Upload
others
View
22
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Redactare: Raul PopescuTehnoredactare & DTP coperti: Mihail VladIlustratia copertei: Anca TachPregitire de tipar: Marius Badea
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiGRTIN,ANSELMFrumusetea : o noui spiritualitate a bucuriei de a trii /trad. din lb. germani de Monica Grigore. - Ed.a2-t. - Pitegti :
Paralela 45,2079Con,tine bibliografieISBN 978-973- 47 -2892-3I. Grigore, Monica (trad.)2
Schiinheit - Eine neue Spiritualitdt der LebensfreudeAnselm Griin
Copyright @ 2014 Vierrfuerme GmbH, Verlag,97359 Miinsterschwarzach Abtei.
Copyright @ Editura Pa:alela 45, 2079Ptuenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirciinregistrate, iar conlinutul este protejat de legislat'a privinddreptr:l de proprietate intelectuall.www. editurapar aJela45.ro
ANSELM GRUN
FrumuseteaO noui spiritualitatea bucuriei de a tr5.i
Edilia a II-a
Thaducere din limba germane de
Monica Grigore
Editura Paralela 45
Cupruus
Introducere........................................ IFrumosul la Dostoievski............. ......25
intre fiingi gi senzagie - Platon sau
Kant?........ ......................49
Frumusegea lui Isus Cristos inEaanghelia dupd Luca ......77
Paradoxala frumusefe a crucii inEaanghelia dupd, I oa,n..r j...... r.. r.. r........ 93
Frumuse[ea crealiei .....115
Frumusefea limbii ........133
Frumusegea limbii la Friedrich
Holderlin ...137
Limba senzalionala a luiPeter Handke .............. ...................145
Limba literari ;i limba predicii ..... 151
Frumusefea muzicii... ...155
Frumusefea artei vi2uale................ 1 69
Frumusetea ln arhitecturi.......... ...17 I
Capacitatea de a transforma
a imaginilor frumoase.................... I 79
Stiluri ale frumuseqii ...................... I 89
Frumusetea liturgicS. ...L97
Frumusefea trupului. ..,2I5
Viap e frumoasa ..........229
Spre o spiritualitate a frumuselii...241
Estetica ;i spiritualitatea luiDorothee Solle......... ....247
Frumusegea ca zdmbet tandru
al lui Isus - Simone Weil............"...257
Frumuselea qi spiritualitatea
moralizatoare - Carlo Maria
Martini .......27I
Frumusegea din oameni -Evagrie Ponticul.... .......285
Frumuseqea ca patrie a inimilor -John O'Donohue .........291
$apte atitudini ale unei spiritualitagi
a frumusefii............... ...305
CAteva gAnduri de incheiere .........331
Surse gi lecturi suplimentare .........337
doresc, ca prin frumusege, sl vi lisaqi
atin;i de Dumnezeu. Prin frumusefe,
cred cu toatd thria, suntem deja atin;ide un Dumnezeu, de cel care este iubi-
rea. Dar frumusegea poate sf, qi sperie.
Este un Dumnezeu care ne scuturi,care, prin frumusege, ne pitrundeadAnc Ei ne deschide in vederea a ceva
care este mai presus de noi, ne con-
duce spre ceva mai presus de noi. A';a
se intdmpli cu locul unei epifanii, dar
;i cu locul in care gasim voinfa de a
trdi, mAngAierea gi vindecarea rinilornoastre.
Fnuuosul LA
DosrorEVSKI
tn ciutirile mele pe tema frumo-
sului, am fost atins cel mai mult de
cuvintele scriitorului rus Dostoievski:
,,Frumuseqeava salva lumea." Aqa ciin acest prim capitol vreau sd mi ocup
mai serios de Dostoievski qi de per-
spectiva lui asupra frumusegii. Despre
Dostoievski se spune ci mergea o datipe an la Dresda, pentru a se reculege
in faga icoanei Madonei Sixtine. Fiind
intrebat de ce face asta, scriitorul a rds-
puns: ,,Trebuie ca mdcar o datd pe an
25
^-'
s6-mi pot ridica privirea spre o figuraumanA, ca sd nu mi mai indoiesc de
mine qi de ceilalf oameni."'\bderea Madonei, pe care Rafael
a pictat-o ca pe o femeie foarte fru-moas5, avea un efect benefic asuprascriitorului. Simgea neapirat nevoiade a se umple de frumuselea Mariei.Acest fapt ii permitea si se accepte
pe el insu;i qi si nu mai fie disperatde propria sa micime. Frumosul dinMaria ii reda increderea ir{ oameni.
in viaga sa, Dostoievski a intdlnitfoarte mulqi oameni rii gi distrucrivi,iar in romane a scris despre josnicia qi
disperarea lor Acceptarea frumosuluidin el i-a schimbat perspectiva asupraacestor oameni ,,ri7". A, vazut, astfel,frumosul care exista incd in addnculsufletului lor. Acel frumos l-a ficut
26
si spere ci ;i acei oameni se pot lasa
atin;i de frumos, depd;ind riul din ei.
