23.Anestezia locala prin infiltratie.Indicatii.TehnicaAceasta anestezie intereseaza o zona strict localizata.Tehnica este simpla dar daca interventia este importanta necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o dilatare a tesuturilorSe foloseste procaine 0.5%sau xilina 0.25-0.50 % Se face mai intai un buton intradermic sau intramucos si apoi se introduce Solutia anestezica treptat pe traiectul liniei de incizie plan cu plan in piele sau mucoasa tesut muscular muschi etc.Acul este impins aspirand si injectand incet Solutia anestezica in tesuturi apoi este retras partial si introdus in alta directive sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior.Anestezia se instaleaza in 3-5 min.Desi anestezia prin infiltratie locala nu se recomanda in regiuni infectate totusi supuratiile perimaxilare cu evolutie cutanata sau orala pot fi incizate si drenate prin infiltratie locala intradermica sau intramuzoasa cu un ac fin pe linia de incizie24.Anestezia plexala.Indicatii.tehnicaSe obtine prin difuzarea la plexul nervos alveolar a solutiei anestezice depusa in tesutul cellular de pe suprafata periostului alveolar la nivelul apexului dentar respective.Zona anesteziata cuprinde dintele periodontiul osul alveolar gingia vestibulara si papilele interdentare.Anestezia plexala are indicatii foarte frecvente pentru majoritatea interventiilor chirurgicale dentoalveolare effectuate pe un grup mic de dinti sau pe zone mici ale osului alveolar.La maxilla - Injectia se face cu un ac scurt indreptat cu bizoul spre planul opus,introdus in mucoasa mobile deasupra liniei mucogingivale.Acul orientat paralel cu marginea gingivala strabate mucoasa si tesutul submucos si fara a intepa periostul se depune sol anestezica pe suprafata externa cat mai aproape de apex injectand lent. La mandibular- este eficienta in zona dintilor frontali si a molarilor temporari, in regiunea premolarilor si molarilor permanenti nu este indicate din cauza tablei osoase mai groase si a nervilor situati mai profund in os.

25.Anestezia nervului alveolar inferior.Tehnica Veisbrem.RepereNervul alveolar inferior ram descendent al nervului mandibular culege sensibilitatea de la hemimandibula respective dintii si parodntiul corespunzator hemibuza inferioara si pielea barbiei mucoasa vestibulara inferioara in afara de zona inervata de nervul bucal.Repere: planul de ocluzie al molarilor inferiori plica pterigomandibulara marginea anterioara a ramului ascendant create temporala a mandibulei si trigonul retromolar.Tehnica Veisbrem: Printr-o singura injectie anestezia nervilor alveolar inferior lingual si bucal la nivelul proeminentei mandibulare .Gura bolnavului fiind larg deschisa se introduce acul perpendicular pe mucoasa in punctual unde linia trecand la 5 mm dedesubtul fetelor ocluzale ale molarilor superiori intalneste santul situate in afara plicii pterigomandibulare.Seringa fiind situate la comisura labial opusa in dreptul molarilor inferiori se introduce acul in profunzime si dup ace parcurge o distanta de 1.5 cm ajunge pe proeminenta mandibulara unde se injecteaza Solutia anestezica26.Anestezia locala superficiala de contact(anestezie topica).Indicatii.TehnicaIndicatii:anestezia gingiei in vederea detartrajului;anestezia mucoasei bucale,nazale,valului palatin;punctia sinusului maxilar;extractia dintilor temporari foarte mobili.Tehnica: se usuca mucoasa,administrarea se face prin clatirea gurii;instilatie;badijonare;in mod current prin aplicarea unui tampon imbibat cu anestezic si lasat cateva min pe locul unde se va intervene sau prin pulverizare sub presiune .Timpul necesar pentru instalarea anesteziei aprox 1-2 min iar durata 10-15 min .27.Indicatiile si contraindicatiile operatiei extractiei dentare.Indicatii: 1.Dintii cu carii complicate care nu pot fi conservati printr-un tratament adecvat si care intretin procese septice locale sau generale.2.Dinti care au suferit leziuni traumatice si anume :fracture radiculare,luxatii nereductibile,dintii din focarele de fractura ale maxilarelor 3.Dinti temporary care produc tulburari ale eruptiei dintilor permanenti,dintii care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti ,dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptive fiziologica a dintilor permanenti impiedicand eruptia acestora.Contraindicatii:In indicarea si alegerea momentului extractiei este necesar sa se tina cont de o serie de factori generali si locali,care pot influienta in mod nefavorabil atat buna desfasurare a actului operator cat mai ales ,evolutia ulterioara a procesului de vindecare.1.Factori generali Examenul starii generale a bolnavului caruia I se indica extractia unui dinte sau a unui grup de dinti este absolut obligatoriu.Trebuie cunoscute insa si anumite stari fiziologice ca menstruatia,sarcina,alaptatul.Se investigheaza prin anamneza,examen clinic obiectiv si axamene de laborator:afectiuni sangvine,ale aparatului cardiovascular,afectiuni hepatice,renale,endocrine.2.Factori locali Afectiunile acute ale mucoasei buco-faringiene(stomatite de orice fel)impugn temporizarea extractiei pana la remiterea fenomenelor loco-regionale,intrucat exista riscul infectiilor supra adaugate.Dinti implantati in procese tumorale nu se extrag pana nu se hotaraste o terapie competenta pentru a evita extensia procesului expansiv in tesuturile invecinate.Sinuzite acute maxilare-se amana extractia premolarilor si molarilor pentru a nu supra adauga un factor infectios dentoalveolar celui sinusal existent

28.Instrumentariul pentru extractia dentara,constructia,clasificareaInstrumentarul de extractie : clesti si elevatoare,sindesmotoameClestii sunt folositi in cazurile in care exista o suprafata de prize buna si o rezistenta suficienta a coroanei sau in extragerea unor resturi radicularecare depasesc marginea alveolei. -au parte active reprezentata de cele doua falci - un maner si o articulatie sau lacat.Elevatoarele sunt constituite dintr-o portiune activa,mai mult sau mai putin plata sau in jgheab,denumita lama,dintr-o tija cilindrica intermediara si un maner gros rotunjit.Sindesmotoamele sunt instrumente asemanatoare elevatoarelor fiind formate dintr-o lama subtire o tija si un maner.Tipuri:lama dreapta - usor indoita (molarul de minte ) Lama indoita - in unghi drept (dintii arcadei inferioare)

29.Tehnica extractiei dentare cu ajutorul clestilor si elevatoarelor.Extractia cu clestele:Ca timpi operatori se descriu:sindesmotomia,aplicarea clestelui,luxatia dintelui,extractia propriu-zisa.Sindesmotomia consta in sectionarea ligamentului circular al dintelui,pentru a permite insinuarea,cat mai profund subgingival,a falcilor clestelui.In acest scop se pot folosi fie elevatoarele,fie sindesmotoamele,care au o parte active mai subtire si mai ascutita decat a elevatoarelor.Aplicarea clestelui se face in axul de implantare a dintelui.La arcada superioara,in functie de pozitia dintelui pe aceasta ,manerul clestelui va fi situate in prelungirea axului de implantare la dintii frontali / fie paralel cu aceasta la molari.Coroana dintelui va fi inconjurata de falcile clestelui.Luxatia dintelui realizeaza o largire progresiva a alveolei,urmata de ruperea fibrelor ligamentare dentoalveolare si mobilizarea acestuia.Luxatia se face prin miscari de basculare vestibule-orale si eventual in miscari de rotatie.Extractia propriu-zisa Dupa mobilizarea dintelui prin luxatie,dintele capata un joc liber in alveola,auzindu-se un zgomot characteristicExtractia cu elevatorul ca timpi operatori vor fi : Sindesmotomia si luxatia dintelui

30.Pregatirile preextractionale.1.Pregatirea bolnavului La bolnavii care prezinta deficient organice cu tulburari ce pot fi aggravate prin extractia dentara,este necesar in prealabil tratamentul acestor stari patologice.2.Pregatirea cavitatii bucale se va diminua cat mai mult septicitatea cavitatii bucale,pentru a evita infectarea plagii de extractie.3.Pozitia bolnavului bolnavul va fi dezbracat de hainele groase ,eliberat de tot ce i-ar putea jena circulatia si respiratia(cravat,centura).Asezat pe fotoliu,bine sprijinit de spatar,cu capul fixat in tetiera.4.Pregatirea instrumentarului Dupa stabilirea dintilor care urmeaza a fi extrasi se va pregati instrumentarul adecvat(pentru anestezie-seringa ,ace ; pentru extractie-clesti,elevatoare) 5.Alegerea anesteziei se face in functie de starea generala a bolnavului,de anumite afectiuni loco-regionale. 31.Principiile generale de tehnica a extractiei dentare.Odata stabilita indicatia de extractive in functie de leziunea dentoparodontala,de factorii regionali si generali,se vor analiza conditiile morfologicesi morfopatologice locale pentru a allege o tehnica operatorie cat mai putin traumatizanta si a evita accidentele si complicatiile ulterioare. Pentru extractia dentara se folosesc cel mai frecvent tehnici care se bazeaza pe alasticitatea osului si posibilitatea de dilatare a alveolei.Dupa ce s-a obtinut dilatarea alveolei dintele este extras prin ruperea fibrelor ligamentare periodontale.Cu clestii se extrag:-dintii a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa-radacinile dentare care prezinta o portiune extraalveolara sufficient de proeminenta si rezistenta pentru a fi prinsa cu clesteleCu elevatoarele:Dintii care nu permit o adaptare corecta a falcilor clestelui precum si radacinile situate sub limita marginii procesului alveolarOricare ar fi instrumentarul si tehnicile folosite ele nu trebuie sa vizeze doar indepartarea dintelui sau a radacinii dar si o vindecare rapida a plagii.Manoperele de extractive trebuie sa fie blande ,efortul se dozeaza.

