ELENA STERE - MARIANA BARA

FRAMTuRI DI BANA...

EDITURA CARTEA AROMANA - 1993

- -- -- --

Tu Idghea Editura

tu limbo anniiniiNicolae Batzaria - Paravulii - 1989

Dina Cuvata - Zghic di Moarti - 1989Nushi Tulliu - Puizii - 1989

George Murnu -Bair di CanticArmanesc - 1989Constantin Belemace - Dimandarea Parinteasca - 1990

Dina Cuvata - Sarmanitsa - 1990IlieA. Ceara - Nihita Turnari - 1991

Nicolae C. Velo - Shana shi Ardirea-a Gramostiljei - 1991Cola Carat ana - Ashteptu Soarili - 1991

George M. Merca - LivadzIi - Vatra Armaneascii - 1991ThiuhariMihadashlu - BotsIi di Didindi - 1992

Dumitru S. Garoftl - Cantitsi di-a Paplui Mita - 1992Nico OgeacIi - Chisa shi CoIise - 1992

Vanghea Mihanji-Sterghiu - Tradzeri - 1992

etimi shi dati triitipusiriZicu Araia - Fudzi Haraua di la Noi - 1993

Tulliu CarafoIi - PirushanashiFurlji - 1993

tu edits;; paralelii: anniinii-romiiniiCosta GuIi - Soneti - 1990

lonel Zeana - Cantitsitra Armanami - 1992

tu limbo romiinii

Nicolae Caratana - Pod peste Legenda - 1992

EDITURA CARTEA ARoMANA - SYRACUSE, NYMailing address: T. CUNIA

107 Britain Road

Fayetteville, NY 13066-1807- USA

\J

ZBOR DI LA EDITOR

II~

VI

II

CARTEAAROMANAInc. easti una "Not-For-Profit" orgaAizatsii an-corporata tu statlu New York dit Amirichii. Scupolu a organizatsiljeieasti prezervarea shi promovarea-a patrimonjului cultural arman cu(i) tipusirea di ,cartsa shi rivisti; (ii) organizarea shi co-sponsorareadi seminarii, adunari shi congresi di cultura 31mana; (iii) iinregis-trarea pi ruban magnetic, audio i video, a activitatslor culturali ar-mani, cantitsi shi giocuri; (iv) fundarea a unei easi armaneasca iu sis-aduna shi si s-tsana cartsa, discuri, rubani magnetitsi, articuli difolklor, etc. shi (v) itsi soi di activitati fapta cu sc~polu a prezervari-ljei a patrimonjului cultural arman. '

Cu aestu voltim, Cartea Aromana prezinta un volum cu proza dila daua scriitoari tsi biineadza tu Romanii, una mama, Elena Stereshi una hilji, Mariana Bara.

Elena Stere s-aminta tu 18-Iidi Mai, 1932, tu Lajine dit Vurgarii,una hoara nu diparti di sum, dit una fumealji di granusteanj banjots.Mama-a Ijei, Zoitsa Caramaci, eara di la CaIivi, iara tataI ,a ljei,Goga Stere, araftu shi parmateftu di tehni, s-avea amintata tutLajine tu 1888,shi eara multu cunuscut tra mushatili piiravulsiri tsi Iifatsea.

Bana aIi Elena Stere easti una marturilji di tuti tsi patsara, sh-dituti alagarIi tsi featsira tu aeshti 60 di anj dit soni, armanjlji tsi sh-alasara locurIi dir Machidunii iu banara di papanj-strapapanj shi s-dusira tra una bana ma buna tu Romanii. Tu 1936, fumealja-a ljei s-muta Cociular, Durostor tu Romanii shi tu 1940 (dupa tsi vinjiravurgarlji) fura loatsi di statlu roman shi pitricuts, prota Albe§ti-lalomita, deapoea cu-arada, ~ipote-Constanta (iu Elena featsashcoala primara), Tomnatec-Timi§ sh-tu soni, tu 1951, deportatsGeorgenj shi Dilga-Ialomita, iu Elena intra tu vreari shi s-marta cu_&&&""&fJ&"''' "".

Dit 1959, Ghiorghi Bara shi Elena Stere biinara Bucure§ti, iu-shcriscura fumealja, daua feati shoun ficior..Alj criscura Cll tinjii sh-Iadeadira una buna edueatsii, tu chirolu atsel greu di tiranii comunista,candu bana eara multu grea sh-candu multsa armanj fura areats tu-

FRAMTURI Dl BANA... vIV ELENA SfERE - MARIANA BARA

Dupa grailu a omlui, litira a s-avdi, candu ca romanescul t, candu

ca romanescul a. Aesta regula simplificiiscriarea: fiirshiirotsljiaumash sonlu ii, pindenlji au dauli sonuri t shi a.

Combinatsiili di litiri ce, d, che, chi suntu cititi ca tu alfabetluitalian shi ronian. Aesta va s-dziica ca, tu ma multili zboari, sonlu ceasti una cu sonlu k; mash atumtsea candu c easti urmat divot:ali1ieshi i, sonlu s-moalji shi s-avdi ca tu zboarli celnic shi cicior. Ta si s-avda diznou ca sonlu k, ciindu c easti naintea al e shi i, lipseashti s-uftlisim combinatsia di litiri chi tra exemplu, zboar)i cheptu shi chiro

s-pronuntsa keptu shi kiro.Combinatsiili di litiri ge, gi, ghe, ghi suntu cititi ca tu alfabetlu ita-

lian shi roman. Aesta va s-dziicii cii, tu ma multili zboari, sonlu g s-avdi ca tu zborlu galjina. Mash ciindu easti an fatsa-al e shi i, sonlu gs-moalji shi s-avdi ca tu zboarli gepi shi gioni. Ta ,s-nu s-avda muljat,dinaintea al e shi i, sonlu g easti urmat di litira h; tra exemplu, com-binatsia di litiri gh s-avdi ca tu zboarli ghela shi ghini. Regula aestapoati s-aiba shi una exceptsii: tu ndaua graiuri di armanj, sh-tundaua zboari, litira g -ca tu zborlu gumar shi combinatsia di litiri gh,ca tu zborlu gheatTU- s-avdi (mash la aesti graiuri!) ca sonlu gra-tsescu "gamma". .

Semnul dz s-avdi ca tu zborlu budza. Litirli d shi t au sonurli latinid shi t; ma tu ndaua zboari va poata si s-avda - dupa grailu a omlui -shi ca sonurli gratseshtsa "dhelta"shi "theta".Aesta regula simplificiiscriarea: multsa armanj dit Yugoslavii shi dit Romanii nu au tu lim-ba sonurli "dhelta" shi "theta". Atselj tsi vor si scrii sonurli gra-tseshtsa, va poata si-u faca cu combinatsiili di litiri dh shi tho Maavem sIn exceptsii. Tu ndaua zboari, combinatsia di litiri th, carinormal s-pronuntsa ca sonlu giirtsescu "theta", s-pronuntsa ca daulisonuri separati t-h; ashi bunaoara, zboarli bathava shi alithea s-pro-nuntsa bat-ha-va shi a-lit-hea (i a-lith-hea), nu ba-tha-va ni a-li-thea.

Combinatsiili di literi nj shi Ij suntu ca tu zboarli nje/ shi calj. Be-nevol, aesti sonuri va poata si sa scril shi cu seamnili traditsionali Iishi I. Avem shi exceptsii, ca neologhismili aranjamentu, injectsii iconJunccslllUnJ 111':'Cd:'UlI,,-~&~;.,ul"V~M~'UM:-- ..:_-= ~: ~ --: :n-j. Putem soli tsanem aesti zboari ca exceptsii, sh-atumtsea va lipronuntsam a-ran-ja-men-tu, in-jec-tsi-i shi con-jun-ctsi-i, icii, multcama ghini, s-li-avem tu limba ca a-ran-gea-mentu, in-gec-tsi-i shicon-giun-ctsi-i, ashi cum sonlu ji shi je s-pronuntsa sh-tu limba en-glezii (sh-dupa cum, di multi ori, s-ari transformata sh-tu limba ar-mana: ca tu zboarli: giudicata, agioc, giumitati, gioni, etc.).

Combinatsiili di literi sh shi ts va s-avda ca tu zboarli shoput shitsina. Benevol, aesti sonuri va poata si sa scrii shi cu seamnili tra-ditsionali romaneshtsa ~ shi 1.Ma tu ciirtsali-a noastri, scriarea cu sh

ahapsi i vatamats di chivernisi.Mariana Bara, s-aminta Bucure§ti, tu 16-li di roar, 1961.Aoa sh-

featsi shcoala primara, liceulu shi universitatea. Tu 1984, Marianash-lo diploma la "Facultatea de Limba §i Literatura Romana" diBucure§ti, cu una lucrari "Comunicatsia Orala tu Una ComunitatiBilingva: cu Aplicatsii la Grai/u Annan di Bucure~ti".Dupa tsi featsishasi anj ca profesoari di limba romana shi francezii, Mariana Baraintra ca una caftatoari tu dialectologhii shi socio-lingvisticii la "Insti-tutul de Foneticii §i Dialectologie AI. Rosetti" di Bucure§ti. Torafatsi un doctorat la Universitatea di Bucure§ti shi lucreadzii la unatezii cu subiectu di limba armana.

Di ciindu eara studenta ninga, Mariana Bara aspusi una vrearimari tra limba, istorii, literatura, lingvisticii.Ari fapta caftiiri shi ari(i) publicata ma multi articuli shtiintsilitsi tu rivisti ca: "Anuar deLingvisticii §i Istorie Literara", "Limba §i Literatura", "Limbii §i Lite-ratura Romana", "Revue Roumaine de Linguistique" shi "Studii §iCercetiiri de Lingvisticii" shi (ii) ari partitsipata cu lucriiri la mamulti aduniiri shi congresi, natsionali shi internatsionali, di filologhii,dialectologbii, psiho-lingvistica.

Ma tut chirolu-aestu, ari scriata shi prozii pri liniba armana; aripublicata njits "framturi di bana", tu rivistili di literatura armana, ca:Teta Tsal Dimcea tu "Zborlu a Nostru" di Freiburg, tu Ghirmanii shiBushuraca shi Tu Po/im, tu "De§teptarea Aromanilor" di Bucure§ti.Deadun cu "framturli di bana" a mama-sai, Elena Stere, d-iu Mari-ana Bara clirunumsi talentul a Ijei di scriitoari, fac subiectul a aishtuivolum. Una prezentari a proziiljei a Ijei easti fapta ma nghios, dimarli sh-mult cunuscutlu critic arman, Hristu Candroveanu.

SISfEMLUDI SCRIARI- ALFABETLUARMANESC

Ta s-publiciim aesta carti aleapsim un alfabet cari, cu' ndaua njitsalaxiri, fu propus tu 1984di rivista Zborlu a Nostru (Anlu 2, Numirlu... _ . -,...,.. ,. .., ,. , " ., ...""0"'--...,<0,11.- --,." -- --- -- ---r----

di adunarea generala a armanjlor tsi loara parti la al Doilea CongresInternatsional di Limba shi Cultura Aromana tsi s-tsanu la Univer-sitatea di Freiburg-Ghirmanii dit 25 tu 28 Agustu, 1988. Cu alaxirlitsi avem fapta, alfabetlu adoptat di Cartea Aromana easti aestu dima nghios, un singur alfabet cu daua varianti:

a, a, b, c, ch, d (dh), dz, e, f, g (g), gh (g), h, i, j, k, I, Ij <!),m, n, nj(Ii), 0, p, q, r, s, sh (§), t (th), ts (0, u, v (v), w, X,y, z.

VI ELENA SIERE - MARIANA BARA FRAMTuRI DI BANA VII

shi ts nu easti ufilisita dip; easti ufilisita mash candu scrim zboariromaneshti. Avem sh-aoa exceptsii ca neologhismili transhumantsa,eatashisi (sucrestu, sechestru) shi dishiimari i numa-variantaVoshopoli a mult cunuscutaIjei pulitii armaneshti Muscopuli, zboariiu sh lipseashti s-pronuntsa s-h, va s-dziica, zboarli s-pronuntsa trans-hu-man-tsa, ea-tas-hi-si, dis-ha-ma-ri, shi Vos-ho-po-li; nu s-pro-nuntsa tran-~u-man-tsa, ea-ta-~i-si, di-~a-ma-ri shi Vo-~o-po-li. Tutiaesti zboari va Ii tsanem ca exceptsii.

Litirlig (cum dzasim ma nsus) sIii v au sonurli latinig shi v; ma tundaua zboari va poata si s-avda - dupa grailu a omlui - shi ca sonlugratsescu "gamma".Tra atselj tsi vor s-Iu scrii aestu son, va poata s-ufaca cu g ica v,dupa cum u cafta zborlu.Aesta simplificascriarea.Multsa armanj nu pronuntsa sonlu gratsescu "gamma" tu zboari caGramostea, Ghiorghi, vurgar, tsigara,filologhii, aghi, etc. shi tu tutilimbili moderni aesti zboari au sonlu latin g; tr-atsea easti ghini si sascrii mash g. Cum suntu mash varna 10 zboari iu sonlu ''gamma''easti transformarea a latinlui v, nu easti ananghi s-avem un semnuspetsial; va s-alasam v shi va-I citim ''gamma''. Tra atselj anvitsats cualfabetlu traditsional, va s-hiba shi seamnili alternativi gshiv.

Nu easti greu tra armanj s-citeasca g shi v ashi cum lipseashti; calatinlu g shi v, ica ca gratsescul ''gamma''. Ma easti ghini s-dam unalista di zboarli (shi derivativili a lor), iu v s-pronuntsa ca ''gamma'';nu suntu multi. Avem: vin (avini, avita, vinar, vier, avizmaciunj,.u),viu (vie, vii, nvii, viatsa, anviari,u.), vennu (virminos, nvirminire,...),aveaspi (veaspi, vespar,u.), vis (nvisari,.u), vitsal (vitsaua,.u), viptu,vioara, visteari,vinghits, Vizmaciunj, sclavi (ealivi,u. zboari tsi pot si s-pronuntsa la plural shi cu latinlu son v, ma la singular s-pronuntsatotna cu latinlu v) shi ma multili derivativi a verbului viniri. Cu tuti capronuntsarea-a derivativilor a verbului viniri s-aducheashti dit con-textul tu cari apari zborlu, na sa paru ca easti ghinis-dam ndauareguli. Aesta u featsim tu protli tsintsi cartsa publicati di editura; nueasti ananghi s-u fatsem diznou.

sa scrim cu un alfabet fara seamni diacrititsi. Ma cat tri norini fumultu ma greu. Ta s-putem s-fatsem normi buni lipseashti s-avem (i)una eXpertiza di falolog tsi cunoashti ghini limba armana, shi (ii)chiro ta s-u frimintam problema, s-na consultam sh-cu altsa armanj,s-fatsem reguli (ca nu easti ghini s-li fiitsem mash dupa mintea-anoastra!) shi deapoea, cu aplicarea-a lor la scriari, s-videm cat suntudi buni. Nu-avem nitsi expertiza, sh-nu-avum nitsi chirolu s-Iu fatsemaestu lucru. Ma cum amintam niheama experientsa cu tipusirea divara 15 ciirtsa, putsan cati putsan, andaua reguli s-aspusira buni, trasatisfactsia-a noastra. Aesti reguli partsiali va Ii dam niheama manghios, cu umutea ca cititorlu va s-aducheasca ca Ii featsim Ii noi, Iieiirtsalia noastri sh-ca neea noi nu putum s-li ap/ieiim totnaashi cumu vream.

Pistipsimca easti ghini s-dziitsem- naintidi-aspunearea-anormi-lor a noastri - minduirli tsi Ii-avemnoi, aoatsi la editura. Tora dioara, noi pistipsimca nu-avemandreptul s-caftamca un zbor sa siseriidupa nonna tsi u stabi/imnoi aoatsi. Varnu - shi aesta tsi vadziitsemma nghioseasti dealiheatri caritsis-hiba,scriitor i filolog-nu poati sa spuna ca norma tsi u stabileashti el easti normandreapta,sh-tutialantinormi, stabilitidi altsa,suntu strambi. Multu-multu, el poati sa spuna ca norma-a lui s-pari s-hiba atsea camabuna i camasimpla,ca easti una norma logica,ca ashi s-ari scriatadidasitslji a noshtri, ca etimologhia a zborlu na dutsi catra aestanorma, etc. Pana candu nu avemreguli (i) propusidi un comitet diarmanjanvitsatsnumit (cu votmagioritar)di un forumreprezentativa armanjlor (ca un congres internatsional di limb! shi culturaarmana ricunuscut ca ahtari di magioritatea-aarmanjlor) shi (ii)actseptati di aestu forum (iara cu vot magioritar) shi aplicati dimarea magioritati a scriitorlor shi editorlor di ciirtsa shi rivistiar-maneshti,nu putem~azburamdi "normindreapti"i "normistrambi";putem sa zburam mash di normili propusi shi aplicati di un ica di,,1t11iti rl,,~itdi_:Inn~htri irEiili nni

Tra exemplu easti una controversa tra normili cu cari lipseashti sisa ngrapseasca verbili (ca avea, dutsea,fatsea, etc.) la imperfect, per-soana-a treia plural. Cum lipseashti sa si scrii: elj aveau, dutseau ifatseau un lucru, ica, ashi cum scrim no~ dupa normili-a dictsionarluial T. Papahagi, tu ciirtsali a noastri di la editura, e/j avea, dutsea ifatsea un lucru? Noi pistipsim ca tra cazuri ca aestu di ma nsus, nalipsescu normi stabiliti shi impusi di una structura (nu politica, ca nuavem un stat armanescu, ma culturala ca congresi reprezentativi) ri-cunuscuta shi actseptata di una magioritati di armanj. Pana atum-tsea, noi va sa stabilim normi tra noi, tra atselj tsi publicam cartsa la

- . . . -.-, L'" auu. ua"u., A.&£U\,oU u,'",,,... .8..1J.uuUJ. I..UVU"'IIU UJ~ ~V1Ul'd,

s-pronuntsa ca combinatsiili di litiri (i) es, ca bunoara t,u zboarliaxeseu, aliixeseu,xeani, etc. tsi s-pronuntsa aeseseu, alaeseseu, eseani,etc. ica (ii) gz, ca bunoara tu zboarli~emplu, existu, etc. tsi s-pro-nuntsa egzemplu, egzistu, etc. Tu aesta cartinoi preferam s-Ii ngrap-sim zboarli cu x; ma cativaroara, mash candu nu shteam cum s-fa-tsem, Ii ngrapsim cu es.

REGULI DI SCRIARI DIT SISIEMLU A NOSfRU

Dupa cum s-veadi di ma nsus, tra alfabet Culishor; 10m apofasea

VIII ELENA SfERE -MARIANA DARA

editura, cu umutea cii aesti normi pot s-hiba un punctu di nchisiri didiscutsii, ma nclo, ciindu va na fatsem una ahtari structura.

Ciindu iinchisim s-publiciim cartsa. la Editura Cartea Aromiina, fuananghi s-Iom ndaua decizii tra normili di scriari a limbiiljei armiina.Cu protli cartsa a clasitslor armiinj, Batzaria, Morou shi Tulliu, uti-lisim sistemlu autorlor; aIiixirli tsi Ii featsim fura njits shi fura moti-vati mash di aIfabetlu nou cu cari Ii scrisim. Ma cu experientsa tsi u-amintiim cu scrlarea-a lor, 10miindaua decizii ciindu publiciim carteaa tsintsea, Dimiindarea Piirinteascii aI Constantin Belemace. Cu njitsaIiixir~ regulili tsi Ii-aspusim tu cartea aI Belemace, Ii aplicfun sh-Iaciirtsiili publicati ma napoi.

Ma cu cati cart~ stabilim sh-alti reguli di standardidzarea-ascrislui. Protseslu di standardidzari easti un protses continuu di for-mari, aIiixiri, amiliorar~ etc. .Andaua reguli di aesti, atseali di dis-piirtsiiri a zboarlor tu silabi (reguli tsi di-atumtsea Ii aIiixim ni-heama!), suntu aspusi tu cartea aI G. Merca, Livadzli - Vatra Ar-maneasell. Ma cama multili di reguli nu Ii-aspusim ninga iuva. Na-dia-a noastra easti ca, di-aoa shi ndoi anj, s-putem s-li-aduniim tutiaesti reguli tu una publicatsii cu normili di scriari a EdituriiljeiCartea Aromana. Atumtsea cititorlji va s-aiba un ghid, una calauzatra una scriari standard a limbaljei armana.

Ma pana atumtsea, pistipsim cii easti ghini s-diim ma nghios unaparti di regulili cu 91"i scrisim aesta carti; suntu cititori tsi nu-auaproapea di mana cartea aI Belemace, shi ndaua reguli li-aIiiximni-heama icii, dupa cum dziisim ma nsus, nu Ij-aspusim ninga iuva. Tas-hiM ma lishor sa dghivasim exemplili, sh-ciindu va s-hiM ananghi,va dispiirtsiim zboarli tu silabi sh-va Ii aspunem cu litiri niheam camancljinati. Tra exemplu, zborlu pilduri scrispa-du-ri ari i-Iungu cii eastiaspus cu trei silabi, ma idghiul zbor scrispa-duri ari i-shcurtu cii eastiscris mash cu daua.

Regula 1: Tra Problema-a Voea/i/or Shcurti Ii. 11.ill. 01

Vocal1l1shcurti (i, u, a icii combinatsia iu di daua vocali ditbitisita-a zboarlor, sh-ciitiviiroara shi dit mesea-a lor), ciiftiim s-Iieliminam, s-nu Ii ngrapsim. Ma aestu lucru nu easti totna posibil. Tr-atsea aspunem ma nghios iindaua normi, nu normi absoluti, manormi tsi Ii-avem mash ca un ghid, ca una cii1auza.

(1) Tu bitisita-a zboarlor, u-shcurtu nu sa scrii, iara iu-shcurtu (iuantreaga combinatsii di daua litiri i shi u, pronuntsati deadun, eastishcurta) sa scrii mash i. Exceptsia easti mash cu (i) u-shcurtu cari siscrii ciindu vini dupa una vocala lunga shi (ii) iu-shcurtu, cari nu siscrii iintreg, ciindu vini dupa nj, /j, ts, sh shi dz, cii, dupa unj regula

FRAMTURI Dl BANA... IX

I

-tsi va u dam ma ngbios, i-sbcurtu tsi vini dupa nj, Ij, ts, sh shi dz nu siscrii. Boooara avem zboarli: ji-cior, ni-or, a-drat, dit, feci, poc~ eu-

pae~ puts, u-vedz, grai,Mai, a-prochi, etc. (zboari tsi aItsa, ma nu no~Ii ngrapsescu ji-CiOIU,ni-olU, a-dratu, ditu (di tu), fedu, pociu, eu-padu, putsu, u-vedzu, graiu, Maiu, a-prochiu, etc.). Ave~ -excep-tsiili (i) bou, cu-Ieu, shtiu, viu, dou, a-rau, ve-duu, shi (ii) cun-dilj, ca-pi-tunj, pronj, stranj, a-rosh, etc. (zboari tsi aItsa Ii ngrapsescu, manu no~ cun-dilju (cun-diljiu), ca-pi-tunju (cil-pi-tunjiu), pronju

(prolijiu), stranju (scranjiu), a-roshu (aroshiu».

Bagats oara cum, ta si s-aplicii regula di ma nsus, dauli voca1ii shiu lipseasbti s-hiba sbcurti, va s-dziicii cii ntreaga combinatsia di daualitiri iu easti sbcurta. Aesta regula nu easti adrata tra caz1u iu daulilitiri i shi u sa ngrapsescu, cii (i) u-sbcurtu vini dupa i-lungo, ca tuzboarli cilr-ci-liu, mis-tir-ghiu, shtiu, viu, hiu, pun-diu, sti-hiu, ti-riu,etc.; (ii) u-Iungo vini dupa i-shcurtu, ca tu zboarli iu, is-chiu, A-min-ciu, Ster-ghiu, scljin-ciu, a-pan-ghiu, etc.; shi (Hi) dauli litiri, i shi usuntu lundzii (fac daua silabi), ca tu zboarli bi-u, spi-un, etc.

(2) Tu bitisita-a zboarlor, i-ulu sbcurtu sa ngrapseashti; exceptsiau-afliim la zboarli tsi bitisescu cu nj, Ij, sh, ts shi liz. Ma ciindu i-ulusbcurtu s-afla tu mesea-a lor (cum easti cazlu ciindu zborlu s-afla tuforma articulata), ciiftam s-nu lu ngrapsim. Dziitsem ciiftam, cii (i) dimulti ori i-uIu shcurtu lipseashti ngrapsit, (ii) di multi ori lipseasbtieliminat, shi (Hi)di aIti multi od nu shtim neca noi cum easti gbini s-fatsem; sh-tora di oara nu him iin stari s-diim reguli buni.

Bunoara, noi va sa ngrapsim:pa-duri,ha-rei,ploi, i-sihi, ca-liv~cari (nu ca-ri, iu i easti lungu), marl, Luni, id,ji-ciori, lu-maehi, luchi,milghi, mur-dari, ea-shari, vlahi, etc. La forma-a lor articulata, sub-stantivli shi adjectivli Ii scrim ica cu i-shcurtu, ca tu: ha-rei-li, ploi-li,i-si-hii-li, ca-lM-Ii, ica fiira i-shcurtu ca tu: pil-dur-li, milT-Ii (mar-Iji),ji-cior-Iji, lu-milch-li, luch-Iji, magh-li, mur-dor-li (mur-dor-Iji), ea-shar-Iji, vlah-Iji, etc. Mash ciindu lu vrem lungu, la feminin, shi vrem_~~,~ to;>,,; "_Rvt1ii. !:is-oronuntsa(ma multutu puizii,iu vrems-tsiinem ritmul!), ca tu zboarli: pa-au-n-Il, ca-n-YI-II, mu ", : :chi-Ii, ma-ghi-li, mur-da-ri-li, ca-sha-ri-li,vla-hi-li, etc., atumtsea i-uluva si sa scrii; ma i-ulu nu va sa scrii la masculin candu nu s-avdi;ciindu zboarli armiin mar-Iji, ji-cior-Iji, luch-Iji,mur-dor-Iji, ca-shar-Iji,vlah-Iji,etc.

Poati ca bagat oara cii noi iingrapsim di ma multili ori: woar-Ii shia zboar-Ior. Ma, cativiiroara, s-poati s-avem iingrapsita shi forma aI-temativa, woa-ri-li (woa-ra-li) shi a woa-ri-Ior (zboa-ra-Ior). Aestaaspuni ca (i) ma si s-afla tu una puizii, ritroul puiziiljei poati s-caftapronuntsarea-l i (va s-dziica, cafta s-lu fatsem loogu!) shi (ii) ma si s-

....

X ELENA SlERE -MARIANA BARA

afla tu proza, necii noi nu putem s-him totna consistentu, sh-ciiscriem ciitiviiroara ashi cum lu pronuntsiim zborlu tu minti, i cum nafura miina!

Dupa cum u-aspusim ma nsus, avem shi exceptsiili iu i-shcurtu nu

sa ngrapseashti (cii easti tu bitisita, i cii easti tu mesea-a zborlui):dupa nj, /j, sh, ts shi dz. Ashi avem zboarli: ca/j, miinj, mash, cash,frats, mi-Iets, pii-rints, munts, a-riidz, etc. Mash ciindu easti lungu, catu zboarli o-c/ji, pa-/ji, or-nj~ pa-rin-tsi (pa-rin-tsa), mun-tsi (mun-tsii), a-shi, cun-di-/ji, etc. i-olu va si sa scrii.

Tora vrem sa spunem iindaua zboari tra exceptsiili di ma nsus.(1) Dupa combinatsiili di litiri nj shi /j, (tu bitisita i tu mesea di

zboari) vocala shcurta i (scrisa di ndoi scriitori shi e) easti totnaeliminata. Tra exemplu, noi iingrapsim: nja-ri, mu-/ja-ri, /jai, ponj,calj, nje/j, etc. (nu Ii scrim ca altsa: njia-ri (njea-ri), mu-/jia-ri (mu-ljea-ri), ponji, calji, njie/ji, etc.). Ciindu easti scris, i-ulu easti totnalungu. Tra exemplu, avem zboarli ca-/ji, nje-lji, nji-Ia, nji-/ji, etc. Cuaesta regula, zborlu anniinj/ji s-citeashti ar-miinj-/ji shi zborluamliinjilj s-citeashti ar-mii-njilj; iara zborlu ft-cior-lji nu s-pronuntsauna soi cu zborluft-cio-ri/j. .

Regula aesta va u-apliciim sh-ciindu avem semisilabili1 -nj, nj-, _/j,shi /j-. Tra exemplu, noi iingrapsim:. nj-earam ghini, nj-u voi bana,dzii-nj tsiva, omlu-/j deadi tsiva, lj-u ciifta, etc. (noi nu va sa ngrapsimviiraoara, ashi cum u fac altsa, nji-earam ghini, nji-u voi bana, dza-njitsiva, omlu-lji deadi tsiva, /ji-u ciifta). Mash ciindu easti lungu, i-uluva si sa scrii; ca tu expresiili: nji s-aspuni; /ji deadi tsiva, etc. (expresiitsi nu sa scriu, viiroara, nj s-aspuni, lj deadi tsiva).

(2) Dupa combinatsia di litiri sh, vocalili shcurti i (icii e) suutueliminati. Noi iingrapsim: mu-sha-ta, shap-ti, gu-sha, shu-i-ra (shui-ra), etc. Easti dealihea cii mushata shi musheata (mushiata), shap-tishi sheap-ti (shiapti), gu-sha shi gu-shea (gushia), shu-i-ra shi shiu-i-rii(shui-rii shi shiui-ra) nu s-pronuntsa una soi; ma cum dauli soi suntuzhurati. noi ::IJp.::Inc:imfor " "t" ' n ~:_:-I;: ro.. ---<" ..=o-~:avem poati problema cu verbili tsi au .shea (shia)" la imperfectu. Ma

1 Zborlu di semisilabii easti deftnit aoa ca unii parti dit unii silabii tsi

nu poati si s-pronuntsii singura shi lipseashti ligata, la pronuntsari,di un altu zbor. Ma tu scria,;, semisilaba poati s-hibii lea aliisatiisingura, ica, multu ma ghin~ poati s-hibii ligata, cu una cratima, diWI altu zbor. Nu shtim ma s-hibii uftlisi~ zborlu semisilaba, sh-di

altsa scriitori i ftlologhij dupa cum nu shtim neca, tu cari misura,uftlisirea-a noastra a temJenilor "u-shcurtu'; "iu-shcurtu'; "i-Iungu';etc. UmJeadza temJinologhia standard ft/ologhicii.

...

FRAMTuRI DI BANA.. XI

noi 10m apofasea ta s-nu lu ngrapsim; va s-dziicii,noi angrapsim: in-sha, a-ro-sha, a-giir-sha,etc. (nu ngrapsim viiroara: in-shea (in-shia),a-ro-shea (a-ru-shia), a-giir-shea (a-giir-shia), etc.). Regula aesta uapliciim sh-ciindu avem semisilabili -sh shi shooNoi iingrapsim: sh-adrd, sh-mini, sh-u featsi, etc. (nu scrim ashi cum. u f~sa: shi-adra, shi-mini, shi-u featsi, etc.).

(3) Dupa combinatsia di litiri ts, vocala shcurta i (tsi s-avdi sh-caa) nu easti ngrapsita. Tra exemplu, noi iingrapsim: frats, milets, pa-rints, munts, etc. (nu ngrapsim viiroara, cum fac altsa, fratsi, mi-Ietsi,pa-rintsi, muntsi, etc., neca fratsa, mi-Ietsa, pa-rintsa, muntsii, etc.,exceptat cazlu ciindu vrem ta s-avda i-olu shi a-Iu, ca tu zboarli pa-rin-tsi, mun-tsi, etc. icii pa-rin-tsa, mun-tsa, etc. dupa cum eastigrailu-a omlui).

(4) Dupa combinatsia di litiri dz, vocala shcurta i (tsi s-avdi sh-caii) nu easti ngrapsita. Tra exemplu, noi iingrapsim: a-riidz,pa-radz, u-dadz, etc. (nu ngrapsim, ca altsa: a-riidzi,pa-radzi, u-dadzi, etc. neciia-riidzii,pii-radzii, u-dadzii, etc.). Idghiullucru ii1fiitsem sh-ciindu i-shcurtu shi a-shcurtu Ij-avem tu mesea di zboari, ca tu zboarli acti-culati di ma nsus, a-radz-li,pa-radz-lji, u-dadz-lji, etc. (zboari tsi nu Iiscriem, ca altsii, a-riidzi-li, pa-radzi-lji, u-dadzi-lji, dicit atumtseaciindu vrem s-avem i-Iungu; va s-dziicii, ciindu vrem s-pronuntsiim a-ra-dzi-li,pa-ra-dzi/j (pa-ra-dza/j), u-da-dzilj (u-da-dziilj), etc.)

Dezavantagilu aishtor reguli-exceptsii easti cii poati soda confuziiciitiviiroarii la opozitsiili sin~lar-plural, masculin-feminin, icii(persoana 1-a)-(persoana 2-a)-(persoana 3-a) la ndaua verbi, di laidghiul timpu i la timpuri diferiti. Tra exemplu, avem opozitsilli:

(a) singular-pluralmasculin:mush-conj,shu-mu-ronj,bir-bilj, pulj,hilj, sots,a-ush,os-tash,a-rosh,ha-rish,vir-mush,ci-resh,ca-Iesh, etc.zboari cari noi Ii scrim una soi la plural shi la singular. (Altsaarmiinj, ca bunoara Tache Papahagi, tu dictsionarlu a lui, ma nu noi,Ii ngrapsescuzboarlidi ma nsus:mush-conjiu,shu-mu-ronjiu, bir-biljiu, pu/ju, hilju, sotsu, a-ushu, os-tashu,a-roshu, ha-rishu, vir-",usnu, cl-resnu,(,;"-n~..".., :_ _:___:.. . ".. .L 1n C':n~,I"r

shimush-conj~shu-mu-ronji,bir-bilji, pulji, hilji, sotsi,aushi,OHashi,a-roshi, ha-rish~ vir-mushi, ci-resh~ ca-lesh~etc. cu i-shcurtu laplural.)

Bagats oarii cum iindaua di zboarli di ma nsus pot si sangrapseascii cu i tu bitisitii; ma atumtsea i easti lungu shi noima-azborlui aliixeashti. Tra exemplu, avem: el aushi multu (verbu, la tri-cut, persoana-a 3-a), hi/ji (substantiv feminin), pu/ji (substantiv ar-ticulat, forma shcurta a zborlui pu/jlji ipuilji), shi altili. Aesta aspunicum niscriarea aI i-shcurtu shi scriarea al i-Iungu poati s-elimina, ca-

I..

FRAMTURl Dl BANA... XlIIXII ELENASI'ERE- MARIANABARA

sid, a-di-Iji,fa-ts~ tra-dzi, etc. (eu i-lungu tsi si serii).Bagats oara cum, cii.tiviiroara,seriarea eu regula di ma nsus ari sbi

avantagii sbi dezavantagii. Zborlu cas-ta-njiu(i-lungu,u-shcurtu), caadjeetiv, va s-dziicii."hroma ca atsea awta di una cii.stiinji",zborlucas-tanj,ca substantiv maseulin, va s-dziicii.pomlu, tsi ~ii.. unasoila singular (cu iu-sheurtu tsi nu sa ngrapseashti) sbi la plural (eu i-sheurtu tsi nu sa ngrapseashti), iara zborlu cas-ta-nji, ca substantivCeminin,va s-dziicii.,Cruhtu, tsi si scrii unasoi sm la singular sm la

plural. Un altu exemplu lu-avem eu zborlu. min-ghiush, carl, (i) casubstantiv masculin si serii min-ghiush, sm la singular (eu u-sheurtu)sm la plural (cu i-shcurtu), ma (ii) ca substantiv Cemininsi scrii min-gldu-shi sbi la singular sm la plural. Aesta va s-dziicii.ci avem unaeonfuzii la opozitsia singular-plural (la dauli genuri, masculin smCeminin),ma nu avem confuzii la opozitsia maseulin-Ceminin.

Cindu vin dupa daua eonsoani, vocalili ~ iJ,u dit bitisita-a multorzboari pot s-mba sm shcurti sm lundzii. Atumtsea, va li ngrapsim (i)cindu li vrem lundzi, va s-dzacii.,cindu vrem si s-pronuntsa separat,sm (ii) cindu suntu shcurti ma ligati eu una cratima di zborlu tsi vinidupa eali sm vrem ta si s-avda pi giumitati. Bunoara avem zboarlipii.rints, munts, mult, cand, ar-ma-nese,etc. (cu vocalili ~ iJ, usheurti), zboari tsi pot si sa ngrapseascii. shi (i) pii-rin-tsiJ, mun-tsi(mun-tsii),mul-tu, ean-du,ar-mii-nes-cu,etc. cindu vocalitii, iJ,u livrem si s-avda lungu sm separat shi (ii) cindu i, iJ,u sunt~ ligati cuuna eratima ca tu expresiili: pilrintsii-anniinj, muntsi-analtsii, eiindu-adutsi, multu-aratsi, annalleseu-agiutor, va s-dzicii.; cii.ndu ~ iJ, usuntu sheurti sm s-avdu mash pi giumitati.

Bagats oara cii.formili dit soni a aishtor expresii pot s-hiba scrisism: parints-annanj, munts-analtsii, eand-adutsi,mult-aratsi, anna-nese-agiutor.Ma aesta easti una alta problema; una problema earieasti ma ghini diseutata tu Regula 6, cindu zburam di eratima. Tutuna ahtari problema u-avem sh-eu problema-a monosilabilor:tsa(ts;),na (nu), si/sa, tra/tri (tm), ea (ea,eu), vii (va) shi Iii (la, li, lu)iu voeallha, a, , :omu ,, :_ r:;- -~._.: : _n ,,_,"vtlnrlio. cii.suntuligati eu una cratima di zboarili tsi vin dupa eali. CU tuti cii.aestiproblema poati s-biba diseutata sh-aoa, pistipsim cii.easti ma ghini s-u amanam discutsia shi s-dam andaua reguli spetsiali cii.nduva dis-cutam Regula 6.

Regula 2: Triiproblema-a e-ulili FinalUna probema mari easti cu litira e dit bitisita-a multor zboari iu

sonlu easti i. Multsa seriitori clasits arminj serisira aesti zboari cu e.Tra exemplu, nash serisira ear-te, ti-ne, mu-Ija-re, cii.ndu pro-

. \

tiviiroara, confuzia aotri daua zboari; shi 'aesta poati s-hiba shi unavantagi.

(b) singular-plural feminin: (pa-du-ri)-(pa-duri), (i-si-hi-i)-(i-si-hi;), (ea-tiln-di-i)-(ea-tiin-d;i),etc. cindu i dit eoada-a zborlui eastilungu la singular ma sheurtu la plural.

(c) masculin-feminin plural: (mur-dari)-(mur-da-ri),(ti-n;ri)-(ti-ni-ri), (glari)-(gla-ri), cindu i dit coada-a zborlui easti sheurtu la mas-culin ma lungu la Ceminin.

(d) (persoana l-a)-(persoana 2-a):a-dilj, as-talj,bash,bIJ-nedz,cu-tedz,lu-credz,talj, etc. tsi pot s-bibi: mini a-dilj, as-talj, bash, bil-nedz,cu-tedz,lu-credz,talj, etc. cu iu-shcurtu icii.u-shcurtu la coadatsi nu si scrii (ma scrisi di altsa ca: mini a-diljiu, as-taljiu, bashu(bashiu), bil-nedzu, eu-tedzu, lu-credzu, taljiu, etc.), icii.tini a-dilj, as'..talj, bash, ba-nedz,cu-tedz,lu-credz,talj, etc. cu i-shcurtu tsi nu siscrii (ma serisi di altsa ca: tini a-dilji, as-talji,bash~bil-nedzi, cu-tedz~lu-credzi, talji, ete.). Ma bagats oara eum aesta poati s-hibi shi unavantagi;cum ndaua di aesti zboari serisieu i-lungu,el a-di-Iji, as-ta-lji, bashi,ta-lji,ete. suntuverbilila persoana3-a!

Ma regulili di ma nsus, tra seriarea i niscriarea al u-sheurtu icii.i-sheurtu, poati s-reprezinta sbi un avantagi la multi opozitsii, ca aestidi ma nghios:

(a) maseulin-Cemininsingular (iu u-lu sheurtu di la maseulin nu siserii, iara i-ulu di la feminin si scrii, cii.easti lungu): (hilj)-(hi-lji),(ha-rish)-(ha-ri-shi), (pa-ra-pa-nish)-(pa-ra-pa-ni-shi), (min-ghiush)-(min-ghiu-shi),(a-rosh)-(a-ro-shi), etc.

(b) sigular-plural masculin (iu, dupa regulili aspusi ma nsus, u-shcurtu di la singular nu si serii, ma i-sheurtu di la plural si serii): (ft-

. eior)-(ft-ciori),(/i-shor)-(li-shori),ete.(e) sigular-plural feminin (iu i-ulu di la singular easti lungu ma

atsel di la plural easti sheurtu!):(si-ri-nji)-(si-rinj), (eii-tii-fro-nji)-(cii-ta-fronj), (pd-trd-fi-lji)-(pd-trd-fi/j), (u-shi)-(ush), (ed-tu-shi)-(ea-tush/eii-tu-shi), (ero-tsi)-(erots),etc. tsi va duca la confuziima si sasem pluralW co, sDeurtu.

(d) singular-plural neutru (iu i-ulu icii.d-ulu di la plural eastilungu!): (cun-dilj)-(eun-di-lji), (ft-tilj)-(ft-ti-/ji), (ea-pi-tunj)-(eii-pi-tu-nji), (stranj)-(stra-nji), (ni-valj)-(ni-va-lji), (eiu-talj)-(ciu-ta-/ji),(bush)-(bu-shi), (muts)-(mu-tsii), etc. tra cari singularlu ari iu-shcurtu icii.u-sheurtu la eoada tsi nu sa ngrapseashti (va s-dziicii.cii.noi nu va sa ngrapsim:eun-diljiu, fi-tiljiu, ea-pi-tunjiu,stranjiu, nj-valjiu,eiu-ta/jiu,bushu,mutsu).

(e) (persoana 2-a)-(persoana 3-a): tini fudz, a-duts, bash, adilj,fats, tradz,ete. (eu i-sheurtu tsi nu sa scrii) shi el fu-dzi, a-du-ts~ba-

FRAMTlJRI DI DANA... XV

XIV ELENASfERE - MARIANADARA

daua sistemi. La fatsearea-a glosarlui, lipsea si scrim dauli varianti azboarlor. Na frimintam multu. Ma pana tu soni, sh-dupa multa min-duiri, 10m apofiisea si scrim tuti ciirtsiili, clasitsi i moderni, totna cu i,varnoara cu e-fmal. --

nuntsarea la ma multsalj armanj easti car-Ii, Ii-ni, mu-lja-ri. Avan-tagilu mari easti ca, cativaroara, cu scriarea al e, putem sa separam

. singularlu di plural i masculinlu di feminin. Bunoara, zborlu pil-du-rila singular (cu i-lungu) si scrii clasicpiJdure,shi zborlu pil-duri la plu-ral (cu i-shcurtu) si scrii clasic pilduri. Tut ashi, adjectivlu mur-da-rila plural feminin (cu i-lungu) si scrii clasic murdare shi zborlu mur-dari la plural masculin (cu i-shcurtu) si scrii murdari. Ma aesta poatis-aduca shi la confuzii. Bunoara, derivativa-a verbului seriu, laprezent, persoana-a 3-a singular tsi s-pronuntsa seri-i, easti scris diclasitslj-a noshtri serie. Ma caodu easti scris serie, zborlu poati s-hibaconfundat cu derivativa di la tricut, persoana-a 3-a sigular seri-e(candu s-pronuntsa cu e, accentul pi e).

Scriarea cu e-final ari shi alti dezavantagii. Protlu easti ca scriareanu easti naturala, nu urmeadza printsipiul fonetic cu cari si scriiarmaneashti, un printsipiu cari cafta ca si si scrii cu i, catioara tsizborlu s-pronuntsa cu i. AI doilea dezavantagi easti ca nu exista re-guli exacte tra scriarea-l e-fmal. Literatura clasica armana aspuniuna diversitati mari di scriarea-l e-fmal. Multsa autori clasits angrap-sira e-fmal sh-aclo iu nu-avea ananghi ta s-separa singularlu di plu-ral, i masculinlu di feminin. Pistipsim ca autorlji scria atumtsea suminfluentsa-a chirolui, cari carta s-aspuna, cat cama multu, cat di-aproapea easti grailu arman di limba romana. Ma nu mash ca dife-rits autori nu scria unasoi, ma suntu sh-autori tsi nu suntu eIj idghiljconsistentu; idghiul zbor easti scris candu cu e sh-candu cu i-fmal.

Aesti dizavantagii aspun ca (i) easti greu sa shtim candu sa scrimcu e, candu cu i, ca nu avem reguli scrisi; sh-ma s-li-avem scrisi nusuntu cunuscuti di mults; shi (ii) lipseashti chiro sh-lucru multu ta sis-faca ahtari reguli di catra filologhi, shi si sa nveatsa aesti reguli discriitori i editori. Tr-atsea clasitsljia noshtri nu-au tuts scriata una .

soi, ca suntu multi zboari tu literatura clasica tsi s-au scriata sh-cu esh-cui.

AI treilea dezavantaw easti li~at di una oroblema narticulara. unaproDlema <b-a noastra d1 Ja editura; noi vrem s-publicam cartsiili aedituraljei cu un sistem standard di scriari. Shi s-nu lu-avem stan-dard tora di oara, noi cartam s-agiundzem la un sistem standard.Andoi di scriitorlji clasits armanj, shi ma multsalj scriitori moderniscriu cu i, ashi cum s-avdu zboarli. Editorlu, sh-el ari preferintsa siscrii cu i. Tu nchisita, editorlu carta si scrii cartsali a autorlor clasitscu sistemlu clasic, sh-atseali moderni dupa sistemlu cu cari li-ariscrisa autorlu. Ma dupa publicarea-a protlor tsintsi cartsa, editura s-acatsa s-faca la cati carti un glosar di zboarli ma putsan cunuscuti, dineologhismi shi barbarismi. Sh-tra noi easti multu greu sa scrim cu

Regula 3: Trilproblema-a Diftongului ea (ia)Diftongul ea s-avdi, di ma multili ori, dip una soi cn diftongul ia;

sbi poati si sa scrii sh-asbi. Ma noi angrapsim, an general, ea. Traexemplu, noi angrapsim hear-bi, nehea-dieil, n,!ea-dz4, min-du-eash-Ii, nu ngrapsim hiar-bi, nehia-diea, nvia-dz4, min-du-iash-li. Mash cii,cativaroara, featsim sbi exceptsi; aesti exceptsii va si s-veada tundaua zboari dit carti. Tra exemplu, diftongul ea (ia), ditu nchisita-azboarlor, va lu ngrapsim candu ea, candu ia, dupa cum easti traditsiaica dupa cum na sa pari a naua ca easti ma ghini. Zboari ca iar-nil,iar-bil, etc. Ii ngrapsim asbi; nu li ngrapsim: ear-na, ear-bil, etc.Zborlu ia-ra, adverbul, lu scrisim cu ia, shi zborlu ea-ra (ea-ram, ea-rai, ea-rats), verbul, lu ngrapsim cu ea. Tut cu ia si scriu numi propriica Chiacu, Ciamba, Stuian, etc. ica neologhismi ca zborlu pia-tsa. MasuftXUlean (ian) lu ngrapsim ean tu zboari ca mil-giJr-vean,bi-tu-lean, a-ca-de-mi-cean, etc.; nu lu ngrapsim ian.

Una problema particular a u-avem cu substantivili feminini tsi bi-tisescu cu i-lungu, zboari tsi tu forma-a lor articulata, la singular, audiftongul ea (ia). Avem (i) zboarli tsi au una consoana namtea-l i ditbitisita, zboari ca: Ii-hi, ear-ti,mi-ra-chi, etc. cari si scriu tuti cu ea, nucu ia; va s-dziica ca noi li angrapsim aesti zboari: Ii-hea, car-tea, mi-ra-chea, etc. (noi nu va li ngrapsim, ca altsa, ti-hia, ear-lia, mi-ra-chia,etc.): (ii) zboarli tsi au a ica 0 (sh-poati sh-u) dinintea-l i dit bitisita,ca so-i, ma-i, sil-ra-i, bo-i, ploa-i, pa-i, clja-i, etc.; cum featsim sh-cuzboarli di dinamti, noi va li scrim tuti, tra standardidzari, cu ea nu cuia, va s-dziica ca va li ngrapsim: so-ea, ma-ea, sil-ra-ea, bo-ea, ploa-ea, pa-ea, clja-ea, etc. (zboari tsi noi nu va li ngrapsim: so-ia, ma-ia,sa-ra-ia, bo-ia, ploa-ia, pa-ia, elja-ia, etc., cu tuti ca multsa di clasitsljia UU:>ULU, ._~~, ::-c;r:'~--- - __1.:~:~:::~..hn<>r1it~i au i dinamtea-1i dit bitisita, ca i-li-i, Ma-ri-i, ghi-mi-i, ei-li-i, is-tu-ri-i,seu-li-i, ti-nji-i,Vlil-hi-i, etc. tsi normal eara soli ngrapsim, la form~-a lor articulata:i-li-ea, Ma-ri-ea,ghi-mi-ea, ci-li-ea, is-tu-ri-ea,seu-li-ea, Ii-nji-ea, Vlil-hi-ea, etc. ica i-li-ia, Ma-ri-ia,ghi-mi-ia, ci-li-ia, is-~-ri-ia, seu-li-ia, ti-nji-ia, Vlii-hi-ia, etc. (ca asbi s-avdu!) ma noi preferam solingrapsim:i-Ii-a,Ma-ri-a, ghi-mi-a, ei-li-a, is-tu-ri-a,seu-li-a, Ii-nji-a, Vlil-hi-a, etc.ca easti ma simplu sh-c-asbi easti traditsia; tu aesta categorii intrashi zboari ca: a nji-a, a tsi-a, etc. (tsi nu si scriu a nji-ia, a tsi-ia, etc.neca a nji-ea, a tsi-ea, etc.); (iv) zboarli tsi au e dinaintea-l i dit

XVI ELENA SIERE - MARIANA DARA

bitisita, ca pa-le-i, 'i-de-i, etc. zboari tsi putem s-Ii ngrapsima: pa-re-ea, i-de-ea, etc. ma putem s-Ii ngrapsim shi pa-re-a, i-de-a, etc. (cumfeatsim sh-Ia punctul (ill) ma nsus); nu shtim cum easti ghini s-fa-tsem, ma aesti zboari noi va ciiftiim s-nu Ii ngrapsim viiraoara: pa-re-ia, i-de-ia, etc., cum u fac mults altsa. Ma s-avem exceptsii la regulilidi ma nsus, tora di oara, noi nu Ii shtim.

