinue

(1) Masuratori pentru stabilirea emisiilor conform § 22 se vor efectua prin utilizarea aparatelor de masura si a procedeelor masuratorilor, care sunt conforme cu nivelul al tehnicii masuratorilor. Trebuie efectuate cel putin 3 masuratori discontinue la functionarea instalatiei cu capacitatea calorica.

(2) Durata masuratorii discontinue nu trebuie sa depaseasca o jumatate de ora; rezultatul masuratorii discontinue va fi indicat ca valoarea la jumatatea de ora.

(3) Derivat din alineatul 2, masuratoarea discontinua nu trebuie sa depaseasca 2 ore, daca nu se poate incadra in timpul de o jumatate de ora, in cazuri extrem de grele.

§ 24Rapoarte si evaluarea masuratorilor discontinue

(1) Despre rezultatele masuratorilor conform § 22 in legatura § 23 trebuie realizate rapoarte ce vor fi puse neconditionat la dispozitia autoritatii responsabile.

(2) Rapoartele masuratorilor trebuie sa contina informatii despre rezultatul masuratorilor discontinue, despre procedeul de masurare utilizat si despre conditiile de functionare, relevante pentru rezultatul masuratorii. Aici intra si date despre combustibilii utilizati si despre starea de functionare a instalatiilor de diminuare a emisiilor.

(3) Mentinerea in valorile limita ale emisiilor se considera ca este realizata, atunci cand rezultatul masuratorii discontinue nu depaseste nivelul limita stabilit al emisiilor.

- 159 –


(1) Instalatiile de ardere pentru combustibili solizi sau lichizi trebuie echipate cu un aparat de masura, care sa stabileasca permanent concentratia de masa a emisiilor de pulberi din emisiile de gaze.

(2) Instalatiile de ardere trebuie echipate cu un aparat de masura, care sa stabilesca permanent concentratia masica de monoxid de carbon din emisiile de gaze.

(3) Instalatiile de ardere pentru combustibili solizi sau lichizi, precum si instalatiile de ardere pentru combustibili gazosi cu o capacitate calorica de mai mult de 400 Megawatt trebuie echipate cu un aparat de masura, care sa determine concentratia de masa a monoxidului de azot din emisiile de gaze. Daca, pe baza masuratorilor reiese ca procentul de dioxid de azot din emisiile de oxid de azot se afla sub 5 la suta, atunci se poate renunta la masurarea continua a dioxidului de azot si cantitatea acestuia poate fi luata in considerare prin calcule. Daca este necesara o masurare continua a dioxidului de azot, atunci instalatia de ardere trebuie sa fie echipata cel tarziu la 6 luni dupa punerea in functiune, cu aparatul de masura adecvat.

(4) Instalatiile de ardere pentru combustibili solizi sau lichizi trebuie echipate cu un aparat de masura, care sa determine permanent concentratia masica de dioxid de sulf din emisiile de gaze. Continutul de trioxid de sulf ce trebuie calculat la calibrare se va lua in considerare prin calcul. Propozitia 1 nu se aplica la instalatiile de ardere pentru combustibili lichizi, care corespund cerintelor conforme §§ 3 si 4 a celei de-a Treia Ordonante pentru Aplicarea Legii Federale de Protectie impotriva Imisiilor.

(5) Prin inregistrarea marimilor de functionare adecvate, sau a gradului de separare a instalatiilor de epurare a emisiilor de gaze se va dovedi ca gradele emisiilor de sulf stabilite in § 6 alin. 1 si 2 precum si § 11 alin. 1 si 2 nu sunt depasite.

(6) Instalatiile de ardere trebuie echipate cu un aparat de masura, care sa stabileasca permanent continutul de oxigen din volumul emisiilor de gaze.

(7) Derivat din alineatul 1 pana la 6, echiparea ulterioara a unei instalatii existente nu este necesara, daca prin declaratie conforma § 20 alin. 6 se va stabili ca instalatia va mai fi folosita cel mult 10000 ore.

§ 26Inregistrari si interpretare la masuratoarea continua

(1) La masuratori continue trebuie inregistrate automat permanent, in timpul functionarii instalatiei de ardere, cu ajutorul unor aparate de masura adecvate, valorile momentane pentru marimile ce trebuie masurate conform § 25 si pentru performanta instalatiei de ardere. Pentru fiecare jumatate de ora ce urmeaza trebuie calculata valoarea medie la jumatatea de ora, iar pentru fiecare zi calendaristica trebuie calculata valoarea medie zilnica – raportata la timpul zilnic de functionare.

(2) Derivat din alineatul 1, timpul de comunicare al valorii medii la jumatatea de ora trebuie ajustat in concordanta cu timpul de calibrare, cand calibrarea conform § 28 alin. 1 nu poate fi incadrata in timpul de o jumatate de ora. Timpul de comunicare nu are voie sa depaseasca 2 ore.

(3) Valorile medii conform alineatului 1 trebuie transformate conform continutului de oxigen de referinta, clasificate si memorate ca distributii ale frecventei. Pentru valorile medii la jumatatea de ora, numarul claselor trebuie sa fie de cel putin 20; a zecea clasa trebuie sa fie

- 160 –

in zona valorii limita a emisiilor. Cu determinarea distributiilor frecventei trebuie sa se inceapa din nou la inceputul fiecarui an calendaristic. Distributiile frecventei trebuie sa poata fi citite in orice moment si trebuie inregistrate o data pe zi.

(4) Inregistrarileaparatelor de masura dupa alineatele 1 si 3 trebuie pastrate trei ani.

- 161 –

(5) Trebuie prezentata neconditionat autoritatii responsabile o adeverinta despre instalarea conforma a aparatelor automate de masura din partea unui birou recunoscut de cea mai inalta autoritate nationala sau de o autoritate desemnata legal.

§ 27Rapoarte si interpretarea masuratorilor continue

(1) Despre rezultatele masuratorilor conform § 25 in legatura cu § 26 trebuie realizate rapoarte ale masuratorilor ce trebuie puse la dispozitia autoritatii responsabile in termen de 3 luni de la sfarsitul anului calendaristic.

(2) Valorile limita ale emisiilor se condsidera ca fiind respectate, cand din interpretarea rezultatelor conforme cu alin. 1 pentru orele de functionare dintr-un an calendaristic rezulta ca

1. diferite valori medii ale zilei nu depasesc valoarea limita a emisiilor,2. 97 la suta din valorile la jumatatea de ora nu depasesc sase cincimi din valoarea limita a emisiilor si3. diferite valori medii la jumatatea de ora nu depasesc dublul valorii limita a emisiilor

Timpi conform § 6 alin. 6, § 11 alin. 6 si § 20 alin. 5 nu sunt luati in considerare.

(3) Gradele emisiilor de sulf prevazute se considera ca fiind respectate, atunci cand rezultatele masuratorilor dupa § 25 alin. 5 indeplinesc criteriile alineatului 2 la utilizare conforma.

§ 28Calibrarea si verificarea functionarii aparatelor de masura

(1) Aparatele de masura, care stabilesc si inregistreaza permanent concentratia de masa a emisiilor de pulberi sau de gaze, trebuie calibrate de catre un birou recunoscut de catre cea mai inalta autoritate nationala responsabila sau de catre o autoritate desemnata prin lege, iar functionarea acestora trebuie verificata anual.

(2) Calibrarea aparatelor de masura pentru instalatiile cu o capacitate calorica de mai mult de 300 Megawatt trebuie efectuata la intervale de trei ani, in rest la intervale de 5 ani.

(3) Rapoartele despre rezultatul calibrarii si al verificarii functionarii trebuie puse la dispozitia autoritatii responsabile in termen de patru saptamani.

- 162 –

7.4 Extras din Ordonanta referitoare la instalatiile de ardere a deseurilor (17.BImSchV)

17. BImSchV contine solicitari pentru masurarea continua a anumitor emisii (vezi la § 11).

Tabelul 7.3: Obiecte masurate pentru care se solicita o masurare continua conform 17. BimSchV

Obiect masurat Criteriu pentru solicitarea unei masuratori continue

Monoxid de carbon Toate instalatiileConcentratia de pulberi Instalatii de ardere pentru cobustibili solizi sau

lichiziCarbon total In afara de atunci cand se exclud emisiile unor Monoxid de azot si dioxid de azot substante sau se estimeaza aparitia acestora inDioxid de sulf si trioxid de sulf concentratii miciCompusi anorganici gazosi de fluor, indicati ca acid fluorhidricCompusi anorganici gazosi de clor, indicati ca acid clorhidricCompusi anorganici gazosi de fluor, indicati ca acid fluorhidric

In afara de atunci cand sunt operate trepte de epurare pentru compusi anorganici ai clorului, care asigura ca valorile limita de HCl sa nu fie depasite

Mercur si compusii acestuia, indicati ca mercur

In afara de atunci cand se dovedeste clar ca valorile limita ale emisiilor sunt incarcate mai putin de 20 %

Dioxid de azot Atunci cand, pe baza substantelor utilizate, a modului de constructie, a modului de functionare sau a masuratorilor discontinue reiese ca procentul de NO2 din emisiile de oxid de azot nu se afla sub 10 %.

Continutul de oxigen din volum Toate instalatiileTemperaturi in zona de post-ardere Toate instalatiileMarimi de lucru necesare pentru evaluarea functionarii conforme, in special- Temperatura emisiilor de gaze- Fluxul volumului emisiilor de gaze- Continut de umiditate- Presiune

Aparatele de masura pentru continutul de umiditate nu sunt necesare, atata timp cat emisiile de gaze sunt uscate inaintea determinarii concentratiei de masa a emisiilor

- 163 –

A Saptesprezecea Ordonantapentru Aplicarea Legii Federale a Protectiei impotriva Imisiilor

(Ordonanta asupra Instalatiilor de ardere pentru Deseuri si Materiale Asemanatoare- 17. BImSchV)1)

din 23. noiembrie 1990 (BGBl. I P. 2545, 2832), modificata final pe 3. mai 2000 (BGBl. I P. 632)

Partea a TreiaMasuratoare si supraveghere

§ 9Locatii ale masuratorilor

Pentru masuratori trebuie amenajate, dupa o decizie prealabila a autoritatii responsabile, locatii pentru masuratori; acestea trebuie sa fie indeajuns de mari, usor accesibile si sa fie construite si alese astfel inat sa faciliteze masuratori reprezentative si lipsite de probleme.

§ 10Procedee ale masuratorilor si aparate de masura

(1) Pentru determinarea emisiilor sau a conditiilor de ardere, precum si pentru stabilirea marimilor de referinta sau de lucru, trebuie utilizate procedee de masurare si aparate de masura adecvate, ce corespund nivelului tehnic al masuratorilor, dupa o decizie prealabila a autoritatii responsabile.

(2) Trebuie obtinuta o adeverinta de la un birou de calibrari recunoscut de cea mai inalta autoritate nationala responsabila sau de la o autoritate desemnata prin lege, pentru instalarea conforma a aparatelor de masura pentru supravegherea continua.

(3) Operatorul trebuie sa supuna aparatele de masura, ce sunt utilizate pentru determinarea continua a emisiilor, calibrarii de catre un birou de calibrari recunoscut de cea mai inalta autoritate nationala responsabila sau de o autoritate desemnata prin lege, precum si verificarii functionarii acestora; calibrarea trebuie efectuata dupa o modificare esentiala a instalatiei, in rest trebuie repetata la intervale de 3 ani. Rapoartele despre rezultatul calibrarii si verificarea functionarii trebuie puse la dispozitia autoritatii responsabile in termen de opt saptamani.


(1) Operatorul trebuie sa determine, sa inregistreze si sa interpreteze continuu

1. concentratiile de masa ale emisiilor dupa § 4 par 6, § 5 alin. 1 Nr.1 si 2 precum si § 17 alin. 4,2. continutul de oxigen din volumul emisiilor de gaze,3. temperaturile conform § 4 alin. 2 sau 3 si4. marimile de lucru necesare pentru evaluarea functionarii conforme, in special temperatura emisiilor de gaze, volumul emisiilor de gaze, continutul de umiditate si presiunea.

1 Ordonanta de modificare din 23.2.1999 contine urmaroarea nota legala de subsol:Ordonanta serveste punerii in aplicare a Directivei 94/67/CE a Consiliului din 16. decembrie 1994 asupra arderii deseurilor periculoase (ABl. CE Nr. L 365 P. 34).

- 164 –

Pentru aceasta, instalatiile trebuie sa fie echipate cu aparate de masura si calculatoare ale valorilor masuratorilor. Propozitia 1 Nr. 1 in legatura cu propozitia 2 nu este valabila, atunci cand se pot exclude emisiile unor substante dupa § 5 alin. 1 Nr. 1 sau se preconizeaza o aparitie a acestora in concentratii foarte mici. Aparatele de masura pentru continutul de umiditate nu sunt necesare, atata timp cat emisiile de gaze sunt uscate inaintea determinarii concentratiei de masa a emisiilor.

(2) Daca, pe baza substantelor utilizate, a modului de constructie, a modului de functionare sau a masuratorilor discontinue reiese ca procentul de dioxid de azot din emisiile de oxid de azot se afla sub 10 la suta, atunci autoritatea responsabila poate sa renunte la masurarea continua a dioxidului de azot si sa permita determinarea procentului prin calcule. Pentru mercur si compusii acestuia, indicati ca mercur, autoritatea responsabila poate sa renunte la masurarea continua, cand se dovedeste clar ca valorile limita ale emisiilor conform § 5 alin. 1 nr. 1 litera g) si Nr. 2 litera g) este ocupata numai mai putin de 20 la suta.

(3) Alineatul 1 propozitia 1 Nr. 1 nu se aplica in cazul compusilor anorganici ai fluorului, cand sunt operate trepte de epurare pentru compusi anorganici ai clorului, care asigura ca valorile limita ale emisiilor dupa § 5 alin. 1 Nr. 1 litera c) si Nr. 2 litera c) sa nu fie depasite.

(4) Instalatiile trebuie echipate cu dispozitive de inregistrare prin care se vor inregistra inchiderile sau opririle conform § 4 alin. 5.

(5) Operatorul trebuie, la cererea autoritatii responsabile, sa masoare incontinuu concentratiile de masa ale emisiilor conform § 5 alin. 1 Nr. 3 si 4, daca sunt disponibile aparate de masura adecvate.

§ 12Evaluarea si interpretarea masuratorilor continue

(1) In timpul functionarii instalatiei trebuie sa se calculeze din valorile masurate, la fiecare jumatate de ora care urmeaza, valoarea medie pe jumatatea de ora si apoi trebuie transformata raportat la continutul de oxigen de referinta. Pentru substantele a caror emisie este diminuata si limitata prin utilizarea dispozitivelor de epurare a emisiilor de gaze, se poate efectua transformarea valorilor masuratorii numai pentru timpii, in care continutul de oxigen masurat se afla deasupra continutului de oxigen de referinta. Din valorile medii la jumatatea de ora se calculeaza pentru fiecare zi valoarea medie zilnica, raportata la timpul de functionare zilnic, incluzand procesele de incalzire sau de oprire. § 4 alin. 6 ramane intact.

(2) Operatorul trebuie sa conceapa un raport al masuratorilor, despre interpretarea masuratorilor continue, pe care sa-l puna la dispozitia autoritatii responsabile in termen de trei luni dupa incheierea fiecarui an calendaristic. Operatorul trebuie sa pastreze inregistrarile aparatelor de masura pe o perioada de cinci ani. Propozitia 1 nu este valabila atunci cand autoritatea responsabila a impus transmiterea telemetrica a rezultatelor masuratorii.

(3) Valorile limita ale emisiilor sunt respectate, atunci cand nici o valoare medie zilnica, dupa § 4 alin. 6 si § 5 alin. 1 Nr. 1 si nici o valoare la jumatatea de ora dupa § 4 alin. 6 si § 5 alin. 1 Nr. 2 nu este depasita si limitarea concentratiilor maxime conform § 4 alin. 6 prpozitia 2 este respectata.

(4) Frecventa si durata neresepectarii cerintelor dupa § 4 alin. 2 trebuie incluse de catre operator in raportul masuratorilor conform alieatului 2.

§ 13

- 165 –

Masuratori discontinue

(1) Dupa instalarea sau modificarea esentiala a unei instalatii de ardere, la punerea in functiune, operatorul trebuie sa supuna verificarii prin masuratori de catre un birou recunoscut conform § 26 al Legii Federale de Protectie impotriva Imisiilor, daca sunt indeplinite conditiile de ardere in conformitate cu § 4 alin. 2 sau 3.

- 166 –

(2) Dupa instalarea sau modificarea esentiala a unei instalatii de ardere, la punerea in functiune, operatorul trebuie sa supuna verificarii prin masuratori de catre un birou recunoscut conform § 26 al Legii Federale de Protectie impotriva Imisiilor, daca sunt indeplinite cerintele in conformitate cu § 5 alin. 1 Nr. 3 sau 4 sau – daca se aplica solicitarile dupa § 11 alin. 3 - dupa § 5 alin. 1 Nr. 1 si 2, daca acestea sunt indeplinite. Masuratorile trebuie efectuate pe parcursul a douasprezece luni de la punerea in functiune, la fiecare doua luni, cel putin intr-o zi, iar apoi repetat cel tarziu la fiecare douasprezeceluni cel putin in trei zile. Acestea trebuie sa fie efectuate cand instalatiile functioneaza la capacitatea maxima permisa pentru combustibilii utilizati pentru functionare indelungata.

(3) Pentru masuratorile de determinare a substantelor dupa § 5 alin. 1

1. Numarul 3 timpul de prelevare a probelor este de o jumatate de ora; acesta nu trebuie sa depaseasca doua ore,2. Numarul 4 timpul de prelevare a probelor este de cel putin 6 ore; acesta nu trebuie sa depaseasca 8 ore.

Pentru substantele indicate in anexa, limita urmaririi procedeului de analiza utilizat nu trebuie sa fie peste 0,005 nanograme pe metru cub de emisii de gaze.

§ 14Rapoarte si interpretare a masuratorilor discontinue

(1) Se va solicita intocmirea si prezentarea unui raport cu referire la rezultatul masuratorilor conform § 13, ce va fi pus la dispozitia autoritatilor responsabile. Raportul trebuie sa contina informatii despre planificarea masuratorilor, rezultatul fiecarei masuratori, procedeul de masurare folosit si conditiile de functionare ce sunt semnificative pentru interpretarea rezultatelor masuratorilor.

(2) Valorile limita ale emisiilor sunt considerate ca respectate, atunci cand nici un rezultat al unei masuratori discontinue nu depaseste o valoare medie dupa § 5 alin. 1.

§ 15Monitorizarea speciala a emisiilor de metale grele

(1) Daca, pe baza compozitiei substantelor utilizate sau a altor concluzii, in special a interpretarii masuratorilor discontinue, se preconizeaza concentratii ale emisiilor de substante conforme cu § 5 alin. 1 Nr. 3, care pot depasi 60 la suta din valorile limita ale emisiilor, atunci operatorul trebuie sa determine si sa documenteze saptamanal concentratia masica acestor substante: § 13 alin. 3 propozitia 1 este valabila ca atare.

(2) Se poate renunta la determinarea emisiilor daca, prin alte examinari, ca de exemplu prin controlul functionarii instalatiilor de epurare a emisiilor de gaze, se poate stabili cu suficienta certitudine ca limitele emisiilor nu vor fi depasite.

§ 16Defectiuni ale functionarii

(1) Daca din masuratori rezulta ca solicitarile referitoare la functionarea instalatiilor sau pentru limitarea emisiilor nu sunt indeplinite, atunci operatorul trebuie sa comunice neconditionat acest fapt autoritatilor responsabile. El trebuie sa ia neconditionat masurile necesare pentru o functionare conforma; § 4 alin. 5 Nr. 2 si 3 ramane intact. Autoritatea responsabila vegheaza prin masuri de supraveghere ca operatorul sa isi indeplinesca indatoririle pentru o functionare conforma sau sa opresca functionare instalatiei.

- 167 –

(2) In cazul instalatiilor compuse dintr-o unitate de ardere sau din mai multe unitati de ardere cu instalatii comune de gaz, Autoritatea pentru Defectiuni Tehnice Inevitabile ale Instalatiilor de Epurare a Emisiilor de Gaze, trebuie sa stabileasca perioada de timp, in care se poate devia, in anumite conditii, de la valorile limita ale emisiilor dupa § 5, excluzand § 5 alin. 1 Nr. 1 litera b si Nr. 2 litera b. Functionarea ulterioara nu poate depasi, in cazul deseurilor ce trebuie supravegheate, patru ore consecutive si pe perioada unui an calendaristic 60 ore, in rest 8 ore consecutive si pe perioada unui an calendaristic 96 ore. Limitarea emisiilor pentru pulberile totale nu are voie sa depaseasca o concentratie a masica de 150 miligrame pe metru cub de emisie de gaz, masurata ca valoare la jumatatea de ora. § 4 alin. 5, § 5 alin. 2 si § 11 alin. 4 sunt valabile ca atare.

- 168 –

7.5 Extras din Ordonanta privind Dioxidul de Titaniu (25. BImSchV)

A 25. BImSchV contine cerinte referitoare la unele emisii stabilite dupa o masuratoare continua conform IT Aer (vezi la 3.2.3).


Obiectul masurat Criteriu pentru solicitarea unei masuratori continue masuratoare fluxul masica

Difuzia emisiilor de gaze Substante sub forma de pulberi 2 kg/h pana la 5 kg/h

Concentratia de pulberi Substante sub forma de pulberi peste 5 kg/h sau la depasirea de cinci ori a fluxurilor de masa indicate la 2.3, 3.1.4 sau 3.1.7 IT Aer

Dioxid de sulf Peste 50 kg/hCompusi anorganici gazosi ai clorului, indicati ca acid clorhidric

Peste 3 kg/h

Clor Peste 1 kg/h

A douazecisicincea Ordonantapentru Aplicarea Legii Federeale de Protectie impotriva Imisiilor

(Ordonanta pentru Limitarea Emisiilor din Industria Dioxidului de Titaniu - 25. BImSchV)1)

din 8. noiembrie 1996 (BGBl. I S. 1722)

§ 5Procedee pentru masurare si supravegere

Pentru masurarea si supravegherea emisiilor de pulberi, dioxid de sulf, trioxid de sulf si clor isi gasesc aplicabilitatea cerintele respective ale Primei Reglementari Administrative la Legea Federala de Protectie impotriva Imisiilor (Instructiuni tehnice pentru pastrarea aerului curat) din 27. februarie 1986 (GMBl. P. 95, 202). Pentru aceasta se folseste Anexa Directivei 92/112 CEE din 15. decembrie 1992 despre modalitatile de unificare a programelor pentru diminuarea si apoi pentru eliminarea poluarii prin deseuri ale industriei de dioxid de titaniu (ABL. CE Nr. L 409 P. 11).

1) Aceasta directiva seveste aplicarii articolului 9 a Directivei 92/112/CEE a Consiliului din 15. decembrie 1992 despre modalitatile de unificare a programelor pentru diminuarea si apoi pentru eliminarea poluarii prin deseuri ale industriei de dioxid de titaniu (ABL. CE Nr. L 409 P. 11)

- 169 –

7.6 Extras din Ordonanta asupra Instalatiilor Crematoare (27.BImSchV)

A 27. BImSchV contine cerinte referitoare la unele emisii stabilite dupa o masuratoare continua (vezi § 7).


Obiectul masurat Criteriu pentru solicitarea unei masuratori continue

Densitatea gazului cu fum Toate instalatiileContintul de oxigen al volumului Toate instalatiileConcentratia de monoxid de carbon Toate instalatiileTemperatura in zona post-ardere Toate instalatiile

A douazecisisaptea Ordonantapentru Aplicarea Legii Federale de Protectie impotriva Imisiilor

(Ordonanta asupra Instalatiilor Crematoare - 27. BImSchV)

din 19. martie 1997 (BGBl. I P.545), modificata la 3. mai 2000 (BGBl. I P. 632)*


(1) Instalatiile trebuie echipate cu aparate de masura, care sa masoare si sa inregistreze permanent

1. continutul de oxigen al volumului emisiilor de gaze,2. concentratia masica de monoxid de carbon din emisiile de gaze si3. temperatura minima conform § 3 Alin. 2.

Instalatiile pot functiona doar cu aparatele de masura adecvate.

(2) Dispozitivele pentru supravegherea functionarii instalatiilor de dispersie a pulberilor trebuie echipate cu aparate de masura care sa masoare continuu densitatea fumului in gaz. Instalatiile pot fi utilizate doar cu aparate adecvate de masura pentru densitatea fumului in gaz, ce permit concluzionari asupra mentinerii permanente in valorile limita ale emisiilor totale de pulberi conform § 4 Nr. 2 litera a.

(3) Operatorul trebuie sa primeasca o adeverinta despre instalarea conforma a aparatelor automate de masura a monoxidului de carbon, a oxigenului, a densitatii fumului in gaz si a temperaturii, din partea unui birou pentru calibrari, recunoscut de cea mai inalta autoritate nationala sau de o autoritate desemnata legal si de asemenea, trebuie sa calibreze aparatele de masura inaintea punerii in functiune si sa le verifice functionarea cel tarziu dupa o perioada de un an. Operatorul trebuie sa repete calibrarea cel tarziu la cinci ani dupa ultima calibrare. Operatorul trebuie sa prezinte autoritatii responsabile adeverinta asupra conformitatii montajului, rapoartele asupra rezultatului calibrarii si asupra verficarii

* Prezentat ca articolul 1 al Ordonantei asupra Instalatiilor Crematoare si pentru modificarea Ordonantei referitoare la Instalatii ce necesita aprobare.Nota de subsol legala:Au fost luate in considerare reglementarile din Directiva 83/189/CEE a Consiliului din 28. martie 1983 despre procedeul de informare in domeniul normelor si a regulamentelor tehnice (ABl. CE Nr. L 109 P. 8), modificate final prin Directiva 94/10/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23. martie 1994 (ABl. CE Nr. L 100 P. 30).

- 170 –

functionarii, in termen de 3 luni dupa efectuare.

- 171 –

§ 8Interpretare si rapoarte asupra masuratorilor continue

(1) Intimpul functionarii instalatiei trebuie calculata valoarea medie pentru valoarea masurata a monoxidului de carbon la fiecare jumatate de ora conecutiva.

(2) Asupra interpretarii masuratorilor continue, operatorul trebuie sa realizeze un raport al masuratorilor sau sa dispuna realizarea acestuia si sa-l prezinte in termen de trei luni dupa sfarsitul anului calendaristic autoritatii responsabile. Operatorul trebuie sa pastreze inregistrarile cinci ani.

(3) Valoarea limita pentru monoxid de carbon este respectata, atunci cand nici o valoare medie pe ora conform § 7 alin. 1 Nr. 2 in legatura cu alineatul 1 nu depaseste valoarea limita conform § 4 Nr. 1.

§ 9Masuratori discontinue

Operatorul unei instalatii instalate dupa intrarea in vigoare a acestei Ordonante trebuie sa supuna verificarii, dupa masurile continute in Anexa 1 si Anexa 2, de catre un birou recunoscut conform § 26 alin. 1 al Legii Federale pentru Protectia impotriva Imisiilor, respectarea cerintelor referitoare la continutul total de pulberi, continutul total de carbon, dioxine si furane conform § 4 cel devreme la trei luni si cel tarziu la sase luni de la punerea in functiune. Operatorul trebuie sa repete verificarea conform propozitiei 1 la intervale de trei ani.

§ 10Interpretare si rapoarte asupra masuratorilor continue

(1) Asupra masuratorilor dupa § 9, operatorul trebuie sa realizeze un raport al masuratorilor si sa-l prezinte in termen de 3 luni dupa efectuarea masuratorii autoritatii responsabile. Raportul masuratorilor trebuie sa contina date despre planificarea masuratorilor, rezultatul, procedeele de masurare folosite si conditiile de functionare ce sunt semnificative. Operatorul trebuie sa pastreze rapoartele cinci ani.

(2) Valorile limita ale emisiilor se considera ca fiind respectate, atunci cand nici un rezultat al masuratorilor valorii medii pe ora nu depaseste valoarea limita respectiva a emisiilor conform § 4 Nr. 2 sau valoarea medie in timpul prelevarii de probe dupa § 4 Nr. 3.

- 172 –

7.7 Practica unitara la nivel federal privind supravegherea emisiilor – Partea 1

Data: 24. August 1998/ME

Ministerul federal pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor

Practica unitara la nivel federal pentru supravegherea emisiilor 1

- Circulara. a. MFM d. 8.6.1998 - IG I 3 - 51 134/3 -

Directive despre:

verificarea conformitatii, montarea, calibrarea si intretinerea aparatelor de masura pentru masuratori continue ale emisiilor si pentru obtinerea continua de marimi de referinta resp. de lucru pentru supravegherea permanenta a emisiilor de substante speciale,

interpretarea masuratorilor continue ale emisiilor, interpretarea masuratorilor coeficientului funinginei la arderi cu petrol de incalzit- EL.

Ministerul Federal pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor si inaltele autoritati nationale responsabile pentru protectia impotriva emisiilor au ajuns la consens in sedinta nationala pentru protectia impotriva imisiilor in ceea ce priveste urmatoarele directive.

Distribuitor:Catre Inaltele Autoritati pentru Protectia impotriva Imisiilor ale landurilor federale

1 ) Obligatia de comunicare a Directivei 83/189/CEE a consiliului din 28. martie 1983 privitoare la procesul de informare in domeniul normelor si prevederilor tehnice (ABl. EG Nr. I. 109, P. 8), modificata in final prin directiva 94/10CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23. martie 1994 (ABl. EG Nr. I. 100, S. 30), a fost luata in considerare (Comunicarea Guvernului Republicii Federale Germania catre comisia Comunitatii Europene din 15 decembrie 1997 – notificarea 97/26/D).