32.Extractia dintilor arcadei superioare.Tehnica

34.Extracia rdcinilor dentare cu ajutorul cletelor.>Radacinile dentare ramase in alveola constituie urmare fie a proceselor distructive generate de carie,fie a traumatismelor,fie a unei fracturi produse in timpul extractiei.Fractura coronara sau corono-radiculara poate fi prevazuta ca posibila in timpul extractiei,datorita localizarii procesului distructiv carios sau orientarii si formei radacinii dintelui respectiv >Frecvent resturile radiculare ramase profund intraalveolar imediat postextractional dau complicatii septice(alveolite,abcese,osteomielite)Se impune deci,in mod obligatoriu indepartarea radacinilor sau a resturilor de radacini dentare>Folosirea clestilor in extractia radacinilor dentare este indicata in cazurile in care exista sau se pot crea conditii de aplicare si o priza corecta,fara lezarea gingiei sau a peretelui alveolar,si anume:1.Radacina prezinta o portiune extraalveolara proeminenta,cu pereti rezistenti care permit aplicarea si priza cu falcile clestelui2.Radacina dentara se gaseste la nivelul marginii libere a alveolei,iar osul permite crearea unui sant periradicular.>Clestii folositi in extractia radacinilor dentare pot fi cei indicati pentru extractia dintilor integri(cand radacina proemina suficient peste marginea libera a alveolei) cat si clesti speciali.>>Pentru maxilar:exista clesti drepti sau cudati in baioneta,cu falci subtiri,apropiate.>>Pentru mandibula:se folosesc clesti indoiti pe lat sau pe muchie,cu falci apropiate intre ele,latimi diferite.>TEHNICA Clestele se alege in functie de forma si marimea radacinii..Daca radacina are o portiune suficient de mare situata extraalveolar atunci se poate aplica clestele care se foloseste pentru dintele integru.La pluriradiculari este indicata utilizarea clestelui destinat molarilor,ptr ca pintenii sa se poata insinua interadicular.1.Inainte de aplicarea clestelui se decoleaza gingia cu ajutorul elevatorului sau al sindesmotomului.2.Se patrunde profund intre radacina si peretele alveolar,ptr a dilata alveola si a sectiona partial ligamentul alveolodentar.3.Se introduce mai intai falca orala a clestelui,apoi cea vestibulara,falcile clestelui fiind intredeschise,prin mici miscari de impingere se insinueaza profund intralveolar.4.Se controleaza priza clestelui pe radacina inainte de a incepe miscarile de basculare 5.Luxatia se face prin miscari de basculare vestibulo-orala,tininad cont de anatomia radiculara si alveolara,ptr a insista directia in care osul este mai subtire si cedeaza mai usor.Cand radacinile sunt scurte drepte,fara curburi apexiene,se pot aprecia si miscari de rotatie.6.Dupa ce radacina a fost mobilizata suficient,se exercita tractiunea in ax-actul final al extractiei.La radacinile convergente sau divergente se recurge in prealabil la separarea acestora si extractia fiecarei in parte.!!!Utilizarea clestilor cu falci subtiri la extractia radacinilor dentare groase determina fracturi radiculare longitudinale sau oblice.Folosirea clestilor cu falci late la extractia radacinilor subtiri genereaza fracturi transversale,oblice sau longitudinale.35.Extracia rdcinilor cu ajutorul elevatoarelor.Se recurge la extractia cu ajutorul elevatoarelor in cazul cand restul radicular este situat sub nivelul marginii libere a alveolei,nepermitand aplicarea clestelui,iar radacina nu prezinta deformari sau procese patologice de hipercimentoza care ar impune alveolotomia.>Instrumentar:Maxilar-Elevatoare drepte sau cudate,in baioneta,cu portiunea activa in forma de jgheab sau flacara.Mandibula:Elevatoare cudate cu cioc lateral sau elevatoare picior de ciuta>Timpii operatori: 1.Aplicarea elevatorului 2.Luxatia radacinii.APLICAREA ELEVATORULUI- Se alege elev adecvat.Manerul,bine fixat in palma este inconjurat d degetele medius,inelar si mic,policele fixeaza manerul,situandu-se la baza tijei,in timp ce indexul in extensie fixeaza tija.Degetele mainii stangi departeaza obrajii,fixeaza alveola,protejand in acelas timp gingia si tesuturile moi perimaxilare.Lama elev va fi aplicata cu fata plana sau concava spre radacina si cu fata convexa spre peretele alveolar.Cu varful elev se decoleaza gingia d pe dinte,sectionand legamentul circular.prin miscari de impingere,presiune sau usoara rotatie in ax se cauta se se insinueze lama elev cat mai profund intre rad si peretele alveolei.Aceste miscari se fac pe toate

fetele radacinii pentru a obtine o dilatare convenabila a alveolei.LUXATIA RADACINII Dupa ce lama elevat a patruns suficient de adanc pe fetele proximale si pe cele vestibulo-orale ale rad,se exercita o serie de miscari de rotatie si basculare,varful elev actionand asupra rad,iar lama acestuia sprijinindu-se pe marginea alveolei.Astfel rad se mobilizeaza,permitand lamei elev sa se insinueze catre fundul alveolei.Pe masura ce lama patrunde mai profund,mobilitatea radac se accentueaza,putand fi enucleata din alveola.Se va evita insinuarea prea profunda intraalveolar a varfului elev si miscarea de impingere exagerata a lamei acestuia,ptr a nu risca perforarea alveolei si patrunderea in sinus,fosele nazale,canal madibular.!!!Elevatoarele drepte,cu lama puternica,prezentand o deschidere mai accentuata a jgheabului se folosesc la radac voluminoase situate imediat sub marginea libera a alveolei.Elevatoarele in jgheab cu lama fina,ascutita se folosesc ptr extractia resturilor radiculare situate profund intralveolar,ele avand posibilitatea sa se insinueze in spatiul dintre radacina si peretele alveolar,sapanad chiar osul44.Leziunile esuturilor moi n timpul extraciei dentare.>Plagi gingivale liniare se produc prin deraparea elevatorului sau prin aplicarea falcilor clestelui peste mucoasa.Sunt insotite de o hemoragie gingivala abundenta.Nu sangereaza imediat,insa gingivomucoasa se poate suprainfecta,tardiv aparand hemoragia.>Plagi intinse cu denudari mari ale osului se produc in extractiile laborioase,traumatizante.marginile mucoasei sunt de obicei franjurate,dilacerateiar osul,partial descoperit are o suprafata neregulata.prin suprainfectare se produc hemoragii tardive sau osteite.Vindecarea se face cu greu existand tendinta formarii bridelor cicatriceale.Ca tratament se recomanda netezirea osului cu o pensa ciupitoare sau cu o chiureta.Se excizeaza franjurile gingivale dilacerate,facandu-se sutura.Daca nu se reuseste acoperirea completa a osului,plaga va fi protejata cu mese iodoformate,care se mentin pana la completa acoperire cu testut de granulatie.>Plagi ale mucoasei palatinale se produc prin deraparea elevatoarelor in timpul extractiei molarilor superiori.Daca plaga este marginala,se produce o hemoragie moderata,care se opreste spontan sau prin tamponament.Se face sutura cu 1-2 fire nerezorbabile.In cazul unei plagi intinse catre santul palatin,se produce o hemoragie in jet prin lezarea arterei palatine.Este necesara ligaturarea care se va mentine 5-6 zile.>Plagi ale limbii se produc prin deraparea elevatoarelor curbe ascutite a elev limba de crap sau drept in timpul extractiei molarilor inferiori.Plagile pot fi urmate de hemoragie ale vaselor linguale,neevidente la inceput,dar cu o evolutie intraparenchimatoasa cu caracter disecant.Hemostaza prin pensare greu de realizat,prin tamponament imposibila.>Plagi ale planseului bucal se produc prin inteparea mucoasei cu varful elevatorului care derapeaza.Pot fi insotite de hemoragii ale vaselor planseului.Complicatia cea mai de temut este infectarea secundara datorita pozitiei declive cat si capacitatii de aparare reduse a planseului.Plagile se sutureaza partial,lasand o portiune nesuturata ptr a asigura drenajul.Drenajul se realizeaza cu cateva fire legate intre ele si fixate la mucoasa(drenaj filiform)45.Leziunile esuturilor dure n timpul exrtaciei dentare.>FRACTURI ALVEOLARE:fracturile sunt limitate de obicei la alveola dintelui extras,interesand unul dintre peretii alveolari.La maxilar se produc fracturi la nivelul tablei osoase vestibulare,iar la mandibula,la nivelul tablei linguale a molarului de minte sau al tablei vestibulare a frontalilor.Fractura procesului alveolar in totalitate este mai rara.Cel mai frecvent se detaseaza partial sau total un fragment osos,care ramane atasat de alveola sau se desprinde odata cu radacina.Aceasta poate determina in timp procese osoase infectioase.>FRACTURAREA TUBEROZIT MAXIL SUPERIOR: se produce in luxatia distala cu elevatoarele a molarului de minte superior.Este urmata uneori imediat de o hemoragie prin lezarea plexului venos perituberozitar.>FRACTURAREA MANDIBULEI se produce in timpul extractiei molarului de minte inferior,cand se utilizeaza elevatorul limba de crap fara ca acesta sa fie indicat (radacina dreapta),in cazul dintilor inclusi sau a celorlalti dinti,cand se folosesc manevre de forta.Fracturarea poate fi favorizata de existenta unor procese patologice care duc la slabirea rezistentei osului(chisturi foliculare,osteomielite)Apare mobilitate patologica a osului,cu o sangerare mai abundenta la nivelul focarului de fractura.>LUXATIA MANDIBULEI accident care se produce frecvent la bolnaviicu laxitate capsuloligamentara accentuata.Apare in timpul extractiei dintilor inferiori la deschiderea exagerata a gurii si tractiunea inainte a mandibulei.Bolnavul acuza o durere vie in ATM cu imposibilitatea de a deschide gura.>ACCIDENTE SINUSALE 1.Deschiderea sinusului:se poate produce dupa extractia cu clestele a unui dinte sinusal,alteori sinusul se deschide in timpul unui chiuretaj alveolar.De multe ori poate trece neobservata,producandu-se doar o sangerare ceva mai abundenta a alveolei cu caracter aerat al sangelui.Daca se exploreaza cu un stilet butonat se constata ca fundul alveolei este complet disparut,stiletul patunzand in cavitate. 2.Impingerea radacinilor in cavitatea sinuzala: in timpul extractiei cu elevatoarele a radacinilor premolarilor si molarilor superiori,acestea pot fi impinse cu usurinta in cavitatea sinusala,daca se actioneaza cu instrumentele catre fundul alveolei,si nu catre peretii laterali ai acesteia.Operatorul constata ca radacina a disparut din alveola,fie aceasta a fost impinsa sub mucoasa sinusala fara ca aceasta sa fie perforata,fie s-a produs o perforare a mucoasei sinusale,radacina fiind proiectata in plina cavitate.