Bagats oara ca tu zborlu trei, i easti shcurtu shi forma-a lui arti-culata si scrii cu ia nu cu ea; va s-dzaca ca noi va sa scriem a tre-ia,DUva sa scrim viiraoara a tre-ea, neca a tre-a.

Suntu shi zboari iu diftongul ea (ia) sa ngrapseashti simplu a.Avem prota zboarli iu diftongul vini dupa litira j, ca tu zboarli: ja-li,jar,ja-ghi-na, de-ja, etc. (tsi noi nu Ii scriemjea-li,jear,jea-ghi-na, de-jea, etc.). Avem deapoea zboari iu diftongul vini dupa combinatsiilidi litiri nj, Ij, sh, ashi cum u-avem aspusa ma nsus, tu Regula 1. Sh-tusoni, avem sh-catastisea di ma nghios, iu problema easti ligata difaptul ca aesta Regula 3 s-aplica mash la diftongul ea (ia), nu lacombinatsia di litiri ia tsi s-pronuntsa ca daua silabi i-ea ica i-ia.Zboari di origina xeana ca: seri-a-ri,Adri-an, di-a-eon, di-a-Iog,di-a-lee-tu, etc. lipseashti s-Ii scrim ashi, cu tuti ca aesti zboari s-pro-nuntsa ca: seri-ia-ri,A-dri-ian, di-ia-con, di-ia-Iog, di-ia-Iee-tu, etc.Avem shi cazuri iu ndaua zboari pot si sa scrii tu dauli soi. Zborlushtea (shteam, shteai), ciindu ari mash una silaba va si sa scrii ashi;ma idghiul zbor, ciindu easti pronuntsat cu daua silabi ca shti-ia(shti-iam, shti-iai), va si sa scrii shti-a (shti-am, shti-ai).

Tu una categorii speciala intra zboarli tsi nchisescu cu a shi aupreflxul negativ ni; zboari ca niadrat, niarushinat, niagarshit, nias-pa1tU,etc. cari pot si s-avda shi cu unisilaba ea (ia), tra exemplu, nea-

. drat, nea-ro-shi-nat, nea-giir-shit,nea-spar-tu, etc. shi cu combinatsiadi litiri i-a (i lungu), tra exemplu, ni-a-drat, ni-a-ro-shi-nat, ni-a-giir-shit, ni-a-spar-tu, etc. Aesti zboari va Ii ngrapsim totna cu ia, cu tutica pronuntsarea va s-hiba, cativiiroara cu ea.

Regula 4: Tra Problema-a Diftongului oa (ua)Tut una problema ca atsea al ea (ia) u avem cu diftongul oa cari

poati si sa scrii shi ua. Noi lu ngrapsim, an general, oa. Tra exemplu,noi angrapsim: a-oa, oa-ra, oar-fan, loa-ri, etc. nu a-ua, ua-ra, uar-fan,lua-ri. Ma fatsem exceptsii la ndaua zboari -substantiviarticulati- ca ha-ra-ua, nea-ua, a doa-ua, etc., tsi va Ii ngrapsim cu ua, zboaricari niarticulati, bitisescu cu ua. Un altu zbor tra cari fatsem excep-tsii easti zborlu muabeti; zbor tsi s-avdi shi cu trei silabi (mua-be-ti)shi cu patru (mu-a-be-ti).

FRAMTURI DI DANA... XVII

Regula 5: Tra Problema-al s tsi s-Avdi shi ea Z, Dinaintea-a UneiConsoana

Suntu zboari iu pronuntsarea easti sh-ca atsea a sonlui s sh-caatsea a sonlui z; shi nu easti lishor ta si s-faca una regula_ Tra exem-

plu, cum lipseashti si sa scrii: disleaga ma dizleaga?Aestft-problemacafta un studiu ma abandos, di atselj tsi cunoscu ghini falologhia shilimbili veclji.Tora di oara noi aleapsim regula di ma ngbios:

(1) An fatsa-a consonantilor b, d, g, m, n shi Vi si s-baga shi si s-pronuntsa z. Tra exemplu, si sa scrii: zbor, zghie, zghiliri, zdtumin,dizgrupari,isozmata, huzmeti, sazma, zgrum, stizma, znjii, zverca, az-vama, dizviliri, diznjirdari, dizvitsari, zveltu, etc,; s-nu sa scrii: sbor,sghie, sghiliri, sdrumin, disgrupari, isosmata., husmeti, sasma, sgrum,stisma, snjii, sverca, asvama, disviliri,disnjirdari,disvitsari, sveltu, etc.Avem shi exceptsii iu easti ghini si s-tsana s-Iu, ca: (i) tu zboari diorigina xeana ca giu-ris-die-tsi-i,eas-me-ti, etc. shi (ii) tu numi propriica Cos-ma, Cos-mes-cu, Os-man, Bos-nia, etc., iu s-Iu poati'si s-avdacativiiroara shi ca z. Cu tuti ca nu shtim ma s-fatsem ghini, va s-bagam s nu z (i) tu multi zboari (ma nu tu tuti!) cu sufIXUlsmu capa-tri-o-tis-mu, lirismu, natsionalismu, eo-mu-nis-mu, a-fo-ris-mu, etc.shi (ii) tu zboari cu prefrxul trans, ca tu zboarli di origina xeana trans-ver-sal,trans-bor-da-ri,etc.

(2) An fatsa-a consonantilor e, f, I, p, r shi t, si s-baga shi si s-pro-nuntsa s. Tra exemplu, si sa scr~: aseap, sehin, sfulgu, disligari, slab,aspilari, stamna, spindzurari, astaljari, asian, dispoti, oaspi, aspa1tU,spuneari, stranji, etc. Una exceptsii u-avem la articularea-a zboarlorcari s-bitisescu cu z; tra exemplu, avem gaz, un zbor, tsi sa scrii,ciindu easti articulat, gaz-Iu, nugas-Iu. Bagats oara cum prifIXUldis s-transform a tu diz candu s-afla dinintea a unui zbor tsi nchiseashti cuV (dizvileseu), cug (dizgrop), etc.

Aesti reguli nu s-aplica candu s shi z fac parti di combinatsiili dilitiri ts shi dz, ciindu di faptu avem alti consonanti, nu s shi z. Ashiavem zboari ca sotslu, avutslji,fadzlji, pradzlji, aradzli, etc.

Regula 6: Tra Problema di Seriaria CratimaljeiCratima, cunuscuta sh-ca linia "-"di ligari i dispiirtsiiri, aspuni cum

sa ngrapsescu daua zboari tsi tu zburiiri s-avdu deadun, ca un singurzbor. Filisirea-a cratimaljei adutsi ma multi ntribiiri i problemi:

(i) Easti ananghi s-u scriem cratima totna? i suntu cazuri iungrapsirea easti ma simpla fiira ea? Bunoara, cum easti ma ghini sangrapsim, candu zboarlifarii shipana s-pronuntsafiir shipan? Eastighini sa ngrapsim: fiirii di altO,fiir-di-altii,fiil di-alto, fiir di-alta i fiirdi altii? ica pana s-mi due, pan-semi due, piin' s-mi due i pan .s-mi

XVIII ELENA STERE -MARIANA BARA FRAMTURI DI BANA... XIX

due?

. (ii) Ciindu s-Ieaga daua zboari, sonurli anamisa di eali s-avdu, dima multili ori, shcurti i, cativaroara, nu s-avdu dip. Lipseashti s-Iiscrim aesti sonuri? i easti ma ghini sh-ma simplu s-Ii eliminaro?Bunoara, easti ma ghini sa ngrapsim, ciindu u di la zborlu tu (i atseldi la zborlu una) nu s-avdi: tu una cali, tu na cali, t-una cali i tu-unacali? °

(ill) Multi ori, zboarli monosilabi, tsi s-Ieaga di alti zboari, ashcher vocala shi s-fac semisilabi; vocala-a lor s-fatsi semivocala, i vo-cala nu soma avdi dip. Atumtsea, di multi ori, semisilaba poati s-hibaligata sh-di zborlu di nainti sh-di atsel di dinapoi; cum easti ma ghinis-fatsem? Tra exemplu, semisilaba nj poati s-vina di la pronumilipersonal i reflexiv (anj, nji), i poati s-hiM una forma shcurta a pro-numilui posesiva meu. Tu fraza: ashi-nj dzash io tu minti, ca feata-njma marea va nj-aduca una habari buna, avem: (i) produ nj eastipronumili reflexiv a njia = anj = nji shi putem s-Iu scriem ica tuforma ma buna ashi-nj dzash io tu minti (prishcurtari di la dnj) ica tuforma ma putsiin buna ashi nj-dzash io tu minti, (prishcurtarea di lanji); (H) al doilea nj, di la partea di fraza feata-nj ma marea, eastipronumi posesiv shi va dzaca a mea shi s-Ieaga totna cu zborlu dinfatsa; shi (Hi)semisilaba nj dit soni easti pronumili personal a njia =anj = nji shi putem s-Iu ligam ica di zborlu din fatsa tu forma va-njaduca una hdbari buna (prishcurtari di la a njia = anj) ica cu zborlutsi vini dupa nj, tu forma va nj-aduca una hdbari buna (prishcurtaridi °laa njia = nji), ashi cum s-avdi, di ma multili ori; ligat di zborluaduca. Tu aestu exemplu videm ca semisilaba nj cativaroaralipseashti s-hiba ligat di zborlu din fatsa, ma altiori poati s-hiba ligatica di zborlu di dininti ica di atsel di dinapoi. Tsi reguli s-fatsem?

Ashi cum lu-aspuni exemplul din ma nsus, problema easti com-plexa, shi nu easti lishor ta s-aflam reguli tsi s-li-actsepta lumea tuta.Noi avem fapta ndaua reguli. Ma aesti reguli nu suntu ninga com-pleti, shi nu him neca noi siguri ca Ii-avem iindreapta ghini. Tr-atsea,LOlaUIuara, na marOZlDlmmasn, (a s-aspunem proOlema; ma nclO,tu vara alta carti, va putem poati s-vinim cu reguli tsi va na si parabuni ca lumea s-Ii actsepta.

Ma, cu tuti aesti, pistipsim ca easti ghini s-fatsem una exceptsii shisodaroma nghios andaua reguli spetsiali: (i) tra scriarea-a cratimaIjeila -n shi -m ditu nchisita-a zboarlor, shi (H) (ashi cum u spusim tuRegula 1 di ma nsus) tra monosilabili: tsa (tsi), na (nu), si/sa, fra/tri(tm), ca (ca, cu), va (va) shi la (la, Ii, lu), candu aesti monosilabisuntu ligati cu una cratima di zboarili tsi vin dupa eali, shi vocala a(deadun cu vocalili a, i shi u) easti shcurta shi s-avdi pi giumitati i nu

s-avdi dip. Aesti reguli Ii featsim, ma neca noi nu him totna siguri caIi featsim tuti buni; Ii featsim tra tota di oara shi s-p~ati s-li-alaximma nclo shi solifatsem cama buni.

(1) Reguli tra scriarea al-n shi -m ditu nchisita-a zboarlor .regulitra cari avem una mari eontroversa shi nu shtim ma s-u-avem rewl-vata ghini: Tra exemplu, zboarli iinvitsam, ampadi, tinsus, etc. (tsipot s-pronuntsa shi anvitsam, nvitsam, mpadi, nsus, etc.), di multi orisi scriu ashi, cu a (a) dit iinchisita ciindu s-avdi, i fara Ii (a) ciindu nus-avdi. Bunoara, tu fraza: el anvitsa (anvitsa) ca atsel tsi s-afla dnsusdipusi ampadi, vocala a (a) si scrii, ca s-avdi. Ma di ma multili orizborlu s-pronuntsa sh-fara a(a)-uIu dit iinehisita, ca ashi lu-araseashti omlu i ca zborlu s-Ieaga, la pronuntsari, cu zborlu dinfatsa. Tra exemplu, fraza di nsus poati s-hiba alaxita tu: ea nvitsa caatse/ tsi s-afla nsus dipusi mpadi shi poati si sa ngrapseasca: ea-nvitsaca atsel tsi s-afla-nsus dipusi-mpadi. Ta s-simplificam seriarea, noi10muna norma di-al Tachi Papahagi2 shi eliminam caracterlu -.Traexemplu, noi va sa ngrapsim: dusi n paduri, u nveatsa ghin~ shadimpadi, acatsa ca/ea di nsus, etc.; nu va sa ngrapsim: dusi-n paduri(seris di altsa shi dusi-m paduri), u-nveatsa ghin~ shadi-mpad~ acatsacalea di-nsus, etc.

(2) Reguli tra monosilabili: tsa (tsi), na (nu), si/sa, fra/tri (trn), ca(ca, cu), va (va) shi /a (la, Ii, /u), ciindu aesti monosilabi suntu ligaticu una eratima di zboarili tsi vin dupa eali, shi vocala a (deadun euvocalili a, i shi u) easti shcurta shi s-avdi pi giumitati i nu s-avdi dip.

(a) Vocala i, di la pronumili interogativ tsi shi vocala a,di la pro-numili personal tsa (a tsia), s-avdu shcurti candu suntu ligati cu unacratima di zboarli tsi vin dupa eali, ciindu aesti zboari nehiseseu euuna vocala. Tra exemplu, avem expresiili: (i) tsi adari tini aoatsi? tsi uvrei aesta carti? cari pot s-hiba pronuntsati shi tsi-adari tini aoatsi?tsi-u vrei aesta corti shi (H) tsa adra una macari buna, tsa u deadiaesta corti cari pot s-hiba pronuntsati shi tsa-adra una mdcari bunac:hit<:n-Ildpadi ae.rtacorti. Ciindu suntu liJ?;aticu cratima, dauli pro-numi au vocala i ica vocala a shcurta. Antnbarea easl1: sa ngrapsUD,ica s-nu ngrapsim aesti vocali? Noi featsim regula sa ngrapsim i shis-eliminaro a.Va s-dzaca, expresiili di ma nsus, noi Ii ngrapsim: (i)tsi-adari tini aoatsi? shi tsi-u vrei aesta carti? shi (ii) ts-adra un macaribuna shi ts-u deadi aesta carti.

(b) Vocalili u, di la adverbul nu, shi a, di la pronumili personal ireflexiv na, s-avdu sheurtu (ica nu s-avdu dip!) candu suntu ligati (eu.2 Tache Papahagi -Grai, Fo/c/or, Etno8!afie, 1981, Editura Minerva,

Bucure~t~ Romania.

FRAMTURI DI BANA... XXIxx ELENASfERE - MARIANABARA

Bagats oara ca aesta regula nu s-aplica tra varianta ti (tra/tri) mas-aplica tra varianta tu (trn), i candu tu fatsi parti di prepozitsiili ditu(dit) shi pritu (prit). Tra exemplu, noi va sa ngrapsim: (i) ti-atsea sh-ti-una cumata di panj, shi (ii) tu-atsel chiro di ploai mi-aflam tu-una

paduri ica pritu-atsel (prit atsel) chiro di ploai insham 4ilY::!1tsea(ditatsea) paduri. Mash candu zborlu tsi vini dupa ditu shi pritu an-chiseashti cu u, va s-eara poati una buna idei sa ngrapsim dit- shi

prit-, s-nu ngrapsim ditu- shi pitu-.(e) Voca1ilia, a, i, shi u di la monosilabilj.co (ca, cu), va (va), shi

10 (la, Ii, lu) s-avdu shcurtu (ica nu s-a~du dip!) candu suntu ligati(cu una cratima) di zboarli tsi vin dupa eali, candu aesti zboarinchisescu cu una voca1a, di ma multili ori a. ica a. Tra aesti cazurifeatsim regula ca s-nu lu ngrapsim pi a-shcurtu, ma sa ngrapsimalanti voca1i.Bunoara, noi va caftam sa scriem:tr-atsea, nu voi s-I-

adar a lor, dupa cum nu voi s-v-adar shi a vaua aestu luern, e-ashi-njdzasiel (sh-vacaftam s-nu ngrapsim,cum u fac altsa: Ira-atsea, nuvoi s-Ia-adar a lor dupa eum nu voi s-va-adar shi a vaua aestu luern,ea-ashi-nj dzasi e/). Idghiullucru va-l fatsem sh-tu expresiili: vidzui e-aveam (eo aveam) fapta ea-atsel (ca atsel) tsi luera eu-una (cu una)mana; el v-adusi (va adusi) eami astadz sh-nu va-aduca (va aduca)tsiva mani; I-adra (10 adra) un lucrn bun, co vrea s-/u-adara (s-Iuadara) la-atsea (Ia atsea) oara greaua.

Normili di ma nsus, adrati tra tuti aesti monosilabi, li featsimmash tra tora, mash tra noi. Suntu partsa iu nil si pari ca normili pots-hiM amiliorati. Tra exemplu, na si pari ca easti ma ghini sa ngrap-sim (sh-cati varoara va u fatsem ashi candu nu va na bagam mintea):tr-una (tTUuna) casash-c-una(sh-euuna) nveastabuna. Ma tora dioara va caftam sa ngrapsim dupa regula di ma nsus. Ma nc1o,dupatsi va na consultam sh-cu altsa armanj sh-va s-aflam cum minduescunash, va sa stabilim reguli generali tra ufUisirea-a cratimaljei, sh-vas-fatsem poati ndaua alaxiri la regulili di ma nsus.

una cratima) di zboarli tsi vin dupa eali, candu aesti zboari nchisescucu una voca1a. Tra exemplu, avem expresiili (i) nu avem tsiva, caripoati s-hiM pronuntsata shi nu-avem tsiva, shi (ii) no avem una easamushata, cari pot s-hiM pronuntsata shi na-avem una casa mushata.Aoa noi featsim regula sa ngrapsim u shi s-eliminam a.Va s-dzaca,expresiili di ma nsus, noi va li ngrapsim ca: (i) nu-avem tsiva shi eii)n-avem una casa mushata.

Bagats oara ca aesta regula easti fapta tra pronumili na, nu eastifapta tra numiralul ica articulul nidefmit feminin no (una). Bunoara,candu numiralul ica articulul no (una) lipseashti ligat di zborlu tsiVim dupa el, ca dauli zboari s-avdu deadun, noi va lu ngrapsim a: traexemplu, noi va sa ngrapsim na-apa,na-astrindzeari, na-angusa, etc.nu va sa ngrapsim varnoara n-apa, n-astrindzeari, n-angusa. Aesta s-tihiseashti ma multu tu puizii (tra ritmu), ca tu proza, aesti zboari s-avdu separat ca no (una) apa, no (una) astrindzeari, no (una) angusa,etc.

(c) Vocalili i shi a di la congiunctsia shi pronumili reflexiv sijsa, s-avdu shcurtu (ica nu s-avdu dip!) candu suntu ligati (cu una cratima)di zboarli tsi vin dupa eali, candu aesti zboari nchisescu cu una vo-cala. Tra exemplu, avem expresiili: (i) sa/si adara un lucrn, sa/si ufaca eama ghini, etc. iu sa/si easti una congiunctsiishi (ii) sajsialum to cu dushmanlu, sa/si uidiseashti multu cu el, etc. iu sajsi eastipronumi reflexiv.Tu aesti expresiiputem si scriem:(i) sa-adara, si-adara, i s-adara shi sa-u faca, si-u faca, i soufaca, shi (ii) sa-alumta,si-alumta, i s-alumta shi sa-uidiseashti, si-uidiseashti, s-uidiseashti.Cum (i) vocalili i shi a nu s-avdu candu zborlu anchiseashti cu unaalta litera (ca bunoara tu expresiili: s-faea, s-duea, etc.) shi (ii) trastandardidzari easti ma simplu si scriem mash una soi, 10mapofaseasa scriem mash SO,s-nu scriem neca sa-neca si-. Va fatsem una ex-ceptsii mash atumtsea candu autorlu, el insush, va cafta maxus s-nuscriem SO,ma sa scriem sa- ica si-, ashi cum u va el.

(,.1\ """I'u1l1:1:;; : ~...; u A; 1,-,n..A I"\~:t~;;I: ,..;; I,..; to}.,.; I_, l'_nu,..l.w l"...,..n u- - .

(ica nu s-avdu dip!) candu suntu ligati (cu una cratima) di zboarli tsivin dupa eali, candu aesti zboari nchisescu cu voca1a a, sh-cativiiroara sh-cu una alta voca1a. Tra aesti cazuri featsim idghearegula ca atseali di ma nsus tra sijsa shi no (nu): nu va-I scrim pi ashii, ma valu ngrapsimpri u. Tra exemplu,avemexpresiili:(i) tra(tri) atseash-tra (tri) unacumatadi pani, cari va sa ngrapseasca(candu li-avem prepozitsiili ligati cu cratima) tr-atsea sh-tr-unacumata di panj, shi (ii) 1m atsel chiro di ploai mi-aflam tTUunapaduri, cari va sa ngrapseasca(candu li-avemprepozitsiililigati cucratima) trn-atselchiro di ploai mi-aflam tTU-unapaduri.

1<egulu /: JfU J. IUVf{;," ~".'J:~..:n: _'a.T_;;_-6.!.....:

Noi angrapsim pref1XUlnegativ ni deadun cu zborlu di cari eastiligat. Tra exemplu, noi angrapsim: niadrat, nibun, nindreptu, nifaptu,nintrieut, etc., tu loc di: ni adrat (ni-adrat), ni bun (ni-bun), ni ndreptu(ni-ndreptu), ni faptu (ni-faptu), ni ntrieut (ni-ntrieut), etc.

Regula8: rra Problema-aNumilor di Mes,Stamanashi Natsionali-tati

Dupu sistemlu englez, noi angrapsim numili di mes shi numili disiptamana cu litira mari, zboari tsi tu limba romana sa scriu tuti cu

XXII ELENA SIERE -MARIANA BARA FRAMTURI DI BANA... XXIII

didzari a Edituraljei Cartea Aromana. Tra cititorlu tsi easti interesat,dam ma nghios aesti alaxiri; avem nadia ea nu agarshim vara di eali.Dupa adetea-a noastra, bagam tu parantezi zborlu ashi cum eastingrapsit tu manuscris sbi, ta s-biba ma lishor tra noi, ufilisim litirli anoastri ts, sh, nj sbi Ij, nu atseali traditsionali. Sbi cum mna ndreadzilucurlu, zboarli suntu bagati tu arada alfabetiea.

(1) Andaua di zboarli iu i fu alaxit tu Ij: alaxitslji (alaxitsii), aljurea(aiurea), ancljid (ancbid), anjlji (anii), armanjlji (armanii), astaljam(astaiam), aviglja (avigbea), alj (i, ai), barbatslji (barbatsii), bucljitsa(bucbitsa), cusurinjlji (cusurinii), dishcljisi (discbisi), dispuljat(dispuiat), distimeljuri (distimeiuri), elj (ei) , englejlji (englejii),galjinj (gainj), bilj (biu), bilja (biia), lailji (laii), lj-u (i-u), Ij-u-avea (i-o-avea), lja (ia), Ijarta (iarta), muljari (miari), muntsalj (muntsai),nemtsalj (nemtsai), nivaljuri (nivaiuri), nu-Ij (nu-i), oclji (ocbii), palji(paii), paljuri (paiuri), sa-Ij (sa-i), sotslji (sotsii), sutsataljei(sutsatei), taljem (taiem), tinirlji (tinirii), treilji (treii), turtsalj(turtsai), veclji (vecbi), xenjlji (xenii), sbi alti ndaua zboari tsi n-aseapara poati, i vrum noi di li-alasam nafoara.

(ii) Andaua di zboarli iu proteticlu a fu eliminat: dghivasescu(adghivasescu), flucata (aflucata, amflucata, anflucata), largu, alargu(alargu), pliguit (apliguit), puts (aputs), scol (ascol), scot (ascot),scriu (ascriu), scutidi (ascutidi), shcurtu (ashcurtu), shtiu (ashtiu),shuts (ashuts), spantic (asp~tic), spun (aspun, candu "aspun eastiuna cu &ac"), stavrusescu (astavrusescu), strambu (astrambu),zburascu (azburascu), sh-poati sh-alti tsi n-ascapara. Ma proteza-l au tsanum tu zboarli: ancarcu, ancbisescu, ancljid, andreg, antreb,antribari, anvets, etc.

(iii) Andaua di zboarli iu "gamma", tsi eara ngrapsit ca v, ca gar-. tsescul character "gamma" (tsi noi lu ngrapsim aoa g, ca nu putem s-lu ngrapsim cu computerlu), i nu eara ngrapsit dip: Aghiu Ghiorghi(Aiu Viorvi), agnanghea (agnanghea), agonja (aoiia, avoiia), aguni-~PJ:;r.n (avunisescu), ambodghiu (ambodgiu), dghivasescu

(adgivasescu), gheatru ~V1atur), gnuu \.VWl, lWl> 0' ~.._:~,gumar (vumar), guneaua (guneaua), hargbii (harvii), ligda (livda),ligheni (ligeni), lughii (Iuvii), panaghir (panavir), pugadusi(pugadusi), Sterghiu (Steryu, Sterviu), tigani (tivani), tsigari (tsivari),vargbescu (viirvescu), Veria (Vervia), vinea (inea), vurgar (viirvar),sbi altlli tsi n-aseapara poati.

(iv) Andaua di zboarli tsi tu manuscris avea una "sincopa voca-lica": biricheti (bircheti), fatsea (ftsea), ficior (fcior), muljari (miari),mushat (mshat), palacarsescu (placarsescu), putsan (psan, ptsan) ,shutsam (shtsam), shi altlli poati tsi n-aseapara.

litira njiea. Tra exemplu, noi iingrapsim: Martsu, Mai, Sdmbdta,Luni, etc. sbi nu: martsu, mai, sambata, luni, etc. Numlli di stat, puli-tii, hoara, regiuni, etc. va si sii scrii cu litirii mar~ ma derivativli va sisii scrii cu litirii njiea. Trii exemplu va si sii scrii: Siirbii, Ghinnanii,Amiriehii, siirbu, Bituli, bitulean, siirbeashti, ghinnan, amiriean,annaneashti, annan, etc.

Poati ea ndauii di normlli di ma nsus, ashi cum suntu ndreapti dinoi, s-nu bibii buni, s-nu bibii consistenti cu printsipiili di timelj afIlologhiiljei modernii armiinii; sh-poati ca multsii. s-nu hiM t-uniiminti cu noi. Caftam Ijirtari di la cititori. Ma cum manuscrisli nii vinscrisi cu soi shi soi di reguli, pistipsim ea easti mult cama ghini s-avem aesti ndauii normi standard cu cari sii scrim noi, eartsiilia edi-turiiljei, dieat sa scrim cu unii mintiturii di reguli. Tr-atsea 10m apo-fasea ca normlli tsi stabilim, prota cu cartea Dimandarea Pdrinteaseash-deapoea cu alanti cartsii, s-Ii aplicam, cu njits aliixiri, shi canduscrisim aesta carti; mash ea nu putum soufatsem totna eonsistentu -udziitsem diznou: "nu putum sou fiitsem totna eonsistentu" -cum nuhim ninga ghini anvitsats, nii Ija mana eativiiroarii pi dinainti shiscrim zboarli ashi cum Ii ari scrisi autorlu.

MANUSCRISLU SIERE-BARA

Cu manuscrislu Stere-Bara nu avum mari problemi di transcriiri,cu tuti ea fu ngriipsit cu sistemlu traditsional. Sonurli ts shi sh earascrisi I shi~, ca tu sistemlu roman di scriari. Sonlu nj eara ngriipsit dima multlli ori farii semnu diacritic; mash eativiiroarii, un accentu ar-cat pi n, aspunea ea easti nj. Sonlu lj, di multi ori, eara scris tumanuscris simplu ca I, farii semnu, eativiiroarii cu 11shi, di multi ori,ashi cum easti arada la multsii armiinj dit Romiinii shi Machiduniasarbeasea, sonlu lj s-ari chiruta dit limbii shi s-ari transformatii sim-plu tu i. Una soi fu sh-cu sonurli giirtseshti "dhelta" sbi "theta" tsimanuscrislu li-avea ngriipsiti simplu ca d shi t, ashi cum al pronuntsa_=_L ,..,..___1___~ ~__"_.. ",. -.. - '1.- . .. .. ....

O' ... -- -- --- &&A_I.""ori nu fu ngriipsit dip shi candu fu ngriipsit, fu ngriipsit candu ca v,candu ca giirtsescul caracter "gamma".Aestu lucm easti consistentucu nauli generatsii di tiniri armiinj dit Romiinii, cari (i) nu pot s-pro-nuntsii "dhelta"shi "theta",sb-asbi ea lu scriu ca latinlu d shi t, shi (ii)pot s-pronuntsii "gamma", ma nu-I pronuntsii totna, mash cii-tiviiroarii, ea di multi ori s-ari cbirutii dit zburiiri.

Dupii cum easti adetea-a noastra ta s-publicam eartsali dupa unsingur sistem, tsi-I vrem ma nu putem totna s-Iu-avem standard, noifeatsim unili alaxiri; alaxiri eaftati di sistemlu di scriari sbi standar-

XXIV ELENA STERE - MARIANA BARA

(v) Regionalismi tsi puteam s-li-aHisiim ma noi Ii-alaxim: bam-bonii (bumboanii), nidzem (neam), purtucalii (purducai), xilucheratii(saracheratii)

(vi) Zboarli alaxiti tsi nu intrii tu viira categorii spetsialii: a lui(alui), aesta (esta), ali (a Ii), Alunar (Juliu), anduplusit (andupliisit),anviilit (amviilit), anvitsat (amvitsat), aoa (aua), April (Priir), arapun(arapiin), armiineashti (armiineshti), armiitusi (armutusi),asarnoaptea (asar-noaptea), aseheri (ashcheri), asprucuchii(aspurcuchii), bisearicii (biisearicii), carishti, cari shtii (cari shtii),cavai (ca vai), carutsii (carutsii), ciorbi (ciurbi), cireap (ciureap),dealihea (alithea, dealithea), deapoea (deapoaia, de-apoa, deapoa,dipoia, deapoea), deaviirliga, deanviirliga (deanviirliga, de-anviirliga,di amviirIiga), di mpadi (dimpadi), di nsus (din so5), di-aoa sh-ninti(di-auashninti), digushi (di gushi), dupii (dupu), easii (iasii), flaneIii(£anelii), hibii (ibii), i (sau), Kir Nicola (Chirnicola), lu-ascundea (10-ascundea), lunjina (lumina), ma (mai), mama-ali (mania Ii), mpadi(-mpadi), mplin (plin), multu (prea), mushcu (miishcu), nclo (nglo),nisciintsa (nishiintsii), noshtri (noshtsii), nsus (n sus, -n sus), ntreapii(ntre-apii), nu-avea (no-avea), omlu (omu), peanarga (pe-anarga), pimpadi (pimpadi), pininga (pi ninga), pisuprii (pi supra), poaci (poci),s-ducii (z-ducii), siihati (sihati), sighisit (siisit), timbihi (tambihi),trom (tram), tsea, tseI (atsea, atsel), u-avea (o-avea), uniioarii (unaoarii), voshtri (voshtsii), vurgar (viirvar), sh-multi alti tsi nu Ii-aspunem aoa.

Multi barbarismi shi neologhismi Ii-aliisiim ashi cum eara; Ii-adiivgiimmash la gIosarlu tsi lu-aspunem tu bitisita-a cartiljeL

Hristu Ciindroveanu

o PROZATOARE MODERNA:MARIANA BARAl .--

Este bina §tiut cii scriitoriiaromani, autori de versuri ori deprozii, dar mai ales.de prozii, auCost,in secoluI treeut, §i in maremiisura §i in secoluI nostru, deextractie folcloricii~~i nu aut dincauza subiectelor, luate dinlumea rurala, pastoralii, cit dinunghiuI tratiirii acestora, la nivelmereu reductional, ca §i cindlumea mai putin instruitii n-arputea avea triiiri complicate,abisale ehiar.

Desigur, nu generaliziim insii,flindcii iatii, un poet §i prozatorca Marcu Beza avea 0 perspec-tiva modernii a abordiirii litera~turii, personajuIui literar, capa-citiitii omuIui simplu de a reflec-ta profund asupra ambiantei sa-le existentiale. Din asemeneaperspectiva nu e modernii nu-

.Easti ghini shtiut cii scriitorljiarmiinj, autori .di versuri i prozii,ma ma multu di proza, forii, se-colu tsi trieu, shi tu una marl mi-sura shi tu secolu a nostru, di ex-tractsii folcloricii. Sh-aesta nu fuahat di sibepea-a subiectilor, loatidit lumea hurgheatii, picuriireascii,ciit fu di itia cii subiectili foratratati la nivel elementar; ca sh-ciindu lumea ma putsan anvitsatanu putea s-aibii biiniiri complicat~hii05iti chiola.

Sigura, noi nu putem s-lu gene-raliziim aestu lucru, cii ia, un poetshi prozator ca Marcu Beza aveauna perspectivii moderna di abor-dari a literaturiiljei, apersonagiu-lui literar, a capatsitatiljei a omluisimplu ta s-mindueascii ahiindatrii ambiantsa-a lui existentsiala.Vidzut ashi lueruI, nu easti deali-

1 Scrisil tu limba romilna di Candroveanu, transp~nirea tu limba ar-

"'"'''' : :-r::: _~' - .1:,__ ro """"i"",,n rnmiina avea multizboari tsi nu s-afla tu limba annana, i maca s-afla, nu-au exactu

idghea noima, editorlu fu anilnghisit ta s-ufilisesca multi neo-loghismi (i barbilrismi) intematsionali.

XXVI ELENA SIERE -MARIANA DARA FRA.MTuRI DI DANA.. XXVII

vela sa, "Gardani"? Modema,prin sondaj psihologic, prin mi-nutioasa "descriere" comporta-mentista a personajelor, prinreflectie continua a aeestora -0

intoareere a lor asupra proprii-lor triiiri, pina la detaliul exis-tential defmitoriu. lar MarcuBeza este dintre "batrinii" no§triclasici, ath in prozii, cit §iin poe-zie (8§ cita in aeel8§i sens, dinlirica sa, poemul"Pangul").

E~ bine, Mariana Bara, tinarascriitoare in grai aroman, dinRomania, este, creativ, din spitaautorului nuvele~ povestirii"Gardani". ~i nu e singura, fLinciielemente mOOerniste de feluleelor amintite se pot observa §iin scrisul altor prozatoarearomane de azi, din generatiilemai tinere. La Kira lorgoveanuMantu bunaoara, care a publicatpina acum putina prozi, dar cusublinieri reflexive §i cu accentpe sondaj psihologic evident; ca§i la Vanghea Mihanj-Ciociu(Sterghiu), in prozele careia insacomponenta folcloricii persista,de coloratura fantasticii insa;precum §i la Sirma Guci, 0 altanrn7,dnllrp. t1p. tlllp.nt. in !;cri!;ul

ciireia se evidentiazi deasemenea latura fantasticii aexistentei umane. L-am liisatdeoparte pe Dina CUvata, careramine un iniiscut povestitor, petarim strict folcloric insa, celputin deocamdata.

hea cii nuvela-a lui, "Gardani",easti moderna?MOOernaprit son-dagipsihologbic,prit discriareacumicami a purtariljei a persona-giilor, prit reflectsia nicurmata aaishtor -una turnari dizooula id-gbili-alor biiniiri,piina la detaljulexistentsialdefmitoriu.lara Mar-cu Beza easti un di "vecljilj"clasitsdi-a nosht~ abat tu prozi ciit sbitu puizii(sh-facasbireferintsa,ditlirica-alui, la poemlu"Pangul").

Ia, gbini, Mariana Bara, tinirascriitoari pi grailu armiinescu,ditRomiinii, easti, creativ, di soea-aatsiluitsi ari scriata nuvela,isturia"Gardani".Sbi nu easti singura,ciielementili mOOerni di SOea-aatsilor aspusi ma nsus, pot si s-veadash-tu scriarea-aaltor proza-toari armw di azi, di generatsOOma tiniri. La Kira lorgoveanu-Mantsu bunaoara, cari ari publi-cata piina tora putsiinaprozi, macu sumlinieri reflexivi sbi cuactsentul pi sondagiu psihologhicevident; ca sbi la VangbeaMihanji-Sterghiu (Ciociu), tu acuri prozi componenta folcloriciipersista ninga, ma di una colora-tura fantasticii; ca sbi la SirmaGud. una alta nrozatoari ditalentu, tu scrislu a curi s-eviden-tsiadzi unasoi, latura fantasticiiaexistentsiiljei umana. Lu-aliisamaoa di-una parti pi Dina Cuvatacari armw un paravu1sitorditamintatic,ma, tora di oara, mashpi un aradzim strictfolcloric.

Mariana Bara, am impresia, Mariana Bara, iinj si pari a njia,exploateazi eel mai insistent exploateadzi cama insistent aestuaeest filon modern, al prozei filon modernu, a proziiljei con-contemporane, scriindu-§i temporana, scriindalui tamam tutocmai in aeest spirit scbitele, aestu spirit, scbits~-mwe~ istu-nuvelele, povestirile sale in grai roo a Ijei tu grailu armiinescu.aroman. Ai impresia, citind-o, Ciindu iilj citeshti proza, tsa si paricii lumea fictiunilor ei se na§te cii lumea fietsionala a Ijei s-amintasub chiar ochii cititorului, sau diniiintea. a ocljilor a atsilui tsimai exaet,cii textele ei se creazi dgbivaseashti,~ cama exaetu, ciipe sine, in insu§i proeesul textili a Ijei s-aminta eali singuri,coaguliirii lor din semne, tu protseslu idghiu di coagulari apropozitii §i fraze, pe miisura ce lor dit seamni, propozitsii sbiaeestea se 8§tern pe coala de frazi, pi misura cu carl s-ashtemuhirtie. Personajele ei sint tipic eali pi-acoala di carti. Personagiilicomportamentiste, ilustrind des- a Ijei suntu tipic di comportamen-fii§urarea procesuala a vietii, cu tu aspuniinda disfiishurarea pro-o anume finalitate, care Ie tsesuala a baniiljei, cu una soi dicontureazi §i justificii totOOata. fmalitati tsi u contureadzi sbi uAm spus cu 0 anume finalitate, giustificii tutunoara. Dzisb, cufLindcii direqionarea in aeest una soi di finalitati, cii direetsia tsisens a eroilor tinerei prozatoare u Ija tu aestu sens eroilji a aishteiramine totu§i (cu program) in- tinira prozatoari, armw cu tuticerta, un halo ee tocmai Ie. da aesti nisigura (cu program), uncontur §i consistenta psihologicii halo tsi la da contur shi consisten-insa. Ca in "Bushuraca", din care tsa psihologhicii. Ca tu "Bushura-citam: ca, dit cari citam:

"- Mari-arcoari asiindzii, dzdtsi muma shi-sh tradzi cama ghinifanela di lilnil pi tTUp.Shidem douli ninglJ cireap, io pi-un clJpitilnjumplut cu 11lnil,ama canda-i umplut cu chetsrilsh-mi-agioccu vdriitsintsi cllstllnji -Ii bag t-unii lilpudd, Ii scot, li-asun, li-aruc iinsus, Iimutrescu di-aproapea, li-anjurdzescu; mushcai unil, ma eara amarii,nu ca QueanUI ,,-auU.)1 un"'IIIU un..,,,,...;;~_:_: :_"' :: _.'. _~_~~_!--zaharea... ".

Reluind lectura textului demai sus, te izbe§te numaidecitmeticulozitatea descriptiei com-portamentale a personajului,care observa tot, "cintare§te"(apreciazi) tot, compara, reflec-teazi continuu, a§ ziee explodind

Luiindaluidizooudghiviisirea-atextului di ma nsus, ti-agudeashtiuniishuna micamea-a aspuneari-Ijei comportamentala a perso-nagiului, cari baga oara la tutilucrili, compara tut, compara, s-mindueashti dipriuna, pot s-dzic

XXVIII ELENA Sl'ERE - MARIANA DARA

de atita prezenta! Textul intregiipovestiri avind aceasta densitate§i scriptica §i psihologica. Maimult decit atit insa: intreaga po-veste din "Bu§uraca" este seal-data in fantastic, in magic chiar,cadrul ludic raminind aici per-manent. Este vorba de fapt des-pre prezenJa, existenta de sine aunui copil, in contextul lomiimature, dar §i vis-a-vis de mira-culosul vietii, real or visat nu-mai, ca 0 necesitate tiranica anevoii copilariei de fabulos."Bushuraca" este in masura 0"Scufita Ro§ie" aromana, condi-mentata cu §i mai mult miracu-los insa, de gradul intii a§ zice,avind in vedere ca aici se depa-§e§tefabu/a §i se patrunde in lu-mea fantasmelor, a vrajilor, amiracolului pur §i simplu.

Proza Marianei Bara raminela fel de densa, de "consistenta"§i cind autoarea i§i ia subiectelede asemenea din viata reala darfara intruziunea fantasticului.Este cazul povestirii de mai lar-ga respiratie, "Tu Polim". Ace-ea§i minutiozitate, aceea§i ziibo-vire asupra comportamentuluioman. cu atit mai defmitorie. cu

cit protagonistul de aici, "Gogaali Teti Mari" este pus in situatialimita, care prin ele insele con-tureaza, definesc psihologic.

Sa mai spun despre scrisulMarianei Bara ca, stilistic, i§icizeleaza fraza? Ca este 0 cala-fila? ~i, a§ adauga ca talentataprozatoare nu cultiva subgraiul

FRAMTuRI DI DANA... XxI:?,

plascaninda di ahanta prezentsa.Textul a antreagaljei isturii,avanda aesta densitati shi scripticashi psihologhica. Ma multu: an-treglu parmit dit "Bushuraca" eastiasealdat tu fantastic, tu maghiichiola, cadurlu ludic armanandaaoa tra totna. Easti zborlu aoa diprezentsa, existentsa idghi a unuificiuric, to contextul a lomiljeimatura, ma sh-vizavi di paraxina abanaljei, reala i dit visi mash, cauna necesitati tiranica aananghiljei tsi u-ari ficiuramea trafabulos. "Bushuraca" easti una"Scufita Ro§ie" armana, ma nju-rizmata cu sh-ma multa paraxina,di nai ma buna pot s-dzac, avaodatu videari ca aoa s-treatsi ma nsusdi fabula shi pitrundi tu laolu-afandazmilor, a maghiilor, anishaniIjei...

Proza-aliMariana Bara armwtut densa, tut consistenta sh-atumtsea candu autoarea-sh Ijasubiectilidit bana reala fara ta s-baga fantasticlu. Easti cazlu cuisturia di ma mari amploari, "TuPolim". Idghea micami, idgheaastamatsiri a comportamentuluioman, cu-ahat ma multu cu cat,nrotaaonistul di-aoa. "GOlla aliTeti Mari",s-aflabagat tu una si-tuatsii limita,cari, prit eali idghili,contureadza, defmescu psi-hologhic.

Tsi soma dzac tra scrislu aliMariana Bara, ca, stilistic, ashciupleashti fraza? Ca easti unacalofila? Shi, voi s-adavgoca ta-lentata prozatoarinu cultivagrailu

pe care iI vorbe§te, ci se rapor-teaza tot timpul la aspectul lite-rar al aromane~ a§a com s-aconstituit acesta sub pana inain-ta§ilor pe care ne-am obi§nuitsa-i nomim clasicii no§tri.Aceasta nu inseamna ca ar lipsidin limba autoarei sonurile,modulatiile gramostene, care seconstituie intr-un indicibil pita-resc lingvistic, mai ales lexical,evident fara insistenta insa, ceeace este foarte bine.

Tot ca un element de pitorescstilistic sint §i insertiile de limbaromana, ca §i de limba bulgarain flrul textului §i al povestirilor,explicabile in conditiile bilingve,adesea poliglote in care traiescaromanii aici, in Romania, ca §iin Peninsula Balcanica, in alteparti ale lomii. Insertiile deacest gen sint doar automatismesociale, inter-etnice, care -dauculoare textului, fUnd folositetocmai din aceasta perspectiva §inu pentru ca nu soar gasiechivalente in aromana.

Mariana Bara este totodata §iun om de cultura cu largorizont, care se manifesta dejacu autoritate in filologie, incercetarea grcuurllor romane§u,intre care §i aromana, ca §i ineseu, critica §i istorie literara,aplicata fenomenului culturalaroman.

Personal, am convingerea capovestirile de pina acum ale au-toarei, impun deja atentiei 0prozatoare autentica, de incon-testabil talent.

tsi-I zburashti di-acasa, ma s-ra-porteadza tut chirolu la aspectulliterar a limbaljei annana, ashicom s-ari constituita som peanaatsilor di dinainti,~i na nvi-tsam s-Iji cljimam clasitslj-anoshtri.Aesta nu va s-dziicaca, tulimba a autoariljei, nu s-aflasonurli,.modulatsiiligramusteani,cari s-constitui, tu un pitoresculingvistictsi greu poati s-aspuna,ma multu lexical, ma fara insis-tentsa, lucrutsi easti multubun.

Tut ca un elementu di pitorescustilisticsuntu shi adavgarlidi Iim-ba romana, ca shi atseali di limbavurgara, tu hirlu a textului shi aisturiilor, explicabilitu conditsiilibilingvi,di multi ori poliglot~tucari baneadza armfutjlji aoa, tuRomanii, ca shi tu PeninsulaBalcanica,tu alti parts a lumiljei.Ahtari adavgarisuntu mash auta-matismi locali, inter-etnitsi, caridau textului una culoari, hiindaufilisititamam tra aesta perspec-tiva shi nu ca nu s-poati si s-aflaechivalentsitu limbaarmana.

MarianaBara easti shounom dimari cultura,cu un largo orizontu,cari si manifesta deja ca una au-toritati tu fUologhii,tu caftari di-agrcuunor rOIlli11.II;;I>Ull>a, LU \.4&1 ...-

afla sh-limba armana, ca shi tueseu, critica shi istorii lietrara,aplicata la fenomenlu culturalarman.

Personal, pistipsescu ca isturiiliangrapsiti pana tora di autoari,aspun una prozatoari autentica, diincontestabil talentu.

I

j

I

I

SUMAR

Zbor di la Editor..............................................................................H. Candroveanu - 0 Prozatoare Modema: M. Bara..................Sumar ..........

ELENA STERE =- -DeliVasill... .. ..................Taxiratea .............................................Patrudzats di Ghiftsa ...................................................................pazarea di surti :..........................

Patimatli aI Goga... .....................................

MARIANA BARA.. ........................................Bushuraca ....Tu Polim .. .....Proxinia ..................................................La una Anregistrare .........Teta Tsal Dimcea .......................Feata di Celnic ............................Cusurina ... ....................................Corespondentsa ......................................................Adets ~.. .......................Anghilu Iji si Muta... .......................Siimbata, cati Oara .......................Bana tu Apa shi tu Soari .............................................................Mailu ..........................................................Oill dit Balta : .....Adutseri Aminti dit Machidunii .................................................Una Bana ... ...............................Measa ............................Un Om di Casa .........Una Feata shi una Muljari..........................................................

-----

mxxv

XXXI

13469

12

1719233134384143464950525456576066697174

XXXII ELENA SIERE -MARIANA DARA

Xenjlji.............................................................................................Ti CarciUD .....................................TeraS ia .......Pangul .............

Glo5ar ....................................................

76798185 _.89

ELENA STERE

J

FRAMTuRI DI BANA... 3

--

DELI VASILI.

Tsan minti candu earam njica, Cociulari, Durustor, aveam varashasi-shapti anj, mi loa dada di mana shi-nj dzatsea:' ,-Ai s-nidzem la mai-ta Dafa!

Mi harseam multo, ca di cati on nidzeam la ea, maea Dafa, soraali mai di partea ali dadi, s-sighisea multu shi mi habarsea shi io, tsica earam njica. Baga un plada cu nibilbe, cu bumboani, shi candu fu-dzeam anj dadea i vara nuc3.;'i vara mer, di-nj bagam tu gepi.

Maea Dafa avea un ficior, Vasili. Eara un gioni livendu shi multu,multu lucrator. Avea doir calj ca anghilj cu chipurici di: gushi, cupandilits aroshi ta s-nu s-Ija di oclju. Tahina, candu isha dit uOOrcuciirutsa, calji s-muta pi. daua cicioari shi Carnuxea, ashtipta'1cali.Candu tritsea pit sucachi, dunjaua s-alichea di gardu s-nu tsiva di-Ijcalca.

MahaIaIu iu shidea elj eara pi ohtu shi tu vali eara una Cantana,izwr; iu tuti armanili s-dutsea s-Ija apa cu bargacilipi cubilitsa, carleara ma livenda loa shi una bargaci tu mana. Ma usus di mahaIaIuarmanescu avea un Mahala di turtsa shi tora anjaduc aminti ca ditvis: parea ca una hoara njica, cu casi minuti shi tuti albi, dati cuazvestri. Cadanili imna alaxiti cu bluzi shi cu shilivan' multu chindi-siti, di tuti buieili, porta pi cap fIrige lai, co carl sh-ascUbdea Catsa,s-nu Ii veada barbatslji xenj. Ama candulipsea s-vina la izwr, anghiostu mahalalu armanescu, ti apa, trom loal Di Vasili! Ca elnu lialasa,ca' taha va s~panganeasca apa! Ashi, cadanili vinea peafurishalui,candu Vasili fudzea la campu. Ca s-eara el acasa, Ii videa shi acatsas-aurla, la virsa apa dit ghiumi...

Mea eali, cara s-Iahtarsea shi zghiIea: .- Deli Vasili!! Deli Vasili!! cum s-dzatsi armaneashti "zurlul

Vasill". " " "

Shi fudzea,altili cu ghiumili goali, alti co ghiumili \mplini, dzeanausus shi aurlandalui... " .

Deapoea vinji fuga, refugearea, armanjlji s-mutara tu hoaraSinoia,turtsalj armasira Cociulari,vinjipolimlutu anIu 1940...

