fe

ui*

:a «iyH i

«fc

Jtll1

doiisj

>k

iB|r

^^Hnbugctar, sacul

i§«i l°caI s'a, f ht’ '-•adu-se nici o leţcaic.

^ primii reprezentanţi ai ; c„ frenezia care 11

Mizează, mai alocă

•; J de lei. Fără a fi ; |orii domniile lor aupjl, UV111AJ11IV ,, alta modalitate şi

Sponsorizări ale C.L. din contul anului bugetar 1998

Din puşculiţa goală, pentru umorişti, cinci milioane de leianume bugetul de anul 'cc vor primi în următorul. milioane dc lei. Organizatorii, caricaturile făcute dc mareleviitor. Harnicii consilicri, Pentru Festivalul Naţional de Asociaţia Caricaturiştilor Popa’s se gare că au fost

asemeni gospodarului care iama Grafică Satirico-Umoristică, Profesionişti din România-filiala benefice. In consecinţă,

îşi face car şi vara sanie, tot aşa organizat la sfîrşit de an (27 zonală Transilvania, au solicitat consilierii au „girat”, cu 5

si ei cheltuîe cu un an înainte decembrie), au fost alocate 5 4 milioane de lei. Prezenţa şi milioane de lei. Hotărîrea

aprobată este viciată, deoarece

sursa prevăzută este rezerva

bugetară a anului ’97,

neadoptîndu-se nici Un

amendament prin care banii vor

fi alocaţi din bugetul anului 1998.

. , L.P.

2 abonamente

OEVĂRULm0 J L RĂMÎNE

f j i a■m 1 3 .0 0 0

lei/lună

anaţi-vă flCPW?

ANUL IX NR. 2158 ISSN 1220-3203

/ / r 9 f&j t i - u i f

SIMBATA-DUMINICĂ 20-21 DECEMBRIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vremea se va

încălzi treptat.Cerul va fi temporar noros. Vîntul va stifla în general . slab.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -l şi

+2° C. Meteorolog de serviciu, Ioan Giurgiu.

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilii a vremii,'valabilă pentru azi.

franţă clădită pe ce?George Pruteanu nu vine duminică la Cluj-Napoca

aler c h io r e a n u

r

p ste firesc ca, în condiţiile scăderii accentuate a nivelului

H de trai, românii să fie preocupaţi la acest sfîrşit de an U mai degrabă de şansa pe care le-o va oferi anul viitor

sil de viaţa politică a ţării în general, sau de integrarea ei ganismele militare şi economice euroatlantice - să

gem. Oricît s-ar strădui să fie idealişti, românii nu pot să adească Ia soarta altora - din cauza firii lor, peste care

îitemeaun linţoliu grijile pentru ei şi familiile lor. Şi sâ

«aştern, grijile sînt multe. Este vorba, înainte de toate, j şi de preţurile la alimente şi servicii, majorate de

o zi la alta, nu numai de producătorii particulari, supuşi

şlor stricte ale economiei de piaţă şi dorinţei irepresibile îmbogăţire rapidă, ci şi de cei care se află încă sub controlul

i. Şomerii şi cei cu salarii mici (foarte mulţi), sînt la ide vulnerabili în faţa opresiunii, indiferent de unde ar.

aii ea. Un sondaj de opinie realizat de Centrul Independent ieStudii Sociale şi Sondaje şi publicat ieri de ziarul nostru

4 ilustrativ în acest sens. Majoritatea celor intervievaţi sînt

iparerecă pentru ei anul 1997 a fost mai rău (39,8 la sută)

aula fel (29,1 la sută) decît 1996, cu referire strictă la starea ! taomică, aceasta fiind considerată mai proastă de către

i,? ia sută decît anul trecut. Nici starea de sănătate a 40,4

blâ dintre români n-a fost mai bună, ci, dimpotrivă, mai

ă. De altfel, între starea economică şi cea de sănătate dani w populaţii legătura este directă. Mîncînd mai puţin şi

ai prost, răbdînd Bigul iernilor care devine tot mai apăsător,

ir uf mape jumătate dintre concetăţenii noştri au constatat o ahib ailâţire a sănătăţii lor - fapt care, menţinîndu-se la aceleaşi

:le alarmante, poate afecta fibra biologică a poporului

i

ioii,Ztiti"fe

mii

Alle date vin să completeze tabloul sumbru rezultat în

*j amintitului sondaj de opinie. Cel mai mult îi

iorcază pe români în această iamă lipsa banilor (68,8 la

;4 precum şi posibilităţile' reduse de încălzire a locuinţei 125,9 la sută), acestea, împreună cu greutăţile întîmpinate

procurarea alimentelor (19,4 la sută) şi păstrarea locului ttncă (19,6 la sută), alcătuind un tablou deloc încurajator

®jii anotimp care, în condiţii normale, ar trebui să aducă ®ii nu numai copiilor, ci şi părinţilor lor.

[«Ie interesante sînt însă răspunsurile la întrebarea stoare la viaţa de acum a românilor comparată cu aceea

U

I.

Aşa cum anunţam în ziarul

de jo i, senatorul George Pruteanu urma să vină duminică la Cluj-Napoca, la invitaţia Societăţii cultural-patriotice

“Avram Iancu” şi să participe la o conferinţă de, presă şi la Festivalul Colind Iancului, în cadrul căruia trebuia să ia cuvîntul, alături de arhiepiscopul Bartolomeu Anania, prof. univ. Ioan Teodor Stan, Gh. Funar şi

Al. Stănescu. Cu acest prilej, lui George Pruteanu urma sâ-i fie înmînate Premiul “Avram Iancu”, o diplomă de onoare şi

un bust al cunoscutului luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, “ca apreciere a

activităţii sale neobosite pentru cultivarea şi apărarea limbii române ge întreg teritoriul României .

Ieri la amiază am fost anunţaţi de către biroul senatorial

al d-lui Pruteanu că acesta nu va veni la Cluj-Napoca duminică şi ne-a fost transmisă o scrisoare deschisă adresată Societăţii “Avram Iancu” - pe carc q

publicăm integral în pagina a 6- a a ziarului.

continuare Tn pagina a 6-a

Comemorarea eroilor Revoluţiei ta Cluj-Napoca,

Cetăţenii Clujului sînt invitaţi, în ziua de 21 decembrie, să participe la manifestările comemorative dedicate eroilor Revoluţiei

din decembrie 1989. La ora 10,00 va avea loc o depunere de

coroane de flori la Hotelul Astoria, după care va urma un marş pe

străzile municipiului cu opriri în punctele unde au avut Ioc represiuni: în Piaţa Libertăţii, unde se va ţine o slujbă religioasă şi

vor fi depuse coroane dc flori. La ora 11,00, în locurile unde au căzut eroii clujeni (str. Moţilor, str. Horea şi Piaţa Mărăşti) se vor

depune coroane, iar Ia ora 12,00, în Cimitirul Eroilor şi în Cimitirul

Mănăştur, vor avea loc slujbe religioase şi se vor depune coroanc. La ora 13,30, la sediul Asociaţiei Pentru Adevărul Revoluţiei, str. Vasile Goldiş nr. 2, se va dezveli şi sfinţi o placă Comemorativă.

Pupat Plata "Mihai ViteazurtProfitind de absenta mal marelui municipiului

APO cade la învoială cu C.L.

DEVARULde Cluj «

ROYALaH LOY\Lr

Ş i

ide... muzică religioasătrecute, unul dintre

'tioşi s-a dus la o

din Mărăşti, la

''• Cum locuia mai

?şi afară era un ger

5 omul s-a gîndit să ^"maşina la slujbă.

în Mărăşti, omul maşina şi a intrat în

După aproximativ

J isprăvirea slujbei, livrat să-şi descuie

, Surpriză! Portiera !sclsisă. Din'maşină

multe casete cu

religioasă şi

> 1 . Autori ^cuţi i-au spart

,, însă, estepe

D.C.

Album ul de familie al Primăriei Clui-Napoca riscă să rămînă fără picanterii -

Vicele Dejeu vrea să intre în tagma paparazzilor’ (PDSR), a devenit ţinta dlui ?

Dejeu, metamorfozat, ad hoc, în

pasionat fotograf. Dînsul ţinea

morţiş să-l imortalizeze pc

consilierul Dimitriu, probabil alături dc obscura mea persoană.

Revoltat de gestul impardonabil al secundului primarului, dl Ştefan Dimitriu a cerut,

imperativ, filmul din aparat.Vicele Dejeu a ezitat, asemeni

celorlalţi membri ai executivului.

La sugestia tătucului, se pare că stalul Primăriei s-a executat şi a

refuzat cererea dlui Dimitriu.

Acesta a părăsit, consternat, sala, declarînd că nu va mai participa la nici o şedinţă a C.L., pînă ce

nu. îi va fi restituit filmul, cu

scuze cu tot. Colegul pesederist

de consiliu , dl Ioan Po

Grigore Dejeuîn toiul şedinţei dc consiliu

de joi seara, vicele Grigore Dejeu, i-a mobilizat pc

subalterni sâ-i pozeze pe invitaţi: colindători şi Ştefan Popa

Popa’s. Alături de mine,

consilierul Ştefan Dimitriu

Ştefan Dimitriu sărit în sprijin dlui Dimitriu.

„Este o insolenţă actul Viceprimarului”, a declarat dl

Pop. în replică, primarul a

Luminiţa PURDEAijjare în pagina a 16-a

Astăzi pi mîine. ta Clui-Napoca.

FESTIVALUL INTERJUDEŢEAN' “COLIND IANCULUI’

Societatea “Avram Iancu”

din România în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Felea­

cului şi Clujului, Inspectoratul

pentru Cultură al judeţului Cluj, Inspectoratul Şcolar

Judeţean, Cercul Militar, Centrul Creaţiei Populare,

Primăria şi Consiliul local şi

cu sprijinul Armatei a IV-a “Transilvania” organizează

FESTIVALUL INTERJUDE-

ŢEAN . “COLIND

IANCULUI”, ediţia a IlI-a,

după următorul program: astăzi, 29 decembrie; la ora

17, în sala Cercului Militar, cete de colindători din 7 judeţe ale ţării; mîine, 21 decembrie,

ora 12, în Piaţa “Avram Iancu”, alte cctc de colindători

şi coruri clujene. - '

Adepţii lu i Marko Bela au Luat-o înaintea m erilor verzi p a g in a *! 6

I I B plînge după o salcie

C r ă c i u nZiarul

de Cluj *a pregătit, cu ocazia sărbătorilor de iamă

suplimentul ”Crăciun *97” informaţie UIUOl*

cuvinte încrucişatec u r io z ită t i

concurs de şrJire c la m ă

şi mai ales,..

mai ales

V IP

TOMBOLELE ADEVARULUI de Cluj• tombola juniorului (1 milioji Iei)

• tombola gurmandului

• tombola studentului iubăreţ

• tombola patrupedelor

• tombola elevului, necăjit

• Tclcfobia • tombola cabotinului

• tombola chefliului

• tombola cafegiului # tombola In S iÎ eT ^ * Ş u!

• tombola fmanţistului etcV, etc., etc.

Căutaţi suplimentul Crăciun ’97, începînd cu 23 decembrie

la standurile de difuzare a presei, Abonaţii noştri vor primj

gratuit suplimentul. : ’ A

Nu rataţi cîştigurile de milioane la tombole!Exclusiv pentru dumneavoastră, Crăciun’97 a pus la bătaie

zeci de premii, pentru toate vîrstele, toate gusturile, toate sexele ş.a.m.d. 1

p o | Cu SAR pofi merge mai departe!

3HES Pagina C j )(1U043)

BIBLIOTECA

2 ) sînibătă>duminică, 20-21 decembrie 1997 A G E N D A a d e v ă r Qkd e C l u j

• Azi: Calendarul ortodox: înainteprăznuirea Naşţerii după trup a Domnului; Sf.Sfmţit Ignatie Teoforul', Calendarul greco- catolic: Sîmbătă dinaintea Crăciunului.'Ap:Gal; 3, 8-12; Ev.Lc.23, Sf.Ignaţiu Teoforul, ep.

(+ 107); Calendarul romano- catolic: Ss.Avraam, Isac şi Iacob, patriarhi.

• Mîine: Calendarul ortodox: Sf.Mc.luliana; Sf.Temistocle; Calendarul greco-catolic: Dumi­nica dinaintea Naşterii Domnului. Părinţii trupeşti de la Adam pînă la Sf.Iosif; Sf.Iuliana.din Nicomedia

' m. (+ 299); Calendarul romano- catolic: Duminica a 4-a din

. Âdvent; Sf.Petru Canisiu, pr.

■ PREFRCIURA,CONSIIilJLJUDfilEAN: 19-64-16 . - ; ■ •

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA; 19-60-30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90■ PRlMÂRIATURDA:3I-31-60 '• PRIMĂRIA CÎMPIA 1URZIU36-80-01 .■ PRIMÂRIAHUED1N:25-1548■ PRIMĂRIA GHERLA' 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

■ 955 si 43-27-27• POLI11A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76• PO LIH AD EJ: 21-21-21 -• POU'nATURDA-31-21-21

POLITIA C ÎM H A TURZII: 36-S3-22 ' P O LltlAH UED IN : 25-15-38 "P O U TIA GHERLA: 24-14-14

• POMPIERII: 981 P R OTECJIA CIVILĂ: 982:

• G A R D A H N A N C IA R Â C tU J: ■ 19-52-2îsil9-16-70,int.l58

• D IR EC ŢIA GEN ER A LĂ A M U NC II Şl PROTECŢIEI SOCIALE: 979.

• SALVAREA: 961 .• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971

INTERURBAN: 991INFORMAŢII: 9 3 1 , , , ; ■ .

• DERANJAMENTE: 921• O R A EXACTĂ: 958

R A TERM0F1CARE: 19-8748 _■ SC M O N TE N A Y SA: 41 -51 -71 - -• R A A P Ă C A N A L : 19-63-02 - . ■ -• S.C. "SAU’R E S T’S.A.: 19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS-

PORTREZIDUURI: 11-10-12 int. 132 ; SC1>RIVAL: 1743-86

• D IS TR IB U IM GAZELOR N A TU R A LE :. INTERVENTII GAZE 928; 433424

• R E G IS TR U L A U T O R O M Â N : Şef rqwzenlanţă: 43-38-10, Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-08. - ; -

• AEROPORT: 956 .• GARA Cîuj-Napoca: 952■ AGEK11A CFR: - internaţional 19-24-75;

iritem-43-20-01; -•l ’urda - 31 -17-Ă2; Dej - 21 •

CURSE INTERNAŢIONALE

' din Autogara II:• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri Ia ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri sisîmbătă la ora 11,00. . •' \~f .■• Ciuj-Napoca - Miskolc, cii plecare din Ciuj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII - Autogara I: 14-24-26 -

Autogara II: 43-52-78

TAKOM: 15,12.1997 -29.03.1998 luni-vincri

Cluj -> Buc. Buc-> Cluj7,30 , 8,30 , 9,00 10,00

17.30 18 0 19,00 20,00sîmbătă

13.30 1430 15,00 16,00

Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 lei , TELEFOANE: 43-25-24; '

13-01-16 - pentru externe

DAC AIR;dc luni pînă vineri

Bucureşti -> Cluj -> Bucureşti - 8,30 9,35 - 9,50 10,55

17,20 : 18,25 - 18,40 19,45: Str.Horea nr.l

Tl-X.; 13-69-40; 43-23-82; ’iliU-’AX: 13-69-26

FARM ACIIFarmacii ie serviciu: sîmbâtâ,

20 decembrie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8- 20, Farmacia nr.31 "BALSAMUM”, Cart.Mărăşti B1.R3, telefon 41-25-99, orar - 8-13, ..Farmacia ; nr.32 Cart.Mănăştur Compl.Flora, telefon 16-18-88, orar 8-14, Farmacia "ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 8-15, Farmacia nr«5 "CLEMATIS”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia ”CERTA”, str.Clăbucet nr.5 (Mănăştur), telefon 16-47-37, orar 8- 14, Farmacia "TERRAFARM”, B-dul21 Decembrie nr.4,'orar 9-14, Farmacia "REMEDIUM”, B-dul 21 Decembrie nr.150, telefon 41-29-01, orar 8-20; duminică, 21 decembrie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46- 06, orar 8-20, Farmacia nr.5 "CLEMATIS”, P-ţa Unirii nr.10,' telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia "REMEDIUM”, B-dul 21 Dcccmbrie nr.150, telefon 41-29-01; orar 8-20.'' tar macii cu serviciu permanent: Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40* Farmacia ”INŢERPHARS1", str.Primâverii nr.6. ; -

(Sarda ie noapte: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06,’ orar 20-l8. ,

RI-.I’UHI lf ,\ - Sinaiir acaia 3 - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30;

| 19-25 decembrie | 2')) T VICIORIA- locul din udîncuri

- SUA - prcimiM (II. 13. 15: 17, 19) * ARTA - Pacientul englez - SUA <10; 13; 16; 19) * MÂRÂŞTJ - sala A: Conspiraţia - SUA (13; 15; 17; 19); sala II: Pedeapsa

lui Arjun - India <13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT1- Iubitul meu se însoară - SUA (11; 13; 15; 17; 19)

T Ulii) A; FOX - Pacificatorul - sl-'A DEJ: ARTA - llereulţ - SUA.GHERLA: PACEA : 1K-21 dec.: Faţă în faţă - SUA; 22-24

dec.: Dependenţi dc dragoste - SUA; 25-28 dec.: Pacificatorul

B IB L IO T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca Judeţeană ‘OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi.duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9- 13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14-18.45; duminică: închis

■ Bibliotecă Germană (strada Universităţii 7 - 9): luai -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. .

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7-9). Orar: luni - vineri 12 -16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca “licitai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9-13; duminică: închis. ■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

* Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Sfr. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Clnj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştina m diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi fflaiţi- închis ■ . • . ’

■ Muzeul Naţional dc Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ ■ Muzeul1 memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar, miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic mtre orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

Smbdtă, 20 decembrie : Programul 1:7,00 Bună dimineaţa ...î

de la Bucureşti şi de Ia Timişoara!; 8,30' Alfa şi Omega (magazin); 9,00 TVR Info; 9,05 Şapte note fermecate; 10,00 Viaţa ca în'viaţă (serial); 10,50 Film: Paiace (Franţa/Germania 1985); 12,30 Mork şi Mindy (desene animate); 13,00 Ecranul (magazin cinema); 13,30 Mapamond (magazin); 14,00 TVR Info; 14,10 Tumul Babei (divertisment); 16,00 Scena politică (magazin); 16,30 A doua alfabetizare (magazin); 17,00 Start-Rec (magazin);18,00 Povestirile lui D o n a ld 18,30 Hollyoaks (serial); j 19,00 Teleenciclopedia; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, săptămînă sportivă; 21,00 Efecte secundare (serial); 21,55 Cum vă place. Divertisment în pilule muzicale şi de haz; 23,35 TVR Info; 23,40 Dublă expunere (serial); 0,30 Volei. Preliminariile Cam­pionatului European feminin.

Programul 2: 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Lupii aerului (seria!); 9,25 Filmele săptămînii; 9,30 Pas cu pas (emisiune de ştiinţă); 10,35 Mondo-blitz (magazin); 11,30 TVR Timişoara; 13,30 Actualitatea culturală (magazin); 14,00 Strindberg (serial); 15,00 TVR Info; 15,10 Tradiţii (magazin); 17,00 Prinţesa Staria (desene animate); 17,25 Patinaj artistic. Trofeul Campionilor de la Miinchen - perechi şi concursul feminin; 18,00 Muzica şi Steaua Polară. Dan Grigore şi invitaţii săi; 22,00 Stop-cadru (magazin); 22,10 Film: Toleranlăzero(SUA 1996); 23,40 Convieţuiri (magazin); 0,10 Poem bizantin; 0,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Pro TV Junior, 10,50 Ţara lui Moş Crăciun; 11,00 Film: Jezebel - femeia diabolică (r); 11,55 PROMOTOR; 12,25 Secretele bucătăriei (magazin); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Generaţia Pro: Dragul de Raymond.(s); Cine este şefiil ? (serial); Snow Station; Abracadabra Parc; 16,00 Hercule (serial);

17,00 Xena, prinţesa războinică (serial);17,45 Pro Fashion (magazinul modei);18,15 Fete de bani gata (serial); 18,45 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Revoluţie (film, Anglia/SUA/Norvegia 1985); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Millennium (serial); 23,15 Ştirile Pro TV;23,30 NYPD Bine - viaţă de poliţist; 0,15 (serial); 20,50 Repriza a treia: Ultimul american virgin (SUA 1982); Campionatul italian; 0,00 ian.Alîy 1,50Nopţilealbedejaw;2,20Millenium TVMMesager. ■ v\(r); 3,20 Ştirile Pro TV; 3,50 Teleshopping; 5,00 Film: Revoluţie (r).

de muzică; 11,30 TVR Iaşi.Ei magazin; 13,30 Memoria ţv,C(<J românesc; 14,00 Strindberg (şeriyi. '■ i f Ofrande muzicale; 15,35 Praţe ’fcL (desene animate); 16,00 Micaela 16,50 Cristal; 17,40 Melodii 18,00 Ak), tu alegi!; 20,00 în plină vL J'(1

Duminică, 21 decembrie _ Programul 1: 7,00 Bună dimineaţa

(magazin); 8,30 Lumină din lumină (emisiune religioasă); 9,00 TVR Info; 9,05 Legenda Albei ca Zăpada; 9,35 Aventurile lui Shirley Ilolmes; 10,00 Ala Bala, portocala!; 10,45 Biserica satului;11.00 Viaţa f jtului; 12,30 Tezaur folcloric: Baladă pentru eroii neamului; -13.00 National Geographic (documentar);14.00 TVR Info; 14,10 Atlas (magazin); 14,40 Turnul Babei (magazin); 18,00 Aladdin (desene animate); 18,30 Hollyoaks (serial); 18,55 Robingo; 19,40 Duminica sportivă; 19,55 Doarovorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, 7 zile în România; 20,55 Rezultatele tragerilor Super Loto 6/49 şi Noroc; 21,00 Film: Recepţionerul e de vină (Anglia 1991); 22,25 Varietăţi internaţionale; 23,20 TVR Info; 23,30 Pariul Trio - cursa hipică internaţională de Ia Paris; 23,35 - Portrete în acvaforţe; Livia Sylva. Povestea unei femei care a reuşit în viaţă; 0,05 Privelişti moldoveneşti. Poem inspirat de muzica Suitei op. 5 de Mihail Jora.

Programul 2: 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Documentar; 9,30 Ferestre deschise (magazin); 10,35 Lecţia

1 Mesager.PROTV:7,00Deseneanima(e.. I

Lassie (serial); 9,30 Super AbracJl,,,.‘11.00 Film: Salvaţi-1 pe V/iUwfe 1993); 13,00 Dragul de i13.30 Film: Detectiv ai | Misiunea Condorul (SUA/Italij15.00 Chestiunea zilei (retrKţw*- j 15,45 Lumea filmului (magazin)- iÎ1,' Efecte speciale (serial); 17,15AIşL5'- cer (serial); 18,00 AbracadaferHi ,18.30 Beverly Hills; 19,30 Şlirij^ţ' |20.00 Film: Planetacondamiaţibr« 'I 1993) 22,15 Susan (serial); 22,45 t i Pro TV; 23,15 Film: Guvemaioatţ>f 0,45 Fotbal II Calcio; 2,30 SalvanJ- Willy(r) ; 4,20 Ştirile Pro TV.

Redacţia nu îşi asumă rtsp0lSi,; litatea pentru schimbările programele posturilor de teloai '

A RadioSonict S ? F/4 GUf 7 M H z

’ Sîmbătă, 20 decembrie 8-10 Cafeaua din pat (maxima, power-.

playul şi calendarul zilei; meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 10-13 ”... şi muzica”. 13-15 Miss Radio Sonic. 15-17 Dedicaţii muzicale. 17-18 "Assos Radio One". 18- 20 ”SIow Sonic”. 20-21 "Sonic a la grec” . 21-6Partylă Radio Sonic.; ,- Duminică, 21 decembrie ' " 8-10 Cafeaua dh pat. 10-13 ”... şi

muzica”T3-l4 "Sonic Junior” (Mihai Moş). 14-15 "Cosmosul dintr-o privire” (Marius Benţa). 15-19 ”Top Sonic Boom” (DJ Dreams şi DJ Magic). 19-20 "Assos Radio One”. 20-21 ”l,a limita exasperării” (Dan Filipoiu). 21-23 "Muzica 'şi...". 23-1 Agenda Jazz (Raoul Dobrescu). 1-6 Music Non-Stop. ,

RADIO CLUJSîmbătă, 20 decembrie -

- 6,00 Bună dimineaţa - actualităţi şi muzică, redactor Florin Zaharescu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de şM. 10,05 Forum. Redactor .Zorin Diaconescu. 10,45 Muzică uşoară, prezintă Marius Merca. 11,1)0 Radioconexiuni. Realizatori Radu Săplâcan, Ioan Vanea şi. Anda Banu. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Ieri, azi, mîine. O emisiune care vă ţine la curent cu trecutul, prezentul şi viitorul, realizatori Doina Borgovan şi Dan, Izvoreanu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Întîlnire în Babilon, redactor Lucia Stana Sevianu. 19,00 Ştiri. 19,15 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Gelu Furdui. 21,00 Ştiri. 21,05

Sîmbătă, 20 decembrieŞtiri locale: 8,

/ ' n io ’ n ’ i4>16’| L J 19. 7,20-12,00

Radioprogram

salut”- 7,00 Radiojurnal ‘ Radio România

Actualităţi. 12,00-18,00 “Pc apa sîmbclci". 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,05 “Top Rcincinber”, realizator Dan Creţa. 21,00 Retrospectiva ştirilor zilei, 22,00-2,00 “Noaptea cu CD Radio"-dcdicaţii muzicale.

Duminică, 21 decembrie Ştiri locale: 8,10,12,14,16,19.

8,00 - 11,00 “Primul salut mai fîrziii*\ 11,00-12,00 ”CD Counlry”, Dan Creţa. 12,00-20,00 CD MIX Wcckcnd”. 13,00

Radiojurnal Radjo România Actualităţi. 19,00 Concurs Lcgo. 19,30 Traista cu poveşti. 21,00 Retrospectiva ştirilor zi Ici.

Sîmbătă, 20 dcccmbric

Contact ştiri: 7,30-

ndi»—19,30 (din oră

|U*4<IV ,n ora> cuexc ep ţ i a 1 8 , 3 0 )

"Buletinul dc ştiri B.B.C. World Scrvice lă ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (meteo, remember, sport, horoscop, aniversări) 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Ciuj-Napoca (Meteo - zona Cluj^Principalclc titluri din presa locală, Conlact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, Contact Sport, Revista presei localc). 11,10 Contact AUTO (în colaborare cu “Auto-I’ro/Auto- Piaţa"). 12,50 Contact Politic - realizator Roxana Niculcscu Costei. Emisiune dc comentariu politic.13,00 Contact Film-realizator Liana. Stanciu. Prezentarea premierelor sâptătnînii, comcntarii de

specialitate, recomandări, interviuri, extrase din coloanele sonore ale filmelor. 16,00 Top 50 - realizator Cristian Schnebli. Clasamentul săptămînal al celor mai bune 50 de noutăţi muzicale, alcătuit pe baza scrisorilor primite de Ia ascultători. 19,00 Scara la Ciuj-Napoca (muzică, divertisment super-weckcnd). 19,00- 19,20 Pepsi Music Show. 22,00 Party AII The Time. Program de discotecă... la Radio Contact şi multe surprize!!!

Duminică, 21_dcccmbrie Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră

în oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri B.B.C. World Service la ora 18,00. ,5,00 Bună dimineaţa,- România! (Meteo, Remember, Sport, Informaţii diverse). 8,00 Azi în Ciuj-Napoca (Contact trafic. Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări). 11,10 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga.