38.Extracia alveoloplastic, indicaii tehnic. Este metoda prin care se urmrete dirijarea procesului de vindecare a plgii postextracionale, astfel nct s se obin o creast alveolar bine conformat, acoperit cu o mucoas apt pentru protezare.Metoda presupune desfurarea timpilor operatori ai extraciei dup o tehnic care s produc un traumatism ct mai redus al esuturilor parodontale moi i dure .>>Indicatii1.Indicaia principala a acestei tehnici o reprezinta extracia a doi sau a mai multor dinti alaturati(multipla) de la nivelul uneia sau a ambelor arcade, urmat de protezare imediata sau precoce.2.La extractiile singulare poate fi folosita in cazul dintilor neextruzati,la care dupa indepartarea dintelui se impune o rezectie modelanta a osului care sa asigure un spatiu sufficient ptr adaptarea viitoarei proteze.3.In cazul dintilor frontali compromisi sau a Puntilor totale sau intinse care au mobilizat dintii stalpi,extractia alveoloplastica imediata evita prabusirea ocluziei.TEHNICA. Doua elemente esentiale deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica:-regularizarea reliefului osos si-sutura marginilor de gingivomucoasa.1.Regularizarea osoasa-se impune daca osul alveolar proemina mult in comparativ cu creasta alveolara vecina si impiedica protezarea.2.Sutura postextractionala-favorizeaza formarea unui bun cheag intralaveolar,protejeaza plaga de mediul septic bucal si de iritatiile mecanice sau chimice impiedicand infectarea si dezorganizarea cheagului.3.Protezarea imediata-Prin purtarea protezei procesele de resorbtie si apozitie osoasa sunt dirijate si stimulate functional,proteza transmitand crestei alveolare presiunile masticatorii normale.Restabilind imediat functia masticatorie,fonatorie si in special aspectul fizionomic.TIPURI 1.Cu protezare imediata(pregatirea protetica,extractia propriu zisa,incizia,exractia dintilor,chiuretajul elementelor patologice si conformarea crestei,sutura plagii si aplicarea protezei,ingrijirea postoperatorie)2.Cu protezare precoce-aplicarea protezei la un interval de timp scurt dupa extractie(In aceeasi sedinta se ia amprenta campului protetic,se efectueaza timpii protetici intermediariLa 7-8 zile dupa interventie de aplica proteza)39.Evoluia alveolei dup extracie i ngrigirea ei.*** Vindecarea necomplicata a plagii postextractionale se realizeaza in 5 stadii:>Primul stadiu-formarea cheagului endoalveolar.Sangele se coaguleaza in cateva minute pana la o jumatate de ora.Cheagul este format dintr-o retea de fibrina,in ochiurile careia se gasesc cantitati de elemente figurate ale sangelui,trombocite.>St 2-Are loc in a 2-a si a 3-a zi-proliferarea fibroblastilor si a celuleor endoteliale vasculare,care realizeaza reteaua capilara de neoformatie(metabolism mai intens)In 7 zile cheagul sangvin este inlocuit cu tesut de granulatie,in acelas timp incepe procesul de resorbtie osteoclazica la nivelul crestei alveolare>St 3-Inlocuirea tes de granulatie cu tesut conjunctiv imatur(fibroblasti) pana in ziua 20.Incep sa apara primele trabecule osoase de os imatur in fundul alveolei.In a 4- a zi de la extractie,incepe sa prolifereze tesut epitelial de la niv marginii gingiei,care va acoperi complet alveola dupa 25-35 zile.>St 4-Incepe in a 35 zi prin umplerea alveolei cu tesut fibros tanar in acelas timp prolifereaza tesut osos imatur.>St 5- Are loc in urmatoarele 5-6 luni.Se produce micsorarea reliefului procesului alveolar,semn de vindecare,fiziologic.Vindecarea plagii postextractionale este mai grea la batrani,la gravide,la bolnavii deproitenizati,diabetic,in cazul hipotavinozei C.?Se evacueaza din cavit bucala sangele si secretiile cu ajutorul tampoanelor sterile sau aspirator.Daca secretiile sunt abundente pacientul clateste usor gura cu solutii reci slab antiseptice(permaganat de potasiu,apa oxigenata)>Se palpeaza marginile alveolei cu pulpa degetului ptr a depista eventualele ciocuri osoase proeminente,care vor fi netezite cu ajutorul chiuretei.>La pluriradiculari se va examina pozitia septului interadicular,iar in extractiile multiple a septului interdentar,astfel incat sa nu depaseasca nivelul marginii alveolare,intarziind vindecarea si favorizand o cicatrice a mucoasei improprie protezarii.>Intre index si police se strang marginile alveolei,apropiind cat mai mult tablele osoase care s-au dilatat pentru a permite radacinii sa fie extrasa,apropiind gingivomucoasa vestibulara de cea orala,astfel deschiderea plagii va fi cat mai mica,evitandu-se tendinta de ectropionare a marginilor gingivale.>Peste alveola se aplica un tampon de comprese sterile,realizand pe langa protectia plagii si o hemostaza.>Bolnavul va fi tinut in observatie cel putin 1-2 ore.Daca sangerarea s-a oprit bolnavului i se va recomanda sa le indeparteze dupa 2 ore,daca ea continua acesta se va reface realizand o compresiune cat mai puternica peste alveola.INDICATII PACIENT:Cel putin 12 ore nu are voie sa isi clateasca gura ptr a nu mobiliza cheagul intraalveolar,dupa indepartarea tampoanelor de protectie nu-si va suge plaga alveolara,ptr a nu declansa noua sangerare a plagii,timp de 24-48 ore va evita alimentele tari,consistente,care ar solicita o masticatie intensa,si alimentele excesiv de fierbinti,care ar putea liza cheagul sau produce o vasodilatatie locala.Fumatorilor li se recomanda cel putin 24 ore sa intrerupa fumatul ptr preveni miscarile obrazului sau ale limbii care ar putea mobiliza cheagul intraalveolar.

36.Extracia prin alveolotomie. (extracie atipic).Este mai putin traumatizanta decat o extractie laborioasa practicata cu elevatoare sau clesti.Este indicata in cazul radacinilor ramase intraalveolar.Metoda poate fi efectuata la toate grupurile de dinti,prezentanddificultati de tehnica in cazul radacinilor palatinale ale molarior superiori.Se recurge la alveolotomie in cazul de fracturi radiculare produse in timpul extractiei cu clesti,elevat sau cand se constata:-resturi radiculare situate sub punti dentare-radacini deformate prin procese tumorale(cementoame,odontoame)-dinti cu chisturi radiculare voluminoase-radacini situate in imediata apropiere de podeaua sinusala,ptr a preveni deschiderea accidentala a sinusului sau impingerea in antrum a restului radicular.-granulomul intern intraradicular-radacini sudata la peretele alveolar(anchilozele dentoalveolare)-radacini foarte recurbate,care ar risca sa se fractureze in timpul in timpul extractiei-radacini ingrosate in urma procesului de hipercimentozaTEHNICA: In functie de forma si profunzimea la care este situata radacina,sacrificiul osos este mai redus sau mai intins.Trepanarea osului evidentiaza radacina.Tehnica de electie este aceea care pune in evidenta si indeparteaza radacina evitand sacrificiul osos intins si distrugerea periosteomucoasei.Procedee folosite current:a)alveotomia cu lambou b)Trepanarea tablei osoase in dreptul apexului,urmata de extractive)pocedeul Cirzinschi-Honig)>Alveolotomia cu lambou-Incizia de mai multe tipuri(trapezoidala,in forma de L,curba),decolarea lamboului periosteomucos,trepanarea osului si decoperirea radacinii are 3 procedee tehnice(rezectia marginala partial a tablei vestibulare,rezectia totala a peretelui alveolar vestibular,rezectia partiala a peretelui alveolar vestibular la nivelul apexului-alveotomie apicala),luxatia radacinii,sutura.>Procedeul Cirzinschi-Honig-Aplicabilitate redusa,nu se descopera la zi restul radicular.Se recurge la acest procedeu numai in cazul fracturilor radiculare recente cand ramane un fragment in profunzimea alveolei.Aceasta fiind libera si deschisa.42.Hemoragiile postextracionale: cauzele, tratamentul i profilaxia. In mod normal sangerarea post extractionala se opreste dupa 15-20 min prin formarea cheagului sangvin.Hemoragiile post extractionale apar datorita unor factori locali sau generali care fie se opun fomarii cheagului,fie favorizeaza liza prematura a acestuia.FACTORI LOCALI: 1.Vasodilatatia secundara,in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor.2.Persistenta tesutului de granulatie in alveola.3.Prezenta unor eschile osoase,resturi dentare.4.Fractura procesului alveolar.5.Existenta unor anomalii ale vaselor alveolare(anevrism,angiom) in jurul radacinii dintelui extras.6.Nerespectarea de catre pacient a indicatiilor privind ingrijirea postextractionala. FACTORI GENERALI: Vasculopatii,carente vitaminice,insuficienta hepatica.hipertensiune arteriala,stari alergice,perioada menstruala,trombocitopatii si coagulopatii congenitale,leucemii,agranulocitoza.,afectiuni sistemul endocrin.>>Se va face preextractional o pregatire generala cerandu-se colaborarea cu medicul internist.Se va cauta sa se restabileasca constantele biologice printr-o medicatie adecvata,aducand pacientul in starea de a suporta interventia prevenind astfel aparitia unor complicatii hemoragice..Extractia va fi efectuata evitand manoperele brutale,traumatizarea tesuturilor,decolarile largi.>>In alveola pot fi introduse hemostatice bilogice(pulbere de trombina,bureti de gelatina).Suturata sau nu plaga va fi protejata cu un tampon iodoformat usor compresiv,care va fi mentinut pe loc timp de 3-4 zile,apoi schimbat la ficare 2 zile,pana la cicatrizare.

43.Hemoragiile postextracionale: tratamentul local i general.>Hem post extractionala imediata-apare dupa extractiile traumatizante,cu distrugeri intinse de parti moi si de os,in cazurile cand raman in alveola resturi de tesut de granulatie bogat vascularizat.Tratament local:Se indeparteaza sangele si secretiile din cavitatea bucala.In sangerarile profunde se va face un chiuretaj atent,dupa indepartarea tesutului de granulatie.La sangerari marginale se va cauta sa se aplice mai intim mucoasa pe os si se va pune 1 -2 fire de sutura.Peste alveolele suturate se pune un tampon iodoformat usor compresiv. Tratam general Se administreaza un tratament care sa mareasca rezistenta capilara(Etamsilat,vitamina P,adrenostazin),sa favorizeze sinteza protrombinei (vitamina K),sa inhibe fibrinoliza(acid aminocaproic),sa favorizeze formarea cheagului(vit K,clorura de Ca,Venostat)>Hem post extractionala tardiva apare dupa cateva zile de la extractie,in timpul somnului.Bolnavii se trezesc cu gura plina de sange,plaga sangereaza abundent. Tratam local Se curata cavitatea bucala de cheaguri,se curata plaga alveolara prin spalare cu apa oxigenata sau cu ser fiziologic.>In hemoragii maginale-Se face o apropiere cat ma stransa a partilor moi peste alveola,dupa care se recurge la sutura sau se aplica un tamponament compresiv supraalveolar.>In hemoragii de masa(cand sangerarea se produce atat din gingivomucoasa cat si din os)hemostaza se va face prin tamponament compresiv-Se curata plaga de cheaguri si tesut de granulatie sau eschile osoase.Se face regularizarea cu ajutorului unei chiurete(ptr ciocurile osoase proeminente)Se pun 1-2 fire de sutura.In alveola pot fi aplicate bureti de gelatina sau fibrina.Se aplica apoi tamponamentul compresiv supraalveolar.Tamponamentul compresiv intraalveolar va fi folosit in cazul cand exista hemoragie abundenta profunda care nu poate fi oprita prin tampon supraalveolar.Tamponamentul compresiv nu poate fi mentinut mai mult de 48-72 ore.Se recomanda hemostatice necaustice care intervin ca vasoconstrictoare si favorizeaza procesul de coagulare.Se utilizeaza antipirina 20 %,trombina imbibata in bureti de fibrina gelatina sau colagen.la hemofilici- acidul aminocaproic imbibat in burete. Tratam general Hemoragii grave:administrarea de plasma,solutii macromoleculare si sange.hemoragii mici si mijlocii: perfuzii de sange proaspat ptr refacerea masei circulante.La hemofilici: administrarea de plasma antihemofilica sau crioprecipitat de plasma antihemofilica.Administrarea factorului 8 antihemofilic este mai eficient. Tratamentul nespecific:Vit K,preparate care contim hemocoagulante(venostat,Reptilase)40.Complicaiile generale n timpul extraciei dentare.Cauzele, tratamentul i profilaxia.VindecareaintarziataFactorii care influenteaza vindecarea cu intarziere a plagii rezultate dupa extractia unui dinte sunt: desfacerea spontana a plagii; boli generale asociate si medicatia cronica specifica acesteia; malnutritia; radioterapia; varsta pacientului.DEHISCENTA PLAGII