L - -

4 ELENA SIERE -MARIANA DARA FRAMTURI Dt BANA... S

paradz. Shi cum armanIu porta stranji Iii shi vurgarlu saini, padu-rarlu trapsi andreptushi vatiimaun om tinjisit,Calish-avea amintatandoiparadz cu sudoareata sh-hameascaficiurltslji.

Armanjlji Cali banara tu Vurgarii, tu hoara Lajeoi Pirdop, ucunoscuaesta fumealjishi atsea marl taxirati tsi s-featsiht<eIUroluaturcului.

TAXIRATEA

Di tsi Ij-easti angrapsita a omlui ta s-treacii, nu aseapa.Un armiin, pi numa Ghiorghi, zbura cu nicuchira s-duca dupa

munti cu un sots vurgar ta s-ancupara daua capri s-aiba laptiti'ficiu-rits: daua fean, Tsatsa shi Ocea, shi,ma njiclu, ficior, Pusha Ij-earanuma. I .

Canda tu hoara a lor:nu avea capri! Ma,ashi iil pindzea taxiratea...Anchisira niea tahina ta s-aiba chiroshi s-toarna pana seara.

Ghiorghi cish bciga punga cu paradz an barnu, cish featsi crutseashi anchisi:

Dusi la poarta-a vitsinlui, intra tu ubor, 'shi tac, tac, tac, batu piushi. '

Omlu eara etim. Anchisira calea. Cum imna elj shi fatsea mua-bet~ agiumsira tu una paduri, dincisira la;un izvur. Biuri niheamaapi arat~ s-Iari tu fatsa, apustusiri niheama shi loari calea pit pi-duri tarcisits.,' .

Ama tsi Ii vidzura ocljilj? Ca la daila suti di metri dinint~ padu-rarlu, cu tufechea tu mana, greashti:

-Manjli nsust!Vurgarlu muta manjli nsus uncishUna.AI Ghiorghi iilj si paru Ci va

s-hibi vara fur tsi va s-Ia Ija paradzlji. Bigi mana tu barnu di silighiDunlla cu Daradz tu cioarits. arila Dadurarlu mindui: "tora '~coatiaru-

velja ta s-traga" shi el, ma livendu, iilj disciirca gugoshlu tu cheptu-alGhiorghi.

Sotslu, cara vidzu tsi s-featsi, s-cutrimbura, ca tsi giueapi va sodaacasa?! Vini padurarlu shi dzcisi:-V-acatsai!

AIj liga manjli atsilui tsi armasi ea limnusit shi lu antriba di iusuntu shi iu s-duc. Omlu spusi aShicumeara andreptu.

Padurarlu pitricu agiutorlu a lui di s-dusi an hoara shi vinjirageandarlj~ ca eljcifta doi oaminj, un aliixit tu stranji lai shi alantu tustranji saini, ea di pi o~ ca eara furl shi avea asparta una banca di

6 ELENA SI'ERE -MARIANA BARAFRAMTURI Dl BANA... 7

PATRUDzATSDI GHIFfSA

_ Candu s-vedz ahtari lucru, s-greshtsa: "Cati trei-patru dinaoara,catitrei-patrudinaoara!" .

Ascapa ghiftul shi imna, imna... Veadi niscantsa oaminj tsi dutseaun mortu s-lu angroapa: Shi ghiftu1grea:

_ Cati ttei-patru dinaoara,cati trei-patruiliriaoara!~ ~

Mea cum eara oaminjlji atselj ahantu cripats, cara lu-acatsara, atframsira tu lemnu. Shi lu-anvitsara:' , I'

;. Candu vedz ahtari lucru, s-tsa fats crutsea ,shi s-dzats: "D1im-

ljarta, Dum-Ijarta!" .. Ascapii ghiftul shi di-ado, imna, intnii shi astiivruseashti numtari.

Nunlu cu hlambura bainti, fartiitslji cn plosca di vin ligata cu una

pandilica' aroshi, Co ndaua lilicl shi niheama harsafi, nveastaiatseanaua ca vara daileana, s-u beai t\! scafa, shi grambolu ca vara1birbilj,'cuscfu,ljigiucashi'cfuttadi s-trimburalodul I .

Ghiftul, ciulduit diminti, acatsa sa'sh-faca crutsea shi's-dziicii:- Dum-IjarHi!Ama a cUScirlor ahant\! la lipsea, cii shi ashi cirtsunili shi li-avea '

adrata, at batura ghini sh-mushat shi lu-amvitsara cara s-veada ahtarilucru, s-acatsii s-gioacii, s-aurlii, s-canta, soda caciula di padiL. .Aljdeadira di biu niheam vin shi ghiftul s-ampiuna.

Shidzu pi una cheatra mardzina di cali shi s-minduea:_Aeshtsa oaminj fura ma bunjlji di tuts. Mi biitura, ma-nj deadira

di biui niheama vin...Shi ashi haracop cum eara~vidzu iu vinea una amaxi ancircata cu

oali shi cu poaci. Boilji eara cama tiniri shi niamvitsats cu amaxea.Ghiftul, cum s-apruche, dinaoara aciitsa s-gioacii shi s-ansara, shi

cu caciula pi un ciumag ca hlambura:-/hu, hul /hu, hulDidea cicioarli di padi shi canta di vaziiea padea. Mea cara s-

aspareara giuncanjlji sh-u loara amaxea pit handachi, nu armasi oalashi poaci niframti.

Mea cara lu-acatsa ularlu, at teasi di parjina, alj mulje tuti oasilisbt-llUVlfSI:

_Asculta! Altii oara, cara s-vedz ahtari lucru, s-tindzii mana shi cuboatsea ciuciurata s-greshtsa: "Cama peanarga, cama peanarga, nuva aspareats".

Shi ashi lahtarsit cum eara, shi capiiit, ghiftul s-arucuti sum un

pom shi adurnji. Candu s-dishtipta, soarli avea ca dauii bartsati shiascapita.

S-apruche di una mandra armaneasca. Mea cara inshira canjljipicurareshtsii, sa-l disica shi altutsiva nul

Ghini ma ghiftul nu agarshi fuvirsearea-a ularlui, teasi mana shi

Aesta tsi va va spun, dealihea easti pirmitlTu una mardzina di hoara, tritsea un arau mari shi ado s-adunara

patrudziits di ghiftsa. Shidzura tuts ampadi deavarliga di un pom shi-sh frandzea mintea, tsi ghinets s-adara? Unlu cama itru di tuts frats-lji dziisi:

- Ia, saltsea atsea va adapari!-Em, cumu s-fatsim? antriba altu.Greashti atsel cama mintimenlu:-la, va mi-alin mini shi va mi-acats di cipit, altu va s-alina dupa

mini shi va s-acatsa di cicioarli a meali shi tuts, un dupa altu va s-fa-tsets ashi, ca saltsea ari lumachi pana mpadi. Shi unlu di voi va s-hiba co cicioarli pi loc, pi budza di arau. Va s-ashtiptats tsi cumanduva va dau io, ca saltsea va anduplicari, sa agiunga cu cipitlu tu arau,s-bea apa...

Atsel di mpadi gri:- Tuts him hiiziiri!Shi atumtsea mintimenlu din cipit aurta s-avda tuts:- Tsanets-va ghini s-nj-ascuchi manjli, ta s-andupliciim saltsea cu

tuta putearea!Shi 10s-misura:- Una. daua. trei...Shi bnr!... tuts ciidzura tu arau. Shi cum tuts eara aliixits cu stranji

shi cu paputsa shi var di elj nu shtea s-anoata, s-nicara tuts ca lailji.Mash un armasi, atsel di mpadi, shi cara mutri anvarliga, atj si mutapertu di puvrii cum azghilea sotslji pana atj 10araulu nghios.

Ghiftul s-cicirdisi di minti, u chiru shi atsea tsi u avea, shi mashahantu putea s-greascii:

- Di patrudziits, un, di patrudziits, un... .Shi cum imna pit paduri, s-astavrusi shi co nisciintsa avinatori tsi

aciitsa ljepuri, volpi shi alti priciuri. Atselj, cara avdziira cii Iii oaraashi, lu-acatsara shiel umflara di parjina shi lu-anvitsara:

8 ELENA SfERE - MARIANA BARA

acatsi s-ciuciuri:- Camapeanarga,camapeanarga...Cinjlji lu-arcutiri mpadi shi lu-arupsiri di musheari.Si silighiri

picurarljieara avdziri ahtari trimindani, mm iI mutari di mpadi,illoari la mandra, ilj deadiri di mica niheam dzagirdici cu pamdinjicati.

Biu api di trei ori, si-Ij treaca frica.Shi ashi, di patrudzits di ghiftsi armasi un shi atsel s-featsi

picurar.Picurarljishtiu ca la cali cirinti iu ilj bigi cinjlji, treatsi cu gir-

nutsi di flSuljnihertu.At disfatspi daui shi s-alicheashtipi arani.Atj Ii ligari arinjli, iI curipsiri, durnjighiftul.,Pini tahina,viunu

s-featsi. Shi ca ti prindzu oara, cindu, si scula, iiara ilj deadiriarminjlji s-mica lapti dultsi dinjicatshi lu 'antribara,tora cati iu vasi s-duca?Ama ghiftul,pit cati aveatricuta, Ii.bishe mina a arminj-lor shigri:

- Aman! Nu mi-alisats pit caljuri!Va vi dau tu cutar, va s-portuapi!

Shi ca s-vrets s-mi pistipsits,armasi la mandri. J'si scoasi n cappin tu soni, nu shtiu,va s-antreb viri dzui vitsina,:tsalCosta, ca Iamandra a lor eara...

FRAMTURI Dl DANA... ' 9

-~

PAzAREA DI SUFII

Dicseara, tsaiSterghiu andreapsi daui tisidz cu.lucri ti-avindeari-pirpodz, camesh di pindzi shi uni trimbi, di shiac shi aIti lucriminuti. Ficiuritslji s-avea bigati s-doarmi shi nicuchirlu cu nicuchirash-fitsea muabeti, tsi lucri s-ancupiri din pizari. Nicuchirlu dzisi:

_ Anvilea fOOushi andreadzi strozma s-dumjim,'ca, tahina mi-ashteaptacalilunga. ' ,

Niapirita ghini, cum cintara cucotslji, Sterghiulsi scula; dusi si-Ijbaga a calui trastul cu ordzu di gushi, s-maca, s-aib~'cuveti ti calea.

Nicuchira apreasi .fOOticama agonja shi bigi giuvgelu tu spurna,s-adara cafe. Foclu nu lu-astindzea virioara, seara adunapi tuciniliatsel ma groslu jar shi.spurni shi.pisupri cinushi.'Ashi tsanea pinitahina, cindu-I dizvilea, biga' ndaua scirpoaci shi leamni uscati.Ashi s-aprindea efcula.

Biuri cafelu, gustara, inshira tu uoor. Cu scupolu Sterghiul bigisumarlu pi caI SIDdauli tisidz, areara shi un imbulica aroshi flucatipisti sumar, s-hiba cama cu hari ca s-dutsea sum ca'primateftu.

Chirolu eara mushat, avea tricuti Vanghilizmolu shi ashtiptaPashtili, campul acatsa s-anvirdzasci, puljlji cinta s-ti Ija haraua.

.Mara sh-featsi crutsea, s-I-agiuti Dumnidzi sa s-duca ghini shi s-vina ghini nicuchirlu. Anc1jisi poarta shi arachi un birtsat di leamnidit streaha, Ii bigi ninga vatri iu ardea foclu cirmiginj. Sighisita,... _ -.. .J_~ ~_:::-.: _...

r

10 ELENA5I'BRB- MARIANABARAFRAMTURI Dl BANA... 11

Cum sbidea pi iambula ninga vatra, cu cicioarli ancrucisb, uidisishilivuli ca poala, scoasi punga din birnu, disbirta fusbechli cu liri,10castura sa spintica pindza tu carl eara cusuti sbi... tsi s-veada? Aljsi umplu poala cu paradz arudzinatsl Sbi cum eara mplin di baraua,featsi: - -

-Pfuuu...Sbi canda s-disumfla sbi s-featsi isa cu IOOu.Atumtsca aducbi ca

atselj doi tiniri eara sots bunj sbi avea imnata tor dupa tor sbi lu-avea avigljata tsi featsi'arminlu tu p~e&.diSufti.

Sbi dupa multa oara, ca disbtiptat dit somnu, gri ca ti cl:_ Cari va s-facaca mini,ca mini s-patal

II

Sbi ta s-va spun"andreptu, aestu Stergbi~ eara paplu a :meu shituta isturia u shtiu 'di la fendi, Carl nu sh-u-adutsea cu paplu.,V-araoara.nulu-arisi caDfma multu ellj-aradea aIan~

cbifsiz, ca niputut, baga una purtucala tu gepea di cindusbi sbi s-dutseacu arustico.Mea cat la si fatseacbefea,nu sa spunil

Mi loaicu muabetea sbi mi-agirsbiiSoyaspunca aesta nicucbirataavea trei feati sbi doi ficiorl.Protarica eara feata, Lena, deapoeavinea Goga, Tsatsa, Sica sbi Iancul, nai ma njielu.Tuts, cindu sascularatabina, isb loara tsopilidi pamtu mina, giucapi un ciciorshipi alantu, sbi ansirea biriosb, ca fenda-suva la aduca din pazari aunui cisturici, alintui flueara, a featilor, a unei biligica, aIinteimirdzeali, a njiciljei minghiusbi.

Ama di aoa sbi nelo easti murafetea... Stergbiill; cara dipisi tutilucirli, s-trapsi la bani tu mardzina di casaba, iu.sb-avea alisata calu.Maca el, birni calu ghini, iil 10 di capestru shi imna calea tirisit,cindu... di dupa el*lu-agiumsi un tinir. Pirea vluisit:

-Di iu bii,Ialo? ' .',

-Di Lajeni, dzisi Stergbiul.- Am sb-mini cata aelo mi duc, gri tinirlu.Cum imna elj dolji zburindalui, treatsi altu tinir pininga elj, sbi

ma nclo ca vingbits-sbaidziits di jgljoati niiintea a lor, s-featsi casb-aprindi una tsigari. Sbi tu atsea oara' iilj cadzu din gepi una punga cuparadz. Ma el, dun pirea ca s-agunjisea, nUibaga oara.

Ma aesbtsa dolji vidzura. Sbi tinirlu s-aplicailo punga shi dziisi:'-Ama tsi tibi avum, lalo! Cama agonja s-fudzim ma 'nelo, dupa

ponjlji atselj, s-videm tsiparadz suntu?!:..Cindu disfeatsira, tsi s-veada??1 Daua fushecbi di liri sterllni.

Ashi scrla pi fusbecbi...- Tora tsi s-fatsim? Mini cunoscu un om" cari alaxeashti ahtiri

paradz, ma va s-Iu-aduc' cu paitonea sbi nu am pi mini vira para,dzisi tinirlu. Da-nj tini cats paradz.ai sbicindu va mi tornu cu omlu,va tsii-Ij dau napoi...

- Gbini-JdUni.2I"eashtiarminlu.. Scoati Dunlla'dit barnn "hi-Ii cia1"11manaa 1mtutsminutsailji,earacavira suta... ;1

Ghini ca nu-Ij cifta ma mults!; atselj dit supani Ij-ascapa. 'Tufudzita, tinirlu featsi: '

-Lalo, da-nj-u imbulicea atsea arosb~ ca di largu va ti cunoascalShadi, sbadi arminlu... S-featsi prindzu oara, s-featsi mirindi

oara, nu lu-oari tinirlu iuva.S-alina pi caI sbi ancbisi ti-acasa. Cindu agiumsi, eara noapti, titifa

durnja, masb nicucbira lu-asbtipta giiilipsita ca amana multu.Nicucbirlu birios greasbti:-Mara, nu shtiu carl di noi ari tibi, i vira di ficiori!

t.

,"

'f"

,;

f'l,I'

J1;

12 ELENASI'ERE- MARIANABARA FRAMTURI DI :BANA.. 13

:1

-Mea, s-caftulucru tas-nj-agiut parintsilj. ~

"IMa ashi tsi-i zborlu,mini ahtari ficior caftulSooati preftul dis-timelea dit barnu, nj-u deadi ca semnu shi featsi'cu mana: Hoaraeasti dupi ohtu.'Va s-antreghi ti casa a preftuluishi prifteasa va ticunoasci ma si~ljdai dis~imelea. - -

Cara nj~ascucheaicilcinjli, canda azbuiramlTi daui sihitsagiumshu la prifteasa, iIj bishai mana, t iIj ded distimelea,' ea harsiti.AIj loai hari. Nitsi nu mi-antribi disi nji foami;~j-adusi'uni piscurishi andaui coduridi piti, cumadutseapreftuldi la:bisearici.

Micai, mi cilii. Biuishi api. Ma s-earam acasava mi tindeam tu-aumbri, ci earam cipiit di-ahiti cali.Ma, del tora, ca vari nveastinaui, lipseas-Ijauhari...

Sooshdaui bargaci di api, putslu eara ~tea a casiIjei, isa culoclu;aVe3'unicipachigreauidiscinduri. '

AsprucuchiiuOOrlu,arnii, fregi andaui dirmi"s-hibi etimi ti dic-seari. Prifteasa mi ntribi cum nj-u numa, anda vrea sa-nj ciuciuritsiva: .

_ Ai s-nidzem pani la.poartal shi featsi cu'tnana: U vedz casaatsea, cu'ugeaclu strimbu? Aclo shadi unimoasi, baba Cata. Ma.s-am zori, va ti pitrec si-Ij greshtsi.

... au Ijirtari, prifteasaera cu truplu ancarcat, ashtipta azi-mini s-aminta. 10, ca atsel,tsinu-ari lucru, loai sisoot apa, daui bargaci;'s-hiba' etimi ti tahina.

Tu atsea.oari, prifteasa zghili ca upurita:-Goga, du-ti la baba Catall I

Di lihtari, tsi-nj feci?Agarshii s-bag cipachea pi puts I Arachii avrapa un shoop shi

ndreptu la baba CatalCanjilj va mi-arupea ti-un semnul Atatra, s-dipira sh-io aurlam cit

puteam:- Babi Catooo, babi CatoooolPina tu som avdzii moasha, ishi nafoara, aurli pi cinjshi s-

pugaoasara.Pana sh-afla palju-papsilidi-sh loa n cicioari pi cbisi, proscal

pruscalu-alisai s-treaci niinti s-nuu mishci vara cinilCum intra tu uOOr, sh-cama cushii imna, canda u pitricu vara

ndreptu tu puts: bl-bl-bll shi ahinta-Ij fu. 10 limnusii iimprostu, !UJlaniintil

Trag cipachea pisti puts shi intru n casa.Pina s-grescu ci baba Cata nu-i acasi, prifteasa, hirsiti, nj-featsi

cu mana shi cu boatsea scipitati:-Avemficiorl

, I

PATIMAnI A:L GOGA

Earam ficior di dzatsi-dospradzdi-anj. Cum vineam acasi di 'Iasculii,nj-aspindzuramdi penura trastul cu c8rtsi, micam, shi fugala gioc.Dada mi pitritseas-talj leamni,s-aducapa:dila shoput.

Shi uni dzui, tsi-nj cartsini? Biigai besi ci no !mi due. MipiIacarsea marata di dada:

-Bre bune, bre slabe, du-ti, ci tini hii ma mari...- Nu sh-nul

- Ca tsa macash cicioarlilVa s-vina fenda-tu astaral Palji s-tsabadz tu trupl

10 tsiva. Nu avdzam. Shi shuiram, shi mutream cata naljurea.Dupa niscinta oari vini fendi; dada, cum eara cripata, iIj Iji spusituti.

10,cu niorljidipush,giihl nu gream. Feodi inj featsi cu mana, cunoimas-miaprochidi el.

Mea cara nj-alichidaui pliscuti:frosl frosl ocljiljnj-ascipiraralArachii tapoara, tiljai leamni, adush api, shi multu sirbes inj bagaitu coaci ci mini tahina va s-fugdi acasi, s-ascapdi tuts aeshtsacarlnu mivor.

Tahina,dada cu tutiputa, cu galjinjli.10scoshcartsili dit trastu, Iibiigai sum una ploaci dupi casi, biigai una tsopa di pini shi unicumatadi cash,arachii trastul deanumireashi fugal

.I:>1UJWi UUMii UMilCUp, ansarmo/Uw pi un clCior sm pl-alantu,canda mi dutseam la numta.

Imnam, imoam shi mutream largo; cindu, ved une aumbra lai.- Aaa, dzish, vini un om ancilar.Ma cindu s-aprucbe nu eara om, ci eara preftul Shi io, cum

earam liveodu shi multu itru, cu oauli biri sb-ouma dzatsi, di nu miantritsea nitsi draclu, unisbuna nji scosb ciciula sh-aurlai:

- S-tsa bash mana, preftel- Aaa, si-nj banedz, nipoate. Cati iu?Minciuna u aveam tu gepi:

14 ELENA srERE -MARIANA DARA FRAMroRl DI BANA... 15

Na dusim la m1irmint11la nvisticiljei. S-aplici tu iergbi shi 10 unaveargagroasa di her shigreashti: ; ,

_ Tini eshtsanjic,nu pots ta s-tsanjcipachea di cheatra. Miniva utsan. Tini va s-intri naUntru shi va s-talj tuti fluriili cu cisturicca!

, Cum taljant una flilrii, Ij-u dadeam shi tut ashi, paffii"diUna shi els-alavda:

_Tora va s-banam ca pishadz!Pana s-grescu ci nu-ari alta, zdrang! shi' trapsi herlu! Ploacea

cidzu sh-mini armash nauntru. Aurlu, zglUlescu,nj-arup perlu! Nu-avea cari s-mi avda. Capaii sh-mi fora somnul...

Cum easti adetea la crishtinj, nica tahina, vini tuta soea ta s-

aprinda tseri, s-flDlnituseasci. Muljerli acatsara s-mirghiuluseasci,mea cara acatsai shi mini s-aurlu shi s-plangu!

Tuts s-aspareara shi dzisira ca nveasta s-featsi varcolac. Adeteaeara: cari s-fatsi vircolac, al baga tu una sfmduchi shi lu-aruca tuarau.

Vinjira cu una sfmduchi, u bagara isa cu ploacca, u mutara cuherlu. Shi io, cum vidzui niheama videala, anj si piru ci ishii nafoarashi pljup tu sfmduchi! Avrapa ancirfisira capachea, u bagara pi unaamaxi:

- HiJ;s-cea, hiJ;s-cea!

Agiumsira la un arau. Lj-avdzam cum zbura. Misurara di trei orinainti shi napoi, mea cara mi-arcara tu arau, mi dusi apa multa oarashi mi scoasi la arina.

Tora avdzam ca alatra ca tsiva cinj. Cum nu aveam altu lucru,scosh cisturicca shi sciJrtsa!sciJrtsa!adrai una guva tu scindura, catsa-nj bag bushlu.

Mutream ansus, videam uranolu cu steali... Candu, avdu ca imnatsiva cinj deanvirliga. Unlu s-apruche multu di sfmduchi shi scoshmana shi lu-acatsai di coada. U trapshu nauntru. Acatsai cu daulimanj, mea cara aurlai cat putui:

_ A hrp. dl1hreee!!!

Mea cara acatsa s-anvirteasca stinduchea plStl cbetsra, cumalS 5-featsi! Luchi eara? caoj eara?... Ocljilj sh-loara, nu-lj vidzui. Ashi as-capai.

Mi turnai la arau, mi lai tu fatsa, biui apa shi-nj loai calea ti acasacu urecljili aplicati. Antribam lumea iu-i hoara a noastra.

Candu agiumshu tu ubor, dada cu fendi gailipsits.- la-lea GogallLa bishai mana al fendi shi ali dadi, la ciftai Ijirtari:_Virghits-mi, batets-mi, altaoara nu fug di-acasa!

10 mi ciulduii, nu shteam pi tsi lumi mi aflu.- Nu ti-aspari, Goga! Scoati cupanja di sum pat, baga ghiumlu cu

apa pi foc s-ascildam tecnul! I

Mea cara apresh fodu cu pirpaturiuscat~ ti tsintsi minuti apaunda. Loai njiclu, al bagai tu cupanj~ arachiilghiumlu shi-l durduraipisti el: ca vira catusbop njiura miratlu sb-dusi... Prifteasa, carazgbili ca vira pricil Lo sa-nj da'cu tsiva n cap!

Ma io, fuga nafoaralZorlea putui di-nj loai trastul di dupa ushi, iu lu-aveam aspindzu-

rata cindu vinj.Ishii nafoara di poarta shi ca vira fur, imna-imna, agiumshu tu

mardzinaa hoaraljei. I'

Aflai un cuculicidi paljish-mihipshunauntru ca vira cini di pri-pas. Di ahanti cati tricui tu una dzua,durnjiica.tu alanta eta. Tahinami dishtiptaicindu avdzaimultibots di oaminj. ,

Dishcljishocljilj shi nji-lj fricai cu bus~ hiscai,mi scuturai dipalji shi mutream ca glar: lum~ lum~ turlii di turlii! Un tsanea unpapa n bratsa, altu tradzeauna capra ligata'cu~un'curmu,una moashicu una cinestra di oaua. Calea mplina chindinar.Tsi videam,nu sispunil I I i

Mi amisticai tu elj"sh-naintil... Ca ti prandzu oara agiumsim tucasaba. Tuts ish mutrea lucurlu, mash io ciscani ca ahmac. Candu,dit una sucachi, vinea multa lumi cu preftsa, cu muzica di jali. S-apruche un ficiurac ma marl di mini sh-mi antriba di iu hiu.

Mi duchi ca earam di la hoara. El maca pani CDcarn~ io alj misu-ram mishcaturli. Duchi shi-nj deadi giumitati sh-a njia. Mi 10'nana-parti shi-oj dzisi:

- Muri una nveasta tinira, multu arhunda. Tora u duc lamirmintsa.Ai s-na dutsemsh:.nois-videm!... 1

El, dimi ca eara cama naltu, alj baga oara ca u biigara tu mur~mintu cu tuta ciuparea di flurii shi pisupra bagara una ploaci dicheatra multu greaua. Tuta lumea dusira acasa, mash noi dolii,"UU~iU11 LUIIU 1i-u~aca Uara.

Shi antunica...El mi ntriba:- Ai una cistura?-Ami~hi u scosh.- Tsa easti frica?-Nu!

- Vrei s-avem paradz multsa?-Voil-Aicumini.

._--

16 ELENA SfERE -MARIANA DARA

Cats ficiori s-u dgbiviiseasca aesta piirvulii, sa sh-asculta piirintsaIj,ta S-DUtreaca pit patimatli at Goga. EI sh-aw tihi pana tu som, amaputea s-u pata shi cama arau...

_.-

21-1; diAndreu, 1991

MARIANA BARA~I

"

PRAMruRl DI BANA... 19

BUSHURACA.

I

- Mari-arcoari asandza, dzatsi muma shi-sh tradzi cama ghinifanela di lana pi trup. '. .

Shidem dauIi Binga cireap, io pi-un capitinj umplut cu lana, amaanda-i umplut co chetsra sh-mi-agioe co vara tsintsi castinji -Ii bagt-una lapuda, Ii scot, Ii-asun, Ii-aruc ansus, Ii mutrescu di-aproapea,Ii-anjurdzescu; m05hcai una, ma eara amara, nu Caatseali tsi Ii-ad05iunchiu Stere di'Baial Hearti sh-duItsi ca zaharea...

- Tut nu-ascuItsii, Mariana, mi vargheashti iara muma. Nu bagamana'pi her ca va ti ardzalr

-E, sh-tinimuma, shtiu io tsi-adarl I.

-Mariana, shedz ghini ca va u pats, tu cireap ari una b05huraca,nu ti mina, de, "shedzghinil A bre tsi nihiibarista, a bre fudi ma nelo!sh-mipindzicata pat. .

Him singura acasa, shed cu muma ca nj-u mca s-trec Ia noi tuudal mamanu-i acasa shi-i arcoari; muma coasi co hir veardi unacoada di chitca pi un capitanj, sh-nu mi-alasa sh-io S-005.

Mi trag niipoi sh-u mutresco cum bagii tu foe nisciinti leamni cuneaua pi eali. Foclu s-aprindi sh-pliisc8neashti. Tora s-adrii niheamiiciiIdura. Nji si fatsi somnu. Nafoara nu s-veadi tsiva, gemurli suntumpIini di neaua.

-Muma...-Tsi-i?-Mumii...~ E...?.. Muma, dza-nj una povesti.- Tsi povesti? Nu shill muma... Vrei s-dzats pirmit?- Da, atsel co Kir Nicola, muma..., tora bag zon, co.boatsea c8n-

tata, atsel cu Kir Nicola, muma, shill tini, hai muma...- Em, tsa-l dzasi muma sh-aseara... oiii, Mariana, marata di muma

a05hi, sh-gusha u doari, aIasii-mi ariihati, shedz ghini...

--- --

FRAMTuRI DI SANA.. 2120 ELENASIERE - MARIANADARA

groslu, ca... Avdzam boatsea-ali mumi cUmdzatsea povestea, ama iomutream foclu sh-alta povesti eara tu soba: Mara avea cadzuta sh-s-avea friimta sh-Kir Nicola tut tradzea cloara shi s-freadzi sh-el.

- "Stai sa-nj bag pudimatli!" dzatsea muma cu boatsea groasa sh-trimburata. '"'"'-'- -,

- Cari sh-biiga pudimatli, muma?-Eee, nu ma tsa spuni muma. 10vriihnisii sh-tini nu-ascultsa.- Ba da, muma. ba da. Spuni ca ascultu.- Dziitsi Kir Nicola... Mariana, sh-ashi Ij-eara barba mplina di

umtu cumu-avea macata agonja ficluriclu...- Muma. da cum vini deapoea mama-ali Mari?- Icl nu-ai aravdarilMuma disfeatsi usha di soba. pimsi un lemnp pisti bushuraca. Ma-

sa vinji cushia, vidzu tsi eara pi teli sh-dziisi: "Mara-a mea ambupsihiru-arosh", ciindu vidzu ca eara matsili a njiclu~ 10s-pliinga sh-intran casa.

Nafoara s-avdza cinli sh-vara cum dishcljidea poarta, cum ciilcagreu pi neaua.

- Da pi ea nu u maca Kir Nicola?-la shedz ghini, nj-pari ca vinji vara la ushi. lancu, tini OO?- 10 hiu, gri paplu di nafoara. Tsi v-ancljidets sh-dzua cu cljaea? u

catigursi el muma. Sh-cinli-atsel, tsiva nu maca asiindza...Muma dusi sa-Ij dishcljida. 10 shideam ninga foc sh-videam tora

cum mama-ali Mari Ija tiganea cu umtu tuchit sh-u-aruca al KirNicola pisti oclji. Kir Nicola zghileashti, zgarleashti ocljilj sh-moari.

- la baga ciiliimbuchliu-aestu iuva, iilj da paplu un trastu ali mumi,loai ti giiljinj di la preftu~ ca dzatsi cbiladz. Tsi shidets tu chisa?!Muma-ta-aesta mari econoama easti; vedz s-nu ti-ardza, Mariana,sh-paplu aprindi beclu.

Dinacali Kir Nicola sh-Mara, sh-matsili di pi teli, sh-capra chirurash-vidzui mash foclu. Tora vidzui ca paplu avea nisciinti pudimatimarl, mplini di neaua. sh-muma Mga tu tigani untulemml dit cuneta..., - - -1. ~ __n__!...! ! ..J! J! !.. _ ..J ~..___

- Ce dacd, mumd, mai spune-l!1

Muma ncljidi soba, shadi andrupata sa-Ij hiba ciildura sh-ahurheashti. Mi trag cama aproapea, duchescu foclu cum nj-angiildzashtifatsa,u-adara aroshica vara njedzdi himunic.

-Tsi sh-eara tsi nu sh-eara. Eara na muljari tsi sh-avea doi ficiori,una feata cama mar~ Mara Ij-eara numa, shoun njic tu leagan shi sh-avea lucru m pazari; iilj dziisi all Mari: "Avdza Mara. s-nu dishcljidzusha la viirnu cat nu hiu io acasa"... lu alaga oaminjlj-aeshtsa tora tu-ahtari chiro? dzatsi muma diunaoara. cu oclji la geami sh-deapoeatats~ iilj cadzu sh-aclu dit mana.

- Muma. da (ma) iu s-dutsea ea m p3.zari? sh-mutrescu dean-varliga, s-nu easii di dupa soM i di dupa ushi bushuraca, tragu-as~s-hiba aproapea, un lemnu, ca shcop, s-agudescu bushuraca-atsea cucoarni 1m.

- lu s-duca. tu casaba. sh-muma featsi semnu alargu pit geam~nafoara; calea di la noi di-acasa dutsea Bucure§ti.

- S-dutsea Bucure§ti?- Nu, eara tu Machidunii,mi-agarshiicum iilj dzatsea.Dicara

fudzi ma-sa, Mara ncljisi usha. Shidzu niheama sh.avdza'una boatsi:(aQa daima muma sh-angrusha boatsea sh-mi-aspaream, ca batea sh-cu mana pi usha di ninga soM) "Mara, dishcljidi ca nj-u-arcoari,dishcljidi ca va ti mac".

Mara laea s-aspare sh-dishcljisi usha. Kir Nicola eara, mari, s-ti-aspari. Mara s-tuchi. "Mara. voi s-mac", sh-dusi la leaganIu cu njiclush-Iu-acatsa tu manj; lu-arupsi cumats shi-I maca.

Mutream pi manjli-ali muma, ca tsiva manj di Kir Nicola, cuungljili lundza, cum spunea ca maca Kir Nicola.

-Muma. hai s-aprindem lunjina, grii sh-mi mutai amproasta.- Ha, ti-aspareash! arasi muma. Lasa. s-veadi ninga.Ama mash foclu s-videa pi fatsa sh-pi manjli ali mumi. Anda

mutream, nji si parea ca bushuraca aradi dit foc. Ahurhiiara:- Dicara maca niiclu. 10matsali sh-li teasi oi teli nafoara. Deaooea

vru s-doarma, sh-ta s-nu fuga Mara, u liga di-unlu cior c-una cioarash-tut tradzea ta s-avda ca Mara nu fudzi. Ama feata dishteapta:vidzu ca Kir Nicola doarmi shi s-dizliga nasa sh-liga una capra dicior. Tradzi Kir Nicola, nu s-avdi Mara, tradzi ninga naoara shi s-avdi capra: "beee"1"drac di Mara s-featsi capra", dzasi Kir Nicola... elvrea soubaga Mara s-Ij-adara una pita di prash:..

Nu shtiu tsi ma dziisi muma, ca io mutream tu foc shi-nj parea cagioaca Mara ligata di clor, ca Kir Nicola easti lemnulu-atsel cama

1 (pri limba romiinii): tsicara, mumd, dzii-nj-ul ninga niioarii

-- - --~D '-- -. --

bushuraca? - sh-mi dush la measa.

- lanco, tsi va s-adriim cu capra-atsea arosha, ici nu va s-maca. AIj

grish a felcerlui?-A, tora dzats sa-Ij grescu, ama aseara dzatseai ca nu-ari tsiva, ca

azii va s-maca. Ashi patsa sh-Cheane cu calu-atsel asta-iarna.- Sh-edlu nu-i ghini. S-hiM vara boala?Edlu va-I tiiljem mam. S-adrats una ciorM di ianomati.- Tora, iarna? Aesti s-adara ti Pashti, dziisi muma sh-turna

carne a t-un lingher tes. Tora va s-li-avem angatan, soli scutem tu

22 ELENA SlERE -MARIANA DARAFRAMTuRI DI BANA... 23

primveara, va s-aduts felcerlu...- Tora iarna va-I taIje~. Mariana, nu mats eu paplu?Una chieuta di seu avea eurata pi,measa sh-eara ca un bob di-

asimi.

- Miini va s-taIjem sh-capra sh-edlu, tsi dzats tini suntu pirmiti,tora ahtari-iehirolu... ~

--

Mai 1986

TU POLIM

Avea ascapitata soarli cama di daua sahats sh-dunjaua's-aprea-duna di-agonja: Eara polim sh-multsa fori .avea ishitHu muntsa. Tuc8sabiclu-aestu dit Sarbii s-dinasira doi biirbats la una casa marl, dieheatra,.nieuchireasca.

Unlu'di elj ciueuti pi oshi. Alantu mutri deaviirliga s-nu4 veadiiviira: eara tu stranji di vuinie vurgiireseu, pi cheptu shoUtbrats eugaloni.

- Cari easti? s-avdza una boatsi di muljari di nuntru, peanarga.-10 hiu bre, Dinca, dishcljidi eama-agonja, gri el tsi-avea ciueutita.Tsal Dinca dishcljisi usha sh-eum tsanea gaziniclu tu.;andreapta,

vidzu stranjlu di vuinie shi s-trapsi napoi lahtiirsita candu xenlu' trieupininga nasa sh-alasa una njurizma greaua di tabae.

- More nu grea, tsi ti-aspareash, dziisi Dincash-u-aca~a di mana.Vuiniclu aestu va sa spuna tsiva. Nu ti-aspari sh-greai all ma.

Vuiniclu tatsea. Deanviirliga ehisa sh-pugadusi.' Tora tsi-aveancljisa tsal Dinca osha dupa elj, s-Ijishura sh-trapsi suflitIu. Nveastavidzu mash ca eara naltu, ma tu fatsa nu putu s-lu1mutreasca. Canveasta cama marl, tsalDinca shtea ghini' tuti aradzli sh-Vr'ea sashtiba tut tsi s-fatsi n easa. AIj gri a soaciir-sai, tu udaIu iu intrarabiirbatslji. Moasha, apusa, eu candushi lai, intra sighisita.' D-iu sh-andridzea arauli, sh-trapsi agonja lahura pi framt~ anfiirmacata.l\11Ulflwnaoara pi umca -WlSlunoara nu :vmea UlDca W 1a S[anl,[U[

cama njiclu, Toti - sh-pansa-IjdziicaeI:- Mama, aestu ficior... alj ciuciura pit dintsa:-Cum hits la oi?

-Ghini, mama, nu ti-aspari. Aestu ficior easti Goga aIi teti Maridit Vurgiirii sh-vini la noi s-Iu-aseundem, lu-alghi polimlu...

Moasha sh-featsi erutsea, nu para s-pistipsi, ma winiclu griarmaneashti:

- Teta Ciona, io hiu ficiorlu aIi Mari, s-aplica shi-Ij bashe mana,mana mi.pitrieu la voi. ! ". ,

~ ---

24 ELENA SfERE -MARIANA DARA FRAMTuRl DI SANA... 25

...

udaIu al pap. U-avea scoasa tora, ca dumanitsli ciindu vinea biirbats-Iji di la stanjuri, cari shtii ciindu, unaoara tu mesoTrapsira niheamastrozma ninga sUzma sh-bagara measa. Cum fatsea huzmeti dauli,mash biligitsli s-avdza.

Paplu Dodlu, Ciona cu Dinca sh-cu Goga sbidea-mpadi dean-viirliga sbi zbura peanarga. Dauli nveasti dipusira sh-s-alinara cunaua misali, njirla, tsasuta cu alba sh-chindisita, cu vasili di bacarish-cu una pita di prash. Nveasta naua, tsal lanush baga pi misali tavaIucu pita. Deap<>eas-trapsira dauli nanaparti,.cuoclji mpadi.

Anjurdzea mushat pita di prash, sh-nica eara calda, ca u-aveatsiinuta nveastili pi spurna tu vatra, cu altu tava di biiciiri pisupra sh-cu una misali di lana. Dzua vrea s-vinea una feata ali Cioni ditcasaba, cu ficiuritslji, ma la isbi tsiva iimbodghiu sh-nu vinjira, sh-pita armasi.

Tsal lanush, cu stranji di nveasta naua sh-cu miirdzeali tsintsi bairidigusbi sh-ciuparea di flurii pi cheptu, sbidea nanaparti mproasta, cumanjli dininti tu biirnul di-asimi, sh-taha mutrea mpadi, ma pi sumpeanili di oclji vidzu ca aushlu cafta cu mutrita apa. Agonja 10ucaIusbi-Ij lu teasi.

Soacra-Ij featsi ,cu noima sa-Ij da sh-a Ijei ucaIu sbi s-mutamisalea.

- Ui Goga, s-turna deapoea cata oaspi, sa shteam ca vinj.va 's-adram tsiva ma bun, ca aoaltari taljem una oai, ama...

- E, Ij-ashcurta paplu zborlu, cama-agonja s-aduca nveasta ti larica va sbi s-na biigiim sh-avem multi ti ndridzeari.

Tsal lanush tricu iara cu lighenea sh-cu distimelea, barbatslji sh-lara manjli sh-deapoea Goga ahurbi:

- Papo sh-teta Ciona, tora sa spun patimatli-a meali dit polim...- Mana, pan sa spuna verlu, nveastili s-duca s-cafta tsiva stranji ti

el, ca aesti va s-Ii miistrapsim, cara s-Ii veada viira, tuts va na Ija tu-ahapsi, sh-el va lu-ancljida, poati sbi s-na vatama ca lu-ascundem.

- Tsal Dinca, tini cari shtii vecljili stranji iu suntu, dutsets-va dauli<llghiOSsb-caltats S-aIlats tu narar laxammtu tIl:ioga, azasl soacra.

Nveastili loara lighenea, di$timeljurli, ucaIu sh-biirgacea sh-dipusira fiir di zbor.

Ciona dusi tu-alantu uda sbi s-turna c-una plada di xilucherati sh-Ii baga dininti a biirbatslor, ta s-aiba tsi s-cioamina piina sa spunanipotlu pit tsi trieu tu polimlu-aestu tsi nu-avea dipiseari di shaptianj.

-Eee, liii pap, pan tu biirnul a meu nu s-dutsea armanjlji tu-as-cheri, ahurbi Goga. Tora prota, noi na loara sh-ahurbi shcretlu dipolim, tut liihtiirsits, nu na shtim bana di azii ti mani. Shapti anj, nji

Elj nu s-avea vidzuta di canaoara, mash un cadru I-avea pitricutael, ciindu fudzi vuinic. La atsel cadru dit bunlu uda s-mindui tora

. Cionash-cama-Ipistipsi.Ama dziisi:- S-nidzem analtu la fendi.Pan zburiira elj, tsal Dinca tut taha ndridzea giiziniclu, taha loa

tsiva di mpadi, ta s-avda tsi dziitsea.Candu soacra dziisi s-alina la paplu, tsal Dinca u 10 ninti cu

giiziniclu. Ciona u trapsi di ciindushi, nveasta nu-avea tsi s-caftaanaltu, aushlji lipsea s-aleaga lucurlu prota.

- Ahara, da-nj-Iu a njia sh-toarna-ti.Aesta tsal Dinca multu s-amistica, sh-tora un biirbat xen an casa,

tinjia ciifta s-fugii tu uda cu ficiuramea sh-cu nveasta ma njica, nu s-shada ti zboari.

Analtu, tu scutidi, paplu shidea tes tu guneaua, cu piirpodz albisbi-sh maca una purtucala, tsi Ij-u-avea adusa una stiimana nintiarustico'una nipoata di hilj ditcasaba. Lj-avea vinjita gioIili cu car-vanea dit Giirtsii cu purtucaIj ti cama aushlji.

-Pap, ia scoal niheama, gri Dinca dit ushi, intrandalui tu uda.- Tsi-i, olangim? gri paplu sh-sa scula pi cur.- Ia, vuiniclu aestu, dziitsi ca easti ficiorlu ali teti Mari, hjlj-a ta.- Ha, tsi shtim noi, va s-biba viir fur, dziisi paplu shi featsi cu

caplu. Eee, pulj, shi-I mutri ntr-oclji, a curi hii tini? aIj gri deapoea avuiniclui.

- AI Sterghiu-al Chirits.- Sh-a ma-tai cum Ij-u numa?- Mara, Mara-al Dod.- Sh-cari tsa spusi calea s-vinjla noi? Catse na ciiftash?Vuiniclu tacu niheama sh-Io s-greasca cama peanarga:-Candu aveam tsintsi anj - nj-aducamintica tora - vinjitelegrama

ca muri fratili al ma, eara gioni isusit... .- EI easti, more, el easti, alj si nuda a aushlui sh-Iacarma.Vuiniclu biishe mana a pap-sui sh-deapoea, dupa tsi tet-sa Ciona

lu-ambartsata mca naoara, snl<IZUrampaQl.- Tora, Goga, dziisi paplu, spuni cum bits acasa sh-cum agiumsish

aoa.- Tuts suntu ghini acasa papo!- la shedz niheama, iil diniisi paplu, Dinca, du-ti sbi spuni a

nveastiljei s-aduca Macari ti puilju.

Tsal Dinca sh-tsal lanush avea adusa sinia di mpadi, ti oaspi, tu

------_.- -_._--

26 ELENA STERE -MARIANA DARA FRAMTuRI DI DANA.!. 27

s-aura dip sh-nu-aveam tsi s-adar. Tora un mes, no' putui s-aravdush-dzash: "va Ii wtescu, ama cum s-adar s-nu mi-aeatsa, ca vata-marea mi-aleadzi..."Shideamuna seara to' palatchi sh-mi mindueam,sh-iara mi mindueam sh-sotslji videa ca no' zburiiscu shi s-ciudusea,ca io cafi seara la spuneam tsiva, ciintam, mash ta s-treaca cOOolu.Sh-tora tatseam. Capitanlu, Novacov, aaa, tsi om eara: "Ninti fidori",dziitsea shi sh-adra crutsea. "Bog ta pomoji1", ama iuva no' s-dipiseapolimlu shcretlu. Tsi s-va spun, ca nu-an spuneari. Tut prit campo',pit ploai, to' paIatchi, un moar~ alto' plan~ unu~1vatama ninga tini,aesta nu-i buna. Bircheavis c-ascapai Co'bana, cati vidzui deanvarliga.Una seara sh-io vrea s-muream ti-un semnu. Avea ishita luna sh-noi

aminam, ehtsarlji amina; shcretili di tufechi, mea cum un gugoshvinji tamam la io shi-nj trieu pit brats, ma fu njiclu drac: mutai manausus, vidzui sandzi sh-una caIdura mari to' brats, ama nitsi un os nu-nj si framsi.Shidzuish-Iabolnitsa...ciinduavduca va nidzemto'Armiinii. Atumtsea dziish: "tuti Ii-alas sh-fug, aclo' no' neg..." 000,cati-am tricuta... More, bana"a omlui tsiva no' easti: murea dean-varliga, zghilea, mushea loc...

- Lai ta-su sh-polim, eari lu scoasi, uhta paplu. Ninti nu-aveaahtari, bana armanj to' muntsa co cupiili, can nu-Ij loa tu-ascheri,mash di furi s-aviglja. Em tora ea tsi polim aestu di shapti anj...

- Boo-bo, pliiscani piiInjili teta Ciona, mash aoa s-nu vina polimluca tsi va s-adram lailji di no~ doilji fidori va na-Ij Ija! Oii, eavai diuoi, dzasi deapoea eama peanarga, s-apara Oumnidzii..., sh-Iaea dimoashi 10sh-faca crutsea, aplieata ea ti mitanj 1abisearica.

-Capitanlu, gri iara Goga, eara un om multo' bun. Fen-so' banchersum, cafi Pashti sh-Carciun pitritsea pacheti Co'tutumi, Co'aracOO,Co'bumboani sh-el ampartsa ti tuts vuinitslji dit companii. Multo' bun,ama multo' sertu. Unaoara, dzasi Goga shi s-curdusi ghini piiambula, unaoara anj gri un dit hoara sh-io nu-avdziii, sh-atsel dziisi:"Ei, vlah!" sh-avdzii Novacov dit palatchi iu shidea. Baga ordenarets-10' sa-ni lUeasca. No' shteam ti tsi mi va. Intrai. dziisi s-shed oiseamnu, sh-Io s-mi-antreaba.: d-iu hiu, cum Ia.-inuma a parintsiilorsh-cum zburam acasa. 10 dziish: "vlasete".Mea cara s-muta diunoara:

"tsi vlah?" dziisi, "tini vlah?" 10 ea turta di tseara mi-adrai. Id nu-Ijvrea vlahlji. "VIah, ama aoa to' Vurgarii mi-aflai, shcoalavurgareascaanvitsaish-io aesta viisilii0' voi",dzash."Vedzca mam-poimam poati s-intram tu-Armami, sh-cara s-na vindzii, Co'ManaMamea va ti vatam", dziisi Novacov. "Varaoara", dziish.

...

Sh-ashi la. spusi Goga; cum 10 tsispradz di dzaIi s-neaga acasa,cumtrico la obshtinatasa spuna deapoeaca iara fudziniipoi,sh-cumdusi Giumaiaua, la soea 'tsi Ij-u-aveaspusa:ma-sa. Ea~. datancljinadunj ti soi ndaua purni useati, una ilaca sh-Iu-aveapitrieutapan to' mardzina di hoara, iu-Ij dzasi co lawnji ntr-oclji: Caleambar, hiljlju-ameu,sh-albusa-nj ti ved!"i ,

Giumaiaua trapsi la paplu Cota Banjotlu, prot cusurin all Marl, tsish-eara papu~ nai ma mushatili paputsa ti nveasti el Ii-adra, s-Ijispuna cum s-treaca naparti, to'Sarbii. Shidzura doilji tu gardin~ sumun gortsu coptu tsi-anjurdzea noaptea ea'dit vara vis, Ii zburara tuti,deapoea aushlu-Ij baga pam shi ndaua gortsa to' trastu shi-I pitricucalea pan tu muntsa, njadziinoapti. Mash vimtui s-avdza to' chinj sh-vara pulj ea s-tritsea. Ooilji tatsea sh-imna agonja. Shtea ghini papluCota caIjurli shi shtea ca njadziidzua avea pitmunti muItsa oaminj tsiputea s-Iji spuna,la obshtinata: s-paItea Co'flurii carl vindea omascumtu, vuinic tsi fudzea ditu-ascheri. .