- 173 –

Cuprins

A. Introducere

1 Baze legislative2 Domeniu de utilizare3 Suspendarea directivelorB.1 Cerinte minime pentru dispozitivele pentru masuratori continue la vrificarea

conformitatii

1.1 Generalitati1.2 Emisii sub forma de pulberi1.2.1 Determinarea concentratiei masica1.2.2 Procedee calitative de masurare1.2.3 Determinarea coeficientului funinginei (difuzia emisiilor de gaze)

1.3 Emisii gazoase1.3.1 Cerinte generale1.3.2 Cerinte aditionale pentru dispozitivele pentru masuratori ale compusilor

organici

1.4 Masuratori ale marimilor de referinta /marimilor de lucru1.4.1 Continut de oxigen1.4.2 Fluxul volumului emisiilor de gaze1.4.3 Continutul de umiditate1.4.4 Cerinte speciale pentru dispozitivele pentru masuratori pentru sarcini conf.

17. BImSchV

1.5 Interpretarea electronica a masuratorilor continue ale emisiilor1.5.1 Calculul si normarea valorilor medii la jumatatea de ora1.5.2 Clasificarea si memorarea valorilor medii la jumatatea de ora1.5.3 Calculul si clasificarea valorilor medii pe zi1.5.4 Iesirea datelor1.5.5 Cerinte la sistemele electronice de interpretare1.5.6 Efectuarea verificarii conformitatii sistemelor electronice de interpretare1.5.7 Utilizarea sistemelor electronice de interpretare1.5.8 Cazuri speciale individuale la instalatii de ardere1.5.9 Cerinte speciale pentru sisteme electronice de interpretare pentru sarcini dupa

17. BImSchV

1.6 Supravegherea de la distanta a emisiilor

1.7 Sisteme pentru prelevarea de probe pe termen lung1.7.1 Generalitati1.7.2 Masuratorile emisiilor1.7.3 Verificarea dispozitivului de masurare

2. Institute de verificare

3. Procedee de notificare asupra conformitatii

4. Montarea, verificarea, intretinerea, utilizarea si raportarea4.1 Alegerea si montarea dispozitivului

- 174 –

4.2 Utilizarea si intretinereaEinsatz und Wartung

Anexa 1 Sisteme pentru interpretarea electronica: Cazuri speciale de utilizare la instalatiile de ardere

Anexa 2 Systeme zur elektronischen Auswertung: Besondere Anforderungen nach der 17. BImSchV

- 175 –

A. Introducere

Urmatoarele directive privesc supravegherea continua a emisiilor si parametrilor esentiali pentru supravegherea emisiilor; acestia includ si interpretarea masuratorilor continue ale emisiilor si transmiterea la distanta a datelor relevante pentru emisii.

1. Baze legislative

A treisprezecea ordonanta pentru punerea in aplicare a Legii Federale pentru Protectia impotriva Imisiilor (Ordonanta privitoare la instalatii de ardere de dimensiuni mari –13. BImSchV) din 22.iunie 1983 (BGBl I 1983, P. 719/730) prevede ca instalatiile sa fie prevazute cu dispozitive de masurare pentru supravegherea continua a emisiilor de pulberi, monoxid de carbon, oxizi de azot si dioxid de sulf, iar rezultatele masuratorilor trebuie permanent interpretate automat.

A saptesprezecea ordonanta pentru punerea in aplicare a Legii Federale pentru Protectia impotriva Imisiilor (Ordonanta privitoare la instalatii de ardere pentru deseuri si alte substante combustibile asemanatoare –17.BImSchV) din 23. noiembrie 1990 (BGBl I 1990, P 2545/2553) prevede ca instalatiile de ardere a deseurilor sa fie prevazute cu dispozitive pentru stabilirea continua a emisiilor de pulberi, substante organice, compusi

anorganici halogenati, oxizi de sulf si oxizi de azot, pentru interpretarea si evaluarea marimilor de referinta necesare masuratorilor

emisiilor si pentru evaluarea marimilor de lucru necesare functionarii conforme,

rezultatele masuratorilor trebuie inregistrate si interpretate automat.Pentru instalatii ce necesita autorizare, dar care nu se supun reglementarilor 13. BImSchV si 17. BImSchV s-a stabilit pentru aplicarea § 29 i. V. m. § 48 Nr. 3 a Legii pentru Protectia impotriva Efectelor daunatoare Mediului cauzate de poluarea aerului, zgomot, vibratii si alte procese asemanatoare (Legea Federala de Protectie impotriva Imisiilor – BImSchG) din 14.5.1990 (BGBl I 1990, S. 880/901), modificata final la 17.3.1998 (BGBl I P. 502 (510)) in prima Prevedere Generala de Administrativa la BImSchG (Instructiuni tehnice pentru pastrarea aerului curat – IT Aer -) din 27.2.1986 (GMBl. 1986, P. 95/143), in ce conditii emisiile relevante de impuritati ale aerului sub forma de pulberi sau gaze trebuie supravegheate incontinuu, rezultatele masuratorilor trebuind interpretate automat si permanent.

Conform cifrei 3.2.4 a IT Aer, in cazul instalatiilor cu emisii de substante conforme cu 2.3, 3.1.4 sau 3.1.7 clasa I trebuie stabilita concentratia masica acestor substante in emisiile de gaze ca valoare medie pe zi, raportata la timpul zilnic de functionare, daca se depasesc de zece ori fluxurile de masa stabilite acolo. 17. BImSchV prevede in § 15 (Supraveghere speciala a emisiilor de metale grele) pentru masurarea in vederea stabilirii substantelor dupa § 5 Alin. 1 Nr. 3 (valori limita ale emisiilor) cerinte tehnice de masurare ca in IT Aer, insa cu alte criterii pentru timpul de prelevare a probelor si frecventa masuratorilor discontinue.

Dupa Nr. 3.3.1.2.2 IT Aer, pentru arzatoare individuale cu o capacitate calorica de 5 MW si mai mult, care functioneaza cu petrol de incalzit EL, se solicita o supraveghere continua a difuziei gazelor.

- 176 –

- 177 –

2. Domeniu de utilizare

Urmatoarele directive trateaza

Cerintele minime, ce trebuie respectate la verificarea conformitatii dispozitivelor de masura pentru stabilirea emisiilor si a marimilor de referinta si a dispozitivelor electronice de interpretare

Institutele ce pot fi luate in considerare pentru verificarea confromitatii, Procedura de publicare a dispozitivelor de masura adecvate, Indicatii pentru montarea, calibrarea, utilizarea si intretinerea dispozitivelor de

masura pentru masuratori continue ale emisiilor, a dispozitivelor electronice de interpretare si a sistemelor de transmitere la distanta a datelor emisiilor

Caracteristici ale procesului electronic de interpretare, Interpretarea rezultatelor la masuratorile coeficientului funinginei si Cerintele speciale la sistemele de prelevare a probelor pe termen lung.

In cadrul tuturor sarcinilor prezentate este necesara utilizarea dispozitivelor pentru masuratori si interpretare. Aparatele adecvate sunt facute cunoscute de catre Comunicatul Ministerial Comun al Ministerelor Federale.

3. Suspendarea directivelor

Urmatoarele directive inlocuiesc directivele despre:

Verificarea conformitatii, montarea, calibrarea, intretinerea dispozitivelor de masura pentru masuratori continue ale emisiilor si stabilirea continua a marimilor de referinta respectiv de lucru pentru supravegherea permanenta a emisiilor de substante speciale,

Interpretarea masuratorilor continue ale emisiilor, Interpretarea masuratorilor coeficientului de funingine la combustii cu petrol de

incalzire-EL - circulara. MFM d. 1.9.1997 - IG I 3 - 51 134/3 - (GMBl 1977, P. 528)

B 1. Cerinte minime pentru dispozitivele pentru masuratori continue la verificarea conformitatii

1.1 Generalitati

1.1.1 Verificarea conformitatii trebuie realizata conform reglementarilor directivei VDI 2449 foaia 1(editia 1995) a normei DIN ISO 6879 (editia decembrie 1996) si norma DIN IEC 359 (editia septembrie 1993).

1.1.2 Respectarea cerintelor minime trebuie dovedita in cadrul verificarii conformitatii prin desfasurarea unui test de anduranta de cel putin trei luni pe teren. Testarea de anduranta se va efectua pe cat posibil la o singura locatie de testare pe o perioada consistenta de timp. Numai in cazuri exceptionale pot fi luate in calcul perioade mai scurte de timp de examinare in diferite locatii de testare pentru testarea de anduranta.

1.1.3 La verificarea conformitatii se va stabili legatura dintre afisajul dispozitivului si valoarea obiectului masurat stabilit printr-un procedeu convenit, de exemplu ca si concentratie a masica, a volumului sau a fluxului volumului din emisiile de gaze, prin calcul de regresie (functia analizei). Pentru fiecare aparat de masura se va livra de catre producator fisa cu caracteristicile aparatului. Fisa caracteristicilor trebuie

- 178 –

verificata conform Directivei VDI 3950 Foaia 1 (Editia iulie 1994).

1.1.4 Ajustarea dispozitivelor de masurare si interpretare trebuie asigurata in timpul functionarii impotriva dereglarii involuntare sau neautorizate.

- 179 –

1.1.5 Pozitia punctului zero (punct zero viu) al afisajului aparatului trebuie sa se afle la circa 10% sau 20 %, pozitia punctului de referinta la circa 70 % din amplitudinea maxima.

1.1.6 Dispozitivele de masura trebuie sa fie astfel realizate, incat zona de afisare sa poata fi ajustata pentru sarcinile respective de masurare. De obicei, afisajul instaltiilor in sensul IT Aer si a 13. BImSchV trebuie sa contina de 2,5 ori pana la 3 ori limita in vigoare a emisiilor pentru instalatii conforme 17. BimSchV de 1,5 ori valoarea limita a emisiilor dupa § 5 alin. 1 Nr. 2 - Nr. 4 17. BImSchV.

1.1.7 Dispozitivele pentru masuratori trebuie sa dispuna de o iesire de date ale masuratorilor, la care sa se poata conecta un afisaj sau un dispozitiv de inregistrat aditional.

1.1.8 Dispozitivele pentru masuratori trebuie sa fie capabile sa comunice starea lor de functionare (gata de functionare, intretinere, defectiune) unui dispozitiv de interpretare conectat aditional prin intermediul unui semnal de status.

1.1.9 Disponibilitatea dispozitivelor de masura trebuie sa ajunga pe perioada functionarii indelungate la 90 % iar pe perioada verificarii conformitatii la 95%. (Disponibilitatea descrie perioada de timp, in care apar rezultate ale masuratorii utilizabile pentru evaluarea comportamentului unei instalatii privitor la emisii.)

1.1.10 Intervalul de intretinere a dispozitivelor de masura va trebui stabilit si indicat. Intervalul de intretinere trebuie sa fie de cel putin 8 zile.

1.1.11 Rata de reproducere RD trebuie obtinuta prin determinari duble.

Aceasta se va obtine dupa:

RD=

SD: Deviatia standard din determinari duble,tf; 0,95: factor orar; grad de siguranta statistica 95 %.

Determinarile duble se vor realiza cu ajutorul a doua dispozitive de masura complete de acelasi tip la aceeasi locatie de masurare in acelasi timp. Rata de reproducere trebuie stabilita in cea mai mica zona de masurare cu respectarea Nr. 1.1.6.

1.1.12 Verificarea conformitatii cuprinde intregul dispozitiv de masurare, inclusiv prelevarea de probe, pregatirea probelor si iesirea datelor. Manualul de utilizare al producatorului, care trebuie sa existe in limba germana, va fi inclus in verificarea conformitatii.

1.1.13 Cerintele minime trebuie indeplinite in urmatoarele conditii nominale de utilizare conform DIN IEC 539, Zona nominala de utilizare II:

a) Tensiune electrica,b) Umiditatea relativa a aerului,c) Continutul de apa lichida din aer,d) Vibratie.

Pentru functionare limitele tolerantei trebuie stabilite de catre producator.

1.1.14 La dispozitive de masura cu verificare automata a functionarii si ajustare ulterioara se

Valoarea finala a zonei de masurare

SD × tf;0,95

- 180 –

vor include si aceste functii in verificarea conformitatii. Zona maxima de corectare, in care se poate face o ajustare ulterioara trebuie definita. Daca aceasta este depasita, atunci trebuie emis un semnal al statutului.

- 181 –

1.1.15 Utilizarea dispozitivelor de masura si interpretare trebuie sa fie posibila in urmatoarele zone de temperatura ambientala:

- Pentru dispozitive cu instalare in aer liber (conditii ambientale neprotejate) –20 °C pana la 50 °C - Pentru dispozitive cu instalare in locuri cu temperatura controlata 5 °C pana la 40 °C

1.1.16 In cazul sistemelor de masurare ce extrag parti din flux trebuie indicata influenta modificarilor fluxului gazului de proba asupra semnalului masuratorii care, raportata la zona de masurare nu trebuie sa depaseasca ± 1 %. La depasiri ale valorii permise in sus sau in jos se va emite un semnal de statut.

1.1.17 Dispozitivele de masurat cu mai multe componente trebuie sa indeplineasca cerintele pentru fiecare componenta si in cazul functionarii simultane a tuturor canalelor masuratorii.

1.2 Emisii sub forma de pulberi

1.2.1 Determinarea concentratiei masice

1.2.1.1 Rata de reproducere RD dupa 1.1.11 nu trebuie sa se afle sub valoarea de 50 pentru zona masuratorii 20 mg/m3 si sub valoarea de 30 pentru zona masuratorii 20 mg/m3.

1.2.1.2 Modificarea in timp a afisajului punctului zero nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinere± 2 % (zona masuratorii 20 mg/m3) respectiv.± 3 % (zona masuratorii 20 mg/m3) din zona de afisare.

Modificarea in timp a afisajului punctului de referinta nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinere± 2 % (zona masuratorii 20 mg/m3) respectiv.± 3 % (zona masuratorii 20 mg/m3)din valoarea planificata.

1.2.1.3 Deviatia valorilor reale fata de cele planificate din fisa de caracteristici a aparatului conform cifrei 1.1.3 nu trebuie sa depaseasca ± 2 % din zona de afisare.

1.2.1.4 Daca principiul masuratorii se bazeaza pe procedee optice, atunci dispozitivele de masura trebuie sa dispuna de un dispozitiv, care sa permita controlul murdaririi in timpul functionarii. Dupa caz trebuie protejate prin masuri adecvate suprafetele optice limitatoare impotriva murdaririi.

1.2.1.5 Daca principiul masuratorii se bazeaza pe procedee optice, atunci trebuie stabilita influenta perturbatoare de deviatie a undei de masurare. Aceasta nu trebuie sa depaseasca 2 % din zona de afisare intr-un unghi de ± 0,3 °.

1.2.1.6 Dispozitivele de masura trebuie sa dispuna de un dispozitiv, care sa permita o inregistrare automata a punctului zero si a celui de referinta la intervale regulate. In cazul dispozitivelor de masura cu corectare automata a punctului zero suma de corectie trebuie inregistrata ca masura a murdaririi.

1.2.1.7 In cazul dispozitivelor de masura care lucreaza extractiv, volumul de emisii de gaze trebuie sa aiba o exactitate de ± 5 % din valoarea planificata.

- 182 –

1.2.2 Procedeu de masurare calitative

1.2.2.1 Daca dispozitivul pentru masuratori supravegheaza functionarea instalatiei de epurare a emisiilor de gaze, atunci capacitatea de calibrare trebuie dovedita printr-un procedeu gravimetric convenit. Dispozitivele de masura trebuie sa permita controlul punctului zero si a punctului de referinta. Punctul zero si cel de referinta trebuie verificate si inregistrate cel putin o data in intervalul de intretinere.

1.2.2.2 Dispozitivul pentru masuratori trebuie sa dispuna de doua tolerante de alarmare selectabile ce pot fi reglate in intreaga zona de afisare.

1.2.2.3 Rata de reproducere dupa 1.1.11 trebuie sa fie de cel putin 30. Deviatia valorilor reale fata de cele planificate din fisa de caracteristici a dispozitivului conform cifrei 1.1.3 nu trebuie sa depaseasca ± 2 % din zona de afisare.

1.2.2.4 Modificarea in timp a afisajului punctului zero nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinere ± 2 % din zona afisajului.

1.2.2.5 Modificarea in timp a afisajului punctului de referinta nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinere ± 3 % din valoarea planificata.

1.2.2.6 Daca principiul masuratorii se bazeaza pe procedee optice, atunci murdarirea suprafetelor optice de limita trebuie sa fie tinuta la un nivel cat mai mic prin masuri adecvate. Dispozitivele de masura trebuie sa dispuna de un dispozitiv, care sa permita controlul murdaririi in timpul functionarii. In cazul dispozitivelor de masura cu corectare automata a punctului zero, la atingerea limitei zonei maxime permise de corectare trebuie emis un semnal al statutului. In cazul dispozitivelor de masura cu corectare automata a punctului zero, aceasta corectie trebuie inregistrata ca masura a murdaririi.

1.2.2.7 Este valabila solicitarea 1.2.1.5.

1.2.3 Determinarea cotei de funingine (difuzia emisiei de gaze)

1.2.3.1 O masurare continua a cotei funinginei conform Nr. 3.3.1.2.2 IT Aer necesita, ca in cel putin 50 % din timpul de functionare al instalatiei sa fie efectuate masuratori si ca rezultatele sa fie interpretate ca valori medii pe minute.

1.2.3.2 Rezultatele masuratorilor trebuie exprimate ca si cota a funinginei.

1.2.3.3 Zona de afisare trebuie sa cuprinda o scala de afisare pana la cota funinginei 3.

1.2.3.4 Rata de reproducere dupa 1.1.11 nu trebuie sa fie sub 15.

1.2.3.5 Modificarea in timp a afisajului punctului zero nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinere 3 % din valoarea planificata.

1.2.3.6 Modificarea in timp a afisajului punctului de referinta, cauzata de o modificare a senzitivitatii, nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinere 4 % din valoarea planificata.

1.2.3.7 Masuratorile trebuie intrerupte automat la incetarea functionarii arzatorului. Astfel, pentru marcarea starii de repaos se va afisa o valoare fixa predefinita. 10 secunde dupa aprinderea arzatorului trebuie reluata contorizarea.

1.2.3.8 Sunt valabile solicitarile 1.2.1.4, 1.2.1.5 si 1.2.1.7.

1.2.3.9 Calibrarea dispozitivelor pentru masuratori se va efectua conform Directivei VDI 2066 foaia 8 (editia august 1995).

- 183 –

1.2.3.10Interpretarea masuratorilor

Cota funinginei 1 este considerata ca depasita, cand valoarea masuratorilor rotunjita la cote intregi ale funinginei ajunge la numarul 2; acest fapt este valabil pentru valori ale masuratorilor mai mari decat / egale cu 1,5. Ca in cazul cotei funinginei 1, cota funinginei 2 este considerata ca depasita, cand valoarea masuratorilor rotunjita la cote intregi ale funinginei ajunge la numarul 3; acest fapt este valabil pentru valori ale masuratorilor mai mari decat / egale cu 2,5.

Prin aceasta reglementare de rotunjire sunt luate in considerare nesigurantele procedeului masuratorii, calibrarii conform VDI 2066 Foaia 8 si a reveniri la cota funinginei definita dupa DIN 51402 Partea 1 (editia octombrie 1996).

In cazul masuratorilor continue conform 3.3.1.2.2 IT Aer se considera cota funinginei 1 ca fiind respectata, atunci cand in 97 % din timpul de functionare nu se depaseste cota funinginei 1 si in 99 % din timpul de functionare nu se depaseste cota funinginei 2.

Timpii de functionare ai arzatorului si depasirile de timp conform alin.3 trebuie contorizate cu un contor al orelor de functionare si inregistrate. Cota funinginei trebuie inregistrata incontinuu cu un scriitor de linii. La solicitarea autoritatii responsabile se va completa si prezenta un registru de control care sa contina datele conform propozitiei 1.

1.3 Emisii gazoase

1.3.1 Cerinte generale

1.3.1.1 Limita de urmarire a dispozitivului de masura nu trebuie sa depaseasca in cea mai senzitiva zona de masurare urmatoarele valori:

1. Sarcini conform 13. BImSchV si IT Aer: ± 5 % din zona afisajului.2. Sarcini conform 17. BImSchV: ± 5 % din valoarea limita a valorii medii zilnice

1.3.1.2 Modificarile afisajului punctului zero si al celui de referinta trebuie stabilite in zona de temperatura stipulata in 1.1.15; aceste modificari nu trebuie sa depaseasca in intreaga zona de temperatura, plecand de la 20 °C, ± 5 % din zona de afisare.

O influentare a punctului zero si respectiv a celui de referinta prin schimbari de temperatura la materialul masurat trebuie compensata prin masuri adecvate.

1.3.1.3 Influenta perturbatoare cauzata de interferente vis-a-vis de substantele aditionale continute in materialul masurat, care apar de obicei in concentratii de masa in emisiile de gaze nu trebuie sa depaseasca ± 4 % din zona de afisare. Daca aceasta cerinta nu poate fi indeplinita, atunci influenta respectivei componente perturbatoare asupra semnalului de masurare trebuie luata in considerare prin masuri adecvate.

1.3.1.4 Timpul de reglare (90 %-timp) al dispozitivelor pentru masurare, incluzand sistemul de prelevare a probelor nu trebuie sa depaseasca 200 secunde.

1.3.1.5 Sunt valabile cerintele conform 1.2.1.2 si 1.2.1.3.

1.3.1.6 Prelevarea de probe si pregatirea probelor trebuie efectuate in concordanta cu substanta de lucru si incalzirea, astfel incat sa se realizeze o filtrare perfecta a substantelor solide si sa se evite, pe cat posibil, dizlocari sau efecte de alunecare prin aparitia unor evenimente de absorbtie sau desorbtie.

- 184 –

1.3.1.7 Rata de reproducere conform 1.1.11 nu trebuie sa fie sub valoarea 30.

1.3.2 Cerinte aditionale pentru dispozitivele de masura pentru stabilirea compusilor organici (Continut total de carbon)

Deviatia standard relativa a factorilor de interpretare pentru compusii organici butan, ciclohexan, n-heptan, isopropanol, acetona, toluol, etil de acid otetic - und isobutilester de acid otetic nu trebuie sa depaseasca 15 %.

Pentu utilizarea instaltiilor de ardere de deseuri se va extinde analiza asupra urmatoarelor substante: benzol, etilbenzol, xilol, metan, propan, etin, clorbenzol, tetracloretilena.

Daca exista indicii ca la unele instalatii spectrul substantelor deviaza clar de la componentele prezentate aici, atunci se vor adauga si alte componente de baza.

Deviatia valorilor reale de la cele planificate in caracteristicile dispozitivelor conform cifrei 1.1.3 nu trebuie sa depaseasca ± 2 % din zona de afisare. De obicei, caracteristicile dispozitivelor se refera la examinarea cu gaz propan.

- 185 –

1.4 Masuratori ale marimilor de referinta

1.4.1 Continutul de oxigen

1.4.1.1 Disponibilitatea dispozitivului de masurare trebuie sa ajunga in cadrul utilizarii de anduranta la 95 % iar in cadrul verificarii conformitatii la 98%.

1.4.1.2 Limita urmaririi dispozitivului de masura nu trebuie sa depaseasca 0,2 vol-%.

1.4.1.3 Modificarile afisajului punctului zero si al punctului de referinta trebuie determinate in zona de temperatura stipulata in 1,1,15. Aceste modificari nu trebuie sa depaseasca in intreaga zona de temperatura, pornind de la 20 °C, ± 0,5 vol-%.

O influentare a punctului zero si a celui de referinta prin schimbari de temperatura ale materialului masurat trebuie compensata prin masuri adecvate.

1.4.1.4 Influenta perturbatoare cauzata de interferente vis-a-vis de substantele aditionale continute in materialul masurat, care apar de obicei in concentratii de masa in emisiile de gaze nu trebuie sa depaseasca ± 0,2 vol-%. Daca aceasta cerinta nu poate fi indeplinita, atunci influenta respectivei componente perturbatoare asupra semnalului de masurare trebuie luata in considerare prin masuri adecvate.

1.4.1.5 Sunt valabile 1.3.1.4 si 1.3.1.6.

1.4.1.6 Modificarea in timp a afisajului punctului zero respectiv al celui de referinta nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinerel ± 0,2 vol-%.


1.4.1.8 Deviatia valorilor reale de la cele planificate in caracteristicile dispozitivelor conform cifrei 1.1.3 nu trebuie sa depaseasca ± 0,3 vol- % din zona de afisare.

1.4.2 Fluxul volumului emisiilor de gaze

1.4.2.1 Zona de afisare trebuie sa fie aleasa astfel incat valorii celei mai mari previzionate a fluxului volumului in locul montarii sa-i corespunda 80 % din amplitudinea maxima.

1.4.2.2 Limita urmaririi dispozitivului de masura nu trebuie sa depaseasca 20 % din valoarea finala a zonei de masurare.

1.4.2.3 1.3.1.2 este valabil corespunzator pentru ± 5 % din zona de afisare.

1.4.2.4 Modificarea in timp a afisajului punctului zero, respectiv al celui de referinta nu trebuie sa depaseasca in intervalul de intretinere 2 % din zona de afisare.

1.4.2.5 Aparatul trebuie calibrat printr-un procedeu convenit (d.ex. teava Prandtl).

1.4.2.6 Timpul de reglare al dispozitivelor pentru masuratori trebuie determinat si indicat.


1.4.2.8 Deviatia valorilor reale de la cele planificate in caracteristicile dispozitivelor conform cifrei 1.1.3 nu trebuie sa depaseasca ± 5 % din zona de afisare.

1.4.3 Continutul de umiditate

1.4.3.1 Zona de afisare trebuie aleasa astfel, incat valorile masuratorii sa se afle in cazul functionarii normale in treimea superioara a zonei de afisare.

1.4.3.2 Limita de urmarire a dispozitivului pentru masuratori nu trebuie sa depaseasca 5 % din cea mai sensibila zona a afisajului.

- 186 –

1.4.3.3 1.3.1.2 este valabil corespunzator pentru ± 5 % din valoarea planificata.

1.4.3.4 1.4.1.4 este valabil corespunzator cu ± 3 % din zona de afisare. Mai sunt valabile 1.3.1.4, 1.3.1.6, 1.4.2.4.

1.4.3.5 Rata de reproducere trebuie conform 1.1.11 sa fie de cel putin 30.

1.4.3.6 Autoritatea responsabila trebuie sa solicite, ca in cadrul verificarii anuale a functionarii dispozitivelor de masura sa se efectueze masuratori comparative printr-un procedeu gravimetric absorbtiv.

1.4.4 Cerinte speciale pentru dispozitivele de masura pentru sarcini conform 17. BImSchV

1.4.4.1 Cerintele minime pentru substantele daunatoare trebuie dovedite in zona valorii limita pentru valori medii zilnice.

Trebuie acoperita zona masuratorii pana la de 1,5 ori valoarea limita a valorii medii la jumatatea de ora, la CO de pana la 2 ori din valoarea limita pentru valori pe termen scurt. Calibrarea aparatelor de masura a CO se va efectua pe baza valorilor medii la zece minute.

1.4.4.2 Aparatele pentru masurarea fluxului volumului emisiilor de gaze trebuie sa fie executate astfel, incat valorile masuratorii, in conditii normale de functionare, sa se afle la 80 % din zona masuratorii.

1.4.4.3 Determinarea continua a temperaturii minime (§ 11 alin. 1 Nr. 3 in legatura cu § 4 alin. 2 si 3)

Trebuie instalate intr-o locatie adecvata din camera de post-ardere (d.ex. capacul cazanului) cel putin doua dispozitive pentru masuratori conform VDI/VDE 3511; valoarea medie trebuie inregistrata si interpretata conform § 11 alin. 1.

Autoritatea responsabila trebuie sa se asigure, ca in cazul defectarii unui dispozitiv de masurare, acesta sa fie inlocuit neconditionat cu un dispozitiv de masurare de rezerva identic.

Verificarea conditiilor de ardere si a altor parametrii se va efectua conform practicii unitare la nivel federal pentru supravegherea conditiilor de ardere ale instalatiilor de ardere a deseurilor dupa 17. BImSchV, circulara MFM din 1.9.1994 - IG I 3 - 51 134/3 (GMBl. 1994, P. 1231).

1.4.4.4 Continutul minim de oxigen (§ 11 alin. 1 Nr. 3 in legatura cu § 4 alin. 2 si 3)

Trebuie instalata intr-o locatie adecvata pe ruta de evacuare a gazelor (d.ex. dupa cazan) un dispozitiv conform de masurare a oxigenului (zona recomandata de masurare: 0-12 vol.% resp.: 0-6 vol.%), echipat, dupa caz cu dispozitive aditionale (d.ex. de clatire in sens invers).

1.5 Interpretarea electronica a masuratorilor continue ale emisiilor

1.5.1 Calculul si normarea valorilor medii la jumatatea de ora

1.5.1.1 Toate valorile masuratorilor, care apar in timpul functionarii, trebuie incluse in interpretare. Inceputul si sfarsitul perioadei de functionare trebuie marcate prin semnale de statut.

1.5.1.2 Valorile masuratorilor apararatelor pentru masuratori continue trebuie integrate si apoi, pe baza curbelor de regresie stabilite in cadrul calibrarii, transformate in

- 187 –

marimea fizica respectiva (de obicei concetratia masica).

1.5.1.3 La intervalele de integrare care nu sunt completate cu valori ale masuratorilor se calculeaza valorile medii raportate la timpul in care au existat valori utilizabile ale masuratorilor.