41.Complicaiile locale n timpul extraciei dentare.Cauzele, tratamentul i profilaxia.1. Limitarea deschiderii gurii (trismusul)Acest lucru se datoreaza muschilor mobilizatori ai mandibulei care se gasesc situati in imediata vecinatate a dintilor extrasi si care se contracta in urma traumatismelor si infectiilor aparute in urma extractiei. Odata ce vindecarea progreseaza, aceasta disfunctie se rezolva de la sine, dar poate fi accelerata prin igiena locala si prin efectuarea unor exercitii active de deschidere a gurii.2. Alveolita(uscata sau umeda)-osteita localaEste o complicatie care se intalneste destul de frecvent si reprezinta o inflamatie a peretilor alveolei. Printre simptome se numara: durere puternica ce persista si iradiaza catre ureche, ganglioni cervicali inflamati, miros nelacut al gurii, stare de agitatie, lipsa cheagului.Vindecarea aceste afectiuni are loc in decursul a 7-14 zile iar tratamentul indicat de medic este:- irigarea cu solutii antiseptice a alveolei infectate;- introducerea in alveola a unor conuri alveolare ce pot contine antibiotice sau anestezice;- folosirea unor calmante pentru inlaturarea durerii.Vindecare poate fi grabita prin:- aplicarea de comprese reci la nivelul obrazului in zona tumefiata sau dureroasa;- oprirea fumatului;- consumul unei cantitati de lichide necesare pentru a combate deshidratarea;- igienizare corecta si regulata la interval de 3-4 ore;- evitarea consumului de alimente de consistenata tare.3. Durerea persistentaAnestezia efectuata poate sa dureze pana la trei ore dupa extractia dintelui, si de aceea dupa scurgerea acestui timp se resimte o senzatie moderata de durere care va disparea complet in urmatoarele 2-3 zie. In toata aceasta perioada de timp se recomanda utilizarea unor calmante obisnuite.4. Hemoragia postextractionalaHemoragia produsa de extractia dentara trebuie sa se remita in mod normal in urmatoarele 10-15 minute incetand complet in cateva ore, timp in care se interzice a se clati cavitatea orala.Cand hemoragia nu are tendinta sa inceteze sau reapare dupa o perioada de timp, exista diferite cauze care pot fi invocate si anume:-cauze locale:extractii traumatizante, prezenta unor inflamatii ce determina dilatarea vaselor de sange;-cauze generale:diferite boli care impiedica coagularea sangelui.

46.Perforarea sinusului maxilar in timpul extractive dentare.Cauze si Tratament.Conditiile anatomice si procesele resorbtive periradiculare de la nivelul premolarilor si molarilor superiori,justifica frecventa relatic crescuta a accidentelor sinusale,care pot aparea in timpul extractiei dentare.Examenul radiografic previne orice complicatie nefavorabila pt medic.Daca raporturile cu sinusurile sint foarte apropiate,se vor evita manevrele de forta ale elevatoarelor,chiuretajele intempestive ,preferinduse ca extracie sa fie prin ALVEOLOTOMIE.Accidentele sinusale frecvente sunt: deschiderea sinusului,impingerea radacinilor in cavitatea sinusala.Tratament:DESCHIDEREA SINUSALA-este contraindicate manervra VALSALVA,va mari bresha mucoasa,favorizind infectia sinusala,se va face toaleta plagii shi se va aplica o sutura pe gingivomucoasa ca scop de acoperire a gurei alveolei,aplicare unui tampon de iodoformat (7-8zile),2-3 este interzis suflarea nasului si se intretsine ighiena bucala.IMPINGEREA RADACINILOR-se executa o radiografie retroalveolara si sinusului maxilar.Radacinile dentare impinse sub mucoasa sinusala se extrag pe cale alveolara largita,dupa tehnica Wassmundt(decolarea periosteomucoasa,ciupirea tablei osase,extragerea radacinii cauza,reformarea tableau osoase,suturarea).RESTURILE impinse in plina cavitate sinusala,sint extrase de urgentsa in timp de 48 ore,prin trepanarea sinusului la locul de elective,pt a nu infecta mucoasa sinusala.47.indicatii catre spitalizrea bolnavului dupa extracie dentareHemoragii,dupa anestezii la reactii alergice,perforarea sinusului,fracture de mandibula,48.Alveolita,clinica tratament profilaxieClinica-La 3-4 zile dupa extractive apare durerea,care are un character violent,creste progresiv in intensitate,iradiind in hemimaxilar,durere persistent,febra ushoara ganglion mariti,durerosi la palpareTratament: a)indepartarea din alveola a cheagului infectat,a corpirol straini si portiuni de os necrozat. b)aplicatii locale de subs anestezice si antiinfectioase c) tratament general antiinfectios si antialgic d) tratament local si general de stimulare a cicatrizarii49-50.Profilaxia complicatiilor la efectuarea anesteziei si extractiei dentare(totul dupa NASTASA)))))Anestezie: examen complet si correct a bolnavului,o buna pregatire psihologica si premedicatie individualizata,indicatie corecta a metodei de anestezie,a competentei si concentratiei solutiei anestezice,respectarea dozei,injectarea fractionate a solutiei anestezice,tehnica exacta.Extractie dentara cam tot aceeasi ++ chiuretaj correct,stoparea hemoragfiei51.Clasificarea proceselor inflamatorii regiunii omf.Abcese,flegmoane,osteomielite,periostite,periodontite.

56.Pericoronarita:diagnosticul,clinica,tratamentul.DiagnosticulSe realizeaza in doua etape:1. Examenul clinic realizat de medicul dentist;2. Examinarea radiologica prin radiografie dentara care relateaza pozitia molarului in interiorul maxilarului;Examenul fizic este o etapa obligatorie iar in functie de experienta medicului dentist se poate pune imediat si diagnosticul; aici se pot observa gingiile si pozitia de eruptie a molarului daca e complet sau incomplet. Un alt aspect este prezenta colectiei purulente, adenopatia cervicala, tumefierea zonei, prezenta trismusului);Investigatiile radiologice prin radiografie retroalveolara ajuta la localizarea exacta a molarului, radacinile acestuia si tipul de eruptie.

Clinica:Cele mai frecvente simptome ale unei pericoronarite necomplicate sunt:- Durere cu localizare la nivelul molarului implicat si iradiata in jurul sau;- Durere ce se extinde de-a lungul intregii arcade dentare (superioare sau inferioare) si chiar de-a lungul regiunii cervicale in intregime;- Tumefactie locala;- Inrosirea gingiei;- Aparitia colectiei purulente ce poate fi exprimata relativ usor;- Gust neplacut, metalic, datorat prezentei puroiului;- Halena neplacuta (respiratie urat mirositoare);- Adenopatie cervicala dureroasa;- Dificultati la deschiderea completa a gurii;- Imposibilitate de masticatie corecta si completa a alimentelor solide.Forme clinicePericoronarita acut:A. Congestiv (cataral)- reprezint o form de debut a bolii, pacientul acuz dureri la presiunea pe zona posterioar molarului 2, perceput, mai ales, n timpul masticaiei. Gingia respectiv este congestionat, hiperemic, dar lipsete edemul esuturilor moi de vecintate. Uneori se poate observa o poriune din coroan, alteori dintele nu este vizibil, fiind ascuns sub poriunea de gingie supraiacent. La apsarea uoar se poate evidenia eliminarea unui lichid apos, amestecat cu snge. Pericoronarita acut congestiv nu este asociat cu febr i nu altereaz substanial starea general, dar palparea nodulilor limfatici submandibulari mrii n volum uneori este dureroas.

B. Supurat durerea are o localizare similar, ns intensitatea e mult mai mare, fiind continu, pulsatil i iradiant n osul mandibular, ureche, amigdale. Deglutiia (nghiirea) devine i ea dureroas, iar edemul esuturilor va conduce la instalarea trismusului cu o contractur muscular anormal, ce face imposibil deschiderea gurii. Procesul inflamator acut se extinde la mucoasele de vecintate, infiltrnd planeul bucal, poriunea intern a obrajilor. La exercitarea unei presiuni uoare pe capion, se exprim un coninut purulent; starea general se nrutete, bolnavul are febr; nu se mai poate alimenta corespunztor, apar dereglri ale somnului.Aceste forme de inflamaie acut, pot evolua prin cronicizare:

Pericoronarita cronic:Se consider c evoluia prin cronicizare se afl ntr-o strns legtur ale molarului de minte cu raporturile de vecintate pe care le are cu celelalte structuri moi: obrazul i loja amigdalian. Uneori acestea nu permit erupia complet, normal a dintelui, favoriznd, totodat, meninerea unei stri de infecie local, ce nu poate fi ndeprtat prin mecanisme naturale de drenaj. Persist o jen care se poate transforma, uneori, n durere ce iradiaz spre ureche. Este posibil i o limitare a micrilor de deschidere a gurii, manifestare care depinde de amploarea zonei de inflamaie. Nodulii limfatici submandibulari sunt mrii, mobili, dar nu sunt dureroi.

Tratament- Se aleg n funcie de severitatea inflamaiei, de tabloul clinic i datele radiologice. Medicul va face splturi ale spaiului dintre capion i dinte cu medicamente antiseptice (cloramin, clorhexidin), va badijona suprafaa cu soluii ce produc cauterizarea i retracia capionului;- Dac pacientul este predispus la infecii, avnd un sistem imunitar slbit, se asociaz i tratamente generale cu antibiotice;- Pentru a stimula capacitile naturale de aprare ale organismului, se recomand vitaminoterapie cu vitaminele A, complexul B, C i D;- Pentru diminuarea durerilor se vor administra antialgice i antiinflamatoare;- Dac este cazul se apeleaz la proceduri de fizoterapie de tipul diatermiei sau ultrasunetelor;- Pericoronarita supurat, necesit, n plus, cltiri ale gurii cu ser fiziologic, pansamente prni aplicate n dreptul molarului, pe tegument, antipiretice i obligatoriu, antibiotice.