Garnitsa eara aproapea, tu-apirita Goga trieu, Co'tufechea dea-numirea. 'Vararnu-I vidzu, ca eara negura sh-dip scutidi. Muntsaljmash s-parea alargo, ea tsiva pravdzii tsi dorinu. Cota Ij-avea aspusacaleaghini:0' 10eata-ashi,eata nclo ta s-easa la stanjurli al Arau."Oooh, s-agiungu naoara s-trag la stani, s-shedfunpadi shi s-dormu!!!" ,

Tu-apirita diniisi pi-un ohtu, apustusi niheama sh-maca tsi-avea tutrastu. Vidzu 'agoanghea stanjurli al Arau. AIj si parea ca aliisa ne-gurea sh-criparli dinapo~to' Vurgarii, sh-aoa ishi dininti soarli sh-una cali larga shi- ndreapta. Goga. anchisi cama cu hashi. Candusoarli s-avea mutata di dauabartsati, ishi to' patuma. Ouchi ca di-aoash-ninti ari alto' gaile: s-nu-I veada vara vuinic sarbescu. ca nu-ari tsisa spuna, cum cOOu calea di s-afla aoa. Tora, cafi pom sh-caficheatra tsi s-videa largu agiumsi sa-Ij si para aumbroasi. anda earaoammJ veraza'SDl.aJgnttSIVIDeaeatra el.

S-diniisi ninga unpom sh-iara mutri ninti, la soarli-tsi-avea ishitansus; pieurarlji avea ariiita cupiili pininga cutari, s-avdza .vara cani,ama ma 'mushat di tut aIj parea cIopatli~a oilor shi-Ij vinji tu minticiinticlu di-aeasa:

"Oi nsus, di,nsus,Oit .munti sh-dipuneaUn gioni pieurar..."

1 (pri limba vurgdreasca): Dumnidzale, ai njila di noi

28 ELENA SfERE - MARIANA BARA FRAMruRl DI BANA... 29

Cum shidea cu caplu discupirit sh-mutrea oili, na vim un ficior cadi trespra-paspradz di-anj, c-un gumar, pit calici, shuirandalui. S-muta shi-Ij gri. Ficiorlu s-aspare shi s-trapsi napoi; Ij~earafrica far dicani, ma tora tsi inu-avea ascultata Ial-su s-Ija.cinli, s-andrupa digumar sh-dishcljisi oclji marl, mutrindalui la\vuinielu fuviros.

- Du-ti sh-grea-Ij a ma marlui! aIj dzasi Goga'sarbeashti.Njiclu 10s-alaga cata picurari sh-alasagumarlu n cali.- DobdTden2, chiia! dzasi Goga.-DobdTden I gri alantu ca aspareat. ' .

Carl easti aoa ma marli?A curi-i stanea?- AI Dinca-I Arau, gripicurarlu shi s-mindui: "Pira na 10tora."- Du-ti tora sh-dza-Ij s-vina aoa, aI'mutri Goga fuviros. .Pan s-vina Dinca, shi scoasi dit trastu un arapun di-auua sh-una

cumata di cash, anvaIita t-una distimelidilanveasta di-acasa. Macapeanarga.

Cara vinji Dinca, lu-antriba a curi easti, cum Ij-u Duma a ma-sai.- Jona, dzasi Dinca sarbeashti shi s-aviglja s-nu spuna ma multi.Goga-Ij lacarmara ocljilj sh-Iji spusi cari easti. Dinacali Dinca s-

ansirina:- A bre cushuri,tsi n-adrash fara minti! shish-ashtearsi sudoarea

di pi framti cu mamca di'cameashi.AI 10deapoea di brats:- Hai la stani ca tuts suntu fara minti; sh-io hiu vlachidi apa.- Va nedz sh-va s-dzats: "un vuinic va pani sh-cash", io nu vin. Va

shed tu paljuri s-ashteptu. Pininga seara va s-vinj, va-s shhiri trei orish-va s-nidzem tu casaba. Nu-ari sa spunj cari hiu, aIj featsi iara tim-bihi shi s-trapsi dupa pom.

Antunica. Dinca vinji sh-Ioara cata casa. Goga tut mutrea s-nu-Iveada var, ama Dinca eara multu harsit ca lu.ari oaspi.

...

un sac sh-va Ii hidzem t-una pishtireaua. Numa-a mea tora-i Hali,omlu-aI Dumnidza, va mi-adar ca glar.

- Multu ghini ti 'minduish, va s-portsi apa cu bucljitsa, va s-abatsoili... "s..

- Ashi, s-poarta leamni; s-vina s-Ija macarea Qi:'acasa, gri sh-Ciona.. ,~i

- Aha, lucru cat ti macari, ficiorlu aI pap. Va shedz la noi' cat s-hibazori,nu ti-aguneashtican. .

Cara ishi tahina tu ubor, Goga eara ca ti pristavlenii: tsiruhili sh-pirpodzli buni Ii-avea, ama shilivarli shcurti sh~giumadanea pan dimesi. j.,

Loara calea,sh-unvitsinarman, lu-antribaDinca:- D-iulu-aflashchirutlu-aestu?Tsiturlii'dibadzaral...- Omlu-aIDumnidza,s-da oili la cutar, s-na.poarta cashIu

mpazari...,Goga, dulmaIu mamtsli nu-agiundzea:- Am tora cisica, Hali nj"u Duma! sh~arasi;balili-Ij cura.Candu spusi Dinca a picurarlor tsi va s-adara Hali, shapshalu-

aestu, njiclu ficior, Toti Ij-eara numa, s-prampusi sh-Iu-angana Hali:- EI s-bea laptili sh-io s-alag dupa oi!... Tsi, io s-adar tuti sh-el

tsiva... sh-cu besa s-deadi di padi sh-Io s-planga.- Cushuri, aIj dzasi Dinca shi-I 10 dinapart~ s-nu ts-armana

hatarea, Toti nu shtiicari hii.-Ma ghini, cushuri, arasi Hali.Una dzua vinji chihaelu sh-antriba cari easti sh-deapoea aIj carta

apa. Hali 10bucljitsa deanumira sh-dusi la izvur.- Nal dzasi sh-Ij-u pimsi ninti a chihaelui.- Glar-glar, ama shtii ca hiu chihae, arasi el.Trieu na saptamana. Hali 10di-Ij vinea greu, ama nu-avea cum s-

Ija carti di-acasa. Una dzua, vim n casa un araftu cu percea chipti-nata sh-cusea pi ciurdachi. Hali mutrea, andrupat di-un stur. TunJ _no .,.tCOA...";;~~ h';n~ n;t~ tl1 I"trpQft nL!:Inllmir,.l1 hrnhn~U'Hii

. - --

CUm shidea ashi, Hali s-dusi la araftul, 10 cotlo, at mutri shi-Ijdisfeatsi alcadzlji ,Sh-nuputea s-Iu-adara cum eara ninti:

- I~ aI fre~ s:prampusi sh-deadi s-planga.Araftullu-apreaduna, njilaos:- Nu-ari tsiva Hali. AI 10 sh-Iu-adra. Hali, adu-nj apa aratsi di la

shoput, tu bucljitsa.Hali arasi.Cativaroara scutea distimelea dit trastu, tdi .Ianveasta-a lui bug-

dana sh-u mutrea fara di zoor, anda dghivasea to hirili di lana..'.

~eara tSI VlDJI,nveasU11scoaslra stranJI sa-IJ aa, ama tUtl Shcurl1jGoga eara analtu sh-tu aesti stranji' eara ca di Ia hairi. Ciona sh-Dinca s-mutrira sh-mutara ocljilj pi Goga.

- Nu-ari tsiva, more, cama ghini-i ashi, nu..ari sa spunets la varacari hiu. Mash noi aoa, dzasi el. Aesti stranji va s-hiba avrohi ti itUtscari poa-s-mi cafta.

- Tahina a s-fudzim deadun, dzasi Dinca.- Ghini. Stranjili shcretili va Ii-arcam, sh-tufechea, va Ii bagam t-

2 (pri limba machidond): bunddzua

30 ELENA SIERE - MARIANA DARA

...

Ashi tricura trei mesh bunj. Goga Ij-avea'tr1pata budza di dort nu-avea vira carti di-acasa. Alj dzasi a pap-sui una dzua s-duca laobshtinata s-antreaba tsi s-avdi co polimlu. Aushlu nu para shteasarbeasht~ ama Goga-Ij dzasi ca el va shada dupa gardu s-avda tsiva-lj dziica sirbul.

- Slusha~ deado3t dzasi sarb~ sh-Io unvesnic cindu aushlu lu-antriba.

-Amo, amo4t ma tu minti "cIietsra..."

- BalgOl'Scaiaannia dala guleama amnistiaS. Cafi vuini~ di iu east~s-toarna acasa ca nu-Ij vatam~ dghivisi 'sarbult sh-aushlu tahaachicisea.

- Papotavdziiitut~ aIjdzasin caliGog~ multuhirsit.Acasi scoasira trambi shi shia~ ca Goga eara araft~ sh-cusu

stranji noau~ s-chiptin~ sh-cum eara multu pirifan sh-giumbushlitanda altu om shideatu uOOrla Araul~ sh-nuatsel Hali.

Mai, 1986

1F

3 (pri limba machidona): asculta lale

4 (pri limba machidona):rachicdsesl:llt achicdsescu

S (pri limba machidona): annata (ascherea) vurgdreasca deadi unamarl amnistii (ljinarl)

FRAMTuRI DI DANA... <31

-

PRUXINIA .

-Ashi easti... nu pots alta tur~ om hii. Nj-avui frica s-nu tsiva di uadram multu larga fustane~ ti-atsea u-acatsai mash cu atsi aoa pimesi.

-E...-Or~ carishti tsi-adara tora. Atsel nu vru asear~ aestu nu-I va

ad. Ashi nu s-poati... Nu him tora tu chirolu s-na paIacarseascadunjauadzatsiori.-Da...

- 10nu-Ijdau tilefonali Haidi s-Ijispun Cdficiorlunu is~ lasa s-greasca ea...

-Nu?!- S-greasca ea.-S-hiba di sun~ va-Ij dziicu ca tora mi-andridzeam

shi io si-Ij dau tilefon. Tora dusira tuti.- Ashi-i... i.

Cum baga hirlu tu a~ Tsal Sterghiutreatsi tu udaIu alantu ta s-caftavila capitanjts-shadampadiningageam~ca 10s-chearavidea-la. Una mashina greaua treatsi calea. Nafoara s-avdu pulji cumchirchireadza,niorljis-adunati ploaitun ficiuricshuiran cali.

-la s-tritsem niea un hirt s-hiba cama aravdoasa. As~ tora potssh-tini s-aeats mamtsli.

- Tsal Sterghiot piperchili Ii bagat?-- -.- ~ ~ ----- &..~,.."', u. W&ouu. UI."'6 0 u""aul. AJI. I.IU ,u.u-asaULCI. UlI'~ yoC1 u

ba& ma tora cum criscura pretsurli...- Ts-adush un himuni~,ai s-na dinisim niheama shi s-Iu ahurhim.- AI bigai tu frigidert soma shada niheam~ pana s-dipisim tuta

fustane~ ca deapoea vini Sterghiul shi va s-andreg ti priindzu.-Ghini.Dupa vila tsintsiminuti:-Tsal Sterghi~ nu-Ij dai un tilefon ali Haidi?

Ndoi cinj alatra iuva. Dzua easti mushat~ ma cama aratsi diasear~ va s-dziits ca tora ntunearica. Tsal Sterghiu tatsi, tatsi shi

32 ELENAsrnRE -MARIANA DARA PRAMruRl 'DI BANA._ 33

oaspita.- Nu pot s-achicasescu tsi va Ora-a mea, greashti diunaoara tsal

Sterghiu.- Atumtsea vrea mirtari, cindu nu-avea nica vinghits anj, cindu

va adram io pruxinia cu aI Shoaric.- Nji dzasi una vitsina aoa tu mahala s-nidzem deadun la una

bisearica, dzasi ci ashi s-dusi shi ea shi hilj-sa somma tu doi mesh.Ninti nu Ii-aveam cu bisearitsli, ma tora lipseashti s-adar tsiva, Ceatacalci pi tsispravinghits.

- Du-t~ du-ti...- Va s-neg, tsi va s-adar... Un chiro, Ceatili, multu asculta di

pirintsa.- E, tsi chiro ear~ shi atseL Mana mushata ca lilici shi u deadira

ti un sumulai ca ghiftu di ishim tuts ca tsiva s-ti-aspari...- Shi aestu di azii Haida lu alavda multu.- Di-al Grundi am avdziita, nj-si pari, an. U cifta soru-mea, tut

as~ ma-sa a I~ vira teta, ma el nu ishi. S-nu hiba idghiul? la stai s-nj-aduc caroa ghini aminti.

- la... Nj-pari ci avdu tilefonlu. Poati s-hiba Haida. Shedz aoa, vaneg s-ved.

Nafoara s-muta un vimtu lishor. Tu oara aesta, va s-dziits ci virnu imna n cali.

-Haida eara. Ashi cum zborashti ea, mash cu budzili: "Tsi-adrats,lea? Nu-nj spunets tsiva shi io mi vatim ti voi?", alj dzash: "AleaHaida, tsi deti di pruxinii adari? Aesto aI Grundi nu ishi"; dziitsi ea:"Cum ashi? Tora zborii cu ma-sa shi-nj dzasi ci ticiorlu fudzi dipatru sahats, ci s-alm, s-armatus~ ancopira shi lilici". Dzic io: "Nuis~ lea, nu ishi. Shi nj-apresh shi palji n cap co Ora, ci dzasi ci ishiti mini shi ci voi v-arisit di ea". "Pri pani, sor, pri pani ci ma-sa ashi..:1-,,-'"UL.mII.

- Aestu-~ tsal Sterghio,idghiuldi asta veara, cindu cu soru-mea.Aestu-i.

- Tsi u-acitsi?

- Tora ilj cidzu a Ijei tinjia shi zbora co alta cusurina di-a Ijei shis-vedz tsi-afla...

- Ci Grundieastica shinsoratco unamucana,ci ma-sava s-Iunsoara co armina. - -

Tsal Sterghiu coasi lasticlu 1afustanea-atsea galbina, minduita shimulto niriiti. Easi iara.

- A lea, tsal Sterghio, ti tsi dziits tini ci viniazii la voi? Shteam dipruxinii shi shteam toti tsi Ii-ari n cap aestu Grundi. Nu tsi spush ciasta veara ma-sa a lui cifta sor-mea? Ma nu vrui s-tsi spun di prota,s-nu ti anvirinedz. Tora asculti aoa, am io un ticior, a1ivitsini, multobun, has Ora tu muabe~ au la hoara. pisti una suta di o~ au casiaushlj~ au apartamentu etim ti tinirlj~ co patrp udadz, cu tuti uidisiti,dzisira "Du-ti shi zbora tini co tsal Sterghiu, ci avdzim ci feata Castimulto buni..." Shi ti-atsea vinj, lasi tora fustanea shi s-shidemniheama"s-videm tsi doara ilj dai tini a feataljei...

13-1;di Alunar, 1987

_ <:_f"::l;-';l'IAI';~ ,,..~:: ...I"t: T TT_!..J_ . ... -.__ ___"'_'" w "'"..

ahtiri glari shi chiruts di minti.Nafoara s-antunici dip, ca iama. Sahatea aspuni dau! sh-giu-

mitati. Dauli muljeri shed shi lucreadzi, tilefonlu asuna iara.-Tut Haida, s-nji spuna tora ci zbora ilimou cu ma-sa-a.ticiorlui.

Mirata nu shi shill tsiva, ashi suntu ticiorlji.Suna iara tileConlu.Tsal Sterghiu s-ancheadici s-agiunga didindi.

Tora shadi shi zborashti caroa multo shi cindu s-toarna ari fatsiliapreasi shi-i multu mintita tu zboriri.-lara Haida.

"

34 ELENA SfERE - MARIANA DARA

LA UNA ANREGISTRARI

"Un nicuchir, arhundu om, tsi eara cun05cot t-una vasilii ti minteatsi-avea, chiru una dzua, pit muntsa, un trastu cu fiurii."

Ashi anchiseashti parmitlu moasha tsi u-aveam aflata tu tramvai,tu una dzua di multa caroari, 39 di gradi la-aumbra. Mintea nj-earaninga arcata pi tema-a unui articul tsi mi-alumtam ta s-pot's-Iu biti-sescu; material lingvistic aveam cat lipseashti pi banda di mag-netofon, ma nu videam ninga ghini tu minti structura-a lui. Mi tur-nam di la facultati, iu mi-aveam aflata, dupa trei anj di la bitisireasculjolui, cu ndoi di vecljilj oaspits di shcoala. Tut chicolu, mintea-njazbuira la tsiva, la articul i, poati, la una ashtiptari ma veaclji, shi-njfatsea multu ghini s-nu nj-astimatsescu mutrita pi tsiva, sh-cu tutiaesti s-ved, dit tramvai, casi, ponj shi oaminj, mashinj shi incrutsi-Ijeri di ciljuri. Earam apitrusita di multa cildura, ma cama multuapitrusita di ideea ci ndaua di soatsili a meali s-avea maturidzata.Carmela, bunoara, cari pistipsescu s-aiba sh-una fitica di trei anj,eara salbita la fatsa shi nji s-aspunea ca una xeatla, cu tuti ca Ii-aveaninga pi fatsa trasaturli veclji tsi-Ij Ii cunushteam ahat di ghini. S-avea nviscuta tu stranji Iii, shi tuta hiintsa-a Ijei araspindea un aeradi maringhisiri.

Tu amfiteatrul Odobescu di la parter, parca avea suflata un vimtulishor ca di cin05hi pristi fatsli a soatsilor. Altasoi, videam, ninga

u 1' , A }lVUJIU' WI ;)IAI;)'a W UdWYC:U ~C:Ua

galbini, ca toamna. Ciudii, cum putea sh-hiba veara sh-tu tuti, unatrasatura di toamna, nu ca una videari nainti, ma ca una adutseariaminti.

"Sh-trastulu-aestu lu-aflara, dupa multu chiro, doi sots. Etachiruta!... Avea tricuta polimlu pri-aclo, casili arsi, agrili cu scbini,oasi di oi sh-di canj aoa sh-aclo. Oaminjlji avea fudzita largo, cufumelj, cu tutiputa, canda-Ij loara ehtsarlji dinapandica. Multu chiconinti, turtsa vrea s-eara, grets vrea s-eara, cari sa-Ij shtiba. De-de,laea-sh dunjaua... Sh-cara lu-aflara sotslji trastul, dzisira:

---

FRAMTuRl DI DANA... 3S

- Tora ghini him: giumtati a tsia, giumitati a njia.- Ghini frate, gri alantu.Gbini ma protlu nu sh-eara om, cum lu spunea prosuplu. Biga

oara ci sots-su nu shi shtea drats sh-nu shtea ni s-misura paradzlji,sh-adra cumu-adra shi-Ij deadi ma putsanj. _'-

Deapoea s-dispirtsira. Protlu ancupara oi, casi, gumari, stranjihris05iti dit casaba. Alantu sh-si bigi noaptea n cali, il vatimarafurljishi-Ijloara fluriili." .

Aoa, ni curma zborlu nora-a moashiljei,.tsi intra cu doaua chelchidi crustal -tra cad s-videa dit sumarislu-a Ijei cat eara di pirifana -aradapsiti tu tiva, intra ftIgenj di cafei shi piati di gllco. N-avea ntri-bati ma s-vrem apa di la frigider i di la shoput. Astimatsii anre-gistrarea, alasai caetlu co nsimnm shi -cama isihasiti dauli - an-chisim una muabeti libera co maea Dafa; DUnj-eara mai, ma, laarmanj, ashi-lj si dzitsi aunei moashi, ca semnu di tinjii. Maea nupistipsea ca atseali tuti tsi ni paravulsea nj-eara un lucru di cariaveam ananghi, ma eara harsita ca tihisirli dit I bana-a Ijei earaintirisanti tra cariva aza.

"Tora protlu, Costa Ij-eara numa, a05hi sh-nas, sh-alasa a ficiorlorninti ta s-moara zbor mari (zboarli cura deadun cu cumbuloghli,ambairati pi un hic di sirma inudat la capiti cu un ciucuri lutsitor, picad minjli-a Ijei Ii-acatsa lishor shi Ii-alasa s-cada cu un njic vrondu,una dupa alanta -ashi cum am vidzuta la tuts aushanjlji a noshtri shicum am aflata ca fac cilugarlji candu sh-misura canoanili): Aeshtiparadz tsi Ij-alas, ca oclji din cap sa-Ij mutrits, s-nu Ij-aspardzets. Etachirutal... Tihea-a omlui, ca poilu tu cuibar di fum."

Ahat putui sa nregistredz tu prota seara candu mi dush la maeaDafa acasa. Nora-a ljei s-avea curmata di la alichirea-a cartiljei di pistimla antreului; una carti tsi-aspunea un peisaj di monti cu neauamulta, cu una hoara tsi s-alancea chicuta dupa carciliurli di doimuntsa tsi. isha cu bartsirli a lor goali tu produ plan; dit hoara an-sarea un pir~ di bisearici. murnu tu mel'ea-a citiilnr Hirthii c1ich1riUnidi aroshi, carl parci tradzea un cor deavarliga di ea; iaranandreapta-a imensului tablou una. cupii isiha, alba, s-avea acumti-nata pi una padi asci1data tu-aradzili a soarlui. Ma Dora nu shteaarmaneashti. Maea Dafa anj dzisi aestu lucru, importantu tra nasa,ca un zbor di Ijirtari, apoea inchisii anregistrarea. Aveam ad05a di-acasa una banda di magnetofon tsi nu eara tuta goala, ashi ca nu-avui loe s-u anregistredz tuta. Moasha, slaba, tu Iii, cu una crutsi pifrimti, semnu ca avea banata tu tinireatsi tu Balcanj, anvarligata didolji nipots di ilichia a gradinitsiljei, eara multu amabila.

- Edz-Ij-alimai, edz, shidetsmushat.Ashi suntunjitslji.Mash

36 ELENA srERE -MARIANA DARA

aeshtsa doi nipots am...Lj-arisea sa zburasca, sh-di itia ca nu putea s-avda ghini, nu para

cMtam sa-lj bag antribari, u-alasam pri ea s-paravulseasca, s-duca dila un zbor la-alantu ashi cum aIj vinea ma ghini, u ascultam mash cuuna sumaradeari shi nsimnam tuti tsi-nj dzatsea i fatsea.

- Hiu curmata dip, dZatsea cu dzeaditIi cfutsi pi cheptu, anda s-ancljina tu bisearica shi s-apIica nainti la cafi zbor.

Nj-avea aspusa, tricandalui prit tuts udadzlji a casaIje~ lucrili tsa-suti di mana-a Ije~ ashtirnuti pi sufadz, pi crivats shi multi di ealiampadi: dodz albi shi una aroshi cu mardinjIi adrati l~ tsasuta dimana-a Ijei, tu Vurgarii; una iambula cu deseni ghiometrits~ trigonipi una linii alba, iambula aroshi, chilinj co virdzeaua, chilinj co sufr~cu culori asteasi. Nj-avea dzasa, shi dada-nj nj-avea expIicata di mamulti or~ cum Ii scot bueili dit frandza di Due shi di gatunj, ditfrandzaIi di tseapa uscata shi dit aradatsinj. Lj-aveam taxita atumtseaca dupa vara stamana, multu-multu doaua, va mi tomu ta s-bitisimmuabetea tsi u-aveam anchisita.

Aoaltari, candu mi-aveam andamusita, fara s-voi, cu Carmela,candu intram la una cumotra, nj-adush aminti di maea Dafa tsi aveanchisita sa-nj paravulseasca tsiva shi nu avea bitisita. Articulu la carilucram tu-atsel chiro eara tora pubIicat, shi mi minduii s-bitisescuexcursia tsi-aveam fapta tu chirolu di zamani, cu aesta caIauza ahatdi niashtiptata, ahat di buna sh-cari cunushtea ahanti luc~ ca unprisini tsi poatra simnatura a masturlui dit anjlji 1700sh-ma nclo, sh-un lucru carl, ti ciudii, avea sh-boatsi.

Mi dush di-asunai dimou acasa la maea Dafa shi nor-sa anj dzasic-avea murita di patru mesh. Nu-nj fatsea tsiva aesta habari; mash caIipsea sa shtiu s-transpun imadzinea-a casilor di dupa muntsa, ningacupia-atsea alba shi albeatsa-atsea a neauaIjei, iu atsea moashi diparaxina s-dusi si s-faca dimou caIauza-a unei lumi maghipsita, a""..1 "I;,,; "_"..1 tn"ch n;lc;l ~hi_ni vinii tor:! tll minti' Nil p.ara nrota

oara candu un subiectu anregistrat nu putea s-mi-agiuta tu studiultsi-l fatseam; avea moarta nainti shoun aush, vitsin cu min~ shi un fl-duric di trei anj sh-giumitati. Mi ciudusescu totna cum, durearea lamoartea-a aishtor oaminj si mpilteashti cu mintea aratsi a atsilui tsiva s-hiba "om di shtiintsa" shi s-veada ca ari tu-alantsa oaminj mashuna "sursa di documentari".

Caftai atumtsea sou ndreg bitisita-a isturiiljei; ca nj-adutseamniheam aminti atseali tsi nu-aveam anregistrata, ma atseali tsi aveamavdzata, una isturii di una aveari, una ncaceari di frats, un blastem aparintilui shi laetsIi di la un barnu la altu.

FRAMTURI DI BANA... 37

Maea Dafa - numa tsi s-tihisi s-hiba una cu numa-a unei stra-maidi-a mea di cari-nj spunea mama - una isturii veaclji tra mini, catruplu-a unui dafm dit cari voi s-amprumut macar una frandza, imnacativaroara cu ndoaua jgljoati dinamtea-a mea, pi una cali plina dipulbiri, ash tradzi serta mestrili di catifei lai, zburashti 1mi-soi tsi mimaghipseashti, ma u avdu greu, cama greu: "Eta chiruta..."! Nu shtiucatse, loai una frandza galbina di platan shi una prisina di la fusili alidadi, Ii bagai pi una banda di magnetofon di la anregistrarea atsea,loai buiei shi caftai soli zugrapsescu. Trapshu sum nasa una linii cutrigoni albi shi simnai. Ma lucrul ma greu easti s-nj-aflu numa-atseahasa, pristi cari s-cada una frandza di dafm dit una paduri veaclji,tsicara nu u-aveam vidzuta varaoara.

~ A/unar, 1987

--------------

38 ELENA 5I'ERE -MARIANA BARA FRAMTuRI DI DANA... 39

TETA TSAL DIMCEA

flticii ti cari loara s-andreaga doarali. Teta tsal Dimcea tsasi veara -tuubor. Di la tsintsi anj intra tu arazbo~ sbtii s-ambupseascii lana, cufrandza di nue, cu buiaua di ancuparat, cu frandza di tseapi useati,tora aoa nu s-afla aradatsinjli di cari scutea buiei unaoara tuMachidunii, ma buni suntu shi aesti tsi s-afla aoa~ spusi bunluuda, en cicricbea shi cu strozmlli pan di tavani. Ari multi tlueati shidodz di candu s-marta ea, niea nibagati, ligati ghini, anduplusiti. Tutiashi andreapt~ cii va s-dzats cii mini s-hiba. zori, mini va s-poata s-ancarcii pi gumari shi s-fuga.

_ Tabina candu va va sculats, s-nu maeats tsiva, voi s-va dauanafural

Prota, parintsaIj u avea m8.rtata cu un sarciicean sbi s-avea dusacu el shi la stani, iu nu avea lucru ti muljeri. Eali lipsea s-armanadigbios, cu flciuritslji. Una noapti fu vatamat Dimc~ lavuit cutufechea stri casa. Cu canjlJi nu putura s-lj-agiunga furlji. Ea armasiveduva. Nu sa sbtii cum fu, ama socur-su u vrea multu sbi u 10ti manjidu flcior. Atumtsea u cunuscu sor-mea. Eara multu mairgioanjishi asculta fara zbor di socur-su. Defturlu eara musbat shi bunacicushi ti el avea plamta multi feati. Vinea cafi mes an hoara s-veadanveasta, fen-sUoshidea una dzua, barsit. Ea mushata, cu tuti bilge-curli pi mana, asuna n casa candu adra macarea, ciindu ampiltea,candu intra tu arazboi, candu aIj la cicioarli a socur-sui, candu chir-nisea oaspitslji cu cafe, candu vinea vara moashi dit soi ta sa-lj cafta.neap; candu la mash shi Iiscutea, cii fudzea la arau.

Nafoara ploaea nu dinasea. Mindueam cii tahina vrea s-na bagamtsiva pudimati lundza, di eauciuc, ta s-putem s-agiundzem tu casaba,iu aveam lucru s-tritsem shi pi la altsa di soea a noastra, tora tsi n-aveam turnata tu Armanii ti un meso Dupa ahantsa anj alargu, tuticaslli shtiuti di candu earam njits parea shcurtati, multu dip njits.

Sor-mea nj-ari spusa cii teta tsal Dimcea, ashi Ij-armasi numa tino~ dupa protlu nicuchir, lucra multu chiro n casa a socur-sui, sbidefturlu nicuchir landzidza ado. la stani shi nu matavutu s-diouna

sbi-Ij gri a fen-sui s-vina sa-l veada.- Teta, pot s-dau un tilefon la cusurina-meaMusha? Nu pot s-

dormu shi mi minduii ciima gbini si-lj spun di tora seara ca him latini.

Ca vara feata, tinira, teta tsal Dimcea sa scola shi nj-apreasi lu-njina tu tuts udadzlji. Tilefoolu nu eara bun, s-avea asparta, diahanta plo~ eablurli.

- Armash singura tora tu tuta easa. Ficiorljiau apartamentu labloc. 10 aoa banedz tu isihii~murmintsaIjsuntu dip aproapea, negcafi Sambata. Sh-unlu sbi alantu gioni a meu murira tiniri, ado,

Pi plaja curmata di mari shi goala, tsi ahurheashti Mangalia shi s-dipiseashti Custantsa, dinintea-a uborlui aIi teti tsal Dimcea, eadiuna ploai aratsi.

Teta easti niea una muljari mushata, cu sufrantseali groasi,cundiljat~ cu prosuplu arosh shi cu una lunjina calda tu ocljilj lai.Casa a Ijei easti daima pi arada.

Aveam imnata multu sbi nu n-aveam andamusita cu can: canda

imnam tu un vis, ashi di-ud cali na ishi dininti easa, cu gemurli acu-piriti cu pirdeadz algbi, shi nuntru nu s-avdza tsiva.

Vinea noaptea ado. Arina u aspulbira vimtul, parea cii mealu-analtu pi cari s-afla mnata di easi totna taha-taha s-eada tu-amari,tora va s-azvarnuea shi va s-tuchea tu api.

Teta tsal Dimcea...

Di candu nu u-aveam vidzuta? Ari vahi vinghits anj.Tuti tetlli a meali aushira, putsani suntu aoa mardzina di-amari,

ma multi pit casabadz shi pit andaua hori, arsi veara shi iaroa disoari, curmati di lucru, multi armasira fara barbats, dit marli polim idi ausbatic. Cu elj s-dusira shi olli.

- Bagai boileru aolu tsi trieu, dzatsi teta candu na tricu tu banj~ unuda nou, cu faiantsii shi cu una ghilii mari. N-astingu curentul cafiseara, ma apa ari chiro s-angaldzascii, putets s-va lats ghini, cii hitsu.&.aftu,,"&&.LI.II.".

Cum agiumsim, na baga troara s-maciim, deapoea sh-apreasi shiea una tsigari, ea tu bunlu chiro candu-i bana nicuchirlu shi s-dutseaSllistra la restaurantu, dupa tsi dipisea pazarlachea; cu ea aflai tsi nuputeai sa shtii di la alanti tet~ muljeri di casa.

- Gbini cii vinjit, di saptamana alanta va s-fug la drashteala, aoaaproapea, am vara tsintsi tlueati shi dzasi Niculachi cii va mi ducii elcu mashina. Shi ma-ta, fen-tu cum suntu? 10, cum mi veaglji nieaDumnidzalu, gbini biu, ama cafi dzua u duchescu...

Avea mash un flcior, aestu Niculachi, ansurat tora, shi el cu una

" ----

40 ELENA SfERE - MARIANA DARA FRAMTuRl DI BANA... 41

largo, aoa am soi, ma aprindu tseri sh-ti elj. Cadrilater banam andoianj ghini. Ma furlji na macara eaplu. Greali suntu moartea shixeanili, feata-a mea.

U vidzui - ashi cum 10sa spuna - tu un tren tsi fudzea di Sear, untren amplin di armanj tsi aradea, di armanj alaxits tu albi shi alitsi,viniti, co cumbuloghi tu manj cama aushlji, nveastili tiniri cu boatsidi chipuri.

- Cu trenlu, cu pamporea am imnata, ama cu avionlu no, niea nularasi. Nu shtiu cum putets s-va tsanets suflitlu dzatsi sahats tuavionlu atsel, pisti ahanta apa!

Tuta bana a Ijei, tricuta ea fumlu caldu tu cireaplu di pam.Cari va s-dziitsea ca muljarea aesta bana veduva treidziits di anj?

Ahanta slaba, cu chealea lai, fatsili mash aroshi, manjli ea tseara.Candu zbura, anda matsina chitritseali, is-videa dintsaIj alghi, biigatsdi gheatru, ama bunj, nu ea moashili di un chiro, moashi la patru-dziits di anj. Zbura cu io shi cu manjli andridzea vasileaclu useat laicoana, deapoea apreasi una tseara alba, ta s-hiba ti ghini, ca earaprindu Vinirea.

- Mam va s-bag s-adar una Macari di fisulj, ashi cum v-adra shimai-ta, cu cimbru shi cu verdzu acru, ca bagam multu anlu aestu, cala bloc nu-au iu sa-l tsana; shi va va adar shi una pita di nuts, ashi eala oaspits di largo!

Shidzum ampadi, pi una doaga di caprina, lai cu albu, niheamaantsapa, ma anjurdzea mushat. Satslji di pi sfmduchi, mplinj custranji di lana.

-Aclo cum banats? Avdziim ca Hrista adra numta mushata, macatse nu vinjira s-u-adara aoa? Shi cu limba cum va discurcats? Noi,armanjlji, iuva nu-avem vasilii.

Gumarlu tsi nciircara luciirli anchisi; tragandalui muljarea dupa el.Largo,. cata iu s-dutsea tabiibia di armanj, s-videa un duvale galbinshi una fustani lai, tinira tsal Dimcea iu chirea tu campul di tutumi.

- Alea. catse nu-ni dziisesh carita alzonia? Ia s-hirbem niheama

rachii cu zahari, ca ploaea aesta nj-intra tu oasi... Shi tsicara tricuoara...

Ashi tricum tuta noaptea. Dupa noi armasi plailu veardi, cunveastili niea hirsiti, cu cupiili, adutseri aminti; tora, mam, va s-fudzim pana la cusurina-mea shi va na turnam ti pita cu nuts. Shipoati s-andreaga chirolu shi s-ishim mardzina di-amari, s-vidempamporli.

--

FEATA DI CELNIC

Martsu, 1990

"... Iu casili chirea dupa stizma di paduri shi s-avdza mash chipurlia njeljlor, aclo veara corlu tradzea trei dipli, albi, aroshi, anjurizmadi chinj shi di lilici lu anvaIea.

Tsin oaminjlji atselj niea aradzli? Li chiruri? I chiruri shi oaminj-Iji? Iu suntu padzli shi njelji? Iu suntu muljerli cu ciizanea di Iari, tsidipunea n vali s-aprinda foclu shi s-bata cu mailu ciimesh shi giu-Madani?

Pistipsea vira s-cheara, sa s-agirshasca adetsli shi s-armana mashtu pirmiti?

S-dghivaseascii tu vira carti, tu paItari di oai tsi va s-vina tiarmanj, nu s-avdzii putes shi nu na shteam alti, mash lucurlu, cupiilitu munti, arazboilu shifurea n hoara.

Di anj di dzaIi papanjlji a noshtri pashtea oili shi capuli tu muntilitsi lu avea ancopirata di un chiro. Earam feata di dzatsi anj cfu1duvatamara paplu.

Mi purtara shi io, fendi shi dada, la murmintsa. Deapoea vata-mara lal-nju una noapti tsi ishi s-veada cari imna deavirliga di ciiliva.Cu tufechea lu-aminari, shi eara gioni tinir...

Numa Ij-eara Sterghiu.Tsan oaminjlji niea aradzli, ama aoa tu casaba easti multu greu,

nurirli tora cu servicilu, dumamtsli es la numtsii, s-aduna cu tsalCosta, cu tsal Ianc1.i,cu Mia-l Pseftu, cu hljina, cu tetili tuti.

I Sl cannauz avcm UICUla...

Ti bani suntu tuti, ma tora nj-aushii shi cama multu banedz coveacljaeta.

S-hipsira aoa tu geami daua landuri, shi mash Macari poarta, Iibag shi io sirmi di pam, niheama apa. Aoa tu shcretili di blocuri dipnu-ai lirdzimi, tuta dzua idghili shi mata idghili.

Un gheatru, anvitsat, aIj dziisi a hilj-njui ca nu-am dip tsiva. Amacatse lea feata nj-u-arau, shi nj-u-arau lea feata...

Atseali aclo tu dulapi suntu ghitriili multi, anusti dip... maea nu shishtea ahtari shi bana cama ~ultu di naudziits di anj."

42 ELENA SfERE -MARIANA BARA FRAMTuRl DI DANA.. 43

Ma s-hiba ashi cum dzatsi maea, tsi fu chico unaoara cu hoarilidirinat~ tu polim, tu xeani s-aspulbira, cu sandzi sh-cu foe s-asteasi.

Aesta moashi, tsi Cupaceanj alj dzac tsal lorgu, dghiv&sipi unpeatic di lana aflat an ~ arcat vam di vara tsi tritsea, ca una car-vani dit hoara-a parintsalor a Ijei, a celnidui, va s-vina ti Cupaceanj,far di lafi, noaptea pi luna, ta s-adara tsi avea vidzuta un hogi pi pal-tari di oai: vinea di Tambari.

Tsal lorgu anchisi ti Ciupari, veadji hoara armaneasca, tsi-lj dzactora Tam~ tu muntsalj Ciuparots, ta sa s-aduna n cali cu carvanarlji.

Nu spusi carl easti, nitsi numa ntreaga nu sh-u deadi cata carva-nari, ca tsi eara hilji di celnic, criscuta tu muntsa, liganata di muljerlituti din hoara, catse vrea s-treaca dip oarfana.

Hogea avea vidzuta ahtari laets:"Cornu, hoara aesta va s-cheara ma s-nu easa tu migdani cari

vatama turcul atsel avutlu tsi tricu un chiro pri-aoa..Cari-lj 10paradz-Ij~va-lj toama, viu i mortu."

Una dzua, tsal lorgu avdza socur-su iu zbura: "mash carvanarlji diTambari s-nu vina, ca ghini him. Tsal lorgu doari buni avu, n-adusimulti fiurii, ama mash pap-su, di Cornu, poati sa spuna di iu li arilirili."

Hogea nu spusi ma multi, ama di atsea dzua tsal lorgu' nu matadumji. .

Ashi cum shtea di acasa, pap-su avea amintata tu xeani un trastudi fiurii, ado tu xeani eara cu nica un sots, carvanar, tsi nu s-aveaturnata. Dzac dunjaua ca s-ansura shi muri ado, largu di casa.

Hogea shtea shi s-disfaca amaghli, ama tsal lorgunu shtea diahtari. Antriba dada-sa unaoara tsi suntu zboarili tsi avdza, dada-sa-Ij dzasi ca nu suntu zboari buni, ca li minti turcul maxus.

Dip tsiva nu-lj dzasi vara. Tsi-sh fu sh-atsea peatica di lana tsi sh-u-afla n cali, di un om vam adrata, di u vidzu ca eara di tsasut di unrhirn "hi tn vi" ~Vil7;; 7hnr {.;; vinii r;;rv~nf".~ ili Tiimh~ri hi1i111-:It"ihii

sots armas alargu.Aestu lucru nu vrea s-hiba. Tsal lorgu la ishi n cali, alj paliicarsi s-

u njilueasca, Iii dzasi ca suntu multu avuts shi avdzats. Tsiva. Tricurii.Nu putu s-lii Ija torlu.

"Nuntru, tu hoarii, carvanea nu shidzu dip. Candu ishi anghios dipiid~ s-avdza mash una tufechi. Paplu muri. Di piisi, dzac lumea.Avdzamdi la:stani shi c&mbanan hoarii." .

--

CUSURINA

-Ghini vinjishl-Cum?1 Aaa, ghini ti-aflai! Ti-alaxish?- Nu s-veadi?- Aaa, ghini sh-ashi. Mash noi dauli, nu-ari vara ca noi tora seara

la teatru, aradi Aroida.- Cum s-veadi chirolu, va soda plo~ dzatsi Zoea. S-nidzem pi

ploai?Di trei dzali sh-avea zburiitii s-duca la "Bulandra", eara vinjit

Ciulei cu una piesa naua, dupa Shakespeare.- Teta tsi dzatsi, antriba Aroida, va s-vinii cu noi? Mash ca nu-Ij

ancuparam bilet...- Alas-u, ea ari a Ijei, tora va s-andreagii tsiva ti mani, s-aduna cu

teta Pepa, s-duc s-veadii varii-casa, ca shtii di candu nii biitem caplus-nii mutam di-aoa; ashi ca nu-i ti vineari cu noi.

- Shi di-alantsa, varii nu va s-vina cu noi.- Ma ghini, cari nu-ari tu umuti shi nu-achicaseashti tsiva, ma

ghini s-nu vina.

- Zoe, ma tut vrea sii-Ijgrim al Dina s-vinas-na Ija tu turnata,easti multu amanat, aflam noi un taxi, ama aoa pit ponjli aeshtsaeasti mari scutiditu ahtari oara!

A"p!2I ni,..~ ,...J,irn ~J,i,..f71.r~ niJu::a~ft"I~ ,.I; ?hnr c_~n;J"'A~ C":r;; :"',..

20-li di Martsu, 1990

naoara tu ghilii, biura cati un cafe, shi loara cu eali bumboani cunjurizma di limoni shi di izma.

- Zoe, dzasi Aroida, io nu para pistipsescu s-nidzem tora searaiuva...

- Catse?Nu eara tora prota oara ca s-andridzea s-fugii tu ciisiiba shi tu soni

armiinea acasa, ca eara chiro slab, ca eara multu amanat, ca Iii earama ghini s-shada shi sa zburasca di un sh-di-alantu, ca s-mindueacum s-adara stamana tsi vini sii scoata varii para ma nsus, i ca ma-sa-ali Zoi, teta Pepa shi altii tetii vinea cu zboari ti pruxinits shi deapoea

44 ELENA srnRE - MARIANA DARA FRAMTuRI DI DANA... 4S

lipsea s-adara plan cum sii-Ijandiimuseascii, iu... cati sh-cati, ma tsivanu isha cu miirtarea.

- Mi 10cu arcoari, ma ghini baga tsiva muzica shi s-na shidem aoa.Tora, ca piesa eara multu aIavdata di soatsi easti alithea, lipsea sou

veada, ama ciindu vini ahtari ploai, di va s-dziits ca va s-cheara laolo,va s-nu-ai dip minti shi s-fudz din casal

- Ai s-v-adar tsiva dults~ Soyadau sh-niheama vin, avem dit hoara,sh-nu fudzits iuva!

Aroida, vinjita di pi cali, nu vrea multu paIaciirseari. Shi scoasipaputsaIi analt~ shidzu cuculita pi canape shi ahurhi sa spuna cu caris-aduna la culac la aIta cusurina, cari avea njic di vara daua stiimanj:

- Shi-nj dziisi teta tsal Mina: catse nu vinjira shi alanti cusurini?Tsi sa-Ij dziic io? Ashi easti veara aesta, nu-avem ici chiro s-naaduniim, cari fudzi tu Turchii, cari tu Siirbii, tuta dzua cu pashapor-till shi cu paradzlji.

- Aroida, tini nu earai fudzita nitsi pana tu Turchii, cum diaravdash? AIantsa a voshtri neasira di trei ori - patru pana tora shish-adusira shi paradz ti easa...

Aoa, an casa la eali, Zoea cu mama-sa nu Ii vrea ahtiiri zboari, nuu maea ici vatiimarea ti aveari, aIagarea cu panea n gura ti paradz "diverdziilj",cum la dziic a dularlor.

-Dinfu;i ploaea, dziisi Zoea. Hai s-fudzim, niea putem s-agiun-dzem, ari niea una siihati!

-Ooof, tsi nu Ii voi ici aesti piesi, gri Aroida. Li voi, lu-am vidzutatut repertorlu, tora sa spun shi dispuljats pi scena, vidzush shi tini,teta, ama ashi, Siimbata seara, anj vini ma ghini s-arman acasa, tsi s-caftu aclo?

- Hai, gri iara Zoea, bea-ts shi aestu vin shi hai s-fudzim, iara SOuchirem sh-aesta dzua? Fustanea aesta tsa vini ashi ghini, ti tsi s-shedzcu ea n casa? carishti cu cari va na videm?... carishti cari va naveada... Va s-ishim din easa, nu?

- Ghini dziits. shi io ti-atsea-ni biiJl;aishi colierlu aestu. ma leaneaantreatsi.

-Shi va s-vina shi Andrei s-na Ija la turnari, va s-andridzem shivara sarbatoari pisti un mes, ca easti Sta-Miiria.

- Ghini! S-diim un telefon la taxi, ca ploaea va na uda dip shi nuvoi s-shed an cali s-ashteptu.

- O.K. Tora s-caftu biletill. Mama, ea s-suna varnu, shtii tini cari,sa-Ij spunj ca mam am aItu program.

- Ashi-ashi, tut aItu program ciindu poati e~ aItu ciindu nu poati,va va ved tsi va s-adrats pan tu soni, va va ved.

-Aaa, tsi mi-agarshii! Zoe, nu 10mlilici! Shi cat vream s-am lilici!

- Vedz ca suna telefonlu! 10 nu hiu acasa, s-faca defi cari mi sunaIa oara aesta!

-Poati s-hiba ti io, ariisi Aroida. AIiisai acasa zbor ea s-hibii di micafta aU viira, soda numirlu a vostru.

- Featili a meali, featill a meali, ea nisciinti cap~ nitsi-Ja-teatru,nitsi acasa, shi viira ti voi la telefon. Eara Pepa,-cusurina-mea, dziisica nu poati s-vina mam. Tora, cara s-mi vrets, va s-vin sh-io cu voi.Tu dauiiminutihiu etima! _

-Shi io, niea niheama ciuculata, dziisi Aroida. Aaa, iara va mi-agarsham! Mam ari numta aoa la voi la bisearicii, ma s-vrets, putems-ishim treill!

Bucures{i, 4-1;di April 1990.

46 ELENA srERE -MARIANA BARA

CORESPONDENTSA

DzaIili aest~ acatsai s-andreg cartsali tsi-aveam loata di anjlji tri-cuts di la soatsili tsi suntu tora dascali tu tuta Armiinia, di la ele~ diIa cunuscuts shi di la soi.

Tu una cutii aflai cartsiili di la cusurinjlji dit Giirtsii. Di viira optuanj tora Ii-aveam ascumta, di ciindu na dziitsea alaxitslji s-nu-avemligaturi cu xenjlji shi di ciindu ma s-aveai soi tu xeani s-dziitsea ca hiicontra a Armiinilljei. Earam studenta atumtsea shi nj-eara frica s-numi-avina di la facultati. Shi ashi s-fatsi ca di optu anj nu mata an-

grapsii tu Giirtsii shi nitsi elj nu pitricura alti cartsa.Shi ciudii easti - shi nu easti, ca ashi vinji chirolu - ca noi an-

grapseam iin englezii. Cusurinili dit Giirtsii, Matu~a shi Ioana nushtiu armiineashti: un ari tata grec, alanta mana greaca, shi n casazburascu mash giirtseashti. Mi-aveam dusa shi io Siiruna, ari dzatsianj shi cama tora, s-cunoscu soea shi s-ved Gartsia.

0, atumtsea nu vream s-avdu di armiinj! Una marl arshini nj-earala shcoala sa spun ca hiu armina, catse aveam iin dasa trei i patru fi-dori di armiinj atumtsea vinjits dit hoara, di Dobrugea, shi nu u vreaid cartea, nu tinjisea profesorlji, tuti zurletsli elj Ii-adra. Cari dziitsea"macedoneni" dziitsea aproapea "ghiftsa".

Cu aesta mari gIiireatsa n cap nesh tu Giirtsii.Nu avum multu chiro, ma nu vrui s-nidzem tu horli armineshtsa

5W Uc;i:C)UU/'\tc;U<I, \)CUUUd, UlCUUc1, 'Vc1Vc1Ic1~w "'UI}lI.

Aveammulta seati s-vedAcropolishi u vidzui:eara chiro di iarna,tu Andreu,batea un vimtuaratsi shi nu-aveadip soari.Chetsiirlialbia Partenonlu~ galbini di treatsirea a anjlor, cariatidili anviilititupiindziidi sac, s-fatsea reparatsii, dunjaua multa, dit Japonii, ditTurchii,ditAmirichii.

Deanviirligadi Acropoli chinj verdziishi njits, pulj ascumtsa tufriindzii shi io ashtiptam s-ved Atena cu Poseidon, Apolo cuAfrodita.

Adriimcaduri shi dipusimtu muzeu,aratsi ca un tsilar.Multu mi-

FRAMTuRI DI DANA.. 47

arasira coreli fiira miinj shi un basorelief cu zeilji shidziindalui undupa alantu shi zburiindalui.

Anda marmura galbina avea sufli\ shi trupurli a lor eara shilishoari shi vii!

Co cusurinjlji aI tata, cu piirintsilj a lor, tsi suntu veri anoouea cupaplu, zburam armineashti.

Co nveastili pit seamni shi cu fidorlji a lor in eoglezi. Shi ashi, tudzatsi dziiIi anvitsai ca vlepo easti mutrescu, psumi -'pani, nero - apashi, lOa multo di tuti, anvitsai tsi easti s-hii armm shi s-nu shill ar-miineashti. Shi a lor ado, Siiruni; la eara andirsi sa spuna ca suntuvlahi. ,

Shi ma multo mi dudusii ciindu,ti Ciirdon, neasim Siderocastrola una adunari armineasca - eara vam viira patru-tsintsi suti dioaminj,shi tuts arminj, ma ciintitslieara cu zboarigirtseshtsii sh-Iiciintatut arminj, una orchestracu microfon.

-Mariana, voi nu vrets s-giucats in cor? mi-antreaba Costa, tsinoi acasiiiIj dziitseamCostaGreelu,tsi ca easti armin.

