Universitatea Petru Maior
Universitatea Petru MaiorFacultatea de tiine Economice, Juridice
i Administrative
Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor
PIAA TURISTIC A FRANEICUPRINSInformaii generale
...................3Originea i istoria numelui...4Geografie..4
Cultura..5Religie. .6Mijloacele de transport.....7Formele de
turism.........8Scopul vizitei9Statistici si
indicatori.........................................................................................Concluzii
Bibliografie
Informaii generale
Nume oficial: Republica Francez;
Situarea: in Vestul Europei;
Vecini: Mrginit la nord de Canalul Englezesc, la nord-est de
Belgia i Luxembourg, la est de Germania, Elveia i Italia, la sud de
Marea Mediteran, la sud-est de Spania i Andorra, iar la vest de
Oceanul Atlantic;
Suprafaa: 674.843 km (incluznd i insula Corsica);
Populaia: 62.662.842 loc.;
Densitatea populaiei: 92,86 loc./km;
Srbtoarea naional: 14 Iulie (aniversarea Cderii Bastiliei-
1789);
Limba oficial: franceza;
Sistem politic: Republic
- Preedinte: Nicolas Sarkozy
- Prim-Ministru: Franois Fillon
Moneda: 1 Franc francez = 100 Centimes; Frana este una dintre
cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1
ianuarie 1999, aceasta substituind Francul Francez la nceputul
anului 2002;
Capitala: Paris, numit i Marele Paris;
PIB(1999): 1.373.000 mil.$ (locul 2);
PIB/loc.:23.300$ (locul 9);
Membru UE din: 25 martie 1975.
Originea i istoria numelui
Numele de Frana provine de la denumirea latin Francia care
nseamn trmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din
nordul Europei, populat, sau mai degrab dominat de ctre poporul
rzboinic germanic ce se numeau ei nii Franci. Astfel, Francia la
origine nu avea o conotaie geo-politic, ci mai mult geografic sau
sociologic, similar cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.
Termenul de franci desemneaz cel mai probabil o lig sau o
confederaie de popoare germanice instalate pe malul drept al
Rinului, dincolo de frontierele Imperiului Roman care nu erau supui
nici Imperiului i nici unui alt popor mai important. Originea
numelui de franci nu este clar existnd mai multe ipoteze.Poporul
francilor era n principal un popor de rzboinici i i alegea un ef
numit Rex Francorum (Regele Francilor). Din perioada domniei lui
Hugo Capet acest termen este folosit n mod strict pentru a face
referire la Regatul Franciei. Din 1190 regele ncepnd s poarte
denumirea de Rex Francie ce devine mai trziu Roi de France (Regele
Franei).
GeografieFrana continental
Dei marea parte a teritoriului francez (Frana metropolitan; n
francez: la Mtropole, sau France mtropolitaine) se afl n vestul
Europei, Frana este constituit i din teritorii aflate n America de
Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian,
nordul i sudul Oceanului Pacific, i Antarctica, aici ns
suveranitatea este exercitat n Cadrul Tratatului Antarcticii.
Frana metropolitan se ntinde de la Marea Mediteran la Canalul
Mnecii i Marea Nordului i de la Munii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul
Atlantic. Datorit formei geometrice a teritoriului Franei
continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul (francez:
L'Hexagone). Se nvecineaz cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de
km), Germania (450 de km), Elveia (572 de km), Italia (515 km),
Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) i Spania (650 de km). Frana are
frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km) i o frontier
nematerializat cu Antilele Olandeze (10,2 km) n Insula Sfntul
Martin.Frana posed o larg varietate de relief, de la cmpiile din
nordul i vestul rii pn la lanurile muntoase din sud (Munii Pirinei)
i sud-est (Munii Alpi), acetia din urm avnd cel mai nalt punct din
vestul Europei, Mont Blanc (4.810 de metri). Mai exist regiuni
muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munii Vosgi, precum i largi
bazine ale unor ruri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne i Sena.