Actualitatea “de peste ocean" în ''prezentarea corespondentei noastre din Los Angeles. 17,00

■•ContactF.M.; 19,00 Scara la Ciuj- Napoca (muzică, divertisment, informaţii diverse) 19,00-19;20 Pepsi Music Show. 19,30 Retrospectiva ştirilor localc Radio Contact ale săptămînii. 21,00 Agenda sportivă clujeană - realizator - Ramona Mânzat (informaţii despre rezultatele echipelor clujene şi cronici de la mcciurile jucate dc acestea, interviuri şi invitaţi în studio carc pot răspunde întrebărilor, iubitorilor sportului din oraşul nostru). 22,00 Sport Weckend- talkshow "Ora de fotbal” în colaborare cu “Sportul Românesc”, invitaţi de marcă şi informaţii proaspete din lumea* sportului. 0,00 Legende Rock - realizatori Alex Rcvenco,şi Cristian Dicianu.

Muzică uşoară, prezintă Marius Merca.21.50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.-

Duminică, 21 decembrie8,00 Ştiri. 8,05 Din grădina cu Hori

multe. Dedicaţii muzicale, rcdactor Florin Munteanu. 9,30 Apărătorii gliei transilvane. 10,00 Ştiri. 10,05 Emisiune pentru copii, realizator Ioana Kanya.11.00 Diligenţa de Bizanţ. O emisiune de Florin Săsărman. 12,00 Ştiri. 12;05 Radioduminica" I. Prezintă Anca -Mureşan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Radioduminica II. Prezintă Anca Mureşan. U,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Weckendomania, realizator Florin Pruteanu. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cererea ascultătorilor. Redactor Florin Munteanu.21.50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

UNIPLUS Radio> - ■ . ,

; Sîmbătă,20 decembrie.Ştiri: 15, 16, 17. Program

informativ BBC: 8,00-8,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6,00-10.00 "Weekend Matinal”. Cursul valutar. Horoscop. Reţeta zilei. Informaţii, sportive. Programul cinematografelor. Agenda culturală. 10,00-11,00 "Roton' Music”. 11,00-13,00 "Careul de aşi” (concurs). 13,00-14,00 "Music Non Stop”. 15,05-16,00 "Karaoke FM”. 16,00-18,00 "Music Non-Stop”. 19,00-21.00 “Topul albumelor” - realizator Daniel Boroştean. 21,30-4,00 "Party On The Radio”. 4,00-6,00 VOA Express.

Duminică, 21 decembrie Ştiri: 15, 16, 17. Program :

. informativ BBC: 8,00-8,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6,00-10.00 "Weekend Matinal”. Cursul valutar. Horoscop. Reţeta zilei. Informaţii sportive. Programul cinematografelor. Agenda culturală. 10,00-12,00 ”Astro- club", realizator Delia Balaban. 12,00-14.00 Miracolul sunetelor - realizator Cristian Mureşan. 15,05-16,00 "Roton Music” - r. 16,05-17,00 Music Non-Stop. 17,05-18,00 Colţul Evei - realizator Rona. 19,00-20,00 “Overdose” 20,15-21.00 Suporter Uniplus - realizatori Alin Fomade şi Doru Indrieş. 21,30-23,00 “Top Slow” - realizator Rona. 23,00-2,00 Dedicaţii muzicale. 2,00-6,00 VOA Express,' . ' :

Programul de lucru al Agenţiilor de Voia]

* CFR în perioada sărbătorilor de iarnă♦ 25-26 dec.: - liber:

♦ 27 dec.: 7-13

♦ 28 dec.: - liber

♦ 29-30 der.: - program normal

♦ 31 dec.: 7-13

♦ 1-2 ian.: - liber

♦ 3 ian.: 7-13

♦ 4 ian.: - liber

I{SIE

Dr.TOMA T.MKifc, ♦transplantdepj '

♦ îndepărtarea ridurilor j J şi sechelelordupăacnecpriii tolăni! chimic ♦ lifting facial»rincplasti£] : -.♦ chirurgia sinului ♦ varice ♦ abdominoplastie»lipoaspirai|ti , ♦ chirurgie plastică

UN_ CADOU DE SĂRBĂTORI!

STR.PASCALY NR.7, BlI-lU.i

Lij.rin

| &

lîle

l ili a

m |.i i

Li

Iria

;sltet

Li cri

Iţrea

^ P O L IC L IN IC A

1N T ERSERV ISANslr. l’ascaly nr.5, cart Gheata]

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE «MB LOGIE ♦ PSIHIA TRIE ♦ B II .

NOLOQE ♦ RHilUATOLOGlE ECOGRAFIE ♦ ALERGOUOffi DERMATOLOGIE ♦ CHKIM

ORTOPEDIE ♦ O.RL4 OFTALMt GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ■ PEDIATRIE ♦ UR0UX3E |||je

* ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAII Haminări Doppler - Hi/timalfişir,

pentru sterilitate •: labohatOr

(Biochimie - Bacteriologic inusuf Parazitologie Determinare Bh • late sartină - Antigen HBS - fliji W Examinări citologice pentru cancerului de col ulerin - InvestigaţipS sterilitatea feminină şi masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINK

. ■ orele 7. - 21 Medic de gardă: orele 21-7

' Rezervare, - consultaţii s, la teL 41.41.63.

s.c. D e n ta l R0VA

SOCOLOV{ Calea Moţilor 106, ipi

Tra ta m e n te stomatologi : com plexa:

.O terapie

O protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţit, aiph®

Programări 1» teL:.430tC?

Zilnic oran 9-19 ;

isîmbăta 1043 -

PROF. UNIV. Or. MIHil 110* Dr. AHGELA CĂLUGĂill!

-Str. Prahovei nr. 1)(Sngă biserica Bob) ,

PROGR AM OFT ALMQlQStt L , Mi, V - 17-20

S - 8-12-

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.M

(E

Al

îecî

"ific■JialSjt

‘inii

ÎSC -i 1

fiii

-taţi'vîSS■‘cin

ALIANŢA MTISUICID L 1 F E L IN E

Sudctulnosfmbi dumntavoastîl T< dcnoaplc, telefonul W 1

19 16 47 ^Gardă dc noapte, orele 20^

Linia telefonică dc intervenţie in si prevenţie a suicidului Ş't'îJ.ji

LABORATORUL DE SĂNP)

MJNTALÂ CLUJ stă i» dispo# ^

de luni pînă vineri, între orck H | Vi aşteptăm apclum •

numărul 186864.

îliviţii

-Ha■tri3ct

:Pi!=4

&

pa

v :

te; 5

r,«t?

%195:

' • v

[Ol-'Şt:tai;m

« g v A R U L T

f e C j u i -----R O Z A V ÎN T U R IL O R sîmbătă-duminică/20-21 decembrie <997

IaFP):(Reuter).,

I!

I f

î*ta

tu*CB-ffi3EflE

»jOG|

IE

ATI

»1

p a ş t i i s f t n i B e t h l e e m s e p r e g ă t e ş t e

p e n t r u u n u l 2 0 0 0

,,jje de pelerini sînt aşteptaţi la C-jcii prilejul sărbătoririi a 2000 de

Jia naşterea lui Iisus, iar Autoritatea

'..jjâ se teme ca locul în care se

Ijcslea să nu fie prea strimt pentru o ”,3 afluenţă. Hotelurile din oraşul

.’-a palestinian, mici şi învechite, nu -i ia concurenţă cu cele de cinci stele ;b (joar cîţiva kilometri distanţă în

’cmsalim, aflat sub control israelian.

flirile frecvente dintre palestinieni şi ; de ocupaţie israeliene, de la intrarea ,

ilccm, nu îi încurajează pe turişti, să iprea multă vreme în oraşul în care

■sştinâ plasează naşterea-lui Hristos.

"jui vedere, palestinienii sînt din start

jzati în lupta economică cu israelienii

a-si împărţi mana financiară venită

îtca celor cel puţin 4 milioane de

i aşteptaţi pe Pămîntul Sfînt cu

i acestei aniversări. Bethleem pune

i Ia dispoziţie 900 camere de de 8.00Q de. locuri oferite de

im. Palestinienii au făcut desigur j mari, din momentul în care au

controlul , asupra oraşului

(Cisiordania) în 1995, pentru a-şi ameliora subliniat doamna Doron. Israelul, care

capacităţile hoteliere. Ei speră să poată pune dispune deja de o infrastructură modernă,

la dispoziţie 6.000 de camere pînă în anul preconizează să investească sute de milioane

2000, a declarat AFP, ministrul turismului de dolari în proiecte speciale în perspectiva

în exerciţiu, Abdallah Hijazi. Dar, pînă noului mileniu. Oraşul Bethleem a primit în atunci, Ierusalimul le va oferi turiştilor săi schimb promisiuni de sprijin internaţional

cel puţin 12.000 camere, potriv it, în'valoare de 180 milioane de dolari, mai Ministerului israelian al Turismului., ales din partea ONU, Băncii Mondiale şi a Autoritatea Palestiniană, care întîmpină deja ţărilor donatoare. Nu este însă suficient

dificultăţi în stabilirea bugetului său, trebuie, pentru a putea oferi împrumuturi

pe de altă parte, să reformeze în profunzime ' întreprinzătorilor care vor să construiască

infrastructura oraşului, lăsată în părăsire de ' . aici hoteluri, a remarcat A, Hijazi.

Israel timp de 27 de ani de ocupaţie. Totul

trebuierefacut: canalizarea, aprovizionarea cu apă, chiar şi semafoarele.

”Nu poate exista o concurenţă între

industria turistică israeliană şi cea palestiniană, deoarece palestinienii nu au nici

o bază de dezvoltare”, a observat ironic

doamna Orly Doron, purtător de cuvînt al

Ministerului israelian al Turismului.

"Chiar dacă, în cel mai bun caz, ei vor

reuşi să construiască 20.000 de camere (în

teritoriile lor) pînă în anul 2000, noi vom dispune, la aceeaşi dată, de 60.000 de locuri

şi nu ne vor putea face concurenţa”, a

Palestinienii speră, cel puţin, sâ fie

capabili să-i găzduiască pe pelerini în

Bethleem ceva-mai mult de două ore decît

petrec aceştia, în medie, în prezent, pentru

a vizita cu pas grăbit locul naşterii şi centrul

oraşului. Ei preconizează renovarea în

întregime a pieţei din faţa Ieslei — astăzi un

vulgar loc de parcare - prin instalarea de

fîntîni şi plantarea de arbori. Comisariatul

dărăpănat al poliţiei palestiniene - odinioară cartierul general israelian al oraşului -,

învecinat cu Locul Sfînt, va fi demolat

pentru a face loc unui centru cultural sau unui muzeu.

(AFP)

GRUPUL CELOR O P T SE M OBILIZEAZĂ ÎM POTRIVA CRIMEI INFORM ATICE

şapte' mari- ţăH

strializate şi Rusia au irecent un plan de acţiune

crimei informatice. La rea unei reuniuni carc

Ma o premieră, miniştrii -

iie şi de interne ai Celor

ii promis să-şi adapteze

Mile naţionale provocărilor

spaţiului şi să faciliteze

munca poliţiştilor „pe deasupra”

frontierelor. Progresele datorate

punerii în aplicare a acestui

program vor fi evaluate în

momentul întîlnirii la vîrf a G8

în mai 1998 la Birmingham.

Statele Unite, Japonia,

Germania, Franţa, Marea

Bjitanie, Italia, Canada şi Rusia

recunosc într-o declaraţie

(EFE)l

ih

91 OBIECTIVE DE PE MAPAMOND I INTRAT ÎN PATRIMONIUL CULTURAL AL OMENIRII

«cunoscînd importanţa ■sîicâ, peisagistică ’şî şalâaAmcricii Latine şi

Spaniei,- Convenţia •rooniului Mondial al

âCO - întrunită în cca

‘ XXI*a sesiune Ia î«le, prilej cu carc a fost

-ala şi cea dc-a. 25-a

ssare a sa - a hotărît ca

■anei obiective propuse i- ale Amcricii Latine şi

■ta dc Spania să figureze -i de cele 46 dc valon

^i-'îlcalc acestor regiuni ™ ~ icratc dc

ilil

UNESCO «oniu al omenirii.

• se priveşte America ’i au devenit bunuri ale

;=!i omeniri Parcul

-îl din Insula Cocos

"Rica), azilul Cabanas

Guadalajarc (Mcxic), 'istorică a capitalei '■i Panama - Ciudad de

■'acentrul oraşului Luis de Maranhao

^ia) şi Castelul Saa J dc Ia Roca din

de Cuba (Cuba). Au ^ dc asemenea, aviz

pj '- bil următoarele

Jlvc propuse dc Spania:

‘f'tea San Millan dc Ia

. (provincia La Rioja), - nismul catalan,

ntatde Palatul Muzicii Malul San Pablo, din

:J°na, precum şi zona

' Tovincia Lcon). ,

f

Au fost respinse, în schimb - printre altele, pentru că nu au limite bine definite - două

candidaturi reprezentînd bunuri naturale din America Latină: Parcul „Locul

Triumfului,” din statul Ciiiapas (Mcxic) şi Valea

Vinales din Pinar del Rio (Cuba).

Printre realizările pentru carc membrii Convenţiei sînt

foarte mîndri se numără

reuşita de a sc anula hotărîrea ca în Egipt să fie construită o autostradă ce ar fi trecut chiar

pc Ia baza Piramidelor şi ca în Grecia sâ fie înălţată o fabrică de textile lîngă un

templu antic. în afară dc

Spania şi America Latină, s-â bucurat dc succes şi ţara

gazdă, Italia, carc a obţinut celc mai multe felicitări din partea Convenţiei. De acum

înainte, la deja bogatul

patrimoniu cultural italian ce

aparţine omenirii, vor fi adăugate alte zccc obicctivc,

printre care ruinele arheologice de la Pompei şi Hcrculanc, în apropiere de

oraşul Ncapolc. Au mai fost

declarate ca facînd parte din

patrimoniul universal centrul istoric al oraşului Riga

(Letonia), cci al oraşului Tallift (Estonia) şi vcchile

oraşe chineze Ping Yao şi- Lijiang.

comună că reţeaua informatică

mondială Internet, dar şi

mijloacele de comunicaţie prin

satelit sau telefonul celular

permit teroriştilor şi traficanţilor

de arme sau de droguri să

schimbe informaţii care eludează

frontierele în cvasi-impunitate.

Poliţişti şi procurori vor putea,

potrivit declaraţiei, să comunice

dincolo de frontiere „oral, prin

telecopii sau prin curier

electronic”, „în cazurile urgente

care au legătură cu crima

informatică”, Recurgerea

obligatorie la curierul poştal în

procedurile de . colaborare

judiciară constituie unul dintre

obstacolele care perturbă cel mai

grav anchetele criminale

internaţionale legate de folosirea

Inîemetului, caz în care timpul

necesar comunicaţiei se măsoară

în nanosecunde.

Aspectele dificile sînt cu grijă

ocolite. în privinţa extrădării,

Cei Opt reiterează angajamentul

făcut de câtre şefii lor de stat în

cadrul luptei pentru combaterea

crimei organizate cu ocazia

întîlnirii la vîrf din 1996 de la

Lyon. Ţările care, precum

Franţa, nu-şi extrădează cetăţenii

naţionali, „vor consacra aceleaşi

resurse urmăririlor pe care le-ar

fi întreprins dacă ar fi fost

victime’ , a indicat Janet Reno.

în privinţa spinoasei probleme

a criptajului, care asigură

confidenţialitatea -informaţiilor r

pe reţele, aceasta a fost complet

evitată. Europenii nu privesc cu

ochi buni voinţa FBI-ului de a

obţine cheile de decodare.

Asia are de făcut faţă unei n o i ameninţări:"VIRUSUL MILENIULUI”Criza monetară din Asia a

dat poate la o parte un alt

motiv de îngrijorare pe carc această regiune va trebui să se grăbească să-l soluţioneze, fiindcă sfîrşitul deceniului

este aproape: „Virusul Mileniului”, carc ameninţă sistemele dc computere din

întreaga lume. „Există în

acest moment unele paralele între dificultăţile cconomice ale unor ţări şi virusul

‘Anului 2000’, afirmă David

Tickner, directorul

programului 4Year 2000' de

la Digital Equipment Corp”,

Virusul M ileniului sau problema „Y2K” reprezintă o

,eroare în programele computerelor din întreaga lume, cc ar putea face

calculatoarele să confunde

anul 2000 cu anul 1900* provocînd prăbuşiri ale

sistemelor şi perturbări în

activităţile de afaceri. Băncile, companiile de asigurare şi

. ccle care prestează alte

servicii financiare sînt deosebit de vulnerabile, avînd

' îa vedere câ ele efcctucază

plăţi dc dobînzi şi alte calcule bazate pe date. La început, programatorii dc computere

foloseau pentru a economisi spaţiul,' în operaţiunea de codificare numai două cifre

la indicarea anilor.' Corectarea

acum a acestei erori implică milioane de linii de cod.

Estimările asupra costului soluţionării problemei

virusului diferă, dar, potrivit unui studiu elaborat de firma

„Killen and Associates” dat publicităţii în SUA în luna august, cheltuielile pentru

integrarea sistemelor şi pentru servicii profesionale de specialitate necesare în

rezolvarea accstci probleme

între anii 1997 şi 2002 ar atinge 280 miliarde de dolari.

Studiul preconizează că 52 Ia

sută din aceşti bani vor 'fi

cheltuiţi în America de Nord,

28 Ia sută în Europa, 17 Ia sută în Asia, doi la sută în

America Latină şi de Sud, iar unu la sută în Africa şi în Orientul Mijlociu. Potrivit estimărilor firmei „Coopcrs

and Lybrand”, Australia va cheltui probabil în acelaşi

scop 5,5 miliarde de, dolati ' australieni. La rîndul lor,

unele companii particulare ca

S i n g a p o r e

Jc le e o m m u n ic a t io n s (SîngTel) arată că vor cheltui

cel puţin 20 de milioane de dolari singaporezi.

„în India, Virusul Mileniului nu va fi o

problemă prea mare” , a

declarat Ajay Kumar Malpani, analist la „Caspian Securifies” din Bombay. Et a

spus câ India sc va descurca mai bine „datorită amplelor sale resurse de software şi a

capacităţii de a furniza mină

de lucru şi calificare în

domeniu”. Firmele dc

software din ţară ar putea obţine în următorii cinci sau şapte ani, cinci miliarde de

dolari din afaceri legate de

problema. Y2K. „Cel luai grav afectate vor fi state ca Japonia, Hong Kongul,

Singaporc,- a dcciarat Malpani, Ele se află în

întîrzicre comparativ cu SUA

• în ceea ce priveşte

soluţionarea acestei ' probleme” Analiştii spun că -

şi ţările care au avut un ritm

lent al computerizării ar putea fi mai puţin afcctate de problema în cauzâ. India face

parte din această categorie, la fel ca şi economiile mai puţin dezvoltate ale unor ţâri ca Laosut, Vietnamul,

Cambodgia, Birmania.

-ooameni care nu au

nici o clipă de pierdutE s u fic ie n t să v o rb e ş ti c u n o i c a să p o ţ i v o r b i c u to a tă lu m e a .C o n ta c te a z ă -n e .V e i f i b in e v e n it s i b in e a u z it .

Str. Georges Clemenceau nr. 1, cod: 3400Tel: 064/192822Fax: 064/431569TO P SERVICE (H O T LINE)Tel: 064/191614

D E A L E R A U T O R I Z A T

(114261)TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ

(4 ) ^ m b ia - iu mm \ ti,io - z iim m b ^ W 7 A R T Ă < U L T U R Ă - Î N V Ă T Ă M !N T

Q o ^ c e ^ t

ANTIFONIA'-

* *. ' V

'ic.\

&

în virtutea programului ANTIFONIEI, al fondatorului şi dirijorului coralei, prof. univ. dr. Constantin Rîpă, asumat cu curaj într-un demers nu lipsit de riscuri, de a scoate la lumină creaţia ' “ocultată ” în anii comunismului (timp în care muzica românească a fost deposedată de o bună parte a

: creaţiei sale), recentul concert de muzică religioasă susţinut, în faţa unei săli arhipline, de prestigioasa formaţie a Academiei de Muzică a servit ideii- ■ program privind: valorificarea creaţiei hd Gheorghe Dima şi reconstituirea personalităţii sale complexe, de această dată prin aducerea în faţa publicului a acelei părţi din repertoriul religios pe care o reprezintă imoasele. . ; - ■

.VGîntate, de regulă, în timpul psalmodiei, imoasele se identifică cu momentul de invocaţie a Divinităţii, rolul lor fiind acela de a înviora serviciul divin, de a crea o dispoziţie nouă în sufletul credinciosului/' ascultătorului. Dima a scris 11,. astfel de irmoase,' închinate celor mai importante sărbători de peste an, piesele fiind cîntate în ordinea prescrisă de anul

bisericesc. Foarte densă din punct de vedere polifonic şi armonic, muzica irmoaselor lui Dima a fost tălmăcită într-o manieră care în multe momente s-a. aflat în sfere cereşti şi îngereşti, într-atît de subtil s-au succedat nuanţele, într-atît de grav an reverberat tonurile de - • - •% orgă ale vocilor. Irmoasele

înălţării Sfintei Cruci, Intrării în Biserică, Crăciunului,

: Bobotezei,, Buneivestiri,Floriilor, învierii, înălţării Domnului, Rosaliilor, Schimbării la Faţă sau Adormirii Maicii Domnului,' piesă Paharul mîntuirii - o muzică demnă de marile catedrale ale lumii;* solişti Claudia Bataraga şi Gheorgjie Petean. A fost introdusă în program , şi o lucrare în limba ebraiqă - “Magnificat” de Max Stern -, au înveselit atmosfera cîteva lucrări din repertoriul

negro-spirituals - “My Lord”, “Eliah Rock” sau “Soon ah, we be done” - precum şi un florilegiu din cele mai cunoscute şi mai frumoase colinde româneşti. într-o interpretare de nota 10! în atmosfera creată de Ina Hudea, semnatara regiei şi a, eclerajului, concertul ANTIFONIEI a reprezentat încă o împlinire pe linia realizării integralei selective a creaţiei lui Dima (irmoasele vor constitui substanţa cehii de al doilea CD, din,seria celor cinci), de creionare a adevăratei valori a ctitorului Academiei de Muzică din Cluj- Napoca. ■ - - '-u In aceeaşi seară, în foyerul Sălii Studio a avut loc .vernisajul expoziţiei de tapiserie cu tematica VITRALII, realizată de Tincuţa Pârvu, Vitz Tunde, David Ilajnal şi Nadia Bria, studenţi în anul VI la Academia de Arte Vizuale “I. Andreescu”, precum şi al “personalei” semnate de Luiza Maria Rîpă, de 5 ani!; fără inocenţă, candoarea şi umorul spontan al celor ce încă mai visează frumos şi pentru noi, viaţa chiar că n-ar avea nici un farmec. Felicitări şi un

Crăciun bogat! M ic h a e la B O C UFoto: I. PETCU

Biblioteca judeţeană "Octavian Goga" C lu jDe ce “colecţii speciale” la o

bibliotecă publica şi ce sînt de fapt, “colecţiile speciale”? . _

'Biblioteca publică este o

instituţie destinată utilizării ei de către . toată comunitatea

locuitorilor care apelează la serviciile pe .care le oferă, indiferent’ de vîrstă-, pregătire,

profesie etc,', profilată în primul rînd. pe informare curentă, formare şi activităţi culturale

legate de carte. •In mod obişnuit ea pune la

dispoziţia cititorilor publicaţiile

recent apărute, informaţiile . necesare, activităţii în toate

domeniile vieţii politfce,

economice, sociale, artistice. Dar, fiind totuşi bibliotecă, are-şi

sarcini precise în tezaurizarea

valorilor universale, naţionale şi, mai ales, locale, a tipăriturilor şi celorlalte mijloace de înregistrare ale creaţiei umane în domehiile

amintite. ■ în ultimii ani instituţia noastră

s-a modernizat considerabil prin

părticiparea la un -program PHÂRE,. prin introducerea în toatesectoarele a calculatoarelor,

prin înfiinţarea Centrului de informaţii comunitare (C.I.C.).

“Colecţiile speciale” cuprind,

deci, publicaţiile, purtătorii de

informaţii cu un specific deosebit, care nu. sînt puşi la

dispoziţia utilizatorilor prin secţiile clasice (săli de lectură şi

împrumut),' ci, avînd Un caracter

aparte fie ca valoare documentară sau a suportului

material al acestora şi sînt grupate la aceasta secţie.

Deci, la “colecţii speciale pot

fi găsite publicaţii de patrimoniu naţional - cărţi vechi şi rare româneşti şi străine, manuscrise,

Secţia

de co lecţii

specia le

cărţi bibliofile, cărţi cu autografe

ale autorilor, periodice mai deosebite. îu afară de acestea există . în fondurile secţiei aşa- zisele publicaţii non-carte -

exlibrisu'ri, fotografii, cărţi poştale ilustrate, plachete şi medalii jubiliare etc., iar

“mediateca”, secţie subsumată ei, deţine informaţii pe purtători moderni - discuri, diafilme,

casete video şi audio, CD-ROM-

uri etc.Ce oferim în mod concret

publicului? , Fondul ■ de patrimoniu naţional; cărţi vechi

româneşti - tipărite pînă ia 1830

şi străine - tipărite pînă la 1700, cărţi rare româneşti şi străine,

' periodice vechi (aceleaşi^ de dată a apariţiei^ 7*1

bibliofile (ediţii princep tipărite în condiţii deosebite, cărţi “lilipm» dimensiuni foarte mici),,* u

tiraj foarte-redus, ,preCu

. manuscrise ale unor personj culturale şi ştiinţifice, • exlibrisuri, fotografii’ fotografii locale începe Ji­anul 1859), .cărţi pjjj‘ ilustrate(deţinem aprI

20.000), afişe şi progra^

spectacole, vernisaje expoziţii, simpozioane, j ştiinţifice etc.). Orga^

. periodic expoziţii şi vj^ ‘

grup (studenţi, elevi) la

■ pentru cunoaşterea acesjc valori. .-

, Pînă la terminarea coist noului local al Biblio^

judeţene “Octavian Goga

desfăşurăm activitatea cartierul . Zorilor, Observatorului nr. 1 (te] 438409) şi avem program pq,

public în zilele lucrătoare-W şi joi: 14-18; marţi, miere vineri: 9-13. Servim în mo, obişnuit cercetători, profer

specialişti, dar şi studeal

elevi (pentru elaborarea

lucrări ştiinţifice, comunitari) Aşteptăm cît mai:

solicitanţi.

B ib l io t e c a r , IoanPO

.Iglt

Jt

soni

E K IIL P R E C U P P e o c s i c a u n e i v i c i i• I

D ir e c t o r u l d e licei

' Astfel îşi intitula autorul însuşi

acea complexă bio-bibliografie

pc care o lăsa drept moştenire.;

de suflet urmaşilor săi! Este într-

adevăr un testament al dăruirii

faţă de misiunea sa de dascăl,,

faţă de ridicarea culturală. a

ţinutului său, faţă de limba şi

ţara românească pe care le-a

slujit şi pc care n-a ostenit

niciodată să le considere sacre!

Personalitate marcantă în

perioada interbelică, primul

director român al Liceului

“Petru Maior” din Gherla,

după Marea Unire - Emil

PRECUP, prin prodigioasa

activitate de profesor,

conducător de instituţie de

cultură şi scriitor s-a impus nu

numai în viaţa ştiinţifică şi

didactică a ţării, ci şi peste

hotare.