- S-u-antreb Matula, cara s-va,dziish; Matula, do you want tudanee1?

- Yes, I-II like it2!

- Endaxi, dziisi Stavros, fen-su-all Matuli, dupa tsi Costa-Ij spusitsi zbura, cu io sh-cu Matula. .

- S-nidzem cu tuts, dziisi tata.Fidorlu aI Costa, Sterghiu, giuca sh-el, tu stranji di hurgheat grec,

ca eara vinjit cu altsa fidorl shi feati, alaxits tut ashi, ta s-gioaca laaesta parei.

Arminjlji va-Ij cunoshti mash dupa prosup, multsi anda Ij-aveamsoi, anda Iji shteam di multu, vam alta soi di-a lor easti vinjita tuArmw di ciindu cu Cadrilaterlu. Ma marli di Siderocastro zbura tusoni, alavda vlahlji shi la taxi s-I-adara un muzeu. Vidzui Sear an-daua casi vedj~ co durdachi, cu udadz pisupra shi hani dighios, cuuOOrm~ cu hitsi shi co fintina. Tora eara chiro di iarna, mashuupa numa pUlem sa sow sm s-cunosbtsa tSI ponJ vedZ. Ashi sm cudafmlu di la minastirlu Prodromlu, iu archiushirai pi chetsra shi cugreu mi-acatsa una teta di mina, s-nu cad iimpadi.

Cat shidzum Siruna, Comulta arcoari, ti loa spida pit casaba, Unadzua, cum tritseam calea s-nidzem s-ancupiiriim vin di Rodos, carieasti multu dultsi shi s-bea mash cati putsin, n-andimusim cu uncunuscut.

1 (pri limba limba englez4): vrei s-dansedz (s-giots)?2 (pri limba englez4): io, va s-vreaml

48 ELENA smRE -MARIANA BARA

Paplu Sterghiul iI'dinasi:-Cum hii, Nicola?- Bun-bun, chirolu nu fatsL- Imnii ghini pizarea?- Imna, tsi va s-adarii?1 Tinicatii iu anchisish?-Am oaspits dit Armanii, ficiorlu al lanco, tsi vinji astii veara...- Aaa, ghini vinjit, cum hits acasii?-Vinjim s-videm soea, s-videm Oiirtsia, cum binarii aushlji aoa...Nicola avea una hani njica shi el shidea nafoara, cu un tava di

peturi dultsi.' Eara una turlii di dultseami' cum na adutsea Bucure§ti,ciindu vinea s-na veada, Costa.

...

Vira doi-trei anj na pitritseam ciirtsi. in englezii: "All my love toyour familj3".

Tora va s-Ijau iara ta sa angrapsescu. Avdziii ca Matula ishidascilitsa, ca loana easti studentii Atena, ca una anveatsii tu Ohir-manii.

Tora shtim engleza tuti cama ghini.Mash adresili s-hiba niea buni. Tu Avgustu pots-neg tu una ex-

cursu tu Oiirtsn, voi s-ved marea shi soarli di veara, elj au una casaiuva catra Thasos, ado iu macam atumtsea peshtsii acatsats tu bazin,atselj tsi-Ij aleapsim noi, shi cu multi limonj, ca dziitsea nu shtiu carica ma s-vrei s-ai fatsili albi shi mushati, lipseashti s-miitsmulti coji dilimoni.

Bucure~ti, 26-li di April 1991

3 (pri limba englez4): cu tuta vrearea, tTtituta fumealja

FRAMTuRl DI BANA... 49

--

ADETS

Atumtsea vidzum areati pi padea'iarga, pi vilendza di soari protilicapshunj, campul intreg, veardi shi arosh, mplin di anjurizma. Uncampu mplin di tiniri, militar~ li-aduna tu sfmduchitsi.

Agnanghea nji si pirea ca ardi bisearica, mari, tuta aros~ fodu uacupirea.

Ficiorlji shi featili dit mashina ahurhira s-ariida, la si featsi chefi diarcoarea a poamilor dit campu. Avea vinjita veara di doi mesh shi tucasaba nu s-afla capshunj, nu vinea hurgheati mpiizari.

Ca daima, afla to cartsa mash zOOari.S-avea angrupata tu eali eatu visi.

U loai mama n bratsa shi u purtai largo di biseariea tsi ardea eauna lumbarda, shidzum pi lodu arats~ aflai un capitinj.

Shi aoa, dininti, s-afla moarta, galbina, aratsi, cu truplu ntreg shicu prosuplu di moashi.

Ea dishdjisi ocljilj cu una nghiliceari naua shi chiruta di himi.

Mutri tavanea alba, data cu-azvestri cu un mes nint~ di Pashti, iljshutsa ocljilj cata geam~ vidzu ghilia anvilita cu una mandila galbiniicu chitchi alb~ vidzu pirdelu dat di una parti shi nafoara crutsea cunuma a ljei, co grama lai.

Shideam tu campul arats~ noaptea. Ashtiptam ta savini oara s-mifae, shi tut io tsiineam mama n bratsa.

V4WWJ lU liD, ponJIJI, lantana.Biseariea ardea ninti.

Shi alba iada dinasita sum prun.

Apri4 1990

50 ELENA SfERE -MARIANA DARA

ANGIDLU LTI SI MUTA

Cora lja di s-aspari vdrtJ shi nu-lj treatsi ni cu per di cl1n~

ni cu Taldl a Nostnl, dz4tsem ca lji si mula anghilu.

Unaoara, vinji dip pi chefi shi nu putea vara s-Iu baga tu minj.Auria ca di totna, ca daima cindu sh-adra cirtsuna, cindu s-adunatuts di shi zbura muljerli shi taifa sbi afla mucanili cama buni, di Iimaca paradzlji.

Feata atsea ma njica nu Ij-ari grita varaoara. 8hi tora ashi, tatsea.8hi el bindura, bindura, nu-avea diniseari. Tuti atseali, catse tahanu-Ij vrem soea, parmtsiIj, di-a luL.

Ashtiptam s-taea, s-astindzem lunjina shi s-na bagiim. Tsiva. Ciiftashi alta cuneta sbi tuts ado s-him, sa-I avdzam, ca tsi muljeri au altsiishi el nu-aw tihi.

Lo di-aurla, di avdza vitsinjlji shi va s-dziitsea ca-I tiIjem, ca lu-ar-cim nafoara din casii; 10 telefonlu shi lu-area, ma s-nu lu-acatsam,vrea-I frindzea. Trapsi fatsa di measa di freadzi tuti ciniili shipaharili.

8hi cara deadi di s-arusbi tut tu fatsa, dziitseai ca va s-creapa.Deapoea ahurbi s-plinga, cu moo cu ball, cu minjli sh-andrupacaplu shi suschira ca njic.

Tsi-Ij dziitseam noi nu-avdza. ca nu-I hibarsim, ca-Ij vrem mashparadZlJI,ca nu-) mutrJm ca caw, ca nu IJ-ilPIU\;I1CIUpcuu J...

EI shi atsel fricoslu di noL.

Ocljilj Ij-ascipira. Lo s-na fuvirseasci, s-na spuna ca va s-fugi shiva n-alasii s-na maca cinjlji, s-na vinda ghiftsiIj stranjili... s-na dadunjaua di njila na cumata di pinL.

8-adra dip ca zurlu, nu s-tsanea tu minj, aurla, nu shtiu cum nu-armasi di ahinta dipirari, una noapti ntreaga, na chisii maduua cuidghili shi mata idghili glarets a lui.

Cindu, dip tu som, armasi, vrihnisi, di s-featsi isihii shi neasim s-ol bigim ta s-durnjim, vidzui njica feata alba ca azvestrea, cu ocljilj

FRAMTuRl Dr BANA... 51

marl shi mpadi ningi ushi, nu putea s-imna, nu putea s-greasca. Uloai, u asprucuchiicu apa aratsi, cu pusci, shi dziish"'fatal a Nostru",arshu niheama lina -ca nu-aveam cini shi eara aminat s-nidzem lavitsina...

Neasim la gheatru, dziisi ca va-Ij treaea, mash s-aibii linish'lt"'Nj.:cuarshini s-Iji spun ti tsi iIj si tealsi. Nesh deapoea la sor-mea, ca eashtii multi.

CiIjurli, veara aoa lu casaba, sunlu mplini di puJbiri.Agiumsim cucicioarli Iii, na Iim ghini shi tricum in casa. 1.0 sor-mea un lava di-asimi, una tseara, fJmnjama, iIj dziisi shi-Ij tricu.

Lji si turna anghilu a featiiJjei, cu ojurizma di fJmojamii, cu liIicilidil uOOrshi cu discintarea tsi Ij-u featsi sor-mea. Tora u-avem bunashi siinaloasii.

Apri4 1990

!II

52 ELENA smRE -MARIANA DARA

SAMBATA, CAFI OARA

Moo iarna shi na vinji mushata prumuveari, shidem in casa sm,pit geamurli di dauli partsa di udi, treatsi soarli shi astavruseashti pitavani, iu azboaira ndaua pindzi di pangu. niloati di asta iarna.

Paplu Dina-i lindzit, tushadzi, shi baga sh-veara chiptarlu di oai,shi fudzi tahinirli cu cupia tu cimpul di deavirliga di hoari, pini Iacalea di her.

Ama paplu Dina nu sh-u fatsi ti ghini s-neaga la gheatru. Muljari-sa, una shcurta shi slabi, tut zgrumata di lucru, la cheljli di oai, taljipistrimilu shi-I baga tu talar. Ado tu ahur~ tu chisi, talarlu lu-acu-piri cu una cipachi di lemnu. Ficiorlji a nipot-sui vin di mutrescununtru cu lantema, muta cipachea di lemnu lai, talarlu easti mplindi ligda veadj~ shi mutrescu viemjilj.

Asarnoaptea deadi una ploai di s-umplu girdina cu api, frenchilis-nieara, piperchili Ii scoasi dit loe, tu uborlu a oilor mash cu pudi-mati...

La poarti, gumarlu a turcului ashteapta laptili. Tsal Dina iljtoarna agonja dit un poci di baciri tu cunets shi-I da a turcului pistigardu.

Paplu Dina nu vindi la turtsa shi s-fatsi foc cindu turcul iljgreasht~ citse antsirtsu cindu s-vindea fluriili, turcul i Ii-ancupira ti. ... _!_a_--

Ama Mustafa nu sh-avea ma multsa paradz shi Dina-Ij lipsea tigheatsra. Suntu zboari veClj~di pap-strapap, ci Mustafa aushlu shiNicola aushlu eara sots. Ti-atsea Dina Ii vindu fluriili aI Mustafa.Tora Ii vrea napo~ ama turculli-avea data la aliixitslji cindu-Ij mu-tara casa shi-Ij Ii pusputira tuti dohill.

Paplu Dina treatsi prit cali cu cirlibana di lemnu di comu, cutsaruhiIi mplini di pulbiri, cu chiptarlu di oai shi cu cimeasha lai-citrani:

FRAMTuRl DI DANA.. 53

Dzii, Iii papo,Dzii cu jali,S-araeasci sh-oili-a meall...

Tushadziishi anganaoili. _ _

Turcul lu-alasa s-intra tu ubor, soda nanaparti, shi deap6ea wjgreashti,anda va s-Iu-ambuna.AIj lipseashtilaptilidi capra ti un hiljlindzit. Oili shi cipirli intra tu ubor shi alasa dupa eali una voahagreaua. ,

Nipotsljitu ubor, vinjitsdi la sculii,alagas-Ijasihirichi a pap-suici nica una siiptimina shi la da vacantsa. Dina ilj mutreashti, ladzitsi ndaua zboarishi intra tu uda.

Mustafa s-avdin cali cum wj dziitsiall vitsinisa sh-acatsa gilinjlitsi-shfac fuljauatu ierburlidi la vuloaga.Gumarlu tradzi linivosshipi chetsra wj archiushiracicioarli.

Nipotsljiloara iara lantema shi intrara tu ahuri.La anjurdzeashticashlu tu stricitori, cheljliuscati shi argasiti, s-ancheadici tu loclumplindi leamnidi la framtularizboi.

Mustafa la ari dzisi ci tu ahuri shi pi davanipap-su ari flurii as-cumti, mash s-Ii cafta pit sfinduchishi talari, pi sum chelj, ci va Iiafla.

Tu mw aflara paradz di tiniche,ti-areari,di-atseljdi-a visiljelui,cindu s-twjarashi Ij-arearadunjauatu cuprii.Njitsljis-hiirsiraprotati-ahinti njilji,deapoea Ij-arcara. -

Paplu Dina w Ija cu heavra, aziibatu livaaratsi.Dziitsia muljari-sai sa-Ij hearba vin shi s-greasci ficiorljisa-I veada. Tut niputut fuiarna-aesta. .

Apri41990

54 ELENASI'ERE- MARIANADARA

BANA TV APA SHI TV SOARI

Hiu singura, cum va s-dzats ca easti singur un pom fara preaclji.Cum tetili a meali, di dzatsi anj sbi cama, s-alumta semi marita sbi-njafla gbini gionj aleptsa, puteam di ahantsa anj s-aveam ficiori, s-earllJDsbi mai ca s-vream... Ti ficior arman varaoara nu va mi marit:

La noi sb-ari munti-analtuSbi nu va s-pots ta s-trets...La noi ari soacra-araua...

Mi-au antribata multsa catse, ca sbi di-a noshtri ari ficiori cu carti.Aestu zbor easti lai, caravrets sa shtits.Elj dzaccu carti anda due dimalamil. Cu carti tu trastu, la dzac, cu scbinj an cap. S-nu-I tindumultu worlu, Soyaspun cum eara atselj ficiori tinjisits: niscantsa aveanveasti mucani tsi parintsatj nu li vrea, altsa sh-eara dip leamni,ciumadz cu stranji.

_ Eu foe ce vreau,dragd,fn casil 10 mine. [tIni nu suflil 0 voroil.Door cil sflJtemcu soacril-meashi shtii cum e 10noi1: s-veadatsiadari, cu tsi ti alaxeshtsa, s-nu ti anvupseshtsa tu fatsa. Bana lai.

_ Sil dalJsilm~i noi ceva,pUlJe0 casetd,sil ne mai desmortim2...Bag mana n foc ca teta Vera shadi la ushi sbi tradzi cu ureaclja... 10nil V~ mi miirit viiriioara. !Ohi!O-hihaca va u-adar. varaoara cuarman...

_Nu Ii rea... uite, an. eu un vilr care a tennilJat medicina ~i e acum'pe 10 Bicaz3... Easti sumulai, ari mashina, eastianaltu, lj-ari hari sas-

1 (pri limbo romilnil): Mini foe tsi voi, vrute, tu casa-a mea. [ani nusuflil UIJzbor. Mash cil him cu soacra,'shi shtii cum easli 10noi:

2 (pri limbo romillJil): s-giucam sh-noi tsiva, bagil nil casetd,s-nil diz-murtsam niheamil

3 (pri limbo romilnil): s-nu llii arauil... mutrea, nj-am un cusurin vertsi bitisi sculia, s-featsi gheatTUsh-tora easti Bicaz...

FRAMTuRl DI DANA... SS

alaxeascamushat, ma nica'nu sh-ari casa, ma putcts ta s-sbidetslama-sa un chiro, easti una muljari multu buna. Teta Maria aoaltariiara anj dzasi catse nu-lj aflu una feata armana, tinjisita, di casa,mushata!Tsidzats? _ -

. Nu u-ascultam di multu, filmul nj-avea loata dip ocljilj. Nu dzactsiva, ma ghini tac. Shed anda tsiva nu avdu, tuti zboarili alunicapininga mini.

Fudzim la-aMari, n-ascatdam tu lunjina sbi tu soari, na alasam cumashina pit veardi trupuri di ponj, umplem 'mashina di lilici dicampu, arosbi, sbi di schitsi di garnu, coapti tora, easti veara mplina.

-Asta e situaJia,va trebuisillJe fmpilcilmcu soarta. 0 siJ avem to-

~i 0 vacanld nemaipomenita4. Canduva mived cuSandu, va-ljdzacs-aiba niheama angatan dichirolu a'nostru liber. '

Casi di cheatra, muri di chetsra man di-arau, vita trapta pisti casi,fantanj ahandoasi, dati cu azvestri, pulbiri. Mashina na trundueashti.Am orixi di una salata di viniti coapti tu spurna, CDmultu untulemnudi Masini tsanut ti oaspits, di caisi coapti shi cu zahari ligati tu bur-cani aradapsiti tu dulapi, cu capachli ascuchcati di mushti, cum aflamaesta veara la teta lana.

Vimtul noaptea easti caldu, acoapirahoara hipta anda tu loc, as-malja di palji iu asudam la measa lunga di lemnu, anvatita cumushuma; pi cari njelu friptu tu furnu scoati aburi ca tu cartsali alHomer. Vream s-Iu aveam fripta mplin cu stafidz shi cusut, tu unaguva mplina cu jar... Ma aushlji cari shtea s-Iu-adara ashi nu masuntu pisti loc.

Apri~ 1990

4 (pri limbo romilnil): ash; easti, lipseashti s-nil mbunam ell soartea;ma, cu tuti aesti va s-avem unil vacalJtsil ashicumnu s-ari vidzutilallil.

56 ELENAsrnRE -MARIANA DARA

MAILU

"Nu-ari tsiva, altu njel va s-avem, altu njel. Alasa tora cicioarliaesti nafoara... Mutrits-u cum zburashti cu eali, anda suntu Mallu..."

_Ghini, mama, ma catse aI taIjat? 10 voi Mallu..., njiea plandzi shideapoea lja cicioarli di njel, shi veadi njelu ntreg, cum durnja pi elnafoara.

_U videts cum Iji zburashti? Ashi adrai shi tini ciindu earai njica,deapoea nu mai avum altu njel, ancupariim capri. Al tsanj mintiMallu? Durnjai pi pantidu a lui, tu soari.

_ Da, nji-I aduc aminti. Deapoea avum una iada alba, Samba, cuminghiushi. Shi io dziitseam ca tioi, ciindu dornji, sumaradz eaSamba, ashi tsa dziitseam atumtsea...

_Doamne, mare poveste §i cu Maiul asta! Am auzit povestea de nu§tiu cfte ori §i mama 0 tot repeta de cite ori vine P~tele. Eu, de ce n-am amintiri din astea §i numai ea are1?

_ Tini... tioi adrai alti, fudzeai di aeasa mash cu zmeanili pi cur,-njic di doi-trei anj shi, ti-acatsam tiish la shusha, iu tritsea mashinjli.Di-atumtsea ts-u vreai alagarea.~.I

April, 1990

1 (pri limba romiina): Dumnidzale, mari piirmit easti sh-cu Mailu-aestu! Avdzai piirmitlu di nu shtiu cati ori shi dada-nj lu spuni catioora tsi avem Pashtili. Catse nu-am sh-mini ahtari adutseri aminti,shi mash nasa ari?

._-~""

FRAMTuRI DI DANA.. 57

~.-

OILI DIT BALTA'

Ceamurlia, una Siimbata di Brumar, anlu atsel tsi featsi iarnagreaua,Colial SuflaruaIjdziisia ficiorlui:

-Ficior, andreadzi mashina ghini, baga benzina shi cama multa dicat lipseasht~ ca mam va s-na sculiim di noaptea, s-apirim la o~ cachirolu, cumu s-veadi, va s-asparga...

Avea oili tu .balta, tu insUla'a BrailaIjei.Toamna, dicara s-aduniimisurlu la ferma, armanea multu shi pi mpadi shi armanjlji s-dutseacu oili, di Ii-aliisa iarna ta sa ngrasha ghini.

-Va s-nidzem s-Iom oili! dziisi iara.Coli. Vioi sh-socur-tu cu noicu mashina a lor.

- Niea ari chiro,gri ficiorlu,ca a lui nu-Ijsi vrea sa s-ducaDumamea ahanta cali.

Eara 23-li di Brumar shi iarna nu-ashtipta ta s-vina cu vimturi shinivaljuri. Ma ficiorlu, cum suntu ficiorlji, dziitsea ca ari niea chiropana atumtsea. Ma, pan tu soni, tsi-a s-adra? nu-a s-isha nintea-aparintilui!

Tahina la patru ciindu anchisira, avea loata soda cati viira peana dineaua. Pana Ciucurova neasira ghini, ma neaua anvaIea geamea amashinaIjei. Cara ishira di Ciucurova nsus, calea s-umplu di neaua.

- Aide-aide, dziisi Coli, va n-acoapira neaua aoa tu campu...Tr;,..l1r!i ",..In ,.I; ,..111;,..ti" c:J,i 1~ c:; ,I;n';c; ~C'J..;n<'»,Ii 9uun..;; n: ,.:

ficiorlu, Ij-adra tsi Ij-adra, anchisira iara. Ba§chioi dinasira la uncunuscut di loara sari s-freaca geamea. Agiumsira Mircea Voda. S-afundara dip. Neaua eara pan di mesi.

Ado avea data neaua niea di noaptea. Cari shtii cum easti shi cuneaua aesta? Cum vini ea ea ploaea veara: aljurea da, aljurea nu da!Ado neaua eara mari, nu mata putura s-imna. S-turnara la un mu-can, aflara shi altsa ea elj ahusits. Shidzura la omlu atsel patru dziili,ca nu dinasea furtuna, shi mashinli Ii-alasara n eali. Li-anviili neaua,s-adrara ea stog di palji.

Dupa patru dzaIi fudzira pirpadi.

58 ELENA SfERE - MARIANA BARA

-Sa sbteam tsi cripari va s-tradzeam, daua dziili ninti s-aveamfudzita!

- Pirpadi, pana Cerna, suntu sbapti kilometri cali, dziisi cuscurlu.Una dzua featsira: imna shi cadea tu neaua, imna shi cadea, aoa

taha aIj tsanea neaua, aoa cadea, s-afunda, neaua mari, pan di mesi.Imna shi cadea, sa scula, iara cadea.Cuscurlu gri, ciindu agiumsira Cerna:- Nu, s-fudzim ninti!Treilji anchisira iara, un dupa alantu. Candu ishira mardzina di

Cerna, sou Ija tora cata Traiana, altsa optu kilometri, soarli 10 s-ascapita.

- lu s-nedz tora? dzasi Coli.Nu 13010odjul s-fuga ma largu di boara.- S-murgim, a na maca lucblji, a s-angucinam aoatsi; gri. shi

ficiorlu.S-turnara. S-tihisi la casa tsi grira s-hiM un arman, miglinit;'tucan

cum la ma dzatsem. Eara un om multu bun. Ti baraua: aIj tsanu dic-seara ado, I-adra tsina, tsi s-nu I-adara!

- Panea ca uscata easti, dziisi nicucbira, a v-adar un bargadan!Cari va s-maca pani, cari va bargadan.

L-adra un bargadan cu casb di bunlu, cu umtu, tsagarsi niheamacarni cu tseapi, 130deadi vin, 130bearsi aracbii. Armanlu s-cunoasbti,suflitlu di arman.

AIanta dzua agalisi ghini chirolu, mushat, fudzira. lara pit neaua,cicior dupa cicior, cicior dupa cicior... Ti prandzu Hisb agiumsiraTraiana, optu kilometri alj featsira di tahina di la shapti pana ladauaspra, ahat tsi nu putea s-imna.

Tora, calea u-avea curata di neaua cu plugurli. Tricura anapartiDunarea, la oi.

- Tsi paradis eara varoara aoa! dziisi Coli.Ca balta nu ma easti cum eara var chiro.. . -. . . -.- _I: .: __:: ..: _t...: r:;-.;; ln~; ti.I.U "" 1' '" :..--.

campuri, ta s-faca birichetea...Tsi s-vedz?Tsi jali!!- Doamne Dumnidzale, mari tsa-i putearea; s-papaira treilji.Ado tu insula tuta tutiputa, tuti oili Ii-aduna vimtul! Tsi eara pit

balta!...Tofanea atsea Ii-avea adunata tuti oili shi tuti Iibaga tu canali, una

pisti alanta, psoahi tuti!-Ore cuscre, dziisi Coli, oi di-a noastri nu ved! Mutrescu, nu-ari

oi di-a noastri psoahi! Nu-ari oi cu semnul a nostru.

FMMTURI DI BANA... 59

- Dealihea easti, gri cuscurlu. Nu ved oi ni cu uzumba, ni cu furca.Mutrira treilji ghini, nu-aflara ni uzumba, cum alj ma dzac a

guvaljei tu ureaclj~ ni Curca.

-A, fratili a nor-mea~ cuscre, ficiorlu a tau ari adrata aestu lucru,_.dziisiColi.

Ashi eara: di dicseara, aestu shi cu picurarlu tsi-avea la oj, vidzuratofanea shi nciumagara oili shi Ii dusira n hoara shi Ii-ascapara.

S-vidzuradeapoeatuts an boara. .

Di tofanea atsea sbi oaminj avea angucinata tu balta, spun lumea.Deapoea, nu putea s-treaca Dunarea cu oili.

- Tihi s-avem, va s-afliim vara cali, dzasi Coli.Featsira patru-tsintsi dzali cu tutiputa.Coli aratsi multu greu.

18-/i di Ma~ 1991.

60 ELENA srERE -MARIANA DARA

JJI

ADUTSERI AMINTI DIT MACHIDUNIIr

Asarnoaptea adrai una carti sbi aU u pitricui la Dina Cuvata, piadresa tsi nj-u-aveadata ProfesorluCuniaditAmerici. '

Tahina, la institutt una soatsi cari anvitsi armineashti ta s-poatas-angrapseasci dupa banda di magnetofon muabets anregistrati aritora aproapea vinghits anjt mi-antreaba:

_ Tini nu nedz tu Machidunii? Veara vini, nu-aflash vira cali s~nedz?

Agiumshu acas~ una cildura mari, veara mplina di frindzi sbi disoari aoat tu mesi di cisab~ shi cu njurizma di asfaltu tuchit.

_ Zoe, tsi lughii di pulitici fac aeshtsa di la "De§tep~areaArominilor?" Ved ci multu zburiscu ti sculii iara tu Machid~ au

tsiva sperantsi?Daima, paplu Goga na spunea cum avea criscuta tu hoara-a lor dit

Machidunii, cum avea adrata sculii armineas~ shtea nica puiziianvitsati atumtsea...

_Aoa voi tinirlji va sa spunets tsi-Ij doari arminjlji._ S-adar citi un cafe shi sa zburim niheama, ma s-nu ti ago-

njiseshtsa. ._ Mam~ a tsiava ts-adar un ceaitdi lipa..._Ashi, ci hiu cu tensiunea. Pina atumtsea va shidem aoa tu aom-

hr& n; h..1rnni

Paplu Gog~ ca daima, cu cimeasbi vinjita sbi cu cascheta, s-nU-ltraga vira vimtu. Cascheta aesta u vidzui shi n sudlu a Frantsiljeitsbi tu Girts~ shi tu sudlu a Italiljei, shi aoa la noi, la aushlji arminj.

...

Tu anlu 1911Vurgiria, Sirbia, Muntenegrul sbi Girtsia baturaTurchia. Tuta crishtinamea eara haraua ci scoasira Turchia ditMachidunii,ama la 1912sbi 1913si arupsirarelatsiilicu Vurgiria shiGirtsia, Sirbia sbi Muntenegrulbatura Vurgiria shi vinjiGirtsia la

~-- ~-.:,'-'''''''' ~"." 4

FRAMruRI DI BANA 61

no~ ama dupa doi anj nemtsilj, cu Vurgiria, cu Ungaria sbi Turchiasi aliara shi dishcljisira foc la grets...

- Deapoea gretslji s-aliara cu englejlj~ nu?- ... cu francezlji shi italianjlji...s-aliara shi nemtsilj, loari-shi-

turtsilj...- Sbi arminjlji?-~ elj ninti eara cu ciubinitlu, u adutsea pirintsalj ghini, ama nu

avea arihati di vurgari, vinea sbi-lj loa sclavi pi arminamea, la loapara~ malam~ flur~ timbiri, talagani, cioarits, lapudz, racbii, ta-tumi, sbi deapoea, dupa tsi Ii loa aesti lu~ la dadea calea... ashi ~una eta cu firmatsi... dupa aesta chirura oaminj... la anlu 1925 s-dis-featsicaleatuArminii... .

-Shi io aveam shapti anj cindu fudzim di Lajine shi vinjim Cociu-lari, dzisi mama, di ahurhii aoa shcoalaarmineasci. Ama surirli ameali ma mirti, Mica shi lana, adrara shcoala vurgireasci, earamultuma miri di io...

"

j

" -Ashi eara, 10 iara paplu Goga. Vinjim Caliacra shi Durustor...

.

. . Dupa paspra-tsispradzdi anj vinjim tu Dobrugea veaclji, s-featsi... scbimb di populatsii. Shi dit veaclja Dobrugi vinjim Bucure§til Ashi. ci bana u tricumcu firmatsi.:. -Shi tuti s-ahurhira cama ninti, di la Ali pashelu, nu? dzish io..

!

Cum eara istoria atsea, u-am avdzita unaoara, ma earam njici shi u-, agirshii.... - Aestu Ali Pashel~ cindu vru ta s-IjaShana al Hagi-Sterghiudit

1

.

hoara Gramosti, s-batura arminjlji cu armata al Ali Pishe...1 -Eara sbi armanjljimultsaatumtseatdi si ancustara...

"

-Stai sa spun... Shana atsea alavdata shi atsea mushata si anfir-maci shi tu mina turtseasci nu s-deadi!

. Suna telefonlu. Intru tu uda, eara una soatsa di la liceulu iu lucraipina asta-vear~ mi-antriba adresa a Sutsatiljei Armineasci.

Cindu s-es iara tu balconit mama vinji shi-nj dzisi:- Oil. shi cuntorlu aestu tsi nil 1-::lftrtrirt7p.mnn;;n..r;;' Au ",,.,n;

1 shi ni-avem cu tsi sa-I chirnisim. Dipuni agonja la cofetirii shi· ancupira tsiva, ma agonja, s-nu s-ducheasci!

Mi turnai ti dzatsi minuti cu fursecuri cu stafidz shi cu prajituri cufrishci.

- Eeee, more, tsi nu shidets arihati! dzisi paplu Goga. 10 cufrishca-aestanu para mi-ampac, ma cu stifidzli cama multu... sh-alisa cumbuloghligalbinidit mina shi 10un forsee.Zoe, tini cinduva ti mirits, tut ashi va-Ijdai a soacir-tai, di la cofetirii? mi-antribadeapoea,camapi hazishi cama cugaile.

- Sh-tini,papo,tora... Dusira atsealicu soacirli di-unchiro.

ii

j

..

..:. ,- -------

62 ELENASI'ERE- MARIANADARA

- Shtii sh-ea s-adara, ama tora avem cuptorlu aspartu, gri mama tas-mi-acoapira shi-nj featsi semnu "cama shcurti".

- Oof, dzash iara, la armanj mash aesti sa zburascu: "cindu va timmts"...

- Ashi-ashi,arasi papluGoga,am shi io un nipot, tut ca tinil. 1/-Ashi easti... Shi cum u dutseats bana ado? antribai iara.-Tuti eara ma dultsi... cashlu gustos, umtulligdos, untuletpnul di

susam~ di Masini, tuti s-cutsea ma ghini... Ado tu Girtsii eara marlcridintsa, multu cridea laolu la Dumnidza... Shi bina ma ghini..Noisiminam bumbae, s-cutsea agonja di alghea cimpul, simmam tatum~loam bunj paradz, siminam cilimbuchi, siminam sicara, siminampatats, tsineam shi oi, shi capri, shi vats, shi portsi, aveain' ponj-hits, aroidi, cistinj, cirnici... shi gaIjinj... niscintsa fatsea vinat...lucirli ma lishoarl... Cindu na dutseam in pizari, cu calji cavala,eara una pirifanji, calji cu flucati aroshi i albil Tsi ,mushuteatsa,Doamne, tsi banal Una mushuteatsalll Altsa tsanea shi coashi dialghinj...

- Muma-nj spunea ca eara shi multi napirtits... Ama aveats sl1imulti harei, shi bana ma libera, ashi-nj si pari i ashi eara?

- Ashi eara, morel Dimi noi njits, pirintsaIj poati s.avea..shigaileadz, ama nu ca aoa, mash firmatsi. Coruri shi cintitsi... dzasipaplu Goga, ama shi multu lucru, ma na earam anvitsats... Tsi ,banaeara ado, nipoatal Dicara vinji gredu, bana a noastra s-featsi. mabuna, gretslji deadira a armanjlor libertati mari n pirtsaIi a noastri...Vir chiro, cindu agiumdzea ficiorlu tu ilichii, s-dutsea un omdisoea-a lor shi carta vira feata sou isuseasca...

- Tinirlji nu s-cunushtea ici, gri mama, tsi chiro saIbatic...- Di iu sa s-cunoasca?1 s-ciudusi paplu Gogi shi s-dinasi s-bea

niheam cafe, ca-lj s-avea acatsata boatsea di ahinta zburirif Shideaisusits doi shi trei anj shi deapoea s-dutsea shi zbura cindu va adaralumta. Spunea ca "na tsem s-curmam lumta", cu cintitsi...

1.A'"lt" L"'r:.,..'" ,.;;".1.. n"nl.. fjnaii 7hl1r~ nrl1ine~!\hti-lumtd tinumta, cioari ti cicioari, chitcd ti lilici...

- A yea gambrolu shi un furtat...

- Da, ca fratslji...- Multi adets shi multi greali... I- Shi ca s-vrea feata cu ficiorlu, ca nu s-vrea, nu lj-antriba varnu...

Deapoea, nveasta-atsea noaua aI la socurlu n cap, aI chiptina, aIJ lacioarli, nveastili fatsea marl tinjii a socirlor.

-Shi nu mash a lor, la tuta soea a birbatlui.Deapoea, cati Dumanica cor cu cintitsi, giuca shi tinirlji... armash,

Zoe.

1I

,I

I,

FRAMTuRl DI DANA... 63

- Tora, papu Goga,spuni-njcums-agiucaficiuritslji.- Cindu earam njits,na giucamna protinca,na giucamna poarca,

na giucamna baba oarba...

- Ma agiutatsshi la stani, ca avea lucru shi ti njits,shi ti miiri~. _iara mama.

- Purtam cheiliargasitidi capra, cu lapti batut... Dupa tsi vineamdi la stani,a! pi tu girdinli a unuivitsin,a! pi la vira pom, ta s-furimpoam~arasi paplu Goga.Ama nu shteam boala...Cati vir an, vinizborlu, cati vir veara n-acatsa heavra, dupa atsea 'vinea toamna,vinea shcoala...ama nu tuts ficiorljiu vrea shcoalashi armanea manapoeats. 10, di cindu ahurhii di optu anj la shcoala,una sahati nuantrirupshu, pina anj si featsira actili di la shcoala, liceulu diGrebini...

-Voi ado anvitsats limbi xeani n cali, cumu s-dzats~ shi gir-tseashti,shivurgireashti...

- Ashi-i,shi italianaanvitsai,ca easti ca armineasca, nu voi s-mi-alavdu...

- Eara buni shcoliliarmineshtsa ado, multa lumis-dishtiptashi 5-muta...

- Em, cari cama multu sa scoata ficiorljianvitsatsavea mari inati;ado tu a Pinduluisuntu hori multi armaneshtsa,suti di hori arma-neshtsa, ama tora earn s-gricumanisira.Multa arminami fudzi tu

j

' America, tu Frantsa, tu Anglia, tu Italia, t!1Ghermania.- Tini cunoshtighiniMachidunia,shi ai shi cititamultu.

'. - Machidunias-ampirtsa, loara gretsljioptu giudets~tuti,aproapidi Marea Mediterana - Cavala, Drama, Seres, Salonie, aesti suntu pi

f malu a Mediteraniljei shi a Egeiljei, Florina, lanina, Cojani,i Vodina;..I

I

1

i

,

I

,ilI

J

**.

Multi na spusi paplu Goga, ma pan tu soni armasi. vrihnisi.->WUL.UWCiavara gJum[au oara, ascUJtamcum tritsea mashinjli, bateatora shi un vimtu lishor. Di la vitsinj s-avdza la radio ca va s-hiba ex-plozii tu soari, ca tu Filipini un vulcan adra mari laets, deapoeamuzica.

! Paplu Gogi, ca aush sh-u va multu muabetea shi nu va sa s-ducaI chiruti ahinti lucri tsi tinirlji di aoa nu Ii cunoscu, ahurhi iara:

- Cinli di Ali Pashelu... ama un armin shi un grec aI taIjara! Nuau bitsiri laetslia arminamiljei, tsi au trapta miratslji di arminj, shitora sa araspindira ma arau. Tuti locurli Ii umplum sm tut mashfudzim,pana cindu va fuga?nu shtiu.Poati avemvir blastem, nu n-

64 ELENASI'ERE- MARIANADARA

ancapi loclu - loclu iuval Aclo tu Machidunii, tu hoara a noastra,Liposhi, aveam una bisearicii multu mushata, tuta eara zugrapsita,shi pi dinauntrushi pi dinafoara,si cljimaAghiuGhiorghi. Ii'

Ciindu eara Pashtili, tsa eara mirachi s-ti duts la biseari~ sshibuni lucri sh-aveal Tu doilu di meslu Mai s-fatsea piinaghir"vineapoati dit dzatsi horl lumea. Dadea la bisearicii njel, altu ed, altugiiscii, altu giiljina, altu pustav, altu liina shi Ii scutea la IicitatsWshiparadzlji iilj dadea la bisearicii. Bisearica avea un capital;!mati.Ciindu fudzim, tu 1927, aliisiim la bisearicii un capital, di..3O.000drahmadz shi 30 cumats Ourii turtseshtsa, Lumea' eara cu sigur crish:.tinj, nu s-Ioa paradz di la bisearicii. Avea adrata una'siibatitanaltu.piclopotnitsa, shi s-videa di la vinghits kilometrt Tora, bisearicaarmiineascii eara naua shi muljerli aradea di preftsa, cii aveaadeteas-nus-birbireascii- barba pana di cheptu,aliixitstu Iii. Bis~caavea daua intriiri: usha biirbateascii shi usha ti muljerl, Cat am,ala-gata, ahtari bisearicii nu am vidzuta. Spunea aushlji di-aclo'ciihoaraLiposhi eara veaclji di tsintsi suti di anj, ma noi earam vinjits.manooa, di Avdela shi di Verla altsa. Tora avdu cii hoara u asparsirii shiau adratii dauii horuri unii hoara, ma carishti, cari u vidzul Cii pustuldi chiro nu n-aliisii s-nidzem s-videm tsi easti...

Ashi agiumsi chirolu, pisti tut s-aliixescu luciirli. Toradunjauci'fugpi naua modii... Tora primuveara tu Machidunii va cufuseshtsii diciintiirli a cucluil Daztsi-tsispra cuts: "cu-cul cu-cul", tsii mutiiure-cljilil Shi alti ciiti... dealihea prumuvearii!!1 larna cadi multii iieaua,ama easti Marea Egee, Marea Mediterana aproapea, easti. ~duriishi sa scoalii Biiltiiretslu shi u tucheashti neaua diunoara! Vimiu' ari

zurlu, ama nu cati dzuii. Suntu daua vimtur~ unlu alj dziic Belis, shiuolu Vardarlu - s-bat dauli vimturi di scot ponj dit loc, ama caldbvirntu... Shi atumtsea avea shi lucri buni shi lucri ma uruti, shi toraashi easti - a cui easti ghini, el dziitsi cii a tutulor Iii easti ghini, amacati un singur shi shtii... Shi laetsli fura a noastri, shi ghinetsli a

: '~~...:...: "'lIli"r,.,. ,.t1iriimnri. ani muririi dauii feati martat~murl sor-mea, muri nicuchirlu a sor-meai, niiinti muri'inana,deapoea muri sh-tata, muririi liiliinj, teti, cusurinj,'ama curajlu nUJIchirui. Anj vinea greu, ama aveam tsi s-fac? Omlu s-anveatsii shi:cughini shi cu-arau, cii ari di arau ma arau, easti un wor. lov asm dzii-tsea: "Dumnidzii da ghinets, Dumnidzii da sh-Iaets", ashi shtim di laoaminj aush, ashi va v-aliisiimshi noi a voaua. S-va videtsdi lucru, s-va videts di banii, s-ascultats mama-ta, tat-tu, s-viivrets cu suriiri, cufrats, cii ashi easti ghini. Tuti suntu triciitoari.

Ca anjlji agiumsira, va va dishcljidets casi, cii nu va stats ashi, va vada Dumnidzii shi fumealji, va-Ij crishtets, va-Ij iinsurats, va.1ima..tats,

------

---------- -. -.. :: - - ~ ,.,.-,-~ ,

FRAMruRI Dr DANA... 6S

cii asm easti aliisata. Tuti lipseashti s-li minduim.- S-bag s-adar un gratar, va-i foami?

Mama ishi dit bUciitiirii,cu poala alba shi tu miinj cu un piat cupatargeani. _ _

10u mutream smnu u-avdzam.PapluGogas-aveadinasitadi viiratsintsi minuti shi mutrea tu giirdina, s-dipunea pisti blocurli diandicraca viiranor di ploai.

- S-adar tsiva di Macari? antriM iara mama, ciudusita cii nugream.- le-ie, dziish,lipseashti...

BUCUTeIU,19-/i di Cirishar, 1991

~~

I3~.1

i

I

1Jfri

...

-"

66 ELENA SfERE - MARIANA BARA

Ashi ca ashi suntu aesti lucri pi ]umea aesta: om]u va s-aiba shcoalaa banaIjei.

Tuti suntu tricatoari. Ama bana va sa shtii cum sou trets. Ca ashieasti ]umea aesta, eta mincinoasa!...Om]u lipseashtisa s-discurc8:-- _

Varou nu poati sa shtiba tsi easti cu alanta bana, shi cii spun nis-ciintsa: "tu alanta eta", cari easti alanta eta? Cari dusi tu atsea alantaeta? ,

- -I Ashi ca aoa easti eta, aoa easti bana, aoa suntu shi ghinetsli,aoaUNA BANA .Untu shi uritetsli!... Upseashti sa nviIsim, chive.,,;,im, ._..

harnim, s-na discurmam, s-nu na ncacem, s-nu na batem, s-nuaI' mutrims-fatsemarau un la-alantu.

PapluGogaPiti,cusurinaJimumi,"~a~luatsel~us~a~ujc'; -~ Mininu himnvitsatororiprofesor,amacumamshidzu,tadizbordzatsea ciinduearam njica, avea obdzat.slpa!ru.d! anJ canI~ I ~~ cu oaminjdishteptsa,ved ca ashi easti.Tuti suntutricatoari,amalaciirsiis-nj-aducangrapsitdi e~ adutserliammh ~Itb~~a w. a t' om]ueasti dator soutreaca, adicasoubaneadzaaesta bana, sa shtiba

Stau shi mi mindueascuciinduearam tu ~ac~dunu s ~~:: ~ sa s-discurca,cum dzashma usus: Cari dusi shi intra tu ]oc shi vinji. il- hi, di multagiucari tsi giucamCUfiClOrlJI-tuts ca _ a_. napoi?agtm ac .. I di nu mi dutseam acasa ta s-macAshi '

al- -d. 0 I ] . _].f hi

mea -ahantumultunJ-earagroeu, - - hieash asata I nsus: m u s- u-agruts,nu sa-~ ats arau; s

d . d t am Seara amanat ta s-mac sghini

. .d ? _. .

ti prandzu, shi dupa pran zu ml u se a nJla nu nJ-eastl tut , ama tSISea ar Dupa mml, omlu s-banaSemibag s-dormu. . . _

d. 300di anj, ca unaoaras-afla.Dupa mini,bana di ]a un an pana la trei

hi. .

ducheam Shi cara tncura n 01 . -d.

I .di I . -

] dza . .b _

<Ii fi . .Mi loa mana n bratsa s 10nu ml , _ ... hi . d 00- anJ, apa I p 081; a trel pan a tSIaDJ_ ana IClor, ca VlDltul

anj, acilsai ..mi due 10shcoali, adlca la Abc=lar. -DJ ea a tsi!radzi! di!adz.~ ~ la Is~P'~dza~ _~-asb! sh-.asW;di la.~placashi cundilj. . _ . . ti pradzatsl pana ]a vmghltSeash mbuna; di ]a vmghltS]a shaadza-Anj dziitsea nvitsatoareaca s-hiba ~i ml ~atse~ ~~or c~ m:. ' tsitsintsi- atumtseaeasti bana buna, ama atse]ma bunJu]ucru,bana

va-njda shi carti, adicaclasa l-a, toc, clf~e~a, adlca amara,s 10 s-hibapana]a trei suti di anj, ca alta bana nu ari.

u ciiscaman gura dupa catina spuneanvatsatoarea. . I - Ii t Pi lumea aesta am tricuta turlii di turlii di oaminj, tuti suntuCa ashi easti aliisata,tuti tu chirolu<:iindusuntu,~Uhucarhisun u vimtu.

ashi Ca sa-njspunea nvitsatoarea"s-hi!s.curats, s-hitst~m~ ~ cap, Va rog discurcats-Ii luciirli cum credets, io scrish shi pis-nu'~aved cu urecljiJinispilati",a njiantlDtra ~ ca~a~shz. °.:mt ' _ machiduneashti shi pi rumaneashti..

].. .t carl avea mah di nvatsaor, s

C .b- -

t V -..b - -

h _ .b- _

Ama ficiorlji carl ~I nvasa un ... -t' _ arl anara u urgaru, au z oara vurgares tsa, can anara tucunushtea... Shi deapoea tricui ]a cl~a a 3-a, .~hima ~:a~~~ AJbanii,au zboara albiinizeshtsa,altsa au zboara sarbeshtsa... Noidau minti la altsa ficiori, loam di pndam lectsll la a~ts~ IClon.caIi. "1' dziitseam tu ]oe di iara,pali _ gartseshti.. . - _L "I: -~~...~,.t<>mb f:lt~p.am cui __. _ . _.

~uu au.""...:~ w_--- . - - . - - 1 . 'V., 1:' J "au 'VII. cuupCU11>i11WI,lUalSt:m uum-

habarseamshila tutiluciirliatentu. . .. he- ~ /jartu-rrumiinljidi aoa dit Almanii dziic"Bogdaprosti",machidunits-.Nasciintsaficiori,candu tritsea ca1e~,nu ~na cu mlDtl,ar:uc: la I ]jidit Gartsiidziic"Aila sirgheani"zbor gartsescu.

tsra pi oaminj aush, fatsea lucri ca tSInu Ii~se~...A..d;a t I" ~_I.J Shi cu tuti aesti, DumnidziiJunu va n-alasa!...Noi armanameashcoala nu shtea tsiva, tufa, shi-Ij spunea a n~ts~tor~ul. _r~s. _ss- 1 avem multi adets, shi buni, shi nasciinti cama a]ta turlii (aestu zbor,baga pi un cicior i pi un dzinuclju,nu loa mtsl una ?ota una. a

I

turlii easti turtsescu).Spun ti mini? Tricui deapoea tu strato, ~a:armat~gre~ca.d- . Caimo, vedz tini, easti zbor gartsescu,tut ashi agapi, tsi

d.

ghim nu fatseaacurvoa a, earaa -h .

d -' 'T' "1-- .

b _Ca s-aveaipurtari, u a utseaama , _ ... hi hi ! armaneas h s- zatSI vrean... I pcuacarsescu, carl z oara nu suntui fruntash ori var gradat, mai tsa dadea una permlSlI,s as ma uidisiti,nu Iibaga tu carti.or10 ' . I _ . t. Gartseashti,a creionJuiaJjdziicmulif.

nc . . .1" h eatsa- Omlu 11amu ta mIDI.

V-]- - - - . hi 'd .

b _Ashi ca sh-di la oammJ ~I aus any , ~ a asam sanatah s VI earl una.

FRAMruRl DI BANA... 67

III

i

II

68 ELENA SfERE -MARIANA BARA

Cum tsa angrapsii, tsi nu ti ariseashti, nu li mutrea.Cu bine, tihi buna shi sanatati (tihi easti zbor gartsescu).A naua na dzac ea him dit muntsalj a Pindului. Nu-i minciuna,

him dit Pindu, ma aoa dzac ea nu bim armanj, ea him arai. Da, arai,dishteptsa shi capabili! Nu mash tu Pindu, shi tuta Machidunii u 10mcu numa! Bitola, Shtip, Cumanova, Coceanj, Crushova - aeshtsacasabadz suntu tu Machidunii iugoslava.Aoa tu Machiduniigar-tseasea: Salonie, lanina, Cozanj, Veria, Vodena, Kelchici,Poroia,Siderocastro,Seres, Drama, Cavala, shi alti multi. lar Nevrocop,Giumaia di Nsus, Petricl -aesti trei suntu tu Vurgarii.

Terminat.

Tricura tsintsi anj. Cat bana, paplu Goga Piti tut mi-antriba disiadrai tsiva cu cartsali a lui, disi eara buni. Tora, amanat, l-aflai IOOu.

Atselj tsi-l cunuscura s-Iu-aduea aminti.

FRAMruRl DI BANA... 69

--

MEASA

Tu clcmige tora nu-an paradz. Ari ndaua eatsuti arudziniti, arcati,vara trei-patru caieti vedji, di candu earam tu liceu, vara' lilicl uscata,cloara, una cutii goala di bumboani, cu eapachea veardi shi cu treitrandafili albi mari pi nasa.