Tema frumusegii apare la Dosto-
ievski in romanul ldiotul Heinrich Boll
considera ci este cel mai bun roman
cristic pe care il ;tie. Bolnavul prinfMiEkin are ceva din puritatea gi fru-musefea lui Cristos coborAt printreoameni. Tragic este ci, in vremurilenoastre, aceasti limpezime interioard
strdluce$te - spune Dostoievski - toc-
mai in aceste caractere bolnave. inacest roman, scriitorul rus ne oferio discugie intre ateul Ippolit gi prin-gul Mi;kin. Ippolit ii spune pringului:
,,Este adevdrat, prinle, cd ai susginut
odati ci lumea se va salva prin frumu-
se!e? Cred cf, omul are astfel de gdn-
duri frivole numai atunci cind este
indrigostit. Domnii mei, spuse el cu
27
voce tare, intorcindu-se citre ceilalfl,
prinqul este indrigostit. Am vizut asta
de cum a intrat. Nu te inrosi, prinfe,cd o sf,-mi pari riu. Care frumusege
va mAntui lumea...? Esti un crestin fer-
vent?" Qdiotul)
Prinqul nu rispunde la aceasti
intrebare. Iezuitul gi cardinalul italian
Carlo Maria Martini, care analizeazh
aceasti pozigie in cartea lui Care frumu-se[e salueazd,lumea?, meditdnd pe mar-
ginea ei, interpreteazd" ticerea astfel:
,,Ticerea lui pare sd spuni ci frumu-setea care va salva lumea este iubirea
care impirtiqegte durerea."
Sarcasmul din cuvintele lui Ippolitne conduce spre o temi importanti:pe de o parte, e vorba despre efectul
28
salvator, vindecator qi izbivitor al fru-musegii, iar pe de altd parte, despre
doui condigii necesare pentru a crede
in puterea vindecitoare a frumuseqii:
iubirea qi faptul de a fi cre;tin. Numaicine iubeqte poate descoperi frumo-sul in figura umani gi in natura. Mai
este nevoie Ei de spiritualitatea cres-
tinf,, cu credinga ei in intruparea luiDumnezeu.
Frumosul este o intrupare a luiDumnezeu. Aqa devine Dumnezeuvizibil in materie, in lume. incarnurea
lui Dumnezeu in Isus Cristos este
punctul culminant al acestei intru-pdri. in Isus cel omenesc - aga aflimdin Euangheli,a dupd, Ioan - ni se aratimdrefia qi frumusegea lui Dumnezeu.
El devine vizibll. insi tot din Cristos
vine qi lumina frumusegii, care se
90
risfrAnge in tot frumosul pe care ilputem gisi la oameni gi in naturi.
Am fost obsedat de cuvinteleastea: ,,Frumusefea va mAntui lumea.
Frumusegea va salva lumea.oo L-am citit
din nou pe Dostoievski, am citit ca4i
despre el, mai ales pe cele scrise de
Romano Guardini Ei Zenta Maurina.
Am reflectat asupra frumusegii care
ar trebui si salveze lumea. Pentru
Dostoievski, aceasti frumusele este
opusul utilitagii. Frumosul existi gi
atAt. Cdnd totul devine utilitate, omul
e privat de propria-i demnitate. Firdfrumusefe - spune Dostoievski - omul
se cufundi in disperare. Omul tre-
buie si ingeleagi fapta mintuitoare a
lui Isus: a plantat frumusegea in sufle-
tele oamenilor. ,,Cristos a sidit prinEl insuqi ;i prin cuvintul Lui idealul
30
de frumuse+e, a hotirAt ci trebuie sa-l
planteze in sufletele oamenilor, cu
convingerea ci, avAnd acest ideal insuflet, oamenii o si se infrdgeasci unulcu altul." (Zenta Maurina, 281)
De remarcat faptul ci", aici, nu e
vorba deloc despre indemnul moralde a-qi iubi aproapele. Prin insugi fap-
tul ci l-am lisat pe Isus si ne planteze
in inimd sensul frumosului am deve-
nit cu togii frati ;i surori. Aqa reuEim
si ne transformdm relagiile pe care le
avem cu ceilalgi. Frumosul trezeste innoi iubirea pentru fragi ;i surori.