Cnd tratamentul local i general nu d rezultatele ateptate, se vor folosimetode chirurgicale.

a. Decapionarea este manopera chirurgical de ndeprtare a capionui ce acoper dintele, participnd i la ntreinerea microorganismelor patogene. Este recomandat atunci cnd radiografiile evideniaz un dinte cu posibilitatea de a erupe normal dup secionarea mucoasei supraiacente groase pe care dintele nu o poate strbate. n acest scop, se ndeprteaz esuturile implicate ce acoper coroana, printr-o incizie efectuat cu bisturiul sau tierea cu foarfece chirurgicale speciale. Este important ca mucoasa s fie nlturat n totalitate, pentru a evita riscul producerii recidivelor sau infectarea spaiilor i esuturilor vecine. Procedura se va desfura sub anestezie local, n cabinetul stomatologic. Decapionarea reprezint i o soluie de tratament provizoriu, atunci cand ar fi indicat extracia, dar fenomenele acute necesit temporizarea, pn la suprimarea lor. Postoperator, se indic medicamente antiinflamatoare i antialgice, eventual antibiotice, iar pacientul este atenionat ca alimentaia i deschiderea gurii pot fi dificile i dureroase n primele zile.

b.Dac molarul nu are suficient spaiu pentru a erupe, este parial inclus sau are o topografie nefavorabil, se va recurge laextracialui. Frecvent, este necesar i ndeprtarea poriunilor de os, ceea ce complic esenial extracia molarului de minte.

55. pag 220-221 din burlibasha si timoshka

57)complicatile pericoronaritei si profilaxia lor: Complicaii localizate n prile moi perimaxilare, n os, n ganglioni i complicaii la distan precum: tulburri nervoase: nevralgii dentare, algii cervico-faciale,tulburri mecanice i vasomotorii, complicaii tumorale, sau fracturi mandibulare. Dintre toate aceste complicaiile septice care pot fi congestive i supurante. n pericoronarota congestiv, pecientul simte o durere spontan sau provocat, jen la masticaie i trismus uor. Aceste fenomene pot disprea pentru cteva zile, dup care , de cele mai multe ori, evolueaz spre o coronarit supurant.Profilaxia: -Irigaii bucale cu soluii antiseptice-ridicarea pragului imunitar58)Periostita odontogena:etiopatogenie,anatomia patologica,clasificare,clinicaPeriostita-reprezinta un proces de origine infectioasa acut sau cronic cu caracter seros sau purulent,care afecteaza unilateral periostul apofizei alveolare al maxilarelor,determinind decolarea acestuia de os.Etiologia-Microbiana-procese septice periapicale,periodontale,pericoronareIn evolutia periostitei acute purulente in puroi sau in exudat conform studiului se pot depista microorgnisme ca safolococul auriu,diferite specii de streptococi,pneumococi la fel pot fi identificate si flora anaeroba.-Traumatisme cimice-Traumatisme fizice-interventii chirurgicale Periostita odotogena se dezvolta ca o complicatie a:-periodontita marginala si apicala;-eruptia deficitara a dintilor;-inflamatia chisturilor radiculare;-diferite tipuri de odontoameFactorii favorizanti:-surmenaj -refrigeratiile -situatiile stresantePatogeniaIn periodontitele marginale si apicale exudatul ne avind posibilitate evacuarii prin canalul radicular sau prin pungile parodontale pe traiectul canalelor nutritive si canalelor haveriene se deplaseaza spre periostul apofizei alveolare,determinind decolarea acestuia de os.Ulterior are loc evolutia procesului catre formarea abcesului gingival in asociere cu procesele osteoclastice din os.Paralel cu aceasta are loc dereglarea reactiilor specifice si nespecifice hormonale. Iritatia antigenica stimuleaza procesele de dereglare a hemodinamicii.

Anatomia patologicaFaza de infiltratie:periostul ingrosat, edematiat ,infiltrat cu leucicite, staza sanguina cu plasmoragie si ulterior a hemoragiei acumularea exudatului cu decolarea periostului de la os , acumulraea elementelor celulare si a toxinelor in exudat.Faza purulenta:diapedeza continua, acumularea toxinelor si a elementelor celulare in exudat, formarea purioului, formare abcesului gingival si ostioclazia osului,paralel cu atrofia osului are loc si regenerarea acestuia. Este posibila deformarea maxilaruilui ca urmare a proceselor reparative foarte intense.ClinicaSimptoame generale: indispozitie,inapetenta,slabiciune,febra,insomnie,t corpului ridicataSimptome locale:durerea de la inceput este acuta apoi iradiaza spre regiunea temporala,paraauriculara,mentoniera,jugala,etc. Hiperemia si edemul atit a tesuturilor moi din cavitatea bucala cit si a fetei care se deosebesc in conformitate cu dintele cauza:ClasificareaPeriostita acuta:-seroasa -purulentaPeriostita cronica:-simpla; -rarefianta; -osificanta59)Periostita acuta odontogena:diagnosticul, clinica, tratamentul.Diagnosticul:se face pe baza anamnezei,etiopatogeniei,simptomatologiei si ex. radiologicDiagnosticul diferential:-supuratii perimaxilare; -osteomielite cronice deformante; -formatiuni tumorale hiperplazice(osteom periferic,cementom,displazia fibroasa).ClinicSubiectiv:durere spontana severa, durere accentuata la presiunePercutia:sensibilitate in ax si lateralaTratamentul:-Evacuarea exudatului din colectia purulenta si extractia dintelui cauzal daca acesta si a pierdut valoarea functionala sau tratamentul endodontic nu face fata.In faza incipienta:deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui cauzal;fizioproceduri;antibiotocoterape.In faza purulenta:incizie cu prelucrarea antiseptica; antibioticoterapia, antihistamine, desensibilizante, analgezice60)Periostita odontogena cronica:diagnostic,clinica ,tratamentPeriostita cronica urmeaza fazei acute,sau survine prin infectii minore repetate.La tineri ea poate stimula activitatea osteogenica,realizinduse o opozitie osoasa-periostita osificanta.DiagnosticulExamenul radiologic(efectuat in incidenta tangentiala)poate arata ingrosarea si cresterea radioopacitatii si periostului.La periferie se pot observa apozitii osoase.Anamneza bolii,electroodontometria.ClinicaSubiectiv:durere spontana moderata; durere exacerbata la palpare; deformarea reliefului ososTratamentulEste identic cu cel al periostitei acute si consta din antibiotice si compresii umede.Daca se produce sechestrarea osului subiacent,sechestrul va fi indepartat,asigurinduse in continuare drenajul.63)Periodontita apicala cronica,etiologia,simptomatologie,tratament.Reprezinta o leziune osteica,cel mai fregvent cu caracter necrotic si distructiv rezultat al procesului de resorbtie al apexului radicular si tesutului periodontal sub influenta diferitor factori.Etiologia:-utilizarea subtantelor chimice de tipul acizilor si bazelor in timpul tratamentului mecanic al canalului;-traume cronice (suprasolicitarea dintelui);-traumatizarea mecanica (cu instrumentele endodontice);-obturatie de canal incompleta;-inflamatiile periodontale acute;-gangrena pulpara.Simptomatologia:Acuzele sunt extrem de sarace, peste 60% din cazuri sunt asimptomatice , uneori apare durere cu caracter nevralgiform, senzatia de agresiune in special dimineata ce dispar dupa citeva presiuni excitate pe dinte.62)Osteomielita odontogena a maxilarelor:clasificarea,etiopatogenia,anatomia patologica.Osteomielita maxilarelor sunt leziuni de natura infectioasa cu caracter necrotic si distructiv, provocate de germeni piogeni, leziunile intereseaza osul in totalitatea sa, si anume atit tesutul osos cat si tesutul medular, procesul fiind difuz si cuprinzand portiuni intinse din maxilar.Clasificarea:Dupa evolutie:necomplicata; -complicata.Dupa localizare:-maxilar, -mandibular.Fazele inflamatiei:-acuta; -subacuta; -cronica.Gradul de raspindire:-limitat; -difuz.Etiopatogenia:In maxilare sunt implantati dintii, care foarte frecvent au focare septice acute si cronice si pot astfel insamanta osul; maxilarele au rapoarte stranse cu cavitatea bucala, fosele nazale, sinusurile maxilare, de la care infectia se poate propaga la os; maxilarele sunt acoperite in mare parte cu o mucoasa aderenta, astfel incat leziunile septice traumatice sau patologice pot infecta direct osul; maxilarele sufera o serie de procese de transformare continua, prin formarea si eruptia dintilor, astfel incat terenul devine favorabil pentru apelul infectiilor generale.Infectarea osului este favorizata de starile care diminua rezistenta generala a organismului: raceala, intoxicatii, alcoolism, surmenaj; de asemenea, sifilisul, prin leziunile de endovascularita, favorizeaza dezvoltarea si extensia leziunilor septice osoase.Localizarea cu predilectie la mandibula este legata de unele conditii particulare ale acestui os, si anume:- pozitia sa decliva, care favorizeaza stagnarea secretiilor si produselor septice;- corticala mai groasa nu poate fi strabatuta cu usurinta de infectiile din focarele parodontale, ceea ce duce la persistenta mai indelungata a procesului septic in spatiile medulare, urmata de necroza;- periostul, foarte aderent si gros, impiedica de asemenea trecerea infectiei si degajarea osului;- circulatia este mai putin activa decat la maxilarul superior, vasularizatia principala fiind asigurata de un trunchi vascular terminal, artera dentara inferioara; de aceea, apararea contra infectiilor este mai slaba si sunt favorizate emboliile septice ce insamanteaza osul;- prezenta canalului dentar, care strabate mandibula in lungimea sa, usureaza difuzarea infectiei;- eruptia dificila a molarului de minte inferior, da complicatii frecvente cu procese septice ce se extind la os.La maxilarul superior, osul fiind spongios, cu corticala subtire, traversarea si drenarea infectiei se face mai usor si, de aceea, necroza este mai limitata, sechestrele izolandu-se rapid.