în contextul aniversării

centenarului Liccului, pctrccută

în 12 decembrie 1997, a fost

omagiat cel

care aproape;

de o vîrstă cu.

liceul, şi-a

închinat peste

două decenii

din v viaţă

conducerii şi

organizării lui,

în perioada

plină ; de.,

năzuinţe şi de.

"neputinţe’ ' de,

aspiraţii şi de

incertitudini a

a n i 1 o r

in te rbe lic i,

cînd numai cei

buni şi drepţi,>

cei aleşi de.

Dumnezeu au

r ă m a s

neclintiţi la

datorie. Acesta

a fost EM IL

PRECUP, dar

-pentru ca afirmaţia noastră să

devină certitudine, se cuvine să

rezumăm “Povestea vieţii” lui,

aşa cum n&-a lăsat-o scrisă.

S-a născut la 22 februarie,

1886; în comuna Rebrişoara,

jud. Bistriţa Năsăud, într-o

familie de preot După studiile

liceale de la Năsăud, unde la-

început de veac erau profesori

iluştri (de care îşi aminteşte cu

veneraţie: Virgil Şotropa,

Gavrilă /Scridori, Grigore

Pletosu, C-tin Moisil, după,

absolvirea Şcolii militare de

ofiţeri de rezervă, la Viena şi la

Budapesta, s-a înscris la

Universitatea maghiară din Cluj,

la Facultatea de litere şi filosofie,

de unde, (ca bursier al fondurilor

dc stipendii din Năsăud) a plecat

la Universitatea din Lcipzig,

Germania. Trăieşte într-un

mediu elevat, urmînd cursurile

unor savanţi dc talie europeană,

ca Gustav Wcigand, la limSa .

română, italiană şi bulgarău

• scriitorii Holz, Kostcr,

Witkovsky; cu Hirt, la limba

germană, getică şi indogermană.:

La Leipzig a legat prietenii şi

colaborări trainice pentru

întreaga viaţă cu cei care vor

deveni tot atît de iluştri ca şi

mentorii lor din Germania,

Virgil Madgearu.v Teodor

Capidan, George Hetcou etc. în

vestitul centru universitar

german dobîndeşte lin baraj de

învăţătură filologică şi filosofică

fără egal, o rigoare şi ; o

, disciplină în întreaga activitate,

o dăruire altruistă, departe de

interese-materiale sau politice,

' urmînd calea apostolatului

didactic, pentru înălţarea “puilor

de ţărani români”. ' -

între anii 1912-1914 îşi

împlineşte toate datoriile

univerşitare. la Cluj, luîndu-şi

“magna cum laude” examenul

fundamental, licenţa, examenul

de capacitate şi doctoratul,

îndemnat de unchiul său,

profesorul Gavril Precup,

' distinsă personalitate în lumea

şcolilor din Blaj, Emil Precup

urmează şi cursurile conduse de

istoricul Nicolae Iorga, la

Vălenii de Munte, în România.

îşi începe cariera didactică

fiind numit profesor la Şcoala

, civilă de fete, a “Astrei” din

Sibiu, apoi se transferă la Liceul

din Năsăud, de unde, în 1919,

după Unirea Transilvaniei cu

România este transferat la Liceul

“Petru Maior” din Gherla,,ca

director.

Activitatea sa Iară egal în

cei 21 de ani de directorat Ia

liceul din Gherla, privind

organizarea şcolii care i-a fost

încredinţată, elaborarea unor

metodologii educaţionale,

redactarea a numeroase

manuale, unele distinse cu

premiul .Academiei Române,

înfiinţarea Societăţii de lectură

“Ion 'C reangă” , fondarea

periodicului liceului

“SCÎNTEIA”, revistă literară,

ştiinţifică şi de folclor a elevi­

lor Liceului “Petru Maior” din

Gherla, care a apărut consec­

vent pînă la finele deceniului

IV al veacului, scrierea ă nu­meroaselor lucrări de filosofie,

literatură, critică literară,

folclor şi etnografie - i-au adus

binemeritatul prestigiu şi

renume.

A colaborat cu lingvişti

savanţi, ca Gustav Weigand,

din Germania cu Sextil

Puşeariu, fostul profesor şi

rector al Universităţii din

Cluj, care a subliniat în

repetate rînduri valoarea

cercetărilor sale.

~ Dar iată cum îl caracteriza

profesorul Nicolae Hristea,

fostul său elev de la Gherla: 1

“Emil Precup este un exponent I

al 'puterii’ de organizare şi |

conducere... Era energic, |

întreprinzător, foarte hotărît şi . ■

perseverent Pasiunea şi plăcerea

lui a fost munca. Simţul lui de I

gospodar priceput se vede din I

ceea ce a realizat la "liceul din |

Gherla, unde domnea o ordine |

şi o disciplină exemplară...” 1

Omagiul pe care i-1 aduceau .

confraţii săi, la sărbătorirea a ■

^ 50 de ani de viaţă (în 1936!) I

pare azi, de o actualitate şi |

oportunitate emoţionantă: “pe j D-voastră viaţa nu v-a îmbrîn- 1

cit, ci aţi învins-o... noi, colegii ,

D-voastră sîntem mîndri că vă ' sărbătorim, nu exploatând un I

moment favorabil intenţiilor |

noaste, ci dînd un exemplu |

pentru a fi descifrat de către 1

societatea în care trăim, cînd ■

viaţa D-voastră curată, munci­

toare şi legată de un ideal înalt I

se evidenţiază printr-un con- |

trast izbitor în lumea aceasta |

de interese şi primeneli”. |

D r. M a ria B O C Ş E |

Orice moment aniversar

cheamă parcă spre noi umbrele

unor oameni iluştri şi amintirea

'unor vremuri a. căror menire

specială a fost fundamentarea

fiinţei culturale şi morale a

generaţiilor care li s-au succedat.

Cu atît mai mult se întîmplă

acest lucru în cazul aniversării

unei şcoli de talia Liceului “Petru

Maior” din Gherla. Prestigiul

său se leagă pentru un răstimp'

de 21 de ani, în perioada

interbelică, de un om, cu

atitudine evlavioasă faţă de

actul pedagogic: prof. dr. Emil

Precup, care i-a fost director.

Să ni-1 imaginăm aşa cum a

fost: un bărbat eu statură

dominatoare, dreaptă, cu mers .

rapid şi neliniştit, cu voce blîndă

şi melodioasă, vorbind fluent şi

cu plăcere germana şi maghiara,

cunoscînd la fel de bine pe

ţăranul român care de-a lungul

istoriei a apărat cu arma la picior

valorile latinităţii în orientul

Europei, ca şi viaţa elitei

intelectuale de pe băncile

Universităţii din Leipzig, unde

a obţinut titlul de Doctor.

Plăcerile elevate pe care

le-a strîns cu grijă şi care i-au

prelungit viaţa izvorau din

credinţa în înfrăţirea;

oamenilor prin “ cultura

inimii” şi în “ierarhizarea lor

prin utilitatea socială pe care

o dovedesc. Şi-a luat viaţa şi

cariera de profesor în serios,

ea o datorie de muncă pentru

progres, ţinîndu-se departe de

robia utilului egoist, de rîvna

bolnăvicioasă de a achiziţiona

avere. A fosţ obsedat de ideea

dezvoltării la elevi a calităţilor'

morale. în acest scop a însufleţit

viaţa Liceului “Petru Maior”

organizînd tot felul de

evenimente, dc la exerciţii

spirituale în preajma serbărilor

religioase, pînă ia un tribunal

elevilor, cu regulament prop

de funcţionare pe baza unui c

disciplinar. Credea că princip

autoguvernării elevilor î aj

, să-şi conştientizeze rolul i

.organismul şcolar şi să respep-şi p<

irinţii

* ti

avii

■:com

■osc

tara

D r. S e m p ro n ia FILJ^

icaj

iudin

lidin

'ti c

nesiliţi legile. Bacalaura:

aducea; pe drept

însemnele maturităţii, c®c

vestimentare chiar:

bastonul. Regula ştiutai'

neapărat şi aplicare

A ştiut că timpul lil»

liceenilor are mare preţ

şi dorinţa lor de autoafi®

De aceea a încn

comitetelor de elevi cond»*

"şi gestionarea activităţilor, i

era îngrijorat de obligaţiile %or

profesionale pînă la

sine.

.■/.Ne, putem InckiP

entuziasmul cu caref

asumat datoria dt

reorganiza o fi

importantă, cînd, fâcîndf

din noua generaţie de profa

cu Doctorat, cu fai©a

obiceiuri aduse din Apus,c

lună înainte de naşterea pri®1

său copil, rostea discursul

deschidere al anului şcolar

1920. A fost un clarvi#1'

“Istoria nepărtinitoare,

va cerceta şi va dezvălui)C<

vremuri de sforţări naţio**,

culturale şi sociale»

îm prejurări grei*

neprielnice, va găsi cuvin1*

laudă pentru aceia car*,"

presus de toate, au av#1

vedere un ideal mare, SI

care au tins, prin m*1

sistematică, organ'**

dezinteresată". îşi vedea p

pusă, simbolic, în servi£l

poporului întreg.

iâ,s

i a

ale

ituat

iile

iceptî

4 i

• La

'iona

“fesoi

sonoi

uţii

% i

■ In

:raso

■slenţ

icien ;lrn

'-ele.

-avej

%

2a fi

iecţi

■aşco:

-:de

1 T11

Jtte lagl,

?,dl -*â;c

%

însi

:btu

^QI

tu i

îfc

%câri

y>"

oEV A jîu i. C U LT U R Ă -ST U N Ţ Ă -ÎN V Ă Ţ Ă M IN T sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie 1997(5(i®

SDre publicare următorul:

Stern un grup dc părinţi,

valori şi corp medical -'.jic neuro-psihiatru,

kjrţ' >!og, asistentă medicală [»v«l profesor de

' asticâ medicală cu

-erienţă de decenii Jn

_!::nţa elevilor din şcoli).

istm reducerea volumului

marnei analitice a elevilor

.'ciclurile inferior şi

.•dor. ' : v ■

«Hi

ilVtj>dfl

°îUt!%

4

PO

privind LEGEA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI

trgumentăm prin

viitoarele:

i Elevii au un program de

itămînt supraîncărcat (33

{săptămînă la clasele VII-

1 39 ore/săptămînă clasele

). Adică 4-7 ore/zi

jull şi II şi 8 ore/zi la

jţjmîntul special, fără

a de masă. Cum mai pot

un

A

Temele de casă îi solicită

iW-7 ore. La clasele mici,

şedinţele cu părinţii, li se

părinţilor un timp de

işt cu copiii, de 1,5-2 ore.

-ginta unei clase a IX-a a

:iit un test, timp de o

lămînă, de-a /efectua

sml toate temele elevilor

timpul lor liber,

iimicînd în şedinţa cu

j l ®ţii câ nu se pot efectua

:ile temele impuse zilnic,

r.ingîndu-se ' şi

■îcomandînd ’ reducerea

gramului. Acest fapt îl

■osc prea bine părinţii care

copiii la teme în

teursul anilor. Elevii, fie câ

BP#ţi pot efectua toate temele,

ica pentru a le efectua îşi

iudin timpul de somn şi, în

4 din urmă, se îmbolnăvesc,

ti ce nu vor să se

iobâvească sînt nevoiţi să

-ă, să-şi copieze temele de

i colegi sau să copieze la

«le scrise. De ce trebuie

îtuale 150 probleme sau

ite romane întregi?

«ptînd cîteva romane de

4 Ele pot fî povestite

mod convingător de

^ brii dc specialitate.

• La ore atmosfera este

ionatâ prin stress fonic;

'fesorii sînt obsedaţi de

sonora programa analitică,

ia ţine cont de puterea de

itere a elevilor.

•In mediul familial,

^solicitat de grijile

ftaiţiale, /nu măi este

Kientâ disponibilitatea

;lni a se supraveghea

'-ele copilului. Scăzînd

-ivegherea acestuia' în

-fc, şcoala ; ar-trebui să

2a factor formator şi de

!ceţie, prin activităţi

şcolare coordonate de

de specialitate.

’ Tulburările psihice

la copii prin

Aglomerare creează un

5 dc falsă insuficienţă

deşi avînd un intelect

elevii sînt obligaţi

"însuşească noţiuni care

?esc puterea lor de

gere. Apare o divergenţă

jPinii între profesor- şi

• Medicul susţine că.'

’ tul e normal la un

^QHO pînă la QI=70-

[|> intelect, liminar şi

aceştia să fie şcolarizaţi în

şcoala de masă, conform

capacităţii de gîndire pînă la

16 ani, la clasa a VIH-a şi doar

cei cu QI=65 să fie dirijaţi

spre şcoli speciale’ pentru

insuficienţi psihici.

Dar copilul cu intelect

■ liminar, nefăcînd faţă

programei supraaglomerate

pentru vîrstă lui este

confruntat cu situaţia că

profesorul, dorind numai elevi

buni, are tendinţa de

- respingere faţă de aceşti elevi,

îndrumîndu-i spre şcoli

spccialc. .Suprasolicitarea copiilor

duce la multiple manifestări

psiho-somatice. Ei nu mai

răspund la stimuli.şi dau

semne de alarmă stridente.

- Devin agitaţi, Cu manifestări

de respingere a şcolii, deviaţii

spre nevroză care apar tot mai

des, chiar din clasa a IV-a sau

false insuficienţe psihice,

cefalee, insomnii, scăderea

poftei de mîncare, Scade

rezistenţa biologică şi apar

multiple boli organice;

miopie, otite, sinusite, gastrite,

dischinezii biliare, suferinţe

hepatice, urticarie, cifo-

scolioză. Profesorii de

gimnastică, care încearcă

corectarea acestor deficite

posturale, nu pot lucra cu

elevii, atît sînt de istoviţi,

storşi dc vlagă!

. Suprasolicitarea intelectuală

scade rezistenţa la carii

dentare care apare 95% la

elevii claselor mici şi 98-

100% la clasele mari, Uneori

cu edentaţia molarului 1 şi 2,

produeîndu-se defecte de

ocluzie care nu mai pot fi

corectate decît prin proteze

adjuncte. Salutăm strădania

de a nu desfiinţa cabinetele

stomatologice din şcoli.

Apariţia acestor boli

accentuează: cercul vicios.

Sănătatea precară, cu

absenteism cronic, scade

■ capacitatea de integrare, de

recuperare a lecţiilor şi scade;

mult randamentul şcolar. Apar

tulburări de comportament, ca

semn de depresie mascată şi

creşterea agresivităţii ca semn

de apărare faţă de

suprasolicitare.

Creşterea delincventei

juvenile şi tulburările de

comportament grave apar la

vîrste tot mai mici, prin

scăderea supravegherii

familiale şi şcolare. Copilul

solicitat în mediul şcolar timp

de 7-8 ore la şcoală şi 5-6 ore

pentru teme, îşi caută

evadarea, lipseşte de la şcoală,.

căutînd un anturaj mai puţin

solicitant, vagabondajul.

(va urma) -V

Notă:Memoriul este însoţit de

semnăturile a circa 60 de

părinţi .ai unor elevi care

frecventează cursurile

Liccului “G. Coşbuc”, de la

alte instituţii şcolare din Ciuj-

Napoca şi judeţ,, cadre

didactice, medici, psihologi,

artişti etc. Numărul celor care

împărtăşesc punctele de

vedere expuse este însă cu

mult mai marc.

i lI

. * r

J*y

Policlinica INTERSERVISÂNdin Ciuj-Napoca (str. Pascaly nr.

5, cartierul Gheorgheni) s-a îmbogăţit, zilele trecute, cu un nou bloc

de laboratoare şi cabinete (stomatologie, biochim ie, hematologie,

bacteriologie, imunologie,parazitalogie, sterilitate-secreţii vaginale,

testul Papanicolau, mamografie, teste SIDA, care se adaugă celor

existente deja), în ctfteîşi desfăşoară activitatea 12 medici, pe grupe

de specialităţi, cu toţii doctori în ştiinţe medicale sau mediciprimari,

cadre medicale de incontestabilă calitateprofesională, cunoscute în m unicipiu, în ţară şipe&te hotare.

ri i l|~*"M

Interior din noul bloc dc laboiatoare.

Laboratoarele au fost dotate cu

aparatură de înaltă performanţă, nouă,

adusă din Occident, întreaga investiţie

ridieîndu-se în jurul valorii dc 500

milioane lei. în noua concepţie:, s-au

cîştigat 220 m2, fostele: laboratoare

- urmînd a fi reorganizate ca săli pentru

investigaţii endoscopice. Cu dotarea de'

care dispune, noul cabinet în care se

efectuează mamografii va permite

depistarea unor forme tumorale benigne

sau maligne în stadiu incipient,

concomitent cu un examen ecografic al

sinului. Există, pe de altă parte, o cerere

foarte mare în domeniul stomatologiei

de urgenţă, reorganizarea laboratoarelor

şi cabinetelor permiţînd, în viitorul foarte

apropiat, şi funcţionarea non-stop a

* cabinetului stomatologic.

• Actul medical la superlativ - nu.e nici

o exagerare în această afirmaţie - său

medici de elită într-o policlinică în care

se face medicină la un nivel ştiinţific

ridicat, care îşi merită, pe bună dreptate,

renumele-de unitate medicală de elită.

Cum dorinţa dlui, dr. Teofil Pop,

directorul Policlinicii

INTERSERVISÂN, de a-şi pune în operă

proiectele implicăprestaţii medicale de

vîrf, a fost absolut necesară reorganizarea

şi modernizarea acestui sector esenţial,

pe care îl reprezintă cel al investigaţiilor

de laborator.'Recepţia care a marcat

debutul activităţii în noua secţie de

laboratoare - selectă aglomerare de

personalităţi ale lumii medicale, ştiinţei

şi culturii clujene - s-a înscris în nota de

“high quality” a tot ceea ce sc întreprinde

aici.

V , ' M ic h a e ia B O C U Foto: I. PETCU

C v a r t e t d e c c a r d e n r . 2 d e D c r a C o lc c a r uîn creaţia muzicală există situaţii cînd o

piesă este produsul a; doi compozitori. Cea

mai frecventă modalitate este “tema cu variaţiuni”: un compozitor preia o melodie

(temă) dintr-o lucrare a unui alt compozitor,

asupra căreia operează o serie de modificări

sub aspect ritmic, melodic, armonic,

polifonic, ornamental sau de caracter etc.

Astfel, recent s-a putut audia în cadrul

Festivalului “Mozart” “6 Variaţiuni în Sol

Major” pentru pian, de Mozart, pc o temă de Salieri. Această elaborare compoziţională

poate fi amplificată prin abordarea unei teme

puse în variaţiuni orchestrale. Cel mai cunoscut exemplu îl reprezintă “Variaţiunile pentru orchestră” de Mftx Reger (1873-1916)

pe o temă din Sonatîj în La Major pentru pian de Mozart, O modalitate compoziţională

mai larg cuprinzătoare este orchestrarea unei

piese pentru pian sau alt instrument cu posibilităţi armonice şi polifonice în care :

harul coloristic şi evocator al compozitorului este hotărîtor pentru expresivitatea lucrării

respective. A rămas în. viaţa de concert, nu -

. atît “Suita pentru pian”,-‘Tablouri dintr-o expoziţie” de Modest P. Musorgski (1839-

1881), cît lucrarea pentru orchestra simfonică cu acelaşi nume de Musorgski-Ravel (1875-

1937), cel de al doilea compozitor fiind orchestratorul piesei pentni pian. Desigur

relaţia dintre doi creatori este mai-

diversificată şi a fost utilizată încă din

perioada polifoniei Renaşterii, cînd

compozitorii polifonişti preluau o melodie

religioasă din Coralul gregorian pentru a compune un motet, lucrare corală pe mai

multe voci. Franz Liszt (1881-1886) a dezvoltat mult genul parafrazei pentru pian,

adică prelucrarea liberă a unei teme muzicale, luate din altă operă de un alt compozitor.

Compozitoarea clujeană Dora Cojocaru, cadru didactic al Academiei de Muzică

“Gheorghe Dima” prin “Cvartetul de coarde nr. 2 .‘..esserloro Padre, Guida ţd Amico”

in memoriam Alfred Kărcher, lucrare premiată de “Societatea Română-Mozart” la

Concursul'de compoziţie din 1996' de la

Ciuj-Napoca a reuşit o varietate de

parafrazare interesantă şi cu reacţii expresive, pe teme sau elemehte mozartiene din

Cvartetul în Sol Major KV 387 dc W. A. Mozart. în cazul parafrazării melosului mozartian, prin tehnica largă a muzicii

contemporane, ar putea fiinţa cci puţin două

aspecte fundamentale: compoziţie prin

lărgirea spaţialităţii spiritului mozartian pînă

la gradele tensiunilor moderne fără a-l

exclude pe Mozart sau folosirea ca pretext

sonor a unor segmente din lucrarea

mozartianâ cii o îndepărtare dc “subiect” pînă la dispariţia luj în “neantul” sonor al compoziţiei în factura ei radicală. Orizontul sonor impus de Dora Cojocaru în “Cvartetul nr. 2” ne conduce la ideea că compozitoarea

a ales în desfăşurarea creatoare o gradaţie

de Ia primul aspect menţionat pînă la fluidizarea -spiritului moăattian, sesizabil • doar din aspectele tehnice ale structurării care au adus Sugestii de o rafinaţic proprie

muzicii contemporane.

Emiliu DRAGEA

nu inseamnamseamna

P - ţa M ih a i V i t e a z u 9

Tel: 092211402, Fax: 064/43230S

G S M GDMMUINIDBATOOI

Distribuitor autorizat: ERICSSON, NEC SONY Service autorizat: ERICSSON, BOSCH

D E A L E R A U T O R IZ A T

TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ G snnr

S l sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie 1997 P O L IT IC ĂA D EV A RU rsd e C B u j N

In PUNR s-a declanşat războiul sediilor

Funar îl acţionează în instanţă pe TdbărăGavra păstrează în mînecă asul "ce! mare" -

între ccle două fracţiuni ale PUNR s-a declanşat

feri războiul sediilor. Delegaţi ai aripii bucureştene s-au aflat, în jurul orei 14,00, la sediul din Cluj- Napoca al PUNR pentru preluarea bunurilor

partidului. Se pare că astfel de acţiuni au avut loc în mai multe localităţi, reşedinţe de judeţ, unde fracţiunea lui Funar pretinde câ reprezintă partidul.

Mircea Creţu, lider al PUNR Cluj, varianta Tabără, a avut ieri surpriza să se găsească în faţâ unei uşi închise. Creţu şi ceilalţi doi emisari ai lui

Valeriu Tabără au fost siliţi să încheie un proces verbal de constatare în frigul de mai multe grade sub zero. Procesul verbal va fi anexat, au. arătat emisarii, Ia dosarul deloc subţire al lui Gheorghe Funar, în intenţia probabilă ca acest dosar să fie

folosit în instanţă.Pînă una alta, Valeriu Tabără a fost acţionat în

judecată ieri de către fracţiunea clujeană a PUNR. “Cu încălcarea statutului PUNR, art., 17, al. 3,

d-1 Valeriu Tabără a declarat statutară Convenţia . naţională extraordinară din 22 martie a.c. de la

Bucureşti, cu toate că dintre cele 42 de filiale numai filiala Cluj a PUNR şi-a desemnat delegaţii în urma unei Conferinţe judeţene extraordinare. Toate filialele PUNR recunosc câ a fost nestatutară Convenţia naţională extraordinară din 22 martie a.c. de la Bucureşti,- ea nefiind precedată de conferinţe judeţene extraordinare. în perioada februarie - decembrie a.c., d-1 Valeriu Tabără s-a erijat în funcţia de preşedinte interimar nestatutar

al PUNR, acţionînd împotriva unităţii partidului pentru dezbinarea PUNR prin crearea de filiale şi

subfiliale paralele cu cele existente. Impostura a generat numeroase încălcări ale statutului PUNR

şi a facilitat instituirea dictaturii în partid (...). Faptele săvîrşite de către d?l Valeriu Tabără se referă la uzurparea de calităţi oficiale; fals în declaraţii; falsificarea instrumentelor oficiali,

folosirea instrumentelor oficiale false; fals privind

identitatea; fals şi uz de fals. S-a solicitat Parchetului general ca în urma verificărilor pe care Ie va efectua să constate vinovăţia d-lui Valeriu Tabără şi să dispună trimiterea lui în judecată” - se arată într-un comunicat semnat “Gheorghe Funar, preşedinte al Partidului Unităţii Naţionale Române

Pentru că “un primar trebuie să ştie, iar dacă nu, să afle”, Gheorghe Funar îi aştepta la Cluj- Napoca pe emisarii lui Tabără împreună cu doi gardieni publici, angajaţi ai Primăriei. “Pentru a

preveni producerea unor întîmplări care să perturbe ordinea publică am dispus prezenţa gardienilor aici (...). Noi am constatat ce-i poate

nuntea d-lui Creţu, acum sîntem curioşi ce-i pot muşchii” - a declarat Gheorghe Funar.

Contactat telefonic, Ioan Gavra ne-a confirmat existenţa unui dosar cu numele Gheorghe Funar, pregătit pentru instanţă. Gavra era bine informat despre cele ce se petrec la Cluj-Napoca. El a ţinut să precizeze că prezenţa gardienilor angajaţi ai

Primăriei la sediul PUNR este ilegală şi că acest fapt constituie încă un element Ia dosarul Gheorghle Funar. Gavra avertizează ci'nu a scos încă din mînecă asul cel mare. “Eu ştiu lucruri pe

care nu le ştie nimeni. Funar ar trebui să se teamă” - arată Ioan Gavra. j

' D a n B R IE

Scrisoare deschisă adresată Societăţii “Avram Iancu” din/“i . _____i a • a. -• . _____ 1 m a la P in n a l i im a o /In lîn n f A r\ n ra m lu » "Cunoaşteţi, poate', viziunea

mea despre absurditatea împărţirii maniheiste a societăţii româneşti de azi în “cei buni” de la Putere şi “cei răi” din Opoziţie. în ambele zone mai poţi găsi şi oameni de treabă şi hahalere. Ţara o duce încă atît de rău, îneît socot câ trebuie evitat, din principiu, orice poate produce harţă şi zîzanie, orice ne-ar îndepărta de la acţiunea, constructivă. în acest sens, mă veţi crede, sper, că nu mă consider un membru al “echipei îngerilor” care nu suportă vreun contact cu “echipa demonilor”.

Exact din acest motiv, al refuzului polarităţii simpliste alb/negru, pledez pentru atenţie la nuanţă şi la semiton-. Societatea “Avram Iancu” a găsit de cuviinţă să-mi ofere un premiu pentru-o parte a

strădaniilor mele. Cui, pe lumea asta, nu-i place să-i fie apreciat efortul?! Gestul dumneavoastră n-ar fi fost pentru mine decît un motiv de satisfacţie, dacă n-aş fi obligat să bag de seamă că, nolens-volens, activitatea pe care doreaţi să mi-o încununaţi se înscrie într-un anume flux politic. Eu sînt membru al PNŢCD. Ţin la marile sale calităţi şi încerc să corectez micile sale slăbiciuni. Mă simt dator ca tot ceea ce fac, în agora, să fie în folosul său..

Drumul meu s-a întîlnit cu drumul Societăţii dumneavoastră pe larga platformă a sentimentului şi spiritului naţional. E firesc şl e bine că e aşa. Dar- nu am deplina certitudine că venim din aceeaşi direcţie şi, mai ales, câ mergem în acelaşi sens. Acesta e punctul

delicat. Acceptînd premii^ pare, cu generozitate, dore^j mi-1 conferiţi, se putea înţeje^ că-mi însuşesc tactici şi stra^ % care nu sînt ale mele. în spa.§ji politic, un premiu (o ştim versatilul Sartre) implic^ ^ anume “afiliere”. Cura q ®

darul ubicuităţii, îmi privesc * oglindă bietul trup şi văd prea puţin, nu-1 pot distribui î! două luntri.