Uneori, la cursuri, propun urmi-torul exercitiu: doi oameni se agazi
unul in faga celuilalt. Unul inchideochii. Celilalt trebuie sd-l priveasci pe
primul cu ochii credingei, care nu cdn-
tiresc, nu ingroagi, nujudec5, ci doar
3l
caute frumosul din acel om. Apoi rolu-rile se schimba. Prin acest exercigiu
oamenii devin frati si surori. CAnd vidfrumosul in ceilalgi, il simt ;i in rnine.
Dostoievski e citat adesea pen-tru consideraliile lui asupra frumu-segii cuvintelor lui Isus - ,,Omul nutriiegte doar pentru pAine". Iar auto-
rul continui: ,,CAnd nu ne gAndim
decAt la pAine, plictiseala ne face sidevenim cei mai rai dugmani." (Zenta
Maurina,28l)Ceea ce ii hrinegte cu adevirat
pe oameni ;i ii face si fie oameni este
frumosul. Pentru scriitorul rus, fru-mosul nu este doar un concept este-
tic. Mai degrabi putem spune cd,,la
Dostoievski, frumosul congine intot-deauna Ei binele. Are gi o dimensiune
eticd, ba chiar gi una religioasi.
32
CAnd o moasi de prin vecini s-a
sinucis, Dostoievski, intr-o scrisoare
din 10 iunie 1876, ia drept cauzd a
acelui eveniment utilitatea puri. El
considera c5. ,,Acea femeie a vdzutfrumusefea din lume gi din oameni,
aqa incdt era insetati si facf, qi ea o
faptit nobilA." (Zenta Maurina, 281)
Totugi, acest mod de a vedea lucru-rile a determinat-o si dispari. Acolo
unde nu existd noblege, nu existiniciun sens al viegii. Dostoievski con-
tinui: ,,Sinuciderea acestei moa$e este
dovada originii spirituale a umanit6-tii. Omul nu poate trii doar cu piine,omul nu poate exista fhri frumusege."
(Zenta Maurina, 282)
Dostoievski nu vrea sI ne con-
duci intr-o lume sfAnti a frumusegii.
Era constient cA existi o tensiune intre
oocc
dorinqa noastra de frumusege gi viaga
noastra plini de conflicte interioare,
pe care, adesea, nu o putem considera
frumoasi. Proclami asta prin glasul
bolnavului pring Migkin. Frumusefea
sufletului ;i frumusegea trupeasci sunt
ascunse, la acest personaj, in spatele
unei boli. Pentru Dostoievski, frumu-
sefea este ,,Nu o figuri bine proporgio-
natd sau senini, ci una pe care se luptd
Dumnezeu qi diavolul, iar malurile
opuse se ating. Frumos este orice om
consumat de doringa de bine, chiar gi
atunci cdnd cade pradd picatului. Cu
cAt este mai puternici aceasti doringi,
cu atdt este mai frumoasd figura per-
soanei." (Zenta Maurina, 283)
Tocmai de o faga este fascinat prin-qul Miqkin: cea a Nastasiei Filippovna.
El vede frumusegea din aceastd figura.
34
ln acelaEi timp, iEi di seama ci ea tre-
buie si fi suferit foarte mult. Prinlulrecunoa$te o figuri demni ;i se
intreabi: o,Numai ci nu qtiu daci este
;i buni. Ah, dac-ar fi! Atunci totul ar
fi salvat!" (Idiotut) Apoi Dostoievski
descrie aceasti fafi: ,,Frumusegea ei
orbitoare era aproape insuportabili,
frumusegea unei fege palide, cu obraji
u$or supli qi niqte ochi arzdtori. Stranie
frumusefe ! Prinqul nu-;i putea lua
ochii de la fotografie. Deodati se scu-
turi" privi in jur, apoi duse iute por-
tretul la buze gi il siruti." (Idiotul)
Pringul siruti portretul fiindca e
plin de mili pentru nefericirea ;i dez-
nidejdea acelei femei. Frumusegea iiarate in acela;i timp situalia disperati
a femeii. Despre frumuselea Aglaiei
Ivanovna, un alt personaj feminin
J5