1.5.1.4 Compararea cu limitele emisiilor valabile respective necesita in principiu o normare a valorilor emisiilor la anumite marimi de referinta. Din masuratori continue pentru determinarea marimilor de referinta necesare se calculeaza adecvat valorile medii la jumatati de ora.

1.5.1.5 Pentru normarea la marimile de referinta respective, perioada de timp de integrare pentru masuratoarea subtantelor toxice trebuie sa fie identica cu cea pentru masuratoarea marimilor de referinta. Se permite o abatere de la aceasta cerinta daca astfel, rezultatul calculului valorii de referinta nu este influentat in mod semnificativ.

1.5.1.6 Daca limita emisiilor este raportata la un anumit continut de oxigen, atunci trebuie urmate reglementarile de la cifra 3.1.2 alin. 7 al IT Aer si a § 12 Alin. 1 a 17. BimSchV.

1.5.1.7 Daca este indicata o defectiune sau intretinerea dispozitivului de masura pentru determinarea marimilor de referinta, atunci interpretarea se va efectua mai departe cu ajutorul unor valori alternative in locul marimilor de referinta, valori stabilite in cadrul calibrarii cu ajutorul autoritatii responsabile. Numarul valorilor medii, care au fost calculate cu ajutorul valorilor alternative, trebuie stipulat aditional in cadrul unei clase speciale.

1.5.1.8 Daca masuratorile pentru substante toxice si concentratia de oxigen se realizeaza in emisii umede de gaze, limita emisiilor insa, este stabilita pentru emisii uscate de gaze si daca nu este necesara o masuratoare continua a continutului de abur, atunci continutul maxim de umezeala va fi scazut prin intermediul unei marimi corectoare stabilita in cadrul calibrarii.

1.5.2 Clasificarea si memorarea valorilor medii la jumatate de ora

1.5.2.1 Impartirea pe clase se va face astfel, incat zona pana la dublul valorii limite a emisiilor sa fie acoperita de 20 clase de marime unitara si valoarea limita a emisiilor, precum si 1,2 si dublul valorii limita a emisiilor sa se afle la limitele claselor.

1.5.2.2 Trebuie constituita o clasa independenta de clasificarea dupa 1.5.2.1 cu limite ajustabile, care sa incepa la de 1,2 ori valoarea limita a emisiilor si sa se termine la limita zonei de siguranta ce ii apartine, a carei marime sa fie de cel putin 5 % al valorii limita a emisiilor.

1.5.2.3 Deasupra dublului valorii limita a emisiilor se vor constitui doua clase cu limite ajustabile, din care prima incepe de la dublul valorii limita a emisiilor si se termina la limita zonei de toleranta ce ii apartine. Marimea primei clase va fi totusi de cel putin 10 % din valoarea limita a emisiilor.

1.5.2.4 Valorile medii la jumatatea de ora vor fi cuprinse in clasele dupa 1.5.2.1, 1.5.2.2 si 1.5.2.3 cand cel putin doua treimi din perioada de timp de referinta sunt ocupate cu valori utilizabile ale masuratorii. Numarul valorilor medii care nu indeplinesc aceasta conditie va fi consemnat intr-o clasa speciala.

1.5.2.5 Pentru valorile medii la jumatatea de ora cuprinse in clasele dupa 1.5.2.3 se va memora si momentul (data, ora) lor. Capacitatea de memorare trebuie sa cuprinda cel putin valorile unui an calendaristic.

- 188 –

1.5.2.6 Daca este indicata prin intermediul unui semnal de statut o defectiune sau intretinere la dispozitivele de masura a emisiilor, atunci valorile medii la jumatatea de ora aparute in acest timp nu vor fi luate in considerare in cadrul clasificarii. Aceste valori medii la jumatate de ora trebuie consemnate intr-o clasa speciala impreuna cu timpul la care se raporteaza.

1.5.3 Calculul si clasificarea valorilor medii zilnice

1.5.3.1 Valorile medii pe zi ale componentelor pentru masuratori se vor calcula ca medii aritmetice din valorile medii stipulate pentru clasificarea dupa 1.5.2.1. Valorile medii la jumatatea de ora din prima clasa dupa 1.5.2.3. vor fi de asemenea incluse.

- 189 –

1.5.3.2 Valoarea medie zilnica cuprinde intervalul de la ultima valoare medie la jumatatea de ora al carei timp de integrare incepe inainte de zero, pana la ultima valoare medie la jumatatea de ora al carei timp de integrare se termina inainte de ora 24.

Alternativ se poate calcula valoarea medie zilnica pe baza valorilor medii la jumatatea de ora, care sunt captate si clasificate la intervale de timp stabile – incepand cu ora zero.

1.5.3.3 O clasificare a valorii medii zilnice se realizeaza numai daca in timpul functionarii zilnice a instalatiei se intrunesc un numar suficient de valori medii la jumatatea de ora clasificabile. De obicei trebuie sa existe cel putin 12 valori medii la jumatatea de ora pentru calculul valorii medii zilnice. Valorile medii zilnice pentru care nu se indeplineste aceasta conditie (adica, de obicei, calculate dintr-una pana la unsprezece valori medii la jumatatea de ora), vor fi inregistrate intr-o clasa speciala impreuna cu perioada de timp la care se raporteaza.

1.5.3.4 Distributia frecventei cuprinde o clasa pentru valorile medii pe zi sub valoarea limita si cel putin doua clase pentru valorile medii zilnice peste valoarea limita. Impartirea pe clase va fi aleasa astfel, incat a doua clasa sa inceapa la valoarea limita a emisiilor si sa se termine la limita zonei de siguranta ce ii apartine; marimea trebuie sa fie totusi de 5 % din valoarea limita a emisiilor.

1.5.4 Iesirea datelor

1.5.4.1 Inregistrarea zilnica trebuie sa contina urmatoarele date:

- Informatii despre timpul zilnic de functionare,- Numarul valorilor medii la jumatatea de ora calculate pentru ziua calendaristica dupa 1.5.2.1 si 1.5.2.3,- Situatia distributiilor frecventei valorilor medii la jumatatea de ora si ale valorilor medii zilnice pentru anul calendaristic in curs (clase dupa 1.5.2.1 si 1.5.3.4),- Situatia claselor speciale dupa 1.5.1.7, 1.5.2.2, 1.5.2.3, 1.5.2.4, 1.5.2.6 si 1.5.3.3,- Timpii dupa 1.5.2.5 pentru ziua calendaristica scursa.

Inregistrarea zilnica se va efectua automat sub forma unui extras zilic la un anumit moment predefinit.

1.5.4.2 Iesirea anuala de date trebuie sa contina urmatoarele informatii pentru intregul an calendaristic scurs:

- Timpul de functionare,- Numarul valorilor medii la jumatatea de ora calculate dupa 1.5.2.1 si 1.5.2.3,- Distributia frecventei pentru valori medii la jumatatea de ora si valori medii pe zi

(clase dupa 1.5.2.1 si 1.5.3.4),- Rezultatele din clasele speciale dupa 1.5.1.7, 1.5.2.2, 1.5.2.3, 1.5.2.4,

1.5.2.6 si 1.5.3.3,- Timpi dupa 1.5.2.5,- Timpi dupa 1.5.5.5.

Iesirea datelor la sfarsitul anului si inceputul calculului distributiilor frecventei pentru anul calendaristic urmator trebuie efectuate in decurs de o saptamana de la venirea noului an.

1.5.5 Cerinte ale sistemelor electronice de interpretare

1.5.5.1 Dispozitivul de interpretare trebuie sa execute integral procedeul de interpretare

- 190 –

dupa 1.5.1-1.5.4.

1.5.5.2 Disponibilitatea dispozitivului de interpretare trebuie sa fie de cel putin 99 %. Disponibilitatea se calculeaza ca raport dintre timpul masuratorii si cel al utilizarii. Timpul de utilizare este suma tuturor timpilor de masurare, de defectiune si de intretinere. Timpul de masurare este atunci cand dispozitivul de interpretare ofera rezultate utilizabile pentru sarcina de masurare.

1.5.5.3 Programarea, parametrizarea precum si stergerea datelor memorate trebuie asigurate impotriva interventiei neautorizate. Datele memorate trebuie sa poata fi sterse numai dupa tiparirea integrala a acestora.

1.5.5.4 Interogarea constantelor memorate, a factorilor de conversie si a variabilelor introduse trebuie sa fie posibila in orice moment prin tiparire. Tiparirea trebuie sa contina data ultimei introduceri de parametrii. Introducerea si iesirea parametrilor necesari pentru interpretare trebuie sa se efectueze intr-o forma clara, citeata si astfel usor de urmarit. Acest lucru este valabil si pentru rutinele de calcul (software) de pe calculatoarele liber programabile. Si respectiva versiune de software trebuie tiparita la interogarea parametrilor.

1.5.5.5 Pentru fiecare modificare a introducerii de parametri trebuie memorata data intr-o memorie, iar acesta trebuie sa fie inclusa in iesirea datelor la incheierea anului dupa 1.5.4.2.

1.5.5.6 Sistemul de interpretare trebuie sa fie astfel construit incat autoritatea responsabila sa poata interoga datele solicitate, fara a apela la personalul manipulant.

1.5.5.7 Intrarile pentru masuratori ale sistemului de interpretare trebuie sa fie cuprinse in zona de tensiune 0 - 20 mA. Rezistenta la intrare pentru fiecare canal de masurare trebuie sa fie de circa 50 si sa nu depaseasca 100 . Daca este necesara o prelucrare repetata a unei marimi a masuratorii, atunci trebuie sa fie posibila o conectare in serie a diferitelor canale sau o interogare prin intermediul multiplexorului.

1.5.5.8 Intrarile de masurare trebuie sa permita conectarea unui generator de valori de masurare. Acest dispozitiv de conectare trebuie protejat in cadrul functionarii de anduranta impotriva utilizarii neautorizate.

1.5.5.9 Dispozitivul de interpretare trebuie sa indice depasirea in sus sau in jos a zonelor de concentrare predefinite.

1.5.5.10Pentru indicarea depasirii valorii de toleranta, fiecare canal trebuie sa fie echipat cu doua comutatoare prin cablaje variabile.

1.5.5.11Dispozitivul de interpretare trebuie sa dispuna de o interfata pentru conectarea unei imprimante externe.

1.5.5.12Dispozitivul de interpretare trebuie sa poata recunoaste semnalele de statut ale dispozitivelor de masura a emisiilor pentru starile de functionare intretinere si defectiune si sa excluda valorile masuratorilor corespunzatoare din prelucrarea valorilor masuratorilor. Aceste semnale de statut trebuie sa poata fi transmise mai departe prin cablaje variabile.

1.5.5.13Dispozitivul de interpretare trebuie sa fie dotat cu un ceas exact cu quartz, intern. Trebuie sa fie posibila potrivirea dupa timpul legal (trecerea vara / iarna).

1.5.5.14Sistemul de interpretare trebuie sa permita determinarea timpului de functionare a instalatiei conform 1.5.1.1 prin introducerea unei valori variabile a unui anumit

- 191 –

continut de oxigen din emisia de gaze, si introducerea de semnale de statut.

1.5.5.15Dispozitivul de interpretare trebuie sa permita reglarea diverselor perioade de integrare intre 3 si 120 minute. Un timp de integrare de 30 min trebuie prevazut ca standard. Eroarea de timp de integrare poate fi de maxim ± 0,005 % din valoarea reglata a timpului.

1.5.5.16Posibilitatea de selectie pentru conversia la un continut de oxigen de referinta conform 1.5.1.6 trebuie sa existe pentru fiecare canal. Includerea unei masuratori continue a umiditatii trebuie sa fie posibila.

1.5.5.17La operatiile de calcul pentru determinarea concentratiei de masa a emisiilor, nesiguranta in zona valorii limita nu trebuie sa depaseasca 2 % din valoarea determinata, tinand cont de marimile de referinta ce trebuie calculate. Aceasta cerinta nu se refera la datele clasificate.

1.5.5.18Memoriile pentru clasificare trebuie sa poata memora numere cu cel putin cinci cifre.

- 192 –

1.5.5.19In cazul intreruperii alimentarii cu energie, dispozitivul pentru masuratori poate intrerupe operatia de calcul. Toate informatiile memorate trebuie sa se pastreze cel putin 72 ore. Intreruperea curentului trebuie afisata.

1.5.5.20Pentru cazuri speciale de utilizare de vor respecta si cerintele minime din 1.5.8 in legatura cu Anexa 1.

Optiuni:

1.5.5.21Sistemul de interpretare ar trebui sa permita si conectarea altor sisteme de calcul. Daca dispozitivul de interpretare dispune si de o conector pentru transmiterea la distanta a datelor (V 24), atunci acesta trebuie sa fie conform cu reglementarile privitoare la comunicarea la distanta.

1.5.5.22Pentru a putea evalua nivelul emisiilor in orice moment, trebuie calculate integrale partiale sau continue.

1.5.5.23Dispozitivul de interpretare ar trebui sa emita o prealarma, atunci cand interpretarea intermediara conform 1.5.5.22 estimeaza o depasire a de doua valoarea limita de catre valoarea medie la jumatatea de ora curenta.

1.5.5.24Unitatea de interpretare ar trebui sa emita o prealarma, atunci cand bilantul intermediar pe parcursul zilei estimeaza o depasire a valorii limita de catre valoarea medie zilnica.

1.5.5.25Clasele dupa 1.5.3.4 pot fi impartite in mai multe clase.

1.5.5.26Pentru pregatirea declaratiei referitoare la emisii in sensul celei de a unsprezecea Ordonante pentru Aplicarea BImSchG (Ordonanta privitoare la Declararea Emisiilor – 11. BImSchV) din 12.12.1991 (BGBl I P. 2213) sau a altor obligatii de raportare ale operatorului, trebuie sa fie posibila inregistrarea valorilor medii zilnice in concordanta cu timpul zilnic de functionare, raportat la procesul ce cauzeaza emisiile. Determinarea emisiilor totale anuale trebuie sa fie posibila luand in considerare masuratorile fluxului volumului de emisii.

1.5.5.27Datele memorate conform 1.5.2.1 si 1.5.3.4 ar trebui exprimate la alegere ca frecventa de clasa sau in procente ale frecventei sumelor.

1.5.5.28Valorile medii la jumatatea de ora pentru ziua calendaristica scursa trebuie indicate cu raportare la timp sau ca distributie a frecventei.

1.5.5.29Pentru lucrari de verificare si intretinere la sistemul de interpretare, trebuie sa fie posibil, prin intermediul unui comutator cu cheie si putand pastra toate functiile de calcul, sa fie oprita clasificarea valorilor masuratorii.

1.5.6 Efectuarea verificarii conformitatii sistemelor electronice de interpretare

1.5.6.1 In cadrul verificarii conformitatii se va stabili pentru ce fel de sarcini de interpretare, in sensul prevederilor legale, este adecvat dispozitivul verificat.

1.5.6.2 Manualul de utilizare al producatorului, care trebuie sa fie in limba germana, va fi de asemenea supus verificarii.

1.5.6.3 Sunt valabile cerintele dupa Nr. 1.1.1, 1.1.2, 1.1.13, 1.1.15.

1.5.6.4 Pentru stabilirea ratei reproducerii se va calcula diferenta sumelor fiecarei clase din determinari duble. Deviatia poate sa fie de maxim 1 %, raportat la intreaga suma.

1.5.6.5 Verificarea sistemelor de interpretare complexe

- 193 –

Este permisa utilizarea sistemelor de interpretare, care pot prelua masuratorile emisiilor pentru mai multe instalatii sau care au caracteristici ce permit includerea mai unor sarcini aditionale de supraveghere si control.

- 194 –

Daca nu poate fi efectuata o verificare a conformitatii dupa 1.5.6, atunci sistemul de interpretare trebuie sa fie construit astfel, incat functionarea intregului sistem utilizat pentru sarcini conform Nr, 1.5.6.1, sa poata fi examinata intr-o verificare a conformitatii. Pentru aceasta verificare individuala lipseste notificarea asupra conformitatii.

La sistemele de interpretare, la care nu este posibila stabilirea ratei de reproducere prin determinare dubla, trebuie efectuata o verificare a functionarii asupra corectitudinii interpretarii prin comparatii intre valoarea planificata si cea reala. Deviatia de la valoarea maxima de intrare poate fi in intreaga zona de lucru de cel mult 0,5 %.

1.5.7 Utilizarea sistemelor electronice de interpretare

1.5.7.1 Conditii de utilizare:

De obicei utilizarea unui aparat de clasificare implica si utilizarea unui calculator pentru valorile de referinta. Daca datele originale trebuie pastrate mai mult timp pentru interpretare, atunci se va utiliza o memorie adecvata de date.

Autoritatea responsabila trebuie sa ia o hotarare privitoare la inceputul si sfarsitul timpului de functionare pe baza marimilor de lucru ce se vor stabili clar. Se va tine seama aici ca si particularitatile perioadelor de incalzire, care sunt importante din cauza frecventei si a duratei pentru comportamentul privitor la emisii al instalatiei, vor fi incluse in interpretarea emisiilor.

La instalatiile de ardere trebuie luat in considerare oxigenul din emisiile de gaze pentru a determina timpul de functionare. Pentru instalatii de ardere este valabila regula: Timpul de functionare incepe, cand continutul de oxigen din emisiile de gaze ajunge sub 16 Vol.-%; timpul de functionare se termina atunci cand continutul de oxigen din emisiile de gaze depaseste 16 Vol.-%.

Pentru interpretare se ia ca baza de timp, de obicei 30 minute, in masura in care acest lucru se poate stabili raportat la baza de timp pentru calibrare. In cazuri intemeiate, d.ex. functionare in sarje sau de timpi mai mari de calibrare, aceasta se poate poate scurta corespunzator sau prelungi pana la 120 minute, conform § 26 alin. 2 a 13. BImSchV resp. Nr. 3.1 alin. 3 a IT Aer. Reglementari aditionale trebuie adoptate in cazul utilizarii instalatiilor la care pot aparea pe termen scurt emisii importante pentru igiena mediului inconjurator.

Caracteristicile necesare dupa 1.5.1.2, 1.5.2.2, 1.5.2.3 si 1.5.2.4 pentru interpretare trebuie determinate la calibrarea dispozitivelor de masura a emisiilor, tinand cont de Directiva VDI 2066 Foaia 4 (editia ianuarie 1989) si VDI 3950 Foaia 1 (editia iulie 1994).

1.5.7.2 Montarea si intretinerea

Trasmiterea semnalelor masuratorilor de la aparatele de masura a emisiilor sau a marimilor de referinta la dispozitivele de inregistrare pentru valori momentane si la sistemele de interpretare trebuie asigurata corespunzator (d.ex. ecranarea calbului si impamantare comuna, condensatori ceramici de trecere, filtru de trecere joasa si limitare de banda), astfel incat prelucrarea valorilor masuratorilor sa nu fie falsificata de semnalele perturbatoare.

Autoritatea responsabila trebuie sa vegheze ca sistemul de interpretare sa fie inclus in verificarea anuala a functiilor aparatelor pentru masurarea emisiilor.

- 195 –

1.5.8 Cazuri speciale individuale la instalatiile de ardere

Cazuri speciale individuale ce pot aparea la functionarea instalatiilor de ardere si trebuie luate in considerare in cadrul interpretarii, sunt cuprinse in anexa 1 a acestei circulare.

- 196 –

1.5.9 Solicitari speciale la sistemele electronice de interpretare pentru sarcini conform 17. BImSchV

Solicitarile speciale sunt descrise in anexa 2 a acestei circualare. Daca acolo nu exista reglementari speciale, atunci sunt valabile cerintele din Nr. 1.5.1 - 1.5.7.

1.6 Supravegherea de la distanta a emisiilor

Conform § 31 propozitia 2 BImSchG, autoritatea responsabila poate reglementa felul transmiterii rezultatelor masuratorii pentru determinarea emisiilor. O posibilitate este instalarea unui sistem de transmitere la distanta a datelor emisiilor (sistem EFÜ).

Sistemele EFÜ sunt compuse dintr-un sistem instalat la locul de operare al instalatiei ca parte a dispozitivului electronic de interpretare, si un sistem instalat la autoritatea de supraveghere responsabila. Urmatoarele cerinte i se adreseaza sistemului instalat la locul de operare al instalatiei. Sistemul EFÜ poate sa preia, pe langa transmiterea la distanta a datelor emisiilor si prelucrarea datelor emisiilor.

Urmatoarele functionalitati trebuie indeplinite de un sistem EFÜ:

Reprezentarea evolutiei in timp a emisiilor, valorile limita respective si starile de functionare, pe sistemul autoritatii de supraveghere. Aceasta necesita:- Transmiterea tuturor valorilor medii (d. ex. la intervale de 1/2 -ora) ale valorilor

emisiilor si a marimilor de lucru conform cerintelor notificarii de autorizare sau a autoritatii de supraveghere,

- Transmiterea denumirilor de stare pentru fiecare valoare medie,- Transmiterea valorilor limita valabile respective, a zonelor de toleranta si

siguranta pentru fiecare marime a masuratorii, Posibilitatea ca valorile medii sa fie clasificate si de autoritatea de supraveghere, Posibilitatea ca bilantul sa fie efectuat si de autoritatea de supraveghere (d.ex.

conf. 3.2.3.6 IT Aer), Transmiterea regulata a datelor catre autoritatea de supraveghere, de obicei o

data pe zi, Interogarea datelor in orice moment pana la momentul actual de catre autoritatea

de supraveghere , Livrare spontana de date de catre sistemul operatorului in cazul unor incalcari ale

valorilor limita, Interogarea datelor din ultimele 24 luni de catre autoritatea de supraveghere, Transmiterea de catre operator a unor scurte texte explicative referitoare la

evenimente, Posibilitatea de a transmite imagini procedurale ale instalatiei supravegheate, Autoautentificarea sistemelor operatorilor la calculatorul autoritatii de

supraveghere si transmiterea modelelor de date cu protocolare.

1.6.1 Generalitati

Cerintele de la Nr. 1.5 se vor aplica atata timp cat nu exista reglementari derivate.

1.6.1.1 Datele tehnice ale sistemului EFÜ si software-ul utilizat vor fi documentate de catre producator si vor fi aduse la cunostiinta unui institut de verificare si in caz de modificare vor fi completate.

1.6.1.2 Daca sistemul EFÜ preia si prelucrarea datelor masuratorilor, atunci cartelele de transformare AD trebuie sa dispuna de o rezolutie de cel putin 12 bit si nu trebuie sa depaseasca un zgomot de fond de ± 2 bit. La o schimbare a catelei trebuie verificata

- 197 –

functia de transformare de catre institutul de verificare responsabil. Rata de esantionare pentru inregistrarea valorilor masuratorilor nu trebuie sa fie sub valoarea de 0,1/s pe fiecare canal de masurare, pentru a asigura o inregistrare permanenta a semnalului masuratorii.

1.6.1.3 Calculatorul EFÜ trebuie sa fie dotat cu un ceas DCF-77. Ceasul sistemului trebuie sa fie potrivit cel putin zilnic dupa un ceas prin radio. Calculul valorilor medii se realizeaza pentru toate valorile masuratorii sincron la momentul actual. Calculul valorii medii pe zi se face o data cu schimbarea zilei.

- 198 –

1.6.1.4 Impreuna cu transmiterea resultatelor trebuie sa existe posibilitatea de a transmite un comentariu.

1.6.1.5 Intervalele de integrare trebuie sa poata fi scurtate in scopul testarii si pentru efectuarea verificarii functiilor.

1.6.1.6 Modificari esentiale esentiale ale sistemului instalat, d.ex. schimbarea cartelelor de transformare AD, a BIOS-ului sau a cartelelor interfetelor, necesita un acord din partea institutului de verificare si o informare a autoritatii de supraveghere responsabile.

1.6.1.7 Dupa o instalare noua a sistemului EFÜ la operator, trebuie sa aiba loc o verificare a proceselor EFÜ, inclusiv a reactiilor la erori, de catre un institut de verificare, iar montarea conforma trebuie avizata.

1.6.2 Securitatea datelor

1.6.2.1 Accesul neautorizat la programe si date trebuie impiedicat prin parolare si procedee adecvate cu sume de verificare, precum si documentarea datelor programelor. Modificarile modelului de date trebuie protocolate si transmise in termen de 24 ore.

1.6.2.2 Sitemul EFÜ trebuie, de obicei, sa serveasca numai necesitatilor supravegherii emisiilor si a transmiterii la distanta a datelor.

1.6.2.3 Trebuie sa se impiedice accesul neautorizat in sistem din afara prin cablul de transmitere a datelor. Prin masuri preventive, in cazul conectarilor eronate trebuie sa fie impiedicata transmiterea datelor, iar legatura trebuie intrerupta. Numarul incercarilor nereusite trebuie limitat.

1.6.2.4 La modificarea modelelor de date, odata cu modelul nou de date se va transmite si numarul versiunii. Modificarea modelului de date trebuie documentata la operator.

1.6.2.5 Adancimea memoriei datelor masuratorilor emisiilor (valori medii conform IT Aer, 13. BImSchV si 17. BImSchV) din sistem trebuie sa fie de cel putin 2 ani. Reglementarile superioare privitoare la pastrarea datelor emisiilor raman intacte.

1.6.2.6 Prin procedee adecvate de securizare a datelor trebuie sa fie posibila o securizare regulata a tuturor datelor masuratorilor si a modelului de date, precum si a datelor programelor.

1.6.3 Verificarea conformitatii sistemelor EFÜ

1.6.3.1 Verificarea conformitatii sistemelor EFÜ este raportata la hardware-ul si software-ul utilizat, precum si la incadrarea in descrierea actuala a interfetelor EFÜ. O verificare a hardware-ului se face, ca exemplu la un sistem si poate fi preluata apoi si de catre celalte sisteme de alta provenienta si configuratie, daca dupa instalare se dovedeste existenta unei specificatii adecvate in cadrul examinarii functionarii instalatiei ce trebuie supravegheata.

1.6.3.2 Daca sistemul EFÜ preia prelucrarea valorilor masuratorilor, trebuie verificat in cadrul verificarii conformitatii, pentru ce sarcini conforme cu 13. BImSchV, 17. BImSchV si IT aer este adecvat sistemul.

1.6.3.3 Verificarea se va efectua urmarind procesele EFÜ cu un sistem identic cu cel utilizat in cadrul autoritatii de supraveghere. Aceasta se va baza pe descrierea unitara la nivel federal a interfetelor. Sistemul G utilizat pentru verificare si versiunea software

- 199 –

trebuie denumite.

- 200 –

1.7 Sisteme pentru prelevarea de probe pe termen lung

1.7.1 Generalitati

1.7.1.1 Verificarea conformitatii cuprinde sistemul de prelevare a probelor (inclusiv de pregatire a probelor), analiza si iesire a datelor.

1.7.1.2 Sunt valabile cerintele conform 1.1.1, 1.1.2, 1.1.10, 1.1.13, 1.1.16.

1.7.1.3 Procedeul masuratorii trebuie verificat ca procedeu intreg de masurare (prelevarea probelor, inclusiv pregatirea probelor si analiza) prin masuratori comparative in cadrul unui procedeu referential de masurare. Masuratorile comparative trebuie efectuate distribuit pe perioada de timp a testului practic.

1.7.1.4 Ajustarea dispozitivului de masura trebuie asigurata in timpul functionarii impotriva interventiei neautorizate sau a dereglarii involuntare. Modificarea parametrilor dispozitivului trebuie sa poata fi documentata.

1.7.1.5 Dispozitivul de masura trebuie sa fie executat astfel, incat sa poata fi ajustat special pentru sarcina respectiva a masuratorii. De obicei, dispozitivul de masura trebuie sa poata inregistra o valoare dubla limitei maxime a emisiilor in vigoare.

1.7.1.6 La probele pe termen lung, prelevarea de probe poate avea loc si intr-un anumit tact, adica alternand intre prelevarea de probe si intervale de pauza. In orice caz, cel putin 30 % din timpul de utilizare trebuie sa fie ocupat cu masuratori. Astfel, se va tine seama de diversele stari de functionare ale instalatiei.

1.7.1.7 Timpul de reglare (90-%-timp) trebuie determinat. Acesta nu trebuie sa depaseasca 10 % din timpul minim de tact.

1.7.1.8 Dispozitivul de masura trebuie sa poata prelucra mesajele de statut despre functionarea instalatiei.

1.7.1.9 Dispozitivul de masura trebuie sa fie capabil sa comunice, fie printr-un dispozitiv propriu de interpretare sau unul conectat ulterior, starea de functionare in care se afla (d.ex. gata de lucru, intretinere, defectiune, prelevare probe resp. interval de pauza) prin semnalul de statut.

1.7.1.10Disponibilitatea dispozitivului de masura trebuie sa fie la functionarea indelungata de cel putin 80 % iar la verificarea conformitatii sa ajunga la 90 %. (Disponibilitatea descrie coeficientul fiecarei prelevari de probe, d.ex. valori medii zilnice, in timpul careia apar rezultate utilizabile pentru evaluarea comportamentului instalatiei privitor la emisii).

1.7.1.11Rata de reproducere conform 1.1.11 poate, in cazuri individuale intemeiate, sa fie determinata si cu un dispozitiv de masura si un procedeu standard referenzial de masurare.

1.7.1.12La dispozitive de masura cu ajustare ulterioara automata vor fi incluse in verificarea conformitatii si dispozitivele ce ofera aceasta functionalitate. In cazul unei corectari automate se va determina zona de ajustare. Daca se depaseste zona de ajustare ce trebuie determinata, va trebui emis un semnal de statut.