De aceea, rămîn c mulţumirea de a crede că oai^J! care iubesc, în felul lor, un<[?

din valorile pe. care le iubesc t; eu, mi-au întins mîna cu gjjS senin. Le-am strîns-o cu ace}^ gînd curat, de bună pace p e ^

toată lumea din România. Ajj, Laurii, însă, m-ar tulbura Sj m-ar face neclaiv Vă rog să

vă supăraţi că nu-i pot primi

George PRUTEANU

Ion Himu este cercetat preliminar în legătură cu evenimentele de la TVR, din decembrie 1989

Ion Iliescu este cercetat preliminar de către Secţia-Parchetelor Militare, în legătură cu evenimentele de la Televiziunea naţională din decembrie 1989, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă ad- hoc, generalul Dan Voinea, şeful acestei instituţii. De asemenea, sînt cercetaţi şi civilii care au ordonat militarilor aflaţi în acea zonă să facă uz de ârmă. în timpul evenimentelor de la TVR, peste 80 de persoane au fost ucise, iar alte 200 au fost rănite.”0 parte dintre cei vinovaţi de provocarea morţii sau rănirii acestor persoane au intrat - în structurile puterii, după aceste evenimente şi, de aceea, nu au putut fi cercetate”, a spus generalul Dan Voinea. -

Dacă prefectul Alexandru Fărcaş nu va fi demis,

Deputatul Iuliu Păcurariu (PD) promite un scandal de proporţii, care va bloca activitatea legislativă a WTCD

Divergenţele dintre liderul PD Cluj şi prefectul Alexandru Fărcaş, întreţinute cu virulenţă de primul, tind să genereze un veritabil scandal cu repercusiuni

‘ inclusiv asupra activităţii Legislativului României. Cel puţin aşa spune Iuliu Păcurariu. Deputatul PD îl acuză pe Alexandru Fărcaş că încalcă intenţionat prevederi ale Legii- 18, sfătuit sau,,mai precis, complăcîndu-se- să asculte sfaturile unor persoane la fel de

■ rău intenţionate din cadrul Prefecturii. Păcurariu a depus o interpelare pe această temă, într- o şedinţă recentă a Camerei Deputaţilor, şi/aşteaptă de la

■ Fărcaş un răspuns, în scris, pînă

în data de 29 decembrie a.c. Un element de culoare îl reprezintă faptul că Iuliu Păcurariu şi-a intensificat acţiunile împotriva prefectului .chiar pe 12

decembrie, cînd Alexandru Fărcaş-îşi aniversa ziua de naştere."Dacă nu se.iau măsuri, PD nu mai votează nici o lege"

Deputatul Iuliu Păcurariu mărturisea într-un interviu că abia de curînd şi-a dat seama de eficienţa pe care o pot căpăta acţiunile politice ale unui parlamentar. La puţin timp după această mărturisire, liderul PD şi-a intensificat acţiunile

împotriva lui Alexandrii Fărcaş. ■ Perioada a coincis cu aceea a definitivării dosarului ce cuprinde informaţii despre activitatea, considerată de Păcurariu “ilegală”, a prefectului de Cluj, în domeniul Legii 18 (a fondului funciar). Probabil, Alexandru Fărcaş nu face altceva decît să urmeze linia partidului său în această chestiune abordată şi la ultima

.şedinţă a COCO, potrivit declaraţiilor lui Ion Raţiu, deputat de Arad. .

In tot cazul, Păcurariu apreciază că activitatea- lui Fărcaş, legată de Legea 18, este de natură politică, fiind în

. măsură sâ afecteze colaborarea

parlamentară a partidelor coaliţiei. “Dacă nu se iau măsuri împotriva prefectului Alexandru Fărcaş, PD nu mai votează nici o lege. Ne este foarte uşor să trîntim o lege, cum ar fi şi cea a fondului fiinciar, dacă poziţia noastră nu este respectată” -

’ declară Iuliu Păcurariu. Deputatul clujean este conştient că o asemenea iniţiativă a PD poate crea serioase disfuncţionalităţi la nivelul actualei Puteri politice din România. -“Dacă asta vrei, ai s-o-ncasezi!"

Iuliu Păcurariu i-a telefonat, de ziua de naştere, prefectului Alexandru Fărcaş. Dar nu pentru a-1 felicita, căci nu ştia de aniversare, ci pentru a-1 avertiza pe prefect. “Dacă asta vrei, ai s-o-ncasezi” - i-a spus Păcurariu lui Fărcaş. Deputatul de Cluj spune ca ieşirea în presă;a fost “ultima încercare de a-1 convinge

pe dl prefect”. “Subiectul Legii 18 este unul cu o mare încărcătură politică, afectînd coaliţia. Tot ceea ce Legea 18 a dat reprezintă drepturi definitive. (...) Practic, prefectul nu respectă Legea” - repetă Iuliu Păcurariu. El speră ca această chestiune să fie rezolvată pe calea justiţiei, dacă în alt mod, politic de pildă,, nu este posibil.

Liderul PD Cluj a dezvăluit ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Guvernul pregăteşte demiterea unui număr de 16 prefecţi. “Cei care s-au dovedit incompetenţi” - precizează Păcurariu. El refuză să răspundă dacă şi prefectul de Cluj se regăseşte pe această listă.

In cazul în care Alexandru Fărcaş va fi schimbat, PD nu va propune un om al său pentru' această funcţie. “La Cluj, funcţia de prefecţ revine PNŢCD” - declară Iu iiu Păcurariu.

D a n BR IE

urmare din pagina 1

de dinaintea Revoluţiei din Decem brie 1989. Se ştie, producţia economică-.a ultimului an dinaintea Revoluţiei nu a putut fi egalată în perioada ce a urmat şi că între aceasta şi viaţa oamenilor există o legătură directă. Cu toate acestea, 24,9 la sută dintre cei intervievaţi spun că viaţa lor este mai uşoară după - Revoluţie, 67,2 la sută o consideră la fel, în timp ce abia13.7 la sută afirmă câ o âuc mai rău. Iar speranţele pentru anul care vine rămîn intacte pentru61.8 la sută dintre cei care au răspuns la'întrebâri. Asta, în timp ce guvernanţii declară că 1998 va fi foarte greu, prognozînd că abia spre sfîrşitul anului ar putea sâ dea rezultate măsurile dure de reformă luate pînă acum. De unde am putea trage coficluzia că românii sînt conştienţi că o duc greu, resimt cu acuitate viaţa lor îm p o v ă ră to a re ,. dar îşi păstrează mare parte din rezervele de speranţă - în ciuda (chiar) a afirmaţiilor unui guvern care a dovedit în repetate rînduri că nu stăpîneşte reforma econom ică şi -că, urmare a acestui fapt, este greu sâ clădeşti o speranţă pe afirmaţiile reprezentanţilor săi.

PDSR respinge acuzaţiile formulate de procurorul Dan Voinea la adresa lui Ion Iliescu

Preşedintele Ion Iliescu nu a dat nici o dispoziţie organismelor militare şi nu s- a suprapus activităţii acestora, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, se afirmă într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX de Biroul de presă al PDSR, care respinge afirmaţiile generalului

&

Dan Voinea, potrivit cărora Ion Iliescu este cercetat în legătură cu evenimentele din decembrie 1989. în comunicat se arată că PDSR a luat act cu nelinişte de acuzaţiile, generalului Voinea, care au fost făcute ca şi cum accsta ar fi vinovat şi s-ar afla în faţa unei sentinţe definitive.

Biroul de presă' al principalului partid de opoziţie susţine câ organele de cercetare încalcă prezumţia de nevino­văţie, urmare a presiunilor venite.din partea actualilor

guvernanţi. PDSR afirmă că nu are ştiinţă de nici un dosar în care să figureze numele lui Ion Iliescu, în legătură cu

cauza invocată de Parchetul Militar. în consecinţă, .PDSR cere “factorilor de putere din România să se gîndească “foarte serios” la consecinţele interne şi internaţionale pe care le-ar avea “inventarea unor vinovaţi” care “convin” actua­lei puteri şi declanşarea unor acţiuni “abuzive” împotriva preşedintelui celui mai impor­tant partid din România, “care a deţinut, timp de şapte ani, prin voinţa majorităţii, funcţia de Preşedinte al României”.

Senatorul Eckstein Kovacs Peter (UDMR) îl acuză pe secretarul general al Guvernuluide comiterea unor ilegalităţi

- "Vizita lui Opriş la Odorhei - o imixtiune nepermisa...", declară EcksteinSenatorul Eckstcin Kovacs Pet$r

(UDMR), angajat în calitatc dc avocat al Consiliului local din Odorhciul Sccuicsc, afirmă că măicuţcle grcco-catolicc au intrat ilegal în clădirea devenită obiect dc dispută între Primărie şi Congregaţia “Inimi neprihănite”. “Atîta timp cît clădirea se află în construcţie, acolo nu are ce căuta nimeni” - declară Eckstcin. Senatorul UDMR spune că respectiva clădire se găseşte în custodia Consiliului local din Odorheiul Sccuicsp, iar disputa pc chcstiunca acesteia este provocată dc alte

interese personale aflate în joc. Eckstcin îl bănuieşte inclusiv pc sccrctarul general al Guvernului, Remus Opriş, că ar urma alte interese decît acelea ale statului. “Vizita lui Opriş a fost una ncanunţatâ. El şi-a exprimat dorinţa să vadă clădirea, împreună cu măicuţele. (...) Apoi, lucrurilc au început să ia o altă turnură. S-au adus obiecte dc cult, hrană şi aşa mai departe. Primarul, în

calitatc de custode al clădirii, i-a invitat pe vizitatori să plecc. Vizitatorii nu au vrut. Ei susţin sus şi tare că a avut loc o perturbare de folosinţă. Este un aspect de

ilegalitate, care a fost posibil numai cu sprijinul nemijlocit şi premeditaţ al d-lui Opriş (...). El a promis că măicuţele vor intra definitiv în clădire' Amcstecul secretarului general al Guvernului este o imixtiune nepermisă, care influenţează anumite chcstiuni ce au soluţie numai la Judecătorie. Este adevărat că lucrurile măicuţelor au fost desigilate, dar acest lucru s-a făcut dc către executorul judecătoresc

din Tirgu-Mureş” - declară senatorul Eckstcin Kovacs Peter, avocatul Consiliului local Odorheiul Secuiesc. (Q g j

Grigore Zanc:"PDSR ar trebui să părăsească Parlamentul"

Liderul clujean al PDSR opinează că senatorii şi

deputaţii formaţiunii sale âr

trebui sâ părăsească Parlamentul şi sâ treacă la

forme de protest e x tra p a r la m e n ta re : monitorizarea încălcărilor prevederilor Constituţiei şi ale. legilor ţării de către actuala guvernare, sesizarea organismelor internaţionale asupra- a ceea ce numeşte Zanc „politica de demolare şi dezastru economic dusă de coaliţie”.

A c ţ i u n 1 1 e extraparlamentare pe care le propune Zanc se'vor ol replică la „campania dej intimidare dusa împotriva r

IEJ:

IPia

PDSR şi împotriva IuiIliescu, instrumentată de PNŢCD şi de Cotroceni urmărind eliminarea

adversarilor din viaţa politică”.

în opinia lu i Zanc, hotărîrile votate de parlamentarii coaliţiei se răsfrîng în mod negativ şi asupra celor din opoziţie. Astfel, prin părăsirea Parlamentului de către PDSR, ’ „parlamentarii

coaliţiei sînt lăsaţi să-şi fată jocurile împotriva intereselor naţionale”, afirmă Zanc,

Zanc vrea să propună

această idee Biroului Executiv al PDSR. Deputatul PDSR Alexandru Lăpuşan, prezent ieri la conferinţa de presă a Organizaţiei judeţene

Cluj, a declarat că propunerea lui Zanc se vehiculează deja la nivel înalt. Lăpuşan afirmă că părăsirea Parlamentului ar fi „ un alt mod de exprimare

al PDSR, fiindcă cele obişnuite din Legislativ nu

sînt eficiente”.A n d re e a MARCU

Se întîinesc membrii Uniunii

Mondiale a Românilor Liberi f rh.

Uniunea Mondială a • flu

UEE

1

liniNat

zerv

ala

:s se

ere•cai

•at

•trai

Românilor Liberi, filiala

Cluj, îşi invită membrii

la o întîlnire de sfîrşit de

an în ziua de sîmbătă

20 d ecem brie , ora

12,00, la sediul din Piaţa

Unirii nr. 11.

•go.

phi

•fie:

• del

'Eng2tfa.

âf f f t 3 UL p u b l ic it a t e

CUU-NAPOCA: luni-vincri 8-16; simbăta 9-14; Ici/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA H KI)V ■: luni-vincri 8-16; tel/fax 31-43-23; ŞUBRED ACţl A DEJ: Luni-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75, .

sîmbătă-duminică,20-21 decembrie 1997

]

C âştigaţi p rem ii de p e s te .

lO O d e m ilio a n ecu te le foane le CSM Sam sung !

, _ : , D acă v-aţi gândit ia un telefon G S M , ; ' . luaţi-vă unul care vă poate aduce noroc.

: Telefoanele Sam sung de la m agazinele ELECTRONIC

: C u telefoanele G S M Sam sung puteţi câştiga lunar,:s v- •unul dintre cele 20 de mari premii; 10 televizoare color Samsung W orld . Best Ultra Bio Vision şi 10 dublu-radiocâşetofoane Samsung R C D 1650

. ■ cu C D player şi Super Bass.

Veniţi până la 31 decembrie

, magazinele ELECTRONIC

Luaţi-vă un te lefon Sam sung

care vă poate aduce noroc.

Puteţi câştiga !

;NA e l e c t r o n i c e s t e D E A L E R A U T O R I Z A T C G i l i l j

:AUTORIZATfDINICLUJSSAIVIADAVA^StnEroilornn11iparter,tel.:Q64/43019i

|:0RDăm oj'DUCERE do preţ dc

Iv-Cl-olE.

ILUJ-NAPOCA:I Piaţa 1848 nr.1

Tel. 437429, Toi/Fox 437430 I Urnii 63 Tel. 437444

(Zona Carbochim - O upna ' îfJ: ♦ Sir.EcTeoaoio<u nr 56

Tel. 215073 i l M : ♦ Sti.A . l a n C u n r .1 .

TeL 253493

y'j1 Sînt perfect de " ‘ ^ ...ACORD!

( B R I E T A distribuitor TUNGSRAM

BECURI TUNGSRAM

2230 Ivktuc+TVA

TUBURI TUNGSRAM2QW-40W

7550-7920i*iihuc»TVA

Str.Meseriilor nr.23 ş

Tel:437434;437439 «

ia:

Mobila3A D E V Â S mv i n jrtar.rt*lTpmt«r

Revelio1 i\t»

Str.Octavian Goga nr.1-3 \

'i invită să pctreceţi un REVELION linunat Ia preţuri foarte avantajoase.[Numărullocurilor fiind limitat, vărecomandăm

«rvarea lor din timp la Restaurant NAPOCA

J la telefon 180715 (şef unitate). ■

-~t, La Mulţi Ani!

Staţiunea Horticola ClujSCOATE LA UCITATIE spaţii pentru birouri,

depozite, camere de locuitCererile se depun pînă la 10 ianuarie 1998,

la sediul din str.Horticultorilor nr.5. (604012)

World Vision RomaniaaChristian liumanitarian organ ization

5 seeking candidates for the position o f

RECEPTIONIST.irequire:•candidates under 35 years old; ' - .

•at least high school graduate;

• training and experience in secretarial skills (using

" photocopier, fax, translating);

• Quency in written and spoken English;

•goodinterpersonal skills, profesional and warm

phone manner; -

1 flexibility;1 detail oriented and organized.

Neasesend an application letter and your CV

English, no later than December 30,1997

:‘fax: 064-420028.^ ■ • ■ • ■ •________ .. mou)

(0 $

IZVORUL v COLA MINUNILOR

Băuturi răcoritoare carbogazoase tn butelii de plastic de 0,5; 1,5 şi 2 Uri

S.C. TRANSILVANIA GENERflL IMPORT-EXPORTS.R.L.

angajează pentru depozitul din Ciuj-Napoca

MERCHANDTSERICondiţii: - studii superioare sau medii,

- carnet de conducere categoria B,

- vîrstă maximă 35 ani ,

ŞOFERICondiţii: - permis de conducere categoria B şi C,

- garanţie materială - imobil,

- experienţă îii domeniu,

- fară antecedente penale.

Cererile de angajare şi curriculum vitae

se vor depune la depozitul [

SC Transilvania General Import-Export SRL I 1 din Ciuj-Napoca, str.TraianVuianr.208, telefon416.770. I

'1

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

îlilI

ATI UITAT SĂ VIZITATI CEVA?Centrul de computere şi birotica

genelŞDTKComputer

- ■ m sE m• tehnică de calcul• im prim ante, scannere• copiatoare, fax-uri• birotică, papetărie• consum abile, hîrtie

Magazinul E le c tro D a iiie llaPiaţa Unirii nr.23, orar: ,9,00-18,00.

A s o s i t t im p u l s ă in v e s t i ţ i

î n c a l i t a t e ! ! !

BANCAA G U B C O L Ă S AFiliala Huedin

VINDEteA'EÎ5l#ĂTIEiPUBIŞIGfcîn da ta d e 2 2 d e c e m b rie 1 9 9 7 , ora 10

casă locuit 3 cameresituată în Huedin, str. Budai Nagy Antal nr. 104.

Inform aţii sup lim entare la telefon 253187, B A -S A H uedin . . / - - (578031) .

”ORĂŞELUL C O P IILO R ”'unde s în t in v ita ţi toţi copiii dornici să se bucure din p lin de vacanţă

LOCUL: cartier Grigorescu, Parcul Studioului RADIO CLUJ, str.Donath 160, Ciuj-Napoca

PERIOADA: 19-27 decembrie 1997.E m is iu nea S E S A M D E S C H ID E -T E de la ora

10,05 de duminică va fi transmisă în direct din curtea Studioului de Radio Cluj.

SPECTACOLE şi CONCURSURI de interpretare (poezii, cîntece, scenete) cu grupe de copii de la grădiniţe şi şcoli şi alte jocuri specifice sezonului de iarnă. Proiecţii video pe ecran mare de desene animate. Audiţii de colinde şi muzică tradiţională^ Discotecă pentru copii şi transmisii în difect pe Radio Cluj. •

PREM IEREA: în fiecare zi copiii care se vor remarca vor fi premiaţi de către MOŞ CRĂCIUN.

fn acest scop vă rugăm să ne s p rijin iţi cu produse care p o t fi oferite d repteadouri copiilor.

Sponsorii vor beneficia de spoturi publicitare care vor fi difuzate de staţia de sonorizare a, parcului, panouri publicitare care pot fi amplasate în spaţiul de desfăşurare a acţiunii şi mediatizate de postul de "Radio Cluj”. De asemenea beneficiază de spaţiu pentru standuri, chioşcuri sau tonete în incinta orăşelului.. v

sîmbătâ-dummică,20-21 decembrie 1997" P U B L IC IT A T E

‘ a ilI-NAPOCA: luni-vineri 8-16; simbala 9-14; tel/lax 19-73-04; SlillKKDACjIA '11 UI)i luni-vineri 8-16; (el/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri S-IA, Iii T.n 2l-(i(l-75

ADEV Â RU ÎNd io O lm jj k |

C o r p u l E x p e r ţ ilo r C o n t a b i l i

s ii C o n t a b il i lo r A u t o r iz a t it /

d in R o m â n ia

- Filiala Cluj -

C O M U N I C Ă1. în ziua de 26 februarie 1998, ora 12,

va avea loc la Casa Universitarilor din Ciuj-Napoca .

A D U N A R EA G EN ER A LĂa membrilor Filialei Cluj, cu următoarea ordine de zi: ^

- Raport asupra activităţii desfăşurate înanul 1997 şi a execuţiei bugetului de

' -venituri si cheltuieli; :i 7 , -

- Raportul comisiei de cenzori;- Aprobarea bugetului de venituri şi '■cheltuieli pe anul 1998;

-Aprobarea listei "Experţilor contabili deonoare” şi ”Contabililor autorizaţi de onoare";

- Âlegeri pentru reînnoirea a jumătate din numărul membrilor Consiliului filialei,, precum şi a reprezentanţilor la Conferinţa Naţională;

-Diverse.2. Membrii Corpului care doresc să faca

parte din Consiliul filialei sau din Consiliul S u p e rio rC E .C .C .A .R potdepune, pînă la 5 ianuarie 1998, o declaraţie tip de candidatură, a cărui formular se poate ridica de la sediul nostru. -

Preşedinte,

Prof.univ.dr. Petru PANTEA

RATUC CIUJ-NAPOCAV IN D E L A L IC IT A Ţ IE

în fiecare marţi, ora 8, începînd cu data de 23 decembrie 1997, pînă la 5 mai 1998

mijloace de transport ,( a u t o b u z e , t r o l e i b u z e , t r a m v a i e ,

a u t o c a m i o a n e )

şi alte fonduri fixe disponibile,aprobate pentru a fi scoase din funcţiune.

Licitaţia va avea loc la sediul regiei din B-dul 21 Decembrie nr. 128-130, Ciuj-Napoca, unde se pot consulta listele nominale.

Relaţii suplimentare ia Biroul tehnic, teiefon 430917, interior 145,

prin

Tribunalul ClujJUDECA TOR UL SINDIC

orgamzeaza U C IT A T IE PUBLICĂ

. " J “ 1

pentru vînzarea bunurilor din patrimoniul S C "P R O D S U IN ” Jucu SA: ^

• autobuncăre • maşini şi instalaţii zootehnice • autocamioane

• constructii zootehnice s.a.9 I

Licitatia va avea loc la sediul societătii din com una Jucu, sat Jucu de Mijloc, din două în două săptăm îni în zilele de vineri cu începere din data de 9 ian u arie 1998, ora 10.

IN F O R M A T H iS U P L lM E N TA R B b A S E D IU m S O C IE T Ă T ii^ T E L E F O N y 4 8

S C / I ;

muCiuj-Napoca

%

prin

ISUPERMĂRKET S O R A lc u o c a z i a S ă r b ă t o r i l o r d e i a r n ă

v ă t r e a z ă \

CRĂCIUN FERICIT

V IN Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

• Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92-

03. (565820) ’ •

• Vînd teren cu gheretă str.

Moţilor nr. 100/A. Tel. ,16-20- 56. (596238)

• Vînd ţuică de prune. Tel.

18-20-83 (596228) .

• Vînd vin. Tel. 14-61-89. (596237) v

• Vînd apartament 3

camere Piaţa Abator bloc de cărămidă etaj 4 din 4

fără problem* de

hidroizolaţie, decomandat.

Tel. 13-23-44; preţ 130 .milioane lei (565953)

• Vînd teren 1000 mp situat la 100 m de Calea

Turzii, zonă deosebit de

frumoasă, numai pentru

pretenţioşi, preţ 26.000 DM. Tel. 42-03-06 după

orele 14. (566440)

• Vînd apartament două camere zonă centrală. TeL

16-14-01. (566393)

• Vînd apartament 2 camere.în Zorilor etaj 1,

mobilat, telefon, tv cablu, interfon, pivniţă, garaj sub

bloc finisat. Informaţii zilnic orele 17-21 la teL 13-

78-46. (595622)

• Vînd teren intravilan 3600 mp pe str. Odobeşti,

posibilităţi parcelare, preţ

10 dolari/mp. Telefon 13-

14-79 sau 13-78-62.

(566424)

• Vînd grădină 1750 mp. Tel. 14-60-36. (566297) " /

\ • Vînd urgent 4 camere

confort I ocupabile imediat. Tel. 41707-04. (566318)

• Vînd apartament 2 camere

confort 1 cu telefon, mobilă str. Mirăslău nr. 4 bl. B3 sc. l et. 3

ap. 14 preţ 120 milioane. Vizibil în 22-23 decembrie orele 15-18. (566400)

• Vînd apartament două

camere în zona Între-Lacuri str. Brăila nr. 6. Tel. 14-88-64.

(596198) <

• Vînd căţei Airdale terrier tata România campion, preţ negociabil. Informaţii tel. 13- 34-14. (566388) -

• Vînd 1 garnitură mileuri

din macrame. Tel. 18-27-02. (566441) '

• Vînd combină'agricolă masa 2 mL germană în stare bună, tractor nemţesc cu 3

pistoane, în stare foarte bună,

plug cu 3 brazde şi grapă şi talon Volkswagen. Gherla str.

Dumbravei nr. 23 tel. 24-20-29

(566406)

• Vînd pui cocker şi teckel cu pedigree. Tel. 14-39-66; 43-

25-15. (566461)

• Vînd săniuţă Bob rusească. Tel. 18-46-63. (596245) _

Î n c h i r i e r i

• Angajăm tehnoredactor DTP şi redactori TeL 094-

553-601 şi 094-553-602. (566357)

• Societate comercială angajează vînzătoare cu

experienţă pentru magazin alim entar/ Condiţii de

muncă şi salarizare

deosebite. Relaţii la tel. 13-

29-75.(566459) ^

• Staţiunea Didactică

Mănăştur Cluj, str. calea

Floreşti nr. 56 angajează

următorul personal: brutar, electrician forţă,

lăcătuş mecanic. Relaţii suplimentare la tel. 16-28-

35. (566369)

• Firmă româno-

olandeză caută contabil(ă).

Condiţii: cunoştinţe şi

experienţă în contabilitate;

persoană flexibilă/

dinamică/motivată; vîrstă 20-27 ani; de preferat cunoştinţe de engleză şi

operare pe calculator.

Informaţii şi interviu doar sîmbătă, 20 decembrie 1997

(orele 12-16) şi luni, 22

decembrie 1997 (8,30-14).

TeL 19-93-51. (566466)

• Agenţia Moş Crăciun

închiriază moşi TeL 41-20- 89. (566467)

• Magazin de murături in Piaţa M ărăşti. Sortiment

bogat. O ra r luni -vineri orele 10-18; sîmbătă ordt 9-14. (566413)

• Angajez şofer cu maşină mică. TeL 17-92-55,

(566469)

• In conformitate cu

nr. 137/ 1995 Asociaţia d

locatari din B-dul 1 Decembr,

1918 nr. 126 anunţă începerc demersurilor pentru obţin® acordului de mediu pentr

Amplasare - copcrt:. Eventualele sesizări şi soscî-

numai pentru factorii de se vor depune la APM Cit

Calea Dorobanţilor nr. (566398) ;

- • Smălţuim văni, garai

trei ani. fe l. 059-15-8K 094-64-78-80; (595568)

• Ofer împrumut. W

16-14-01. (566392)

• Vînd Dacia 1304

platformă an de fabricaţie 1993. Informaţii tel. 43-23- 91. (566436)

, • Cumpăr Dacia 1310.

Tel. 13-55-41. (596276)

• Dau în chirie

apartament 2 camere

mobilat, Gheorgheni. Telefon 14-46-36. (596116)

Sa fii optimist este extraordinar, Dar sâ fii prevăzător este esenţial.

A

- Vînd maşină de cusut

germană si cască dc uscat păr. Tel. 14-59-37. (596277)

• Vînd pendulă cu o

greutate. TeL 13-14-79 sau

13-78-62. (566422)

• Dau în chirie apartament 1

cameră 40 mp mobilată şi garaj blocuri Gruia, plata anticipat 6 luni valută. Telefon 15-27-57.

(566403)

• Dau în chirie 2 camere, finisate, ncmobilatc. Tel. 18-

45-27. (566429)

D IV E R S E

• , Vind garaj şi 3 butoaie

plastic 60 1. Mănăştur tel. 16-

08-40. (566458)

• Vînd haină nutric nouă

neagră '3 (4) mărimea 44. Tel. 14-29-38. (566450)

• Vînd canapea stare bună. Tel. 42-57-17. (566457) _

• Farmacia Interpharm

din Ciuj-Napoca, str.