ANATOMIE- PATOLOGICA: 4 etape: - congestie- supuratie- necroza- reparatie.I) congestie osoasa: etapa reversibila a procesului inflamator.- d.p.d.v. clinic- congestie puternica, edem inflamator periostal.histologic - hiperemie- vasodilatatie.- daca aceasta etapa este recunoscuta clinic si se instituie tratamentul cauzal si cel antibiotic se poate suprima evolutia procesului inflamator.!!II) supuratie osoasa: urmeaza congestiei osoase, daca nu s-a intervenit.* sectorul microvascular: - edemul existent compreseaza vasele sangvine.=> scade fluxul sangiv => este favorizata producerea de tromboze capilare septice si dezvoltarea germenilor patogeni.* sectorul medular:- necroza tesutului medular => aparitia de microabcese, care se extind.* sectorul periostal:- apare edemul => decolari intinse si deperiostari largi,extinderea edemului spre partile moi periosoase => supuratii- tulburari vasculare.III) necroza osoasa( etapa de sechestrare):- existenta tulburarilor de circulatie si a trombozelor vasculare va favoriza instalarea necrozei, astfel ca sectorul de os ischemiat va fi izolat de organism ducand la aparitia sechestrului .Radiologic acesta apare ca si o zona de radioopacitate, dat fiind faptul ca in aceasta zona nu mai exista vase si circulatie, ceea ce duce la inactivarea proceselor de demineralizare.- in jurul sechestrului functia vasculara exista => osul se demineralizeaza => zona va fi radiotransparenta, inconjurand osul necrozat precum un sarcofag.- daca sechestrul este complet delimitat, se va elimina la exterior prin intermediul fistulelor( tegumentara sau la nivelul mucoasei), o data cu colectia purulenta.IV) reparatie osoasa: se instaleaza posteliminare proces patologic(colectie si/sau sechestru)- supuratia scade in dimensiuni.Are 2 directii: - din interiorul osului prin proliferarea tesutului fibroconjunctiv si de neoosteogeneza- din exteriorul osului prin intermediul periostului, care dispune de o remarcabila capacitate osteogenetica.!!proces hiperactiv de depunere osoasa la tineri poate duce la aparitia de deformari osoase care trebuie diagnosticate diferential, avand aspect pseudotumoral.

81.Abces i flegmon a logei submandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul *Topografie:-lateral: marginea bazala a corpului mandibulei-medial: venterul digastricului-superior: muschi milohioid-inferior: fascia proprie cervicala-sunt situate aici glandele salivare submandibulare, artera si vena faciala, ganglioni limfatici, nerv hipoglos, artera linguala, tesut adipos subcutan.*Etiologie:-diverse forme de la premolari si molar inferior-pericoronarita molar III inferior-osteomielita mandibulara-patologie glandei salivare ( sialoadenite, sialolitiaza)-din regiuni mai indepartate (mucoasa cav buc, regiunea nazala, limba, buze, sinus maxilar)*Tablou clinica:-dureri pronuntate-edem pronuntat, trismus-dureri la deglutitie si miscari a mandibulei-starea generala alterata, cefalee, insomnie , inapetenta, intoxicatie endogena, febra majorata-asimetrie facialavadita-pielea sub tensiune, hiperemiata, in cuta, nu se stringe, lucioasa , pastoasa.-in unele cazuri trism mai pronuntat, alteori nu datorita localizarii, mai aproape de muschiul masticator mai accentuat-palpator infiltrat brusc dolor , in caz avansat fluctuatii in regiunea epicentrului-ganglioni limfatici mariti, in urma infiltratiei tesutul imposibil de palpat-ramin amprente digitale-in urina proteine*Diagnostic diferentiat:-cancer cu alterarea procesului inflamator acut-submaxilita acuta-sialolitiaza-trauma in regiunea corpului mandibulei sau unghiului-osteomielita mandibulara forma acuta*Tratament:-incizia pielii , tesut subcutan si platisma lungime 6-7 cm, inferior 1-2 cm de marginea bazala a corpului mandibulei si paralel cu ea-in profunzimea tesutului de indeparteeaza bontul-plaga drenata cu tub prin care local se iriga cu sol antiseptica-administrarea tratamentului complex general.

82.Abces i flegmon a logei submentoniere: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografia:-superior: muschiul milohioid-inferior: fascia proprie cervicala-laterlal: venter anterior al digastricului-in spatiu dat 2-4 limfonoduli si tesut adipos subcutan*Etiologie:-patologie din regiunea dintilor frontali inferiori-stomatite ulceroase-trauma dentoparadontala a mucoasei bucale, pielii, regiunea mentoniera, a buzei inferioare-furuncule si carbuncule*Tabloul clinic:-stare generala de graviditate medie usoara-febra pin la 38 grade-deglutitie deficila , dereglari respiratorii se determina in caz de inflamatie a nodulilor limfatici-dureri in regiunea submentoniera , barbie dubla cauzata de edem pronuntat-palpator infiltrat dureros fluctuent-pielea regiunii lucioasa, hiperemiata, pastoasa, ramin amprente digitale*Evolutie:-adenoflegmon in regiunea submentoniera debuteaza cu limfadenita care la administrarea unui tratament adecvat dispare-flegmonul regiunii debuteaza brusc, evolutie mai grava, fluctuenta apare mai devreme-se poate raspindi in regiunea submandibulara , chiar cervical*Diagnostic defirentiat:-abcesul patului sublingual in care procesul e localizat mai aproape de mucoasa planseului bucal-chist dermoid suprainfectat-cancer al planseului bucal*Tratament:-anestezie locoregionala infiltrativa sau generala, -incizia pielii si tesutului subcutan 3-4 cmm lungime, vertical pe linia mediana, in jos cu 1-1,5 cm de marginea bazala a mandibulei- in flegmon incizia orizontal, paralel si la mijloc dintre marginea mandibulei si osul hioid-se decoleaza marginea plagii de muschiul platisma si fascia cervicala superficiala-in abces incia fasciei superficiale cervicale vertical pe toata lungimea plagii , in flegmon suplimentar incizie in cruce a muschiului platisma si fascia superficiala pentru o drenare mai eficienta-decolind tesutul subcutan adipos a regiunii submentoniere cu instrumentul patrundem in centrul infiltratului , deschidem colectia purulenta cu evacuarea ulterioara-hemostaza in plaga, drenaj, pansament aseptic

83.Abces i flegmon a logei sublingvale: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografie:-sub partea anterioara a planseului bucal submucos, deasupra mus milohioid-lateral anterior fata interna a mandibulei-medial muschi genioglos si hioglos-contine glanda sublinguala, canal Warthon, nervi si vase linguale, tesut conjunctiv lax*Etiologie:-focare odontogene periapicale si marginale de la premolari, molari inferiori-pericoronarita la molar III-liteaza ductului salivar si glanda submandibular-traume, corpi straini in regiunea mucoasei santului sublingual*Tablou clinic:-deglutitie si foantie dereglata-dureri la miscarea limbii-limba spre partea sanatoasa, trismus-asimetrie faciala neinsemnata-pielea hiperemiatasubmand-ganglioni limfatici submand mariti, mobili, durerosi-la palpare bimanual infiltrarea tesutului regiunii santului sublingual, fluctuatie cind e mai avansat-endobucal la nivel santuluimucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublinguale-creasta de cocos, la palpare durere vie*Diagnostic diferentiat:-abces si flegmonul limbii-sialodochita glandei submand (inflamarea ductului salivar, sialolitiaza-abces mandibulolingual*Tratament:-exobucal prin acces submandibular-endobucal prin mucoasa planseului bucal, focar mai des sub mucoasa-dupa deschidere drenaj cu panlica de cauciuc si tifon imbibat in sol NaCl 0,5%, solutie antiseptica-dren se schimba in fiecare zi, la eliminari abundente 2-3 ori pe zi , lavaj al plagii cu sol aniseptica-dren 2-3 zile postoperator-tratament general intensiv

84.Abces i flegmon a logei maseteriene: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografie:-intre fata externa a ramului vertical a mand, dea lungul mus maseter si piele.*Etiologie:-proces infectios din regiunea molarilor de minte inferior-osteomielita ramului ascendent a mand*Tabloul clinic;-tumefactie de la unghiul mand pin la arcada temporozigomatica, pielea in tensiune, edem de vecinatate in obraz, in regiunea temporala, sub si retro mand.-palparea dureroasa, impastare dura, uneori fluctuenta-trismus puternic-tumefactie si congestie infiltrativa dea lungul marginii anterioare a ramurii verticale a mand.-miscarile mad produc dureri vii-stare septica, febra de supuratie*Diagnostic diferentiat:-abcesul obrazului tumefatie mai anterior-adenita supurata pretragiana debut ca un nodul, se dezvolta preauricular-abces parotidian tumefactie mai masiva -parotidita acuta supurata prin canal Stenon la presiune se scirge saliva cu puroi-osteomielita ramului ascendent profund sub maseter*Tratament;- exobucal incizie 4-6 cm subangulomandibular de forma usor incurbata , deschidere prin introducerea unei pense Kocher, drenaj-endobucal incizie verticala lunga 2-3 cm, in afara marginii anterioare a ramului ascendent al mand.-drenaj cu un tub introdus pe o adincime 2-3 cm.

85.Abces i flegmon a logei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul*Topografie:-exudat purulent intre partea interna a ramului ascendent si suprafata externa a muschiului pterigomandibular intern*Etiologie:-procese patologice in regiunea molarilor inferiori, mai des molarul III-osteomielita mandibulei in regiunea angulara ramurei mandibulei-abcese si flegmoane postinfectioase in urma anestezie mandibulare, ac nesteril, trauma vaselor cu aparitia hematoamelor si supurarea lor*Tabloul clinic:-dureri la deglutitie-dureri la deschiderea cavitatii bucale -cefalee, intoxicatie, slabiciuni-imposibilitatea determinatii asimetriei faciale, procesul e localizat profund pe partea interna a ramului mand, edem si hiperemie neinsemnata a pielii regiunii unghiului mandibular-trismus gradul 2-3 -palpator sub unghiul mand si intern sub el infiltrat dur dureros-vestibulul bucal liber , la plica pterigomand si val palatin mucoasa hiperemiata, foarte dureroasa la palpare, fluctuatie*Diagnostic diferentiat :-abces flegmon parafaringian-a santului milohioidian, retromandibular*Tratament:-incizie exobucala ocolind unghiul mand merge strict pe os, dupa deschiderea focarrului plaga se dreneaza-endobucal la nivelul marginii anterioare a ramului mand pe traiectul plicii pterigomandibulare-eliminarea puroiului si drenaj.