1.7.2 Masuratorile de emisii

1.7.2.1 Pentru zona de temperatura ambientala permisa sunt valabile cerintele dupa 1.1.15.

1.7.2.2 Fluxul volumului de gaz partial absorbit trebuie determinat cu o exactitate de ± 5 %. Trebuie sa existe posibilitatea controlului fluxului, respectiv a parametrilor acestuia.

- 201 –

1.7.2.3 Pierderile substantelor pe conducta de proba (d.ex. ca urmare a depozitarii, absorbtiei, difuziei) nu trebuie sa depaseasca 10 % din valoarea limita (raportat la volumul gazului de proba). Daca este necesar, trebuie sa existe posibilitatea de clatire in sens invers a conductei de proba.

1.7.2.4 In timpul verificarii conformitatii, distribuit pe tot intervalul de timp al testului de anduranta, trebuie determinate cel putin 15 valori pentru fiecare componenta prin procedeul standard referential de masurare.

1.7.2.5 Filtrele de masurare, cartusele utilizate etc. trebuie sa fie identificate prin marcare, stampilare s.a.

Informatiile necesare sunt:- Marcarea locatiei masuratorii / denumirea instalatiei,- Data,- Perioada prelevarii de probe,- Volum de gaz de proba absorbit.

1.7.2.6 Capacitatea de depozitare a filtrelor de masurare folosite la probe, a cartuselor etc. trebuie determinata in cadrul verificarii conformitatii si de asemenea evaluata privitor la sarcina masuratorii.

1.7.2.7 Valoarea oarba a materialelor filtrelor si de absorbtie, raportata la volumul de proba necesar, nu trebuie sa depaseasca 5 % din valoarea limita verificata.

1.7.2.8 Inceputul si durata perioadei de prelevare a probelor si intervalele de pauza trebuie sa fie ajustabile si adaptabile conditiilor de functionare a instalatiei.

1.7.2.9 Prelevarea probelor trebuie sa se desfasoare, atat cat este reglementat in directivele VDI/DIN, isocinetic cu o exactitate de ± 10 %.

1.7.2.10Rata de reproducere conform 1.1.11 in legatura cu 1.7.1.1 trebuie sa nu depaseasca ca parametru orientativ pentru cantitatea totala de pulberi, daca aceasta se ia in considerare, valoarea 10 – raportata la dublul valorii limita.

Nesiguranta masuratorii pentru celelalte substante din emisii luate in considerare trebuie comparata cu valoarea directivei VDI/DIN respective si apoi interpretata.

1.7.2.11Datele importante determinante vor fi documentate automat intr-un protocol de tiparire (d.ex. datele conform 1.7.2.5 precum si perioada prelevarii de probe ca si cea de functionare). Pot fi utilizate si medii electronice de stocare a datelor.

1.7.3 Verificarea dispozitivului pentru masuratoare

Autoritatea responsabila trebuie, daca nu i se solicita altfel operatorului prin prevederile legale, sa vegheze ca un birou desemnat de autoritatea responsabila conform legilor statului, impreuna cu autoritatea de supraveghere sa desfasoare cel putin o data pe an o verificare a functionarii sistemului de prelevare a probelor pe termen lung. In acest caz trebuie respectate principiile de baza ale Directivei VDI 3950 Foaia 1 (editia iulie 1994).

In instructiunile sau solicitarile asupra montarii dispozitivelor de masurare pentru supravegherea permanenta a emisiilor de substante speciale trebuie sa i se impuna operatorului sa supuna dispozitivul pentru masuratori, dupa montare, verificarii unui birou desemnat de o autoritate responsabila conform legilor statului. Pentru aceasta trebuie efectuate cel putin trei masuratori comparative printr-un procedeu convenit, luand in considerare Directivele VDI. O noua examinare trebuie efectuata in cazul

- 202 –

unei modificari substantiale in modul de functionare al instalatiei sau al dispozitivului pentru masuratori, sau respectiv cel tarziu dupa un an. Timpii de prelevare a probelor pot fi scurtati dupa caz; Indicatii in acest sens se obtin din respectiva verificare a conformitatii.

2. Institute de verificare

Verificarea conformitatii se efectueaza de catre institute de verificare, facute cunoscute de stat, care au dovedit o experienta deosebita in ceea ce priveste masuratorile emisiilor, calibrarea dispozitivelor pentru masuratori continue precum si verificarea aparatelor.

- 203 –

Verificarile si expertizele birourilor de verificare a altor state mebre ale UE respectiv ale spatiului economic european (SEE) sunt recunoscute ca fiind echivalente, in special atunci cand

- verificarea conformitatii a fost efectuata conform cerintelor continute in aceasta directiva sau dupa procedee echivalente specializate, care includ un test pe teren al aparatelor de cel putin trei luni si

- birourile de verificare au dovedit o experienta deosebita in ceea ce priveste masuratorile emisiilor, calibrarea continua a dispozitivelor de masura precum si verificarea aparatelor, de exemplu prin numirea de catre autoritatile responsabile ale statului membru, precum si

- birourile de verificare sunt acreditate printr-un sistem de acreditare evaluat de ILAC (International Laboratory Accreditation Cooperation) pentru respectivele sarcini de verificare dupa setul de norme EN 45000.

3. Procedee de notificare asupra conformitatii

3.1 Dupa incheierea verificarii conformitatii, institutul de verificare trebuie sa prezinte un raport de verificare care va fi trimis Comisiei Nationale pentru Protectia Impotriva Imisiilor, Subcomisia Aer/Supraveghere pentru evaluare.

3.2 Daca acordul dintre Ministerul Federal pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor, autoritatile nationale responsabile si institutele de verificare duce la o sentinta generala pozitiva, atunci conformitatea instalatiei verificate trebuie publicata in Monitorul Oficial Ministerial Comun al Ministerelor Federale. Publicarea in Monitorul Oficial Ministerial Comun al Ministerelor Federale este initiata de catre Ministerul Federal pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor.

3.3 Institutul pentru verificare trebuie sa puna la dispozitia celor mai inalte autoritati nationale documentele si rezultatele verificarii si sa le pastreze pe acestea pe o perioada de cel putin cinci ani.

4. Montarea, verificarea, intretinerea, utilizarea si raportarea

4.1 Alegerea si montarea dispozitivului

Daca dispozitivele de masura si interpretare vor fi utilizate in afara cadrului prezentat, atunci autoritatea de supraveghere poate solicita luarea de pozitie, in acest sens, a institutului de verificare care a efectuat verificarea conformitatii (clauza generala).

4.1.1 Autoritatea responsabila trebuie sa vegheze ca montarea dispozitivelor de masura sa se efectueze cu ajutorul unui birou desemnat de o autoritate responsabila conform legilor nationale.

4.1.2 Autoritatea responsabila trebuie sa vegheze ca locatia de prelevare a probelor pentru dispozitivul pentru masuratori sa fie aleasa astfel, incat sa aiba loc o masurare reprezentativa pentru interpretarea comportamentului instalatiei privitor la emisii (vezi Directiva VDI 3950 Foaia 1(editia iulie 1994)). Mai mult, locatiile de montare a dispozitivelor pentru masuratori si a dispozitivelor pentru masuratori comparative trebuie sa fie usor accesibile prin cai de acces sigure; cadrele necesare pentru masuratori si intretinere trebuie sa aiba inaltimea adecvata sarcinilor respective si sa fie conforme cu reglementarile de siguranta.

- 204 –

4.2 Utilizare si intretinere

4.2.1 Autoritatea responsabila trebuie sa solicite ca instalatiile, in sensul acestei reglementari, sa fie manipulate numai de personal specializat si scolarizat in vederea manipularii si urmand manualul de utilizare al producatorului.

- 205 –

4.2.2 Trebuie sa i se recomande autoritatii responsabile ca operatorul instalatiei sa incheie un contract de intretinere pentru o verificare regulata a instalatiilor in sensul acestei reglementari. Se poate renunta la contractul de intretinere, daca operatorul dispune de un atelier pentru masuratori si reglaje si de personal calificat.

4.2.3 Autoritatea responsabila poate solicita operatorului unei instalatii sa tina evidenta tuturor lucrarilor efectuate la instalatie, in sensul acestei reglementari, intr-un registru ce va fi pus la dispozitia acesteia.

Anexa 1

Sisteme pentru interpretare electronica: Cazuri speciale de utilizare la instalatii de ardere

1. Instalatii mari de ardere cu dispozitive de desulfuralizare

1.1 La instalatiile de ardere cu dispozitive de desulfuralizare trebuie stabilit modul supravegherii permanente a emisiilor de catre autoritatea responsabila in cazuri individuale, in legatura cu modul de operare si aportul dispozitivelor de desulfuralizare la respectarea gradului solicitat de emisii de sulf

1.2 La instalatiile cu dispozitive de epurare a emisiilor de gaze se poate stabili gradul de dispersie prin masuratori ale concentratiei de dioxid de sulf si a marimilor de referinta relative in emisii de gaze epurate si neepurate. Daca gradul emisiilor de sulf este respectat exclusiv prin utilizarea unui dispozitiv de epurare a gazelor, atunci gradul de dispersie constituie o masura pentru gradul emisiilor de sulf. Daca infiltrarea ridicata de sulf, naturala sau prin adaos de sorbenti in resturile solide ale arderii, poate fi dedusa, atunci legatura dintre gradul de dispersie al dispozitivului de desulfuralizare si gradul de emisii de sulf trebuie calculata tinand cont de raportul de dozare dintre aditiv si combustibil.

1.3 Daca instalatia de epurare a emisiilor de gaze trateaza doar un flux partial al emisiilor de gaze, atunci coeficientul acestuia din fluxul total al emisiilor de gaze trebuie determinat permanent si gradul de dispersie masurat trebuie transformat in consecinta.

1.4 In cazuri speciale, gradul emisiilor de sulf poate fi determinat prin analiza sulfului din combustibil si masurarea concentratiei de dioxid de sulf din emisiile de gaze epurate.

1.5 Gradul emisiilor de sulf trebuie calculat ca valoare medie la jumatatea de ora si ca valoare medie pe zi si apoi trebuie clasificat. In cazuri dupa 1.4 se vor stabili de catre autoritate timpi de notificare.

1.6 La stabilirea gradului emisiilor de sulf trebuie utilizata o zona de siguranta de 7 % si o zona de toleranta de 14 % din gradul solicitat al emisiilor de sulf. (astfel, trebuie utilizata zona de siguranta pentru valoarea medie zilnica si zona de toleranta pentru valoarea medie la jumatatea de ora ca valoare individuala.)

1.7 Timpii de incalzire, in care, din motive tehnice, incadrarea in dublul valorii limita a emisiilor nu poate fi respectata, trebuie comunicati dispozitivului de interpretare printr-un semnal de statut. Valorile medii la jumatatea de ora inregistrate in aceasta perioada pentru dioxid de sulf trebuie incluse cantitativ intr-o memorie speciala. De acestea nu se tine cont la calculul distributiilor frecventei.

1.8 Timpii de defectare a dispozitivului de desulfuralizare trebuie comunicati dispozitivului de interpretare printr-un semnal de statut si trebuie inclusi in doua

- 206 –

memorii separate, pentru ore de functionare consecutive si pentru anul calendaristic in curs. Criteriile pentru semnalul de statut vor fi stabilite cu autoritatea responsabila. Memoria pentru ore de defectare consecutive trebuie stearsa automat la sfarsitul perioadei de defectare. Valorile medii la jumatatea de ora calculate pentru dioxid de sulf, in timpul defectiunii, nu trebuie incluse in calculul distributiilor frecventei.

1.9 Rezultatele din memoriile 1.7 si 1.8 trebuie sa fie continute in iesirea datelor de sfarsit de an, precum si in inregistrarea zilnica pentru ziua calendaristica in curs.

- 207 –

2. Arderi cu amestecuri de substante sau cu mai multe substante

2.1 In cazul arderilor cu amestecuri de substante sau cu mai multe substante trebuie stabilita in legatura cu modul de functionare si raportul cantitatilor de combustibil folosite, felul supravegherii continue a emisiilor, de catre autoritatea responsabila in cazuri individuale.

2.2 La arderile cu amestec, raporturile uzuale de amestec a combustibililor pot fi sumarizate in cateva zone de amestec. Pentru aceste zone de amestec se stabilesc valorile limita si se inregistreaza curbele reprezentative de calibrare. Dispozitivul de interpretare trebuie dispus astfel, incat la schimbarea zonei de amestec, interpretarea sa fie adaptata espectivei curbe de calibrare. Valorile medii obtinute in diferitele zone de amestec trebuie clasate si memorate separat. La inregistrarea zilnica pot lipsi informatiile despre zonele de amestec, care nu au aparut in cadrul functionarii din ziua care a trecut.

2.3 Pentru un efort mai mic se poate, cu posibilitatea de a lua considerare o afirmatie mai putin importanta, sa se efectueze o interpretare utilizand o valoare limita adaptata mobil la un raport al amestecului de combustibili.

2.4 La arderile cu amestec dupa § 31 alin. 2 a 13. BImSchV sau Nr. 3.3.1.2.4 alin. 2 IT Aer trebuie utilizat, in cadrul calibrarii, combustibilul pentru care este valabila limita cea mai mare a emisiilor.

2.5 La arderile cu mai multe substante, exista posibilitatea de a inregistra mai multe curbe de calibrare asociate combustibilior uzuali, si de a dispune dispozitivul de interpretare astfel, incat, in cazul unei schimbari a combustibilului sa se adapteze curbei de calibrare asociate. Valorile medii obtinute la utilizarea diferitilor combustibili trebuie clasate si memorate separat. La inregistrarea zilnica pot lipsi informatiile despre clasele si memoriile, al caror continut nu s-a modificat in ziua care a trecut.

Anexa 2

Sisteme pentru interpretarea electronica: Cerinte speciale pentru sarcini dupa 17. BImSchV

1. Calcul, normare si clasificare

1.1 Substante toxice (dupa § 5 alin. 1 Nr. 1 si 2 a 17. BImSchV)

1.1.1 Clasificarea valorilor medii la jumatatea de ora se realizeaza in principiu in 20 clase de marime unitara. Impartirea pe clase poate fi aleasa astfel, incat valoarea limita a emisiilor pentru valorile la jumatatea de ora sa se afle la limita superioara a clasei 20.

1.1.2 Clasificarea dupa 1.1.1 este valabila si la utilizarea aparatelor de masura cu zone de masurare intre care se poate comutata electronic.

1.1.3 Daca pentru obtinerea concentratiilor in zona valorii limita a emisiilor pentru valori medii pe zi se utilizeaza un canal special de masurare sau un aparat de masura aditional, atunci clasificarea in aceasta zona poate fi mai acurata.

1.1.4 Deasupra valorii limita a emisiilor pentru valori medii la jumatatea de ora se vor crea doua clase cu limite ajustabile, dintre care prima incepe la valoarea limita a emisiilor pentru valori medii la jumatatea de ora si se termina la limita zonei de toleranta asociate. Marimea primei clase este insa de cel putin 5 % din valoarea limita a

- 208 –

valorilor medii la jumatatea de ora.

1.2 Masuratori ale monoxidului de carbon (§ 4 alin. 6 a 17. BImSchV)

1.2.1 In locul valorilor medii la jumatatea de ora se vor constitui valori medii pe ora, se vor norma, clasifica si memora.

- 209 –

1.2.2 Impartirea pe clase se va alege astfel, incat zona pana la dublul valorii limita a emisiilor pentru valorile pe ora sa fie acoperita cu 20 clase de marime unitara si valoarea limita a emisiilor pentru valori medii pe zi sa fie la limita superioara a clasei 10.

Valorile medii pe zi se vor constitui din valorile medii la jumatatea de ora.

1.2.3 Aditional se vor calcula si valori medii la zece minute.

Valorile medii la zece minute aparute in timpul functionarii vor fi cuprinse in fiecare zi calendaristica in doua clase, a caror limita comuna va fi reprezentata de catre limita zonei de siguranta de deasupra valorii limita a emisiilor pentru valori pe tremen scurt (150 mg/m3). Vor fi cuprinse numai acele valori medii la zece minute, pentru care tot timpul de integrare este ocupat cu valori utilizabile ale rezultatelor masuratorii.

La sfarsitul zile se va verifica si inregistra, daca mai mult de 90 % din valorile pe termen scurt din prima clasa au fost numarate (regula 90 %). Dupa aceea, clasele se vor sterge. De obicei, trebuie sa fie disponibile cel putin 36 valori medii la zece minute pentru interpretare.

1.3 Marimi de lucru/marimi de referinta

1.3.1 Temperatura post-ardere (§ 4 alin. 2,3 al 17. BImSchV)

Din valorile masuratorilor temperaturii post-ardere se vor constitui valori medii la zece minute.

Valorile medii la zece minute vor fi cuprinse in 20 clase de marime unitara. Impartirea pe clase se va alege astfel, incat per total sa fie acoperita o zona de 400 K si temperatura minima stabilita sa coincida cu limita dintre clasa 10 si 11.

1.3.2 Continut de oxigen in zona post-ardere (§ 4 alin. 2,3 al 17. BImSchV)

Continutul de oxigen de la sfarsitul zonei post-ardere trebuie masurat (§ 11 alin. 1 Nr. 4). Din valorile masuratorilor se vor calcula valori medii la zece minute.

Valorile medii la zece minute vor fi cuprinse in 20 clase de marime unitara. Impartirea pe clase se va alege astfel, incat in total sa fie acoperit o zona de oxigen de 0-12 vol.% resp. 0-6 vol.% si continutul minim stabilita de oxigen sa coincida cu limita dintre clasa 10 si 11.

Vor fi cuprinse doar valorile medii la zece minute pentru care intreg timpul de integrare este ocupat cu valori ale masuratorilor.

1.3.3 Supravegherea alimentarii (§ 4 alin. 4 in legatura cu § 11 alin. 4 al 17. BImSchV)

Perioadele in care alimentarea instalatiilor a fost blocata sau intrerupta trebuie inregistrate pentru fiecare zi calendaristica.

1.3.4 Defectiuni ale instalatiilor de epurare a emisiilor de gaze (§ 16 alin. 2 al 17. BImSchV)

Perioadele de defectare a instalatiilor de epurare a emisiilor de gaze trebuie comunicate dispozitivului de interpretare prin semnale de statut si trebuie memorate in doua memorii separate pentru ore de functionare consecutive pentru anul calendaristic in curs. Criteriile semnalelor de staut vor fi stabilite de catre autoritatea responsabila. Memoria pentru orele de defectiune consecutive va fi stearsa automat la sfarsitul perioadei de defectare.

Valorile la jumatatea de ora calculate pentru compusi anorganici gazosi pe perioada defectarii, nu vor fi luate in considerare in cadrul calculului distributiei frecventei

- 210 –

conform 1.1.

Valorile medii la jumatatea de ora pentru continutul total de pulberi, aparute in timpul defectarii vor fi cuprinse in doua clase, a caror limita comuna va fi reprezentata de catre valoarea limitei emisiilor valabila pe perioada defectarilor pentru valori medii la jumatatea de ora (150 mg/m3).

- 211 –

1.3.5 Coeficientul emisiilor pentru compusi anorganici gazosi ai clorului la instalatii existente(§ 17 alin. 4 al 17. BImSchV)

Daca se face uz de reglementarea de trecere conform § 17 alin. 4 propozitia 2, atunci raportat la modul de functionare, trebuie stabilit modul de supraveghere continua a emisiilor compusilor anorganici gazosi ai clorului, de catre autoritatea responsabila, pentru cazuri individuale.

Coeficientul emisiilor pentru compusi anorganici gazosi ai clorului poate fi determinat prin masuratori ale concentratiei si ale marimilor de referinta asociate in emisii de gaze epurate si neepurate.

1.3.6 Alte marimi de lucru si de referinta (§ 11 alin. 1 nr. 4 dal 17. BImSchV)

Daca sunt masurate incontinuu si alte marimi de lucru sau de referinta (de exemplu fluxul sau continutul de umiditate al volumului emisiilor de gaze), atunci felul interpretarii trebuie stabilit catre autoritatea responsabila conform 1.1 pentru cazuri individuale.

1.4 Iesirea datelor

1.4.1 Inregistrarea zilnica a datelor trebuie sa mai contina si urmatoarele date:- Rezultatul verificarii dupa 1.2.3,- Situatia distributiei frecventei dupa 1.3.1 si 1.3.2,- Perioade de blocare dupa 1.3.3,- Rezultate din memorii si clase dupa 1.3.4.

1.4.2 Iesirea datelor la sfarsitul anului trebuie sa contina si urmatoarele informatii:- Datele zilelor in care nu s-a respectat regula 90 % dupa 1.2.3,- Distributia frecventei 1.3.1 si 1.3.2,- Rezultate din memorii si clase dupa 1.3.3 si 1.3.4.

1.4.3 La iesirea datelor, distributia frecventei dupa 1.3.1 si 1.3.2 se va reprezenta invers, in sensul ca clasele superioare vor fi asociate temperaturilor scazute resp. continutului de oxigen scazut.

2. Verificarea conformitatii sistemelor electronice de interpretare

2.1 Dispozitivul de interpretare trebuie sa fie capabil sa prelucreze valori ale masuratorilor de la aparate de masura cu zone de masurare intre care se poate comuta electronic. Comutarea indicata prin intermediul semnalului de statut trebuie compensata elsctronic.

2.2 Sistemul de interpretare trebuie sa fie capabil sa efectueze o interpretare combinata, cand pentru substante toxice individuale se vor utiliza doua canale separate pentru masuratori sau doua aparate de masura cu zone diferite de masurare.

2.3 Trebuie sa fie posibila includerea unei masuratori continue a fluxului volumului emisiilor de gaze si a umiditatii emisiilor de gaze.

- 212 –

7.8 Practica Unitara la Nivel Federal pentru Supravegherea Emisiilor – Partea 2

Situatia: ianuarie 1997

Ministerul Federal pentru Mediu, Protectia Naturiisi Siguranta Reactoarelor

Practica Unitara la Nivel Federal la Supravegherea Emisiilorla Instalatiile de Ardere a Deseurilor

dupa a Saptesprezecea Ordonanta pentru Aplicarea Legii Federale de Protectie impotriva Emisiilor

(Ordonanta asupra Instalatiilor de Ardere pentru Deseurisi alte Materiale Combustibile asemanatoare - 17. BImSchV)

- Circulara MFM din 1.9.1994 - IG I 3 - 51 134/3 – (GMBl. P. 1231)

Ministrul Federal pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor si cele mai inalte autoritati nationale responsabile pentru protectia impotriva imisiilor au ajuns in sedinta nationala pentru protectia impotriva imisiilor la un consens asupra urmatoarei directive.

A Saptesprezecea Directiva pentru Aplocarea Legii Federale de Protectie impotriva Imisiilor (Ordonanta asupra Instalatiilor de Ardere pentru Deseuri si alte Materiale Combustibile asemanatoare - 17. BImSchV) din 23. nov. 1990 prevede ca instalatiile de ardere pentru deseuri sa fie executate si utilizate astfel, incat sa se obtina o ardere cat mai completa a substantelor utilizate.

Conform § 4 alin. 2 sau 3 a 17. BimSchV, sunt definite conditii de ardere ca temperatura minima sau continutul minim de oxigen si timpul minim de dispersie in cazul amestecului uniform al gazelor de ardere cu aerul de ardere pentru obtinerea unei arderi cat mai complete din punct de vedere al tehnicii de ardere si necesita o verificare conform § 10 a 17. BImSchV.

Ministrul Federal pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Reactoarelor recomanda celor mai inalte autoritati nationale responsabile, sa emita reglementari administrative cat mai conforme, cu aceasta directiva.

1. Masuratori continue dupa § 11 alin. 1 Nr. 3 al 17. BImSchV

1.1 Temperatura minima conf. § 4 alin. 2, 3 a 17. BImSchV

Trebuie instalate intr-o locatie adecvata din camera de post-ardere (d.ex. capacul cazanului) cel putin doua dispozitive pentru masuratori conform VDI/VDE 3511; valoarea medie trebuie inregistrata si interpretata conform § 11 alin. 1.

In cazul defectarii unui dispozitiv de masurare, acesta sa fie inlocuit neconditionat cu un dispozitiv de masurare de rezerva identic.

1.2 Continutul minim de oxigen conform § 4 alin. 2, 3 al 17. BImSchV

Trebuie instalata intr-o locatie adecvata pe ruta de evacuare a gazelor (d.ex. dupa cazan) un dispozitiv conform de masurare a oxigenului (zona recomandata de masurare: 0-12 vol.% resp.: 0-6 vol.%), echipat, dupa caz cu dispozitive aditionale (d.ex. de clatire in

- 213 –

sens invers).

Valorile masuratorilor, trebuie evaluate conform Directivei referitoare la Interpretarea Continua a Masuratorilor Emisiilor dupa Ordonanta asupra Instaltiilor de Ardere pentru Deseuri si alte Materiale Combustibile asemanatoare (Circulara MFM din 26.10.92; GMBl 1992, P. 1138) si raportate la emisiile uscate de gaze. Dispozitivul de masurare a oxigenului in gaz pur nu este adecvat, de obicei, pentru captarea, din punct de vedere al tehnicii de masurare, a continutul minim de oxigen din volum in camera de post-ardere.

2. Verificarea conditiilor de ardere conf. § 13 alin. 1 al 17. BImSchV

2.1 Verificarea temperaturii minime

2.1.1Stabilirea nivelelor masuratorilor

Un nivel al masuratorilor (nivelul 1) trebuie stabilit la sfarsitul zonei post-ardere (deasupra arzatorului suport) conf. § 4 alin. 2, 3 al 17. BimSchV, pentru starile de functionare aprobate respective. Baza pentru acesta o constituie datele tehnice ale producatorului resp. ale furnizorului. Un alt nivel (nivelul 2) trebuie stabilit acolo, unde este definit inceputul zonei de post-ardere.

Acest nivel al masuratorilor trebuie stabilit dupa ultima alimentare cu aer pentru ardere pe baza datelor tehnice ale producatorului resp. ale furnizorului.

Nivelul, de la care se poate pleca pentru prima oara de la un amestec uniform al gazelor de ardere cu aerul de ardere, este definit ca inceput al zonei de post-aredere in sensul § 4 alin. 2 al 17. BimSchV.

Din motivele unor conditii ce tin de locatie sunt posibilie mici devieri ale pozitiei nivelului 2 al masuratorii de la inceputul efectiv al zonei de post-ardere. Acestea sunt compensate de transformari adecvate (comp. figura 1).

2.1.2Tehnica masuratorilor

Dupa situatia actuala a tehnicii se vor utiliza pentru verificarea temperaturii minime numai pirometre de succtiune cu ecranare ceramica. Pentru fiecare axa de masurare se va folosi cel putin un aparat de masura simultan. Elementele termice utilizate in pirometrul de succtiune trebuie sa fie conforme cu cerintele PTB 14.2 din aprilie 1988.

2.1.3Stabilirea punctelor masuratorii pentru masurarea sistemica

Masurarea temperaturii se realizeaza pe cel putin doua axe de masurare ca masurare sistemica in camera de ardere. Sectiunea transversala a masuratorii se va imparti in suprafete partiale, pe a caror centre de greutate se afla punctele masuratorii. Numarul punctelor masuratorii este de 1 la cca. 2 m2. Trebuie realizata o impartire uniforma a punctelor pe sectiunea transversala a masuratorii.

2.1.4Procesarea valorilor masuratorii

Captarea electronica de valori ale masuratorilor ar trebui sa aiba loc cu o frecventa de esantionare 10 s. Valorile masuratorilor trebuie comprimate la valori medii la 10 minute.

- 214 –

2.1.5Masuratori ale capacitatii conf. § 13 alin. 1 a 17. BImSchV

Pentru dovada, ca temperatura minima este respectata, este necesar urmatorul numar de masuratori sistemice la cazanul murdarit in urma functionarii, conform 2.1.3:

- functionare indelungata neintrerupta(incarcare nominala): 3 masuratori sistemice pe o perioada totala de

timp de cel putin 3 ore- stari de functionare deviate (ex. incarcare

partiala, daca e permisa st. functionare): 3 masuratori sistemice pe o perioada totala de timp de cel putin 3 ore

- Pornirea fara incarcatura cu materialepentru functionare (conf. § 4 alin. 5 Nr. 1): 1 masuratoare sistemica pentru starea

finala a fazei de incalzire pe o perioada de timp de 1 ora (cu respectarea punctului 4.)

Pentru punctul de masurare stabilit dupa 2.1.3 se realizeaza o conversie a valorilor individuale medii la 10 minute peste gradientii de temperatura determinati pe un nivel fictiv de masurare, care corespunde unui timp de dispersie de 2 secunde (timp minim de dispersie).

Criteriul de evaluare este temperatura minima in fiecare punct al masuratorii stabilit conform 2.1.3 pentru fiecare dintre masuratorile discontinue ca valoare medie la 10 minute.

2.2. Verificarea continutului minim de oxigen din volum

Observatie:

De obicei, masuratorile oxigenului se realizeaza in acelasi timp cu masuratorile temperaturii dupa 2.1 cu ajutorul unui pirometru de suctiune, astfel incat nivelul masuratorilor sa fie identic cu punctele masuratorilor.

2.2.1Stabilirea nivelelor masuratorii

Un nivel al masuratorilor (nivelul 1) trebuie stabilit la sfarsitul zonei post-ardere (deasupra arzatorului suport) conf. § 4 alin. 2, 3 al 17. BimSchV, pentru starile de functionare aprobate respective. Baza pentru acesta o constituie datele tehnice ale producatorului resp. ale furnizorului. Un alt nivel (nivelul 2) trebuie stabilit acolo, unde este definit inceputul zonei de post-ardere. Acest nivel al masuratorilor trebuie stabilit dupa ultima alimentare cu aer pentru ardere pe baza datelor tehnice ale producatorului resp. ale furnizorului. Nivelul, de la care se poate pleca pentru prima oara de la un amestec uniform al gazelor de ardere cu aerul de ardere, este definit ca inceput al zonei de post-aredere in sensul § 4 alin. 2 al 17. BimSchV.