Primăverii nr. 6 angajează

farmacişti. Informaţii la

telefon 17-13-65. (566433)

Asigurarea de viaţa SAR Transilvania

C i u j - N a p o c a , B-dul N . T itu le s c u n r . 1 6 t e l . / f a x : 4 1 4 0 6 2

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul A P g g V Ă B U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6. fii® GSuf

N

v j

J e Ş iu P * ^ P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

sîmbătă-duminică, /'„A I20-21 decembrie 1997 K 'J (

®J ■telurilor

i locul Dvs,

p r e m i u l

Te abonezi,ă s p u n z i g j

premi

c î ş t i g i;r

p e r f e c ţ iu h W a ^ ^ ^ I it n i i i

■ Doresc să fac un abonament la ziarul A D E VĂ R U L de Cluj■ pe minim 3 luni în valoare de 13.000 lei/lună (plus taxele poştale)■ N u m e ............................................... P renum e...... ............................... ....■ V îrs tă ......... . Adresa: str. r........ ........................................

ADEVĂRULdeCluj cupon-'de abonamentDoar abonîridu-vă la ziarul ADEVĂRUL de Cluj pe minim 3 luni.

sirâspunzînd la cele 2 întrebări de mai jos, puteţi participa la tombola

organizată de ziarul ADEVĂRUL de Cluj în colaborare cu firma ROYAL LOYALTY

1. Unde este situat sediul ziamlui Adevărul de Cluj?2. De cîţi ani este prezentă marca de televizor ROYAL

' pe piaţa românească?

ibonanîentele se pot încheia la:

•toate oficiile poştale de pe teritoriul judeţu lu i C lu j;

• SC APEX SRL, str.Inocenţiu M icu K le in nr.17, telefon 196213

• sediul ziarului A D E V Ă R U L de C lu j, str.Napoca nr.16, telefon 194981

■ nr...... . b l...............sc........ . ap ................... . etaj ...

■ l o c a l i t a t e a ..... cod........................■ ~ . ....■ Profesia .......................... Funcţia ................. ........

■ RĂSPUNS: 1)....................... :.............. 2)

V ă rugăm să completaţi în întregime acest talon, să răspundeţi la cele2 întrebări şi să îl trimiteţi împreună cu copia chitanţei de plată la sediul ziarului A D E VĂ R U L de Cluj, str.Napoca nr.16, C lu j-N apoca.

Data limită de trimitere a cupoanelor: 27 ianuarie 1998 (data poştei).Tragerea la sorţi va avea loc în data de 30 ianuarie 1998.Rugăm persoanele care s-au abonat deja la ziarul ADEVĂRU L de Cluj

pe minim 3 luni să trimită talonul cu copia chitanţei la adresa de mai sus pentru a putea participa la tragerea la sorţi. ~

[d

In conformitate cu Legea 137/ 1995 Primăria

■ icipiului Dej anunţă

xrea demersurilor pentru acordului de mediu

ii Pod peste rîul Salca, sa rutieră str. Avram

Jstr. Mioriţa, situat în tipiul Dej. Eventuale

iii şi sugestii, numai

i factorii de mediu se

APM Cluj, Calea anţilor nr. 99 (566402)

s conformitate cu Legea

>111995 SC Prod Com

® SRL anunţă începerea arilor pentru obţinerea

■«lui de mediu pentru ifiil Execuţia'unui spaţiu ;tial, situat în Cîmpia

iStr. Laminoriştilor f. n.

cle sesizări şi sugestii, pentru factorii de mediu,

-»Ia APM Cluj, Calea

«lor nr. 99 (566420)

Bn evidentă contabilă

■‘irizată. Tel. 15-75-76.

>2)

fer împrumuturi. Tel.

;2-542 (566220)

Şd vază antică japoneză

■'XVIII, cărţi ştiinţifice şi îfa română, franccză,

'*> germană, maghiară.

114-27-23 orele 18-20. ■4). ■ ■

®“zilâ Elena Tereza cu

domiciliu în Cluj, str. '"f. 32 A este rugată,să

:zinte Ia sala 124 a Wci Cluj în data de 30

lc 1998 ora 8,30 în

cu Mcseşan Vasilie

Prestaţie tabulară.

• Ofer împrumut. Tel. 14-94- 79.(566408)

• Ţin evidenţă contabilă. Tel.

15-18-87; 14-11-69 după ora 17. (596196) ,

• în,-conformitate cu Legea

nr. 137/ 1995 Oltean Artimon

şi soţia Maria anunţă începerea

demersurilor pentru obţinerea

acordului de mediu pentru

obiectivul Execuţia unei case

de locuit, situat în Cîmpia

Turzii, str. Laminoriştilor f. n.

eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu

se vor' depune la APM Cluj,

Calea Dorobanţilor nr. 99’

(566419)

• In conformitate cu Legea

nr. 137/ 1995 Stepan Elena

anunţă începerea demersurilor

pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Casă

familială P+M, situat. în

comuna Măguri Răcătău, în

locul numit Valea Răcătâului

nr, 61B. Eventualele sesizări şi

sugestii, numai pentru factorii

de mediu, se vor depune la

APM Cluj, Calea Dorobanţilor

nr. 99 (566446)

P IE R D E R I

• Pierdut legitimaţie de

serviciu pe numele Pascvu Ioan. O declar nulă.

(566443)

• Ţârţan Ioan, pierdut carte

de identitate seria AO 997572.

O declar nulă. (566394)

• Pierdut carnet de student pe

numele Barabas Noemi Tunde,

îl declar nul. (566431)

• ^Pierdut cîine boxer zona str. Bistriţei, sub tratament, urechi netăiate. Tel. 16-60-38 sau 14-56-94. Ofer recompensă. (566397)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Pierdut în zona Casa Tineretului în 10.12.1997 căţel ciobănesc german negru cu maro, 4 luni, sub tratament, recompensă. Tel. 41-02-68. (566326)

* Se împlinesc 8 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 în care a fost împuşcat soţul şi tatăl CIOARĂ VIOREL. Nu te vom uita niciodată. Soţia Maria şi cele trei fiice Cristina, Adriana, Ioana. Dumnezeu să te odihnească în pace.

(566465)

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost

MĂRGINEAN-SIMIOtf, soţ, tată, socru, bunic. Înmormîntarea va avea loc azi, 20 decembrie 1997 la Capela Mănăştur, ora 11. Familia veşnic îndurerată. (566452)

• Sîntem sufleteşte alături de naşa Dora Popa în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag.

Dumnezeu să-l odihnească. Finii familia Cirebea. (566405)

• în aceste momente grele pricinuite de moartea mamei sale, sîntem alături dej colega noastră d-na ing. Pop Ana şi îi transmitem sincere condoleanţe. Rozalia, Anca şi Voichiţa.(566414)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost soţie, mamă, soacră şi bunică MAGHEAR VALERIA născută Dulca. Slujba religioasă are loc azi, 20 decembrie, în str. Meşterul Manole, ,ia înhumarea are loc în Jucu- Molitura. Soţul Victor, fiica Liana, fii Horea Petru şi Călin cu familiile. (566389)

• Cu adîncă durere anunţăm că inima celei mai bune şi iubitoare soţie, mamă, soacră şi bunică TÂMAŞ MARIA, a încetat să mai bată, după o scurtă dar grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc duminică, 21 .decembrie 1997, ora 11, în localitatea Dăbîca cătun judeţul Cluj. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia. (566407)

• Cu profundă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a celui care a fost prof. dr. M IRCEA BARNA, în vîrstă de 57 ani.

Înmormîntarea va avea loc la Iaşi. Familia îndurerată; (566451)

y * Cu nemărginită durere aducem la cunoştinţă tuturor rudeniilor,

prietenilor, colegilor şi cunoscuţilor că iubitul nostru tată, bunic şi străbunic POP D. VASILE, învîrstă de 84 ani, a încetat din viaţă în ziua de 18 decembrie 1997. Corpul neînsufleţit al iubitului nostru se află depus la Capela Cimitirului Central

Turda de unde are Ioc şi înmormîntarea azi, 20 decembrie 1997, ora 13.

Amintirea îi va fi veşnic vie în inimile noastre. Odihnească-se în pace! Familia. (566439)

• Sîntem alături de d-na Eva Brassai în aceste

momente grele pricinuite de moartea fiicei dragi

MARTA. Sincerecondoleanţe familiei îndurerate. SC Textile Încălţăminte SA Cluj. (566428)

• Sincere condoleanţe

vecinei noastre prof. Mariana Raţiu, Ia decesul mamei. Colocatarii din str.

Şincai nr. 17. (566411)

• Colegii de la secţia

PRAM-FRE Cluj în

transmit sincerecondoleanţe d-nei ing. Pop Ana şi sînt alături de ea în

marea durere pricinuită de

moartea mamei sale.

(566415)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic NICA IOAN (A PETRI). Înmormîntarea va avea loc duminică, 21 decembrie

1997,, ora 12, în satul Miluan. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Maria, fiicele Veroncuţa şi

Dorina cu familiile lor. (566421) ' .

• Cu regret anunţăm încetarea din viaţă a vecinei noastre SANDOR LUCREŢIA. Dumnezeu să o odihnească în pace. Asociaţia de locatari str; Dîmboviţei nr. 15 bl.'D l. (566399)’ ;

• Cu sufletele zdrobite vă aducem la cunoştinţă că

scumpa noastră fiică, mamă şi soţie SCHULLER

MARTA, născută Brassai, a încetat din viaţă, la

frumoasa vîrstă de 40 ani, în ' condiţii ; tragice.

Înmormîntarea va avea loc

în data de 22 decembrie 1997, ora 14 de la Cimitirul Central. . Fie-i ţărîna

uşoară! Familia îndoliată (566449) •

• Sîntem alături de colega noastră Cistelecan Ana în

durerea cauzată de trecerea în nefiinţă a mamei dragi.

Colegii de la Serviciul

Administrativ Unirea. (566445)

in . sîmbătă-duminică,10/ 20-21 decembrie 1997 PUBLICITATE

• Cu aceeaşi nemîngîiată durere reamintim tuturor celor care l-au cunoscut şi îndrăgit că în 21 decembrie 1997 se împlinesc opt ani de cînd dragul nostru MIHAI- CĂLIN ŢICLETE a fost ucis în tumultul evenimentelor dindecembrie 1989. Slujba de pomenire' va avea loc duminică, 21 decembrie 1997, ora 12, Ia Cimitirul Eroilor. Familia în veci nemîngîiată.

• Sincere condoleanţe familiei ing. Ioan Oşianu Ia trecerea în eternitate a mamei dragi: Familiile Ioan Turcu şi Gheorghe .Pop. (566385)

• Sîntem alături de scumpul nostru ginere, cumnat şi unchi Maghear Călin în aceste momente grele pricinuite de moartea mamei dragi. Socrii Marin şi Maria, cumnatele Camelia şi Luminiţa cu. familiile. (566390)

• A încetat fulgerător din viaţă draga şi scumpa noastră cumnată ILEA MARIA (MĂRIUCA). Ne alăturăm din tot sufletul nepoatelor Geta şi Gilda şi familiilor, împărtăşindu-le dHrerea. Adio, dragă MĂRIUCA, Dumnezeu să te ierte şi odihnească. Familiile Ilea Ioan şi Viorica Făgărăşan.(566416)

• Transmitem sincere condoleanţe d-nei asistente Dăian Anica la decesul socrului drag. Colectivul Creşei Meziad. (566425)

• Sîntem alături de familia ing. Barna Virgil Ia durerea pricinuită de moartea fratelui drag MIMI. Familia dr. Bicher Gheorghe şi Steluţa. (566432)

• Sîntem alături de colega noastră Cistelecân Ioana în momentele de grea încercare pricinuite de încetarea din viaţă a bunicii dale TĂMĂŞ MARIA. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj şi Redacţia gazetei Iniţiativa . Particulară (566442)

• Anunţăm cu durere trecerea mult prea repede în nefiinţă a surorii, cumnatei şi mătuşii noastre CORNELIA ALECU (născută • Dohotaru). Dumnezeu să o odihnească. Familia Dohotaru. (566455)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre surori MAGHEAR VALERIA. Dumnezeu să o odihnească. Surorile Octavia şi Lenuţa cu familiile. (566456) . .

• Sîntem alături de colegul nostru Fischer Gheorghe în marea durere pricinuită de decesul tatălui său drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de serviciu. (566460)

• Colegii de la SC P-8- Comert împărtăşesc durerea colegului lor Mărginean Aurel la decesul tatălui şi îi transmit sincere condoleanţe. (566464)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Mariana Raţiu în aceste clipe de adîncă durere pricinuite de moartea mamei dragi. Colectivul de. cadre didactice de Ia Liceul “G. Coşbuc” din Cluj -Napoca. (566468) •

• întreaga noastră compasiune familiei Constantinescu Viorel Ia dispariţia mamei dragi. Familiile Cîmpan Marcel şi Cîmpan Ioan. (596272)

• Se împlinesc şase săptămîni de Ia plecarea dintre noi a celui care a fost dragul nostru sot, tată şi bunic dr. NICOLAE CIŞMAŞIU ŢUŢICU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Slujba de pomenire se va oficia la Geoagiu. Familia. (566212)

' Durerea din sufletele noastre este tot mai grea şi fără alinare. Cuvintele sînt prea sărace pentru a exprima ceea ce simţim pentru bunUl şi dragul nostru sot şi fiu, cel care a fost SIMA GHEORGHE, acum cînd se împlineşte un an de la plecarea pe drumul fără întoarcere, lăsînd soţia îndurerată şi mama împovărată de durere Ia cei 87 ani. Nu te vom uita niciodată. Soţia Anuţa şi mama Părasca. (566305)

• După 6 ani, aceeaşi tristeţe a despărţirii Ia 23 ani de dragul nostru CĂLIN PĂRĂIAN. Eternitatea clipelor noastre dragi aduc mereu o rază sfîntă vieţii noastre. Crăciunuri cernite, aprindem o luminare şi ne-ntrebăm “Taină trăită unde te-ai dus?” Sperăm ca

lumina veşnică a Marelui Crăciun să-ţi lumineze calea veşniciei. Familia dr. Părăian. (566380)

* Şase săptămîni de tristeţe au trecut de Ia despărţirea prematură dg iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic MORAR VASILE din Someşeni. Comemorarea va avea loc duminică, 21 decembrie 1997, la Biserica din Someşeni. Dumnezeu să te odihnească în pace Familia. (566386)

• Au trecut 6 luni de cînd scumpa noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică MĂRGINEAN MĂRIA din Borşa, ne-a părăsit pentru totdeauna.'Frumoasa ei imagine, sufletul ei bun şi plin de dragoste vor fi mereu alături de noi. Parastasul de pomenire va avea loc la Biserica Naşterea Domnului azi, 20 decembrie, ora 9. Copiii Ioan, Varvara, Vasile, Nastasia şi Anişoara cu familiile. (566430)

• în 21 decembrie se împlineşte un an de mare tristeţe prin dispariţia celei care a fost KOZMA ROZA ILONA (POTYI) fostă asistentă medicală- Oncologie. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia îndurerată. (566387)

• Cu aceeaşi tristeţe ne amintim de prof. STOIAN ION, Ia comemorarea a 17 ani de Ia dispariţia sa. Soţia şi copiii. (566396)

» Se împlinesc cinci ani de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru sot, tată,- socru şi bunic POP TEODOR. Cu imaginea Iui în suflet şî în gînd adunăm toate amintirile' într-un pios omagiu. Parastasul de pomenire va avea loc duminică, 21 decembrie 1997, la ora 12, Ia Biserica Schimbarea la Faţă. Soţia Lucreţia, copiii Liviu,- Măriuca, Grigore, Mircea şi Gavrilă cu familiile. (566409)

> Sincere condoleanţe familiei inginer'- Pop Laurenţiu Mircea Ia decesul părintelui drag. Dumnezeu să-l odihnească. Familia Coldea. (566410)

Colegii de la SC La Grande Fiesta împărtăşesc durerea colegului lor Mărginean Aurel la decesul tatălui şi îi transmit sincere condoleanţe. (566463) ’

Se împlineşte un an de la decesul dragei noastre soţie, mamă, bunică, mătuşă PLĂIANCORNELI Aj născută •Banciu. Parastasul se va oficia luni, 22 decembrie, ora 11 în Capela Episcopiei greco-catolice str. Moţilor nr. 26. (566418)

V Un sincer omagiu la împlinirea a doi ani de la decesul celui ce a fost soţ, tată; bunic CLUJEAN TODOR. Familia. (566435)

• S-au scurs 6 săptămîni de cînd scumpul meu sot ALEXANDRU TEODOR PESCAR m-a părăsit fără să-şi ia rămas bun. Doresc ca lacrimile mele să se preschimbe în flori care să-i vegheze somnul în veci. Soţia Letiţia. (566438)

* Cu aceeaşi durere în suflete anunţăm împlinirea a şase iuni de cînd ne-am despărţit de cel care a fost scumpul nostru soţ şi tată IOAN DEGAN. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletele noastre. Soţia M aria . şi fiica Ioana;(566444)

• Cu regret şi durere anunţăm că au trecut 7 ani de la decesul scumpei şi dragei noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică NASSE .. MARIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiica Drita cu familia. (566453)

• Azi, 20 decembrie se împlineşte un an de cînd scumpa noastră soţie, mamă şi bunică OLTEAN NATALIA ne-a părăsit pentru totdeauna. Chipul ei blînd şi bun ne va rămîne veşnic viu. Soţul Constantin, copiii Zeno Nelu şi Marian cu familiile. (566454)

A C T U A L IT A T E A

Concerte de colinde la GherlaSfîrşitul acestei săptămîni este bogat în evenimente culturale. Apropierea Crăciunului oferă

gherlenilor prilejul de a asista la mai multe manifestări de muzică sacră. - wmMîine, duminică 21 decembrie Ia Casa dc cultură, Organizaţia de tineret a P.N.Ţ.C.D.

organizează un spectacol sub genericul “Vremea colindelorVor evolua corurile dc tineret ale tuturor bisericilor din localitate. Spectatorii vor avea ocazia sâ audieze cele mai cunosctife cîiftccc dc Crăciun, dar vor li prezentate şi obicciuri spccifice sărbătorilor dc iarnă. Tot la

sfîrşilul acestcî săptămîni'va avea loc un spectacol dc muzică sacră cu participarea formaţiilor camerale “Congry” şi “Sirius", două grupuri muzicale mult apreciate prin valoarea artistică .

, a programelor prczcrttate. în repertoriul formaţiilor amintite figurează cotinde şi alte cîntece ’

religioase. La sediul Bisericii “Biblia deschisă” inaugurată recent, tinerii creştini din Gherla ţ au ocazia de a participa duminică după-amiază la un concert de colinde prezentat de corn]

lăcaşului dc cult. - ' mr.SZEKELY Csaba

A t Q 'u te M v h

Asociaţia Luptătorilor din Revoluţia Română din decembrie 1989 şi Uniunea Forţelor»

Patriotice organizează marţi, 23 deccmbrie a.c., la ora 11, în hoJul Teatrului Naţional io Cluj-Napoca, sărbătoarea pomului de Crăciun, ocazie cu carc aproximativ 100 dc copii aflaţi în evidenţa celor două organisme amintite vor primi cadouri dc sărbători.

Teatrul de Păpuşi “Puck” InvităDuminică, 21 decembrie a.c., la ora 10: “Pinocchio” - secţia română; la ora 12: ‘la

Bctlehcra” - secţia maghiară,.Spectacolele vor avea loc la Casa Municipali de Cultură (P-ţa Unirii nr. 24). ,

Omagia lui Ştefan UIPU (a IDO dc ani de la naştere i. Cercul rebrişorenilor şi Cenaclul “Plaiuri năsăudene şi bistriţenc”, ambele din Cluj-Napoca. invită pe clujenii originari din Rcbrişoara-Năsăud şi pe foştii elevi din Bistriţa ax prof. Ştefan Lupu la omagierea memoriei sale la împlinirea a 100 dc ani de {a naştere. Cu aceeaşi ocazie vor mai Fi omagiaţi şi alţi rebrişoreni de seamă: Ştefan Buzilă, Ştefan Linul şi Ştefan Purceiean, Manifestarea va avea loc luni, 22 decembrie a.c., ora 13, la sediul firmei: "Intcrstudia” SRL, Calea Dorobanţilor nr. 101. Sponsorii accstci reuniuni culturalc sînt S.C. “Intcrstudia*’ SRL şi SC Hncrgctic-Consulting SRL s nc-a comunicat dl Nicolae Trifoiu,

iniţiatorul şi conducătorul cercului şi al cenaclului.

Expoziţii • Vernisaje • Expoziţii • VernisajeMarţi, 16 deccmbrie, la Casa de Cultură “George Coşbuc” din Dej a avut loc vernisajul

ţ\ unei expoziţii dc icoane pe sticlă, cu lucrărfalc membrilor cercului dc iconari dc la Grupul

Industrial Construcţii-Montaj. Expozanţii sînt clcvî din clasele I5C-X11 îndrumaţi dc dna prof,

Felicia Pop. Cu aceeaşi ocazie, în prezenta unui public numeros şi de calitatc, a,fost lansată caseta audio a Monicăi Drăgan din Arad, intitulată “Străină a fo$t viaţa mea”, cuprinzând cîntece pc teme religioase.- „ ’ " m

Parohia Română Unită cu Roma, Grcco-CatoIică Mănăştur I Vest invită publicul la vernisajul

expoziţiei der icoane pe sticlă a talentatului Tudor Paul Scripor, elev în clasa a Xll-a la Liceul de Arte Plastice “R. Ladea” din Cluj-Napoca. Expoziţia este cu vînzare, jumătate om suma adunată urmînd să fie donată pentru continuarea lucrărilor dc construcţie â Bisericii

parohiale din Mănăştur. Vernisajul va fi însoţit de un conccrt dc colinde, susţinut dc corul parohiei Mănăştur I Vest. Manifestarea va avea loc marţi, 23 decembrie a.c. cu începere de la ora 15, în sala festivă a Episcopiei Grcco-Catolice, str. Moţilor nr. 26.

Seara colindelorUniversitatea “Babeş-Bolyai”, Consiliul Sindicatului Universitar şi CoralaUniversitarilor

Clujeni vă invită astăzi, 20 decembrie, la ora 16,30, în Sala mare a Casei Universitarilor,

Ia spectacolul intitulat “Seara colindelor”, între invitaţii coralei: Ligia Fărcaş, Gh. Mogoşait Ion Ţtbrea, Marius Chiorcan; actorii Teatrului Naţional: Maria Munteanu, Lucia Wanda Toma, Ion Isaiu, Dan Chiorcan; prof univ, dr. Petru Mocanu, Lilia Dragomir, Ana Marinoi».

Eugea-AIbu, Marian Popescu, Ioan Pop, Mihai Teognoste; reprezentanţi ai cultelor Ortodox şi Grcco-Catolic; la pian prof. Cornelia. Cuteanu-Suciu. Dirijorul coralei: prof. Aristotcl Cruceanti, coordonatorul spectacolului: Al. Stâncscu. Invitaţii - de la casa sălii, astăzi, între orele 9-16. ..

Sfoctocol dc colinde fctct&iDuminica, 21 decembrie, de la ora 17, Ansamblul de copii “Doruleţul” al Liceului

Teoretic “N. Bălcescu” din Cluj-Napoca, pregătit de instructorii Petre şi Mariana Pop şi Luminiţa Pcrşa, prezintă în sala dc spcctacolc de la Casa Tineretului un spcctacol dc eolinde

şi folclor. Invitaţii “Qoruleţului” sînt: Ansamblul folcloric “Tulnicele Iancului”, condus dc

instructorul-coregraf Alexandru Adi; soliştii de muzică populară: Aurel Şuteu, Corina Sucală, Călin Horon şi Angela Nistor Mihai; prezentare şt momente vesele: Gligor -Bercea-Guţi

Concert în cadrul Programului: TERfiPIE PRIN MUZICĂRectorul UMF “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi Orchestra Mcdicilor şt Farmaciştilor

propun melomanilor pentru luni, 22 decembrie a.p., cu înccpcrc dc Ia ora 10,30, cel deal Xli-lea concert în cadrul Programului: TERAPIE PRIN MUZICĂ, dedicat pacienţilor din

clinicilc de Psihiatric şi Neurologie. Concertul, ce marchează sfintele sărbători ale Crăciunului,

va avea loc în amfiteatrul clinicilor amintite (str. L. Pasteur nr. 1). Manifestarea va fi salutată de: prof. univ. dr. Oliviu Pascu, rectorul U.M.F.; conf. dr. Şerban Rădulescu, directorul

Direcţiei Sanitare a judeţului Cluj; prof. dr. Rodica Macrea, şefa Clinicii de Psihiatrie; prof.

dr. Victor Comes, managerul orchestrei. în program, în partea I, lucrări instrumentale de

Vivaldi, Hândel şi Albinoni, dirijor Valentin Lazăr, iar în partea a Il-a - conccrt de colinde dc Crăciun^ oferit de corurile reunite ale Operei Române şi Operei-Maghiare din Cluj- Napoca, dirijor Adricnnc Laskay, *

Veniţi pe scena DialogAstăzi, între orele 11-13, kit de animaţie; Ia ora 15, Teatrul dc Păpuşi “Puck” prezintă

piesa “Trei prieteni de zăpadă”; între orele 11-14 Moş Crăciun, satnpling pe străzile Gh. Doja- Horea; mfine, duminică: orele 11-12, întîlnire cu Moş Crăciun, premierea scrisorilor; 12-

13 kit dc animaţie; 15-16, întîlnire cu Moş Crăciun, concurs dc desen; 16-17, conccrt dc

colinde susţinut dc Seminarul Teologic Cluj; 18-19 kit de animaţie. Locul dc desfăşurare: Piaţa “A, Iancu”.

R u b rjcă ;re a liza tâ :d e ‘M ş B O G

kj

J h

%

I

l

SPORT sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie 1997 M

I mprima promoţie a şcolii oeijll „ŞTEFAN KOVACS” MOŞ CRĂCIUNii i cu o săptămînă mai devremeh --hi.rui sclcctă a McDrivc McDonald's. SC Global ;i ,| Sciicb do fotbal „Ştefan Kovacs” au fTiout o frumoasă

'V—Tci promoţii dt fotbalişti ai primei metili dc l'oilwl| '.'jir. Transilvania. A fost o dovadă în piu-, că munca ", vrwta profesionist dt domnii Sorin Bagiu şi Ştefani V\c rnlicj la standarde occidental,.' nomaiMlmte, ccl

in decorul destul <L- răvăşit al fotbalului românele, jj'nn^tat in aducerca cu o săpta-.iînâ mai devreme a lui ‘ 1;; c.rc, într-o verva deo^biul. a dcvorctit de multe orii ;Â-r prezenţi si s-a dovedit a fi deosebit dc darnic cu

’ j^ti îr.eâ la vîrsti copilăriei, d r carc nu inai puteau; p-.Jiti de existenta lui Moţ Crăciun. Astfel că putem J:1. jdU identitate a celui mai >i:npatic .Mos Crăeiun pe .-7Lt Iuliu Merca, con-por.ent al formaţiei Semnal M

’-'.'.VfR. dintre mieii mari Ibibiilisli Moş Crăciun u avut -, î: «re -,c t'.iscju «hi.te de fotbal, dulciuri ?i produse

'sld’s.S.mn Ba^m, într-un scurt si concis cuvînt inaugural..