86.Abces i flegmon a logei laterofaringiene: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul *Topografie:-intern: perete laterla a faringelui-extern: suprafata interna a muschiului pterigoidian intern-anterior: ligament pterigomaxilar-posterior: apofiza stiloida -superior: baza craniului-inferior: fascicol vascular cervical-posterior trece artera carotida , vena jugala internasi ultimii nervi cranieni, mult tesut adipos, noduli limfatici.*Etiologie:-patrunderea puroiului din alte spatii-origine tonzilogena sau la trauma faringelui*Tablou clinic:-dureri pronuntate la delutitie, cervicale iradiere in ureche-fata bolnavului alungita, slab cianotica, fara asimetrie-egitatie, excitatie, starea generala grava, respiratie ingreunata, glas ragusit, vorbire neclara, deglutitie practic imposibila-limitarea deschiderii gurii -epiglota ingustata si deformata din cauza demului, palatul moale si valul palatin dislocat spre partea sanatoasa cu limba-edem pronuntat, mucoasa hiperemiata-palpator infiltrat moale, elastic in jumatatea afectata a palatului moale des fluctuent-ganglioni limfatici cervicali mariti, durerosi, in special pe traiectul vaselor mari-cap de lup, capul se roteste cu corpul pozitionat pe partea afectata*Diagnostic diferentiat:-abces si flegmon peritonzilar mai aproape de baza valului , edem progresiv mult spre epiglota-abces si flegmon pterigomandibular trismus mai pronuntat-edem reactiv al epiglotei-angina flegmonoasa*Tratament:-incizie endobucal in punctul maxim pronuntat-directia incizie paralel cu plica pterigomand median-lama bisturiului infasurata in tifon , virful liber 0,5-0,7 cm-incizie nu profunda, in limita mucoase apoi patrundem bont-preoperator cu degetul stabilim locul inciziei, daca presimtim pulsul vasului incizie mai lateral-acces prin incizie subangulara a pialii, tesut subcutan adipos si platisma, apoi bont deschidem focarul si il drenam-tratament general intensiv

87.Abces i flegmon a logei jugale: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul *Topografia:-sup:arcada zigomatica-inf: baza mandibulei-ant: muschi rezorius-post: marginea anterioara a muschiului maseter-intern: mucoasa bucala-extern: pielea obraz.-in regiunea data e localizat muschiul buccinator, corpul adipos subcutan, ganglioni limfatici si retea dezvoltata de vase sangvine-posterior anterior trece canal Stenon.*Etiologie:-traume, furuncule, carbuncule-inflamatia nodulilor lomfatici-litiaza salivara a ductului Stenon-infectie odontogena, in special dintii superiori posteriori-stomatita ulceroasa-parotidite acute-infectie din regiuni vecine*Tabloul clinic:-durere, edem in regiunea jugala-asimetrie faciala-pielea in regiunea afectata hiperemiata ,intinsa, in cuta nu se stringe-edemul se raspindeste spre regiunea pleoapei inferioare, temporar, suprafata laterala a nasului, regiunea paotido maseterina.-pleoapa inferioara si buza supeioara sunt temporar paralizate-plica nazolabiala stearsa-palpator infiltrat dur, fluctuent, ramin amprente digitale-noduli limfatici regionali manifesta durere la palpare-deschiderea cav buc limitata-endobucal: edem proemina in vestibulul cav buc, plica de trecere e stearsa, pe mucoasa jugala amprente dentare.*Evolutie:-grava in cazul inflamatii tesutului adipos, puroiul usor se raspindeste in alte regiuni, febra 39-40 grade, tromboza venei faciale, poate aparea stare septica.-acuta cind se implica stratul submucos, subcutan, tesut adipos intermuscular.*Tratament:-incizia la nivelul bombarii maxilare a infiltratului, tinind cont de caile de trecere a ramurilor venei faciale.-daca puroiul e situat mai aproape de mucoasa orala incizie endobucal-nu se indica incizia endobucala la localizarea in apropierea pielii, sau profund intermuscular, drenare dificila, procesul regenerarii se va lungi.-tratament general.

88.Abces i flegmon a logei parotidomaseterice: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul Nam gasit...89.Abces i flegmon a spaiului zigomatic:topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul *Topografie:-limita osului zigomatic*Etiologie:-osteomielita maxilarului superior sau os zigomatic-traume, hematoame supurate-plagi-sinusita de origine diversa*Tablou clinic:-dureri in reiunea zigomaticului, iradiaza spre infraorbitar, temporar-hiperemia si dureri a tesuturilor moi -palpator infiltrat dur, usor fluctuenta-partea laterala a pleoapei inferioare edematiata, acopera total globul ocular-endobucal pe partea a fectata mucoasa la nivelul dintilor laterali hiperemiata, trismus la excitarea muschiului maseter in regiunea inserarii la arcada zigomatica.*Evolutie:-satisfacatoare, febra nemajorata-se poate deschide singur in regiunea marginii laterale a orbitei*Tratament:-incizie in regiunea bombarii maxilare, limita inferioara-drenaj, tratament general

91. Abces si flegmon a lojei infraorbitale: topografia, etiopatogenia, clinica si tratament.Topografia:In tesutul adipos subcutan, situat intre:superior - marginea inferioara a orbiteiinferior-fund de sacvestibularmedialpartea laterala a nasuluilateralosul zigomatic

Etiologia:Focare purulente de ladintii frontali superiori(canini, primii premolari, incisivii laterali, mairar premolarul doi siincisivii centrali).T r a u m eChisturi suprainfectateSinusiteFlebite,tromboflebiteFactorul dermatogen

Tabloul ClinicDurere acuta, tumefactia tesuturilor regiunii infraorbitaleAsimetrie facialaLa examinarea clinicaedem si hiperemie in regiunea foseicanine care se raspindeste spre partea laterala a nasului,regiunea zigomatica, palpebra inferioara si buza superioara.Pleoapa inchidefisura orbitalaUnghiul gurii de partea bolnava se situeaza maijos decit departea sanatoasaVirful nasului se situeaza catre partea sanatoasaPlica nazo-labiala stearsa pe partea bolnavaIn cazuri grave apare edemul pleoapei superioarePalpator se determina infiltrat dur, bruscdolo r, fluctuent,inregiunea fosei canineDaca procesul se situeaza mai aproape de vestibululcavitatii bucale se determina sterge rea plicii vestibulare

Tratament:Incizia se efectueaza mai des endobucal, saupe cale cutanata.Incizia exobucala se efectueaza incazul situariiabcesului mai aproape de marginainfraorbitala.Drenarea plagiiSe indica tratament general

Complicatii:Osteomielita marginiiinfraorbitale sia osuluizigomaticSinusitaTromboflebita venei angularePatrunderea infectiei insinusurile etmoidale

Evolutie:De obicei flegmonulinfraorbital apare cacomplicatia abcesului regiunii date.Patologia decurgebruscCu febra, dureri puternice in regiuneainfiltratului,insomnie,inapetenta,cefalee.

92. Abces si flegmon a lojei temporale.

Topografia:Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul lojei temporale. Loja temporal este o regiune lateral i pereche, format din ansamblul prilor moi care acoper regiunea lateral deprimat a bolii craniene, cunoscut in osteologie sub numele de fos temporal. Regiunea temporal cuprinde urmtoarele planuri anatomice de la suprafa spre profunzime: pielea, esutul celular subcutanat, muchiul temporal, periostul, planul scheletic. Colecia purulent va putea fi localizat intre muchi i piele. sau Intre muchi i os.

Etiologie: procese dentoparodontale, mai ales cu punct de plecare molarii superiori; Intepturi de natur divers a regiunii temporale; corpi strini n retentie la nivelul regiunii temporale; propagarea infeciei cle la nivelul lojilor de vecintate.SimptomatologieStarea general poate fi influenat, bolnavul prezentind febr, frison, indispoziie. Pe plan local, bolnavul prezint o tumefacie la nivelul regiunii temporale, cu pielea congestionat, neted, lucioas; este constant prezent edemul regiunilor inconjurtoare. Palparea este clureroas, evideniaz infiltraia In cazul coleciilor profunde i fluctuenacazul celor superficiale (localizate Intre muchi i tegument).

TratamentulTratamentul chirurgical const din incizie i drenaj. Incizia va fi fcut la polul cel mai decliv al formaiunii purulente, va avea un caracter vertical sau uor oblic descendent, pentru a fi evitat lezarea vaselor i a nervilor din profunzime. Ulterior se ptrunde cu o pens In colecie Intre muchi i piele sau Intre muchi i os. Drenajul se va face cu o lam de dren pentru 24-48 de ore.

93. Abces si flegmon lojei infratemporale.

Fosa infratemporal ocup partea lateral a fetei, fiind o regiune profund, lateral i pereche. Limitele regiunii sint: superior arcada zigomatic i fata infratemporal a aripii mari a sfenoidului; -inferior, un plan tangent la marginea inferioar a mandibulei; lateral, fata intern a ramurii ascendente a mandibulei; medial- apofiza pterigoid i faringele;-anterior- tuberozitatea maxilarului superior; - posterior, fata anterioar a glandei parotide.Dei de form foarte neregulat, fosa zigomatic poate fi comparat cu o piramid patruunghiular avind patru perti (lateral, medial, anterior si posterior), o baza orientat in sus i un virf dirijat in jos.In spaiul cuprins intre diferitii si pereti, regiunea tosei zigomatice contine: muchii pterigoidieni (medial i lateral), artera maxilar intern, plexul venos pterigoidian i vena maxilar interna, trunchiurile nervoase maxilar si mandibular, si tesut celulo-grasos de umplutura.Etiologie procese dentoparodontale maxilare sau mandibulare; procese infectioase ale oaselor sau ale sinusurilor de vecintate; difuzarea unor infectii de la lojile i spatiile de vecintate (fos temporal., loja parotid, spatiul latero-faringian, orbit); punctiile septice in cadrul anesteziilor la tuberozitate i spina lui Spix.SimptomatologieDifer 1n functie de localizarea abcesului 1n compartimentul pterigomaxilar sau pterigomandibular.In localizarea pterigomaxilara ,debutul se face cu dureri cu caracter nevralgiforrn, febr, frison, indispoziie, agitaie, trismus. La examenul exobucal:-edem supra- si sub-zigornatic, -ulterior apare tumefactia obrazului, care poate s se extind in regiunea temporal, parotidomaseterin i submandibular, astfel incit relieful arcadei zigomatice dispare sau apare ca un sant.

La examenul endobucal: (greu de efectuat din cauza trismusului) -tumefactie cu localizare perituberozitara, - cu mucoasa congestionata, lucioasa, in tensiune - palparea- dureroasa, evidentiaza fluctuenta sau infiltratia dupa cum e localizata colectia, superficial sau profundTulburari functionale legate de masticatie, deglutitie si fonatie sunt prezente.In localizare pterigomandibular, la examenul exobucal poate aprea un edem subangulomandibular, care determin o stergere a reliefului osos mandibular. La examenul endobucal, greu de efectut din cauza trismusului se poate observa o tumefactie localizat intern fat de marginea anterioar a ramului ascendent mandibular. La acest nivel mucoasa apare congestionat, lucioasa, acoperita cu depozite alb-cenuii. Manifestrile generale i tulburrile functionale sint similare celor din localizarea pterigomaxilara.