Measa undzeashti s-hiba n casa, ma u tsanem tu balconi, u arsinibeama soarli, lai lemnul, cripa, ama easti dit veadja casa, pitahanti lucri nali. Ari clcioarli subtsari, ansus andreapti sm dighios capatru meari. Easti adusa tash di Durustor, di candu paplu disfeatsiprota hani, cu ndoi chiladz di zahari shi di ariz, di lacumi, cu pur-tucaIj shi cu cash. Eara tu Martsu atumtsea, candu-Ij si-aminta un

I

njic shi dzasi: "aestu nigustor va s-faea". Dupa tsintsi anj vinji marlipolim shi-Ij mutara di Durostor, Ialomita. Pisti harai shi strozmi,

1 pistibargaci di bacari shi grundi di cash,pisti sats di farina di garnuj shi di misur, bagara shi measa, pisupra, tu prota carutsa, iu paplu: shidzu ta s-avina calji. S-avea adunata hoara tuta Doimu§lar, tutal armanamea, cati casa cu carutsa shi cu ficiuritslji, shi jandarlji vigljai casili armasi, s-nu s-toarna varnu.1 Poati sa-Ij aeatsa shi varna ploai, carishti? Eara t\l inshita a~ vearaIjei.! Di lalomita aIj dusira Tulcea, ado measa aduna iara paradz tuj clcmige, ado iara s-adrara casi. iara nicuchirlii armiini :mrnn<>r.., vUlaua arosm, Iat, nJ1fla, veardi sm Morea ti chilinj, ti iambuli, eaJ fustanjli Ii-avea alasata nica di Durostor shi di ma nainti. Shi tui caduri candu insha nainti s-fuga di Gartsii, tinirli nveasti eara cu, fustanj di cadife shi cu caplu gol, cu mardzeali di gushi, cu paputsa

uidisiti.Ama nai ma buna tihi avo measa candu agiumsira Banat, di eara

hani mari shi mplina cu di tuti. Mash ea ti putsan chiro. Una dzuaanearcara iara, tu vagoni di tren, tu pampori cum dzac armanjlji, shiti un mes agiumsira Baragan. Measa mash ea nu s-framsi, anamisa diun talar shi daua ghilii, di crivati shi di una sfmduchi veadji.

70 ELENA SIERE - MARIANA DARA

Shidzu un mes sh-cama tu soari, pana adrara casa, deapoea u tri-cura tu bunlu uda, ninga icoana-atsea marea, ancupiirata di la unavurgara. Geamea di la icoana s-avea framta tu una parti, ashi ciinipotslji, candu intra tu udiilu bun, s-alina pi measii, s-muta n cicioarishi-sh hidzea deadzitli pit geami, ta s-acatsa lilicili shi miirdzealilialbi cari suntu diniiintea a Sta-Miiriiljei.

Sta-Miiria ari pi cap un zavon cu boabi di asimi, ama pana adomana nu agiundzi...

Dupa nica dzatsi anj, measa u scoasira iara, u-anciircara iara tutren, iara fudzirii, Bucure§ti. Aoa, tu casa naua iara, u-alasara cu altilucri, cama framti, tu udiilu iu eara chiumbelu shi iu s-adra macarea.Ahurhi s-aiba shi njurizma di seu shi s-hiba udata cu apa, ahurhi s-aushascii.

Candu u loara la bloc, sh-trapsi suflitlu, dupa nica trei casi pri iu u

purta ficiorlu a curi Ij-u-avea ampiirtsata candu s-ansura. Bilea viirandoi anj shidzu tu ubor, tu soari, cii nu-avea loc iuva n casa.

Tora ari aproapi shaidziits di anj banats tu fumealja a noastrii, shiari vahi ma multsa, cii nu shtiu di la cari fu ancupiirata... A, nj-aducaminti: di la un birber turcu di Durustor, cari poati s-u-avea shoe!diviira dzatsi-tsispradzatsi di-anj.

Ca sou lau gbini, soufree ta s-u-algbescu, soudau shi cu lac, pot souvindu gbini...

Bucure~ti, Il-li di Alunar, 1991

FRA.MTuRI DI BANA... 71

--

UN OM DI CASA

Tu cartea tsi u pitricui aoa sh-cama di doi mesh al O. aveam dziisacii-nj frango mintea cum s-adar s-intra tu tsi angrapsescu multsaoaminj tsi am cunuscuta: mi durea cii nisciintsii, multu di aproapeaviiraoara iilj chirui, cii altsa aflats soi i sots di putsan chiro suntumultsa shi puterli a meali shcurti.

Shi cum voi sa-nj tsiin zborlu, ta sa-sh lu tsana shi 0., voi s-vaspun andaua di un om di casa, cu multa fala, tsi sh-ciidzu di pi gumarciindu-lj si piirea cii tuts Ij-arasi shi-lj giucii pi deadziti. Aestu om, tsitora va s-andreaga ti una cali multu lunga, ca noi tuts, sa-lj damnuma Pasha, lu-aflai tora ndaua dziili m pazarea di Oborl, aproapeadi casa-a lui, iu sh-ancupiira tsiva pastrama di capra. S-andridzea s-toarna acasa ciindu na vidzum, na gbinujm shi io lu ntribai:

-A, bre frate Pasha, cum ishish tora tini s-ancupiiri? Muljarea tsiu-ai?

- Sou arda fodu, dracsa! Mi alasa!-Cum ashi?

Shi-nj spusi tsi patsa: ciiti-lj featsi, cumu-lj maca paradzlji, cum nuadra tsiva acasa, cum nu sh-vrea ficiorlji, shi ciiti alti.

- Shi nu v-alasat?- Natima-lj di muljari, na alasam dit prumuveara, angiura cu

multa seati.

LU aJasat shi io Pasha Obor, di iu vrea sh-ancupara shi niscantipiperchi, tseapi, carishti, shi-nj loai calea, multu ciudusita di tsiavdziii.

Dupa nica ndaua dziili, mi astavursescu tu ciisaba cu tsal Pasha.Na shteam di tsispravinghits i di treidziits di anj. Ljt-spush ashi sh-ashi tsi anvitsai shi loai sou antreb:

- Cum fu cu-alasarea, tsal Pasha? Ljarta-mi cii ti antreb, amamultu greali zboari-nj spusi Pasha aoaltadz. Alithea suntu?

1 mahaladi Bucure~ti

72 ELENA SfERE - MARIANA BARA

-Suntu, luplu sa-I macii! Sa scula di s-dusi la tribunal cu fen-su shicu frati-su ta s-giura striimbu ti mini... Tini shtii tsi casa dishdjisaaveam, shi cum ashtiptam daima oaspitslji, ti siirbatori shi ti tuti, shiciindu vinea soea di Dobrugea, shi ciiti sh-ciiti!

- E de... shi cum atumtsea? 10 nu nj-au hari zboarili, ama multustriimbu-nj pari Pasha...

- Shi cum!... el cu muljerli, cu lucurlu, cu hiinili, cii ari daua, cooili, cu mucanili, tsi s-tsa spun ma multu...

Acupirita muljari aesta tsal Pasha, cii nu shtiu aIta turlii cum sii-Ijdziic.AMnta nji spusi shi-nj fu andirsi souantreb nica naoara.

Tora, ma multu ahurhi s-mi aroada viermul: aesti lucri suntu ticiudii la armiinj, lumea na shtii ti tinjisits, ti froninj. Aaaa, aoa aritsiva... Ma cari s-antreb?

Tricura iara tsiva mesh, io cum nu mi ameastic la misiiljuri, ni lamulti numtsa, di iu sa shtiu cii a noshtri u featsira lati?

Cu lucurlu, cu ciirtsiili, mi duchescu una dzua cii hiu dip armas: nuputeam s-dormu, ca s-nu macam shi daua dzii1inu mi loa foamea, nupara aveam chefi di lucru, mi-avea aciitsata una pusta di sideti di-njvinea s-aruc tuti ciirtsiili, sou vindu biblioteca shi s-intru la viiramiinastir. S-nu lundzescu zborlu, nesh la gheatru. Ado, dupa tsi mividzura shi-nj deadira ghitriili tsi lipsea, armash cu una gheatresatinira s-nj-adara tsiva ciirtsa. Ciindu, intra un tsi-lj greashti. Dupanuma, unashuna duchii cari eara: nipoata aI Pasha. Tora, aItu luemnu aveam, u antreb tsi adara fen-su, Ial-su shi alantsa:

- 10 aesti nu Ii mae, iinj dziisi agra. Catiun cu zurletsli a lui...A bre, stramba lumi!Shi eara s-u-agiirshescu dip shi sou fac defi aesta isturii, ciindu,

una dzua tu tramvai, daua muljeri zbura armiineashti:-Ghini cii afliim stranjlu aestu di volpi polara tora, carishti ciit va

s-facii di toamna.. Va nedz maw la culac? Tsa grira?- Shi s-nu-nj grea va nidzeam... Avdu cii vini Pasha cu naua

nveasta. cu mucana. shi voi SoUved ca tsi easti...- Spun dunjaua cii-i ma tinirii...- Sor-mea u vidzu sh-Ia una numta, la feata al Cocea. Shidea dupa

tinirlji ta s-Ij-agiunga zboarili a preftului...-Shi ficiorlji suntu cu ma-sa, nu?- Njidu armasi cu el, casa-i a lui, ti cari va u-aIasa?!- Eee, dupa cumu-s-veadi, aestu om di casa, sh-afla agonja-agonja

aIta nveasHi,nu va s-armiina singur tora tu aushaticl-Tsi zburashta?! Suntu deadun di tsispradz di-anj sh-cama... Sor-

mea-Ij vidzu la-amari, shidea cu ficiorlji a Ijei pi un cearshaf shi tuidghiul uda la hotel. Shi tsal Pasha Bucure~ti cu ficiorlji...

.~~~

FRA.MTuRI DI DANA... 73

1

t

I

~I

I

- S-facii defil! S-u-adra a njia ashi a meu, va-l vatamam?! Eee!- Nu zbura... ciindu tsii vini pi cap...- Shcoplu!l Ghini cii piina tora n-afui Dumnidzii!...- Miini la culac va Ij-aruc iindaua, s-nu dziicii tora cii tuts lu-

aIavda, cii deapoea tuts biirbatslji ahat ashteapta! _ --Ghini va lj-u-adari... Avdziii aoaltadz, la misali la teta, cii hilj-su

aI Pasha s-ansura, i va s-ansoara, shi cii Pasha lipseashti s-fugii dincasa... Spunea shi tsal Goga tsiva, cii s-au batuta, cii-shlo luciirli, nushtiu...

-lill!! shi tsa1Goga ciiti avdi shi cum Ii spuni...Shi ashi, aflai shi-nj scosh dit minti Pasha, safi "om di casii".

7-/i di A/unar 1991

74 ELENA SlERE -MARIANA DARA

UNA FEATA sm UNA MUWARI

Eara unaoara una feata shi una muljari. Feata shidea ninga geamishi cusea. Una dzua vinji un ficior shi-Ij dziisi:

- Ore feata, nu vrei s-vinj cu mini?- Iu vrei s-mi duts? Ij-u toma feata.- A tsa spim iu va ti-aduc, ma vim~cu mini!Feata ascumsi lucurlu tsi cusea shi anchisi.Imnara, imnara, agiumsira tu una padOO. Agiumsira la casa a

ficiorlui atsilui, eara tu mesi di paduri. Aestu ficior shidea ningamurmintsa shi scutea sciindurli, loa carnea shi u dutsea acasa. Feataafla ado una cumata di carni shi u maca.

Vini ficiorlu:- 0, lea muljare, adara macari!EI avea adusii carni, cum adutsea daima acasa. Avea arcata tuti

sciindurli. U tsagiirsi carnea shi deapoea u scoasi di pi foc.- Ai s-maciim!Ahurhira s-maca.- Ca s-nu u mats tuta, va ts-u bag tu gushi! aIj dziisi muljarea din

casa a feataIjei. Va ti vatiim di piirjina!! Avdzii, ma ti fats ca nu-avdzii?!

Feata maca shi muri. Ciindu s-turna omlu acasa shi vidzu feata...,n~rt; '!Intrih;.

- Catse moo feata?- Em, maca carni di mortu!-Tora va SOuanviem!

Muljarea fudzi shi agiumsi tu una paduri. Biirbatlu vinea didinapoi, dupa ea. Antriba nisciintsa ficiori di la oi:

-Ore ficiori, nu vidzut viira muljari?-Nu vidzum! arasira elj, catse muljarea Ij-avea fuvirsita s-nu u

spuna la viira ca tricu pri ado.Tu soni u agiumsi muljarea shi u andjisi n casa:-Cara s-esh di aoa, va ti vatiim! shi andjisi usha dupa el.

IpRAMruRI DI DANA... 7S

Ma muljarea fudzi pit geami. Imna, imna, carishti cati iu agiumsishi iara s-aduna cu ficiorlji tsi pashtea oili:

- Cara s-nu mi spunets, multa maliima va va dau! la dzasi iara.

Ma biirbatlu u agiumsi tora, u liga di un pom shi dusi s-cafta unaciumagata soubata catsefudzidi acasa. _ -

Ma ciindu s-dusi, afla doi urshi cu odji marl, cari lu-arachira shilu-angljitara.

- Shi tora, ma s-vrets,va va spun shi altu pirmit,eu una muljarishiun ficior.Ma tut camapeanarga,nu tsivadi miavdiviiravaccolac...

- Ashi-ica tsa vinis-aradz?!

, Brnmar, 1991

76 ELENA srERE -MARIANA DARA

XENJL.JI

Pi un mushuma galbin, un cuculici di simitsa lai di floarea soarlui,aoa dunjaua Ii maca dupa tsi prota Ii tsagarseashti tu tigani, farauntulemnu, mash ashi di s-adara niheama ca arsi. Ghifta carl Ii vin-dea avea ngucinata di arcoari, cu manjli goali shi cu una caciula dioai trapta pisti perlu nilat pana pisti framti. Deavarliga neaua groasa,alba, proaspita, cadzuta di una dzua. Ficiurits tu stranji njirli, galbini,verdza, aroshi s-agiuca tu neaua. Tricum pininga elj cu camera vide()pi carl angrapsea RAI.

_ Aaa, suntuitalianj!dzisi un tinir.Tuts deapoea shutsara capitli. ._ Tsi suntu simitsli aesti? mi ntriba regizorlu.- Di eali s-adara la noi halvalu._A! halva s-dzatsi tu limba araba la tut tsi easti dultsi. Shill, io hiu

di parintsi armenj, hiu faptu tu Sirii, shtiu sa zburascu arabeashti.Seara n-adunam tuts acasa. Dupa ciurbalu di njel shi sarmadz, la

cafe, ahurhim sa zburam iara di neaua, di arcoarea cari pari ma marln casi di nafoara. Regizorlu shi sotslu a lui, tsi avea vidzuta tu trei-dzats di anj giumitati di lao, loara sa spuna cum au tricuta tu Sahara,1a patrudzats di gradi dzua tu arina, tu chiro di polim, cum imnamash noaptea pi steali, s-nu tsiva di-Ij ved shi-Ij vatama vara.

_ Cum vinea seara fudzeam; altiori n-ashtirneam ampadi pi arinauna CDWIDIaraoeasca (Sl (u(a azua u purram cu nm anvarUla pi unlemnu, ca sui. Araghlji adra tendzili shi na tindeam dininti, nu s-avdza tsiva. Mash cum ash ciuciura un cu alantu, di tesh, di pi unachilimi pi-alanta. Zburam sahats antredz. Deapoea durnjam. La unanjilji di metri cara s-eara vara furniga tsi muta un hir di arina s-avdza, anda va s-eara dip ninga tini.

Candu la spush ca him armanj di Machidunii, fura multu ciudusitsca ari shi tu Gartsii, shi tu Sarbii, tu Balcanj ahantsa armanj.Zburam deapoea di umutea tsi u avem ti sculii shi presa armaneasca.Ma marli ariSi shi dzisi:

FRAM'rURI DI DANA... 71

1

I

11

'f't.~,~,,,

-Voi aoa, tora, nica minduits ca oaminjlji di un chico, cindu, ca s-nu earai di soea a lui, toa ciumagiu shi s-anciupa.

Candu fudzira, ca oaspits tinjisits, dzisira "noapti buna" piarmaneashti.

Armasim a noshtri acasa. Adunam piatili, cunetsli, filigeanjli.'SOr:mea eara armasa, tuta dzua la furnu, cu mama. 10 aveam imnata pitneaua ti filmarl nica di tahina, shidzui ampadi ninga veioza, bigaiuna casetacu John Lennon. '

- Lj-avdzish, dzisi mama, ti elj tora nu-arl tsiva ca s-hii turcu icrishtin, francez i ghirman, elj nu-au ahtari catse Ii-au tuti buni.

- Ghini ma, gri paplu, ca s-mindueshtsi niheama, zburascu ashicatse ti elj tuti suntu buni shi nu-au ahata misticatura, nu virsarasandza ta sa zburasca limba a lor, aesti li banara strapapanjlji a lor...

Shideam shi nu gream tsiva. "Tsi easti cindu cheari una limba?Oaminjlji zburascu limba cari la si da, tu loclu iu baneadza. Shi tuAmerica?!" Nu puteam s-minduescu, ma multu, aveam acatsata tora,tu soni, s-mi angaldziscu, nji si dizgljitsa cicioarli, ma loai sa shtir-nutedz.

- la s-ts-adar na ceai, dzisi mama, ca va s-ti badz. Mini tahinaiara di cu oara va s-ti scoli. Tini vrei, Tana? u antriba sor-mea.

- Voi sh-io. Ai, lasa, va s-adar io ti tuts.La televizor lugoslavia: oaminj vatamats, casi ars~ iarna. Di cindu

ahurhira sa spuna tsi laets tree dunjaua ado, videm cafi searamortsa, altsa pliguits, altsi cu deadzitli taIjati, altsa arshi, altsa ngru-pats agonja shi deapoea dizgrupats, tricura mesh. Prota plandzeamcindu videam tsi pat lumea. Deapoea ti anvets cu tuti. Ca un gheatrucarl talj~ coas~ aestu Ij-easti lucurlu. Ashi shi oaminjlji di la RAI.Candu vedz mult~ suflitlu s-angroashi, tuti durerli suntu una turlii,idghili lucri s-adara pisti tut.

Shi cum dzatsi un spanio~ Gracian, tsi ari banata la una njilji shishasi suti: "Atselj tsi adara polimlu shi suntu paItits ti aestu lucru,

1

f-Ij

~,.J,""..::: ,,_: __ __I! t _ ... . - - 6& & _ __ -- _ -r _~u t'U&.I."GCIIUl .

Shi tora mi tomu iara la muma: 1a protlu polim avea tresprats dianj. Shi pit hoara a lor, Liposhi, tritsea englezi, araghi, ghirmanj shicati alti ascheri. Unaoara, cum s-dutsea ntreapa, u scoasira tu cadru.Atselj eara englezi, vara ofitse~ ti elj polimlu eara tsiva nou, vrea s-duca acasa impresii dit Balcanj. Ti elj polimlu nu eara laeatsa. Tiarmanjlji di Liposhi polimlu eara foami shi moarti. Muma ahantushtea, ca englezlji dzac "come on" shi "yes". Shtea nica zboaraIi laopdzitsdianj.I

-Va ts-aratseasca ceailu, bea-I tora!

- Nu-Ij bigash limoni!

--

78 ELENAsrERE -MARIANA BARA

_ lara mi-agarshii.Avdza,maw s-nj-alashbuletinlu ca va neg s-ancupar zaharea ti meslu tsi tricu; nji spusi vitsina, ca adusira aoa laAlimentara.

Azi vidzui purtucilj tu casaba, una suta shi treidzats di le~ niea nuspush acasa, s-videm cum va na discurmiim cu paradzlji ti casa, shitsi va n-armana ti carni ti Carciun.

_Vidzui banani, dzatsi Zoea. Eara verdza shi nu ancuparai._ la alasa-li, banani shi carishti!? gri paplu. Sa-nj dats a njia punga,

ca voi ashi Ij-aspardzets paradzlji._ Ghini, ghini, dzisi mama, shi-nj featsi semnu cu eaplu. la s.tri-

tsem tora s-na bagiim, trieu di unaspra. Fen-tu nu s-turna niea, vamcu gljetslu aestu imna peanarga.

_ Noaptibuna, mama. Paplu dusi la banji, shtii tsi? ea somadzacas-tsana el punga, va Ij-u tornu. EI sa-sh tsana pensia a lw. Nu alagiel tuta dzua pit neaua...

_Tats, tats..., peanarga. Va sa zburiim maw._ Ghini,s-nu dzatsca nu tsa spush._Ghini, ghini, hai, bagats-va tora.

Andreu, 1991

;/

1-1

I

!4

t

FRAMruRl DI BANA... 79

--

TI CARCIUN

Soea di Sibiu aIj pitrieura di tut~ ta s-aiba ti Carciun.Na gri la ea, s-videm carnea di porcu, farina di garnu, dUltsenjli,

tuti aradapsiti pi measa. Muljari moashi, vitsina a noastra baneadzasingura shi tut cafta sa zburasca cu vara.

-Shi as~ cara taIja porcul, nu la dadea a ficiorlor, ta s-duca labisearica shi s-cumawca ti Carciun, ea ti Pashti, de...

- Shi noi tora nu tsaneam preasini ic~ dzasi lonel. eafi dzua culucurlu, nu pots s-ti lipseshtsa di calorii, nu? arasi. Ama shtiu ca tetaMiea tsaw preasini di un mes...

- Macari di ariz, pita di prash, pita dultsi, aesti eara, shi earasanatoasi Macari. Ficiuritslji alaga cu trastili di 80shi shi adunaparadz, ma cinta ghini la dadea dunjaua shi meari, multsa avea shinuts.

Colin~ melind~Da-nj, maie, culaclu,S-tsa baneadza paplu.

Isha moasha cu xilucherati.- Tsi suntu aesti?- Roshcovi, niscinti pastaIj dultsi, crescu pi ponj ea salcinjlji, ma

suntu agri, nicriscuti di om. Aesti suntu xilucherati. larna Ii loalumea, eara dults~ useati.

-10 dzatseam ca s-nu eara tsiva piti...- veapoea ashItSl, tuur1JI s-dutsea 1a nunJ. Trel dZa11eara sar-

batoari. S-tsa spun sh-ti Anlu Nou, nu? Cindu va ti dinaseshtsa,antreaba-mi.

- Mama, cum dzasish deaneavra ti Boboteazi?-Agiun~ dzasi iara lonel. Avem ti-adrari mash cum eara Car-

ciunlu la arminj. 10 va s-fug la un sots. Ashi ca s-videm tora cum vana ndridzem ti Siimbata alanta ti la isozmata.

- Tsi isozmati?- Nu va spush... Azi zburai la Trocadero cu cusurinjlji ti Siimbata,

nu man~ alanta...

,.,~'"'*.

80 ELENA SfERE -MARIANA DARA

-AI S-hiba ti ghini, ma catse nu na spusesh pana tora? Shidzum dizburam chiraturi...

- Ashi, s-v-adrats stranji shi s-videm carl va s-grim, ca u adram coputsinj, mash shaidzats di inshi, soea.

- Atumtsea cusurinjlji nu pot sa-Ij grescu, va s-him multsa dip. Shinumta armani ti di veara, nu? Ma ghini.

- Ashi dzasim shi no~ s-aib! shi Nicoleta fustanea lunga, alba, s-poata s-imna cu ea n cali...

- Shi tini stranji?- Mani tahina neg la araftul. Am un costum shi un palto, mani

tahina suntu dipisiti.- Shi tsi buiaua tsa alipsesh?-Ashi, cum vini cafelu, cama dishcljisa niheama, shi Nicoleta una

turlli, cu niheama galbin.- Shi di la alantsa carl vini? Va s-vina tuts? Ca shi tini ai sots

multsa. lu va-Ij bagam tuts? Nicoleta adara deapoea acasa, cumdzasira di prota, va s-grim shi noi a noshtri carl nu-a s-poata s-vina...

- Ti nunlu tsi ti minduish?-10shtiu?

-Ashi, vira chilimi armaneasca? Tora nu para Ii vor tinirlj~ ma vasa scot una SOuvedz, dzasi mama shi s-aplica s-dishcljida una dulapi.

-Cafta ~ arasi lonel, cafta tu turiel ca va s-afli tsival Poati s-vedz shi tsiva trabucuril

-Catse DO-Ojspunj?- E, mi-aveam alasata di ancunjar~ ma tora tuti pi eaplu a meu...

mi loai iara.

- Atumtsea,mama,armasimash una saptamanii,io mc s-nugrim virii ti Circiun acasii.

- O~ cati avem ti-adr~ eaplu nj-ardi. Mani s-nedz, tsa spun di-ahantu chiro, s-tsa Ijai stranjlu atsel di vulpi. Ashi, ma tut nu zburmshi va tora di oara s-na minduim, tsi va-Ij dam a nunlui. Cara aesti

. .. - m_"__-_I: _u .~;: n.. rt ,17;;,.c;;_liInm t!\ivati n~&J. , -- -- -casa, vira fIlgenj di cafe...

- No, ma ghini di whisky, di-atseali di cristal, cu cuoeta, ca au casanaua.

-Tora zbura cu sotslu atsel, naea nu va s-fudz, shi s-putem sazburam aoa tuta noaptea.

- Nu easti acasa. Lipseashti s-fug, catse pariilu ma nu-I avinj, nulu-ai.

Andreu, 1991

PRAMTuRl DI DANA.. 81

--

TETA 81A

Tserlu aIghi dip, neaua nu eadi niea, ma un vimtu aratsi si mutashi ponjlji dispuljats s-frimita di arcoari. Treambura shi stranjili teasiti uscari pit balconjli di la cas~ easti una dzua buna ti shideari n casii,cu una cuoeta di arac~ cu nuts, cu muzica, ta s-mindueshtsa tuti tsiai adrata shi tuti tsi puteai ahanta ghini s-ti aflfeshti shi s-nu Ii adari.

- Toarna-nj sh-a njia tu una scafii niheama ariichii shi nintiangiildza-u cuzahari shi cu chiper pi chiumbe...

- Carl chiumbe?1

- E de, pi aragazl Maca hii ahat dishteaptii,cum di ti acatsariialiixitslji?

-Aide, teta, nu mi creapii shi tini tora...

- S-nu ti crep, de, ma cum putush di adrash ahtari glareatsii, s-niividem numa shi tu ziari, sii spunii shi la radio ca feata a "noastrii adriiahtari anami, nu shtiu iu tsii fu mintea?

- Ts-am spusii di dzatsi ori cum fu, anj vini s-mor...Arcurii shi n casa.

- FOOushi pira sa-Ij ardii shi aliixitslji,altu nu aflara, mash tinilTora, tu chiroluaestu, candu-iamplincasiibiiludi atselj tsi aliixescucafi dzuii paradz dipu n cali, di nu-ari dunjaua loe di elj, tora eljaflariitini,foclusa-Ijtucheasca.

1 - ~_r'!:a""Q..I~I'; ~..,,; nn .,I: ...~__ n: L::_L _ 1: _ _ !!! 1 ~ _ ..fI - _.__

frica, ca atselj, teta, scot catsutili, au vidzuta dunjaua tuta: m piizariaoaltar~ la Amzei, nji spusi una soatsii.

I - Sii nu-aibii parti di casii sh-di fumealji... Ti vidzuri tini cama

, nipututii shi s-arcara pi tini... I ca vrea s-tsii insha furlji n cali sii tsii-IjI Ija, i ~ inshiri el!, t~t unii... Ma alasi tora, poati s-andreagii lucurluj cusurma a noastra, ea ea...

j - Ea ari oaminj, ama io pan ti un mes candu na viniarada la tri-j bunal, nu shtiu cum vas-banedz... S-avem paradz xenj, sa nii-Ij; pitreaca sor-mea ta s-putcm s-banam shi sii nii-JjJja ashi, ti tsiva,I Doamne,s-moranj vini,tininushtii!I

J

82 ELENAsmRE -MARIANA DARA

Nu s-veadi tsiva nafoara, antunica dip, va s-dzats ca tserlu dipusi

pisti casi shi li plasa, nu s-veadi ni fumlu dit ugeac, ni videala ditgeamuri, nu s-veadi di ahanta laeatsa. Vimtul tricu, armasi arcoarea.N casa easti niheama foe di la soba cu petrol, ma nicuchira ari mashti vira ndaua dzali, deapoea va s-aduca s-ancupira, soda tsiva mansus, mashi-s-poata s-aduca vira tsintsi bidoani, iara paradz... Zorimari. Tora, cat ti oara aesta, s-amparmuta di la tet-sa Sia, suntuoaminj acatsats, au mash un ficior shi multu alaga, tora di cindu cucaljurli tu Turchii, cum dzatsi shi Sia, oaminj s-adrara.

_ Feata, tora shi tini, altsa paradz va s-adrats, shi una njilji di du-lari s-eara, nu fatsi sa ti-anvirinj ahanta, mash s-n-aveai spusa sheanaua, va ti-agiuta hilj-nju s-alaxeshtsa, ca el multu alj lipsescu, mea,tora, mam va s-fuga iara tu Turchii... Ma catse s-nu-nj spunj tini anjia, ahantsi paradz chiruts... '! Ma iara mi shuts, poati sa-lj videmnapoi...

_Soda Dumnidza, teta. Aflai avucat fen-su a soatsa-meai, nji spusishi el ca poati sa-lj videm napoi, ca legili au tuti cati una purtitsi...

Dipusa di pi pat, di ninga geami, teta Sia s-ashtirnu mpadi, pidzinuclji, cu fatsa cata icoani, carishti cat, vira giumitati di sahati, s-avdza peanarga numa al Dumnidza.

Suna tilefunlu:_ Alo, io hiu, ghini, tsi s-adram,vinjiteta Sia, bium cati un cafe,

zburam... da, tsi pots sa shtii... io tora tsiva... Ghini, Lacea, va-lj spunal Goga cindu s-agiunga acasa ca vrei s-va adunats. Chiratsa cumeasti'! Zbura cu omlu, hiu ashi...

_ Feata, dza-lj al Lacea s-nu vinda tsiva din casa, va va agiutamnoi, tora avem ahantsa paradz, lasa, nu plandzi...

_ Lacea, mutrea tsi dzasi teta Sia, gbini, va sa zburats vo~ ghini,oara buna...

_Feata-nj, aprindi cindila shi s-vedz tora cum va tsa treaca tuti..._O~ teta, tora anj vini s-arad, mi chirui dip di minti dzalili aesti...

,-.1..:_: _:: _n ;_~Hi""',,h~inO'l1r:L.S-tsa soun tsi mi anvisai

asarnoaptea. Shi mash dad sahats durnjii. S-vedz tini tora tSI VISputui s-ved...

_ Shedz as~ prota s-dishcljidemBiblia shi s-videm iu va sa s-disfaca.

Cartea s-disfeatsitreili ori ti gbini:Cum s-turnara averlila un omtsi li-aveachiruta, cum ascapa altu dit guvacu Ijiundari,cum Dum-nidza alj turna al Solomontuti ghinetslishi-lj deadi minti buni shibana hirioasa. Tora dauli cmnas-avealishurata,s-mutrira cu ocljiljlacarmats.

_Taha earam tu una bisearicashi preftullo sa spuna Vangheljlu

~~,."=,,,,-,""""""".'..

FRAMTuRIDr DANA... 83

shi atselj putsanj oaminj tsi eara nuntru nu asculta dip; zbura, imna,sa shutsa cata ashi, cata nclo sm io la fatseam cu noima s-taca, s-avdzam preftul shi deapoea shidzui la una measa.

-Shitsispuneapreftul,tsanjminti'! _ --Nu, nu tsan minti. Mash ca ninga io eara un ca OOat,sumulai, tsi

sh-adutsea cu alaxitlu tsi n-acatsa aoaltari.

Tora 10sa spuna vislu. Tu minti niea nu shtea cum sii-lj dzaca alLacea cindu va s-vina: catse nu la spush a lor ca am aeshtsa paradz'!Catse'! .

-Teta, ashi vidzui: cum hirlu dit flanela tsi el nji lu-avea arupta, elnji-lliga, alj featsi nod. Dziic s-hibii ti ghini... Tsi ghini adrash di vi-njish, nu shteam tsi s-adar pana s-vina Goga, shi el alaga tuta dzua s-afla oaminj... una suta di njilj~ Doamne...

I

Plamsi iara, tora lishurata. Plamsi shi lacarnjili alj cadea caldi shimiri pi prosup. Mash, cum va sa spuna'! Catse daima fura ahanta as-

1

1 cumtsa,s-nu shtiba can tsi adar~ tsi paradz ai, cum Ij-adari,shi toras-dizviilira la tuts, tora sm paradzlji suntu chiruts.

j - Sa shtii tini, feata, dzatsi zborlu ca laptili anviilit nu-l maca

1

. matsa, ma omlu bana shi baneadza cu altsa deavirliga~..- Nu pot s-mi diniisescu di plangu, anj vini s-mor, ca eara paradzlji

I a sor-meai, nu eara a mei... Nu shtiu tsi s-dziic, lai sh-oara ciindu an-I chisiidi-acasa;earam ashi landzita,nu aveam durnjita tuta noaptea

shi vream s-adram lucru pan di protlu dj Andreu, ca iara va sascuncheadza tuti shi dzatseam s-nu chirem paradzlji...

-Lasa, nipoata, lasa, tora tuts va va agiutam. Lasa, ashi east~ manu tsa shteai cum intna lucarli... ma s-na spuneai a naua, Lacea eastitricut pit tuti, ari doi anj tora di ciindu aliixeashti paradz, fudzi tuSirbii prota, tu Turchii, a s-duca shi Budapesta. Lasa.

Nafoara s-avdza una hopa una mashina; trieu, nu s-diniisi. Daulimuljeri tora zbura shi aradea, avea tricuta araulu, li spusira tutilaetsli tsi banara soea a lor di cindu vinjira dit Giirtsii, dit Vurgiirii,cum chirura flurii, cum murira shi oamini vatamats. Aesta-i bana.

II ilV:'UitVITUeaOZ1JlSOlaarara V1<1eala,acatsara sa s-andreagii ti~inii, nicuchira scoasi carni ti friptalj, dipusi sh-ti dauii cunets di vin.ltigarii measa. Ashtipta tora s-vinii biirbatslji. Goga vinea daima laoptuli di noapti, siihatea apruchea.

Dorlu Ij-avea tricutii a nicuchiraljei. Anda liicarnjili eara diantsiirtsu, nu di tora. Teta-sa shidzu pana vinji Goga, zbura sh-cu el,armasi s-ashteaptii tsi va s-dzaca tu un mes tribunalu, ma paradzlji -omlu adarii shi altsii, mash siiniitati s-aibii.

Teta Sia 10cu ea Cartea, s-citeasca Dumamca tahina shi deapoeasii s-duca la bisearica s-aprindiitseri shi sii spunii numa a tutulor ta

.i

84 ELENA srERE -MARIANA BARA

Solicinta preftul shi s-l-agiutaDumnidzi, ca fara di e1 nu s-adaraghinetsli pisti loc. Oaminj1jish-armasira tacuts, casa ahurhi s-an-vileasca di neaua ca1di,ashtiptataea somnul.

Andreu, 1991

FRAMruRI DI BANA... as

_.-

PANGUL

Niea naoara mi-alinaipi scamnu, cu metura tu mina; aveam lip-sita dauii saptiminj di-acasa shi pangul dit balconi eara etim cupindza. Cafioara u tsasea, io u arupeam, iara u tsasea. Nu shtiu, earaidghiul pangu i altu, ma pindza u aflam tu idghiul loe. Cat aveaishita Martsul shi pangul1ucrator nu shidzu ici cat fui io alargu. Nueara niea veari, atumtsea, co tsi s-harnea?

Alanta dzua pitricui niscintsa oaspits la aeroportu shi cindu mitumai, pangul iara avea 1ucrata. lara loai scamnul, metura shi, dicaradipush, shidzui niheama chiro s-lu-ashteptu. Nu vinji.

Soarli ardi tora, tricora mesh. Pangul nu ishi. Vitsina ari una fiticala sculii shi una dzui, hirioasa, cindu vinji acasa, inj dzasi:

-Shtii, noi avem un pangu!-Cum?-Ashi, easti a nostru, mama 1u-afla tu balconi shi nji spusi ca va lu

alasim ta s-creasci shi deapoea va-Iljau shi va-I bag tu carti, ta sa-Idue 1asculii, 1abio10ghii.

- Vrets sa-1vatimats?

- Eeee... sa-I bag tu carti. Ca ashi na spusi dascala, sa afIim shi saadunim fitur~ mushti, bubulits.

I -Shi anvitsats la sculii shi cum lucreadza pangul? Ca el shtii ta s-tsasi?

I

I

-Nu...- Sa shtii ca pangul easti multu 1ucrator.Mash ca nu shill sa-sh

I

faca una casa.

. ~oi tora 1u alasim ta s-creasca. Ma nu putem sa-I videm tuta

I' Dupa daua dzali fudzii iara, adunam di pit biserits veclji atsea tsi, angrapsea pi stiznji co zboara slavoni, adunam ti una carti frimturi: di limba veaclj~agarshita.Lucram ghini, dzilili eara 1unm shi 1u-: njina agiundzeata s-dipisescutu patru-tsintsi suats 1ucur1u1auna

bisearica. Deapoea alidzeam calea atsea cama shcurta ta s-agiunguII.~

86 ELENA SfBRB -MARIANA DARA

la altii bisearica alanta dzua.Candu agiumshu tu una hoara di munti, chirui calea. Putsan lipsea

ta semi tornu cata casabalu di iu aveam dipusa, cfu1duuna moashi,tuta tu lai, cu un ciumag strambu tu mana, anj ishi n cali:

_ Tsi caftsasinguraaoa, pi calea aesta?_ Caftamuna veadji bisearica,tsi u spun cartsali ca easti aoa, ma

nsus di hoara a voastra, tu una pishtireaua._Tricush di ea. Cara s-vrei, va ti duc mini ado, ma va s-ai inima,

ca aproachi noaptea shi calea suntu multsa ghiftsa.-Nu._Pot s-tsa spun io cum easti analtu. Easti un manastir di cfu1dus-

featsi eta. Suntu ado doi preftsa, u fac liturghia cafi dzua shi cafinoapti, tsicara dunjaua nu s-alina. larna vini shi ursa la .elj shizgrama pi ushi, ma elj suntu gionj shi nu s-aspar dip.

_Tini, cfu1duearai ado, cfu1dualj vidzush? ca ashi moashi.cum tived, nu nji si pari ca pots ta s-ti-alinj!

- 10 nu lipseashti semi alin.- Cum ashi, ca tsi lucru?_ Ashi, arasi moasha. 10 agiungu mash cu minduearea. Candu

earam tinira, ari una bana di atumtsea, nidzeam cafi dzua. Tora, cuciumaglu aestu, mash pit ubor shi aoa n cali.

_ Em deaneavra dzatseai ca pots sevin cu tini! Nu achicasescutsiva, i aradeai di mini, ta s-vedz disi voi dealithea s-neg analtu cumspuneam. Catse aradz?

_Nu mi cunoshtsa, dziisi moasha shi-sh plica ocljilj. Hiu pi minti,tu nai ma buna minti di tuts.

_ Ti pistipsescu... Tora ca vinji noaptea, ma ghini s-nj-aspunj iu pot Is-dormu,ca autobuzinu-arisemitornu tu casaba. ·

Moashas-ashtsacu truplu. I

Frandzali tsi eara pana deaneavra verdza pi ponj, s-adrara dinacali

!galbinishi un vimtu zurlu s-muta, ca di toamna.Analtu niori lai s- .

_.:___, __ :~ c~- :c' .J' : MP:: J.,(n...,h.. ch;"p~ t'll trnnll1 "hinu .

grea tsiva. Una areoari ca di iarna 10 sa-nj treaca pit stranjili diveara. Nu shteam disi anvisedz i easti tut dzua atsea tsi aveam an-chisita dit casabalu di munti cu autobuzlu, cu oaminj, cu ficiurits tsi

dipunea pit hoarili din cali.Moasha s-turna shi prosuplu, albu tora, eara cama tinir. Ciumaglu

dit mana eara una cubilitsa fara cuvadz. Stranjili lai canda s-aveaadrata njirli cu albu, cum poati s-veada tuts tu muzeurli cuhurgheanj, ashi cum poarta muljerli tu muntsa, aoa tu Romanii.

_Ma s-vrei, va s-vinj la mini acasa, am una vaca shi va s-bem lapti I-hertu.

-.---

..I

j

1

I

I

FRAMTuRI DI BANA 87

-Ghini, ca alta cali nu ved tu oara aesta. Ma tsi chiro avets voiaoa? Tora eara veara, deapoea s-featsi toamna shi-nj pari ca dinoaptivana acatsaneaua!-Nu ari tsiva...

Anchisim calea. Una casa tu mardzina di hoara, acupirita cu l1iUi.- -cu uborlu strimtu, dit ugeac isha fum, una vaca aroshi, ligata di unpom tu mesea di ubor, na mutri cu odjilj mari, lai.

- Aestanji-icasica. .

Dupa tsi apreasi fodu shi mulsi vaca, shidzum ~padi. Moashaapreasi televizorlu. Eara un ftlmu vedju, nu nj-avea hari sa-lmutrescu. Ashtiptam s-greasca moasha, ma ea s-fatsea ca nu shtii tsicaftu io ado. Shideam ampadi shi ashtiptam.

-Eee, pangul aestu, ahurhi moasha. Di cfu1du lu-ashtiptam Savina.Poati lu-aduseshtini?Easti ca ficiuriclua meu. '

- Cari pangu? io nu ved tsiva!Mutream aosus shi nghios, tsiva dip.- Aoa, tu valea a noastra, gri tu soni moasha, avea, ninti vara suta

sh-cama di anj, un pangu mari, cu crutsi. Spun oaminjlji ca el adraprota calea shi manastirlu. Avea ashi una crutsi lai pi trup. Shi cfu1duvinjira protslji oaminj aoa, el s-ascumsi tu pishtireaua atsea, nsus,ado iu vreai s-nedz tini.

- Shi tini li pistipseshtsa aesti? 10 shtiu ca un pirmit spuni aesti,ma nitsi ficiuritslji di trei anj nu-l pistipsescu.

- Ghini, nu-ari tsiva...Moasha iara tacu.- Shi cum easti adrat manastirlu? Spuni-nj tini, catse mam nu am

chiro, va s-fug dit valea a voastra tu altu loc.- Nu ai chiro???-Nu.- Chirolu nu ashteapta. Vidzush cum s-ameastica aoa. Ma vinjish,

lipseashti s-nedz, alta turlii pangul va s-naraeasca.- Ghini, maie, ghini, cum dzats tini s-hiba. Ma, spuni-nj, cum easti- - ... . - ... . .... . -

~~--~._, -- ~ r~- ~ ~b"-r~-~-- - ~--- ~- -- --------va s-ved cara s-pot s-mi-alin i nu analtu, catse am shi alti locuri tivideari shi nu pot s-arman aoa.

- Cum s-hiba? Cat easti un trup di pangu: pishtireaua easti cufchishi nuntru ari doi udadz, tu un easti bisearica ghirmaneasca, tualantu bisearica crishtineasca, di-a noastri.

- Shi ~um intra preftsaIj?- Elj? Elj sh-au adetsli a lor. Cafi noapti aprindu lumbardi marl

shi pit firidz s-veadi lunjina pana largu. Cari s-alina noaptea ado, numata va s-dipuna. Ma lumea easti cu frica tora, nu va can sa s-alina.

"

88 ELENASI'ERE- MARIANADARA

Pangu~ nu vidzui disi avea i nu crotsi, tricu pisti ciciorlu ndreptua1imoashi. .

- Aide, s-featsi dzua, va s-fudz, dzatseai ca ti agunjiseshtsA. Torava s-treaca shi autobuzlu caUicasaba, anchisi dunjaua la lucru, fudz...

Martsu, 1992

GLOSAR ARMAN-ARMAN-ROMAN-ENGLEZ

di Zboari Putsiin Cunuscut~ Neologhismi shiBarbarismi .

_.-

.~

jj

I

i

1j

1I

1

i

I

GLOSAR ARMAN-ARMAN-ROMAN-ENGLEZ

di Zbbari Putsiin Cunuscuti,Neologhismi shiBarbarismi --.c-

Aestu glosar easti adrat tra zboari putsan cunuscu~ neologhismishi barbarism~ deadun cu alti zboari tsi suntu derivativi di-a lor izboari dit idghea fumealji. Easti faptu di editor cu agiutor di la au-toari. Tu fatsearea-a lui uftlisim: dictsionarlu etimologic al TachePapahagil shi dictsionari roman-roman2, roman-englez, englez-en-glez shi altili. '

S-poati ca la nisciinti zboari s-avem fapta grisheIi: nitsi ca s-puteaaltasoi. Avem fapta njits grisheli di ortografIi, aesti nu suntu impor-tanti. Avem fapta shi grisheli ciindu deadim noima-a zboarilor piarmaneashti i ciindu Ii transpusim tu limba romana shi engleza.Multi zboari au un sensu,.una noima cari easti greu tra explicari prilimba armana i transpuniri tu limba romana i engleza. Ma avemfapti, poati, shi grisheli la alidzearea-a formaIjei standard a zborlui.Multi zboari nu au mash una forma, au ma multi; sh-di multi ori nushteam cari s-hiba aleapta ca forma standard tra aestu glosar. Mamultili di zboari }i,standardidziim sh.otucarti; ma alasam shi ndauaashi cum li-avea autoarea. Tr-atsea, tu glosar, va si s-afla, ca-tivaroara, shi ndaua zboari aspusi tu dauli formi: (i) forma standardaleapta di noi, dupa regulili-a edituriljei, cu explicatsia shitranspunirea-a zborlui tu limba engleza shi romana; shi (ii) forma tucari s-afla ufilisittu carti, iu zborlu ari mash exemplu shi tra expIica-tsii shi transpuniri ari; pitritseari la forma-a lui standard. Bunaoara;avem zborlu "astavrusescu" tra cari avem exemplul dit carti shi expIi-catsiaeasti data la forma-a lui standard di "stavrusescu". .

1 _ Tache Papahagi -Dicponll1U1 Dialectului Aroman .,. General ~iEtimologic - Ed. II - Editura Academiei Republicii SocialisteRomania -Bucure~ti, 1974.

2 _ Institutul de Lingvistica din' Bucure~ti - Dicponll1U1Explicativ alLimbii Romane -Editura Academiei Republicii Socialiste Romania-Bucure~ti, 1975.

92 ELENA SlERE - MARIANA DARA

Tr-atsea palacarsim atselj cititori tsi va afli grisheli, ica au sugestiitri alaxiri, s-na pitreaca zbor la adresa-a editorlui tri tuti atseali tsi eljmindueseu ca easti ghini si s-faca. Sh-tr-atsea noi vrem ca ~osarlu s-hiba ufilisit mash tra aduchirea-a textului dit aesta carti. AI featsimmash tra ifeulia a cititorlor; ca suntuzboari tsi nu s-afli tu die-tsionarli armineshti tsi Ii-avem, sh-ma multo, ca putsinj di cititorlj-anoshtri au aproapea di mina ahtari dietsionari. Shi tra si s-veadicontextul tu cari zborlu poati s-apara tu textu, featsim pitritseari lacartea shi la pagina dit carti iu zborlu apari cativiroara.

Prishcurtdri

s = substantiv, adj = adjectiv, vb ==.verb, adv = adverb, art. = ar-ticol,pr. = pronumi,num. = numiral,prep. = prepozitsii,con. =eongiunctsii, into = intergectsii, m = maseutin, f = feminin, n = neu..tru, sing = singular, pi = plural, fig. = figurativ, invar = invariabil(tsi nu-aliixeashti), ex = exemplu,pag = pagina.

Reguli di NgriJpsiri

Zborlu easti seris cu derivativili-alui bagati antri parantezi: (i)substantivlueasti scris la singular,eu pluralu tu parantezi, (ii) adjee-tivlu easti seris la maseulin singular, cu femininlu singular, mas-eulinluplural shi femininluplural tu parantezi,shi (iii) verbul eastiseris la prezent, prima persoani singular,shi derivativilia lui suntuimperfectul (prima persoana singular), participlu defmit (forma diadjectiv)shi infmitivlu(forma di substantiv);ex:(i) cal sm (calj), (ii)bun adj (bu-na,bunj, bu-ni) shi (iii) faevb (fi-tseam, fap-ta,fii-tsea-rijfa-tsi-ri).

Cindu un zbor easti lungu, derivativili-alui nu Ii scrisimintredz,scrisimmash partea a lor dit soni; ex: (i) a-eum-ti-na-risf Cniri),(ii) a-cum-ti-natadj Cna-ta, -nats, -na-ti), (iii) a-cum-tinvb Cnam,- na-tii, - na-ri).

Tradutsearea a zborlui pri limbaromina u scrisimintri seamniliT" sm "T 8m traaursearea pn umDa engIeza u scnsun anm ..<::""sm

">"; ex: a-ga-pi-si-ri sf Csiri) - vreari - [dragoste, iubire] <love>.Zboarili suntu scrisi eu normili cu cari suntu publicati cirtsiili a

Edituriljei Cartea Aromina. Una parti di normi suntu spusi tu Zbordi la Editor. An particular, ciindu i-ulu easti seris, i-ulu easti lungu.Ma suntu shi exceptsii. Tri exemplu:

(i) La substantivili feminini carl bitiseseu eu i shi sa scriu una soila doauli numiri (singular shi plural), i-ulu easti lungu la singular shishcurtu la plural. Bunoara, zborlu piJduri ari i-Iungu la singular shi s-pronuntsa cu trei silabi (pa-du-ri), ma idghiul zbor la plural ari i.

. -.-.....--

OLOSAR 93

!

I

I

I

J

I

shcurtu shi s-pronuntsii eu doaua silabi (pii-dUri). Idghiullucru eastishi cu zborlu sindilii iu, la singular, i-ulu dit soni easti lungu shizborlu ari patru silabi (sin-di-Ii-i), ma la plural, i-ulu dit soni eastishcurtu, shi zborlu ari mash trei silabi (sin-di~Iii).

(ii) La adjectivili cari la plural feminin shi la plural maseulin --hi-tisescu cu i shi sa seriu uni soi, i-ulu dit soni easti sheurtu la mas-cutin shi lungu la feminin. Bunoara, adje<:tivlua-har (a-ha-ra, a-hari,a-ha-ri) ari i-sheurtu la mascutin plural (ari doaua silabi, cu aecentulpi silaba dit soni, a-hari} shi i-Iungu la feminin plural (ari trei silabi,cu accentul pi silaba dit'mesi; a-ha-ri).

Bagats oari cum ingriipsirea-a zboarilor cu aecentu, ica dis-pirtsirea-a lor tu silabi, ca la zboarili "pi-du-ri; a-cum-ti-na-ri shisin-di-li-i" aspuni ca zboarili suntu la singular shi i~uludit soni eastilungu. Idghili zboari scrisi ca "pii-duri, a-cum-ti-niri shi sin-di-lii",aspuni ca zboarili suntula forma-a lor di la plural shi i-ulu dit sonieasti shcurtu.

Cativiiroara, s-poati ca ndoaua zboari s-nu s-pronuntsa una soi.Bunoara, litera "d"ditzborlu dascal poati si s-avda i ca latinlu "dR,ica giirtseseul "dhelta"; atumtsea, noi va lu scriem"zborlu cu doauliversiuni ca "das-caljdhascal"; i zborluarupas, carl easti pronuntsatshi ca arapas, noi va lu scriem lIa-ru-pasjarapas".