Suprafaa total a Franei metropolitane este de 551.659 de km,
Frana fiind clasat astfel ca al 47-lea stat dup suprafa. Suprafaa
total, ce cuprinde toate regiunile, colectivitile i teritoriile de
peste mri, este de 674.843 de km, ceea ce reprezint 0,45% din
suprafaa total a uscatului de pe Pmnt. Zona Economic Exclusiv a
Franei o claseaz pe aceasta pe locul al doilea, dup Statele Unite i
naintea Australiei cu o suprafa total de 11.035.000 de km, ceea ce
reprezint 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive.
CulturRen Descartes, filosof francez ale crui idei au influenat
puternic cultura Franei.
Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect
culturile sale regionale i influena numeroaselor valuri de imigraie
de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, numit i Oraul Luminilor
(n francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un
important centru cultural, gzduind artiti de diverse origini, fiind
actualmente oraul care adun cel mai mare numr de situri cu un
caracter cultural din lume (muzee, palate, cldiri i altele). n
plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme.
Locul de natere al cartezianismului i al Secolului Luminilor,
cultura francez a lsat motenire lumii limba diplomailor, o anumit
concepie universal asupra omului (uneori considerat
franco-centrist), numeroase realizri tehnice i medicale i o art de
a tri ancestral. Locul de natere al cinematografiei i un susintor
fervent al excepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie
cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii
cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene.
Cultura francez este unul dintre principalele liante ale
Organizaiei Internaionale a Francofoniei care reunete diversele ri
care au afiniti culturale i care au fost puternic influenate, de-a
lungul timpului, de cultura francez.
Religie
Catedrala Notre Dame de ParisDin punct de vedere constituional,
Frana este un stat laic. Laicitatea francez antreneaz o separare
reciproc ntre Stat i Biseric, pe baza unui postulat prin care
statul respect toate religiile, dar nu recunoate niciuna, ceea ce
permite mai multor religii s coabiteze. Din principiu, statul
francez interzice recensmintele cu caracter religios astfel nct
datele din acest domeniu sunt oferite doar de instituii
neoficiale.
Conform unui sondaj CSA:
51% din francezi se declar catolici (fa de 67% n 1994) dar doar
jumtate dintre ei cred n mod ferm n existena lui Dumnezeu;
31% din francezi (fa de 23% n 1994) se declar fr religie;
4% musulmani (fa de 2% n 1994);
3% protestani;
1% evrei;
10% nu se pronun.
Dintre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt ns
practicani.
n ciuda acestei scderi a credincioilor i n particular a
catolicilor, religia catolic rmne religia dominant n Frana i i
pstreaz o influen important, n special n zonele predominant rurale
ale rii. Chiar dac statul este laic, catolicismul este prezent n
mod particular, astfel c zilele de srbtoare concid cu srbtori
religioase catolice iar 90% din colile private din Frana sunt coli
catolice.La nivel mondial, Frana este cea de-a treia ar important,
furnizoare de turiti (turism emitent), dup SUA i
Germania.Mijloacele de transport
In Franta exista 1 milion km drumuri, din care 8000 km de
autostrada (cea mai mare parte cu taxe), la fiecare 10 km find
locuri special amenajate pentru opriri, la fiecare 30 40 km statii
de alimentare cu benzina si restaurante si la fiecare 100 km
unitati de cazare.Parcatul se plateste in marile orase: trebuie sa
cautati contoarele de parcare, sa cumparati un tichet si sa-l
asezati in interiorul masinii, la vedere.Limitele de viteza sunt de
130 km/h (110 km/h cand ploua) pe autostrada, 110/90 km/h pe
drumurile nationale, 90km/h pe drumurile departamentale si 50 km/h
in localitati.Alcoolemia admisa este de 0,5g/l sange.In zonele
urbane parcarea este strict reglementata si semnalizata: puteti
parca doar in zolele marcate cu culoarea alba si insemnul Payant,
zonele marcate cu galben fiind destinate vehiculelor utilitare; in
majoritatea parcarilor se gasesc aparate de taxat (de la 15 minute
pana la 2 ore); biletul trebuie afisat obligatoriu, amenzile pentru
netaxare sau depasirea timpului pot ajunge pana la 12 EURO.
Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr
mare de kilometri de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i
peste 400 de aeroporturi.