Din motivele unor conditii ce tin de locatie sunt posibilie mici devieri ale pozitiei nivelului 2 al masuratorii de la inceputul efectiv al zonei de post-ardere. Acestea sunt compensate de transformari adecvate (comp. figura 1).

2.2.2Tehnica de masurare

Trebuie utilizate numai dispozitive de masurare a oxigenului verificate asupra conformitatii.

Stabilirea punctelor masuratorii pentru masurarea sistemica

Masurarea oxigenului se realizeaza pe cel putin doua axe de masurare ca masurare sistemica in camera de ardere. Sectiunea transversala a masuratorii se va imparti in

- 215 –

suprafete partiale, pe a caror centre de greutate se afla punctele masuratorii. Numarul punctelor masuratorii este de 1 la cca. 2 m2. Trebuie realizata o impartire uniforma a punctelor pe sectiunea transversala a masuratorii.

2.2.4Procesarea valorilor masuratorii

Captarea electronica de valori ale masuratorilor ar trebui sa aiba loc cu o frecventa de esantionare 10 s. Valorile masuratorilor trebuie comprimate la valori medii la 10 minute.

2.2.5Masuratori ale capacitatii conf. § 13 alin. 1 al 17. BImSchV

Pentru dovada, ca continutul minim de ocigen este respectat, este necesar urmatorul numar de masuratori sistemice la cazanul murdarit in urma functionarii, conform 2.2.3:

- functionare indelungata neintrerupta(incarcare nominala): 3 masuratori sistemice pe o perioada totala de

timp de cel putin 3 ore- stari de functionare deviate (ex. incarcare

partiala, daca e permisa st. functionare): 3 masuratori sistemice pe o perioada totala de timp de cel putin 3 ore

Criteriul de evaluare este continutul minim de oxigen din volum in fiecare punct al masuratorii stabilit conform 2.2.3 pentru fiecare dintre masuratorile discontinue ca valoare medie la 10 minute, atata timp cat este valabil un continut minim de oxigen din volum de 3 la suta § 4 Alin. 2 der 17. BimSchV.

In celelalte cazuri este valabil criteriul de evaluare al continutului minim de oxigen din volum ca valoare medie pentru fiecare masuratoare sistemica, unde valorile individuale in fiecare punct de masuratoare (pentru fiecare masuratoare discontinua ca valoare medie la 10 minute) stabilit dupa 2.2.3, nu pot devia mai mult de minus 50 la suta din continutul mediu de oxigen din volum (pentru masurarea sistemica).

2.3 Verificarea timpului de dispersie al emisiilor de gaze

2.3.1Niveluri ale masuratorilor

Pentru determinarea timpului de dispersie, pentru care se pastreaza temperatura minima se utilizeaza doua niveluri de masurare (nivelul masuratorii 1 si nivelul masuratorii 2). (comp. 2.1.1).

2.3.2Determinarea gradientilor de temperatura

Simultan se vor desfasura masuratori sistemice ale temperaturii (cate 3 masuratori sistemice) in aceeasi stare de functionare a instalatiei la nivelurile de masurare 1 si 2.

Conditiile cadru ale tehnicii de masurare sunt definite analog cu pct. 2.1 (Rezultatele obtinute ale masuratorilor raportate la nivelul 1 pot fi utilizate pentru verificarea temperaturii minime conform 2.1) Din valorile masuratorilor se calculeaza differenta medie de temperatura DT1,2 intre nivelul 1 si 2 pentru respectiva stare de functionare (vezi pct. 2.1.5):

T1i Valoare medie a masuratorii sistemice a temperaturii la nivelul masuratorii 1T2i Valoare medie a masuratorii sistemice a temperaturii la nivelul masuratorii 2n Numarul masuratorilor sistemice a temperaturii la nivelul 1 resp. 2.

- 216 –

Prin asumarea unei traiectorii liniare a temperaturii intre nivelurile 1 si 2 resp. si mai departe, se stabileste pentru fiecare nivel temperatura medie in camera de ardere, invers nivelul in camera de ardere, la care se respecta temperatura minima a emisiilor de gaze, poate fi determinat prin calcule. (vezi imaginea 1).

Gradientul mediu este calculat din ΔT1,2/ΔH1,2

- 217 –

T1 Valoare medie a masuratorilor sistemice ale temperaturii nivelul masuratorilor 1TM Temperatura minima a emisiilor de gaze (850 resp. 1200C)ΔH1,2 Distanta dinte nivelul 1 si 2ΔHT Distanta dinte nivelul din camera de ardere, la care emisiile de gaze abia mai

pastreaza temperatura minima in medie si nivelul masuratorii 1.

2.3.3Determinarea timpului de dispersie dupa § 13 alin. 1 al 17. BImSchV

Pentru determinarea timpului de dispersie a emisiilor de gaze in zona de deasupra temperaturii minime, fluxul volumului emisiilor de gaze trebuie masurat (d.ex. la capatul cazanului) si transformat raportat la conditiile emisiilor de gaze din zona post-ardere.

Masurarea fluxului volumului se realizeaza in conformitate cu VDI 2066 F. 1 simultan cu masuratorile sistemice pentru verificarea temperaturii minime. La calculul timpului de dispersie, se considera comportamentul unei tevi ideeale de flux (plug flow).

Temperatura care sta la baza fluxului volumului este media dintre temperatura de la inceputul zonei de post-ardere TBNBZ si temperatura minima. Tinandu-se cont de raporturile geometrice si de fluxul volumului se calculeaza timpul de dispersie din zona de post-ardere.

Valoarea medie a fluxului volumului emisiilor de gaze din camera de ardere (in stare de functionare, umed)

la

ΔH Distanta dintre inceputul zonei de post-ardere si nivelul masuratorii 1A Suprafata sectiunii transversale a camerei de ardere (pentru A = const.)Tvz Timpul de dispersie a emisiilor de gaze deasupra temperaturii minime.

Criteriul de evaluare este timpul minim de dispersie de 2 secunde. Trebuie pornit de la un amestec uniform al gazelor de ardere cu aerul de ardere (ref. § 13 alin. 1 al 17. BImSchV), atunci cand conditiile de ardere (temperatura in fiecare punct al masuratorii, continutul mediu de oxigen din volum) sunt respectate pe ambele niveluri de masurare si astfel pe toata zona de post-ardere.

3. Verificarea functionarii si calibrarea aparatelor de masura de lucru pentru supravegherea continua a temperaturii minime (§ 11 alin. 1 Nr. 3)

3.1 Verificarea funtionarii

Verificarea functionarii aparatelor de masura de lucru pentru temperatura minima trebuie efectuata anual, dupa cum urmeaza:

- Verificarea plauzibiltatii afisajului aparatelor de masura de lucru dupa metoda punctului fix (punct de gheata in amestec de apa-gheata dupa VDI/VDE 3511 F. 2) sau alternativ: Verificarea cu ajutorul unui element comparativ ori alternativ la locurile montarii aparatelor de masura de lucru ori in alte orificii de masurare adecvate (Baza: valoarea medie pe 1 ora).

- Verificarea transmiterii valorii medii cu o sursa de tensiune constanta

- 218 –

- Verificarea pentru descoperirea rupturilor unor elemente cu ajutorul sistemului electronic de evaluare, pentru aceasta se deconecteaza fiecare aparat de masura de lucru.

- Verificarea aparatelor de masura de lucru asupra executiei si a situatiei montajului comparativ cu momentul utlimei calibrari.

- 219 –

3.2. Calibrarea

Calibrarea aparatelor de masura de lucru pentru supravegherea continua a temoeraturii minime este necesara la intervale de trei ani.

3.2.1Determinarea sfarsitului zonei de post-ardere

Stabilirea temperaturilor din camera de ardere conform 2.3.2 (calculul valorii medii) se realizeaza la sarcina maxima si in alte stari de functionare aprobate. Pentru starea de functionare incalzire, se va mai tine cont si de punctul 4.

In acest sent se vor efectua cel putin sase masuratori sistemice (la sarcina maxima si partiala) atat pe nivelul masuratorii 1 cat si pe nivelul masuratorii 2 simultan. Pentru perioadele de timp ale acestor masuratori sistemice se vor stabili valorile medii ale masuratorilor aparatelor de masura de lucru, astfel incat sa fie disponibile cel putin 6 seturi de date masuratore sistemica – masuratoare in functionare.

Considerand o traiectorie liniara a temperaturii intre nivelurile masuratorii 1 si 2 respectiv deasupra, se poate stabili sfarsitul zonei de post-ardere (definit ca zona in camera de ardere, in care timpul minim de dispersie de 2 s sa fie respectat exact). (vezi imaginea 1)

DHNBZ =

Tvzmin - Timp minim de dispersie = 2 sΔHHNBZ - Distanta intre nivelul sfarsit zona post-ardere si nivelul masuratorii 1ΔT1,2 - diferenta medie de temperatura intre nivelurile masuratorilor 1 si 2

ΔT1,2 =

T2i - valoarea medie a masuratorii sistemice a temperaturii in nivelul masuratorii 2T1i - valoarea medie a masuratorii sistemice a temperaturii in nivelul masuratorii 1ΔH1,2 - Distanta intre nivelurile masuratorii 1 si 2Gradientul mediu de temperatura se calculeaza din ΔT1,2/ΔH1,2

3.2.2Mod de a proceda la calibrare

Cu ajutorul valorilor masuratorii functionarii pentru temperatura se calculeaza diferenta medie si limita inferioara de siguranta a acestora pentru valorile masuratorii temperaturii transformate a masuratorilor sistemice, la nivelul masuratorii 1:

TNBZi - valoare medie transformata a masuratorii sistemice a temperaturii i, la nivelul masuratorii 1 pe nivelul de la sfarsitul zonei de post-ardere (2 s timp de difuzie)

TBi - Valoare medie a masuratorii temperaturii la functionare pentru perioada de timp a masuratorii sistemice i

TNBZi =

Calculul limitei de siguranta:

Legatura TNBZi = f (TBi) se calculeaza prin regresie liniara.

- 220 –

tn-2 - Valoarea tolerantei distributiei t (pentru N=n´)s - Distributie pe langa dreapta de regreisiunen = 6 (numarul total al masuratorilor)

=

=

=

=

=

=

Marimi de calcul dupa VDI 3950 F. 1

Pentru calibrarea valorilor de lucru se procedeaza dupa cum urmeaza:

=

=

- diferenta medie de temperatura la sfarsitul camerei de post-aredere (timp de dispersie 2 s) si valoarea masuratorii la functionare

- valoarea calibrata a masuratorii la functionare (intrare calculatorul valorii emisiilor)

- valoare medie la 10-minute a masuratorii temperaturii la functionare

Procesul de calibrare trebuie executat complet pentru fiecare stare de functionare aprobata.

3.2.3Calibrarea dispozitivului de masurare a oxigenului pentru supravegherea continua a continutului minim de oxigen din volum

Calibrarea ar trebui efectuata conform VDI 3950.

Pentu ca este vorba de supravegherea continutului minim de oxigen, se va scadea zona de siguranta calculata la 6 % resp. 3 % continut de oxigen din valoarea masuratorii (valoarea medie la 10 minute).

3.2.4Parametrizarea sistemului electronic de interpretare

=

- 221 –

DTNBZ* se stabileste pentru fiecare stare de functionare si se determina mobil in calculatorul de interpretare in functie de capacitate (d.ex. capacitatea aburului PD); acest lucru este valabil si pentru starea de lucru „oprire“.

Se va parametriza functia

Referitor la starea de functionare „incalzire“ comparati punctul 4.

3.2.5Criterii pentru sistemul electronic de interpretare

Definitie: Temperatura minima ca valoare limita in clasa 10.

cl. 10 = 870 .. 850 °C(resp.: 1220 ...1200 °C)TKal B < 850 °C = TKl l...TKl 20

(bzw.: TKal B < 1200 °C)

inseamna o incalcare a conditiei de ardere temperatura minima (850 resp. 1200 °C).

TKal B ≥ 850 °C = TKl 1 ...TKl 10

bzw.: TKal B ≥ 1200 °C)

inseamna respectarea a conditiei de ardere temperatura minima.

3. Respectarea conditiilor de ardere in starea de functionare „incalzire“

Starea de functionare incalzire este caracterizata numai prin functionarea arzatoarelor aditionale fara incarcarea cu substante pentru functionare.

Inceputul zonei de post-aredere in starea de functionare „incalzire“ este prin conventie- nivelul arzatorului aditional, daca alimentarea secundara cu aer are loc in susul fluxului- nivelul ultimei alimentari cu aer, daca alimentarea secundara cu aer are loc in josul fluxului.

Conditiile de ardere (temperatura minima, timp minim de dispersie) sunt baza pentru definiea sfarsitului zonei de post-ardere la „incalzire“.

In starea de functionare „incalzire“ se va calcula resp. masura fluxul volumului pentru calculul timpului de dispersie prin consumul de combustibil si continutul de oxigen din volumul emisiilor de gaze.

Prin masuratori ale temperaturii pe un nivel al masuratorilor, care este cel putin 2 m in josul fluxului (deasupra nivelului arzatorului) se va determina gradientul pentru masurarea temperaturii la functionare analog cu 3.2.2 si se va folosi ca si criteriu pentru deschiderea (deblocarea) alimentarii cu deseuri.

Perioada de timp dupa deblocarea alimentarii cu deseuri pana se ajunge la o stare de functionare stationara se va stabili cu autoritatea responsabila; aceasta nu trebuie sa depaseasca 2 ore.

5. Criterii de comutare a arzatoarelor aditionale

Pentru arzatoarele aditionale se proun urmatoarele criterii de comutare:

- Pornire: cand se ajunge la temperatura planificata clasa 10 (valoarea la 10-minute intre 850 si 870 °C resp. intre 1200 si 1220 °C)

- oprire: poate sa aiba loc cand se ajunge la clasa 9 sau clase inferioare (> 870 °C

- 222 –

resp. > 1220 °C).

6. Criterii pentru incarcarea deseurilor

Pentru blocarea resp. deblocarea alimetarii cu deseuri sunt valabile urmatoarele criterii:

- Blocare: cand se ajunge la o temperatura din clasa 11 sau superioara (< 850 °C resp. < 1200 °C)

- Deblocare: cand se ajunge la o temperatura din clasa 10 sau inferioara ( 850 °C resp. 1200 °C).

Perioadele de timp in care alimentarea instalatiei a fost blocata sau intrerupta se vor inregistra conform Directivei referitoare la Interpretarea Continua a Masuratorilor Emisiilor dupa Ordonanta asupra Instalatiilor de Ardere pentru Deseuri si Materiale Combustibile asemanatoare (Circulara MFM din 26.10.1992, Nr. 2.3.3).

- 223 –

Figura 1 Reprezentarea marimilor de referinta la exemplul unei instalatii de ardere pentru deseuri menajere

Legenda:

T1: Valoarea medie a masuratorilor sistemice ale temperaturii nivelul masuratorii 1

T1: Valoarea medie a masuratorilor sistemice ale temperaturii nivelul masuratorii 2

TM: Temperatura minima a emisiilor de gaze

TB: Valoarea masuratorii temperaturii la functionare

TNBZ: Temperatura la sfarsitul zonei de post-ardere

TBNBZ: Temperatura la inceputulul zonei de post-ardere

DT: Diferenta de temperatura intre nivelul masuratorii 1 si valoarea

masuratorii la functionare DTNBZ: Diferenta de temperatura intre

sfarsitul zonei post-ardere si valoarea masuratorilor la functionare

DT1,2: diferenta medie de temperatura intre nivelurile de functionare 1 si 2

HBNBZ: Inaltimea pana la inceputul zonei de post-ardere

DHT: Distanta intre nivelul din camera de ardere si nivelul masuratorii 1

DHNBZ: Distanta intre nivelul sfarsitul camerei de ardere si nivelul masuratorii 1

DH: Distanta intre inceputul zonei de post-ardere si nivelul masuratorii 1

- 224 –

DH1,2: Distanta intre nivelurile masuratorii 1 si 2

DHBNBZ: Distanta intre nivelul inceputului camerei de ardere si nivelul masuratorii 2

tVZ, min: timpul minim de dispersie = 2 s

- 225 –

7.9 Model federal unitar de raport de masurare in vederea determinarii emisiilor conform §§ 26, 28 din Legea federala privin

protectia impotriva poluarii

Sursa: GABl. din 28 iunie 1993 [20], respectiv VDI 4220 [septembrie 1999], „Asigurarea calitatii – Cerinte pentru institutiile de verificare a emisiilor si imisiilor in vederea determinarii poluantilor de aer“, Anexa B [29]

Coperta:

Numele institutiei de masurare(Institutie acreditata conform §§ 26, 28 din Legea federala privind protectia impotriva poluarii)

Numarul de inregistrare al actelor,

respectiv Nr. de raport al institutiei de masurare: Data:

Titlul:

Raport despre efectuarea de masurari ale emisiilor...

Operator:

Loacatia:

Felul masurarii:

Numarul de inregistrare:

Data inregistrarii:

Ziua masurarii:

Dimensiunile raportului: ..... Pagini

..... Instalatii

Obiectul de cercetare al raportului:

- 226 –

- 227 –

Cuprins cu indicarea paginilor

1 Formularea sarcinii de masurare

1.1 Clientul1.2 Operatorul1.3 Locatia

(Din indicarea locatiei trebuie sa reiasa clar care este situarea emitentului si in cadrul unei uzine mai mari (de ex. uzina C..., hala 5))

1.4 Instalatia(Informatii cu referire la a patra

ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii1.5 Timpul de masurare (Data)1.5.1 Data ultimei masurari efectuate1.5.2 Data viitoarei masurari1.6 Motivul care a generat masurarea

(de ex. masurarea de proba, o sinteza a sarcinilor de masurare se poate consulta la subpunctul 2.1 din Directiva VDI 2448, pag.1).

1.7 Denumirea sarcinii(In acest aliniat trebuie descrisa detaliat sarcina de masurare. In cazul efectuarii unei masurari conform unei autorizatii, respectiv in urma unei solicitari, atuunci trebuie indicate cifrele respective ale autorizatiei/solicitarii.In cazul masurarilor conform Instructiunii Tehnica Aer, respectiv conform Legii federale privind protectia impotriva poluarii, trebuie indicate cifrele, respectiv valorile limita care apar acolo.Trebuie de asemenea specificate orice indicatii referitoare la planificarea masurarii, vezi de ex. 3.2.2.2 din Instructiunea Tehnica Aer: de ex. functionare in sarje, fenomene de reumplere etc.Trebuie specificate indicatii referitoare la cunostinte prealabile despre instalatie ( de ex incercari anticipate, lucrari de scoatere din functiune si conform informatiilor de la operator)

1.8 Componentele de masurare1.9 Informatii, daca si cu cine s-a

convenit asupra planului de

masurare1.10 Numele tuturor celor care participa

la luarea de probe ad hoc precum si numarul de persoane auxiliare

1.11 Participarea altor institute1.12 Raspunzatorul de specialitate1.12.1 Nr. de tel.

2 Descrierea instalatiei, substante utilizate

2.1 Tipul instalatiei

(daca exista vreo deviere de la denumirea din cea de-a patra Ordonanta federala privind protectie impotriva poluarii, pentru caracterizarea mai exacta)

2.2 Descrierea instalatiei

(descriere succinta a instalatiei si a procesului procedural; trebuie evidentiate in mod special partile instalatiei, acre au vreo legatura cu aparitia emisiilor de poluanti de aer periculosi. In cazurile mai

complexe trebuie adaugata si o diagrama simpla a instalatiei. Cerinta de descriere a instalatiei este formulate in aliniatul 7 al Directivei VDI 2066, pag.1.

Trebuie indicat anul de fabricatie, numarul cazanului etc.

De descrierea instalatiei tine, pe langa informarea absoluta privind capacitatea instalatiei, si o informare specifica. Marimi de referinta pot fi de ex. substantele utilizate sau produsele. Se

recomanda utilizarea marimimilor specifice bransei. Datale furnizate trebuie sa poata fi alocate unitatii de functionare sau sursei respective de emisii. De aceea trebuie indicati combustibilii utilizati sau mediile de incalzire pentru anumite parti ale instalatiei sau unitati de functionare,

deoarece raportat la nr. 2.4, pot fi derivate anumite concluzii din acesti parametri, referitoare la comportamentul

- 228 –

de emisie ( de ex. raporturile cantitatilor de combustibili in cazul arderilor mixte.)

2.3 Locatia instalatiei si descrierea sursei de emisii

2.3.1 Locatia (situarea locului)

2.3.2 Sursa de emisie

2.3.2.1 Inaltimea fata de sol

2.3.2.2 Suprafata de scurgere/iesire

2.3.2.3 Valoarea standard/valoarea limita

2.3.2.4 Execuatrea constructiei

2.3.2.5 Repartizare specifica landurilor

(pentru landul federal:

Nr. Operator:

Nr. Instalatie:

Daca exista mai multe prelucrari si in continuare, atunci este necesara o descriere a locatiei.

In acest sens este necesara de asemenea furnizarea unor informatii despre devierea si despre valoarea standars si cea limita a fiecarei surse.)2.4 Indicarea substantelor utilizabile

conform autorizatiei(Pentru a va asigura ca in timpul

masurarii referitoare la substantele utilizate relevante din punctul de vedere al emisiilor, este indeplinita cerinta de a exista un stadiu de functionare logic cu emisii maxime, vezi nr. 3.2.2.2 din Instructia Tehnica Aer, trebuie furnizate informatiile corespunzatoare.)2.5 Timpii de functionare

( Indicarea timpilor de functionare zilnici si sdaptamanali, precum si intervalele de timp cand au loc posibile emisii de poluanti, este necesara pentru determinarea emisiei totale in intervale mai mari de timp.)2.5.1 Timpul total de functionare

2.5.2 Timpul de emisie conform datelor furnizate de operator

2.6 Dispozitiv de colectare si reducere a emisiilor( O descriere a acestor aparate va

facilita o evaluare a agregatelor de epurare a gazelor reziduale si va da oferi un indiciu referiror la o eventuala emisie difuza de poluanti de aer de dimensiuni

semnificative.)2.6.1 Aparat de colectare a emisiilor2.6.1.1 Instalatie de colectare a emisiilor2.6.1.2 Element de colectare2.6.1.3 Parametrii ventilatorului2.6.1.4 Suprafata de aspiratie2.6.2 Aparat de reducere a emisiilor (Descriere conform anexei 1)3 Descrierea locului de luarea probelor3.1 Situarea sectiunii de masurare

(La punctul 3.1 trebuie indicata situarea exacta a sectiunii de masurare din sistemul de conducte si tevi de gaze reziduale. Indicarea situarii sectiunii de masurare trebuie efectuata in asa fel, incat din descriere sa rezulte fara echivoc, daca montarea locului de luarea a probei s-a efectuat conform Directivei VDI 2066, pag.1. Daca luarea de probe nu corespunde cerintelor acestei directive, atunci aceasta situatie trebuie justificata corespunzator. De asemenea trebuie descrise masurile care au fost luate, pentru a obtine rezultate de masurare reprezentative.)

3.2 Diametrul tevii de gaze reziduale de inaltimea sectiunii de masurare sau indicarea masuratorii sectiunii de masurare

3.3 Numarul axelo de masurare si situarea punctelor de masurare in sectiunea de masurare(In cazul luarii de probe de emisie poate fi necesara o masurare in retea, daca nu exista un punct de masurare reprezentaiv pentru sectiunea de masurare sau daca acesta nu poate fi determinat sau justificat. Daca se indica doar un punct de masurare in sectiunea de masurare, atunci trebuie demonstrata reprezentativitatea acestuia.)

- 229 –

4 Proceduri de masurare si analiza, aparate(Trebuie indicate si descrise aparatele si procedurile de masurare utilizate. Daca se folosesc alte aparate sau proceduri decat cele date spre exemplu aici, atunci trebuie sa se procedeze in analogie cu reprezentarea prestabilita.)

4.1 Determinarea conditiilor marginale pentru gazele reziduale

4.1.1 Viteza fluxuluiTubul hidrometric al lui Prandtl, in raport cu

Micromanometru,Fabricatul/tipul:Micromanometru

electronic, Fabricatul/tipul:Alte aparate de masurare

a diferentei de presiune,fabricatul/tipul:Anemometru cu palete,fabricatul/tipul:determinarea prin calcul(de ex. cantitatea de

combustibili, raportul de aer, volumele de dislocare)

date de functionare ( de ex. puterea ventilatorului)

4.1.2 Presiunea statica din hornul pentru gaze rezidualemanometru cu teava in forma de Umanometru conform 4.1.1 cu considerarea conexiunilor corespunzatoare

4.1.3 Presiunea aerului la nivelul luarii de probebarometrufabricat/tipul:ultima verificare/calibrare:

4.1.4 Temperatura gazului rezidualTermometru cu rezistentaFabricat/tipul:Pila termoelectrica Ni-CrNiFabricat/tipul:Termometru cu mercur:Alte aparate de masurare a temperaturiiFabricat/tipul:

(Trebuie indicat, daca masurarea temperaturii in timpul imbogatirii integrale a instalatiei e verificata continuu intr-un punct de masurare recunoscur drept reprezentativ in sectiunea de masurare......a fost inregistrata de un aparat de inregistrare...a foat colectata cu ajutorul unei instalatii de colectare a datelor masurate...a fost prelucrata in valori medii pe jumatatea de ora.)

4.1.5 Procentul de vapori de apa din gazele reziduale (umiditatea gazelor reziduale)Adsorbtia de gel de silice

Clorura de calciuAlte...

Si determinarea gravimetrica ulterioara:

Aparat de masurare a umiditatii pentru gaze

Fabricat/tipul:PsicrometruFabricat/tipul:Tubulete de verificare

4.1.6 Densitatea gazelor rezidualeCalculata, tinandu-se cont de procentajul din gazele reziduale de:Oxigen (O2)Bioxid de carbon (CO2)Azot din aer ( cu 0,933% Ar)

oxid de carbon (CO)alte componente ale gazului rezidual, precum...umiditatea gazelor reziduale (procentul de vapori de apa in gazele reziduale)temperatura gazelor reziduale si raporturile de presiune in canal

4.2 Emisii gazoase sau sub forma de abur

4.2.1 Procedee de masurare continua4.2.1.1 Obiectul de masurat4.2.1.2 Procedee de masurare/Directiva VDI4.2.1.3 Analizator, producator:

tipul:

- 230 –

4.2.1.4 Domeniul de masurare reglat4.2.1.5 Tipul de aparat verificat din punctul

de vedere al gradului de adecvareDaca exista aparate verificate din punctul de vedere al gradului de adecvare in vederea efectuarii sarcinii de masurare, atunci acestea trebuie utilizate.In cazul aparatelor neverificate din punctul de vedere al gradului de adecvare, trebuie indicati urmatorii parametri:- influenta substantelor insotitoare (sensibilitate transversala)- timpul de reglare (90% - timp)- limita de detectie- modificarea temporala a indicatorului de ounct zero- da ca este cazul, devierea de la standard,- liniaritatea(trebuie indicat si cum se determina aceste date).

4.2.1.6 Structura locului de masurareSonda de extractie:

incalzita: Cneincalzita

Filtru de pulberi: incalzit:Cneincalzit

Conducta pentru gaz de probainainte de pretratarea gazului

incalzit: C neincalzit

Lungime: mConducta pentru gaz de probadupa pretratarea gazului:

Lungime: mMaterialul partilor Conductoare de gaz:Pretratarea gazuluide masuratRacitor pentru gazul de masuratFabricat/tipul:Temperatura, reglata la:Solventi uscati (de ex. gel de silice):

4.2.1.7 Verificarea liniei caracteristice a aparatelor cu urmatoarele gaze de verificare:Gaz zero:Gaz de verificare: .....ppm sau ....

mg/m3

Producator:Data productiei:Garantie de stabilitate: ....luniCertificare: Da ()/ Nu ()Verificarea certificatului prin....la...

4.2.1.8 90% - timp de oprire a intregii structuri de masurare(Trebuie descris modul in care s-a determinat aceasta valoare.)