Cativiiroara, noi nu him siguri cii, ashi cum u. dim, explicatsia-azborlui i tradutsearea-a lui tu limba romua i englezii, easti buna; icanu shtim cum s-Iu tradutsem zborlu, shi nu vrem s-diim ningaunoara, tu una alta limbii, explicatsia-a lui. Atumtsea ufilis~ semnuldi ntribari "?".

ae-tul fact sn ("ti) - fatseari, Capta,ac-tsiuni, maniCestari a unei actsiunjuma.(li -[act, Capta) <act>

-- .- I" Oil\ I.I} - UUf.;UmCnIU,can.ofitsiala data di cariva (chivemisi,sculii, birou etc.) tu cari s-aspuni tsiva- [act) <document> ex: pag 63: anj sifeatsira actili (cartsiili) di la shcoala

ae-tu3 fact sn ("ti) - parti dit una operadramatica di teatru, cari reprezintauna etapa dit actsiunea-a isturiiljei _[act) <act>

a-gea-mifgeami sf (a-genjfa-ge-muri)- ghilii, ploacisuptsiiri shi transparen-ta (prit cari s-veadi) cu cari si ncljidcadurli di la firidz -[geam) < glass >

GLOSAR

a-gi-mi-li-chi sf ("Iachi) - starea-aunui tsi easti ninga ageamit (tinir,nicoDtu. t,;i nil chtii c_f'~,..;u" 1n-".\

Istarea de nc§tire a unui ageamiu)<immaturity, infancy>ex: pag 66: tuagimilachi (chirolu candu eara" ningaageamit), di multa giucari tsi giucamcu ficiorlji .

ah-mae adj Cm~-ca, -mats, -ma-tsi) _glar, uzun, hazo, chirut - [prost)<stupid> ex: pag 14: io cascam caahmac (glar)

a-hu-sit adj Cta, .sits, -si-ti)- aban-dusit, ahausit, tsi easti intrat cu ci-cioarli tu neaua (Iiischi, apa, etc.) shinu poati si s-mina lishor - [cufundat,

94 ELENA srERE -MARIANA BARA

tmpotmolit] <sunk, stuck> ex: pag57: s-tumari la un mucan, aOari shialtd ea elj ahusits (aditsats tu neaulldi nu putea s-minll)

a-lii-xit adj ("xi-tll, -xits, -xi-ti) - tsi nueasti ashi cum eara nainti, tsi ari altistranji; fig. lOOr areat a unui tsi nu-Ivrei dip - [schimbat, diCerentiat)<changed> ex: pag 46: di viri optuanj tora li-avcamascumta,di cllndunildziitsea aliixitslji (atselj di lachivemisea comunista) s-nu-avemligituri cu xenjlji;ex: pag 83: eara unea nilat,sumulai,tsi sh-adutseacu alll-xitlu tsi n-aciitsAaoaltari

al-bu1 adj (al-bll,al-ghi,albi) - hllrios-[Cericit]<happy> ex: pag 27: caleambar, hiljlju-a meu, sh-albu sA-njtivedl

al-bu2 adj (al-bll,al-ghi,albi) - unllhromii ea atsea tsi u-ari neaua, laptili,etc.; curat-[alb, curat) <white, neat>

al-ca1/alicii sC (fiirA pI) - coaja tsi-acatsA laptili dupii tsi easti hertu -[sm~tinll de lapte fiert) <?>aI-a sm ("eadz) - Anc1jituri, atsea cutsi sA nc1jidi un stranj, nel di her -[tncheieturi, inel de fierI < lock> ex:pag 29: Hali s-dusi la araCtul, 10cotlu,III mutri shi-Ij disCeatsi aleadzlji sh-nuj>utea s-Iu-adarii cum eara ninti

al-eu adj (al-ca, al-tsi, al-tsi) - vedz alicaI-gbes-eu vb ("gheam, -ghi-tii, -ghi-

ri) - mi Cacalbu, mi Caccu perlu albu,aushescu, am multi taxirits -[a albi, atmbiitrini] <to become white, to getold> ex: pag 23: aestu ficior eastiGoga ali teti Mari dit Vurgarii sh-vinila noi s-Iu-ascundem, lu-alghi (aushi)p?limlu

a-lie/alcu adj (a-li-ca, a-lits, a-li-tsi) -arosh dishc1jis - [~u deschis, l'OIjiatic)< liltht red> ex: pag 40: un tren am-pliO Ul iUlllillIJ PI ..ClUwa, UI 8UU"'UJaliixits tu albi shi alitsi (aroshi), viniti,cu cumbuloghi

a-ii-ca - vedz alcii1a-ii-edz (mi) vb (a-li-am, a-li-a-ta, a-li-

a-ri) - mi-aduchescu (Cac sots) cueariva tra s-ratsem tsiva deadun - [a sealia] < to enter into an alliance> ex:pag 61: dupi doi anj nemtsiilj, cuVurgiria, cu Vngaria shi Turehia sialiari (s-Ceatsiri sots) 'shi dishc1jisiriCoc: la grets

a-li-men-ta-ra sC("ta-ri) - magizii

(ducheani) iu s-vindu alimenti (lucritri mlleari) - [alimentarA, baciinie]<Coodstore> ex: pag 78: va neg s-an-cupiir zaharea ti meslu tsi tricu; njispusi vitsina, ca adusiri aoa la alimen-tari (ducheani)

am-btip-ses-eu - vedz IImvupsescu -ex: pag 39: shtii s-ambupseascii(buiseascii) lAna, cu Crindzii di nuc

am-pac (mi) - vedz iimpac - ex: pag 61:cu Crishca-aesti nu para mi-ampac (nj-

Catsi.ghini),ma cu stifidzli eamamultuam-pl-u-nedz (mi) vb ("nam, -na-ti,

- na-ri) - IInjvin tu puteari, Ijau dina-mi, mi Cac cama sAniitos -[a Se tntiiri)

<to get stronger> ex: pag 7: IIlj deadi-ri di biu niheam vin shi ghiCtul s-ampiuni (10puteari)

am-pur-mut - vedz imprumut - ex:pag 82: ciit ti oara aestll, s-ampiirmutii(Ceatsiborgi) di la tet-sa Sia

am-vup-ses-eu - vedz imvupsescua-na-era/nacrA sC (a-nii-cri) - Cortsii,

puteari, dinami, curai -[tiirie] <Cor-ce> ex: pag 32: Haida nu-ari anacra(curailu) s-vinii iara cu ahtllri glari shichiruts di minti .

an-eu-nJa-ri sC("njeri) - atsea tsi Catsiun ciindu bea (Cumeadzii) unii tsigari,Cumari (di tiitumi) - [Cumat]<smoking> ex: pag 80: mi-aveamalisatii di ancunjari, ma tora tuti pieaplua meu

an-eus-tedz vb ("tam, -ta-tii, -ta-ri) -mi mut, mut caplu, mi alumtu - [a se

impotrivi] <to bi against> ex: pag 61:eara shi armanjlji multsA atumtsea, disi ancustarA

an-gu-ci-nes-eu - vedz angucinescu -ex: pag 58: s-murgim, a nii macaluchlji, a s-anguciniim (iingljitsiim)aoatsi; ex: pag 59: di toCanea atsea shioaminj avea angucinati (ngljitsata) tu

an-gu-ci-nit - vedz iingucinat - ex: pag38: apa ari chiro s-angiildzascii, putetss-vi lats ghini, ca hits angucinits(iingljitsats )

an-re-gis-trat - vedz inregistrat - ex:pag 60: la institut, unii soatsi eari an-vitsi armineashti ta s-poata s-an-gripseascll dupii banda di magnetoConmua.bets anregistrati

an-tra-rup - vedz iintrirup - ex: pag 63:di cllndu ahurhii di optu anj lashcoalll, una sAhati nu antrirupshu

GLOSAR 95

(curmai)a-ra-gaz sn ("zuri) - sobi njicii porta-

tivc1tsi ardi cu gaz (tsi poati si s-poartilishor dit un loc tu-alantu) - [aragaz]<small portable gas stove range,cooker> ex: pag 81: de, pi aragaz(sobi)1

ar-ga-sit adj rsi-ti, -sits, -si-ti) -(cheali) lucratii cu chimicali (tanin) shiCapti s-hibll moali shi suplii - [tiibiicit]<tanned> ex: pag53: Iii anjurdzeashtieashlu tu striciitori, cheljli uscati shiargisiti

ar-ma-ta sC ("Ii) - ascheri - [armata]<army> ex: pag 61: s-bitura armiinjljicu armata (ascherea) al Ali Piishe

a-rus-ti-co sm ("cadz) - pii-nadli/pinadhA, lucru (ti mllcari, Cruhti,dultsenj, etc.) tsi s-adutsi la un tsi eastilandzit (acasii i la spital) -[cadou ce se

aduce la un bolnav] < gift brought tosick people> ex: pag 10: Ma avdza caviri om tricut eara chiCsiiz,ca niputut,baga una purtucala tu gepea di can-dushi shi s-dutsea cu arustico (doara)

as-fal-tu sn (rari pI) - substantsa lai cacatranea cu cari s-acoapiri ciiljurli ditciisiibadz i pi ciiljurili iu tree mashinj -[asCalt] <asphalt> ex: pag 60: tu mesidi casAba, shi cu njurizmi di asCaltutuchit

as-ma-lji sC ("malj) - pliciitoari, casii(ciilivi) di vcarA iu s-adarA micarea -[colibll, bucitarie de vari construitadin lemn Ijiacoperiti cu paie] <shack,summer kitchen> ex: pag 55: asmaljadi palji iu asudAm la measa lungi dilemnu, anvaJiti cu mushumi

a-sta-vru-ses-eu vb ("seam, -si-ti,-si-ri) - vedz stivrusescu - ex: pag 6:cum imna pit piiduri, s-astavrusi (s-astilje) shi cu nisciintsA avinitori tsiaciitsa lieDuri.wlDi shi alti oriciuri

et-:tuu YO ~ nam, na-ta' na-n)-agudescu tsiva ta s-Cacniheami lava,Cac lava -[a suna] <to ring, to sound>

a-ten-tu adj ("ti, -tsii, -ti) . tsi ariciistigi candu Catsi un lucru, tsi bagighini oari di tsi s-Catsi deavirliga -[atent] <attentive> ex: pag 66: candumi astiljam cu oaminj aush, IIlj respec-tam, Ii Citseam cali, ilj hllbarseam shila tuti luciirli atentu (nj-u-avcammintea, Ij-u-avcam ciishtigi)

au-to-buz sn ("zi) - una automobili(mashinli, aCtuchinat) mari tu cari pot

s-intrA tu idghiul chiro multsi (virA10-SO)oaminj - [autobuz) <bus> ex:pag 86: autobuzi nu-ari s-mi tomu tucisAbi

a-vi-on sn ("oa-ni)- airuplan,unamashina cu cari lumea poa~ s-azboairi- [avion]<airpla~x: pag40: cu trenlu, cu pamporea am imnati,ama cu avionlu (airuplanlu) nu, nicanul

a-vrOom sC(a-vrohi) - piighidA/piigidi,batli, capani, Jucru (mihanii) cu cari s-acatsA una prici - [cursi, capcani]< trap, snare> ex: pag 28: aesti stranjiva s-hibii avrohi ti tuts cari poa-s-micaCti

a-vu-cat s/adj ("ca-tli, -cats, -ca-ti) -dichigor/dhichigor, un tsi Ija apiirarea-a unui (Ia giudicati) - [avocat]<attorney, lawyer> ex: pag 82: aOaiavucat (dichigor) Cen-sua soatsA-meai,nji spusi shi el cii poati sA-Ij videmniipoi, ca legili au tuti cati uni purtitsA

am-pac1 (mi) vb ("pi-cam, -pii-ca-ti,-pi-ca-ri) - mi imbunedz (cu cariva cucari earam iinciiceat) - [a se tmpica]<to get reconciledwith, to heal thebreach .1>etween >

am-patf (mi) vb ("pi-cam, -pii-ca-tli,-pi-ca-ri) - mi-aduchescughini, AnjCatsi ghini (un lucru) -[a se tmpiica]

- <to getwellwith>am-pru-mut/ampurmut vb ("tam,

-ta-ta, -ta-ri) - dau (Ijau) un lucru(paradz) a vimui cu aduchirea ca atsellucru si s-toamli napoi . [atmprumuta) <to lend, to borrow>

am-vup-ses-eu/mvupsescu vb("seam, -si-ti, -si-rirsea-ri) - bui-sescu, dau cu bueaui - [a vopsi] <topaint>

an-cred (mi) vb ("cri-deam,-cri-zu-tii,..cri-deA-ri/-M"P~-di_"'_ nictinc..c~..

plStlpsescu ca hiu carishti cari, hiupiriCan, am increadiri pri cariva, ambesii -[a se increde, a Caceincredere, acrede] <to trust, to have confidencein, to be selC-confident, to believe>

an-gu-ci-nat/angucinat/ngucinat adj(" na-ti, -nats, -na-ti) - ingljitsat, stu-rusit, limnusit di-arcoari - [inghetat,tntepenit] <frozen>

an-gu-ci-nes-eu/iingucinedz/anguci-nescu/ngucinescu vb ("nam, -na-tA,-na-ri) - iingljets di-arcoari - [a inghe-ta, a in\epeni] < to Creeze>

96 BLBNASl'BRE- MARIANABARA

an-re-gis-trat/anrcgistrat adj Cta-ti,-tats, -ta-ti) - tsi casti ngripsit (notat,bapt) tu uol tifteri (minti, magneto-fon, filmu,etc.) - [inregistrat] <regis-tered, recordrd>

an-re-gis-tredz/anregistredz vbCtram, -tra-ti, -tra-ri) - ingripscscutu uni tifteri,bag (acats,ingripscscu)tu uni banda di magnetofon(cameravideo),nj-ubag ghinitu minti (18s-nuu-aglrshcsc:u)- [a tnregistra) <to re-gister,to record>

an-tri-rup/antrirup/ntrirup vb Cru-peam, -rup-ti, -ru-pi-ri;-ru-pea-ri) -curmupi carivadi la un lucrutsi-l fatsi(ti putsAn chiro i ti totna) - [atntr;eruec]<to interrupt>

an-Vl-tsa-tor s\adj Ctoa-ri, -tori,-toa-ri) - dascal/dhascal,un tsi nves-tsI pri cariva- [invatiitor]<elementa-ry schoolteacher> ex:pag 66:dzAtscanvitsltoarca (dascala) eI s-hibi di mifitscam ficiorcu minti

ba-ba-oar-ba sf (fira pi) - un gioedificiuritslu un ficior casti ligat di oeljish-carti s-Ij-acatslpri-alantsi - [babaoarbi] <blindman'sbuff> ex:pag 63:earam njits, nl giucamna protinca,nigiucamna poarca,ni giucamna babaoarbi

ba-dza-ra1 If Cdza-ri;-dzAri) - unisoi di piti di misur (ellimbuchi) cucash fapti tu cireap - [un fel depliicinti de milai] <com meal withcheesem~e in the oven>ba-dza-ra If Cdza-ri;-dzAri) - omurut (ca prici) ti-aspiireari- [bidAran]<frighteningbeast> ex:pag 29: iu lu-anash chirutlu-acstu1 tsi turlii dibadzaral

ban-cher 1m("cheri) - un tsi ari (castidi capitli tsi lucreadzi la) uni banel -lbancher1 <banker. financier> ex:pag -'0: capll8nlU,gn lara uoga, eara

un omr.ultu bun; fen-subancherSufiiban-da If (bln-dzii) - ccati di oaminj(furi, cumits) tsi di multili oribiineadzi tu plduri sh-fac mash lucri

arali - 2'anda] <band>ban-dii sf (bin-dzii) - orhestn'!, mamultsi ioshi (birbats i muljeri) tsielnti deaduncu inltrumenti muzicaU-[orhes!r.' bandi] <band, orchestra>ban-da sf (bin-dzii) - cumati lungAIhi multustrimti di (i) plndzi, cheali,etc. cu cari s-anvirtcashti tsiva I (ii)

plastiei (magnetizati) pi carl s-anre-gistreadzAsaouri i imadzioj (ftlmu,magnetofon, camera-video, etc) -[banda] <tape> ex:pag60:Is institut,uni 108ts1carl aovitsi armincashti tas-poati s-angriipscascldupl banda dlmaC!\etofonmuabctsanregistratl

ba-nJl1 sf (binj) - ascIldari,culimbisiri,aspilari a ntreglul trup - (baie]

<bat~>ba-nji sf (binj) - un udAiodreptu (tu

casilimodemi) cu tuti tsi-Ijlipscscuaomlui ta s-aspcali (s-cheaptinl,s-faelbanji, sioShfael spa I s-casi nafoara,etc.) - [bale, toaleti) <bath, bath-room> ex: pag 38: ni tricu tu banjl,un udi nou,cu faiantsl

ba-so-re-li-ef sn ("furi) - Imadzinirapti ca sculptun'!(tsl casi in relief)piun fondu dl Itlzmi (cheatn'!,etc.) -[basorelief] <bas-relief> ex: pag 47:mi-arisiri coreli Bn'! minj shi un ba-sarelief cu zciljishidzAndaluiun duplalantushlwurandalul

ba-zin sn Cnuri;-ni) - loe ineljis cuapl (lac, balti, rezcrvor faptu dicheatri, metal,tsimentu,etc.) - [bazin)<basin> ex: pag 48: aelo lu mielmatumtsca peshtsi aeltsats tu bazin,atsclitsl-Ijaleapsimnoi

biir-ga-dan In Cda-nl) - elcimac,culcash, firini di misur (ciilimbuchi)hertu Ih-adrat ashl ta s-poati Ii s-micii tu loe dl plni - [miimiligi)<com meal, grits> ex: pag S8:plneaca uscati casti, ddsi nicuchira,a v-adar un birgidan

ben-zi-na sf (rira pi) -lichid faptupritrafinarea-apetrolui (fin'!hromi shi cuuna anjurizmi spetsificii)tsi s-bagi tumashini (aftuchinat) ta sou faei s-mina - [benzina] <gas> ex: pag 57:andreadzi mashina trhini. had hcn7.ini

101 cama multa ell cat I1pscasottbe-sa sf (Bra pi) - war arbinlshcsc:u tsi

va dziiel: giuramintu, pisti, giuratic -Uuramtnt, credinti, tncredere) <be-lief, trust> ex: pag 12: Dipi bcsi(gIurat)eI nu midue

bi-bli-o-te-ca/vivliotccii sf Ctets) -colcctsii dl elrtsi, casi (udA, dulapi,etc.) iu s-ani adunati un suro di elrtsi-[bibliotccii) <library> ex: pag 72: di-nj vinea s-aruc tuti elrtsili, sou vindubibliotcca Ihi s-iotru la viin'!ministir

bi-don so ("doa-nl) - vas (di tiniche) tu

-'

GLOSAR rn

cari s-tsini i s-poarti lichidl- [bidon)<tin, cask, vat, keg> ex: pag 82:mashi-s-poati s-aducii van'! tslntsibidoani

bil-ge-chi - vcdz biligichi- ex: pag 39:mushati, cu tutl bilgccurlipi mini,asuna n casi eindu adra micarea,.ei!,du am{>iltea

bl-li-gl-chi sf Cgichi)- lucru tsl s-poartiila mini (mamultudi muljeritra mushuteatsi) - [bn'!tari)<bracelet>

bi-o-Io-ghl-i/biologii sf Cghii) - shp-intsa-ahiintsilor(vii)animaliIvcgctali(anatomla, fIZiologhia,etc. a lor) -[biologic] <biology> ex: pag 85: sa-Idue la sculii, la biologhii

bir-ber/barber sm Cheri) - un tsi sur-scashti (barba) I tundi perlu Is birbats-[birbler) <barber> ex: pag 70: di laun birber turcu

bir-bi-res-cu vb Cream, -ri-ti, -ri-ri)- SUJ'SCSC\l,talj barba - [a birbieri) < toshave> ex: pag 64: muljerli aradea dipreftsi, ei aves adetea s-nu s-bir-bireascl (s-surscascl) barba plni dicheptu

bloc sn Ccuri) - adiramlntu (casi)mari sh-cu multi patomati (cu mig3zii,birouri, apartamenti etc.) iu lumea lu-creadzi i bineadzi - [bloe) <large(appartment or office) building> ex:pag 70:eindu u loari la bloc,sh-trapsisuflitlu

blu-za "sf ("zi) - stranj di plndzilishoara (tri muljeri ma multu) cu carisi nvcashtl partea di nsus a truplui -[bluzi] <blouse> ex: pag 3: CadaniliImna alixitl cu bluzi shi cu shilivirimultu chlndisiti

boa-Ia sf (bolj) - lingoari, nlputeari,atsca tsl-I fatsi pi om s-hlbi lindzit -fhnAlai1 l1ft...~ __ ~__ 4!1. ---shtcam boali (Iingoari) - -

bob sn (boa-bi) - gimuts, mirdzeaui,chicuti -[bob) <grain, bean, drop>ex: pag 70: ari pi Cap un zivon cuboabi (gamutsi,mirdzcali)di asimi

Bo-bo-tea-dzii sf ("Iedz)- dzuipisimi crishtini (6-1idi Inar) eindu sisarbitureashti dzua tsi s-pltidzi Uris-tolu - [Bobotcazi) <Epiphany)

Bo-bo-:tea-za sf ("Iezi) - vcdzBoboteadzi - ex: pag 79: cum dzisishdcaneavrati Bobotcazi1

bol-Ier sn pe-ri) - cizani mari (dit

casili modemi) iu apa sAngildzashtishi sta calda automat - [boiler) <hotwater tank, furnace> ex: pag 38: bipiboileru anlu tsi triro

bol-ni-tsa sf ("Isi) - spital/spitalj,nusucumiu, loe (casii) N-+duclindzitslji ta s-hibi mutrits (shi s-faelghini)- [spital)<hospital> ex:pag26:vidzui sandzi sh-uni ciilduri mari tubrats, ama nltsi un ~ nu-nj si frimsi;shidzul sh-Ia bolnitsi (spitalj)

bru-boa-da sf Cdi) - bismi marish-gros cu cari muljerljish-anvilescucap-lu sh-plltirli - [broboadi) <kerchief>ex: pag 29: nvcasta-atsca njica bigapita tu cireap,pi-anumir cu bruboadi

b (b~mti) rl .

f ("- ..

) gh"

/u-ca- a- -1s nl - ma IrghlOmagiltlo, cuzini, udi iu sa ndreg shi s-Cac (s-mighiripscscu) mielrll - [bucii-tirie] <kitchen> ex: pag 65: ishi ditbueitirii (cuzini),cu poala albi shi tu

minj cu ynpiat cupiitiirgcanibu-Ie-tin sn Cti-ni) - un jumal manjic (fimirida,dzuar, rivisti, etc.) -[buletin)<bulletin>

bu-le-tin2 sn Cti-ni) - nali, shtiri tsi s-da la radio, televiziuni,jumali, etc. -[buletin) <bulletin>

bu-le-tin3 sn ("II-ni) - uni carti(camet, tifteri) data di chivcmisi (cucadrula omlui) tu carl s-aspuninuma-a omlui (cari casti, ciindu sh-tu cari locs-aminti, iu shadi, etc.) - [buletin (depopulatle») <Identity card> ex: pag78:manis-nj-alashbuletinlu ciiva negs-ancuplrzahareati meslu tsi tricu

bum-boa-na sCCni),.-cumits njitsshidultsi adrat di siropi dl zahari tuchltishi anjurizmati (carameli, ciuculatietc.) tsi s-miel i s-sudzi n gura -[~o~boan~]...<candy>ex: pag 3: un

bu-shu-ra-ci- ~f-(-d~)-:-hiintsi ditplrmiti (wrealac) cucari s-asparficiu-ritslji - [personagiufabulos cu care scsperie copii) <1> ex: pag 19: shedzghini eI va u pats, tu cireap ari unibushuracii,nu ti mini, dc, shcdzghini

ca-blu sn Cbluri) - funi groasiiadratidi (grupi di) hiri (metalitsi, vcgctali)shutslti deadun ta Sou faei multusanatoasi; ma multi biri metalitsiba-gatl deadun shi, izolatl di mcdiul didcavirlip prit cari treatsi un curentu(electric, di tilefun, etc.) - [cablu)

98 ELENA SfERE - MARIANA BARA

<cable> ex: pag 39: tilefonlu nu earabun, s-avea asparta, di ahiinta plooi,cablurli

ca-di-fe - vedz catife - ex: pag 69: tinirlinveasti cara cu fustiinj di cadife

ca-iet sn ni) - carti (ca unii tifteri) cufrandzili sc:risi i goali (fiira tsiva sc:risiiniiuntu) sh-ctimi tra ngriipsiri - [caiet)<writing pad, exercise book> ex: pag69: trci-patru caieti veclji, di canduearam tu liceu

ca-me-ra-vi-de-o sf (camiri-video) -un aparat tu cari sa nrcgistreadziiimadzinj video - [camera video)<video camera> ex: pag 76: tricumpininga elj cu camera video pi carl an-grii~ RAI

ca-oal sf ("Ii) - avlachi sapatii tu loe sh-carl leaga daua lacuri (ariiuri, amiiri,etc.) ta s-treaea api (pampori, pcsh-tsii, etc.) dit un loe tu-alantu; vina pritcari tree lichidili tu planti i animali;unii tscav8 mari sh-groasA adratii diloe (ccamidii) i di lamaJinii prit cari s-transportii lichidi - [canal, teavii, con-ductii) <canal, tube, pipe> ex: pag 57:tofanea atsca Ii-avea adunatii tuti oilishi tuti Ii biiga tu canali, unii pistialantii

ca-pa-bil adj ("bi-lii, -bilj, -bi-li) - ac-shiu/axiu, izoti, bbap/irbapi, icano, tsicasti n stari (poati) s-facii tsiva - (ca-pabil) <capable> ex: pag 68: ariii,dishteptsii shi capabili (achsi)

ca-pi-ta1/capitalj sn ("Iji) - atscali tsi Iiai tu miina (paradz, lucri, oominj, tsiIj-ai di-a tali i mprumutata di la altsii)sh-cu cari pots sa nchiscshti un lucru(emburlichi) -[capital) <capital> ex:pa~ 64: biscarica avea un capital mari

ca-n-a-ti-da sf ("di) - agalmiitsi as-puni un~ muljari.~~ tsiini ~ u.nii,..,...lnQftQ tntrSlr A . MhSl-$l IInr.:1 NI~' -

[cariatidii) <? > ex: pag 46: chetsarlialbi a Partenonlui, galbini di treatsircaa anjlor, cariatidili anviiliti tu pindziidi sac, s-fiitsca rcparatsii

cas-ehe-ta sf ("ti) - ciiciuliidi barbat(tsi u poartii di multi ori stratiotslji)cari ari di-unii parti unii ishitura ciitriinafoora (ca streaha-a unei casi) ta s-Ij-apirii oeljilj sh-fatsa di soari -(caschetii)<cap, hat> ex: pag 60: cuciimcashi vinjitii shi cu caschetii, s-nu-Itraga viirii vimtu; cascheta aestii uvidzui shi n sudlu a Frantsiiljei

ca-se-ta1 sf ni) - cutii njiea tu carilumea tsiini lucri njits (paradz, giu-

vairi, ets.) - [casetii] <casette>ca-se-ta sf ni) - cutii Captiimaxus triifilmu (di Cotografiat) i bandii (di mag-netofon, camera video, etc.) - [casetii]< casette> ex: pag 77: aveam imnatiipit neauii ti filmari nica di tahina,shidzui ampadi ninga veiozii, bagaiuna casetii cu John Lennon

ca-ti-fe/catiCei/cadiCe sm/sC ("fcdzl- Cei)- tsiisiiturii di miitasi (liinii, bum-bac, etc.) cari ari pi una fatsii multihiri njits shi shcurti tsi es perpendicu-lar pi supraCatsa-a Ijei - catiCea] <vel-vet> ex: pag 69: tinirli nveasti eara cuCustiinj di cadiCe

ca.p-shu-oa sC ("shunj) - aCrandziimari criscutii tu griidini (aroshi,ciimoasa, cu multi simitsi sh-cu unianjurizma multu mushatii) -(ciipliunii]<strawbeny> ex: pag 49: vidzum ar-cati pi padea larga, pi vilendza di soariyrotili eapshunj (afrandzii)

car-tsu-na sf ("tsunj) - cap, ciipitsiina,caraCetii/ciiriifetii/ciirCetii, ciuCutinii,Ctinii,curcubetii; fig. sh-adra cartsuna= s-ambita - [ciipitinii]<(thick)head> ex: pag 50: aurla ca di totna, cadaima ciindu sh-adra ciirtsuna (s-am-bita), ciindu s-aduna tuts di shi zburamuljerli

ca.-tu-shop sm ("shoehi) - ciitushic/cii-tushitsii, ciitushi njicii - (pisicuti]<small cat> ex: pag 14: ca viirii ciitu-shop (ciitushitsa) njiura miiratlu sh-dusi

cear-shaf sn ("shuri) - vedz circeafi -ex: pag 72: sor-mea-Ij vidzu la-amari,shidea cu ficiorlji a Ijei pi un cearshaC~indoni) shi tu idghiul udii la hotel

ehlf-siz adj (?) - liindzit,niputut-lbolnavl <ill. sick> ex: 002 10: maIIVIJzaca vara om tnCUI eara cnusaz,ca niputut, bAga unii purtucala tugepca di ciindushi shi s-dutsca cuarustico

chi-oar sn ("rij"ruri) - mardzinea didcaviirliga-aunui lucru (tsi multi oricasti chindisitii ta s-hibii ma mushatadrata) -(chenar] <scam, edge, bor-der> ex: pag 9: intrii tu ariizboi iutsiisca pindzii suptsiiri cu chinari(mardzinea chindisitii) aroshi, s-adariidoora ti feati

chin-di-oar sn ("na-ri) - aradii, ccatii

...__J

OLOSAR 99

di hiintsi (oominj, lucri, etc) biigati tu-aradii -(§ir, rind) <array, row, col-umn> ex:pag 14:caleamplinichin-<!inar (cu arAdz-ariidz di oominj)

chir-em-redz vb ("ram, -ra-tii, -ra_ri)- tsiur, ciuciuripscscu,ciuciur ca unpulj -[a ciripi) <to chirp> ex: pag 31:

s-avdupuljicumchirchireadzii(tsiura)ehir-m-ses-eu vb ("scam, .si-tii, .si-

ri) - mcscu, dau la oaspits tsiva tribeari (caCe, arichii, etc.) i viir mae -(aservi, a ospita] < to selve> ex: pag 39:ciindu chimisca oospitslji cu caCe

chit-ca. sf (chit-tsi) - liIici, liiludii, unamnata di liIici ariidApsiti mushat - [bu-chet de Oori] <bunch of Oowers> ex:pag 19: muma coasi cu hir veardi uniicoadii di chitea pi un ciipitiinj, sh-numi-alasa sh-io s-cos

ehium-be sm ("beadz)- sobii, unaparat tu cari &-bagaleamni di s-fatsifoelu tri ngaldziiri (ti cutscari) - [sobii)<stove> ex: pag 70: udiilu iu earachiumbelu (soba) shi iu s-adra mii-carea; ex: pag 81: ninti angaldza-u cuzahari shi cu chiper pi chiumbc

cie-mi-ge sm ("gcadz) - sirtarlsirtari,partea di la unii mobilatsi sh-u-adutsica unii cutii tsi s-tradzi naCooriish-tucari &-bagalucri - [sertar] <drawer>ex: pag 69: tu cicmige tora nu-ari

.paradzciJ-du-es-eu/ciulducscu (mi) vb ("du-

eam, -du.i-tii, . du-i-ri) - cildiscscu,cihtiscscu, ciciirdiscscu, iinj chermintea (putearea ta s-giudic cumlipscashti, ca un om saniitos la cap) -[a se ziipici] <to get confused>

eim-bru sm (fiiriipi) - plantiinjiciiaromaticii tsi s-baga tu maciiri (veardii uscatii) ta s-Ii da una nustimadii shianjurizma ma buna - [cimbru]< thyme> ex: oolt 40: va &-bait s-adar

Ullil lDilCiin UI IISUIJ, asm cum v-aorashi mai-ta, cu cimbru

ci-oi-i sf ("nii) - piat, lingher-(CarCurie]<plate> ex: pag 50: Trapsifatsa di mcas8 di freadzi tuti ciniili \

cioa-rie sm ("rits) - pantaloni hurghi-teasciitsi shadi multustrcas8pi cicioo-ri - [cioorcci] <? > ex: pag 4: biigamiina tu biimu di silighi punga cuparadz tu cioorits (pantaloni)

cior-ba/ciurbii sf ("bi) - supii aCrii,mii-cari adratii cu multii dzamii, cuziirziiviituri shi ciitiviiroarii cu cami -

(ciorba] <sour soup> ex: pag 21:adrats una ciorbiidi ianomati

cir-cea-fi sC("cehi) - sindoni, piindzii(ti-anvilirii ti-acupiriri)tsi si-ashtcarni

.pri pat -jccarccaf] <bed sheet>Clr-oe&-Ia sf ("neljj"ne-Iuri) - milani,

substantsiilichidii(multi h~ dima multi ori lai) cu carl sangriipscashti- (cemealii] <ink> ex:pag 66: va-nj da shi carti, adicii clasa l-a, toe, cimealii (milani), adicii cii1imar4

ciu-hi-oit sCnuri) - picuriirit, teh-nea-a picurarlor - [ciobanit] <she-pherding> ex: pag 61: ninti eara cuciubiinitlu,u adutsea parintsalj ghini,ama nu avcaariihatidi vurgari

ciu-ciu-nit adj ("ra-tii, -rats, . ra-ti) -shushurat, zburiit cu boatsi ~dzutii _

(§Optit]<whispering> ex: pag 7: caras-vedzahtari lucru, s-tindziimiinashicu boatsca ciuciuratii (sciidzutii) s-

.grc&.htsiiClu-Clu-redz vb("ram, -ra-ta, -ra-ri)-

shushuredz, zburiiscupeagalea sh-cubootsi sciidzutii. [a iOPti] <to whis-per> ex: pag 76: iish ciuciura un cualantu, di tesh, di pi unii chilimipi-alantii

ciu-cu-Ia-ta sf ("Ia-ti) - dultscamiadratii cu pulbiri di cacao shi zahiirish-cari s-vindi di multi ori tu forma di

- plooci i bumboonii - (ciocolatii]<chocolat> ex: pag 45: nica niheamiiciuculatii, dziisiAroida

ciuJ-du-es-eu vb - vedz cilduescu - ex:pag 14: io mi ciulduii (mi cihtisii, iinjchirui mintea), nu shtcam pi tsi lumimiaOu

ciur-ba sm ("badz) - vedz ciorbii - ex:pag 76: dupii ciurbalu di njel shi sar-madz, la cafe, ahurhim sa zburiim iara

cl6-pot-m-tsa sf Ctsi) - camba-nal'llhio/camhanariiin. I h. ilit (ni ,,1

01) blscancaiu s-aOa ciimbiinjli-(clopotnitiJ <steeple, bell tower> ex:pag 64: avea adratii una sahati analtupi clopotnitsii (cambanarghio), shi s-

videa 1i la vinghits kilometrieoa-ca. sf (cots/coa-tsi?) - vedz cocii1_

ex: pag 12: multu sirbes iinj biigai tucoacii (cap, caraCetii)cii miini tahina va

s-fug ~i acasaeoa-ca. sC (cots/coa-tsi) - cristiiturii

(cu forma-a unei litiri v icii u) fapti laureaclja oilor (ciiprilor, etc.), uzumbii-(crcstiitura Ciicutii la llreehea oilor]

100 ELENA SI'ERE - MARIANA DARA

<nolch made on the sheep's car>co-ca sf (tarii pi) - cap, capatsanii,carafetiljcariifetii, cota - [cap,

capa!inii]<hcad> .co-ca sf (co-cii)- bumboana-~mboanal <candy>

co-fe-ta-ri-I sf C rii) - zaharoplastiu,magiizii iu s-vindu dultsenj (ciitilifi,baclavadz, pitil dultsi, etc.)[cofetilrie] <confectionary store> ex:pag 61: dipuni agonja la cofetilrii shiancuparii tsiva, ma agonja

co-li-er sn Ce-ri) - miirdzcali (alsidz)tsi Ii bagii muljerli digushi (triimushutcatsii) -[colier] <ex: pag 44: ti-atsea-nj biigai shi colierlu aestu(mardzcalili aesti), ma lcancaantreatsi

co-re-Ii sf pi - agalmidi fcati tiniri-[statui de fete tinere] <statues ofyoung girls> ex: pag 47: mi-ariisiriicoreli fiirii manj shi un basorelief cuzeilji shidziindalui un dupa alantu shizburiindalui

cos-tum sn Cmirmuri) - stranj bar-biitescu (muljirescu, ciitivaroarii) tsieasti compus di sacachishi pantaloni(di idghca culoari) -[costum de haine]<suit> ex:pag 80:mani tahina neg laaraftulj am un costum shi un palto,

mtni tahina suntu dipisiticot sn (coa-ti) - partca dit mesi abratslui di om (iu s-anduplicii bratslu)

- ~cot] <elbow>cot sn (coa-ti)- camomati,nazi -[~oft, nazuri] <whims>

cot sn (coa-ti1) - una hiilati tsi u auaraftsalj tra s-misurii stranji - [1] < 1>ex: pag 29: Hali s-dusi la araftul, 10cotlu, al mutri shi-Ij disfcatsi alcadzljish-nu putca s-Iu-adarii cum cara ninti

credj~credjanc~ vb ~~-dcam, cri-"...,,_to f:II..iI._", _ nlcttf"lCllloCAI_ rA

crede] <to believe> ex: pag 62: tuGartsii cara mari cridintsa, multucridca (pistipsea)laolu la Dumnidzii

ere-ion sn ("joa-ni) - mulivjmulif,hiilati cilindricii (hexagonalii) lungii shisuptsari (di lemnu cu carbuni tu mesi)cu cari sa ngriipseashti cu miina -[creion] <pencil> ex: pag 67: gar-tseashti, a creionlui alj dziic mulif

eri-dio-tsajcredintsa sf Ctsi) - pisti,pistipsiri, atsea tsi ari un ciindu pistip-seashti un lucru - [credintii] <(religi-ous) belief> ex: pag 62: tu Giirtsii

cara mari cridintsa (pistca), multucridca laolu la Dumnidzii

cu-bi-li-tsa sf Ctsi) -diirma di lemnucu carlidzi (cristilturi) di dauli partsiipi cari lumca Ii bagii di dcanumirea tas-poarta (di-unii parti sh-di-alantil)ciiliits (cu lucri) i giilets (cu apa), etc. -[cobilitii] < a kind of a yoke used bypeople to carry things on their back>ex: pag 3: s-dutsea s-Ija apa cu bar-giiciliJli ~bilitsa

cu-cu-Ii-al sn CIi-ci) - guguci, fruhtuldi ciiliimbuchi(misur) -[~tiulete de

porumb] ~corn cob>cu-cu-li-ci sn CIi-ci) - fruhtul di chin

- [con de pjn] <pine cone>cu-cu-li-a adj invar- gol,gulishan,dispuljat-[gol] <stark naked>

cu-cu-lici4 sn CIi-ci) - stog, stivasumareauii, surojsurii - [griimadii]<pile> ex: pag 76: pi un mushumagalbin, un cuculici di simitsii lai diOoarea soarlui, aoa dunjaua Ii macii

cu-fu-ses-cu vb Cseam, -si-til, -si-ri)- asurdziiscu, fac pi cariva s-chcariiavdziirea- [a asum] <to dcafen, tostun> ex: pag 64: primuveara tuMachidunii va cufuseshtsa (asur-

d~sht91i cantiirlia cucluicu-lic-tiv adj ("ti-vi, -tivi, -ti-vi) -comun, tsi s-fatsi di ma multsii oaminjtsi lucreadzii dcadun -[colectiv, co-

mun] <~lIectiv,joint, common>cu-lic-tiv sn Cvi/"wri) - gruporga-nizat di oaminj tsi au idghiul scupo -[colectiv] <organized group of peG-pie> ex: pag 57: tricurii nclo di culictivshi la sa diniisi mashina di ncaua

cup-tor sn Ctoa-ri) - cireap, loelu (tusobi, udi, etc.) iu s-coatsi tsiva -[cuptor] <oven> ex: pag 61: cuptorlu(cireaplu) aestu tsi nu I-andridzem..niNlrA

cu-reo-tu£/curent sm/sn ("tsrti) -tsiva (air, apa, electricitati, etc) tsicurdzi (s-mini) agonja sh-cu putcaridit un loe tu altu -[curent] <stream,current> ex: pag 38: astingucurentul(di electricitati) cafi searii, ma apa ari

chiros-a~ldzasciicu-reo-tu jcurent adj Cren-ti, -rents,

-ren-ti) - tsi casti (s-fatsi) tora (tuoara aestil) - [curent, la punct, la zi]<current, to date>

cu-rip-ses-cu vb Cseam, -si-til, -si-ri)- mutrescu un landzit, ghitripsescu,

._--

GLOSAR 101

vindic -[a ingriji (un bolnav)] <tocare (for a sick man» to ex: pag 8: illjIi ligarii arinjli, il curipsirii(ghitripsiri), durnji ghiftul

cur-mu sn Cmuri) - cumatii di funi cucari s-Icagii animali (capri, calj, etc.) ditsiva - [curmei] < 1> ex: pag 14:triidzea unii capri ligatil cu un curmu(cumatil di funi)

cur-voa-da sf Cdi) - luem (nipaltit,gratuit) faptu di dunjauii trii chivernisi(ma multu tu chirolu di ziimani)j lucrutsi nu ti-ariseashti ma cari lipseashti s-lu fats (ca vrei i ca nu vrei) -[co1'\108dii] <unpaid work done bypeople for government, unpleasantwork that must be done> ex: pag 66:Ca s-aveai purtiiri, u adutseai ma ghi-ni, nu tatseai cU1'\108dii

cu-shi-i adv - cu dcalaga, cu-agunjii,agonja- [repede,fuga] <fast> ex:pag21: ma-sa vinji cushia (cu dcalaga),vidzutsi cara pi teli sh-dziisi

cus-tajacustajancusti vb pers. 3-a -creashti, njardzi ghini triininti, s-fatsimamultu- [a ~te, a spori]<to in-crease. to multiply>

cu-ve-tljcu-vet sfjsn Ctsrturi) -putcari, sila, giuncatsa,fortsii,dinami-[forti, putere] <force, strength> ex:pag 9: bagiia calui trastul cu ordzu digushi,s-maca,s-aibacuveti(putcari) ticalca

da-oa-ses-cu1 jdiniisescujdansescuvbCseam, -si-til,-si-ri/"sea-ri) - aravdu,tsan, rezistu - [a tine, a riibda, arezista] <to hold on>

da-oa-ses-cu2 jdiniisescujdansescuvbCseam, -si-til, -si-ri/"sea-ri) - micurmu, astilmatsescu, bitisescu - [a seopri, a termina] <to stop, to end>

di-oa-ses-cu - vedz diiniisescu - ex:082 57: nu diniisea (hiti~. 8!;tilmii_1Sea) tununa, Shl mashsnll Ii-alilsara ncali

di-pi-ses-cu vb Cseam, -si-til, -si-ri)-'bitisescu - [a termina] <to finish> ex:pag 31: panii s-dipisim (bitisim) tutafustanca

dis-cur-cu vb C cam, -ca-til, -ca-ri) -fac ca un luem s-nu mata hiba mintit,es dit starea greaua tu cari mi aOu,shtiu (pot) s-es dit una mintiturii - [a(se) descurca] <to disentangle> ex:pag 67: ashi easti lumca aestil, etilmincinoasiil... omlu lipseashti sa s-dis-

,curcii (si shiiba s-easii dit mintituri)dish-tep-tu (mi) vb nip-tam, -tip-

ta-til, -tip-ta-ri) - dishcljid oeljilj dit,somnu -[a r trezi] < to wake up>

dish-tep-tu adj ("tcap-til, -tep-tsa,-tcap-ti) - dishtiptat, tsi nu doal'lDi-

Jtreaz] <~ke> -diSh-tep-tu adj ("tcap-til, -tep-tsa,

-tcap-ti) - tsi ari multil minti, tsi adu-cheashti lishor tut tsi avdi (veadi,dghiviiseashti, mindueashti) -[dCljtept]< intelligent, smart> ex: pag 67: amshidzutil di zbor cu oaminj dishteptsii(tsi-avea multil minti)

doa-hajdohii sf (doa-hijdohi) - loe as-cumtu - [ascunzi§] <hiding place> ex:pag 52: candu-Ij mutarii casa shi-Ij Iipusputirii tuti dohili (Iocurli ascumti)

drac-sa sf (1) - fcamina di la drac -[driicoaica] <devil-she> ex: pag 71: s-u arda foelu, dracsal Mi aliisiil

dur-du-redz vbCram,-ra-til,-rari)-vedz durdursescu - ex: pag 14: ariichiighiumlu shi-I durdurai (gulii) pisti el

dur-dur-ses-cu vb ("seam, .si-til, -si-ri) - gulescu - [a goli] <to empty>

du-va-Iejduvaleti smjsf Cledzrlets) -vel, ziivon, armata - [vii, toaleta]<veil, attire> ex: pag 40: catil iu s-dutsea tilbabia di armiinj, s-vidca unduvale (ziivon, vel pi cap) galbin shi- una fustani lai

dza-gar-di-ci sf (1) -Iapti cu dziir - [1]<1> ex: pag 8: ill mutarii di mpadi, alloarii la mandrii, alj dcadirii di maciinihcam dziigiirdicicu pani dinjicata

e-co-oom - vedz icunom - ex: pag 21:tsi shidets tu chisa11 muma-ta-aestilmari econoami easti (I-mutreashtimultu pariilu)

ex-cur-si-i sf Csii) - primnarea i calcatsi u fatsi un iuva (pripadi i altiisoi) ta~icr..rmi (c_cr1in"'i~_QC'M :; '-'_011..:

tsiva, etc.) singur i dcadun cu altsa -[excursie] <excursion> ex: pag 48: s-neg tu unil excursii (primnari, cali) toGartsii, voi s-ved marea shi soarli diveara

ex-plo-zi-i sf Czii) - pliisciiniri mari cumultu vrondu - [explozie] <explG-sion> ex: pag 62: s-avdza la radio cava s-hiba explozii (pliisciiniri mari) tusoari, cii tu Filipini un wlcan adriimari laets

fa-ian-tsa sf ("tsi) - pload faptildituna soi di portselantsi casti alba

102 ELENA SI'ERE -MARIANA DARA

niiuntru shi fapti s-Iutseasci di-uniiparti - [faiantii] < faienee > ex: pag 38:na tricu tu banji, un udi nou, cu fa-iantsii shi cu unii ghilii mari

fa-Iii sf Pi) - pirifanji, miireatsii, fu-duleatsii - [falii] < pride> ex: pag 71:wi s-vi spun andauii di un om di casa,cu multii falii, tsi sh-didzu di pi gumarciindu-Ij si pirea cii tuts Ij-ariisi shi-Ijgiuciipi deadziti

fiir-nu-xes-eu vb ("xeam,-xi-ti, -xi-ri) - arujescu- [a necheza] <toneigh> ex: pag 3: ciindu isha dit uborcu ciirutsa, calji s-muta pi dauii cicioarishi fiirnuxea, ashtipta cali

fel-eer sm ("eeri) - om tsi featsii(niheamii) shcoalii ta si nveatsa cumpoati s-agiutii un gheatru, agiutorlu agheaturlui - [agent sanitar, asistentmedical] < medical assistant, parame-dic> ex: pag 21: tsi va s-adriim cucapra-atsea arosha, ici nu va s-miidi.Atj grish a fe1cerlui

fer-mii sf ("mi) - loe cu casi shi agrimulti (chivirnisiti di unii organizatsii,fumealji, etc.) tu cari s-fatsi viptu(ziirziivits, fruhti) i s-crescu giiljinj(priivdzii, etc.) - (fermii] < farm> ex:pag 57: dicara s-adunii misurlu lafermii, armiinea multu shi pi mpadi

f11-ma-risf ("milri)- atsea tsi fatsicariva ciindu filmeadzii (scoati i adariiun filmu) - [filmare] <filming> ex:pag 77: aveam imnatii pit neauii ti fiI-mari nica di tahina, shidzui iimpadininga veiozii, biigai unii casetii cu JohnLennon

fiI-mu/film sn ("mi) - bandii transpa-rentii di plasticil (celuloid) cu cari s-fo-tografiadzii (si scot caduri) i s-filmea-dzii (si scot imadzinj tsi s-minii)j isturiianregistrati pri filmu -[film] < film,.-n,...,; __ nQ" <c;. nn 1I-J:8~..1tSlmcli

multu, filmul nj-avea loatii dip oeljiljfIm-ni-tses-eU/timnitsescu/thimni-

tsescu vb ("tseam, -tsi-tii, -tsi-ri) - daucu timnjamii - a tiimiia] <to incense>

fIm-ni-tu-ses-eu/timnitusescu/thim-nitusescu vb ("seam, -si-tii, -si-ri) -vedz fimnitsescu - ex: pag 15: vini tutiisoea ta s-aprindii tseri, s-fimnituseascii(da cu fimnjamii)

fI-ri-ge/firigei sm/sf Cgeadzrgei) -stranj tsi-I purta prisuprii turcalili (aoashounchiro) - (feregea] <7> ex: pag3: Cadiinili imna aliixiti cu bluzi shi cu

shilMiri multu chindisiti, di tutibuieili, purta pi cap firige lai, cu carish-ascundea fatsa

fren-cii sf Cchi) - pitriigeana, tumatii -(tomatii] <tomato> ex: pag 52: deadiuna ploai di s-umplu giirdina cu api,frenchili s-nicarii, piperchili Ii scoasidit loe

fri-gi-der sn Cde-ri) - dulapi(cutii,udii) tsi-i adrat ashi ta s-poatii s-tsiiniilucrili di miicari ariits (ta s-nu s-as-parga) - [frigider] < refrigerator> ex:pag 31: At biigai tu frigider, s-mashadii niheamii .