Reeaua de cale ferat are peste 30.000 km cu ecartament standard
de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este
renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii
dedicate, cu viteze comerciale de pn la 320 km/h. Exist conexiuni
cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale
ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului
Canalului Mnecii. Numeroase orae dispun de sisteme de trenuri
suburbane (RER i Transilien n Paris) i metrou, unele dintre ele
fiind de tip VAL automate. De asemenea n marile orae tramvaiul a
nceput s fie din ce n ce mai prezent, dup ce, n anii 1960
majoritatea liniilor au fost defiinate.
Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea
majoritate asfaltate, din care reeaua de autostrzi are peste 10.000
km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii
private. De asemenea exist o reea bine dezvoltat de drumuri
naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae. Piaa
auto este dominat de productorii interni cum ar fi Renault (27% din
piaa auto n 2003), Peugeot (20,1%) i Citron (13.5%).[13] De
asemenea, cu 70% din mainile nou vndute n 2004, utilizarea
motoarelor de tip diesel devine alegerea preferat, naintea benzinei
sau a GPL-ului.
Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste
pavate, cel mai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de
Gaulle n apropierea Parisului. Air France este compania naional, n
curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este
cea de a treia companie mondial de transport aeronautic. Pn n
Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n
continuare peste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile,
din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exist numeroase
porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux i Marsilia fiind printre
cele mai importante.Motivaii turistice
1. Istoria2. Cultura: numeroasele muzee, palate, n special
Parisul care este o adevrat metropol a culturii3. Numeroasele i
vestitele staiuni, croaziere, sporturi de var, de iarn.
Formele de turism
Turism intern- activitatea turistic practicat n interiorul rii
de ctre rezidenii ei care viziteaz propria lor ar. Turism
internaional- activitate turistic practicat n afara granielor
rezidenilor. Turism receptor- totalitatea primirilor, sosirilor;
Turism emitor- totalitatea plecrilor. Turism naional- activitatea
care grupeaz turismul intern al rii i turismul emitor ce se refer
la rezidenii acestei ri care viziteaz alte ri.Scopul viziteiFranta
este cu adevarat o tara plina de locuri de vizitat. Se spune ca nu
iti ajunge un concediu ca sa poti vizita toate locurile turistice
din Franta. Vom prezenta cateva obiective turistice din Paris.
Parisul este un oras fascinant, plin de atractii turistice si
istorice, multe muzee in care puteti admira cele mai importante
capodopere din intreaga lume si multe obiecitve turistice.
Monumentele si obiectivele turistice din capitala Frantei, sunt
cunoscute in toata lumea si au ajuns adevarate simboluri
recunoscute de oricine. Mai jos va prezentam o lista de obiective
turistice pe care cei ce au ocazia sa ajunga in Paris trebuie sa le
viziteze.
Champs-lyses.
Champs-lyses e cunoscut in Franta sub numele de La plus belle
avenue du monde (Cel mai frumos bulevard din lume) si se intinde de
la Piata Concorde pana la Arcul de Triumf. A fost renovat si s-au
construit trotuare largi din granit. Este unul dintre cele mai
importante obiective turistice ale Parisului. Multe evenimente
importante au loc pe acest bulevard bine-cunoscut, cum ar fi parada
militara care celebreaza Ziua Nationala a Frantei in data de 14
Iulie, manifestarile din noaptea Anului Nou si finalul celei mai
prestigioase intreceri cicliste, Turul Frantei. Sute de magazine
ale unor firme cunoscute in toata lumea, cinematografe, teatre si
restaurante animeaza zona zi si noapte. Champs-lyses este un motiv
foarte bun pentru a alege un hotel in zona pentru cei ce viziteaza
Parisul.
Turnul Eiffel.
Daca mergi in Paris trebuie neaparat sa vizitezi Turnul Eiffel.
Sa mergi in Paris si sa nu vizitezi Turnul Eiffel este pur si
simplu un lucru de neconceput. De fapt aceasta atractie a Parisului
poate fi vazuta din aproape orice punct al orasului. Din Turnul
Eiffel nu vei avea parte de cea mai spectaculoasa priveliste din
Paris dar este in mod cert un loc in care trebuie sa te duci din
cauza arhitecturii sale si a grandorii.