• j|ru::nt de activitatea -.colii pîna în acest moirent, ca -t. ■>.' i.pn'ipe evplo/iv într-o perioadă de timp extrem

liloJali. el a intltuniit tuturoi acelora carc au sprijinit ;; fc al „Ştefan Kovacs”, ca de altfel şi acelora ecrc au , ..„V'Li superbă aiţiune sa poată avea Ioc: Prodplus, 1:1 .V ii lopaz. Global invest, Global Sport, C’astcllan,' Froc'> Impex■ J d-n Minierele speciale de sărbători ale ziarului nostru■ uc o miiâ. dar sperăm plăcută surpri/â, cu fotbaliştii

i'in r.i Scolii dc fotbal „Stefcn Kovacs”.C ris tia n B A R A

i>izia B dc fotbal - Seria a Ii-a

I s a încheiat, comentariile continuă(VI)

C\Z METAN MEDIAŞ. :cut cinci decenii de eînd aii (doi ani la rînd, în 1947-48 şi 1948-49) a fost

pe prima 'scenă istică a ţării (de rememorat

a doi jucători cu...- a, grecul Cuştică Humis şi şl nostru Guţă Tănase). Să acolit acele vechi amintiri antenare noi ^ambiţii sene? Se pare câ da, din st ce formaţia Gaz Metan ’i ediţii se numără , printre fflistele Ia promovare.: în

i ediţii medieşenii au Jtpe locul trei, la egalitate iffl clasată, FC Baia Mare

1 la 3 puncte de campioana ană ASA Tg. Mureş).:t, bilanţul toamnei a • Jt32 de puncte acumulate «torii şi 2 egaluri (5 fiind

•le pierdute). Punctul ?c al echipei este atacul,11 de goluri marcate !t-i pe -medieşeni pe* 11-12, la egalitate cu -lăsată, U.T. Arad. Punctul •1 formaţiei îl constituie. :i, care cu 13 goluri■ K situează pe primul loc

:i» ierarhia defensivelor.toamnei se mai adaugă

2 adevăr. Sînt şanse pentru are? Categoric că da,

-câ în* retur medieşenii5 ori în deplasare şi de ~

■si De reţinut însă că în ir evolua Ia Mediaş, în fC Baia Mare (în prima •

1 returului), ASA Tg: '«tapa a XX-a) si ”Poli”

a (etapa a XXVIII-a) ca■ doar trei nume de :iste.

'HNERUL m o t r u .!£1> în contextul dizgraţiei

află mineritul, mă } cum reuşeşte formaţia -!m să reziste (Ia polul

ivcm exemplul Jiului ’')• Aş zice că de vină, în ton al cuvîntului, este

^ Silviu Lung, care a Omogenizeze o scrie de •ţc mîna a doua ®îndu-lc într-o cchipă 1 grad apreciabil de Evitate, Concretizarea

:\bunc a ,. formaţiei.

Minerul Motru este dată de bilanţul toamnei: 31 de puncte adunate din 10 victorii şi un egal (6 au fost partidele pierdute). Punctul forte al echipei îl constituie atacul prin cele 27 de goluri marcate (locul 4 în clasamentul eficacităţii). Defensiva, în schimb, este sub valoarea atacului recepţionînd 22 de goluri (locul 10 în ierarhia apărărilor). Formaţia din Motru 3 demonstrat că ştie să se bată în deplasare, argument fiind acel +7 la adevăr (al treilea ca. valoare după mureşeni şi maramureşeni). Ţinînd cont că distanţa de primul' loc este de numai.4 puncte şi că în retur se deplasează la Motru patru din cele mai "grele” echipe şi cu pretenţii la promovare (în ordine F.C. Baia Mare, ASA Tg. Mureş, "foii” Timişoara şi Gaz Metan), că motretui susţin 9. meciuri acasă şi 8 în depla_sare şansele formaţiei Minerul de a păşi pe prima scenă fotbalistică a ţării sînt mari.

5. OLIMPIA SATU MARE. ,0 echipă jnegală, oscilantă, Capabilă de prestaţii deosebite (mai ales acasă) urmate de... rateuri (cînd te aştepţi mai puţin, fie acasă, fie în deplasare). Rateurile-surpriză au determinat trupa sătmăreană să nu ocupe un loc superior celui din prezent, lâ egalitate cu trupa motrenilor (doar la victorii, cu una mai puţin decît Minerul Motru au situat pe Olimpia pe locul 5). Bilanţul toamnei a însemnat 31 de puncte

acumulate din 9 victorii şi 4 egaluri (tot 4 au fost înfrîngerile). Egalifate cu echipa din faţă la goluri marcate şi primite (27-22), dar mai slabă prestaţia în

deplasare exprimată de un +4 la adevăr. Şi cum Olimpia face parte din plutonul pretendentelor la promovare, dc subliniat că" programul returului este mai puţin favorabil, chiar dacă se vor deplasa la Satu Mare echipc ca ”Poli”, Gaz Metan, Minerul Motru şi ASA Tg. Mureş, pentru că Olimpia arc dc susţinut 9 partide în deplasare şi echipa a cam demonstrat că "afară” nu prea sc dcscurcă.

Victor ROMAN

Fotbal internaţional • fotbal internaţional

CUPA CONFEDERAŢIILORPrin intermediul micului ecran .

(EUROSPORT) am urmărit mai multe partide ce au loc în: Capa Confederaţilor, competiţie organizată în Arabia Saudită. Cele opt formaţii participante la competiţie au fost împărţite în două grupe. Pentru unele dintre participante partidele au un rol de verificare în vederea turneului final FRANCE ’98, pentru altele necalificate, prilejul de îmbogăţire a palmaresului întâlnirilor internaţionale. Pe scurt despre turneu si disputele ce-au avut loc. G R U P A A

•Arabia Saudită - Brazilia 0-3. Emoţionaţi de a "încrucişa”... balonul rotund chiar cu campionii mondiali en-titre, saudiţii au gafat ca nişte începători încasind trei goluri semnate de Sămpalo (64) şi Romano (73 şi 80). De reţinut cele aproape 65 de minute de expectativă pîna la marcarea primului gol de către fotbaliştii cariocas. -

• Australia - Mexic 3-1. "Cangurii” lui Terry Venables i-au cam umilit pe-mexicani şi noul antrenor Manuel Lapuente prin cîteva atacuri virulente materializate prin trei goluri semnate de Viduka (44), Âloisi (59) şi Mori (90), golul mexicanilor fiind marcat de Luis Hemandez (78).

• Brazilia - Australia 0-0.Ambiţie multă din partea "cangurilor” de a nu înclina steagul în faţa campionilor lumii, o replică / surprinzător de ştearsă a brazilienilor.

• Mexic - Arabia Saudită 5M). Muştruluiţi de noul antrenor, mexicanii au trecut ca prin brînză de saudiţii ce nu şi-au revenit după scorul de forfait din meciul cu Brazilia. Cele cinci goluri mexicane au fost marcate de Palencia (20 şi 63), Bianco (71 şi 78) şi Luna (77).

• Brazilia - Mexic 3-2. O infatuare nepemiisă chiar dacă este vorba de campioana mondială en- titre. Drept pentru care mexicanii au; fost la un pas jde o remiză pe care ar fi meritat-o.

• Arabia Saudită - Australia 1-0. Prima victorie a saudiţilor la capătul unei singure faze lucrată "ca Ia carte” şi finalizată de Khilaiwi. "Cangurii” lui Teny Venables au avut o replică... sterilă, , numeroase fiind fazele de finalizare. ratate.G R U P A B

• Africa de Sud - Cehia 2-2.De două ori cehii au condus prii golurile marcate de Smicer (20 40). Cu o teribilă tenacitate sud- africanii s-au bătut şi au reuşit să egaleze prin golurile înscrise de Augustine (39) şi Mkalele (86).

• Uruguay - Emiratele Arabe Unite 2-0. Fosta dublă campioană mondială (ediţiile 1930- şi 1950), dar care de decenii bune face un fel de figuraţie pe plan internaţional a punctat de două ori prin Oliviera (35) şi Pacheco (90).

• Emiratele Arabe Unite - Africa de Sud 1-0. Un gol înscris în primul minut după o "liberă”, semnat de Hassan Soheil a parafat o victorie neconformă cu realitatea din teren. în altă ordine de idei un me6i de trei piţule cu o serie de gafe pline de haz. •

• Cehia - Uruguay 1-2. Rezultat viciat de un arbitraj de o rară prostie prestat de kuweitianul Kameel care a condus ca o cizmă. Au marcat Siegl (90), respectiv Olivera (26) şi Zalayeta (88).

• Cehia— Emiratele Arabe Unite 6-1. A fost răzbunarea cehilor pe lumea arabă. Celebra: uliţă cehă s-a transformat în autostradă larg deschisă prin defensiva hipnotizată parcă a fotbaliştilor din Emirate. Suita celor şase goluri ale cehilor a început cu un... autogol semnat de Obaid (11), după care şi-au făcut de cap Nedved (22 şi 42) şi Smicer (31, 67 şi 76). Golul de onoare al beduinilor din Emirate a fost marcat de Atalyani.

Romeo V. CÎRTAN

SPflNIfî -17„Primera di vision” a continuat miercuri şi joi cu partidele

piei etape intenrediare, mai precis ceacunumăii 17. Eaafost dominată de o imensă surpriză realizată de nou promovata Mallorca, care a învins pe Atletico Madrid chiar pe terenul acesteia Real Sociedad, echipaunde evolueazăCraioveanu, aînvinsge propriul teren pe Sporting Gijon, codaşa,pimerei di vision ,şis-ainstalatpetreaptaatieiaadasamentufui.Oaltă performeră a acestei etape este Salamanca lui Stelea, care în urma victoriei ddpe teren propriu în compania lui Tenerife, a evadat dinzonapericuloasăaclasamentului Nici o schimbare înprivinţaprimelordouălocuri,chiar dacăpartidaBetis-FC Barcelonaafost aninată din cauzaunei ploi careatransfbrmat gazonulîntr-un ştrand, şi astapenttucăRealMadridatemmat la egalitate meciul din deplasare cu Zaragoza, după ce madrilenii au condus cu 2-0. . •

Rezultatele etapei a 17-a:* Betis - FC Barcelona amînat ..* Valencia - Deportivo La Coruna 1-0* Real Sociedad - Sporting Gijon 2-1

' * Salamanca - Tenerife 2-0* Atletico Madrid - Mallorca 2-3* Espanyol - Racing Santander 0-0* Zaragoza - Real Madrid 2-2* Merida - Valladolid 0-0* Oviedo - Athletic Bilbao 1-2* Compostela - Celta Vigo 0-0Clasament: FC Barcelona 37. Real Madrid 36. Real

Sociedad 31, Atletico Madrid 30, Espanyol 29, Celta Vigo, Athletic Bilbao 28, Betis 26, Mallorca, Zaragoza 24, Oviedo 23, Racing Santander 20, Valencia 18, Salamanca, Merida, Vallodolid 17, Deportivo La 'Coruna 15, Tenerife 14, Sporting Gijon 3.

' C . B A R A

^Sferturile” de finală în cupele europene de fotbalLIGA CAMPIONILOR

• Juventus Torino - Dinamo

Kiev• Bayer Leverkuşen - Real

Madrid -• Bayem Munchen - Borussia

Dortmund . ■• A:S. Monaco - Manchester

UnitedTurul în 4, iar returul în 18

martie 1998.

CUPA CUPELOR

• Roda Kerkrade - Vicenza• Slavia Praga - VfB Stuttgart

• Betis Sevilla - Chelsea

• AEK Atena - Lokomotiv

Moscova Turul în 5, returul în 19 martie

1998.

CUPAI1.E.FA

• Inter Milano - Shalke 04

• Lazio Roma - Auxerre

• Ajax Amsterdam -. Spartak

Moscova• Atletico'Madrid - Aston

VillaTurul în 3, returul în 17 martie

1998.

^ e m e n t o

20 decembrie• Aproape cu patru decenii şi

jumătate în urmă, în 1953, a

început o dispută paşnică dintre

cele mai spectaculoase, între doi tineri maeştri ai săbiei în cadrul

finalelor naţionale de juniori mari. "Eroii” acestui "duel” au

fost clujeanul Nicolae Ghilezan (în prezent renumitul medic

radioterapist şi director al Institutului Oncologic din Cluj, .

fiul fostului jucător de fotbal de la ”U”, mijlocaşul dr. Ioan Ghilezan!) şi sătmărea’uil

Lâszld-’Latzi” K6sa. în i probei de sabie - arm.. ..r

preferată - Ghilezan a obţinut

medalia de aur, Iui Kosa

revenindu-i cea de argint. în următorii doi ani, ordinea dintre

ei a fost inversă, pentru ca în

1956- să cîştige din nou Ghilezan, fiind urmat de eternul

său "rival”, tînăruî sătmărean. Această egalitate a fost tranşată

de scrimerul clujean în 1958 (în 1957 campion fiind orădeanul

Szânt6 Ioan), care a devenit

pentru a treia oară campion de

juniori a ţării!

21 decembrie: • Cu un an înainte de "Anul \

de glorie - 1976” al Nadiei Comăneci, tînăra gimnastă româncă, elevă a soţilor Kărolyi Bela şi Kărolyi Mârta a fost

declarată cea mai bună sportivă a Balcanilor! în clasamentul

general obţinut pe baza voturilor ziariştilor sportivi din ţările

balcanice, ea a devansat nu numai sportivele, ci şi cei mai buni sportivi din zona

respectivă! Iată ordinea din frunte: 1. Nadia Comăneci

(România), gimnastică, 124 p., 2. Alexander Tomov

(Bulgaria), lupte grcco-romane,. 119 p., 3. Nenad Stekici

(Iugoslavia), atlet, 79 p., 4. Valentin Hristov (Bulgaria),

halterofil, 75 p., 5. Luciano Susanj (Iugoslavia), atlet, 53,6 p., 6. Ivanka Hristova

(Bulgaria), atletă, 44 p., 7. Simion Cuţov (România),

boxer, 31 puncte.

• Au trecut exact două decenii,

cînd în 1977 în această zi au

luat sfîrşit la Belgrad,

Campionatele Balcanice de

baschet masculin. Pe podiumul'

de premiere: 1. Iugoslavia, 2.

România, 3 Grecia.

LÂSZLO Fr.

1997 a fost un an de

austeritate financiară pentru majoritatea cluburilor sportive., Multe fiind puse în situaţia'

desfiinţării unor secţii, în

imposibilitatea derulării unor activităţi sportive interne şi

internaţionale.

Au existat şi excepţii, unele fericite, datorate unor oameni

inimoşi, sportivi în adevăratul

sens al cuvîntului. Context în care sc înscrie echipa de şah A.S.

Metalurgistul C luj (preşe­dintele sccţici Ioan Tănăscscu,

vicepreşedinte ing. Ioan

Fazacas), singura cchipă din municipiul nostru care a reuşit

să participe la concursurile naţionale pe echipe şi

individuale. Acest lucru s-a datorat numai inimosului sponsor, SC Fortur CUG SA

care, prin persoana domnului

dircctor general ing. Anghel

Cîmpean, a asigurat condiţiile nccesarc.

Astfel, echipa a luat parte la

Campionatul Naţional pe echipe

muRGism CLiii - atît de aproape de ’Ymixte, Divizia B, ocupînd în

final locul 5, foarte aproape de promovarea în ’ A”. De

asemenea, în organizarea celei

de a 30-a ediţii a cupei

"FORTUR”, Ciuj-Napoca.

în componenţa echipei se află

şahişti de valoare, nume care au

posibilitatea să readucă Clujul

între primele echipe din ţară. Mă

refer la Dorin Titu (MF), Helmer

Janos (M),lPetre Nad Titus (M),

Oliver Minescu (M), Mircea

Lucasciuc (CM), Horaţiu Filip

(CM), Szilygy Carol II (CM),

Fulop Francisc (CM), Szikszai

Imola (M), Vajda Clara (CM),

categoriile I. Doru Fărcaş,

Cristina Fazacas şi Corina

Fazacas. în orice caz, şahişti

clasaţi meritoriu în turneele

naţionale, aproape de fiecare dată în primii, trei.

•Argumente pentru a socoti

anul 1998 un pic mai bun pentru

echipă, pentru şahul clujean în general.

Demostene SOFRON

C ei m a i b u n i IO sp o rtiv i

CSS ”Viitorul” Ciuj-Napoca1. Carmen flm ar le i (handbal feminin, bronz la CM tineret,

campioană naţională junioare I) ^2 . Teodora G r ig a (handbal feminin, bronz la CM tineret,

campioană naţională de junioare I) x

3. Danie la O ltean (patinaj viteză, locul 4 la Criteriul European

al Tineretului, campioană naţională de junioare şi senioară)

4 . Adrian Cordoş (patinaj viteză, multiplu campion naţional)

5. R âzvan Cenan (baschet masculin, campion naţional de

juniori II, vicecampion naţional juniori I)

6 . B ogdan P and rea (lupte libere, campion nationarjuniori

ii)

7 . Ioana Bondor (gimnastică artistică, vicecampioană naţională

la paralele, locul 5 CN de junioare) V , ,8 . M ihoe la Irim leş (baschet feminin, bronz la CN junioarei)

9 . lo r is a Kulcsar (baschet feminin, bronz la CN junioare i)

10. flndras ilkos (judo, bronz la Campionatele Internaţionale

ale Ungariei) -

Clubul sportiv ”Yoinţa” Ciuj-Napoca1. Im rea Sandor - triatlon

2 . G a b r ie la S ila i - triatlon

3. Feier flkos - ciclism

.4. G a b r ie la M u re ţan -

ciclism

5 . A drian B ercheşan -

lupte libere6 . Adrian Bom an - lupte

ljbere

7. M iha i Hîrţ - arte marţiale

8. Cosmin Siecoban - lupte

libere9 . Aobert Kovacs - ciclism

10. Rareş D cnc f - lupte

libere

Grupaj realizat de Demostene SOFRON

| (l2) sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie 1997 E C O N O M IA ă e j l î u ? ^

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI■ 1 9 d e c e m b r i e 1 9 9 7

Slmb Danumlre soclatatn VM | Var [ Dasc. [ inch. Nr.trz |Categoria 1 ( 13 societati ) •

ALR ALRO SLATINA 20000 -o •43000 «4.1000 303ATBoct ANTIBIOTICE IAŞI lOOO -o •4400 4300 iooARCerr ARCTIC «3AIESTI lOOO -4 4-000 4-100 70DAtacr' AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI lOOO - -O 0©O 690 402AZObet AZOMUR.ES tq.mures lOOO -T 1930 2300 108C M P » COMPA SIBIU 1000 -& 1200 1270 73BLJ ELEG TROAPARATAJ Bucuncr lOOO ~e 1200 1270 - ©8OLTbet OLTCHIM RIW.VALCEA lOOO -e 3000 3300 200INXBrT**' OTELINOX TARGOVISTE v 29000 oPCLerr POLICOLOR BUCUREŞTI lOOO 3 ©OOO 6000 OOS NC BET ŞANTIERUL NAVAL C O N S T A N T A 25000 -9 6000 9000 30SOI* SOFERTBACAU 1000 -7 020 oeo 34 ,TERbet TERAPIA C LUJ-NAPOC A lOOO O 11700 12*100 131

Total categoria I i,e76Categoria a ll a ( 03 soc lotatl )

CARNEARAD .CASIROM TURDACERCON ARIE&UL C A M P IA -TU R Z tl

CIPROM PLOIEŞTICOMELF BISTRITACONDOR. DEVADOROBANŢUL PLOIESTIELC O N D ZALAUELECTROG ERAMIC A TURDAERMAT PLOIESTIF ELEAO U L C LUJ-NAPOC A;FORAJ SONDE PLOIESTIFORAJ SONDE C RAIOVAORIMEXTG.JIUHIDROJ ET BREAZA

AEROTEH BUCUREŞTIALBAPAM ALBA IULIAALIMENTARA C LUJ- NAPOC AAMCO OTOPENIA MEP TECUCIAMONILSLOBOZIAAMVIjON SIBIUAPCAROM BUZĂUAPSA BAIA MARCARMATURA C LUJ- NAPOCAARTROM SLATINAASTRA VAGOANE ARAP •>AURORA TG.FRUMOS IAŞIBANC A TRANSILVANIA C LUJCARBID-FOX TARNAVENIO ARBOC HIM C LUJ-NAPOC A

.A.I.F.O. ZALAUIMPACT BUCUREŞTIINDUSTRIA SÂRMEI o a m p m tu f»

MEP IN SINAIAMOBILA ALFA ORADEA >MOLDOMOBILA IAŞIMOPAN TQ. MUREŞ .MO PARI V RÂMNIC U VALC EAMO RĂRIT PANJFICATIE.QALA'NAVLOMAR BUCUREŞTINAVOLOLTENITANEPTUN CAMPINAPECO ARADPRODPLftST BUC URESTIPRO DVINALC O C LUJ - NAPOCPROMET BEC LEANROBINETE INDUSTRIALE B A C ,

SAN EVIT ARADŞANTIERUL NAVAL TULC EASEMANATOAREA BUCUREST 23000SIDERTkANS CALARASlSIU30TUB ZALAUSINTEROM C LUJ - NAPOCASINTEZ A O RADEASOMES DEJSTRATUSMOB BLAJTOMIRIS IAŞITURISM TfMMSILVAHMOLUJ-nAI'OO*

U.C.M. RESITAUAMT ORADEAUZTEL PLOIEŞTIZ4MTU8 ZIMNIC EAT o ta l t a t o g o r ia a U-a

©20

330%

0^00

■ 1 Q

02 11 42 60

-■ . 2 37

20O

231Q

•-"o2224.7

... 8

39

Total cateqor1 ,1 -4 0

Ofarta publica O ERA Bucureşti 9 1TOTAL. CBNBRAL 2 , 9 1 2

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR

în data de 19 decembrie 1997DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

s u il in g a u s t r ia ; 642,00

d o ia r a u s t r a l ia 5244,00

FRANC BELGIA • 219,00

DOLAR CANADA * 5601,00

FRANC F.LVTTIA 5583,00

i M A ia c i l lM A N A , 451»,00

COROANA DANEMARCA 1186,00

PESETAS SPANIA 53,42

MARCA FINIANDF.ZA 1495,00

FRANC FRANT/A 1349,00

LIRA STERLINA 13372,00

l.IRA ITALIA ‘ 4,59 .

YEN JAPONIA 62,14

’ GULDEN OLANDA 4009,00

COROANE NORVEGIA 1107/10

ESCUDOS PORTUGHEZ 44,17

COROANE SUEDIA 1034,00

D O L A I SUA , 7994,00

ECU «930,00

DST 10*41,00 *

; ; Cursuri la casele de

schimb valutar din Clu)-Napoca

în data de 19 decembrie 1997

; VALUTA $ SUA DM

CUMPĂRARE 8120 4680

; VÎNZARE 8200 ! 4750

BNR face următoarele precizări în leeătură cu aceste cursuri-1. Cursurile inclusc în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efcctueze operaţiuni pc piaţa valutară.

2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Frankfurter AUgemeine Zeitung afirmă că preşedintele Constantine a promis reducerea birocraţiei pentru investiţiile străine

Cotidianul german Frankfurter

AUgemeine Zeitung (FAZ) afirmă, în ediţia sa de joi, că preşedintele Emil

Constantinescu le-a promis oamenilor- de afaceri din Germania care doresc să investească în România că vor beneficia

de o legislaţie simplă şi valabilă pe termen lung. ■ ■ ■

în plus, România a înfiinţat

Ministerul Privatizării, care va fi principalul partener de dialog pentru

investitorii străini, astfel îneît vor putea

fi evitate negocierile complicate. Scopul reformei este reducerea birocraţiei şi

introducerea unui management performant; a m a i. afirmat Constantinescu, la sfîrşitul vizitei sale la Bonn.

Frankfurter AUgemeine afirmă că

preşedintele României s-ă întîlnit la-

Bonn cu cancelarul Kohl, preşedintele Heizog, preşedintele Bundestagului,.

Rita Sussmith precum şi cu politicieni din toate facţiunile parlamentare, cu care a convenit că, în noile condiţii

politice din România, relaţiile cu

.Germania pot fi aprofundate.

Helmut Kohl i-a spus preşedintelui României că va face tot ceea ce stă în

puterile sale pentru a promova,

integrarea României în UE.

Constantinescu a afirmat însă că ţara;, sa nu aşteaptă atît sprijin diplomatic

din partea Germaniei, ci mai “mult

sprijin economic. 0 cooperare

economică reuşită ar putea determina

ea, pentru integrarea României în UE, să nu mai fie necesare eforturi

diplomatice prea. mari.

perspectivă a fost împL;3.

şi de, cancelarul Kohl care *

că şi Germania preferă realj^economice; în locul declarii i i ' ,

diplomatice.

Constantinescu a afirmat, p™. FAZ, că a fost o “greşeală” fap^

România nu a fost primită în w c din prima etapă. E l a spus câ

ţara sa ya începe'negocieri cu W în 1999, iar în anul 2001 arpuj1

primită în această structură def^

România ar piitea să se integre

UE pînă în anul 2005, a susţj, preşedintele României, care caracterizat vizita sa în Germania^

o “încoronare diplomatică” a am/ 1997. ; ' '

R e v i s t a i t a l i a n a

" P a n o r a m a " r e c o m a n d a

i n v e s t i ţ i i l e î n R o m â n i a

. “Mai bine în România, decît în

regiunea de nord-est a Italiei”, este

titlul unui amplu reportaj apărut în

. ultimul număr al prestigioasei reviste

“Panorama”, despre posibilităţile de investiţii din România, transmite

corespondentul MEDIAFAX la

Roma. . . ţArticolul - însoţit, de fotografii -

prezintă • cazurile cîtorva

întreprinzători italieni (din numărul

celor aproape 6.000 de întreprinderi

cu capital italian înregistrate în

Româriia) care au reuşit, în scurt

timp, să demareze afaceri profitabile

în special în zona de vest a. României. . .

Articolul revistei “Panorama”

arată, că dificultăţile întîmpinate de

investitorii sosiţi în România imediat după 1990 au început să dispară, iar

acum “cei ce rămîn la faţa locului

sînt întreprinzători adevăraţi, iar

pentru aceştia nu lipsesc diversele oportunităţi”. In articol nu se

ascunde faptul că principalul punct

de atracţie al investitorului italian

este mîna de lucru ieftină şi, în general, calificată. Un alt motiv este

că România este o ţară latină şi deci

“te poţi înţelege mai uşor”. Apoi,

un al treilea motiv ar fi distanţele relativ mici faţă de Italia.

j ■ Articolul se bazează pe mărturiile

mai multor întreprinzători şi pe

observaţiile consulului .onorific al

.României la Treviso, Mario Moretti

Polegato.v ,

Beli

a accep tat prelungirea

f in a liz ă r ii contractului

cu IA R Braşov după data

de 31 deccmbrie ai.

Ministerul Apărării Naţionale

analizează, în prezent, ofertele a tiţj grupuri financiar-bancare, care vor si

finanţeze proiectul. Una dintre

condiţiile creditării este ca băncile respective să nu ceară garai

guvernamentaleT Contractul preluarea 70 la sută din acţiunile IAR

de către Bell Helicoptere Textoneste

condiţionat de cumpărarea de câţi Guvern a 96 de elicoptere de atac

Din cele aproximativ 1,5 miliarde di

dolari, costul total al acestui proiect statul român va trebui să plătească, îi

1998, aproape 200 milioane di

dolari.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, ia depozitele

- persoane fizice - % , - persoane juridice - %

Bane* . . lav*d*r* 1 luni - 4 tuni • luni 9 luni 12 luhl

BCR* 12 45 40 46 47 47

BANCOREX*' 41 4 3 ' 30 36 35

BRO*’* U 14 ;■ 45- -47 v4 « • 49 50

14 T* :4 t . S1 52 54

BA* ia 44 - . ■ 46 - 47 46 50

BancPmt* 1S .3 2 36 • 40 42 45

lonŢIrUc* 15 4 « 51 52 ' 53 54

BANKCOOP* 14 45 47 47 46 46

Bucurvţtl ÎS 40 45 ,

Transilvania 1 » 4 5 ' 47 45 42 42

Rpm inaasd 15 » - 4 0 . . 41 : .. 42 . 43

CEC iŞ W 40 4S 40

AO AN ŢA 20 , 59 40 41 41 45

Albina* 12 50 52 > 53 - 54 55

B J.lt* 1* 40 47 40 49 50

LOIALCOOP ie . - . - 4 0 42 • -■ -

BRD

BA*Banc PosfIon Tiriac*BANKCOOP*

Bucuraşi!TransilvaniaRomânească •

BJJL

l a .vadere

15

14

* Dobinda se capBallzează

” Dobnda se rid teă la expirarea termenului Piaţa imobiliarăV r e ţ i s ă fiţ i la

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

v a lo r i i a c ţ i u n i l o r ’p e

B .V .B ş i R A S D A Q ?