4.2.1.9 Inregistrarea valorilor de masurat- in mod continuu cu aparat de inregistrarelatimea de scriere:clasa de calitate:fabricat/tipul:- cu ajutorul unei instalatii de inregistrare a valorilor masurate (calculator)fabricat/tipul:program de colectare de date (software):

4.2.2 procedee de masurare discontinue4.2.2.1 Obiect de masurare4.2.2.2 Procedee de masurare/Directive VDI,

principii de baza ale procedurii si efectuarii de luare de probe

4.2.2.3 Aparate pentru luarea de probe- Sonda de extractie: material

incalzitneincalzitracit

- Filtru de particule: materialincalzitneincalzitracit

- aparate de adsorbtie/absorbtie

- 231 –

( de ex. Impinger standard, sticle de spalare sinterizate, tevi de gel de silice, tuburi pentru carbune activ etc.)- solvent de sorbtie- cantitatea de solventi de sorbtie- daca este cazul, o schita privind structura aparatului de luare de probe- Indicarea distnatei dintre deschiderea de aspiratie a sondei de extractie si solventul de sorbtie, respectiv elementul de depunere- transferul de probe- intervalul de timp intre luarea de probe si analiza- participarea unui laborator strain

(nume, justificare, alte informatii)4.2.2.4 Determinare analitica

- decrierea demonstrabila a materialului de proba- pretratarea materialului de proba- aparate de analiza (producator/tipul):- parametri speciali

(coloane GC, programe temporale de incingere a temperaturii)- standarde (coeficienti de regasire)

(de ex. la aparatura de incinerare conform VDI 3481, pag.2 in vederea determinarii compusilor organici de carbon)- temperatura de incinerare- durata de incinerare/program pentru timp-temperatura- distributie procentuala a sarcinii:

in teava 1: in teava 2:4.2.2.5 Parametrii procedurali si felul

determinarii; masuri de asigurare a calitatii

- influenta substantelor insotitoare (sensibilitate transversala)

- limite de detectie

- domeniul de imprecizie4.3 Emisii sub forma de particule4.3.1 Proceduri de masurare

Directiva VDI 2066, pag___, dataBazele procedurii:

4.3.2 Aparate pentru luarea de probeFiltru planAparat cu cap filtrant cu invelis de

lana de cuartCombinatie intre filtru plan/aparat

cu cap filtrantImpactor in cascadeAlte dispozitive de depunere

Incalzite/neincalziteCanalintern/canal externExecutare/material

Sonda de extractie:MaterialIncalzita/neincalzita

Daca este cazul, schita structurii aparatului de luare de probe

Date referitoare la mediul de depunere

- Material- Diametrul foii, respectiv al porilor- Producator/tipul

4.3.3 Pretratarea si evaluarea mediului de depunere- temperatura de uscare a mediului

de depunere inainte si dupa imbaiere: C

- timpul de uscare al mediului de depunere ininte si dupa imbaiere: ... h

- camera climatizata de cantarire:da/nu

balanta: producator/tipul:4.3.4 Parametrii procedurali la devieri de

la VDI 2066- limita de detectie:- imprecizie de masurare:- considerarea greselilor:

- 232 –

4.4 Emisii de miros4.4.1 Proceduri de masurare, bazele procedurii, directiva VDI:4.4.2 Aparat de luare de probe:

(structura, materiale, conmditii marginale ale luarii de probe conform VDI 3881, pag. 4, tabelul 4.2 din anexa)4.4.3 Olfactometru

(descriere conform VDI 3881, pag.4, tabelul 7.3 din anexa)4.4.4 Descrierea grupei de probatori

conform VDI 3881, pag. 4, tabelul 7.2 din anexa)

4.4.5 Evaluarea probelorla locul masurariidupa...ore, in laborator

4.4.6 Numarul seriilor de masurare4.4.7 Timpii de prezentare4.4.8 Intervalele de pauza ale grupei de

probatori4.5 Substante de continut toxice

(substante sub forma de particule si filtrante)

4.5.1 Obiectul de masurare- metale, metaloide si compusii lor

4.5.2 Bazele procedurii de masurare/Directiva VDI

4.5.3 Aparate pentru luuarea de probe4.5.3.1 Sistem de retinere pentru

substantele sub forma de particuleIndicatii conform 4.3.2

4.5.3.2 Sistem de absorbtie pentru substantele filtranteIndicatii conform 4.2.2.3Schita a structurii generale a aparatului de luare de probe

4.5.4 Pretratarea si evaluarea filtrelor de masurare si a materialului de absorbtie

4.5.4.1 Filtru de masurare- determinarea masica de pulberi, vezi 4.3.3

descrierea procedurilor de explorare si a metodelor de analiza/Directiva VDI- aparate de analiza

producator/tipul4.5.4.2 Solutii de absorbtie

- metode de explorare si metode de analiza, Directiva VDI- aparate de analiza:

producator/tipul4.5.4.3 Procedee de calibrare

- procedura de aditie- procedura standard de calibrare- date privind solutiile standard utilizate

4.5.5 Parametrii procedurali in cazul devierilor de la directiva VDI- sensibilitati transversale- devieri standard- limite de detectie- reproductibilitate- parametrii procedurali pentru determinarea continutului de pulberi- parametrii pentru determinarea sumara a substantelor sub forma de particule si filtrante

5 Stadiul de functionare al instalatiei in timpul masurarilor(Referitor la datele individuale, trebuie indicat in ce mod au fost obtinute informatiile; de ex. date ale operatorului sau date pentru investigare)

5.1 Instalatia de productie- Mod de functionare (d.ex.

functionare normala, sarjare, incalzire, mod reprezentativ de functionare, mod de functionare special; relvant pt. emisii s.a.)

- Capacitate (Date procesuale, abur s.a.)- Materiale pt.

functionare/Combustibili- Produse

- 233 –

- marimi de lucru carcteristice (d.ex. presiuni, temperaturi)

- devierea de la modul de functionare permis (d.ex. capacitate, alte materiale pt. Functionare, interpretare)

5.2 Dispozitive de epurare a emisiilor de gaze(vezi anexa 2)- date de functionare

(d.ex. necesar curent, p, pH, curatare)

- Temperaturi de functionare(TNV, spalator, catalizator)

- parametrii care influenteaza emisiile (d.ex. cicluri curatare, pH, temperatura TNV, timp de functionare catalizator)

- Caracteristici ale epurarii emisiilor de gaze (d.ex. Constructie proprie, dozare aditionala de apa)

- Devierea de la functionarea conforma (comp. cu pct. 2.7, d.ex. flux redus al volumului, temperatura)

6 Componenta rezultatelor masuratorii si discutie

6.1 Evaluarea conditiilor de lucru in timpul masuratorilor (indicarea evenimentelor speciale)Aceste informatii servesc la determinarea devierilor de la functionarea regulata si dupa caz, la documentarea anumitor efecte cauzate de acestea. Expertul ar trebui sa afirme in acest caz, daca la momentul masuratorii a fost masurata starea de functionare a instalatiei ce conduce, conform experientei, la nivelul cel mai mare al emisiilor.

6.2 Rezultate ale masuratorilorToate rezultatele individuale (d.ex. valori medii la jumatatea de ora) ale componentelor materialelor

masurate, precum si cele pentru determinarea marimilor aditionale trebuie indicate in forma tabelara. Substantele toxice trebuie reprezentate ca si concentratii ale fluxurilor masica. Mai departe, vor fi documentate valoarea maxima si valoarea medie a masuratorilor. Daca se utilizeaza aparate de masura care inregistreaza, atunci adaugarea inregistrarilor la instalatie poate fi practica. Reglementarile Directivei VDI ce stau la baza acestei masuratori privind reprezentarea totala a rezultatelor masuratorii trebuie urmate.Toate protocoalele masuratorilor trebuie pastrate de catre biroul care efectueaza masuratorile cel putin cinci ani.Pentru toate valorile masuratorilor trebuie indicata nesiguranta masuratorilor. Trebuie indicata influenta rutei de intrare (VDI 2066) asupra exactitatii masuratorii.

6.3 Verificarea plauzibilitatiiTrebuie realizata o verificare a plauzibilitatii rezultatelor masuratorii privitoare la incarcarea instalatiei in timpul masuratorilor.

7 Anexa

Plan de masuratoriValori masurate si calculate

- 234 –

Anexa 1

Dispozitive pentru diminuarea emisiilor

Cerinta minima, se recomanda date aditionale conform VDI 2448, f. 1. (Alte instalatii de epurare trebuie descrise cu detalierea respectiva. De obicei, pentru instalatia respectiva luata in considerare trebuie indicat alternativ numai unul dintre dispozitivele de epurare a emisiilor de gaze descrise de la nr. 1 pana la 10. Este totusi posibil sa se descrie combinatiile. Informatia din nr. 2.6. este solicitata pintre altele in IT Aer 3.2.2.4.)

1. Filtru electricProducatorul E-filtruluiAn de fabricatieNumarul zonelor de filtrareSuprafata de eficienta de depunereTimp de dispersie in camp electricCuratare: ud/mecanicRacire pornita inainte da/nuDozarea apei de catre filtru: da/nuCurentul filtruluiCapacitatea nominala a ventilatorului de

succtiuneUltima intretinere

2. Instalatii termice de ardere fara schimbator de calduraProducatorul instalatiei TNVAn de fabricatieTipul arzatoruluiTipul combustibilului aditionalConsumul de combustibilTemperatura camerei de reactieTimpul de dispersie din camera de reactieCapacitate nominala a ventilatorului de

suctiuneIntervale de intretinereUltima intretinere

3. Instalatie de ardere catalicticaProducatorul instalatiei KVAn de fabricatieTipul arzatoruluiTipul combustibiluluiConsumul de combustibilTipul catalizatoruluiTimpul de stat al catalizatoruluiTemperatura camerei de reactie

Timp mediu de dispersie

- 235 –

Capacitate nominala a ventilatorului de succtiune

Intervale de intretinereUltima intretinere

4. Filtru activ de carbon cu/fara recuperateProducatorul A-filtrului de carbonAn de fabricatieContinutul de carbon activFurnizor/Granularitate/Tipul A-CarbonuluiGrosimea stratului de a-carbon din

absorbantSectiunea transversala a stratului de a-carbon din absorbantFrecventa desorbtieiFelul desorbtieiCapacitatea nominala a ventilatorului de

succtiuneDiferenta de presiune gaz brut/gaz purIntervale de intretinereUltima intretinere

5. Instalatie ciclon

Producatorul instalatiei ciclonTipAn de fabricatieNumarul ciclonurilor individualeComutare paralela/in serieDiametrul ciclonuluiCapacitatea nominala a ventilatorului de

suctiune Diferenta de presiune gaz brut/gaz purFluxul volumului de gazIntervale de intretinereUltima intretinere

6. Colector de umiditate

Producatorul instalatiei ciclonTipAn de fabricatiePrincipiul de functionare al colectorului de umiditate, d.ex.

Turn de spalare,spalator venturi,Spalator centrifugal,Spalator cu rotatie,colector al saltului de presiune

- la turnul de sp alare - Dozare lichid de spalare:flux uniform,

invers,

incrucisatAlcatuire: fara montare,

paliere,corpuri de

umplereNumarul palierelor: paliere sita,

clopot...Inaltimea coloanei corpului de umplutTipul corpului de umplut: inele

Raschig,corpuri sa,farfurioara

Tipul lichidului pentru spalat

- la sp al ator centrifugal - Nivelul apeiCantiatea de namol scoasa

- la colectorul saltului de presiune -Numarul elementelor colectoareLichidul pentru spalatZusätzeCantitatea lichidului pentru spalatDozarea lichidului pentru spalat

- pentru toate colectoarele de umiditate -Cantitatea de lichid pentru spalat

proaspat adaugatRitmul schimbarii lichidului pentru spalatValoareapH nivel 1

nivel 2Temperatura lichidului pentru spalare in recipientul rezervorUltima schimbare a lichidului pentru spalat in bazinul de evacuare:Tipul colectorului de picaturi conectat

aditionalCapacitatea nominala a ventilatorului de


7. Filtru textilProducatorul filtrului textilTipAn de fabricatieNumarul camerelor de filtrareNumarul furtunelor/buzunarelorSuprafata de filtrareIncarcarea suprafetelor de filtrare brut/netMaterial filtrare

- 236 –

Epurarea emisiilor de gaze mecanic/

pneumaticRitmul epurarilorDiferenta de presiune dintre partea cu gaz brut si partea cu gaz purCapacitatea nominala a ventilatorului de


8. Masuri de diminuare a oxidului de azot

Masuri primare- Recircularea gazelor din fum- Ardere in trepte s.a.m.d.Masuri secundare- SNCR- SCRMijloace de reductie

9. Filtru biologicProducatorul filtrului biologicAn de fabricatieInaltimea de depozitareIncarcarea suprafetelorMaterialTemperatura gazului brutUmiditatea gazului brutDiferenta de presiune gaz brut / gaz purCapacitatea nominala a ventilatorului de

suctiuneIntervale de schimbare a patului filtruluiUltima schimbare a patului filtruluiIntervale de intretinereUltima intretinere

10. Colectarea condensului si a sedimentarii

ProducatorAn de fabricatieTipComutare (flux invers, egal, incrucisat)Lichid de racireDegajarea condensatuluiSicane Comutare alternativa pentru topireTevi burdufCondensatoare de injectieDeficit de presiuneIntervale de intretinereUltima intretinere

- 237 –

Anexa 2

Catalogul datelor de functionare ce trebuie furnizate de instalatiile de epurare a emisiilor de gaze

- colectori de filtrareCiclu de epurarePierdere de presiuneUltima schimbare a filtrului

- colectori electriciIncarcarea cu curent a campurilor /

agregatelorCiclu de bataieUltima intretinere

- colectori mecaniciUltima curatareUltima intretinere

- post-arderea termica

Utilizarea combustibiluluiTemperatura de post-ardereUltima intretinere

- post-arderea catalicticaUtilizarea energieiTemperatura de functionareTimpul de functionare al catalizatoruluiUltima intretinere

- AbsorbantAbsorbantiTimpul de functionareTemperatura de functionareUltima intretinere

- Absorber (Absorbtia chimica)SorbentFel/tipCantitatea circulantaCantiatea proaspat adaugataPierderea de presiuneUltima intretinereUltima schimbare a sorbentului

- Colector de umiditateAbsorbantAditiviValoarea pHPierderea de presiuneTemperatura de functionareCircularea lichidului de spalare/debitUltima innoire a absorbantului (dupa numarul de nivele de spalare sunt posibile mai multe date)

- Filtru biologicUltimul schimb al patului filtruluiGrosimea stratuluiPierderea presiuniiUmiditatea gazului brutTemperatura gazului brut

- 238 –

7.9 Exemplul unui raport unitar la nivel federal pentru examinarea functionarii/ calibrarea dispozitivelor de masurare ale emisiilor cu functionare continua conform §§ 26, 28 a 13. BImSchV, Nr.

3.2 IT Aer precum si § 10 al 17. BImSchV

Sursa: VDI 3950, Foaia 2 (proiect]) [septembrie 2000] „Calibrarea dispozitivelor automate de masurare a emisiilor – raportare“, Anexa A [33]

Prefata:

Numele biroului facut cunoscut

Numarul actului resp. al raportului institutului pentru masuratori: Data:

Titlu:

Raport asupra efectu arii verific arilor de func tionare / a calibr arilor

Operator:

Amplasament:

Numarul sarcinii:

Data sarcinii:

Perioada:

Continutul raportului _ Pagini

_ Anexe

Problematica:

- 239 –

Cuprins

1 Formularea sarcinii masuratorii2 Descrierea instaltiei, substante utilizate

Modul [obiectul masuratorii 1]

3 [obiectul masuratorii 1] Descrierea dispozitivului pentru supravegherea continua a emisiilor

4 [obiectul masuratorii 1] Verificarea functiilor5 [obiectul masuratorii 1] Locatia de prelevare a probelor pentru masuratorile

comparatrive6 [obiectul masuratorii 1] Procedeu de masurare pentru masuratorile comparatrive7 [obiectul masuratorii 1] determinarea functiei de analiza

::Modul [obiectul masuratorii n]

3 [obiectul masuratorii n] Descrierea dispozitivului pentru supravegherea continua a emisiilor

4 [obiectul masuratorii n] Verificarea functiilor5 [obiectul masuratorii n] Locatia de prelevare a probelor pentru masuratorile

comparatrive6 [obiectul masuratorii n] Procedeu de masurare pentru masuratorile comparatrive7 [obiectul masuratorii n] determinarea functiei de analiza

8 Starea de functionare a instalatiei in timpul calibrarilor9 sistem electronic de interpretare10 Sumarizarea rezultatelor masuratorilor si discutie11 Anexa

1 Formulaerea sarcinii masuratorii

Se vor prezenta in principiu toate punctele. Punctele care nu se aplica vor fi marcate cu „nu se aplica“.

1.1 Clientul:

1.2 Operatorul:

1.3 Locatia:Din indicarea locatiei trebuie sa reiasa clar care este situarea emitentului si in cadrul unei uzine mai mari (de ex. uzina C..., hala 5)

1.4 Instalatia:Informatii cu referire la 4. BImSchV

1.5 Timpul verificarii functionarii / calibrarii:

Data verificarii functionarii:Data anterioarei verificari a functionarii:Data urmatoarei verificari a functionarii:Data calibrarii:

- 240 –

Data calibrarii anterioare:Data calibrarii urmatoare:Prezentarea avizului pentru montarea conforma (datele operatorului):

da / nu (taiati raspunsul ce nu se aplica)

- 241 –

1.6 Motivul care a generat verificarea functionarii / calibrareade ex. calibrarea de proba,calibrare repetataToate subtantele continute in emisiile de gaze resp.parametrii acestora, ce trebuie masurate continuu, precum si indicrea valorilor limita.Trebuie indicate obiectele masuratorii a caror calibrare / verificare a functiei se va efectua.

1.7 Informatii, daca si cu cine s-a convenit asupra planului de masurare:Autoritatea responsabila, Institutul / Ministerul National pentru Mediu, Operator

1.8 Persoane care au luat parte la lucrari la fata locului:

1.9 Participarea altor institute:

1.10 Raspunzatorul de specialitate:

1.10.1 Nr. de tel.:

2 Descrierea instalatiei, substante utilizate

2.1 Tipul instalatiei:Daca exista vreo deviere de la denumirea conforma 4. BImSchV, pentru

caracterizarea mai exacta.

2.2 Descrierea instalatiei:descriere succinta a instalatiei si a procesului procedural; trebuie evidentiate in mod special partile instalatiei, acre au vreo legatura cu aparitia emisiilor de poluanti de aer periculosi. In cazurile mai complexe trebuie adaugata si o diagrama simpla a instalatiei. Cerinta de descriere a instalatiei este formulata in Anexa B a VDI 4220.

Fabricatia, Anul de fabricatie , Nr. fabricii s.a. trebuie de asemenea indicate dupa caz.

De descrierea instalatiei tine, pe langa informarea absoluta privind capacitatea instalatiei, si o informare specifica. Marimi de referinta pot fi de ex. substantele utilizate sau produsele. Se recomanda utilizarea marimimilor specifice bransei. Datale furnizate trebuie sa poata fi alocate unitatii de functionare sau sursei respective de emisii. De aceea trebuie indicati combustibilii utilizati sau mediile de incalzire pentru anumite parti ale instalatiei sau unitati de functionare,

deoarece raportat la nr. 2.4, pot fi derivate anumite concluzii din acesti parametri, referitoare la comportamentul de emisie, de ex. raporturile cantitatilor de combustibili in cazul arderilor mixte.

2.3 Locatia instalatiei si descrierea sursei de emisii:Pentru eventuale prelucrari ulterioare este necesara o descriere cat mai exacta locatiei. In acest sens, se solicita si o informatie despre devierea si despre valoarea standard si cea limita a fiecarei surse.

2.3.1 Locatia (situarea locului)

2.3.2 Sursa de emisie:

2.3.2.1 Inaltimea fata de sol:

2.3.2.2 Suprafata de scurgere:

2.3.2.3 Valoarea standard/valoarea limita:

- 242 –

2.3.2.4 Executarea constructiei:

2.3.3 Repartizare specifica landurilor:

2.4 Indicarea substantelor utilizabile conform autorizatiei:Pentru a va asigura ca in timpul calibrarii substantele utilizate relevante din punctul de vedere al emisiilor, cu influenta asupra functiei de calibrare sunt luate in considerare, trebuie furnizate informatiile corespunzatoare conform 2.4

- 243 –

2.5 Dispozitiv de colectare si reducere a emisiilor:O descriere a acestor aparate va facilita o evaluare a agregatelor de epurare a gazelor reziduale si va oferi un indiciu referiror la o eventuala emisie difuza de poluanti de aer de dimensiuni semnificative.

2.5.1 Aparat de determinare a emisiilor:De exemplu instalatie pentru determinarea emisiior, data tehnice ale

ventilatorului, suprafata de suctiune.

2.5.2 Aparat de reducere a emisiilor:Descrierea conform modelului unitar la nicel federal pentru raportul masuratorii emisiilor publicat in VDI 4220 Anexa B.

3 [<Obiectul masuratorii>] Descrierea dispozitivului pentru supravegherea continua a emisiilor

Punctele de la 3 la 7 trebuie indicate special pentru fiecare obiect masurat. In nomenclator trebuie inserat obiectul in paranteze patrate la nivelul 1, d.ex 3 [NOx]. Pentru o privire de ansamblu mai buna in cadrul punctelor 3 pana la 7, se recomanda o inserare a obiectului masuratorii prelucrat in randul de subsol si in cel de titlu, pe langa inserarea acestuia in pagina.

3.1 Prelevarea probelor:

3.1.1 Situarea sectiunii de masurareTrebuie indicata situarea exacta a sectiunii de masurare din sistemul de conducte si tevi de gaze reziduale. Indicarea situarii sectiunii de masurare trebuie efectuata in asa fel, incat din descriere sa rezulte fara echivoc, daca montarea locului de luarea a probei s-a efectuat conform.

3.1.2 Dimensiuni ale sectiunii de masurare:

3.1.3 Descrierea prelevarii de probe:

3.1.3.1 Tipul prelevarii de probe:prelevare de probe extractiva / Masuratoare la fata locului (taiati raspunsul necorespunzator)

3.1.3.2 Definirea prelevarii de probe:La o prelevare extractiva a probelor trebuie descris felul prelevarii (punct, linie, masuratoare sistemica (cruce de masurare)). Felul prelevarii trebuie sa fie conform cu VDI 4200. Trebuie oferite informatii despre numarul axelor masuratorii si pozitia punctelor masuratorii in sectiunea masuratorii. Reprezentativitatea punctelor masuratorii trebuie dovedita in cadrul calibrarii.

3.2 Pregaritea gazului de proba: (lipseste la masuratoarea la fata locului)Pentru obiectul masuratorii, trebuie descrise instalatiile pentru circularea fluxului volumului emisiilor de gaze si pregatirea acesteia. Aici se fac si precizarile despre temperaturile tevilor de gaz incalzite. Daca au loc masuratori la fata locului, lipseste descrierea acestui punct.

Sonda de prelevare/Filtru pulberi:- incalzit:............ °C- neincalzit- producator/tip:- substanta de lucru:

- 244 –

Teava de gaz de proba si pregatirea gazului:- incalzit:............ °C

neincalzit- Lungime: ............. m- substanta de lucru a partilor prin care trec gaze:

Pregatirea gazului masuratorii:- racitor de gaz, fabricatie/tip:- Temperatura reglata la:............... °C

Teava de gaz de proba si pregatirea gazului:- Lungime: ............. m- substanta de lucru a partilor prin care trec gaze:

3.3 Aparat de masura cu functionare continua:In acest loc se va descrie dispozitivul de masura si interpretare care inregistreaza si este utilizat continuu. Substantele auxiliare disponibile (bete de verificare, gaze de calibrare) trebuie prezentate. Toate specificatiile aparatelor (d.ex. zone ale masuratorii si situatia punctului zero) trebuie indicate.

3.3.1 Procedeul masuratorii:

3.3.2 Analizor:Producator:Tip:An de fabricatie:Nr. aparat:Amplasament:Temperatura ambientala: ...............°CCiclul de intretinere:Tipul controlului punctului de referinta: automat / manual (taiati raspunsul necorespunzator)

3.3.3 Zone reglabile ale masuratorii:

3.3.4 Tipul aparatului verificat asupra conformitatii:In cazul aparatelor neverificate din punctul de vedere al gradului conformitatii, trebuie indicati urmatorii parametri:- influenta substantelor insotitoare (sensibilitate transversala)- timpul de reglare (90% - timp)- imita de detectie- modificarea temporala a indicatorului de punct zero- da ca este cazul, deviatia standard- liniaritateaTrebuie indicat si cum se determina aceste date.

3.3.5 Dispozitivul de inregistrare:Producator:Tip:Clasa:Latimea scrisului:Alimentarea cu date:Zona de afisare:Obiecte masurate:

- 245 –

3.3.6 Se tine un registru de intretinere (registru de control):da / nu (taiati raspunsul necorespunzator)

- 246 –

3.4 Calculator pentru evaluarea emisiilor:Producator:Tip:An de fabricatie:Aparat verificat asupra conformitatii:Protectia impotriva modificarilor neautorizate ale parametrilor:(Comutator cu cheie, parola, data ultimei modificari a parametrilor)Amplasament:Supravegherea de la distanta a emisiilor: da/nu (taiati raspunsul necorespunzator)

Daca se realizeaza o supraveghere de la distanta a emisiilor,trebuie indicata versiunea EFÜ si se vor face precizari referitoare la verificarea conformitatii.

4 [<Obiectul masuratorii>] Verificarea functionarii

4.1 Aparatul de masura:

4.1.1 Data verificarii functionarii:

4.1.2 Verificarea functionarii la prelevarea extractiva de probe:

4.1.2.1 Descrierea starii aparatului:In descrierea starii aparatului se vor include si dispozitivele de prelevare a gazului de masurat, precum si dispozitivele de pregatire.

4.1.2.2 Verificarea etanseitatii:La verificarea etanseitatii se vor include si dispozitivele de prelevare a gazului de masurat, precum si dispozitivele de pregatire.Trebuie reprezentat cum a fost efectuata veificarea etanseitatii

4.1.2.3 Verificarea datelor tehnice ale aparatelor cu standarde de verificare:Analog cu VDI 3950 foaia 1d. ex. Gaze de verificare, filtru grilaj pentru verificare, bete pentru verificare

4.1.2.4 Verificarea punctului zero in intervalul de intretinere:Rezultatele, determinate prin d.ex.- registrul de intretinere (registrul de control)- inregistrari scrise- masuratoare proprietrebuie indicate impreuna cu datele despre deviatiile maxim admise.Felul determinarii trebuie indicat.

4.1.2.5 Überprüfung der Referenzpunktsdrift im Wartungsintervall:Die Ergebnisse, ermittelt durch z. B.- Wartungsbuch (Kontrollbuch)- Schreibstreifen- eigene Messungsind zusammen mit den Angaben zu den maximal zulässigen Abweichungen anzugeben.Die Art der Ermittlung ist anzugeben.

4.1.2.6 Determinarea timpului de reglare (90%-/Timp):Trebuie indicate atat valoarea cat si tipul determinarii acesuia.

- 247 –

4.1.2.7 Verificarea influentabilitatii:Influentabilitatea vis-a-vis de alte obiecte ale masuratorii continute in emisiile de gaze trebuie determinata. Amploare verificarii se orienteaza dupa cazul compozitia emisiei de gase si procedeul de masurare ale cazului individual.

La prezentarea rezultelor trebuie indicate atat valorile maxime ale influentabilitatii cat si cele constatate in realitate.

4.1.2.8 Descrierea gazelor de verificare:Gazele pentru verificare disponibile la operatorul instaltiei trebuie descrise. Astfel, trebuie oferite informatii despre producator, numarul tubului, concentratia nominala inclusiv toleranta, garantia stabilitatii, incadrarea in termenul de garantie. Concentratiile gazelor de verificare trebuie examinate, metodica de examinare trebuie descrisa si rezultatul indicat.

4.1.3 Verificarea functionarii in cadrul masuratorilor la fata locului:

4.1.3.1 Descrierea starii aparatului:Aici intra in special rezultatele verificarii vizualel; o atentie speciala trebuie acordata determinarii starii suprafetelor optice limita. Starea plombarii, daca exista, trebuie determinata.

4.1.3.2 Verificarea punctului zero si a celui de referinta, dupa cum s-a gasit (in canalul emisiilor de gaze):

Trebuie prezentat cum s-a desfasurat verificarea punctului zero si a celui de referinta. Rezultatele verificarilor trebuie indicate alaturi de informatiile asupra devierilor maxim admise.

Starea standardului de verificare propriu operatorului trebuie descrisa. Daca aceste standarde au fost verificate, atunci trebuie consemnate metodica verificarii si rezultatul acesteia.

4.1.3.3 Verificarea punctului zero pe conducta golita de emisii de gaze:Trebuie prezentat cum s-a desfasurat verificarea punctului zero. Rezultatele verificarilor trebuie indicate alaturi de informatiile asupra devierilor maxim admise d.ex in forma urmatoare: - dupa ajustare- dupa instalareStarea standardului de verificare propriu operatorului trebuie descrisa. Daca aceste standarde au fost verificate, atunci trebuie consemnate metodica verificarii si rezultatul acesteia

4.1.3.4 Verificarea punctului de referinta pe conducta golita de emisii de gaze:Trebuie prezentat cum s-a desfasurat verificarea punctului de referinta. Rezultatele verificarilor trebuie indicate alaturi de informatiile asupra devierilor maxim admise d.ex in forma urmatoare: - dupa ajustare- dupa instalareStarea standardului de verificare propriu operatorului trebuie descrisa. Daca aceste standarde au fost verificate, atunci trebuie consemnate metodica verificarii si rezultatul acesteia.

4.1.3.5 Verificarea caracteristicilor tehnice ale aparatului cu standarde de verificare:Analog cu VDI 3950 foaia 1 d. Ex.Gaze de verificare, filtru grilaj pentru verificare, bete pentru verificare

- 248 –

4.1.3.6 Determinarea timpului de reglare (90%-/Timp):Trebuie indicate atat valoarea cat si tipul determinarii acesuia.

- 249 –

4.2 Sistem de interpretare a valorilor masuratorilor:

4.2.1 Ajutor de ajustare:Ajutoarele de ajustare utilizate (d. ex. generator de curent de precizie) trebuie indicate.

Producator:Tip:Clasa:

4.2.2 Verificarea listei parametrilor:Lista parametrilor trebuie tiparita si verificata. La modificari ale parametrilor, acestea trebuie comentate, lista parametrilor trebuie inclusa ca anexa in raport.