Monumentul isi trage numele de la proiectantul sau Gustave
Eiffel si este cea mai inalta cladire din Paris. Peste 200 de
milioane de oameni au vizitat turnul de la inaugurarea sa in 1889
facand astfel din el cel mai vizitat monument din lume. Impreuna cu
antena sa de 24 de metri, structura masoara 325 de metri inaltime.
Cand constructia sa a fost incheiata in 1889 structura a fost
declarata cea mai inalta cladire din lume, titlu care i-a apartinut
pana in 1930 cand a fost contruita Chrysler Building din New York.
Turnul este acum a cincea cladire ca inaltime din Franta si cea mai
inalta din Paris.
Basilica Sacre Coeur.
Basilica Sacre Coeur este o basilica romano-catolica si un
popular obiectiv turistic din Paris. Este inchinata inimii sacre a
lui Iisus. Cladirea se afla in cel mai inalt punct din oras. In
1873 consilierii orasului Paris au votat o lege ce privea
exproprierea terenului din varful dealului Montmartre pentru
construirea basilicii. Arhitectul Paul Abadie a proiectat basilica
dupa ce a castigat un concurs impotriva altor 77 de arhitecti.
Acesta era deja cunoscut pentru munca sa de restaurare a Catedralei
Sf-Front din Prigueux.
Notre Dame.
Notre Dame nu este chiar cea mai mare catedrala din lume, dar cu
siguranta este cea mai faimoasa. Capodopera gotica este localizata
in le de la Cit, o mica insula in inima orasului. Episcopul
Parisului Maurice de Sully a inceput constructia in 1163. Catedrala
trebuia construita in noul stil gotic dorindu-se sa reflecte
statutul Parisului de capitala a regatului francez. A fost prima
catedrala construita la o scara uriasa devenind astfel prototipul
pentru catedralele ce s-au construit in Franta in perioada
urmatoare, printre acestea fiind Catedrala din Amiens, Chartres sau
Rheims.
Muzeul Luvru.
Muzeul Luvru este cel mai vizitat muzeu de arta din lume, un
monument plin de incarcatura istorica si un muzeu national al
Frantei. Este un obiectiv turistic central din Paris fiind situat
in arondismentul 1 al orasului. In cadrul muzeului Luvru sunt
expuse in jur de 35000 de obiecte de arta din mileniul 6 I.Ch. si
pana in secolul al XIX-lea D.Ch.
Domul Invalizilor.
In 1670, Ludovic al 14-lea, a dat ordin sa se construiasca Domul
Invalizilor, un spital militar capabil sa trateze soldatii francezi
raniti in razboaiele din Europa. Numele domului este o prescurtare
de la Hpital des invalides. In anul 1676 cand a fost finalizata
constructia domului, in jurul domului erau 15 curti cea mai
faimoasa fiind Curtea de onoare, unde erau tinute si
paradelemilitare.
Podul Alexandru al III-lea.
Constructia podului a avut loc la sfarsitul secolului al XIX-lea
si a durat aproape 3 ani. Structura a fost facuta intr-o fabrica
iar apoi transportata si asamblata cu ajutorul unei macarale
imense. Este construit din otel si piatra in stilul Art Nouveau.S-a
dorit ca podul sa nu impiedice vederea spre bulevardul
Champs-Elysees si spre Domul Invalizilor. Rezultatul a fost acest
pod lung de 107.5 de metri, lat de 40 de metri si inalt de 6
metri.
Pantheonul.
Pantheonul este asezat pe muntele Ste-Genevive, in apropiere de
Universitatea Sorbonna si de Gradinile Luxembourg. Locul unde se
afla Pantheonul a fost ales de regele Clovis si a fost construit
pentru ca acesta sa fie inmormantat in el.
Muzeul dOrsay.