D o r î ţ i s a f iţ i la , c u r e n t

c u e v o l u ţ i a p ie ţ i i

im o b i l i a r e l o c a l e ?

' V ă i n t e r e s e a z ă

d o b î n z i l e ş i c u r s u r i l e

d e s c h i m b a l e

l e u l u i ?

D a c ă r ă s p u n s u l e s t e

D a , a t u n c i c i t i ţ i , .

z i l n i c , a c e a s t a

, p a g i n ă , . • , , .

ZONA

GARSONIERE (milioane lei)

APART.

1 CAM.

APART. 2 CAM. (mii. lei)

a p a r t . î c a m .(milioane lei)

APAHT.4C»'

Conf. 1 Conf. 2 (mii. k i) Coaf. 1 Conf. 2 Conf. J Conf. 2 Coef.1 CK*

Obeorfhesi 60-68 45-47 70-75 66-80 ,55-65 100-115 53-70 110-130

Ministur 55-60 «M 5 65-75 75-100 55-65 70-90 «0-70 70-130|D-1

Mirişti 48-58 - 65-80 75-100 - 80-95 100*130

Zonlor . 55-60 75-100 75-100 - 90-110 - 100-140

Pata - 70-80 100-140 150-180 - axv»)

Centra - ' * 80 90-110 - 100-120 - 120-140

A. Mureaanu - • ' 100-140 150-180 - 200-220

In i 50 -■ 55-65 - 70-90 - M-IOO

Ongorescv 55-60 ' • 60-70 55-65 60-70 85-120 90-1»^

Gruia 45-50 35-40 55-65 70-90 -- 70-130

CHIRI ■

ubeorfbeni 100DM 100DM - 100-150$ 100$ 100-130» 100$ 100-200 5

Miaistur 100DM 100DM 100-150 DM 100-150 $ 100$ 100-150$ 100$ 100-200»

Mărlsu 100DM 100DM 100-150 DM 100-150$ 100$ 100-130 $ 100$ 100-200»

Zorilor 100DM - . 100-150, DM 100-150$ - . 100-1» J - 100-200»

PaU “ - ■ 100-150 DM 100-150$ • HXM30S ■- 100-2007

Ceotni • ' 100-150 DM 100-150$ - / 100-130 S - 100-200»

A. Maresaau ■ ■ *v 100-150$ - 100-1» J - 100-200»

Idt 100DM - ■ 100-150$ - . 100-1» I - 100-200»

Ongoresca 100DM - 100-150 DM 100-150$ 100-1» i - - 100-200»

Onia 100DM • • 100-150$ ■ - 100-1»! 100-200»

sta

J aci sar

maip

ml

nit. ini

■'.ii şi iasă

ierea iu:

îan fa

cI f

resi

■®i

«e c

1 P «int

= kili

,:ilor

îea,

ÎJIŞ

JîtţO

<floi’or ai

'ipre

*ţi.

5.600 al d

feii

:»cut

30.0 îîirej •iîli

'ama •ai.'

Sctl

tei

tcile

ieste lato atac. le di

lied

rneVA*|l*l-j ş C Î u l ------

ECONOMIA sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie 1997 ( l ^ j

l i t r i icare nu oferă optimism

im u n o -creslsffs ecssHammfcă

RETR08PKTOE7Einiiaim0R

ECONQMICO-PINANCIARE ALE. ANULUI 1 9 9 7

Prezentăm retrospectiva evenimentelor economico-

financiare ale.anului 1997:

-.fondatelor oficiale, în 10 luni din acest

icţia industrială a fost cu 4,4 la sută aicâ decît în aceeaşi perioadă a anului

V Cam la acelaşi nivel se află şi Produsul -Bnit. Nu sînt speranţe într-o îmbunătăţire

pînă la sfîrşitul anului. Cauzele sînt "si ele ţin de politica economică a Ijjlui Ciorbea, care s-a dovedit a fi

■•entâ. Reprezentanţii pentru ţara noastră ai

'Băncii Mondiale şi Uniunii Europene au ,.;at cu diverse ocazii că reforma nu se: Itazâ corespunzător proiectelor ^şi

Arilor cu organismele respective, câ sînt ■Ieri în restructurare, în principal în

formarea regiilor autonome în societăţi

siale; în procesul de privatizare, nu atît îspcctul numărului de societăţi comerciale, ponderii capitalului social deţinut de FPS; sari mtîizieri şi în privinţa privatizării din

d bancar..speranţe sînt pentru anul 1998? Daniel

a ministrul Finanţelor, spune că va fi un

31,™ an auster. Premierul Ciorbea declara

\utru 1998 guvernul şi-a propus creştere

amică zero. Aceasta înseamnă că nivelul.G precum cel: din acest ăn, adică cu

inativ 5 la sută mai mic decît cel realizati. înseamnă că pierdem doi ani, înseamnă

~â în anul 2000 se va ajunge la PIB

at în 1996, în condiţii de creştere după s medie cu 2 la sută pe an. uinuarea-producţiei industriale, a

insului Intern Brut trebuie să îngrijoreze. Sul economic, chiar creşterea zero nu oferă

pentru creşterea veniturilor bugetare, ceea iseamnă blocarea dezvoltării economice,

ană că devine imposibilă creşterea puterii'

■parare a salariilor şi pensiilor, restrângerea si interne, a posibilităţilor de extindere a

'• rtorilor. . ,

ia acest an s-a vrut o terapie.de şoc pentru sarea reformei care, în ultimii doi ani ai

amarii Văcăroiu, din considerente electorale mai puţin din neştiinţă, a bătut pasul pe loc.

mit terapie de şoc. Şi cu astfel de decizii a

sput anul 1997. Dar teama de unele posibile ani sociale, de pierdere a popularităţii noii •ii şi în special a guvernului a făcut să nu

iasă mai nimic din terapia de şoc, decît iaea drastică a nivelului de trai şi indecizii,

iureală în elaborarea ‘ şi aplicarea

pmelor sectoriale de restructurare,

ifeare, de reformă economică în ansamblu.

Nu am convingerea că miniştrii dc la Finanţe

şi Reformă - Dăianu şi Şerbănescu - îşi vor putea impune punctele de vedere. Dacă au fost

aduşi în guvern, nefiind membrii nici unui partid

din coaliţie, înseamnă că li s-a apreciat competenţa. Dacă e aşa, normal ar fi să fie

ascultaţi, să fie lăsaţi să-şi facă meseria. în primele

declaraţii după învestitură, ambii au spus că nu este oportună acordarea celui de-al 13-lea salariu,

un fel de cadou de Moş Crăciun, deoarece ar

face presiuni asupra inflaţiei, care şi aşa a crescut

apreciabil în ultimele luni. Dar, cum ştiţi, nu au : fost ascultaţi. Comentînd, decizia Executivului,

dl Dăianu a spus: “Nu "mai pot să lucrez cu

cifrele pe care mi le propusesem (în varianta

neacordării celui de-al 13-lea salariu - n.n.). Trebuie să schimb cifrele. O inflaţie de 30 la sută pentru anul viitor este un scenariu foarte

optimist. Acum trebuie să modific aceste cifre.,

Banca Naţională va încerca să strîngă foarte mult

lichiditatea. Atît cît se poate, deoarece problemele sînt oricum mai complicate. Există

presiune inflaţionistă în ianuarie şi- februarie.

Există şi o distribuţie a lichidităţilor în sistem

care poate îngreuna viaţa.băncilor. Nu este vorba doar de mersul preţurilor, care mă îngrijorează,

ci este vorba de funcţionarea sistemului bancar.

Acesta • este costul politic pe - care economia

- trebuie să-l plătească. Este şi o întîrziere a

mersului reformelor şi atest lucru se plăteşte.' Sper ca, în continuare, să dăm dovadă de

luciditate, astfel îneît să nu Vină o viitură foarte

mare”. : . ■Citite cu atenţie aceste cuvinte - putem aprecia

că 1998 va fi mult mai dificil decît 1997, datorită erorilor în deciziile economice âle Executivului,

care accentuează dezechilibrele. După o perioadă

scurtă de stabilizare la nivel .macroeconomic,

acum acele mecanisme utilizate îri special de

Banca Naţională a României - dar şi de Ministerul Finanţelor - şi-au pierdut forţa,,

puterea reglatoare. Se întîmplă acum ce s-a întîmplat în 1995, pe vremea guvernării

Văcăroiu, cînd macrostabilitatea instalată în a doua parte a ajiului 1993 şi consolidată în 1994

s-a spulberat. Şi această a doua macrostabilizare este pe ducă, iar o a treia, ce presupune mari

costuri, ar urma a fi şi ultima. Iar dacă eşuează,

totul este pierdut. 7 , , :- Sub acest spectru intrăm în 1998. . ;

Ion GOIA

Complexele de creştere '.porcilor nu stau la baza îşterii preţurilor la came

01.01.97 - Banca Naţională a -României a majorat taxa oficialăă scontului de la 35% la 50% pe an. Majorarea taxei scontului reprezintă una din măsurile pe care le are la dispoziţie BNR, pentru aplicarea programului de restrîngere a masei monetare. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, declara, la sfîrşitul anului 1996, că masa monetară a înregistrat o creştere alarmantă, peste 15-20% faţă de previziuni.

06.01.97 - Ministrul Reformei, Ulm Spineanu, a declarat că Executivul va demara, în 1997, un program de privatizare în valoare de 2 miliarde dolari.; Acest program va fi combinat cu - declanşarea - procedurii de faliment pentru agenţii economici aflaţi în stare de insolvabilitate.

- Grupul Tofan a încheiat un ‘contract cu FPS în vederea . achiziţionării pachetelor majoritare de acţiuni ale fabricilor de anvelope Victoria-

' Floreşti şi Silvania-Zalău. Valoarea tranzacţiei se ridică la 200 miliarde lei. 7 ■ - >•.

09.01.97 - Volumul'arieratelor din economie - blocajul financiar- se situau la aproximativ 22.000

- miliarde Iei, nivel comparabil cu4 veniturile bugetului de stat pc 1996, a afirmat Dan Ruşanu, ministru secretar de . stat în ; Ministerul Finanţelor.

13.01.97 - RA Petrom a semnat un protocol de intenţie cu banca americană Merrill Lynch în vederea obţinerii .unui credit sindicalizat în valoare de 100 milioane dolari. Creditul este destinat lucrărilor de modernizare din acest an ale regiei.

7 18.01.97 - Guvernul a stabilit' echipele tehnice şi politice de negociere cu, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Băncii Mondiale şi Comisiei Uniunii Europene. Comitetul ministerial însărcinat cu' luarea deciziilor de politică economică' este condus de premierul Victor Ciorbea.'Din grupul de negociatori fac parte guvernatorul BNR,: Mugur Isărescu, un consilier al primului

ministru, secretari de, stat şi specialişti din ministerele Finanţelor, Reformei, Industriei şi Comerţuluţ, Muncii şi Protecţiei Sociale, Agriculturii şi Alimentaţiei, Cercetării, precum şî ai Comisiei Naţionale pentru Statistică, Agenţiei de Restructurare, Fondului

Proprietăţii de Stai (FPS) şi Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului. Guvernul

Ianuarie •roman va începe negocieri pentru elaborarea unui , nou Memorandum cu FMI.

20.01.97 - Cursul de referinţă al BNR valabil pentru 20 ianuarie a fost ;de 5.016 lei/dolar, deprecierea faţă de începutul anului fiind de 24,31%. Cursul oficial a scăzut de la 4.035 lei/ dolar (1 ianuarie) la 4.363 lei/ dolar (14 ianuarie), 4,513 lei/

• dolar (15 ianuarie), ,4.771 lei/ dolar (16 ianuarie), 4.858 lei/ dolar (17-19 ianuarie), pentru a ajunge la 5,016 lei/dolar (20 ianuarie). Aceasta este cea mai rapidă, scădere a. .monedei naţionale într-un interval atît de .scurt (1 -/ 20 ianuarie), reprezentînd jumătate din scăderea pe întreg anul trecut.

21.01.97 - Poul Thomsen, negociatorul principal al Fondului Monetar Internaţional în- relaţia cu România, a sosit la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române în privinţa realizării unui program .economic pe baza căruia s-ar putea încheia un nou acord de împrumut.

- Pentru reforma sectorului agricol din România, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei speră sâ obţină minimum 200 de milioane de dolari din partea organismelor financiare internaţionale. Prima reuniune a grupului .de lucru, format din experţi ai Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, Uniunii Europene, MAA, Băncii Naţionale, Agenţiei de Privatizare si ai institutelor de cercetări, s-a

desfăşurat la sediul ministerului. . Acordul, care va fi încheiat în / urma negocierilor (programul ASAL), va asigura reforma sectorului agricol. .

' 23.01.97 - Bursa de Valori Bucureşti a anunţat aprobarea înscrierii la cota de bază a BVB a opt societăţi comerciale: Mefm ■>• Sinaia, Sinteza Oradea, Cercon Arieşul, Cîmpia Turzii, Armătura Cluj-Napoca,' Terapia Cluj- ;,r Napoca, Someş Dej şi Dorobanţul ■ Ploieşti. -: - '

25.01.97 - Guvernul a' numit \ patru din cei cinci reprezentanţiai săi în Consiliul de • Administraţie ai FPS. Aceştia sînt Laurenţiu Tăchiciu (PNŢCD); ; . secretar de stat la Ministerul Reformei şi Privatizării, Florin /.• Buruiană (PNŢCD), secretar dc

- stat la Ministerul Industriei şi ■ Comerţului; Adrian Gheorghe Marinescu (PNŢCD), secretar de stat Ia Ministerul Transporturilor, şi Mirel Ţariuc (PNŢCD), secretar

•de stat la Ministerul Turismului.27.01.97 - Sorin-Dimitriu,

Ştefan- Brad, Nicolae A.‘ Anastasiu, Mihai Mihăiţă şi Ioan Popa sînt cele cinci persoane ; nominalizate de către preşedintele României^ Emil Constantinescu, ca membri ai Consiliului de Administraţie ai Fondului Proprietăţii de Stat.

28.01.97 - Banca americană Citibank a deschis oficial filiala sa din România - Citibank Româ­nia SA, cu un capital social de 10 milioane dolari. Banca oferă ' servicii atît corporaţiilor interna- . ţionale care operează în Româ-

- nia, cît şi firmelor româneşti.30.01.97 - Cursul de schimb

•al monedei naţionale de pe piaţa valutară interbancară în raport cu dolarul american s-a apropiat ccl mai mult, din 1994, de. cursul caselor de schimb şi de. cel dc pe piaţa neagră.

31.01.97 - Balanţa comercială externă înregistra la 31 ianuarie •1997 un deficit de 134,5 milioane' i . dolari în preţuri FOB/FOB, faţăde 158,3 milioane dolari în ianuarie 1996. v

®i multe din complexele

-î dc creştere a porcilor

1 preţuri de vînzare

«intre 16.600 şi. 18.700 • Wogram, informează

aln ■ patronală a

■jIm comerciale pentru

’ta, industrializarea şi

Mizarea cărnii de porc.

:tiţile comerciale din

ÎJ îşi asumă răspunderea

jeţurile fără justificare

5 de unii comercianţi,

doua parte a anului,

: de producţie ale ’tlor de creştere a

9 au crescut din cauza

j preţurilor şi tarifelor la

^ energie electrică,

‘s materii prime, precum

Uzilor bancare,

actuale sînt cuprinse

şi 17.500 lei pe

;,JI de carcasă. , '%ine preţul cărnii de

•scut, în ultima perioadă,

3|>000 - 40.0001ei/kg.

f c creşterii preţurilor,

1! luat măsura anulării

' lalc în următoarele -

Jl'- Taxele vamale la

carnea de porc erau 30% pentru

ţările CEFTA şi 60% pentru

celelalte ţări. în urma eliminării

taxelor vamale, preţul cu ridicata '

al cărnii de import ar trebui să

scadă de la 24.000 -,28.000 lei/

kg la 18.000 - 19.000 lei/kg,

conform datelor Ministerului

Agriculturii şi Alimentaţiei.Sindicatele din agricultură pun

creşterile de preţuri pe seama politicii greşite a guvernului faţă

de zootehnie. Din cele 107

complexe de păsări şi porci aflate

în portofoliul FPS, 17 sînt în

lichidare administrativă şi alte 18

în lichidare juridică. în acelaşi

timp, datoriile societăţilor de

creştere a ‘porcilor înregistrau la

jumătatea anului datorii către

Banca Agricolă de 2.064 miliarde

lei, iar cele de păsări de 481

miliarde lei, datorii generate în

principal din cauza politicii dc preţuri, impuse, dusă pînă la

începutul'anului.

Conform datelor oficiale, la

începutul lunii noiembrie,

efectivele de porci scăzuscră faţă

dc anul trecut, cu 1,344 milioane

capete, din 9,3 milioane capctc.

numaisenosi

E suficient să vorbeşti cu noi ca să poţi vorbi cu toată lum ea. ■ Contactează-ne. V e i fi bine venit şi bine auzit.

D E A L E R A U T O R I Z A T

TELEFO N IE MOBILĂ DIGITALĂ

HG S I i l T

s u h i h e S J

AUTO DAYA IMPEXStr. Gheorghe Şincai nr. 17 Tel./Fax-, 064/192839 '

sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie 1997 O M U L S I SO C IE T A T E AA D E V A R jkd e C l u j v

Talente In devenireSprijinită de doi oameni

pricepuţi şi inimoşi, Ioan Gherman, care m-a ajutat

să-i învăţ pe copii sâ eînte la

mandolină, să descopere frumuseţea cîntecelor româneşti, sa îndrăgească muzica, şi Tatiana Călina

Matei, care le-a îndrumat paşii în tainele picturii, am

reuşit să modelez nişte copii sensibili, ambiţioşi, îndrăzneţi, cu o personalitate puternică,

dornici de a şti-mai mult şi foarte încrezători în forţele proprii.

Copiii acestui, colectiv (clasa a IV-a D, Şcoala “A. Iancu”, Turda - n.n.) au participat Ia numeroase serbări şcolare şi concursuri de desene. în anul şcolar 1995- 1996, un număr mare de elevi au participat la concursul internaţional de creaţie BITOLA din Macedonia, unde elevul Dan Florin Radu a luat premiul special, în anul şcolar 1996-1997 ,toţi

elevii acestei clase au participat cu lucrări deosebite la concursul judeţean de desen, în cadrul căruia elevul

Sergiu Anca a luat premiul întîi. Sînt de menţionat’ participările la concursurile

internaţionale de pictură d\n

India, Egipt şi Japonia. Pînă în prezent nu a sosit decît rezultatul concursului de la

New-Delhi din India, unde elevul Dan Florin Radu a fost pţpmiat cu medalie. Aşteptăm rezultatele concursurilor din Japonia şi

Egipt. ' ’ .Cu ocazia Crăciunului,

elevii clasei a IV-â D, Şcoala “Avram Iancu” Turda: Andreea Aionesei, Mihai

Anca, Lucian Costea, Rareş Dan, Andrei Florea, Andrada

Ioaniciu, Alin Mic, Monica Simona Oltean, Bogdan

Panciu, Cristina Pîrv, Paul Părduţ, Alexandru Pop, Florin Pop, Eduard Popa, Ioana Popa, Florin Radu, Dan Rus," Angela Scuturici, Zina Surd şi Viorela Turdean au organizat

joi, 18 decembrie, o expoziţie de desene cu lucrările lor, alături de lucrările personale ale doamnei prof. Tatiana Călina Matei, într-o atmosferă

de colinde inteipretate de ei cu acompaniament la mandolină.

Frumosul e pretutindeni şi în orice timp, e veşnic senin şi alinător, trebuie găsit, arătat

şi cultivat. \ >Elena T E S C A R U

La Policlinica de copii, Moşul a adus daruri

de peste un milion de lei

Vineri, 19 decembrie, Moş Crăciun a fost prezent pentru prima oară la Serviciul de asistenţă socială din cadrul Policlinicii de copii din Ciuj- Napoca. Aproximativ o sută de copii aflaţi în cazuistica

Serviciului de asistenţă socială au primit cadouri tocmai din mîna lui Moş Crăciun. Asta’ nu înainte însă de a-şi scoate

Ia iveală talentul şi

cunoştinţele în materie de poezii de Crăciun. Darurile, a căror valoare totală depăşeşte

un milion de lei, au fost puse

la dispoziţie de către Asociaţia

„Speranţa”, iniţiatoarea, de altfel,

a întregii acţiuni. Reprezentată de preşedintele ei, domnul Florin

. Diculescu, Asociaţia „Speranţa” a mai pus la dispoziţia Serviciului de asistenţă socială al Policlinicii de copii fondurile necesare pentru achiziţionarea laptelui praf pentru un număr de - 32 de sugari cu risc. Moşul, unul în toată regula, deşi destul de

tînăr, a fost convocat la întîlnirea cu copiii de aceeaşi Asociaţie „Speranţa”, în persoana lui

Nicolae Vereş. . ' Referitpr la gestul

reprezentanţilor Asociaţiei

„Speranţa”, coordonatoarea

Serviciului de asistenţă

■ socială, doamna Rodica Rusu,. ne-a declarat: „Mi se pare un

exerciţiu de umanizare absolut superb”. Tot doamna Rodica Rusu şi-a exprimat speranţa

de a vedea concretizate şi alte

intenţii de acest gen în favoarea copiilor care, potrivit cuvintelor domniei sale, „dacă nu sînt trimişi la orfelinate, nu înseamnă că nu au probleme

la fel de giari”.Pentru că acţiunea,

prevăzută, iniţial, pentru ziua de luni, 22 decembrie, s-a

desfăşurat cu ajutorul cîtorva dintre studentele la Asistenţă

Socială, s-a impus devansarea ei din cauza intransigenţei administraţiei căminelor

studenţeşti. Uneia dintre studentele în cauză i-a fost

impusă părăsirea căminului

cel mai tîrziu sîmbătă, 20 decembrie. Motivul a fost

închiderea complexului

studenţesc în perioada vacanţei. Adică ce, persoanele din administraţie nu s-ar

pregăti pentru sărbători?L a u ra M O R A R

Foto: E. OLARIU

Telefon pentru călătorii feroviari

Regionala CF Cluj

informea'/â publicul c ă

începînd i-u dala dc 19

dcccmbric 1997 s-a dcschi

o linie telcfonică la sediul

Regionalei C'F Cluj. pentru

publicul călător. la carc sc

pot înreşţiMra eventualele

Mişcaţii şi reclamaţii cu

pnvirc la condiţiile de

călătorie, starea de confort

a trenurilor de calatori,

modul de seni re în staţiile

de cale ferată ele.

Mulţumim anticipat celor

caic \or apela la această

linie telefonică.

Numărul dc telefon este

064/190.190.

In ultimul moment si la Gherla

s-a rectificat bugetul local- în . cadrul şedinţei

extraordinare a Consiliului local

Gherla ce a avut loc la 15 decembrie, pe ordinea de zi a figurat o singură problemă: rectificarea bugetului local pe acest an.

Consilierii gherleni prezenţi la şedinţă au aprobat fbugetul

rectificat al Consiliului local pe 1997 în : sumă totală de 9.864.303 mii lei. Desigur, pentru realizarea investiţiilor'

propuse pe acest an, edilii oraşului au nevoie de mulţi bani,

însă resursele financiare nu permit extinderea lucrărilor

planificate. Sumele de bani aprobate pentru rectificarea

bugetului local vor fi folosite

îndeosebi în domeniul.

învăţămîntului şi sănătăţii, dar

este mare nevoie' de bani şi pentru sectorul edilitar-'

gospodăresc. De exemplu, pentru continuarea modernizării

drumului roman Băile Băiţa - Buneşti resursele financiare s-au

epuizat demult...Deci, învăţămîntul şi sănătatea

se vor bucura de bunăvoinţa consilierilor gherleni. Acum

totul depinde de felul cum vor gospodări aceşti bani cei care

răspund de aceste domenii de activitate. în oraşul Gherla în ultimii ani nu întotdeauna au

fost folosiţi banii din buget în

mod judicios şi,,mai ales, eficient. îndeosebi în domeniul sănătăţii mai sînt multe lucruri

de pus la punct. SZ.Cs.

Seminariştii ortodocşi au colindat pentru copiii handicapaţi neuromotor

' în aşteptarea sărbătorilor de

iarnă, membrii grupului

„Anastasia” al Seminarului şi

Institutului Teologic Ortodox

şi-au făcut o datorie de onoare

din a-i golinda pe cei mai mici

dintre componenţii Asociaţiei

pentru Protejarea şi Ajutorarea

Handicapaţilor Motori din Cluj.

Seminariştii au susţinut, joi, 18

decembrie 1997, în Sala festivă

a Arhiepiscopiei Ortodoxe

Române, un concert dc colinzi

în cadrul serbării de Crăciun

organizate de conducerea

Asociaţiei. Spectacolul muzical

oferit -de membrii corului

„Anastasia” a pregătit - prin

spiritul sărbătoresc' emanat -

intrarea în scenă a copiilor cu

deficienţe neuromotorii şi

întîlnirea acestora din urmă cu

un Moş Crăciun (ceva cam.

feminin, e drept, dar la înălţime).

Laura M O R A R Foto: I. PETCU

N o t e f i n o t i ţ e

d e je n e

• în cadrul şedinţei extra­ordinare din 15 decembrie, Consiliul local Dej a votat proiectul de hotărîre privind aderarea municipiului Dej la Consorţiul de Gospodărire Locală a judeţului Cluj. Consorţiul, care numără printre fondatorii săi: Primăria Dej, Consiliul local, Prefectura şi Camera de Comerţ Ciuj- Napoca, îşi propune să se ocupe de proiectele de dezvoltare locală din cadrul judeţului, cu scopul declarat de atragere a investitorilor străini.

De asemenea, a fost votat

proiectul de hotărîre privind rectificarea' bugetului local pc 1997. Din bugetul suplimentat cu 335 milioane lei, Consiliul local a hotărît ca suma de 250 milioane lei să fie alocată Spitalului Municipal Dej, cu menţiunea expresă de a fi cheltuită pentru hrana bolnavilor şi achitarea datoriei dc 35 milioane către RAL Dej.

M a g d a le n a V A ID A

P u p a t P i a ţ a " M i h a i V i t e a z u l " !

P r o f i t î n d d e a b s e n ţ a

m a i m a r e l u i m u n i c i p i u l u i

DPO code Io Mvoiolâ cu C.I.

T V

" T

După luni de frămîntări,

Consiliul local Ciuj-Napoca a

luat marea hotărîre de a se asocia cu duşmanul declarat odată: SC APO. Pînă acum, majoritatea

consilierilor doreau ca frîiele

pieţelor să fie preluate de Ia

societatea căzută în dizgraţie şi să fie date altei firme, în urma desfăşurării unei licitaţii, acum

o parte dintre aceştia s-au arătat dornici pentru o asociere. Singurul la care nil i-a ieşit ideea licitaţiilor din cap a fost

preşedintele de şedinţă, liberalul

Mîine se deschide Orăşelul CopiilorDuminică, 21 decembrie

a.c., înccpînd cu ora 17,00,

va avea Ioc deschiderea în Parcul Feroviarilor a

“Orăşelului Copiilor”.