4.2.3 Verificarea transmiterii datelor de la aparatele de masura la calculatorul de interpretate si verificarea erorilor de calcul:

Metodica verificarii (inducere de curent cu ajutorul generatorului de curent de precizie) trebuie descrisa. Pe langa verificarea apropierii valorilor limita (VL, 1,2x VL, 2x VL si dupa caz, valori medii pe zi deviate VL) trebuie realizata transmiterea semnalului in sfertul inferior precum si in cel superior al zonei masuratroii (d.ex. 6 mA, 18 mA). Valorile planificate trebuie comparate cu valorile reale, deviatiile trebuie indicate si comentate. Se poate renunta la verificarea clasificarii d.ex. a valorilor medii la jumatatea de ora (parte integranta a verificarii conformitatii calculatoarelor valorilor emisiilor), daca impartirea claselor este dependenta de o singura valoare limita a emisiilor parametrizata, deci nu la d.ex. arderi mixte.

4.2.4 Verificarea transmiterii datelor de la aparatele de masura la dispozitivele de inregistrare:

Nu exista o cerinta explicita pentru aceasta verificare. Din considerente practice trebuie respectata toleranta de 2 % din valoarea finala a zonei masuratorii. Metodica verificarii (inducere de curent de catre un generator de tensiune de precizie) trebuie descrisa. Analog cu 4.2.3 ar trebui, pe langa verificarea apropierii valorilor limita trebuie realizata transmiterea semnalului in sfertul inferior precum si in cel superior al zonei masuratroii (d.ex. 6 mA, 18 mA). Valorile planificate trebuie comparate cu valorile reale, deviatiile trebuie indicate si comentate.

4.2.5 Verificarea semnalelor de statutMetodica de verificare (d. ex. simularea unei defectiuni la dispozitivul de masurare, actionarea comutatorului de intretinere inchiderea contactelor individuale de statut) trebuie descrisa. Daca din motive practice nu se poate efectua simularea contactelor de functionare (d.ex. defectarea epurarii emisiilor de gaze), atunci trebuie indicata locatia (linia clemelor, panoul de comanda) unde s-a inchis respectivul contact de statut.

4.2.6 Verificarea functiei de tiparire:

5 [<Obiect de masurat>] Institutia de luare de probe pentru masurarile comparative

Partiel nr. 5 pana la nr. 7 ale raportului trebuie completate pentru obiectele de masurare aferente numai daca, a fost efectuata o calibrare conform §§ 26, 28 ale celei de-a 13 Ordonente federale privind protectia impotriva poluarii, Nr 3.2 al Instructiunii Tehnica Aer precum si § 10 di cea de-a 17-a Ordonanta federala privind protectia impotriva poluarii sau daca in cadrul verificarii functionarii sunt necedare

- 250 –

masurari comparative. Inainte de aclibrare trebuie efectuata o verificare a functionalitatii aparatului de masurare destinat calibrarii.

5.1 Situarea sectiunii de masurare:

La nr. 5.1 trebuie indicata situarea exacta a sectiunii de masurare in sistemul de conducte si tevi de gaze reziduale. Aici se inscrie si indicarea lungimilor distantelor de intrare si iesire/scurgere. In acest sens trebuie reprezentat si felul in care se prezinta luarea de probe a masurarilor comparative in raport cu larile de probe ale masuratorilor cu inregistrare continua, Indicarea situarii sectiunii de masurare trebuie facuta astfel, incat din descrierea sa rezulte fara echivoc, daca montarea locului de luare de probe a foast efectuata conform Directivei VDI 4200. Daca locul pentru luarea de probe nu corespunde cerintelor Directivei VDI 4200, acest lucru trebuie justificat corespunzator. De asemenea trebuie descrise masurile care au fost luate, pentru a obtine rezultate de masurare reprezentative.

5.2 Dimensiuni ale sectiunii de masurare:

5.3 Numaruol axelor de masurare si situarea punctelor de masurare pe sectiunea de masurare:

In cadrul masuratorilor de calibrare trebuie efectuata odemonstrare a reprezentativitatii luarii de probe a aparatelor de inregistrare continua. Pentru aceasta este necesar ca luarile de probe pentru masurarile comparative sa se efectueze ca masurari in retea.

In cazul luarii de probe intr-un singur punct de masurare sau numai pe o axa din sectiunea de masurare, trebuie demonstarata reprezentativitatea punctului ales.

6 [Obiect de masurat] Proceduri de masurare pentru masurarile comparative

Se exclude, daca nu s-a efectuau decat o verificare a functionalitatii.

In vederea calibrarii sunt recomandate de regula procedurile standard de referinta de masurare, sinugulare. In anumite cazuri de exceptie justificate pot fi utilizate si aparate de masurare mobile cu activitate continua in vederea stabilirii functiei de calibrare. Trebuie descrisa detaliat luarea de probe si pretratarea gazului.

Un alt caz de aplicare se refera la determinarea factorilor de corectie in vederea ameliorarii reprezentativitatii spatiale si temporale in cazul calcularii pas cu pas a functiei analitice din retea (vezi VDI3950 , Pag.1).

In ceea ce priveste procedurile standard de referinta de masurare, numarul minim de probe etc, se face trimitere la raportul 11/90 „Mentinerea calitatii aerului. Indrumar de supraveghere continua a emisiilor“, editat de Oficiul de protectia mediului, aparut la editura Erich schmidt, Berlin 1990, precum si la Directiva VDI 3950, Pag.1.

Trebuie specdificate si descrise toate aparatele si procedurile de masurare. Daca se utilizeaza alte aparate sau proceduri decat cele oprezentate aici, trebuie calculati si specificati parametrii procedurali.

In cazul devierii de la procedeele de masurare stndard de referinta, trebuie

- 251 –

specificate masurile luate in vederea respectarii parametrilor procedurali precum si o constatare a erorilor, de ex:- parametrii procedurali si modul de calcul:- Masuri de asigurarea caliatii:- Influenta substantelor insotitoare:- Limita de detectie:- Domeniul de imprecizie:

6.1 Determinarea conditiilor marginale pentru gazele reziduale:daca este necesar:

6.1.1 Viteza fluxului:- Tubul hidrometric al lui Prandtl in raport cu micromanometrul, fabricat/tipul:- micromanometro electronic, fabricat/tipul:- alte aparate de masurare a pdiferentei fine de presiune, fabricat/tipul:- ultima verificare/calibrare:- determinare prin calcul 9de ex. din acntitatea de combustibili, raportul de aer, volumele de dislocare):

6.1.1.1 Presiunea statica in hornul de gaze reziduale:- manometru cu teava in forma de U, fabricat/tipul:- manometru conform 6.1.1, cu considerarea conexiunilor corespunzatoare:- ultima verificare/calibrare:

6.1.1.2 Presiunea aerului la nivelul luarii de probe:- barometru,fabricat/tipul:- ultima verificare/calibrare:

6.1.1.3 Temperatura gazului rezidualTermometru cu rezistenta, Fabricat/tipul:Pila termoelectrica Ni-CrNi, Fabricat/tipul:Termometru cu mercur:Alte aparate de masurare a temperaturii,Fabricat/tipul:(Trebuie indicat, daca masurarea temperaturii in timpul imbogatirii integrale a instalatiei a verificata continuu intr-un punct de masurare recunoscur drept reprezentativ in sectiunea de masurare......a fost inregistrata de un aparat de inregistrare...a foat colectata cu ajutorul unei instalatii de colectare a datelor masurate...a fost prelucrata in valori medii pe jumatatea de ora.)

- ultima verificare/calibrare:6.1.1.4 Procentul de vapori de apa din gazele reziduale (umiditatea gazelor reziduale)

- Adsorbtia de gel de silice/Clorura de calciu/sita moleculara si determinarea gravimetrica ulterioara (ceea ce nu se potriveste trebuie taiat,; solventie de sorbtie nespecificati trebuie completati)

- Aparat de masurare a umiditatii pentru gaze, Fabricat/tipul:- Psicrometru, Fabricat/tipul:- Tubulete de verificare pentru vaporii de apa

6.1.1.5 Densitatea gazelor rezidualeCalculata, tinandu-se cont de procentajul din gazele reziduale de:Oxigen (O2)Bioxid de carbon (CO2)

- 252 –

Azot din aer (N2 cu 0,933% Ar) oxid de carbon (CO)

alte componente ale gazului rezidual, precum...umiditatea gazelor reziduale (procentul de vapori de apa in gazele reziduale)temperatura gazelor reziduale si raporturile de presiune in canal

6.2 Procedee de masurare comparative

6.2.1 Proceduri de masurare discontinue pentru obiectele de masurare gazoase

6.2.1.1 Procedee de masurare<Directive VDI, baze al eprocedurii si efectuarii de luare de probe:

6.2.1.2 Aparate pentru luarea de probe:

Sonda de extractie: Material:

Incalzit/neincalzit/racit (a se taia ce nu se potriveste)

Filtru de particule: Tipul:

Materialul:

Incalzit/neincalzit/racit (a se taia ce nu se potriveste)

Aparate de adsorbtie si absorbtie: (de ex. Impinger standard, sticle de spalare sinterizate, tevi pentru gel de silice, tburi de carbune activ)

Solvent de sorbtie:

Cantitatea solventilor de sorbtie:

Daca este cazul schita structurii apatratului de luare de probe:

Specificarea distantei dintre deschiderea de aspiratie a sondei de extractie si solventul de sorbtie, respectiv elementul de depunere:

Transferul de probe (de ex. intervalul de timp intre luarea de probe si analiza):

6.2.1.3 Determinarea analitica:

Descrierea demonstabila a procedurilor de analiza:

Pretratarea materialului de proba:

Aparatele de analiza: producator/tipul:

Parametrii specifici:

Coloane GC, Programe temporale de incingere a temperaturii

Standarde (coeficient de regasire):

6.2.1.4 Parametrii procedurali si felul determinarii; masuri de asigurarea a calitatii:

influenta substantelor insotitoare

limita de detectie:

domeniu de imprecizie:

6.2.2 Proceduri de masurare continue pentru obiectele de masurat gazoase:

6.2.2.1 Proceduri de masurare/Directiva VDI:

6.2.2.2 Analizator

- 253 –

Producator

Tipul:

6.2.2.3 Domeniul de masurare reglat:

6.2.2.4 Tipul de aparat verificat din punctul de vedere al gradului de adecvare:

Daca pentru sarcina de masurare exista aparate verificate din punctul de vedere al adecvarii, atunci acestea trebuie folosite.

In cazul aparatelor neverificate din punctul de vedere al adecvarii, trebuie specificati urmatorii parametrii procedurali:

- influenta substantelor insotitoare (sensibilitate transversala)

- timp de reglare (90% timp)

- limita de detectie

- modificarea temporala a indicatorului de punct zero

- daca este cazul, devierea de la standard,

- liniaritate

de asemenea trebuie specificat modul in care au fost determinate aceste date.

6.2.2.5 Structura locului de masurareSonda de extractie: incalzit: C neincalzitFiltru de pulberi: incalzit: C neincalzitConducta pentru gaz de probainainte de pretratarea gazului inaclzit: C neincalzit

Lungime: mConducta pentru gaz de probadupa pretratarea gazului: Lungime: mMaterialul partilor conductoare de gaz:Pretratarea gazului de masuratRacitor pentru gazul de masurat, Fabricat/tipul:Temperatura, reglata la:Solventi uscati (de ex. gel de silice):

6.2.2.6 Verificarea liniei caracteristice a aparatelor cu urmatoarele gaze de verificare:Gaz zero:Gaz de verificare: .....ppm sau .... mg/m3

Producator:Data productiei:Garantie de stabilitate: ....luniCertificare: Da ()/ Nu ()Verificarea certificatului prin....la...

6.2.2.7 90% - timp de oprire a intregii structuri de masurare(Trebuie descris modul in care s-a determinat aceasta valoare.)

6.2.2.8 Inregistrarea valorilor de masurat- in mod continuu cu aparat de inregistrarelatimea de scriere:clasa de calitate:

- 254 –

fabricat/tipul:- cu ajutorul unei instalatii de inregistrare a valorilor masurate (calculator)fabricat/tipul:program de colectare de date (software):

6.2.3 Procedee de masurare discontinue pentru obiectele de masurat sub forma de particule:

6.2.3.1 Proceduri de masurare:

Directiva VDI 2066, pag...., data....

Baza procedurii:

6.2.3.2 Aparate pentru luarea de probe:

Filtru plan/aparat cu cap filtrant cu invelis din lana de cuart/combinatie

Filtru plan/aprat cu cap filtrant (a se taia ceea ce nu se potriveste):

Alte aparate de adsorbtie:

Incalzite/neincalzite (a se taia ce nu se potriveste)

Situate in canal/ in afara canalului (a se taia ceea ce nu se potriveste)

Executare/material:

Sonda de extractie:

Material: incalzit/neincalzit ( ase taia ce nu se potriveste)

Daca este cazul, schita structurii apatatului pentru luare de probe

Date despre mediul de depunere:

- material

- diametrul foi, respectiv al porilor

- producator/tipul:

6.2.3.3 Pretratarea si evaluarea mediului de depunere:

Termperatura de uscare a mediului de depunere, inainte si dupa imbaiere: ..... °CTimpul de uscare al mediului de depunere inainte si dupa imbaiere:...... h

Camera de cantarire climatizata : () da () nu

- balanta:

- producator:

- Tipul:

6.2.3.4 Parametrii procedurali si felul determinarii; masuri de asigurarea calitatii:

Influenta substantelor insotitoare (sensibilitate transversala):

Limita de detectie:

Domeniul de imprecizie:

7 [Obiect de masurat] Determinarea functiei analitice

- 255 –

Este exclusa, daca nu a fost efectuata decat o verificare a functionalitatii.

Urmatoarele date trebuie comunicate pentru fiecare aparat de masurare ce se calibreaza.

Toate rezultatele masurarii precum si calculele aferente trebuie reprezentate demonstrabil.

7.1 Redarea rezultatelor masurarii:

Atat valorile masurate calculate cu aparatul de masurare destinat calibrarii, cat si concentratiile determinate in paralel pe baza procedurilor de masurare standard de referinta si comparative, trebuie reprezentate tabelaric. In acest tabel trebuie trecuti si timpii de imbogatire.

In ceea ce priveste aplicarea determinarii pas cu pas a functiei analitice, factorii de corectie in vederea ameliorarii reprezentativitatii spatiale trebuie demonstarati pe baza valorilor masurate in retea.

Trebuie descris daca tot domeniul de masurare necesar pentru supravegherea tehnica de masurare a putut fi cuprins ( de ex. domeniul pana la dublul valorii limita conform autorizatiei valabile).

Daca acest lucru nu a fost posibil, atunci trebuie reprezentata si justificata procedura de abordare aleasa, cu referire la Directiva 3950, pag. 1.

Exemplu de tabel pentru redarea valorilor masurate:

- 256 –

Tabelul 7.1a: Rezultatele masurarii comparative de la 11 aprilie 2000

Nr. masura

rii

Ora Durata Indicatorul

aparatului

Concentratia maselor calculata pe baza

procedurilor comparative

Comentariu referitor la

functionarea instalatiei

De la-pana la

Masurare

minmA

Nenormat mg/m³

Normat mg/m³

1 09.00-10.00

30 6,72 50 53 Functionare normala

2 10.05-10.35


3 10.45-11.15


4 11.40-12.10


5 14.10-14.40

30 17,10 170 192 2 coloane de filtru

7.2 Reprezentarea dreptelor de regresiune, inclusiv a domeniului de toleranta si de incredere:Rezultatele trebuie reprezentate atat conform Directivei VDI 3950 , Pag. 1 sub forma de formula, cat si in forma grafica. Procedura de calcul aleasa trebuie de asemenea reprezentata ( regresie liniara, patratica, siguranta statica etc.)

8 Stadiul de functionare al instalatiei in timpul calibrarii

Este exclusa, daca nu a fost efectuata decat o verificare a functionalitatii.

In ceea ce priveste datele, trebuie specificat, in ce mod au fost obtinute, de ex. date de la operator, investigare proprie.

Datele de functionare ale instalatiei de productie si ale instalatiei de epurare a gazelor trebuie reprezentate raportate la factorul timp.

Trebuie specificat intr-un mod ce poate fi demonstrat, ce masuri au fost luate, pentru a oibtine o concentratie a gazelor reziduale suficienta pentru fiecare obiect de masurat in vederea calibrarii intregului domeniu de masurare.

8.1 Instalatia de productie :

Substante utilizate/combustibili in timpul calibrarii:

Modul de functionare ( de ex functionare normala, in sarje, pornire, stadiu de functionare reprezentativ etc) in timpul calibrarii:

Debit/putere (date procesuale, abur etc.) in timpul calibrarii:

Produse:

- 257 –

Alte marimi operationale caracteristice ( de ex. presiuni, temperaturi):

8.2 Instalatii de epurare a gazului rezidual(vezi anexa 1)Descrierea instalatiei de epurare a gazului rezidual trebuie atasata raportului ca anexa, conform Modelului de raport federal unitar privind emisiile, publicat in VDI 4220, anexa B.Date operationale ( de ex. preluarea de curent, valoarea pH-ului, ritmul de epurare):Temperaturi operationale:Parametrii ce influenteaza emisia ( de ex. cicluri de epurare, valoarea pH-ului, temperatura TNV, timpul de functionare al catalizatorului):Aspecte speciale privind epurarea (de ex. constructie proprie, supliment de ajutaj pentru jetul de apa):

9 Sistemul electronic de interpretare

Verificarea se va face conform 9 la fiecare 3 resp. 5 ani. Daca se verifica numai sistemul electronic de interpretare, atunci vor fi indicate aici si datele din capitolul 3.4.

Producator:Tip:Amplasament:

9.1 Ocuparea semnalelor analogice si digitale:

9.1.1 Semnale analogice:Alocarea intrarilor analogice la obiectele individuale ale masuratorii se va realiza prin indicarea capitolului 4.2 resp. 9.2; semnalele analogice [d.ex. iesiri analogice] care nu sunt stipulate acolo vor fi indicate aici.

9.1.2 Semnale digitale:

9.1.2.1 Intrari digitale:Alocarea numerelor intrarilor digitale la elementele generatoare de semnale, precum si la mesaje trebuie indicata.

9.1.2.2 Iesiri digitale:Alocarea numerelor intrarilor digitale la mesaje trebuie indicata.

9.2 Parametrizarea sistemului de interpretare:

9.2.1 Componentele emisiilor:Parametrii introdusi in sistemul de interpretare pentru fiecare componenta a emisiilor trebuie indicati; in special trebuie prezentate numerele intrarilor analogice, parametrii de regresie, zona de siguranta si toleranta, zone de masurare, valori limita, limite ale plauzibiltatii, timpul de integrare, valori ale oxigenului, dupa caz a temperaturii, umiditatii si valoarea referentiala a presiunii, valori auxiliare.

9.2.2 Valori de referinta si alte valori ale masuratorii:Parametrii introdusi in sistemul de interpretare pentru fiecare valoare de referinta sau a masuratorii trebuie indicati; in special trebuie prezentate numerele intrarilor analogice, parametrii de regresie, zone de masurare, limite ale plauzibiltatii, timpul de integrare, valori ale oxigenului, dupa caz a temperaturii, umiditatii si valoarea referentiala a presiunii.

- 258 –

9.2.3 Afirmatii aditionale la parametrizare:In acest loc se vor prezenta observatii referitoare la parametrizare, in special sursa parametrilor de regresie, operatii de calcul specifice instalatiilor, constante, calcul mobil al valorilor limita ale emisiilor la arderi mixte etc.

9.2.4 Stari de functionare luate in considerare in sistemul de interpretare:Trebuie reprezentat intre care stari de functionare a instalatiei (d.ex. incalzire si/sau oprire, defectiune sau epurarea emisiilor de gaze etc.) se face distinctie; aditional, se vor indica criteriile de pornire resp. de stingere a semnalelor de statut, precum si clasificarea rezultanta a componentelor individuale. Daca este vorba de situatii mai complexe, atunci trebuie prezentate diagramele de stare in anexa.

9.3 Verificarea functionarii sistemului de interpretare:

9.3.1 Ajutor de ajustare:Ajutoarele de ajustare utilizate (d. ex. generator de curent de precizie) trebuie indicate.

Producator:Tip:Clasa:

9.3.2 Verificarea listei parametrilor:Lista parametrilor trebuie tiparita si verificata. La modificari ale parametrilor, acestea trebuie comentate, lista parametrilor trebuie inclusa ca anexa in raport.

9.3.3 Verificarea transmiterii datelor de la aparatele de masura la calculatorul de interpretate si verificarea erorilor de calcul:

Metodica verificarii (inducere de curent cu ajutorul generatorului de curent de precizie) trebuie descrisa. Pe langa verificarea apropierii valorilor limita (VL, 1,2x VL, 2x VL si dupa caz, valori medii pe zi deviate VL) trebuie realizata transmiterea semnalului in sfertul inferior precum si in cel superior al zonei masuratroii (d.ex. 6 mA, 18 mA). Valorile planificate trebuie comparate cu valorile reale, deviatiile trebuie indicate si comentate. Se poate renunta la verificarea clasificarii d.ex. a valorilor medii la jumatatea de ora (parte integranta a verificarii conformitatii calculatoarelor valorilor emisiilor), daca impartirea claselor este dependenta de o singura valoare limita a emisiilor parametrizata, deci nu la d.ex. arderi mixte.

9.3.4 Verificarea transmiterii datelor de la aparatele de masura la dispozitivele de inregistrare:

Nu exista o cerinta explicita pentru aceasta verificare. Din considerente practice trebuie respectata toleranta de 2 % din valoarea finala a zonei masuratorii. Metodica verificarii (inducere de curent de catre un generator de tensiune de precizie) trebuie descrisa. Analog cu 4.2.3 ar trebui, pe langa verificarea apropierii valorilor limita trebuie realizata transmiterea semnalului in sfertul inferior precum si in cel superior al zonei masuratroii (d.ex. 6 mA, 18 mA). Valorile planificate trebuie comparate cu valorile reale, deviatiile trebuie indicate si comentate.

9.3.5 Verificarea semnalelor de statutMetodica de verificare (d. ex. simularea unei defectiuni la dispozitivul de masurare, actionarea comutatorului de intretinere inchiderea contactelor individuale de statut) trebuie descrisa. Daca din motive practice nu se poate efectua simularea contactelor de functionare (d.ex. defectarea epurarii emisiilor de gaze), atunci trebuie indicata locatia (linia clemelor, panoul de comanda) unde s-a inchis

- 259 –

respectivul contact de statut.

9.3.6 Verificarea functiei de tiparire:

- 260 –

10 Sumarizarea rezultatelor masuratorilor si discutie

10.1 Sumarul rezultatelor verificarii functionarii:

10.2 Sumarul rezultatelor verificarii plauzibilitatii si a functionarilor:Lipseste, daca a avut loc doar o verificare a functionarii.In special de va compara rezultatul pe ansamblu cu rezultatele din calibrarile anterioare.Exemplu pentru forma tabelelor pentru reprezentarea rezultatelor:

Tabelul 10.2: Parametrizarea dispozitivului de interpretare

Obiect masura

Parametru Vechi Zona veche a masuratorii

Parametru Nou Zona noua a masuratorii

Pulberi BC

2,35-8,71

0,7 pana la 38,3 mg/m³

BC

GW

2,12-8,2310/30

0,2 pana la 34,2 mg/m³

Total C BC

1,75-7,5

0 pana la 30 mg/m³

BC

GW

1,875-7,5

10/20

0 pana la 30 mg/m³

HCl BC

5,62-22,5

0 pana la 90 mg/m³

BC

GW

5,62-22,5

60

0 pana la 90 mg/m³

Daca parametrizarea sistemului de interpretare se realizeaza in cadrul altui raport al masuratorilor resp. in alt moment, atunci se vor prezenta la sfarsitul raportului cerintele rezultate din calibrare.

10.3 Sumarul rezultatelor verificarii sistemului electronic de verificare:

11 Anexa

- Valorile masuratorilor si de calcul (toate rezultatele individuale ale obiectelor masuratorilor, precum si marimile auxiliare necesare vor fi indicate intr-un tabel)

- Liste cu parametrii (la modificari ale parametrilor efectuate)- Extrasul calculatorului (la modificari ale parametrilor efectuate)- Diagrame de stare ale semnalului (la cazurile mai complexe de initiere resp.

termiare a starilor individuale de functionare)- Anexele 1 si 2, analog cu anexele 1 si 2 ale exemplului raportului unitar la nivel

federal asupra emisiilor publicat VDI 4220 anexa B.

- 261 –

8 Anexa 2:Lista dispozitivelor pentru masuratori ale emisiilor si ale sistemelor de interpretare facute cunoscute

- 262 –

Mentinerea aerului curatUltima actualizare: 16.01.2001

Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Concentratia pulberilor

Dispozitive de masurare adecvate Publicare in GMBI

Tip Producator / Furnizor An Nr. Pag.RM 41 *) Sick 1985, 22, 446 RM 41-03 *) Sick 1990, 12, 230 Beta-Masurator pulberi F 50 si F 60 *) VEREWA 1985, 22, 446 GM 21 *) Sick 1990, 12, 230 KTN Sigrist Photometer 1990, 12, 231 RM 46 *) Sick 1985, 22, 446 D-R 280-10 DURAG 1990, 12, 230 KTNR Sigrist Photometer 1990, 12, 231 RM 41-07 *) Sick 1987, 24, 417 INTRAS D *) Hartmann & Braun 1990, 12, 231 FH 62 E-NA FAG Kugelfischer 1990, 20, 399 Beta-Masurator pulberi F-904 VEREWA 1990, 20, 399 RM 30 Sick 1990, 34, 860 RM 200 Sick 1992, 32, 794 1994, 28, 868 D-R 300-40 DURAG 1992, 45, 1140 1993, 43, 862 KTNR Sigrist 1992, 45, 1140 KTNRM Sigrist 1993, 26, 467 LPS-E Becker Verfahrenstechnik 1993, 26, 469 CPM 2000 Anacon 1993, 43, 862 D-R 300-40 DURAG 1995, 33, 701 RM 210 Sick 1996, 28, 590 RM 200 sau RM 210 cu sistem de bypass Sick 1996, 28, 590 Verewa Beta-Masurator pulberi F 904

cu DURAG D-MS-285 Verewa 1997, 29, 464

CTNR Sigrist 1998, 1, 8 CPM 1001 / CPM 5001 BHA 1998, 1, 8 PFM 97 pentru pulberi si fluxul volumului em. gaz

Födisch 1998, 45, 947 4500 MK II Land Combustion, UK 1999, 33, 719DT 270 / 770 PCME, UK / Bühler Mess- u.