Cladirea care gazduieste Muzeul dOrsay este o fosta gara, Gara
dOrsay, construita la timp pentru Expozitia Universala din anul
1900. Gara a fost punctul final al cailor ferate din sud-vestul
Frantei pana in anul 1939, cand peroanele sale au devenit prea mici
pentru noile trenuri ce intrasera in circulatie. A continuat sa fie
folosita pentru trenuri regionale mai mici iar o parte din ea a
devenit oficiu postal in timpul celui de-al Doilea Razboi
Mondial.
Place de la Concorde.
Place de la Concorde este cea mai mare piata publica din Paris
si separa gradinile Tuileries de bulevardul Champs-Elysees. Initial
a fost numita Piata Ludovic al XV-lea si in mijlocul sau a fost
amplasata o statuie ecvestra a acestuia. Constructia pietei ce are
forma unui octogon a inceput in anul 1754 si a fost terminata in
1763.
Opera din Paris.
Opera a fost construita intre anii 1862 si 1875, arhitectul sau
fiind Charles Garnier. Ideea de a se construi o opera noua a aparut
inca din anul 1820 atunci cand, dupa inceperea lucrarilor, s-a
descoperit un lac subteran amintit si de Lloyd Webber in Fantoma de
la Opera. Desi aceasta problema a fost rezolvata, lacul inca exista
sub pivnita cladirii. Opera are 11000 de metri patrati si o scena
pe care pot incapea 450 de artisti. Auditoriul detine jumatate din
spatiul total avand 2200 de locuri.
La Conciergerie si Sfanta Capela
Conciergerie si Sfanta Capela includ ramasitele celui mai vechi
palat regal francez (Palatul Orasului),care a fost transformat
intr-o inchisoare in sec al XIV-lea (a fost prima inchisoare din
Paris in 1391). Locul a fost ales de Filip cel Frumos la inceputul
sec al XIV- lea pentru a construi un palat care sa simbolizeze
puterea sa, descris la vremea aceea ca fiind unul din cele mai
impresionante palate din evul mediu.
La Madeleine
Templul grecesc este putin mai la nord de Place de la Concorde
si este cunoscut sub numele de "La Madeleine" sau "L'glise de
St-Marie-Madeleine". Concluzii:
Franta are nevoie de ceilalti pentru a fi mare
n prezent, relaia bilateral dintre Romnia i Frana se desfoar n
cadrul definit de "Declaraia comun privind instituirea unui
Parteneriat strategic ntre Frana i Romnia", semnat la 4 februarie
2008, de ctre Preedintele Romniei, Traian Bsescu, i de Preedintele
Franei, Nicolas Sarkozy, la Bucureti.
La nivel mondial, Frana este cea de-a treia ar important,
furnizoare de turiti (turism emitent), dup SUA i Germania.
In Franta infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat
cu un numr mare de kilometri de cale ferat, autostrzi i drumuri
naionale i peste 400 de aeroporturi. Parisul este orasul cu cele
mai multe obiective si atractii turistice din Franta. Preferinele
turistice ale francezilor se ndreapt ctre Mediterana (Spania,
Italia, Tunisia, Maroc), urmat apoi de celelalte ri europene, n
timp ce n afara Europei sunt alese SUA i
Asia-Pacific.Bibliografie:w.w.w.franceguide.com
w.w.w.heritage.org
w.w.w.travelworld.ro
w.w.w.imf.org
http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiective-turistice-paris.htmlhttp://www.cartiok.ro/doc/41194444/piata-turistica-a-franteihttp://harta.infoturism.ro/Europa/Franta/Franta.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://www.besttourism.ro/ghid-europa-italia.htmlhttp://harta.infoturism.ro/Europa/Franta/obiective_turistice.phphttp://www.rfi.ro/zona/frantahttp://paris.mae.ro/
w.w.w.franceguide.com
w.w.w.travelworld.ro
HYPERLINK
"http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiective-turistice-paris.html"http://www.tvl.ro/turism/100-Paris-Orasul-Luminii/obiective-turistice-paris.html
HYPERLINK
"http://www.cartiok.ro/doc/41194444/piata-turistica-a-frantei"http://www.cartiok.ro/doc/41194444/piata-turistica-a-frantei
HYPERLINK "http://paris.mae.ro/"http://paris.mae.ro/
PAGE 2