Accasti iniţiativă a fost posibilă datorită sprijinului oferit de către RADP,

Regionala CFR Cluj şi alţi

numeroşi sponsori,

informează Primăria Cluj- Napoca.

Horea Uiorcanu.

, Cu aproape şapte luni în urmă, se cocheta serios cu ideea de a mazili piaţa. Cei mai înverşunaţi au fost, atunci,

peuneriştii. De data aceasta, ei au surprins prin interesul acordat soluţionării favorabile a „cauzei” APO. Poate dezinvoltura cu care

au negociat s-a datorat şi absenţei de la dezbatere a celui

mai intransigent, în această problemă, primarul. Termenii propuşi de executiv pentru

încheierea bîlciului au fost extrem de sofisticaţi, respectivul proiect arătînd mai degrabă ca o listă de obligaţii (27 la număr,

plus încă 17 subpuncte). Nu

numai numărul speria, ci şi conţinutul. Consilierii au fost de

acord că în proiect nu se face să fie prinse toate clauzele

contractuale. După ce directorul APO, Ioan Goia, consecvent

participant la şedinţele de consiliu, a dat raportul asupra

. cifrei de afaceri pe ultimii doi

ani (’96 - 2 miliarde de lei, iar

pe ’97 - peste 3 miliarde de lei), consilierii au decis. Pieţarii să

plătească 20 Ia sută din cifra de

afaceri, dar nu mai puţin de 40

de milioane de lei pe lună.

Asocierea va intra în vigoare de Ia începutul anului viitor. Surse

credibile, au relevat, ieri; faptul

câ primarul nu este îneîntat de

termenii asocierii, aşa încît

rămîne de văzut dacă contractul

va fi sau nu semnat. Nici

acţionarul principal, Fondul

Proprietăţii de Stat, diriguit de adversarul etern al primarului, dl Radu Sârbu, nu şi-a formulat,

explicit, poziţia. Relaţia este complexă, dat fiind

antecedentele cu Hala

agroalimentară şi conflictul

transoceanic cu McDonald’s.

L u m in iţa P U R D E A

Generalul de brig Constantin Luce şi-a lansat cartea

cu înseninări despre evenimentele din decembrie

-

Generalul de brigadă Coti%

tin Lucescu şi-a lansat cartci

numită “Procesul Ceauşescu’’ ieri, în Sala mare a Primărit Autorul a declarat că a scris voit mul nu ca ofiţer al Armatei icni

ne, cartea fiind un conglo®,-,

de însemnări despre eveninier. tele din decembrie 1585

Generalul Lucescu, avocatul k Ceauşe scu în procesul de I Tîrgovişte, afirmă că proc

a fost altceva decît “unacle oportunitate istorică, iar judec

a fost făcută din voinţatt

întreg popor” . La lansare

participat primarul.Gheo.Ţ Funar, senatorul PUNR Coi

Ciurtin, liderul clujean aIPRJ

dr. Ioan Năstase, preşedinte Societăţii “Avram Iancu”, pit Teodor Stan. Al

Foto: I. PEK

Sindicaliştii deli"• v : . 9

Radiotelecoimii au obţinui

dc la 1'anlis)

ce au cerni• Astfel, au renunţ

la greva generală'

Negocierile dintre mini1 Comunicaţiilor şi Federal

Sindicatelor Radiotelecomunicaţii

sfîrşit cu acceptarea revendicărilor sindicalişti

Vasile Baciu, liderul sindi# clujean de Radiotelecomunij31

s:a declarat foarte mulţumi1 rezultatul întrevederilor

ministrul Pantiş: “Toate celî revendicări ne-au fost acccp- Cele două frecvenţe

transmisie ne vor fi date W; De asemenea, angajaţii Regi£1 Radiotelecomunicaţii

lucrează Ia altitudine vor f în continuare cazare şi ® gratis, iar echipamentele

protecţie cerute dc sindici

vor fi asigurate.Astfel, sindicaliştii renu#

greva generală carc r programată dacă cerinţele

le-ar fi fost îndeplinite,

condiţiile unei greve gener# Regia RadiotelecomunicaţjV fi fost întrerupte transmis'1

radio, TV, prin satelit comunicarca interni internaţională prin telefon.

A n d re e a MARC

' i e

i\

)WS

IEC;a Mi 564/

i

5102

Stfl

tea

-

nstac

laitc:scu’

lineiivolt

miniBtE

iffltr.

p g V A B U L

f e C l u i -----EVENIMENT sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie \ 997 (15) J

Continuăm discuţia cu dl Constantin ASAVOAIE, director nPrison Fellowship Romania” •

iele

CM puteţi spune despre

yiea Misiunii Creştine

iacbisori?peste multe zile,‘păşim

an. Intenţionăiri să

, tn buletin informativ

proiectele noastre pînă în

_'.T0O. în mod firesc, după experienţă strategia

■<; este deja

atâ. In rie 1998,

;ci loc erinţa.

-ală • a

i u ni i > pentru- ori din

ju,: eu împlinirii

-i ani de

2te în ţara :a. Vom

:iia să j familiile

îi aş e ,

orare a;lui de penitenciare şi a.

ituţii (spitale, grădiniţe

continuarea muncii de

line şi reinserţie socială a'

slor aflate în perioada

itnţie, desfăşurarea unor

:te pentru prevenirea şi

combaterea criminalităţii în : - Eu consider Biblia drept o

rîndul minorilor, implicarea a cît oglindă în care omul; se poate

mai mulţi creştini în activitatea vedea pe sine şi care să-l ducă

din penitenciare, colaborarea cu spre schimbările necesare în

organizaţii internaţionale, agenţii viaţă. Am distribuit peste 40.000

guvernamentale, comunităţi de Biblii în penitenciare, cu

creştine ş.a. Un punct distinct al credinţa că Sfînta Scriptură nu a

activităţii noastre rămîne înşelat niciodată'pe cineva şi, sprijinirea reformei în rtiai întîi de toate, pentru că este

• - ‘ Cartea Sfîntă,

3™ Insuflată de

•\4 ' V 'W f i D u m n e z e u .Citiţi aceste

înţelepciuni şi

veţi vedea că

. oanieni precum

Ios if,. Regele

M a n a s e j

P r o r o c i i

V c c h i u l u i

T es t am en t ,

chiar 'Sfîntul

Apostol Pavel

au ştiut ce

înseamnă să fii

deţinut. în

Epistola către

arată că prin

(* $mmP P

T !

' i

C 'r

■ 5!!fi

f

Interiorul Capelei O rto d o x e a închisorii din A iu d

C o n s ta n tin A s a v o a ie , d ire c to r P .F .R .

penitenciare, medierea de

contacte cu alte administraţii

penitenciare naţionale. E nevoie

să mai spunem că în 1999 vom

organiza, la Bucureşti,

Congresul “Prison Fellowship -

International”, organizaţie

afiliată la ONU

( C o n s i l i u l

economic , şi

social). La

Congresul de la

Manila şi-au

a n u n ţ a t

participarea-

peste 150 de

• ţări în România.

■ - Domnule

director, cum

credeţi că

poate • fi

s c h i m b a t ă

v i a ţ a

puşcăriaşilor

de Sfînta

Scriptură?

Filimon, .sc

schimbarea vieţii lui Onisim,

aflăm că viaţa noastră, a tuturor

trebuie să se transforme din una

“nefolositoare” în una

“folositoare’’. Citiţi cap. 23 din

Evanghelia după Luca şi veţi

vedea că primul cetăţean al

Raiului a fost un deţinut amărît, ’

plin de pocăinţă care, cu părere

dc rău, a avut demnitatea să-şi

recunoască farădelegea şi să-

ceară îndurare şi milă.

- Se apropie Sărbătorile şi

semeni de-ai noştri mai stau

după gratii.

- Vă mulţumesc că aţi

“călătorit” cu noi în această

lume mai puţin cunoscută. Şi nu

uitaţi! Cei aflaţi azi dincolo de

zăbrele, pot să fie mîine vecinii

noştri. Nu ar fi minunat dacă i-

am vedea schimbaţi şi folositori

societăţii? Oricum şi cei necăjiţi

merită SĂRBĂTORI

FERICITE. Iar noi ne vom

strădui să le aducem luminăm în

“întunericul” celulelor. .

V a sile M O L D O V A N ,

i l

V izita la în c h is o a re a d e se cu rita te m a x im ă S to c k h o lm , S u e d ia

i n e a r e u r e c h i d e

ă n e a u d ă !

^SERVICELECOMUNICAŢIIMoţilor nr. 6-8 '

*4/198546, Fax: 064/198546

Nu aduce anul ce aduce luna decembrie.

D EA LER AUTORIZAT

NOI FACEM MAI MULT! TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ G snrr

Pentru ca bucuria să rldă

pe chipul vacanteiDin nou s-au scurs, , pe

nesimţite, zilele unui trimestru de învăţătură, bucurîndu-vă de

binemeritata, vacanţă, după

multe eforturi încununate de ’

succesele obţinerii unor rezultate buhe şi foarte bune la învăţătură.

Aceste rezultate, bineînţeles,

vor constitui cadoul de sărbătorile de iarnă pe care-1 faceţi părinţilor, cadrelor

didactice, celor dragi, care pe

parcursul trimestrului, cu afecţiune, competenţă, dar de cele mai multe ori cu răbdare, -

au încercat şi reuşit să vă '

îndrume paşii spre noi limanuri.

Sîntem convinşi că v-aţi gîndit ' din timp şi asupra prudenţei

necesare ce trebuie manifestate,'

ori de cîte ori vă aflaţi în postura

de participanţi la traficul rutier.

Cum deplasările unoradintre

voi se efectuează pe: arterele rutiere, vă ^minţim faptul că e

nevoie să se respecte regulile de

circulaţie pentru a preîntîmpina

eventualele“ conflicte” cu automobilul.

Ne facem datoria dc a vă

preveni asupra pericolelor străzii, avînd în vedere că în anul

1997, pe fondul ignorării

regulilor de conduită preventivă

au căzut victime ale accidentelor

de circulaţie un număr de 32

colegi de-ai voştri.

1. în ziua de (XJ. 12.1997, în jurul orelor 17,10 Nicoleta

Iancu, elevă în clasa a IlI-a la

Şcoala gen. nr. 4 din Ciuj-

Napoca a fost accidentată grav, pe str. Plopilor, ca urmare a. traversării prin loc nepermis, de

către autoturismul nr. 2-CJ-227,

condus de Szakaci Attila;

2. La data de 23.11.1997, ora

13,45 Tomoiag Ovidiu Călin,

elev în clasa a Il-a a fost

accidentat grav pe str. "Oaşului,

tot ca urmare a traversării

neregulamentare a arterei în

fugă, fară o prealabilă asigurare.

3. La 30,07.1997 pe str. Moş Ion Roată din Ciuj-Napoca,

automobilistul Matei" Ioan a

.accidentat grav pe minorul Fărcaş Ovidiu de 8 ani, care s-

a angajat în traversarea străzii pe

loc nemarcat şi fără să se asigure, în urma leziunilor suferite, a

decedat la Clinica

Neurochirurgie Ciuj-Napoca.

Dispariţia Iui ‘ din rîndul colegilor, precum şi locul ocupat

de el în bancă, va rămîne nu ştim

cîtă vreme în amintirea tristă a . colegilor săi. :

;■ Ne-am mărginit sâ vă prezentăm succint acestei trei

cazuri tragice invitîndu-vă,

deopotrivă, pe dumneavoastră părinţi şi educatori, precum şi

pe copii să reflcctaţi asupra consecinţelor nefaste ale

. accidentelor de circulaţie.

Este de datoria noastră,- a

tuturor, de a veghea atent şi a

îndruma corect mersul cu săniuţa, cu patinele, deplasările

celor mici, ori de cîte ori accstca

se fac în apropierea sau pc

drumurile publice.

în finalj Poliţia Rutieră a municipiului Ciuj-Napoca, vâ

doreşte,' dragi copii, o vacanţă cît,mai agreabilă, lipsită de

evenimente rutiere.

SĂRBĂTORI FERICITE!

C ă p ita n , N ico la e S A N D U

C ă p ita n , V a sile T A R C E A

Pompierii - puşi pe rele!

Luni - ultimul termen pentru avize şi autorizaţiiLa Grupul de pompieri Cluj s-au înregistrat peste 120 dc

întreprinzători, care au solicitat avize şi autorizaţii. Numai că, dintr- o inexplicabilă amnezie, ateste documente n-au mai fost ridicate.

Amenda, în aceste cazuri, se situează undeva între 5 şi 10 milioane

de lei. E ceva, nu? /

Purtătorul de cuvînt al Grupului de pompieri Cluj, domnul lt.

col. Liviu Cadar ne-a remis un comunicat în carc se precizează câ

luni, 21 decembrie a.c. este ultima zi cînd sc pot ridica autorizaţiile-

şi avizele pentru construcţii. Dată după care...

Atenţie, deci! •■ -r.v.-

l^ntruiieriCciclamtâjS&eii

Compartimentul “prevenire” din IJ.P . vă sfătuieşte

O Nu purtaţi îmbrăcăminte din c.‘.u/d iama puteti deveni ţinta unor tilhârii Blănurile, bijuteriile, poşetele de lux nu sînt recomandate la cumplr.Uun;

O Nu «.tationaţi mult timp într-un Inc l.lcetujii-va cunparârurile =;i mergeţi mai departe;

O Cînd achitaţi ceva, nu scoateţi sume mari dc bani. Acest lupt aproape ert îi in\ili pe hoţi h furt:

O C.’înd ajtinşcţi la casa unui mapa/in plasaţii <i lupajele în fata dvs . dc^eurajindu-i astfel pe inliactorii cc ar putea îrcerca

vd ia pnr. surprindere în

timpul achitării produselor;, O La telefoanele publice, nu

petreceţi mult timp. Aşezaţi-vâ bagajele la vedere *pe timpul convorbirii.

O Lăsaţi acasă pantofii cu toc. încălţaţi ceva mai uşor. Mobilitatea vă poate feri dc multe neplăceri;

O Dacă intraţi într-un local public - cofetărie, restaurant, magazin ori în pieţe- agroalimentare, asiguraţi-vâ- bagajele,' căutaţi sâ le ţineţi cît mai aproape şi sub privirea dvs.

(va urma)

Cpt. Macedon BUZIJ-Ă ;

,(Î6 ) sîmbătă-duminică, 20-21 decembrie 1997 ULTIMA ORA A D E V A R lkd e C l m v

llîleoSîiidătorMmulţumim şi, pentru că colinda lc-a fost prjj..

cu-acelaşi gînd curat, îi aşteptăm şi la anul să ne

pragul.. <*!*

Foto: I. P E f^

I Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul [ Cluj, valabilă pentru 20.12, a.c. în jurul orei 15.

Vicele Dejeu vrea să intre;

în tagma paparazzilor

u rm a re din p a g in a 1 ■

afirmat că n-ar trebui sâ fie deranjaţi de fotograf consilierii, deoarece în mass-media aceştia apar

; în repetate rînduri. Un alt argument' al primarului l-a constituit faptul că aleşii urbei „sînt persoane publice, asumîndu-şi riscul de a fi mediatizaţi. Irefutabilă a fost justificarea că ar fi jenantă ... cenzura.’Motivaţia primarului n-ă fost convingătoare. Consilierul Deac a ripostat prompt, adueîndu-i aminte primarului că a chemat oameni în instanţă pentru lucruri mai puţin vinovate, cînd i- a fost ştirbit dreptul la imagine publică. Dejeu a afirmat că n-a crezut că va ieşi aşa mare necaz.

I

I

J

imortalizaţii din „amonte”. înj final, consilierul Dimitriu a părăsiţi sala de şedinţe, urmat de toţi. consilierii „intoleranţi” ai opoziţiei' locale. Cvorumul n-a mai fost| întrunit şi, pentru a doua oară, îni ultimele 60 de zile, şedinţa C.L. aj fost suspendată. I

Personal, nu recunosc vreo| culpă,'decît , aceea de a fi scauni lîngă scaun cu dl Dimitriu. Faptul* că dl consilier a preferat compania! presei nu este o excepţie, ci o| practică, în şedinţele C.L*. Dacă dli vice Dejeu ori conducerea'? executivului au dorit să mă aibă| în albumul. Primăriei, eu una nul ‘ mă pot opune. De m-ar fi întrebat, cineva, aş fi refuzat ofertai fotograMui amator. în ce-1 priveşte |

Ieri, în cursul dimineţii, redacţia s-a luminat dc colinde, cîntece de stea şi urări de Crăciun şi Anul

Nou, pe care ni le-au dăruit cu drag, din toată bogăţia sufletelor lor tinere: colindătorii din Ansamblul de

. copii "Doruleţul" al Liceului Teoretic "N. Bălcescu", condus de instructorii Petre şi Mariana Pop şi Luminiţa

Perşa (fotol) şi un grup de fete din clasele a VlII-a,

de la Şcoala nr. 21, din Ciuj-Napoca (foto 2),‘instruit de dnele profesoare Claudia Zaharia şi Dana Vasiu. Lc

Farmecul nu i-a fermecat pe consilieri

Cu ifose, "atenţiile" au fost acceptate însăLa şedinţa de joi a CL, Moş Farmec a

anticipat cuminţenia consilierilor şi a dat mici atenţii cosmetice. Dar se pare că Moşul s-a păcălit puţin. Proiectul de hotărîre privind asocierea dintre CL şi societatea comercială Farmec, pentru un magazin de desfacere tocmai în buricul tîrgului (str. Napoca nr. 25) a fost respins. Farmecul şi-a pus la bătaie toate

farmecele şi era dispus să livreze produse de strictă necesitate (pastă de dinţi, şampon, produse pentru curăţat obiecte sanitare, şampoane pentru veselă, dezodorizante,...) în valoare de 4 milioane de lei potenţialului asociat

Cu toate că la început s-au auzit glasuri cum că nu vor să fie mituiţi, domniile lor au trecut peste primele temeri. Influenţabili,

neinfluenţabili, hotărîrea a avut trecere doar) 17 consilieri, restul arătîndu-se de neclintit As că, farmecul Moşului nu a avut trecere la to- consilierii, în schimb cadourile au fost accept indiferent de vot -

Nu numai „Farmec”- ul a fost refiuj Consilierii s-au arătat năzuroşi şi la înfrăţi,t cu Casa de Cultură Studenţească şi cu’s( Vimpex (vezi Hotel Stadion). In schimb, fost mai norocoşi cei de la SC ESCO-M care s-au angajat să cotizeze lunar cu I, milioane lei şi să aibă grijă de autovehicule: consiliului pentru un spaţiu pe B-dul 2, Decembrie 1989.

Lfl

P R O G R A M U L T E L E V I Z I U N i L O R P R I N C A B L U

H E MEl a regretat incidentul, dar nu s- ' pe dl Dimitriu, consider justificataj a arătat dispus să-i sacrifice pe exercitarea dreptului la imagine. }

Adepţii lu i Marko Bela au luat-o înaintea, merilor rerzi

UDMR plîng® după o salcieO discuţie doctă s-a încins în

consiliu pe tema tăierilor de arbori. Executivul Primăriei a prezentat un proiect prin care cerea ca, în cazul proprietarilor care nu dispun de posibilităţi financiare pentru ă, efectua tăierile de arbori de pe. propriul domeniu, acestea să fie suportate de la consiliu. Pierind de la aceasta, consilierii (mai ales cei udemerişti) s-au arătat mai „ecologi” dedt politicienii cei veizi.

D-1 Miko a cerut ca, în loc de un arbore, sâ fie puşi trei. Boros Janos s-a plîns de frenezia cu care RADP taie arborii şi a dat exemplu salcia plîngâtoare din curtea UDMR, care, a fost sacrificată fară preaviz. Palfi Carol este de părere ' că acţiunea „Tăierea arborilor” este un adevărat rebus, nimeni nu ştie de ce şi ce se-ntîmplă cu arborii

l

I

tăiaţi. „S-a ajuns la situaţia hilară [ în care tăierea unui’ arbore costă [ <nai mult decît arborele în sine. Şi,. după cum am remarcat, RADP-ul I nu ne-a prezentat nici un venit la| acest capitol”, a afirmat dl Palfi. r O bună parte dintre consilieri auj cerut-organizarea unei licitaţii! pentru această operaţie, iar arborii | tăiaţi să rămînă în proprietatea i solicitantului. Datorită interesului' manifestat de către consilieri, şeful I executivului le-a propus să| înfiinţeze o comisie de triere ai arborilor îmbătriniţi şi uscaţi. ' Normal că această propunere a| trecut fară' a fi remarcată! |

în final, hotărîrea a fost adoptată.. Să sperăm însă că nu se va trece la» o tăiere masivă, după cum îi taie | capul pe unii, alţii. i

• L P .,

Sîmbătă,20 decembrie: 9,00 Desene

animate; 9,15 Din atelierele pictorilor, 9,30 Made în Germany - magazin economic; 10,00 Comorile lumii - > documentar, 10,15 Mamă şi fii - film (r); 11,45 Big Top 40; 12,15 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Maeştri cascadori; 18,00 Desene animate; 18,15 Reţeta sâptâmînii; 18,30 Irr dialog cu personalităţi clujene; 19,00 Ştiri; 19,10

Imagini dm Austria - reportaj; 20,10 Muzeele industriilor - documentar, 20,25 Inside Britain - documentar; 20,50 Umbra trecutului - film; 22,15 Zooportrete. .

Duminică, 21 decembrie ^ 9,00 Desene animate; 9,25 în dialog cu personalităţi clujene; 10,00 Biserica şi societatea - documentar, 10,15 Umbra trecutului - film (r); fl,55 Maeştri cascadori (r); 17,15 Telecinemateca : Mîna neagră - film; 18,15Bulevard

biografic - talkshow; 19,10 Biserica şi societatea - documentar; 19,25 HEAT - magazin pentru tineret; 20,25 Comorile lumii - documentar; 20,40 Marea' singurătate - film; 22,05 Imagini din Elveţia - documentar.

;a i ■iul

tal,3\

■sar,orc

apa

f c

p r e z it t ili

r a d i o —

O N T A C T s ţ> v

THE GREATEST FM EXPERIENCE

Duminică, 28 dec. ora 24.00

L E G E U D E mmcandidaţi din 1 9 9 7

la intrarea în legendă(114263)

fim.

■ 1r

tsisi®l

Aşa cum am avut grijă să vă anunţăm, zi de zi, în pagina a 15-a a ziarului nostru, ieri'a avut loc, la magazinul Musicolor din Piaţa "Mihai Viteazul", desemnarea primilor cîştigători ai concursului Mikotronic lansat prin intermediul „Adevărului de Cluj”. Cei care au cîştigat premiile oferite de firma Mikotronic Pioneer sînt:

Alina Griga - locul I (un telefon)Onuţ Hoţ - locul II (un calculator)Remus Morar - locul III (un binoclu).

. Cîştigătorii sînt rugaţi să se prezinte cu buletinul de identitate la şeful magazinului Musicolor pentru a-şi ridica premiile. Celor care nu au fost printre norocoşii tragerii la sorţi li se oferă o nouă şansă prin a doua ediţie a concursului Mikotronic în finalul căreia vor fi

acordate cîte două premii I, II şi DL Taloanele vor fi publicate de luni pînă joi în aceeaşi pagină 15 a „Adevărului de Cluj”.

v O terusM aactitu ipn bimal

Sîmbătă, 20 decembrie

5:00 Videotext; 10:30 Ce s-a întîmplat cu rasa umană? Ep. 5 - doc.rel; 11:25 C38 Chicago: ep 171; 11:20 Videotext; 16:30 VDO 2 - 9702 (Solid Rock) - doc.; 17:16 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21:31 Videotext; 22:00 Film; 23:30 Videotext; '0:00 Babylon Blue - erotic; 3:00 închiderea programului.

Program Discovery 18:00 Magazinul de sîmbătă: -

Hitler - Omul privat; 19:00 Seducătorul; 20:00 Trăiască Herbie; 21:00 The Battle of the Bulge; 22:00 Ştirile Discovery; 22:30 Capriciile vremii: Lupta cu forţele naturii; 23:00 Planeta dezlănţuită: Fulgerele; 0:00 Bătălia pentru cer, 2:00 Detectivi legişti - Feţele tragediei; 3:00 Automobile de lux - Lincoln; 3:30 Pasiunea volanului; 4:00 Program D.W.

Duminică, 21 decembrie 5:00 Videotext; 10:00 VDO 2

- 9702 (Solid Rock) - doc.rel; 11:00 Videotext; 16:00 Blank - doc.; 16:20 Din nou inocent - doc; 17:00 C38 Chicago ep. 171- doc.rel; 18:00 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21:31 Videotext; 22:00 Film; 23:30 Videotext; 0:00 Babylon Blue - erotic; 3:00 închiderea programului..

Program Discovery ,,18:00 Aripi “A - 4 Skyhawk”;

19:00 Maşini extreme - Trenurile;

20:00 Suricata; 21:00 Dm lum supranaturalului * “Ursul - s din Kamceatka”; 21:30 Univers misterios a lui A. Clarke:Poveşti cu spirite; 22:1 Discovery prezintă: Monşti adîncurilon “Loch Ness”; 23:1 Discovery prezintă: Monşt adîncurilon .“Monstrul din k 23:30 . Discovery preziai Monştrii admCurilor “Şarpele mare 0:00 Discovery prezis Monstrul zăpezilor veşnic “Yeti”; 0:30 Discovery prezfe Monştrii adîncurilor: Monştrii lacuri; 1:00 Magazin Discovei M Bolile infecţioase - inani invizibili; 2:00 Dosarele iustiti înarmat şi periculos’ ; 3:( Exploratorii: Expediţie în Paf nunii 4:00 Program D.W. ^

orna

onşt

iaduri

iatte

mpos1

adu/cAnii

5sct(

*pn

pacts

ii*JiAIe

PORTALEXPORT-MPORTBJU-

Sîmbătă, 20 decembrie8.00 Videotext; 9,00 Reluări; 15;*

Videotext; 15,30 Invazia păgîn® documentar; 16,15 Videoclipuri; 1& documcntar, 17,00 Documentar, 17- ' Orfelinatul din Man Jong - documetf ■ la C18.30 Desene animate; 18,40 0 Ş® pentru Kaila ; documentar; 19,00 'Nord de paralela 60 - serial; Videoclipuri; 20,00 Bordertown O* film; 21,40 Brigada de şoc - serial; 22, Odiseea - serial; 23,00 Tablou de fin®- film (1); 0,35 Videoclipuri; l>l Fanteziile Măriei şi ale Lizei • prog12 erotic.

Duminică, 21 decembrie8.00 Videotext; 9,00 Reluări; lî.ţ i.

Videotext, 15,30 Documentar, 1&Ja Tombik & B.B. - desene animate; \h. Invazia, păgînă - documentar, 1 Documentar; 18,00 Desene aniffl18.30 Documentar, 19,00 La Nord1 paralela 60 - serial; 19,45 Vidcocli j «j 20,00 Paris sau undeva - film; 21 “ i Brigada de şoc - serial; 22,10 Odisc& serial; 23,00 Tablou de familie -P (p.U); 0,35 Videoclipuri; 1,00 Elec*Blue - program erotic.

sein3)lo

laliz.

ipînd:iam<

ma,

’anâ,

presi -oluţi

Jntar îvoly )in f

jcăril

ml

J

Autorizată prin S.C. nr. 12B/1991, judecătoria rijj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului

I Comerţului .judeţului Cluj, sub nr. J/12/3D8 din S2.03.1991 cod fiscal 204469

' ILIE CĂLIAN (redactor şef);V ALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);

MARIA SANGEORZAN (redactor şef adjunct).

Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mâil:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ

Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica pubUcitate: 194.981

Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIMARUL EXECUTAT LA3400 Quj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

Garamond• Tipografie i i i •*