frish-cii - partea di lapti nihertu tsi s-adunii pisuprii (dupi ndauii oari dichiro di la muldzeari) tsi s-fatsi caspuma ciindu easti biitut (shi s-bagii pidultsenjuri ta s-Ii facii cama nostimi) -ex: pag 61: mi turnai ti dzatsi minuticu fursecuri cu stiifidz shi cu priijituricu frishcii

frun-tash adj Cta-shii, -tash, -tra-shi)- tsi easti nainti di altsa (ma marli,caplu, friimtea, etc.); tsi sta i imnii nfriimtea-a ma multor oaminj -[frun-ta§] <chieftain, leader> ex: pag 66:Ca s-aveai purtiiri, u adutseai ma ghi-ni, nu fiitseai curvoadii, earai ori frun-tash (ma mari), ori vir gradat, mai tsiidiidea unii permisii

fur-see sn Ccuri) - (numiidatii tuRomiinii)la unii $Oidi curabeadzus-cats - ex: pag 61: mi turnai ti dzatsiminuti cu fursecuri cu stiifidzshi cupriijituri cu frishcii

gar-au sn Cduri) - ploe, pirmiic\iichi,una structurii di lemnu (di sirmii, her,stizmii, etc.) tsi s-fatsi deavirliga diuna avlii (ubor, casa, biihee, etc.) ta s-nu-alasii lumea (eiinjlji, priivdziili, etc.)ta s-treacii (intrii, easii) - (gard]< fenre > er. nav 52: Dina ali toama

agonja dit un poci <IIbacan tu cunetsshi-I da a turcului pisti gardu~rmiic\achi)

ga.-lip-sit adj ("si-tii, -sits, -si-ti) - cugaileadz - (cu griji] <worried> ex: pag10: eara noapti, taifa durnja, mashnicuehira lu-ashtipta giiilipsitii eiiamiina multu

giir-ni-tsii - vedz granitsii - ex: pag 27:giirnitsa eara aproapea, tu-apiritaGoga trieu, cu tufechea deanumirea

gas-cii sf (giish-ti)- pasiiri (pulj)criscutii piningii casa (tsi poati s-hibii

'__'.1

GLOSAR 103

1

II

shi agrA) ma mari diciit giiljina i pap-hea (cu peani albi pi pinticii, gushilungii sh-cari fatsi oauii mari) - [giscii]<goose> ex: pag 64: diidea labisearicii njel, altu ed, altu giiscii, aJtugaljina, altu pustav, altu lana shi Iiscutea la licitatsii shi paradzlji iiljdiidea la bisearicii

p-zi-oie - fiinari/fineri,filinarcu gaz,lanterna cu gaz,hiilatiportatMi (tsi s-tsiini tu manii) sh-cu cari s-fatsilunjioi noaptea - [felinarmic cu gaz]<lantern> ex: pag 23: cum tsiineagiiziniclutu-andreapta, vidzu stranjludi winic

gea-mi - vedz ageami - ex: pag 19:nafoariinu s-veaditsiva,gemurlisuntumplinidi neaui

giu-ma-da-ni - vedz giumiindani- ex:pag 29:cara ishi tahina tu ubor, Gagaeara ca Ii pristavlenii:tsiiruhilish-pir-podz1i buni li-avea, ama shilivirlishcurti sh-giumiidanea pin di mesi

giu-miin-u-ni/gimiindani/giumiidanisf ("diinj) - geamantanijgeamadan,stranj biirbiitescushcurtu (cu milnitsifiiriimanits)tsi s-poartiitu hori -[mintean] <a kind of country jacket>

gium-busb-li/gimbushli - tsi lu-ari-sescu gimbushli (glindisirli) -(ciiruia ii

plac chefurile] <?> ex: pag 30: cumeara multupirifansh-giumbushli

giun-cao sm ("canj) - bou tinir di viriitrei anj -[juncan] <steer, bulloek>ex: pag 7: cara s-aspiireariigiuncanjljish-u loarii amaxea pit hiindichi, nuarmri oala shi poaci nifriimti

grad sn ("di) - tinjia (pozitsia) tsi u-ari un tu ascheri (Iucru,etc.) - [grad]<d~e, rank>

grad sn ("di) - unitati di misurii(triiciildurii,unglju,etc.) - [grad] <degree,grade> ex: pag 76: la patrudziits di0 -- ..a.....

gra-dat adj Cda-lii, -dats, -da-ti) - tsiari un grad, tsi easti misurat(iingradi)tsi-aspuni(ari) seamni (misuri)adratipi el -[gradat] <graded> ex: pag 66:Ca s-aveai purtiiri, u adutseai ma ghi-ni, nu fiitseai curvoada, earai ori frun-tash, ori vir gradat, mai tsii diidea unapermisii

gra-ni-tsa sf ("tsi) - sinur, linia tsi dis-parti doaua craturi (doauii hori, doauiinicuchiriits, etc.) - [granitii] <border>

gra-tar sn fri) - unii$Oidi cutiidi

metal (miingani) tu cari s-aprinduleamniGar, ciirbunj,gaz) sh-pi cari s-fridzi carni, carnea friptii pi "grAtar",friptalj -[gritar] <gridiron, grill> ex:pag 65: bag s-adar un griitar (fridzemniheamii carni), vii-i foami?

gri-cu-ma-ni-ses-cu (miJ'W"(-seam,-si-tii,-si-rirsea-ri) - nj-alas limbadidadii sh-dziic cii hiu (mi fac) grec -[ agreciza] [to become Greek> ex: pag63: suntu hori multi anniineshtsii, sutidi hori armiipeshtsii, ama tora cam s-gricumanisirii

gu-oea-ua/guneauii sf ("neirnea-li)-udi (cohi) tri durnjiri; apanghiu _

[dormitor; adipost] < sleeping roomjshelter> ex: pag 24: tu scutidi, paplushidea tes tu guneauii (cohea-a lui), cupirpodz albi shi-sh mica una purtu-calii

gus-tos adj ("toa-sii, - tosh, -toa-si) -nostim, tsi easti CD gustu bun(nustimadii bunii) -[gustos] <tasty>ex:pag 62: tuti eara ma dultsi...cashlugustos (nostim), umtul ligdOS,un-tulemnuldi susami

ha-rar - vedz hiirar - ex: pag 25: tinicari shtii vecljilistranji iu suntu, du-tsets-vi dauli dighios sh-diftats s-anats tu harar liixiimintuti Gaga

hii-biir-ses-eU'vb Cseam, .si-lii, -si-ri) - minduescu cii, fac isapea cii,lugursescu cii, aspun (dau) tinjii - [aconsidera] <to consider> ex: pag 66:ciindu mi asliiljam cu oaminj aush, aljrespectam, Ii fiitseam cali, iiljhiibarseam shi la tuti luciirli atentu

hiin-da-chijhiindac sfjsn Cdiichi) -avlachi, endec, groapi lungA sh-ahiin-doasii, transheu - [§ant) <ditch,trench> ex: pag 7: cara s-aspiireariigiuncanjlji sh-u loarii amaxea pithiindiichi(grochi),nu armasi oala shiJ"X' IJI1UIIULl

ha-rar/harar sm/snCrarirra-ri) - sacmari (tu cari pot s-intra virii 150 Kg)cu cari sa ncarcii mulili - [sac mare]<large bag>

hiir-sa-fI - hrisafi,mitasi, sirmi -[matase] <silk> ex: pag 7: fiirtatslji cuplosca di vin ligalii cu unii pandiliciiaroshi, cu ndauii lilici shi nibeamii har-safi

hi-shi sf (bash?) - chefi di lucru - [chefde lucru] <desire for work> ex: pag27: Goga anchisi cama CD hiishi

~-

104 ELENA SI'ERE -MARIANA BARA

hur~gbeao adj rgbea-nA, -gbeanj/-ghenj?, -gbea-ni) - hurgheat, om tsivini dit (iei bAneadzii n) hoarii -[tiiran, siitean] <villager> ex: pag 86:50veadi tuts tu muzeurli cu hurgheanj

la-dii - feaminAdi ed (njel) - [iadS,miel~] <female kid (Iamb» ex:pag 49: shi alba iadS diniisitii sumprun

ia-oo-ma-ti sf pI - matsii di njel -[mAruntaiede miel] <Iamb entrails,bowels>ex: pag 21:adrats unAciorbAdi ianomati

i-cu-oom/econom adj rnoa-mA,-nomi, -noa-mi) - tsi-I mutreashtipariilu, tsi nu-asparc1zi paradzlji acto iunu lipseashti - [econom] <thrifty,sparing, economical, who does notspend thin.&!! foolishly>

i-cu-nu-ml-i sf rmii) - economii,ufilisirea mintimena shi cu ciishtigii aparadzlor (aveariiljei, etc.) - [econo-mie] <economy>

im-pre-si-i sf rsii) - atseatsi-armanitipusitii tu minti dupa tsi omlu avdi iveadi tsiva, ideea tsi sh-u fatsi un dupatsi avdi i veadi tsiva - [impresie]< impression> ex: pag 77: ti eljpolimlu eara tsiva nou, vrea HudaessA impresii dit Batcanj

ins-ti-tut sn ("tu-ti/"tu-turi) - organi-zatsii analtii di educatsii, Anvitsiitura icaftAri di shtiintsii - [institut]<institute> ex: pag 60: la institut, unasoatsii cari anvitsii armaneashti ta 50poatii s-angriipseascii dupa banda dimagnetofon muabets anregistrati

lo-su-lii sf rsu-li) - nisii,loeanviirligatdi tuti partsiili di apa -[insulA] <isle>ex: pag 57:aveaoili tu baltii, tu insula(nisia)a BrailAljei

Iz-mii sf rmi) - agbeazmii/ageazmii-

[izmAl<~!~t> ~x: pa~.~3:b!urii~ti

njurizmA di limoni shi di izmA

(apeazmA)lac sn r curi)-una ntindiri mari diaRil, unA baltii ma mari -[lac] <lake>

la~ sn rcuri) -un lichid cari, dupa tsis-baga (5ofreacii) pi tsiva shi eastiatiisat ta 5ousucii, Al fatsi siinghiliceascii -[lac] <varnish> ex: pag70: 50U lau gbini, 50U free ta 5ou-al-ghescu, 50U dau shi cu lac (5ounghilicescu), pot 50Uvindu ghini

la-hu-rii/lahuri sf rhu-ri/"huri) - vedz

IAhurii - ex: pag 23: d-iu sh-andridzeaarauli, sh-trapsi agonja lahura(biismAlu} pi framti, anfarmAcatii

lan-ter-na sf rni) - lampanjiciidimanA(di ma multiliori electrici)tsiIj-agiutii a omlui 50veada candu imniitu scutidi -[Iantema] < Oashlight, lan-tern> ex: pag 52: vin di mutrescu nun-tru cu lanterna, mutii capachea dilemnu lai

las-tic sn rti-tsi) - tsiisiiturii (cioara)tsi ari hiri di cauciuc anviliti cu hiritextili ta 50Ufaca 5opoata si 50tragii (si5otindA)- [elastic] <elastic> ex: pag33: Tsal Sterghiu ooasi lastictu la fus-tanea-atsea galbina

lii-hu-rii/IAhuri/ljahurii sf rhu-ri/"huri) - baltsu, ciceroanA, biismAtsi-I poartii muljerli pi cap i piiltiiri -[nAframA]<kerchief>

lii-vu-It adj ("i-tii, -its, -i~ti)- pliguit,agudit - [riinitde gtont) <wounded>ex: pag 39: una noapti fu vAtiimatDimci,lawit (pliguit)cu tufecheastricasii

lea-dzi sf (Iedz/legi) - nom - [lege]<law> ex: pag 82: aOai swcat fen-sua soatsii-meai, nji spusi shi el ca poatisii-Ij videm niipoi, cii legili (nomurli)

au tuti fAti unApurtitsiilea-gin vb (Ii-gii-nam,li-gii-na-tA,Ii-

gii-na-ri)- minpi carivatut chiroludituna parti tu-alanta - [a legiina] <to

1~;l:2sn rni) - siirmanitsii/nitsii,cuna/cunji, trocnA, luem cu cari 50leagiinii un - [Ieapn] <cradle, swing>ex: pag 20: dusi la leaganlu(siirmanitsa) cu njictu sh-Iu-aciitsii tumant, !u-arupsi cumats shi-I macii

lee-tsH sf rtsii) - matima/mathima,luem tsi easti ti-anvitsari, una pirioadadi chiro candu cariva Anveatsii tsiva,. . . . - .

di chiro - [Ieqie] < lesson> e;' pag 66:Hau minti la altsii ficiori, loam di pri-dam lectsii la altsii ficiori

Ii-ceu sn rce-i) - shcoala cu ficiori shifeati di la 11 la 18 di anj - [Hceu]<secondary school, high-school> ex:pag 69: trei-patru caieti veclji, dicandu earam tu liceu

Ii-ci-ta-tsi-i sf ("tsii) - vindeari publiciidi lucri (iu un luem easti loat di atseltsi da nai ma multiilj piiradz) -[licitatie] <auction> ex: pag 64: dadea

---------.-.-

CJLOSAR 105

la bisearicii njel, altu ed, altu giiscii,altu giiljinA,altu pustav, altu IAnAshi Iiscutea la licitatsii shi paradzlji aljdidea la bisearica

Iin-gher sn rgheri) - piat mari (vas) dibAciiri -[farfurie de aramA] <copperplate> ex: pag 21: turna carnea t-unlinp!er (vas di bacari) tes

II-DlSh-tisf ("ti) - isihii,chiro (Ioe,stari) fAra 1avii(candu nu s-avdi tsiva),irini, stari sufliteascA isihii sh-fiir8frimintiiri - [linqte) <quietness> ex:pag 51: neasim la gheatru, dziisi eii va-Ij treaca, mash s-aiba linishti

II-pii sf rpi) - tilj, Ooari uscatii di tilj cucari 50fatsi ceai - [tei] <lime tree(linden tree) blossom> ex: pag 60: vats-adar un eeai, di lipii

mag-ne-to-foo sn noa-ni) - aparatcu carl sA nregistreadzii sonurli pi calimagnetieii - [magnetofon] <taperecorder> ex: pag 60: la institut, unasoatsii cari anvitsii armaneashti ta 50poatii s-angriipseascji dupii banda dimagnetofon muabets anregistrati

ma-shl-nii sf rshinj) - machina, aftu-chinat, una soi di carotsii cari (ta si 50minAdit un loe tu-alantu) ari anangbidi un motor tsi njardzi cu gaz (benzi-ni, electritsitati, etc.) - [m~ina] <car,automobile> ex: pag 57: andreadzimashina (aftuchinatlu) ghini, bagabenzinA shi cama multii di eiit

I~shtima-ghir-gi/mAgirgi s/adj rgioa-ni,

-geadz, -gioa-ni) - bucatar, maghir,ghelagi, atsel tsi miighiripseashti (fatsiI!.'A~arli)- [buf;iitar] <cook, c~ef.>

ma-tr-gloa-nJI - vedz magblrgJ - ex:pag 39: eara multu mairgioanji (u-ariisea 50faeiimaeiiri) shi asculta farazbor di socur-su

mii-nas-tlr/mAniistiri ",n/",r (-tiri\ -CUll ~cu una D1SC8nc:injic:i shi mamultsii udadz njits i chilii) iu bAneadziieiiluprlji (eilugarealili) diparti di lumi- [maniistire] <monastery> ex: pag86: un mAniistir di candu 50featsi eta

miis-trap-ses-cu vb rseam, -si-tii,-si-ri) - cher, aruc, mescu cu unmiistriipii (cupii di asimi) -[a pierde, aarunca] <to lose> ex: pag 25: nveas-tili Hueii s-caftii tsiva stranji ti el, eiiaesti va 501i miistrapsim, cara 501i veada

viirii,tuts va na Ija tu-ahapsima-zi sm rzadz) - izba,catoghi,tsilar

---'- -

-[beci) < cellar> ex: pag 53: tu miizii(tsilar) aOara paradz di tiniche, ti-ar-cari, di-atselj di-a viisiljelui

mi-cro-foo sn noa-ni) - aparat tsiatiixeashti undili sonori tu vibratsiielectritsi (ufilisit la radio, televiziJlni,anregistrari tu magnetofon," etc.) -[mierofon] <microphone> ex: pag47:eiintitsli eara cu zboari giirtseshtsii sh-Ii canta tut armiinj, unA orchestrA cumierofon .

mo-dasf (di) -areu (adeti, tabieti, etc,)tsi tsiini di un chiro, loe I mediu sotsialspetsific -[modAl <fashion> ex: pag64: dunjaua fug pi naua modii

mor-cu/moric adj ("cA,-tsii, -tsi) -hroma tsi sh-u-adutsi niheam cu cafelu-[maro] <chestnut colour, maroon>ex:pag 69:nicuchirljiarmAnjancupiirabueauii aroshi, lai, njirta, veardi shimoreii ti chilinj

mu-C8O sm/sf ("ca-nii,-canj, -ca-ni) -rumAn dit regiunca Brqov (tuRomanii),zbor (niheamApejorativ,camamaligar,culeash)ufilisitdi armanj-Iji dit Romanii trii tuts rumanjlji -[macan,roman] <romanian> ex: pag33:easti ca shi nsurat cu una mucana(rumAnA)

mu-ca-oeash-ti adv - ca mucanjlji,cadi mucanj - [mociinClite] <romanianstyle> ex:pag 38:50mindueacumsii-Ijgreasciia mai-sii-Ij,s-nu u-asparA:ar-maneashti i muciineashti (rumA-neashti)?

mu-shu-mi sm rmadz) - piindziifaptii impermeabila(tra 50nu treaeiiapa) cu darea di-unAparti cu un pro-dus di petrol (untulemnu, tsearii,lac,etc.) ufilisitii tra stranji (fatsii dimeasii,tenta, etc.) - [mushama] <oilcloth1ex: pag 55: as~al~~.di palji iu..oro..,t ,- .viilitA cu mushuma

mu-zeu sn rze-i) - institutsii i casiiius-aduna shi s-expun(aspun) lucri cuintires artistic (istoric, tehnic, etc.) -[muzeu] <museum> ex: pag 47:aliivdiivtahlji shi la tixi 501-adariiunmuzeu

na-po-eat adj.rea-tii, -eats, -ea-ti) -tsi easti (ari armasii)ma niipoidi altsiimultsii,tsi nu easti dishteptu (criscut,dezvoltat, etc.) ca altsii - (inapoiat)<backward,behind> ex: pag 63: nututs ficiorlji u vrea shcoala shi ar-

106 ELENA srERE -MARIANA DARA

mAnea ma nAJ!0C8ts

nciu-ma-ghedzvb rgam, -gaetA,-ga-ri) - avin (agudCSCII)CUshcoplu (ciu-maglu) - [a ciomAgi] <to push (hit)somebody with a stick> ex: pag 59:vidzuri tofanea shl nciumAgari (II-avi-Dad cu ciumaglu) olli shl 11dusiri nhoari shi Ii-ascipari

ngu-ci-nat - vedz Angucinat - ex: pag76: ghlfta carl Ii vindea avea ngucinatA(AngljitsatA)di artoari, cu manjll goall

ni-gus-tor sm nori) - pirmitef-tu/primatertu, embur, tugear ex: pag69: cindu-Ij si-amintA un njic shl dzisi:"aestu nlg\!Stor va s-faci"

ni-ha-ba-ris-tu adj rtA, -tsA, -tl) -glar, tsl nu sh-ari habari dl tsiva -[prost] <stupid> ex: pag 19: bre tslnlhabaristA,a bre fudz ma nclotsh-mi,t>indzicitA pat

nJI-u-redz vb rram, -ra-tA, -ra-ri) -fac "mlau"ca una citushi -(a mieuna,a miorlai ca 0 pisici] <to whine, towhimper like a cat> ex: pag 14: caviri ciitushop njiuri (featsl "miaut")

ma~tlu sh-dusino-ta sf ni) - tsivashcurtungripsitdi cariva sh-bagat di-una parti (ta s-dauna explicatsii, ti-adutseari aminti, cieasti importantu, ete.) -[nota, notlt4]

<nole, remark>no-ta sf rti) - un son di la un cantic,un caracter cu cari sa ngripseashtl unson -[notA] <note>

no-ta3 sf rti) - misuri (dl la 11a 10,idl la 1 la 100) datA la sculjo a unuistudentu tra s-aspuna cit bun eastl lacarti -[noti] <grade> ex: pag 66: nuloa nltsl unAnotAbuna

obsh-ti-na-ta sf rna-tl) - primarii,casa lu sh-fatsl lucrul primarlu(dlmarhul, gugeabashlu)- [primaric]<town hall> ex:~g ~7:cum tricu la

fudzinapoi' .o-lan-gim Int. - bre, vrc, nlpoate, cte. -

[mal] <?> cx: pag 24: tsi-i, olangim(vrc, nipoate)? gri paplu sh-sii sculii

or-cbes-tra sf nri) - ceatA di oaminjtsl eintA (bat) deadun Instrumcntimuzicall -[orchestri] <orchestra> ex:pag 47: cintitsll eara cu zboari giir-tseshtsa sh-Ii cinta tut armiinj, unii or-chestri cu mlcrofon

or-de-na-rets sm rrets) - ordonant4,suldat tsl sta pinlngii un ofitser ta sa-Ij

fael tut tsl-Ij caftA(ca un huzmichear)_ [ordonant4] <orderly> ex: pag 26:Novacov dit palatchi lu shldea, bAgiordcnaretslu sa-nj greasci

pa-bar sn rha-ri) - ghilii/gilii,putir/putiri, chclchl, scafl di (ghilii) flricoadAcu carl s-bea un IIchld- [pahar]<glass> ex: pag 51: Trapsl fatsa dlmeasi dl freadzituti cinillishipaharill

pa-Iat-chi sf (pii-IAt-chi)- tendA-[cort] <tent> ex:pag 26:shideamunAseari tu palatchi (tendA)sh-ml mln-dueam

pan-di-ll-ca sf rli-tsl) - pangllci,pantllci - [pangllci] < ribbon> ex: pag3: dol calj ca anghilj cu chipurici digushi, cu pandllits aroshi ta Sonus-Ijadl oelju

pa-pa sf rpi) - vedz papci - ex: pag 14:tsAnea un papii (papci) n bratsA

pap-ca/paphl/papi sf (chi) - biba,pasiri (pulj) tsl easti criscutAplningiicasa-a omlul (I poatl s-hlba shi agri)cu truplu shl cicioarli shcurti sh-carieasti ma mari di-una giiljinima camanjiciidi-unagiisci- [rata] <duck>

pa-sha-por-tu/pashaportA sn/sfrpoar-tirpor-ti) - carti (documcntu,tirteri cu numa, cadru shi alti infor-matsii) dat di chivemisia unui om tas-poatAs-treaci dit un stat tu altu -[paliBport]<passport> ex: pag 44:cari fudzi tu Turchii, cari tu Siirbii,tutA dzua cu pashaportlli shi cuparadzljl

pa-tu-ma1 sf nu-mirto-ma-ti) - ctaj- [etaj] <2°or>

pa-tu-ma sf nu-mlrto-ma-ti) - loeanaltu - [1naltimc] <height, eleva-tion> ex: pag 27: cindu soarli s-aveamutatA di daua birtsati, ishi turatumi (pi un loema analtu)

pa-_~u-rar ~m_frar!) - ~n tsi-avea~ji

~x:pag 4: I; daui s~ti di mctri"di~i~ti,pi!durarlu,cu tufccbeatu mana

pa-ljuri sf pI - schinj- [maricini]<brambles> ex: pag 28: sbed tupaljuri (schinj)s-ashtcptu

pa-pi sm rpadz) - prertU - [preot]<priest>

pa-pa-es-cu (ml) vb ream, -iotA,-i-ri) - mi ciudUSCSCII,inj fac paraxini -[a sc mira] <to wonder, to be asto-nisbed> ex: pag 58: Doamne Dum-nidzalc,mari tsA-iputearea, s-pipiiri

GLOSAR 107

$s-ciuduslri) treiljipar-pa-tu-ra sf rturi) -Iumichi arup-

ti, cumats (Iuschldz) di lemnu -(bucitimici de lemn, crengi, etc.] <small pie-ces of tree brancbes or wood > ex: pag14: apresh foelu cu pirplturi uscatl

pa-tar-gea-ni - vedz pittigeanl - ex:pag 6S: isbi dlt bucitArii, cu poala albAshi tu mAnJcu un piat cu pitArgeani

per-ml-si-I sf rsii) - izini,adii/adbii,aliisari, volji - [permisie] <permis-sion> ex: pag 66: Ca s-aveai purtiri, uadutseai ma ghini, nu fiitseaicurvoadA, earai ori fruntasb, ori virgradat, mai tsAdAdea una permisii

pe-trol sn ("turi) - IIchid gros shi casumulai tsi sii scoati dit loe sh-dit caris-fatsl gazlu (benzina sh-alti multi lu-cri) - [petrol, titei] <oil, petrol> ex:pag 82: easti niheama foe di la soba cu

pre:~i1sf rsi) -cumati, parti dit unlucru -[Piesi] <piece>

ple-sa2 sf (- si) - isturil AngripsitA tuformAdi muabets tsi s-gioaci la tcatrupri scena - ex: pag 43: cara vinjitCiulei cu unii piesi (di teatru) naua,du~ Shakespeare

pl-i-si sf (rari pI) - tensiunl (di siindzi)alinati -[tensiune] <blood pressure>ex: pag 42: paplu murij di piisi, dziiclumea -

pis-cu-ri/piscuri/piscur sf/sn rcuri) -IIturghii/liturgil/lutrughii, pinaghii/piinagii, ipsumA, pini njici sh-arucu-toasi cari s-dutsi Dumiinica labisearici sh-cari s-talji tu cumats njitsta si s-da tri cumnlcituri - [prescuri]< > ex: pag 13: nj-adusi una piscuri(liturgbii) ... cum adutsea preftul di labisearici

pi-tli-gea-ni/piitllgcani sf Clcnj) -vinAtA, plantA erbacei tsi fatsi un

..uua, uval e.n-ul-una nromavinitA tsi s-bagi tu maciri i s-coatsi pifoe tra si s-faci salatA - [piitlageavinatA] <eggplant>

pla-ca sf (pliici)- ploaci - [plaei,tAbllt4]<plaque, plate,slate> ex:pag66: la Abccedar shi-nj dcadiri plaelsbi cundilj

pla-da/apladA sf (pladz) - tAvi, piatmari (di baciri, asimi,portsclan, etc.)tu cari s-bagi lucri(mile, ghiliicu api,aricbii, dultsenj,cafcadz,etc.) cu caris-meashtilumca - [taW] <plate> ex:

pag 3: Bliga un pladA (tiw) cu nibilbe,cu bumboani

plug sn rguri) -mibAnii mari shl sAnA-toasi cu cari s-Iucreadziiagrul i sampindzi neaua elndu easti adunatAmultA pit ciiljuri - [plug] < t!8ctor>ex: pag 58: caJca u~curatA di

ncauii~plugurlipoar-ca sf (poar-tsl) - fcamina-apor-

culul-~fii] <sow>poar-ca sf (firi pI) - gioe di ficiurits

tsl s-agioacii tu Romanii - [poarca, joede copii] <a game played by childrenin Romania> ex: pag 63: caram njits,na giucam na protinca, na giucam napoarca, na giucam na baba oarba

po-Iar adj Cla-ri, -lari, -la-ri) - tsieasti I banea(tzii tu locurll aritsi di lapol - [polar] <polar> ex: pag 72:afliim stranjlu aestu di wlpi polari

po-pu-Ia-tsi-i sf rtsil) - lao, dunjauii,popul - [populatlc) <population> ex:pag 61: vinjim tu Dobrugea vcac1ji, s-featsi schimb di populatsiij sbi dit vca-c1jaDobrugi vinjim BucuJ'e§ti

po-ves-ti sf rvcshti) - piirmit/pirmitb,pirivulii, isturil - [poveste, basm]<story, children story> cx: pag 19:dzii-nj una pavesti

pram-pu-ses-cu (mi) vb rseam, -si-ta, .si-ri) - mi nvirinedz,mimaringhisCSCII-[a sc intrista] <to besaddcncd> ex: pag 29: cindu spuslDinca a picurarlor tsi va s-adari Hall,shapsbalu-aestu, njic1u ficior, Toti Ij-eara numa, s-primpusi (sa nvirinA)sb-

lu-anEna Hallpre-sa sf rsi) - lucritipusitiOumall,dzuari, rivisti,eirtsi, etc.) cu cari s-danail di tsi s-fatsi tu lumi - [Presii]<press> cx: pag 76: zburim deapoeadi um~t~ !Si.u a~~ ti sculiisbi p~(ci7l1Aft ",,,cot. 1':___"'_' __!!r - . - - .

pre-sa'" sf r si) una mihanii tsiapitruseasbti lucri -[Prcsi] <pressingmacbine, printing press >

prets sn r tsuri)-piha, tinjia-a cu cari

s-vindi (s-acumpri) un lucru - [pretJ<price> ex:pag31: tora cum criscuri

J>retsurli(tinjia-alucrilar)pri-dau (mi) vb rdi-dcam, -da-tA,

-da-ri) - mi dau pi manjlia dusbman-lul ciindu aducbCSCII cii chirui alumta -r.a(sc) ~reda] <to surrender>

pn-dau (mi) vb rdA-deam, -da-tA,- da-ri) - prudUSCSCII,&Spun fiiri s-voi,

108 ELENASl'ERE - MARIANABARA GLOSAR 109

spun la un dushman lucri di-a sotslortsi nu lipseashti si si shtiba, mi dau dipartea-a dushmanlui - [a trida] <tobetray>

pri-dau3 vb Cdam, -da-ta, -da-ri) -dau lectsii la studentsi (sculii, univer-sitati, etc.) - [a preda (cursuri)] <tolecture> ex: pag 66: acatsai s-dauminti la altsi ficiori, loam di pridamlectsii la (anvitsam pi) altsi ficiori

pris-ta-vle-ni-i sf Cnii) - arideari,hazi - [de lis, caraghios] <funny> ex:pag 29:cara ishi tahina tu ubor, Gogaeara ca ti pristavlenii (tri arideari):tsiruhili sh-parpodzli buni Ii-avea,ama shilivarli shcurti sh-giumiidaneapan di mesi

pro-fe-sor s/adj Csoa-ri/"soa-ri,-sori, -soa-ri) - dascal (atsel tsinveatsi studentsilj) la liceu i universi-tati - [profesor] < professor> ex: pag67: nu him nvitsitor ori profesor(dascal), ama cum am shidzuta di zborcu oaminj dishteptsi

pro-gram sn Cmi) - plan, atsea tsi u-am tu minti ta s-fac, lista (arada) a lu-crilor tsi suntu tri ratseari (tsi va s-facii) - [program] <program> ex: pag44: ca s-sunii vamu, shtii tini cari, si-Ijspunj ca mani am altu program

pro-ta-ric s/adj Cri-cii, writs, -ri-tsi) -prutarcu/purtarcu, atsel tsi s-amintaprotlu tu una fumealji -[primul nas-cut] <first born> ex: pag 10: Prota-rica (protlu njic amintat) eara feata,Lena

pro-tin-ca sf (1) - gioedi ficiurits- [unjoe de copii] <a children game> ex:pag 63: earam njits, nA giucam naprotinca,nAgiucamna poarca,na giu-cam nababa oaroA

pru-i-nes-cu adj Cneas-cii,-nesh-tsi,-nesh-ti) - tsi vini dit hoara Poroi dit,.:t~_:: ,." ..<'J..--- --- , ---,--

Gogii zbura pruineashtl (Ca atsel;"diPoroi), lumtii ti numta, cioari ti ci-cioari, chitcii ti lilici

pu-dl-ma-ta/pudhimatii sf Cti) - po-dima/podhimi/pudumatii, cizma/ cij-ma, giimashi, scomi, shtina, paputsianalti tsi s-poarta ma multu ciindueasti chiro urut cu ploai i nead -[cizma] <boots> ex: pag 52: tu uborlua oilor mash cu pudimati (cizmi)

pu-ga-du-si/pugadusi sf (?) - isihii,linishti- [lini§te]<quietness> ex:pag

23: deanvarliga chisii sh-pugadusipu-ga-da-ses-cu (mi) vb Cseam, -si-

ta, -si-ri) - isihiisescu, agiilisescu - [a

lini§ti] <to quiet down> ex: pag 13:aurli pi ciinj shi s-pugiidiisiri(isihiisiri)

pus-tav /pustavi sn/sf Cvuri) - tsiisii-turi di lana groasii dit cari s-fac stranjigroasi (paltadz, livendzii,etc.) -[postav) <cloth> ex: pag 64: dadea labisearicii njel, altu ed, altu giiscii, altugiiljinii, altu pustav, altu lana shi Iiscutea la licitatsii shi paradzlji aljdadea la bisearicii

ra-di-o sm (fariipi) - aparatcu carisonurli suntu pitricuti prit undi elec-tro-magnetitsi dit un loe tu-alantudeadun cu aparatlu cu cari s-aproachisonlu pitricut -[radio] <radio>" ex:pag 62: s-avdza la radio cii va 50hibaexplozii tu soari, cii tu Filipini un vul-can adri mari laets

re-fu-gea-ri sf Cgeri) - fudzirea-aunui dit un loe (iu eara piriclju diprigoniri i vatamari) tu un altu loe (iu5opoata s-baneadzii fari piriclju) -[refugiare, refugiu] <refuge> ex: pag3: vinji fuga, refugearea, armanjlji 50mutari tu hoara

re-gi-zor sm/sf Czoa-ri, -zori, -zoa-ri)_ atsel tsi umipseashti (tsi-aspuni, daordini la) actorlji cum si s-facii lucrilipi scena (Ia una piesi di teatru, la unfilmu, etc.) - [regizor] <stage mana-ger> ex: pag 76: tsi suntu simitsliaesti? mi ntriba regizorlu

re-Ia-tsi-i sf Ctsii) - ligiiturishi rapor-turi antri oaminj (lucri, idei, etc.) -[rela~ie] <relation> ex: pag 60: siarupsiri relatsiili cu Vurgiiria shiGartsia

re-per-to-riu sn Crii) - tifteri(lista)iu s-aspun lucri tu-arada, lista-a_!__!t__~! &._. a_. ,0.

alj respectam (Alj tinjiseam)res-tau-ran-tu sn ni) - loeiu lumea

poati si s-ducii 50miicii ciindu eastivgati di-acasii - [restaurant} <restau-rant> ex: pag 38: tu bunlu chirociindu-i bana nicuchirlu shi s-dutseaSilistra la restaurantu:

rosh-co-va sf Cvi) - xilucherata,fruhtu dit un pom (i pomlu isush) tsiari forma di unii pastalji mari sh-dultsidi hromii vinita - [J'O§COVi]<carob, StJohn's bread> ex: pag 79: roshcovi,niscAnti pastilj dultsi, crescu pi ponjca salciinjlji, ma suntu agri

sa-in - vedz siin - ex: pag 4: elj ciiftadoi oaminj, un aliixit tu stranji Iii shialantu tu stranji siini, ca dipi oai

sal-cim sn Cciinj) - aciichii, arburi tsicreashti prit multi loeuri cu frandzicompusi shi cu arapuni di liIici albi tsisuntu comestibili (pot si 5omiicii) _[salciim] <loeust tree> ex: pag 79:roshcovi, niscanti pastalj dultsi, crescupi ponj ca salciinjlji (aciichiili),masuntu agri

sain adj ("i-nA,-inj, -i-ni) - gri, unahromii ca atsea di cinushA- [gri,cenu§iuj<grey,ash-coloured>

saI-ba-tIc adj ni-cii, -tits, -ti-tsi) -agru/agru, tsi nu easti imir -[silbatic]<wild> ex: pag 62: tsi chiro silbatic

scar-poa-d sf (-coci) - scArpa, ashclji,luschidi, cumatii njicii (suptsiri shilungii) tsi poati s-easii dit un lemnuciindu 50friindzi - [&§Chie] <chip,sliver> ex: pag 9: biga ndauii scar-poaci (Iuschidz di leamni) shi leamniuscati

schic sn Ccuri)-partea (di la planta digiimu, sicari, ordzu i uvedz) pi cari s-anii ligati giimutsili - [spic] <earspike> ex: pag 55: umplem mashina diliIici di ciimpu, aroshi. shi di schit.~irlift'UIU,"va}',. 'UJ1I

scnimb sn Cburi) - aliixiri, trampa,atsea tsi 50fatsiciindu un aliixeashti unlucru di-a lui cu un lucru di la altcariva -[schimb] <change, exchange>ex: pag 61: vinjim tu Dobrugea veaclji,50featsi schimb di populatsiij shi ditveaclja Dobrugi vinjim BucufC§ti

see-vi-du sf Ccii) -Iucrul tsi-Ifatsi untri altu (voluntar i tri platii), lucru tsi-I fats ti hatiiri - [serviciu] < service,work> ex: pag 41: aoa tu ciisibii eastimultu greU, nuriirli tora cu servicilu

Cata i suntu etinj 501i'gioaci itsioori)

una trupii di artisitti -[index, reperto-riu] <index, catalogue, repertory> ex:pag 44: tsi nu Ii voi ici aesti piesi, griAroidaj Ii voi, lu-am vidzuta tut reper-torlu (piesili di teatru tsi-au giucata)

res-pee-tu sn nuri) - tinjii, ihtibari -[respect] < respect >

res-pec-tu vb Ctam, -ta-ta, -ta-ri) -aspun respectu, tinjisescu - [a res-pecta] <to show respect to> ex: pag66: ciindu mi astaljam cu oaminj aush,

(Iucrul tsi-I ratsea tra platii, nafoarii dicasi), dl!miinitsli es la numtsii

shap-shal adj Csha-li, -shalj, -sha_li)- shabsha, shamandurii, tsi nu eastidishteptu, tsi nu-ari minti, glar _(prost] <stupid> ex: pa~dnduspusi Dinca a picurarlor tsi va s-adariHali, shapshalu (glarlu) aestu

shi-li-va-ri - vedz shilvari - ex: pag 3:Cadiinili imna aliixiti cu bluzi shi cushiliviiri multu chindisiti, di tutibuieili, purta 'pi cap firige lai, cu carish-ascundea fatsa

shil-va-ri sf rvari) - pantalonj liirdziipurtati di turts8 (muljeri shi baroats) _

[§IIlvari] <large pants worn byTurks>

shtir-nu-tedz/ashtimutedz vb ("tam,-ta-tii, -ta-ri) - strinut, aruc nafoaridit pulmunjair firi 5ovoishi cu multiilava - [a strinuta} <to sneeze> ex:pag 77: aveam aciitsata tora, tu soni, 50mi angiildziiscu, nji si dizgljitsa ci-cioarli, ma loai sAshtimutedz

shu-sea-ua/shusha sf ("selj) - cali(geade)di la un ciisibala altu (faptucu chetsri i asfaltu) -(§OSea] <mainroad, macadam road>

shu-sha sf rshelj?) - vedz shuseauii -ex: pag 56: ti-aciitsam tiish la shusha,

-.iu tr;itsea mashinjli

sl-ghi-ses-cu vb rseam, -si-tii, -si-ri)- nu stau isih sh-mi min tut chirolu ditun loe tu-alantu, mi tulbur nivricos -[ase agita] <to get excited> ex: pag 3:maea Dafa, sora ali mai di partea alidadi, s-sighisea multu shi mi hiibarseashi io, tsi cii earam njica

si-ghi-sit adj r si-tii, -sits, -si-ti) -nivricos, tsi 50minii agonja dit un loetu-alantu, tsi nu sta isih tu un loe, tsi

easti tulburat - [agitat) _<excit~d~ ex:"!In' "'2- 1._ --

lai, intra sighisiti

sir-bes adj rbe-si, -besh, -be-si) -fudul, pirifan - [fudul] <arrogant,haughty> ex: pag 12: multu siroes(fudul) iinj bagai tu coacii cii manitahina va 50fugdi acasi

sla-von s/adj rvo-nii, .vooj, -vo-ni) -tsi easti di rasA (soi) slava - [slavon]<slavic> ex: pag 8.5: angripsea pistiznji cu zboari slavoni (di-uni limbiislava)

spe-ran-tsa sf Ctsi) - nadii/nadii,umuti, elpida/elpidhi - [speranta]

110 ELENA SJ'ERE - MARIANA DARA

< hope > ex: pag 60: multu zburiscu tiscuJii iara tu Machidunii, au tsiva

sperantsi (nad4)?spi-da/spidha sf rdi) - furtunA marl

cu ploai, vimtu sh-discirciirl electrltsi -(vijelie) <storm, hurricane> ex: pag47: fu multii arcoarl, ti loa spida pitcAsabA

stii-vru-ses-cU/astiivrusescu vbrseam, -si-tii, -si-rl) - astalj, anda-musescu, Incrutsiljedz; bag (pirunses-cu) pi crutsi - [a tncruclfa, a crucifica)< to cross, to crucify>

sun -vcdz asun -ex: pag 45: suna tele-fonlul io nu hiu acas3, s-facAdefi carlmi sunAla oara aesta!

ta-bac sn rcurl) - tiitumi - [tabac]<tobacco> ex: pag 23: cAnduxenlutricu piningii nasa sh-alasa unA I\ju-rizmagrcauadi tabac (tiitumi)

ta-xi sn rxi-uri) - mashinl (aftuchinat)tsi poati s-hibAanlehisitA(Ioatii cu-agogbi) deadun cu shoferlu ta s-duciilumi i lucri dit un loe tu altu -[taxi]<taxi> ex: pag 43: s-vinAs-nAIja tutumatii, easti multuamAnat,afiAmnoiun taxi, ama aoa pit ponjll aeshtsiieasti mari scutidi tu ahtari oarii!

ta-ba-bi-i/tubabii af rbii) - ceatA(dioaminj), adunaturii, grup (di pulj) -[chd] <floek> ex: pag 40: cAtiiiu s-dutsea tiibabia (ceata) di armanj, s-videa un duvalegalbinshi una fustanilai

ta-ra-sit adj rsi-ta, -sits, -si-ti) - tsieasti fad gaileadz,tsi nu sh-ari viriicripari - [relaxat] <relaxed> ex: pag4: s-Iad tu fatsi, apustusiriiniheamashi load caleapit paduri tariisits(rariita sh-aibii virii criparl)

tea-tru sn ("trl) - cas3iu lumeapoati sis-ducAshi s-vead4un filmu i una is-

!urii ~uca~ pi seenl di .~ctori :.. . .-- -- ~- "-0' .-. .-- ---vid ca noi tora seara la teatru

tec-nu/tehnon sm rni) - nat, beba,ficiuric- [copil] <baby> ex: pag 14:bagAgbiumlucu apiipi foes-ascaldamtccnul (natlu)

te-Ie-gra-ma sf rmi) - tel, unAhabarii mesagiu pitricut prit hir di her(sirmA)-(telegrama]<telegram> ex:pag 24: vinji telegrama (tel) cAmurifratilial ma

te-Ie-vi-zor sn rzoa-ri) - sparat (cauna cutii mari cu ecran) cu cari pots s-

acats imadzinj pitricuti prit televiziuni-[televizor) < television set> ex: pag71: la televizor Jugoslavia: oaminjvitiimats, casi arsi, iamA

te-li sf (telj?) - sirmA,hir di her tesnafoad (Pi carl s-aspindzud stranjililati) -[sirml] <wire> ex: pag 20: 10matsill sh-II teasi pi tell (sinnA)nafoad

ten-si-u-ni sf rsiunj) - starea-a unuilucru cAndu easti ntinsu multu, stareasufliteascii-a atsilui tsi s-frimintA sh-s-mindueashti la multi, piisea alinatA asandzilui- [tensiune] <tension> ex:pag 60: hiu cu tensiunea (piisi alinatii)

ter-mi-nat adj rna-tii, -nats, -na-ti)-bitisit, curmat, - [terminat] <end> ex:pag 68: aesti trei suntu tu Vurgiiriijterminat (curmatii!)

ti-Ie-fon - vedz tilifoni - ex: pag 39: pots-dau un tilefon la cusurini-meaMusha?; ex: pag 45: suna telefonlu! ionu hiu acas3, s-facAdefi cari mi sunAla oara aestAI

ti-li-fo-ni/tilefon/tilefunsf/sn noa-ni) - un sistem (cu un aparat shi un hirtsi leagii aparatili) cu cari si zburashtidit un loe tu un altu loe multu dipartat-[telefon] <telephone>

to-fa-ni - vedz tufani - ex: pag 58: to-fanea (furtuna) atsea II-avea adunatiituti oili shi tuti 11bigi tu canall, unApisti alantA

tra-bue sn rcuri) - tsigariadratiidifriindd di tutumi - [trabuc] <cigar>ex: pag 80: poati s-vedz shi tsiva trabu-curll

tra-man-da-ni sf rdanj?) - lucrugreu, taxirati/tahsirati - [tragedie]<tragedy> ex: pag 8: si siligbirii picu-rarlji cara avdziirii ahtari triimAndani,mizi II mutarii di mpadi

. tri-b~=~aI s~ Cna-II) - loe (cas3, cu-

GLOSAR 111

grid s-hibl un arman, mlgllnlt,tucancum IAr,a dziitsem

tu-fa-ni /tofani sf rranj) - naval, fur-tunA marl cu ploai shi vimtu -[vijelle]

<sto~>tu-fa-ni /tofani sf (-ranj) .. tura/tuflSh

- [tuff] <bush>tu-fa sf rfi) - arburi njits, tiniri,alumachiosh shi ndisats un tu-alantu _

[tu~ <cluster of bushes >tu-fa invar. - glar, lemnu, nihAbaristu,

tsi nu s-acatsi tsiva di el, tsi nu sh-arihlbari di tsiva - [prost] <stupid> ex:pag 66: Ia shcoalA nu shtea tsiva, tura

tu-nel sn ("Juri) - cali acupiritiidi tutipiirtsiill (di ma multili ori faptA s-treacii pri sum loe, munti, adu, etc.) _

[tunel] <tunnel> ex: pag 80: caftii tutunel cAva s-afli tsiva

u-Iar sm (u-Iarl)- un tsi fatsi oall(poaci, stamni, etc.) - [olar] <potter>ex: pag 7: cara lu-aeiitsii ularlu, al teasidi piiljinl, Ilj mulje tuti oasili shi-Ifuvirsi

uDehl sm rchi) -vedz unclju -ex: pag19: eara amarii, nu ca atseall tsi 11-adusi unchiu (Iala) Stere di Baia!Hearti sh-dultsi ca zaharea

un-clju/unchism ("Jji)- lall - [unchi)<oncle>

un-dedz vb r dam, -da-tii, -da-ri) - factsiva (un lichid) ta s-aiba undi(chimati),herbu cu cIoeuti,clucutescu- [a face valurl, a fierbe in cIocote]<to makewaves,to boil> ex:pag 14:ti tsintsi minuti apa undA (clucuti,hearsi cu cIocuti)

u-zum-bii sf rbi) - semnufaptu laureaclja-a ollor ta s-II cunoascA a curisuntu -I?] <? > ex: pag 59: mutridtreilji gbini, nu-aflad ni uzumba, cumIlj ma dziic a guviljei tu ureaclji

ve-io-za sf rzi) - lamoi electri..;; nii,.ji-. ..-vel&,}I' m~uJS8 QI noapti ningApat -[veiod] <small electric lamp>ex: pag 71: aveam imnata pit neaul tifilmari nica di tahina, shldzui ampadininga veiod, bagai una casetii cu JohnLennon

veri sm/sf (vea-d, verl, vea-ri) _cusurin, cusurin-ver - [vir] <cousin>ex: pag 2S: pan sa spuna verlu

, --- ~ -- -.---nomlu-a statlui - [tribunal]<tribunal> ex: pag 72: s-dusi la tri-bunal cu fen-su shi cu frati-su ta s-giud striimbuti mini

tso-pa sf rpi) - cumatiimari di pani -[hartan de piine] <chunk of bread>ex: pag 10: cAndusa scularii tahina,ish loariitsopilidi pani tu mini, giucapi un ciciorshipi alantu

!

tu-can sm/sf rca-ni, -canj, -ca-ni) -miglinit - [meglenit] <one fromMeglenia> ex:pag 58: tihisila casa tsi I

_.~_._--

(cusurinlu), nveastili s-ducA s-caftltsjya stranji ti el .

Ver sn (veri)-minghiush, atsea tsi sh-bagA muljerll la ureaclji tra s-aspunAmil mushati - [cereel) <earring>

ver'sn rruri) -adiver. dealiha..,WDUeasti unAminciunli-[adevir) < truth>

ves-nic sn rnits?) - dzuar,jumal _[ziar] <newspaper> ex: pag 30: dzisisarbul, sh-Io un vesnic (dzuar) cAnduaushlu lu-antribl

via-chi sf (vlich!)- avlachi- [§ant)<ditch,trench> ex: pag 28: hai lastani cA tuts suntu fild minti, sh-io hiuvlachi di apii (asudat)

voa-ha sf (vohi)- anjurizmAurutl,putoari, vromA - (putoare] <stench>ex: pag 53: ciipiirll intrii tu ubor shialasi dupii eall una voahA (amputsiiri,p'utoari) greauA

vui-nle sm rnits) - suldat, stratiot _[soldat] <soldier> ex: pag 23: cara tustranji di vuinle vurgarescu

vol-can sn r ca-ni) - munti cu una guvAtu cipit dit cari suntu areati cu multifortsii gazi shi cheatrii (lava) tuchitii _

[vulcan] <volcano> ex: pag 62: s-avdza la radio cAva s-hiba explozii tusoari, cA tu Filipini un wlcan adriimari liets

xi-lu-ehe-ra-ta sf ("ti) - roshcovi,fruhtu dit un pom (i pomlu isush) tsiari forma di unApastalji marl sh-dultsidihromavinita- [~] <carob,St.John's bread> ex: pag 79: isha moashacu xilucherati

zeU/dzeu/dziiu sm (zei) - s-dziitsitriiDumnidziilu atsilor tsi nu suntu crish-tinj - [zeu] <god> ex: pag 47: mi-arii-sirii corell fad mAnjshi un basoreliefcu zeilji shidziindalui un dupa alantushi zbudndalui

"71_0 ,- _ -!,

[ [ziar] <newspaper'; -~~-' ;;g"8i~adrash ahtari gIlreatsa, s-ni videmnuma shi tu ziari (fimiridz), sa spunlshi la radio cA feata a noastri adriiahtari anami

zor- lea adv - cu zori, cu sila - [cu forta]<by foree> ex: pag 14: zorlea putuidi-njloai trastul