Regeltechnik 1999, 33, 719

EP 1000 Modell 1300 OLDHAM France /Grimm Labortechnik

1999, 33, 719

PFM 97 W pentru pulberi si viteza em. Gaz Födisch 2000, 22, 444 FW 101 Sick Engineering 2000, 60, 1192FW 102 Sick AG 200, 60, 1192OMD 41-02/OMD 41.03 Sick AG 200, 60, 1195

*) Aparatul nu mai exista in programul de livrari al producatorului

- 263 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Difuzia emisiilor de gazeDispozitive de masurare adecvate Publicare in

GMBITip Producator / Furnizor An Tip Pag.RM 61 *) Sick 1985, 22, 447 D-R 216-40 sau 41 DURAG 1990, 12, 231 RM 61-03 *) Sick 1990, 12, 231 D-R 216-45 pana la 48 DURAG 1990, 12, 232 KTNR-M-RZ 1 Sigrist Photometer 1990, 34, 860 RM 100 *) Sick 1990, 34, 860 D-R 300 DURAG 1991, 37, 1045 OF 1200 VEREWA 1993, 26, 468 FW 56-I Sick 1996, 8, 188 OMD 41-02/OMD 41-03 Sick 1996, 8, 188 FW 56-I cu lance pentru masuratori Sick 1996, 28, 591 RM 210-S Sick 1996, 28, 591 CT NR-RZ 1 Sigrist Process Photometer 1998, 20, 418 Supravegehetor filtre PFM 92C Födisch 1998, 45, 946


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Pulberi (calitativ) Supravegherea depasirii valorii limita


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.DT-270 und DT-770 Bühler Mess- und Regeltechnik 1995, 33, 701 Supravegehetor filtre PFM 92 Födisch Umweltmesstechnik 1996, 28, 591 FW 56 DT Sick 1996, 8, 188 FW 56 DT cu lance de masurat Sick 1996, 28, 591 Supravegehetor filtre D-FW 230 si D-FW 231 DURAG 1999, 22, 445 Dustalert 60 PCME, UK / Bühler Mess- und

Regeltechnik 1999, 22, 445

Goyen EMP 5 Goyen Controls Deutschland 2000 22 443Dustalert 60 A PCME, UK / Bühler Mess- und

Regeltechnik 2000 22 443


- 264 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Dioxid de sulf


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.Mikrogas-MSK-SO2- E 1 *) Wösthoff Messtechnik 1985, 22, 448

Ultramat 2 *) Siemens 1985, 22, 448

UNOR 6 N-R Maihak 1990, 12, 232

GM 21 *) Sick 1990, 12, 232

URAS 3 G Hartmann & Braun 1992, 45, 1140

URAS 3 E *) Hartmann & Braun 1985, 22, 448

Model 2225 Measurex 1990, 12, 232



SO2-UV Binos Leybold / Rosemount 1990, 12, 232

UNOR 6 N-F Maihak 1990, 12, 232

SO2-UV Berlina Leybold / Auergesellschaft 1990, 12, 233

URAS 3 K/Magnos 3 K *) Hartmann & Braun 1990, 12, 233

Ultramat 21 P/22 P Siemens 1990, 12, 233

Mikrogas-SO2 Wösthoff 1990, 12, 233

Infralyt 1210 VEB Junkalor/Afriso-Euro-Index 1990, 12, 233

Spectran 647 IR *) Bodenseewerk Gerätetechnik 1990, 12, 233

UNOR 6 N SO2 *) Maihak 1990, 12, 234

DEFOR 3 *) Maihak 1990, 20, 399

1993, 26, 468

GM 30 Sick 1990, 20, 399

Ultramat 5 Siemens 1990, 12, 233

1993, 43, 862

DEFOR 3 cu MZE 2 Maihak 1992, 32, 794

MCS 100 HW Perkin-Elmer 1991, 37, 1047

MCS 100 CD Perkin-Elmer 1991, 37, 1047

1996, 42, 882

OPSIS AR 602 Z Opsis AB 1991, 37, 1047

1996, 42, 882

- 265 –

Mikrogas HCl/SO2 Tip MSE Wösthoff Messtechnik 1992, 45, 1142

URAS 3 GH SO2 *) Hartmann & Braun 1993, 26, 468

UNOR 600 Maihak 1993, 26, 468

UNOR 610 Maihak 1993, 26, 468

1996, 42, 882

UNOR 610 für CO, NO, SO2 Maihak 1997, 29, 465

UNOR 610 für CO, NO, SO2 Maihak 1998, 1, 9

URAS 10 E Hartmann & Braun 1993, 26, 470

1993, 43, 863

URAS 10 P Hartmann & Braun 1993, 26, 470

1993, 43, 863

URAS 4 Hartmann & Braun 1994, 28, 868


- 266 –

Obiect masurat: Dioxid de sulf (continuare)


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.RADAS 2 pentru NO si SO2 Hartmann & Braun 1994, 28, 869

RADAS 2 cu lampa EDL 1996, 42, 883

ENDA 1000 Horiba 1994, 28, 869

GM 30-02 Sick 1995, 7, 131

CEMAS NDIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702

1996, 8, 188

GM 30-5 Sick 1995, 33, 702

GM 30-2 Sick 1995, 33, 702

GM 30-5 P Sick 1995, 33, 702

GM 30-2 P Sick 1995, 33, 702

URAS 4 Hartmann & Braun 1996, 28, 591

Advanced CEMAS FTIR Hartmann & Braun 1996, 28, 592

MULTOR 610 Maihak 1996, 28, 593

1996, 42, 882

MULTOR 610 pentru CO, NO, SO2 Maihak 1997, 29, 465

1998, 1, 9

ENDA 600 pentru NO, SO2,CO, O2 Horiba 1996, 42, 882

GM 31-1 Sick 1997, 29, 464

GM 31-2 pentru SO2 si NO Sick 1997, 29, 464

XENTRA 4900 pentru SO2 si NO Servomex 1997, 29, 465

BINOS 1004 M pentru CO, SO2,O2 Fisher-Rosemount 1997, 29, 465

Advance Cemas-NDIR cu Uras 14 pentru CO, SO2, NO, O2

Hartmann & Braun 1998, 1, 9

Advance Optima Uras 14 pentru CO, SO2, NO, O2


ULTRAMAT 23-7 MB233 pentru CO, NO, SO2, O2

Siemens 1998, 1, 9

testo 360-3 pentru CO, SO2, NO, NO2, CO2 Testo 1998, 45, 946

DEFOR 615 / 615 EX Maihak 1999, 22, 445

NGA 2000 MLT 1 pentru SO2, NO, O2 Fisher-Rosemount 1999, 22, 445

NGA 2000 MLT 1 pentru SO2, NO, O2 Fisher-Rosemount 1999, 33, 720

NGA 2000 MLT 4 pentru CO, SO2, NO, NO2, si O2

Fisher-Rosemount 1999, 22, 446

MCS 100 CD für CO, SO2, NO, NO2, CO2 Bodenseewerk Perkin Elmer 1999, 22, 446

CEDOR für CO, SO2, NO, NH3, HCl, HO2 Maihak 1999, 22, 446

Ultramat 6 E/F, Oxymat 6 E/F si Ultramat/Oxymat 6 E/F für SO2, NO, CO, si O2

Siemens 1999, 22, 447

- 267 –

Ultramat 23-7MB pentru CO, SO2, NO, NO2, CO2

Siemens 1999, 22, 447

MCS 100 E HW pentru SO2, NO, CO, CO2, HCl, NH3, O2 si H2O

Sick 1999, 33, 721

MCS 100 E PD SO2, NO, NO2, CO, CO2, HCl, O2

Sick 1999, 33, 721

AR 602 Z pentru SO2, NO2, si NH3 OPSIS, Schweden 1999, 33, 721

AR 650 pentru HCl, CO und H2O OPSIS, Schweden 1999, 33, 721

Advance Optima Limas 11-UV pentru NO, SO2

si 02

ABB Automation 2000, 60, 1193


- 268 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Dioxid de azot


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.Model 951 Beckmann/Rosemount 1990, 12, 234

RADAS 1 G *) Hartmann & Braun 1990, 12, 234

1993, 43, 863

RADAS 1 E *) Hartmann & Braun 1986, 34, 643

1995, 22, 449

Model 2225 Measurex 1990, 12, 234


UNOR 4 N-NO *) Maihak 1985, 22, 450

UNOR 6 N-NO Maihak 1990, 12, 235

UNOR 6 N-F Maihak 1990, 12, 234

NO-IR Binos Leybold/Rosemount 1990, 12, 234

Ultramat 21 P/22 P Siemens 1990, 12, 235

NO2-UV-Binos Leybold/Rosemount 1990, 12, 235

NOx-Monitor 4000 AEG 1990, 12, 235

Spectran 647 IR *) Bodenseewerk Gerätetechnik 1990, 12, 235

URAS 3 G/K NO *) Hartmann & Braun 1990, 12, 235

UNOR 6 N NO Maihak 1990, 12, 235

GM 30 Sick 1990, 20, 399

Ultramat 5 Siemens 1990, 12, 235

1993, 43, 862

CLD 700 El ht ECO Physics AG 1992, 32, 794

1994, 28, 868

MSI 5600 MSI Elektronik 1992, 32, 794


MCS 100 CD Perkin-Elmer 1991, 37, 1047

1996, 42, 883

OPSIS AR 602-Z Opsis AB 1991, 37, 1047

RADAS 1 G cu.NO-cuveta calibrare. *) Hartmann & Braun 1992, 45, 1141

RADAS 1 G cu lampa EDL Hartmann & Braun 1996, 42, 883

- 269 –

UNOR 600 Maihak 1993, 26, 468

UNOR 610 Maihak 1993, 26, 468

UNOR 610 pentru CO, NO, SO2 Maihak 1997, 29, 465

1998, 1, 9

URAS 10 E Hartmann & Braun 1993, 26, 470

1993, 43, 863

URAS 10 P Hartmann & Braun 1993, 26, 470

1993, 43, 863

BINOS 1004 Rosemount 1993, 43, 862

1994, 28, 868

ENDA 1000 HORIBA 1993, 43, 864

1994, 28, 868


- 270 –

Obiect masurat: Dioxid de azot (continuare)


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.RADAS 2 pentru NO Hartmann & Braun 1994, 28, 868RADAS 2 cu lampa EDL Hartmann & Braun 1996, 42, 883GM 30-02 Sick 1995, 7, 131 1995, 33, 702 GM 30-5 Sick 1995, 33, 702GM 30-5 P Sick 1995, 33, 702GM 30-2 P Sick 1995, 33, 702CEMAS NDIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702 1996, 8, 189CEMAS FTIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702 1996, 8, 188MULTOR 610 Maihak 1996, 28, 593 1996, 42, 882MULTOR 610 pentru CO, NO,SO2 Maihak 1997, 29, 465 1998, 1, 9 ENDA 600 Horiba 1996, 42, 882OPSIS AR 602 Z OPSIS 1996, 42, 882OPSIS AR 650 OPSIS 1996, 42, 882GM 31-4 Sick 1997, 29, 464 GM 31-2 pentru SO2 si NO Sick 1997, 29, 464 XENTRA 4900 pentru SO2 si NO Servomex 1997, 29, 465 Advance Cemas-NDIR cu Uras 14

pentru CO, SO2, NO, O2 Hartmann & Braun 1998, 1, 9

Advance Optima Uras 14 pentru CO, SO2, NO, O2 Hartmann & Braun 1998, 1, 9 ULTRAMAT 23-7MBR33 pentru CO, NO, SO2, O2 Siemens 1998, 1, 9 1999, 22, 447 FGA 950 E pentru CO, NO, O2 Land Combustion 1998, 45, 947 testo 360-3 pentru CO, SO2, NO, NO2, O2 Testo 1998, 45, 946 NGA 200 CLD Fisher-Rosemount 1999, 22, 445 NGA 2000 MLT1 pentru SO2, NO, O2 Fisher-Rosemount 1999, 22, 445 1999, .., ... NGA MLT 4 pentru CO, SO2, NO, NO2, O2 Fisher-Rosemount 1999, 22, 446 1999, .., ... CEDOR pentru CO, SO2, NO, NH3, HCL, si H2O Maihak 1999, 22, 446 Ultramat 6E/F, Oxymat 5E/F si Ultramat/Oxymat 6 E/F pentru CO, SO2, NO, O2

Siemens 1999, 22, 447

MCS 100 E HW pentru SO2, NO, CO, CO2, HCl, NH3, O2, si H2O

Sick 1999, 33, 721

MCS 100 E PDSi SO2, NO, NO2,CO, CO2, HCl, O2,

Sick 1999, 33, 720

AR 602 Z pentru SO2, NO2 si NH3 OPSIS, 1999, 33, 721Advance Optima Limas 11-UV pentru NO, SO2 si 02



- 271 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Monoxid de carbon


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.UNOR 5 N-CO *) Maihak 1985, 22, 450URAS 3 G Hartmann & Braun 1990, 12, 235URAS 3 E *) Hartmann & Braun 1990, 12, 235Ultramat 1 *) Siemens 1985, 22, 451Ultramat 2 *) Siemens 1985, 22, 451Ultramat 32 *) Siemens 1985, 22, 451UNOR 6 N-CO Maihak 1990, 12, 236UNOR 6 N-F Maihak 1990, 12, 236CO-IR Binos Leybold/Rosemount 1990, 12, 236CO-IR Berlina Leybold/Auergesellschaft 1990, 12, 236URAS 3 K/Magnos 3 K *) Hartmann & Braun 1990, 12, 236Ultramat 21 P/22 P Siemens 1990, 12, 236IR Mod. 864 Beckmann/Rosemount 1990, 12, 236Infralyt 1210 VEB Junkalor/Afriso-Euro Index 1990, 12, 237Spectran 647 IR *) Bodenseewerk Gerätetechnik Ultramat 5 Siemens 1990, 12, 237 1993, 43, 863URAS 3 G Hartmann & Braun 1991, 20, 526Sick GM 900/Model 9200 Sick 1992, 32, 794MSI 5600 MSI Elektronik 1992, 32, 794MCS 100 HW Perkin-Elmer 1991, 37, 1047MCS 100 CD Perkin-Elmer 1991, 37, 1047 1996, 42, 883UNOR 600 Maihak 1993, 26, 468UNOR 610 Maihak 1993, 26, 469UNOR 610 pentru CO, NO, SO2 Maihak 1997, 29, 465 1998, 1, 9URAS 10 E Hartmann & Braun 1993, 26, 470 1993, 43, 863URAS 10 P Hartmann & Braun 1993, 26, 470 1993, 43, 863URAS 4 Hartmann & Braun 1993, 43, 863ENDA 1000 HORIBA 1993, 43, 864 1994, 28, 869Infralyt 1210/1211 Junkalor 1995, 33, 701CEMAS NDIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702 1996, 8, 189CEMAS FTIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702 1996, 8, 188OPSIS AR 650 OPSIS AB 1996, 28, 592


- 272 –

Obiect masurat: Monoxid de carbon (continuare)


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.MULTOR 610 Maihak 1996, 28, 593 1996, 42, 883MULTOR 610 pentru CO, NO, SO2 Maihak 1997, 29, 465 1998, 1, 9XENTRA 4900 Servomex 1996, 28, 593GM 910 Sick 1996, 42, 883BINOS 100 M pentru CO, O2 Fisher-Rosemount 1996, 42, 883UNOR 611 pentru CO, O2 Maihak 1996, 42, 883OPSIS AR 650 OPSIS 1996, 42, 882ENDA 600 pentru NO, SO2,CO, O2 Horiba 1996, 42, 883CEMAS FTIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702 1996, 8, 188BINOS 1004 M pentru CO, SO2,O2 Fisher-Rosemount 1997, 29, 465Advance Cemas-NDIR cu Uras 14




ULTRAMAT 23-7MBR33 pentru CO, NO, SO2, O2

Siemens 1998, 1, 9

testo 360-3 pentru CO, SO2, NO, NO2, O2 Testo 1998, 45, 946FGA 950 E pentru CO, NO, O2 Land Combustion 1998, 45, 947NGA 2000 MLT 4 pentru SO2, NO, NO2, CO, O2


NGA 2000 MLT 4 pentru SO2, NO, NO2, CO, O2

Fisher-Rosemount 1999, .., ...

CEDOR pentru SO2, NO, CO, NH3, HCl, H2O Maihak 1999, 22, 446Ultramat 6E/F, Oxymat 6E/F si Ultramat/ Oxymat 6E/F pentru SO2, CO, NO, O2

Siemens 1999, 22, 447

MCS 100 E HW pentru SO2, CO, NO, O2, HCl, NH3 , CO2

Sick 1999, 33, 720

MCS 100 E PD pentru SO2, CO, NO, NO2, O2, HCl, CO2

Sick 1999, 33, 721

AR 650 pentru HCl, CO, H2O OPSIS, Schweden 1999, 33, 721


- 273 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Compusi anorganici gazosi ai clorului


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.Sensimeter G *) Bran + Luebbe 1990, 12, 237

Spektran 677 IR Bodenseewerk Perkin-Elmer 1990, 12, 237

ECOMETER HCl (0-2000 mg/m3) Bran + Luebbe 1990, 12, 238

ECOMETER HCl (0- 200 mg/m3) Bran + Luebbe 1990, 12, 238

Mikrogas HCl Wösthoff Messtechnik 1990, 12, 238

ECOMETER HCl cu Microcomputer AC 85 Bran + Luebbe 1991, 37, 1045


1994, 28, 870

Mikrogas HCl/SO2 Typ MSE Wösthoff Messtechnik 1992, 45, 1142

1993, 43, 864

Monitor 90 Ecometer (HCl) Bran + Luebbe 1995, 7, 131

CEMAS FTIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702

1996, 8, 188

OPSIS AR 650 OPSIS AB 1996, 28, 592

1996, 42, 882

1015 (15C/EGC100) Ysselbach 1996, 42, 881

CEDOR pentru SO2, NO, CO, NH3, HCl, H2O Maihak 1999, 22, 446

Lasergas Monitor HCl Norsk Elektro Optikk AIS, Norwegen 1999, 33, 719

MCS 100 E HW pentru SO2, NO, CO, CO2, HCl, NH3, O2 si H2O

Sick 1999, 33, 720

MCS 100 E PD pentru SO2, NO, NO2, CO, CO2, HCl, O2

Sick 1999, 33, 721

AR 650 pentru HCl, CO si H2O OPSIS, Schweden 1999, 33, 721

Laser Gas Monitor HCl Norsk Elektro Optik / Bernt 2000, 22, 444


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Compusi anorganici gazosi ai fluorului

- 274 –


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.Sensimeter G *) Bran + Luebbe 1990, 12, 237

COMPUR Ionotox HF *) Bayer Diagnostic 1990, 20, 399

Monitor 90 Ecometru Bran + Luebbe 1996, 8, 188


- 275 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Acid sulfuric


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.Monocolor 1001 *) Maihak 1985, 22, 451


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Fenol


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.OPSIS AR 602 Z OPSIS AB 1994, 28, 869


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Formaldehida


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.OPSIS AR 602 Z OPSIS AB 1994, 28, 869

1998, 1, 8


- 276 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Compusi organici ca total C


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.KM 2-CnHm-Em-ADOS ADOS 1990, 12, 238FIDAMAT I Siemens 1990, 12, 238FIDAMAT K Siemens 1990, 12, 238FIDAS 2 T *) Hartmann & Braun 1990, 12, 239BA 3004 Bernath Atomic 1990, 12, 239BA 3001 Bernath Atomic 1990, 12, 239FIDAS 2 T (0-50 mg/m3) *) Hartmann & Braun 1990, 12, 239Compur FID Bayer Diagnostic/Hartmann & Braun 1990, 12, 239FIDAS 3 E Hartmann & Braun 1990, 12, 239 1992, 45, 1141BA 3002 RC Bernath Atomic 1990, 20, 400 1991, 37, 1046 1993, 26, 459BA 3006 Bernath Atomic 1996, 8, 188FID VE 7 J.U.M. Engineering 1990, 34, 860 1993, 26, 469FIDAMAT K-M 52044-A10 *) Siemens 1990, 34, 861TESTA FID 123 TESTA 1992, 45, 1141Compur Multi-FID 100 E 17 Bayer Diagnostic/Hartmann & Braun 1992, 45, 1141Compur Multi-FID 100 FE 17 (fara teava de prelevare)

Bayer Diagnostic/Hartmann & Braun 1992, 45, 1141

Compur MICRO-FID 100 Hartmann & Braun 1993, 43, 863RS 55 T Ratfisch Analysensysteme 1994, 28, 868FIDAMAT 5 E Siemens 1995, 33, 702FID 123, 123 I, 3001 W TESTA 1996, 28, 591FID 3-200, FID 3-300 A J.U.M. 1996, 28, 591Thermo FID Mess- u. Anlagentechnik 1997, 29, 464 Advance Optima Multi FID-14 Hartmann & Braun 1998, 20, 418 NGA 2000 TFID Fisher-Rosemount 1999, 33, 720 FID 2010 T, FID 1230 Modul TESTA 2000, 60, 1193


- 277 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Amoniac


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.

Sensimtru G *) Bran + Luebbe 1990, 12, 237COMPUR Ionotox HF *) Bayer Diagnostic 1990, 20, 399Monitor 90 Ecometru Bran + Luebbe 1996, 8, 188


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Mercur



OPSIS AR 602 Z OPSIS AB 1994, 289, 869 1996, 42, 882HG MAT II Seefelder Messtechnik 1995, 7, 101HGMAT 2.1 Seefelder Messtechnik 1998, 20, 418HM 1400 VEREWA 1996, 28, 592HG 2000 SEMTECH AB 1996, 28, 592MERCEM Bodenseewerk Perkin-Elmer 1996, 28, 592SM 3 Monitor mercur Mercury Instrument si IMT Innovative

Messtechnik 1999, 33, 720

Hg 2010 SEMTECH AB 2000, 60, 1193Hg-CEM Seefelder Messtechnik 2000, 60, 1193


- 278 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: Oxigen



Servomex OA 540/540 E Bühler Mess- si Regeltechnik 1990, 12, 239Servomex 700 B Bühler Mess- si Regeltechnik 1990, 12, 239Magnos 3/3 K *) Hartmann & Braun 1990, 12, 240Oxymat 5 Siemens 1990, 12, 240DIRAS 218 Westinghouse/Rosemount 1990, 20, 400Magnos 6 G Hartmann & Braun 1990, 34, 861LS1/LU2 Asea Brown Boveri 1990, 20, 526MSI 5600 MSI Elektronik 1992, 32, 794OXITEC SME-11 ENOTEC 1992, 32, 795Oxor 6 N/600 Maihak 1992, 32, 795Oxor 610 Maihak 1996, 8, 189Helox 3 MBE Elektronic 1992, 32, 795Oxygor 6 N Maihak 1992, 32, 795OXYNOS 100 Rosemount 1992, 32, 795LS1/LU2 (la fata locului) Asea Brown Boveri 1991, 37, 1046PMA 30 M & C Products Analysentechnik 1992, 45, 1142PMA 10/20 M & C Products Analysentechnik 1992, 45, 1142DIRAS 500/2250/2251 Westinghouse Controlmatic 1992, 45, 1142URAS 10 E Hartmann & Braun 1993, 26, 470 1993, 43, 863ENDA 1000 HORIBA 1993, 43, 864 1994, 28, 869EXA OXY Modell ZA 8 Yokogawa Deutschland 1993, 43, 864O2-Sistem de analiza model 3000 Rosemount 1993, 43, 864ZFG 2/ZMT ABB Kent-Taylor 1994, 28, 870OXITEC SME 3 (la fata locului), si OXITEC 500 SME 3 (extractiv)

ENOTEC 1994, 28, 870

CEMAS NDIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702 1996, 8, 189ZIROX-K 10 ZIROX Sensoren & Elektronik 1995, 33, 702Multor 610 Maihak 1996, 28, 593 1996, 42, 882XENTRA 4900 Servomex 1996, 28, 593BINOS 1004 M pentru CO, SO2,O2 Fisher-Rosemount 1997, 29, 465Thermox WDG-IV AMETEK 1997, 29, 465Thermox WDG-HP/II AMETEK 1997, 29, 465Advance Optima Magnos 16 Hartmann & Braun 1997, 29, 465Advance Cemas-NDIR cu Uras 14




ULTRAMAT 23-7MBR33 pentru CO, NO, SO2, O2

Siemens 1998, 1, 9

Siemens 1999, 22, 447 LS1/LT1 LAMTEC 1998, 20, 419 FGA 950 E pentru CO, NO, O2 Land Combustion 1998, 45, 947

- 279 –

Obiect masurat: oxigen (continuare)



Oxy Sys 2200 Marathon Monitors 1998, 45, 947 testo 360-3 pentru CO, SO2, NO, NO2, O2 Testo 1998, 45, 946 NGA 2000 MLT 1 pentru SO2, NO, si O2 Fisher-Rosemount 1999, 22, 465 NGA 2000 MLT 1 pentru SO2, NO, si O2 Fisher-Rosemount 1999, 33, 720 NGA 2000 MLT 4

pentru SO2, NO, NO2, CO, si O2 Fisher-Rosemount 1999, 22, 466

NGA 2000 MLT 4 pentru SO2, NO, NO2, CO, si O2


Ultramat 6E/F, Oxymat 6 E/F si Ultramat/ Oxymat 6 E/F pentru SO2, NO, CO, O2

Siemens 1999, 22, 467

OXYGEN MONITOR O2000 cu Sonde Modell 502

OPSIS, Schweden 1999, 22, 447

Konverter ZRM cu Detektor ZFK Fuji Electric, Japan 1999, 22, 447 Konverter ZRY cu Detektor ZFK Fuji Electric, Japan 1999, 33, 722 MCS 100 E HW pentru SO2, NO, CO, CO2,

HCl, NH3, O2, si H2O Sick 1999, 33, 720

MCS 100 E PD pentru SO2, NO, NO2, CO, CO2, HCl, O2,

Sick 1999, 33, 721

XENDOS 2700 Servomex 1999, 33, 722 Analysator 570 A Servomex 1999, 33, 722Analysator ZDT cu Sonde ZFG 2 ABB Instrumentation, UK 1999, 33, 722 Oxitec 5000 / SME 5 Enotec 2000, 22, 444 Advance Optima Limas 11-UV pentru NO, SO2

si 02


AMS 3220 AMS 2000, 60, 1194g 1200 Land Combustion 2000, 60, 1194


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: umiditate



Hygrophil-h 4220 PO25 Ultrakust electronic 1991, 20, 526MCS 100 HW Perkin-Elmer 1991, 37, 1047 1994, 28, 870OPSIS AR 602 Z OPSIS AB 1993, 26, 470 1996, 42, 882ZA 8 F Yokogawa 1994, 28, 870CEMAS FTIR Hartmann & Braun 1995, 33, 702 1996, 8, 188OPSIS AR 650 OPSIS AB 1996, 28, 592 1996, 42, 882CEDOR pentru SO2, NO, CO, NH3, HCL, H2O Maihak 1999, 22, 446 MCS 100 E HW pentru SO2, NO, CO, CO2,

HCl, NH3, O2, si H2O Sick 1999, 33, 720

OPSIS AR 650 pentru HCl, CO si H2O OPSIS AB, Schweden 1999, 33, 721


- 280 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: fluxul volumului emisiilor de gaze



Annubar ANR 75/ANF 86 Dr. Rotert/Bestobell Mobrey 1990, 12, 240VMA 2 Sick 1990, 12, 240 ITABAR IBF 100 Intra-Automation 1990, 12, 240Annubar DCR/DFF Dr. Rotert/Bestobell Mobrey 1990, 12, 240UNIBAR UBF 100 Unimess 1992, 32, 795Vortex VA Höntzsch Instruments 1992, 32, 795FCI-MT 86 KWW-DEPA-VIA 1993, 26, 470LPS-E Becker-Verfahrenstechnik 1993, 26, 469SDF sonda de flux SDF-22/SDF-50-plus

smar LD 301resp. Siemens SITRANS/P S.K.I. Schlegel & Kremer 1993, 43, 864

SENSYFLOW VT 2 SENSYCON Hartmann & Braun 1995, 33, 702FLOWSIC 101/102 Sick 1996, 28, 593VELOS 500 Sick 1996, 28, 593Deltaflow DF 25 u. DF 50 Systec Controls Mess- u.Regeltechn. 1996, 28, 593D-FL 100 DURAG 1996, 42, 883 Itabar-IBF 100 INTRA-AUTOMATION 1998, 1, 10PFM 97 pentru pulberi si fluxul volumului em. gaz

Födisch 1998, 45, 947

PFM 97 W pentru pulberi si viteza emisiilor de gaze

Födisch 2000, 22, 444

FLOWSIC 106 Sick Engineering 2000, 60, 1193FLOWSIC 107 Sick Engineering 2000, 60, 1194D-Fl 200 DURAG 2000, 60, 1194


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiObiect masurat: temperatura minima


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.Pirometru iradiere KT 15.69 Heitronics Infrarot Messtechnik 2000, 60, 1194Pirometru iradiere KT 19.69 Heitronics Infrarot Messtechnik 2000, 60, 1194


- 281 –


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiAparate: aparate simple pentru clasificat

Dispozitive adecvate Publicare in GMBI

Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.D-IG 260 *) DURAG 1990, 12, 241MI-1 *) Sick 1990, 12, 245MR 2 *) Sick 1990, 12, 241


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiAparate: Aparate pentru clasificat cu calculator pentru valori de referinta


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.D-MS 385 *) DURAG 1990, 12, 241MEAC 1A Maihak 1990, 12, 241EDAS-R si EDAS-K NIS Ingenieurgesellschaft 1990, 12, 241MR-3 Sick 1990, 12, 241MEVAS Sick 1991, 37, 1046

1992, 45, 1142SAE *) Siemens 1990, 12, 241ZEUS Rheinisch Westfälisches

Elektrizitätswerk1990, 12, 242

1995, 33, 703IMSR 7300 *) Gefec Computertechnik 1990, 12, 245856, 1 Hentschel System 1990, 12, 241SEMAS Industrie Electronic Schmitz 1990 12, 241D-MS 285 DURAG 1990, 12, 242

1993, 26, 470MR 4 Sick 1990, 12, 241TALAS NIS Ingenieurgesellschaft 1990, 12, 242MEAC 1 AS Maihak 1990, 20, 400MACS 1 Maihak 1992, 32, 796ZEUS II Nukem 1990, 34, 861SEMAS 2000 Industrie Electronic Schmitz 1991, 20, 526

1994, 28, 870EMR Gesytec 1993, 26, 470MEAC 1 A-M/1 AS-M Maihak 1993, 43, 865TALAS/e NIS Ingenieurgesellschaft 1993, 43, 865D-MS 500 DURAG 1995, 33, 703ADOS EUR 196 Ados Mess- si Regeltechnik 1996, 42, 885

- 282 –

Aparate: Aparate pentru clasificat cu calculator pentru valori de referinta (continuare)


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.MEAC 2000 Maihak 1998, 18, 419TALAS/e in Verbindung cu EmNet/s- bzw.

EmNet/c-ModulenNIS Ingenieurgesellschaft 1998, 20, 419

ADOS EUR 196 Ados Mess- si Regeltechnik 1998, 45, 947SEMAS 2000 EFÜ-System Industrie Electronic Schmitz 1998, 45, 947D-MS 285 cu D-EFÜ-Modul DURAG 1998, 45, 948D-MS 500 cu D-EFÜ-Modul DURAG 1998, 45, 948MEVAS-PC UMEG 1998, 45, 948TALAS/net NIS 2000, 60, 1195RAY/2000/1 Rayen Intec 2000, 60, 1195


Dispozitive pentru masuratori ale emisiilor cu functionare continua verificate asupra conformitatiiAparate: supraveghere telemetrica


Tip Producator / Furnizor An Tip Pag.EFÜ GTÜ 1994, 28, 870

1995, 33, 7031996, 28, 5941998, 1, 10

D-FEÜ/D-EVA DURAG 1995, 33, 703MEVAS-PC UMEG 1996, 8, 189MEVAS-PC cu DATA 800 UMEG 1996, 28, 593TALAS/e in legatura cu EFÜ/s resp. EFÜ/c NIS Ingenieurgesellschaft 1996, 42, 884MEAC 2000 Maihak 1998, 20, 419


- 283 –

9 Anexa 3:Prezentarea aparatelor de catre producatori

Prezentarea contine fisele datelor tehnice ale producatorilor aparatelor. Fisele datelor tehnice sunt compuse unitar, dupa cum urmeaza:

1. Domeniu de utilizare2. Constructia si modul de functionare3. Date tehnice

Date din verificarea conformitatiiAlte date tehnice

In prezentare sunt continute dispozitivele pentru masuratori actuale, disponibile pe piata fara pretentii asupra completitudinii.

Pentru continutul prezentarilor aparatelor sunt raspunzatori producatorii aparatelor.

Documents

Fortschreibung/Aktualisierung des Leitfadens · Web viewPentru ca sistemele B dispun de o unitate de calcul mai performanta este posibila calcularea , spre exemplu, a tendintei de