TratamentulTratamentul chirurgical poate fi fcut pe cale endo sau exo-bucala. El constituie o urgenta chirurgicala datorita pericolului pe care il constituie acest abces pentru organism. Calea exobucala : consta dintr-o incizie submandibulara de 4-5 cm, situata la 1cm inauntrul marginii bazilare mandibulare. Se ptrunde cu pensa i se dreneaza compartimentul pterigomandibular sau cel pterigomaxilar, dup cum pot fi drenate i loja submandibular sau spaiul laterofaringian. Gind supuraia se extinde 1n obraz sau fosa temporal, se pot efectua incizii suprasau sub-zigomatice. Calea endobucal ptertgomandibulara se vor deschide supuraiile localizate in compartimentul extern, printr-o incizie de 3-4 cm de-a lungul marginii anterioare a ramului ascendent mandibular. Calea endobucala retromaxilara este folosit in supuraiile localizate in spaiul pterigomaxilar. Ea const dintr-o incizie perituberozitar in fundul anului vestibular superior, iar apoi se introduce o pens cu direcia in sus, inapoi i inuntru, mergindu-se aproximativ 2-2,5 cm pin se ptrunde n colecie. Se face drenajul cu lame de cauciuc.

95. Felgmon al planseului bucal.Constituie un proces infectios difuz al planeului bucal (lojile submandibulare, sublinguale, regiunea submentonier), difuzind ctre limb, spatiul laterofaringian, fosa infratemporal, regiunea anterocervical i torace. Cel mai frecvent, flegmonul de planeu are ca punct de plecare abcesul lojei sublinguale.Etiologie procese dentoparodontale ale dinilor mandibulari, litiaza infectat a canalului Wharton; intepturi septice sau corpi strini localizai la nivelul planeului anterior; furuncule cu localizare 1n jurul etajului inferior al fetei.SimptomatologieDe cele mai multe ori in stadiul de debut apare tumefactia lojii sublinguale, apoi sint prinse de procesul inflamator i lojile submandibular i submentonier, procesul trecind de partea opus. La tumefactia difuz care cuprinde intregul etaj inferior al fetei se adaug un edem al regiunilor genian bilateral i al regiunilor anterocervical i anterotoracic. Tegumentele nu au semne de inflamatie acut, sint cenuii-violacee, marmorate, prezint flictene si sfacele. La palpare apare o duritate lemnoas, fr semne de fluctuent. Uneori sint prezente crepitatiile gazoase datorit germenilor anaerobi.Examenul endobucal evideniaz mucoasa sublinguala proeminent in creast de coco"; mucoasa apare in tensiune, de culoare roietic-violacee, acoperit de depozite alb-cenuii. Limba este tumefiat in totalitate, prezentnd pe marginile sale amprente ale dintilor. Palparea bimanual evideniaz durerea i duritatea lemnoas. Bolnavul mai prezint hipersalivatie, deperditie(scurgeri) de saliv, trismus, tulburri functionale: masticatie, deglutitie, fonatie, respiratie.Starea general este i ea modificat, cu febr, frison, curbatur, mergind pin la stri septice. in alte cazuri, dei bolnavul are pulsul crescut, temperatura rmine in jurul valorilor de 37 (discordant puls-temperatur), ceea ce atest un rspuns slab al organismului la actiunea agentilor infectioi. Bolnavii mai pot prezenta albuminurie, glicozurie, oligurie. Dac nu se intervine urgent, fenomenele toxiinfecioase generale i starea clinic local devin critice, putind surveni decesul bolnavului.

TratamentulTratamentul este necesar s fie fcut cit mai rapid, constituind o urgent chirurgicala. Se va practica de preferint sub anestezie general, o incizie in potcoav de la un gonion la altul, la 1 cm inuntrul marginii bazilare mandibulare. Apoi se sectioneaza transversal muchii milohioidian, si cele dou pintece anterioare ale digastricului. Se ptrunde cu pensa i se dreneaz lojile submentonier, sublingual, submandibular, lingual, fosa infratemporal, spatiul laterofaringian. Toate lojile deschise vor fi drenate cu tuburi de cauciuc, prin care vor fi facute spalaturi cu solutii slab antisepte (ser fiziologic, ap oxigenat, cloramina). Tratamentul local va fi completat cu unul general ce va consta din: antibiotice cu spectru larg, tonicardiace, perfuzii, vitamine, oxigenoterapie. Unii autori recomand chiar duurile de oxigen n plag pentru a se impiedica dezvoltarea anaerobilor. Evolutia favorabil se va inregistra atunci cind in plag va aprea puroiul, cind va crete febra, i vor disprea celelalte semne toxico-septice.

97. Abces si flegmonul orbitei.Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul orbitei. Orbita este o regiune profund, pereche i simetric, situat inapoia regiunii palpebrale.Regiunea orbitara corespunde cavitii orbitare din osteologie, avind forma unei piramide patrulatere cu perei osoi, a crei baz este situat anterior, iar virful posterior. Regiunea orbitar este submprita de capsula lui Tenon in dou loje: loja anterioar sau precapsular i loja posterioar sau retrocapsular. Abcesul orbitei se localizeaz in compartimentul posterior.Etiologie: propagarea unor supuraii din lojile de vecintate; sinuzitele acute supurate maxilare, frontale, etmoidale se pot propaga la nivelul orbitei i s determine abcese ale acesteia;--procesele dentoparodontale cu punct de plecare premolarii i molarii superiori, caz 1n care infecia se transmite prin intermediul osului maxilar.

SimptomatologieDebutul se caracterizeaz prin edem palpebral, insoit de edem al conjunctivei bulbare i exoftalmie moderat, precum i dureri cu localizare in orbita. Ulterior, datorit edemului, fanta palpebral Eig5.23. Abcesul orbitei.este complet inchis, tegumentul palpebral devine congestiv si lucios. Globul ocular se protruzeaz i micrile sale sint limitate, iar palparea regiunii palpebrale este deosebit de dureroas. Pierderea reflexului fotomotor constituie un semn de gravitate a infeciei i poate fi insotit de pierderea definitiv a vederii. Semnele generale sint deosebit de severe: febr, frison, curbatur, alterarea starii generale.

TratamentulTratamentul chirurgical va fi fcut de urgen. El va consta dintr-o incizie plasat de-a lungul marginilor orbitei. Locul inciziei variaz dup sediul coleciei i anume:- la nivelul unghiului intern al orbitei in coleciiie de origine etmoidal;- la nivelul marginii inferioare a orbitei in coleciile cu punct de plecare groapa zigomatic;- la nivelul marginii superioare a orbitei in supuraiile cu punct de plecare sinusul frontal.Dup incizia tegumentelor, lung de1 -3 cm, se introduce in profunzime o pens in contact cu osul. Pensa va strbate capsula lui Tenon, moment in care colecia purulent va fi drenat. Ulterior se va asigura drenajul cu lame de dren.

98. Abces si flegmon a lojei laterofaringiene.Spaiul latero-faringian este situat simetric de o parte i de alta a feelor laterale ale faringelui. Acest spaiu este inchis: Supetior- de baza craniului; Medial- de faringe; Posterior de regiunea prevertebral; Antero-lateral, de ramura ascendent a mandibulei cu muchii care se inser pe ea, fascia cervical superficial i muchiul sternocleidomastoidian invelit in teaca sa; Inferior spaiul comunic cu regiunea sternocleidomastoidian i regiunea trigonului carotic. Spaiul latero-faringian este imprit de buchetul lui Riolan intr-un compartiment prestilian, in care se gsete prelungirea faringian a glandei parotide i un compartiment retrostilian, in care se gsesc artera carotid intern, vena jugular intern, nervii cranieni IX, X, XI, XII. Acest spaiu comunic cu loja parotidian, loja submandibular, fosa infratemporal i se deschide in loja marilor vase ale gitului.

Etiologie procese dentoparodontale plecate mai ales de la nivelul molarilor mandibulari; propagarea infeciilor de la spaiile i lojile de vecintate.SimptomatologieDebutul se face cu dureri asemntoare cu cele de amigdalit. Semnele exobucale sint deosebit de discrete: edem pre- i retrosternocleidomastoidian. Examenul endobucal este greu de efectuat din cauza trismusului. Se va putea observa o tumefacie voluminoas unilateral a peretelui laterofaringian, cu impingerea pe linia median a amigdalei i a pilierului amigdalian astfel incit istmul gitului apare aproape complet inchis. Lueta este congestionat, lucioas, Impins ctre partea sntoas. Palparea bimanual, fcut cu un deget in faringe si degetele celeilalte miini aplicate inapoia i dedesubtul unghiului mandibulei, percepe infiltraia sau fluctuena.Tulburrile funcionale sint marcate: masticaie, deglutiie, fonaie; uneori poate aprea si torticolis dureros cu inclinarea capului de partea bolnav. Semnele generale sint prezente: febr, frison, insomnie, agitaie.

TratamentulTratamentul chirurgical va fi fcut cit mai urgent, de indat ce a fost pus diagnosticul clinic. Atit in calea exobucal, cit i in cea endobucal, trebuie manifestat o mare precauie pentru a nu fi lezate elementele anatomice din compartimentul retrostilian. Calea endobucal se folosete in cazurile in care procesul infecios este superficializat in faringe, iar trismusul este absent sau moderat. Sub anestezie local de infiltraie se practic la locul de bombare maxim a mucoasei incizie vertical de 1,5-2 cm, strict superficial. Prin aceast incizie se introduce o pens cu virful bont pe o adincime de cel mult 1 cm i se cade pe colecie evacuindu-se puroiul. Se dreneaz pentru 24 de ore cu o lam de cauciuc sau cu o me. Calea cutanat const dintr-o incizie lung de 5-6 cm, localizat submandibular. Prin aceast incizie se introduce o pens care traverseaz loja submandibular, apoi este orientat in sus, inuntru i apoi pe o adincime de 6-7 cm pin se cade pe colecie. Se dreneaz pentru 24-48 de ore cu un tub de cauciuc.

98. Abces si flegmon a lojei jugale.

Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul lojei geniene. Regiunea genian ocup partea lateral a feei i este de form neregulat patrulater. Ea are urmtoarele limite: superior, rebordul inferior al orbitei;---inferior; marginea inferioar a corpului mandibulet;---lateral, marginea anterioar a muchiului maseter;---medial, o linie ce corespunde de sus in jos anurilor nazo-genian i genio-labial, prelungit printr-o vertical pin la marginea inferioar a corpului mandibulei.In profunzime, regiunea se intinde pin la planul osos al maxilarului i al mandibulei, iar in poriunea dintre aceste oase pin la mucoasa cavitii bucale.Regiunea genian cuprinde urmtoarele straturi anatomice: pielea, esutul celular subcutanat, stratul mucos aderent de buccinator, planul scheletic constituit de faa extern a molarului, faa extern a maxilarului i a corpului mandibulei.Este o loj cu limite slab reprezentate, ceea ce face ca procesul infecios s difuzeze cu uurin in lojile invecinate. La aceasta mai contribuie i coninutul lojei geniene, care este bogat in esut gras, esut conjunctiv fibros i in limfonoduli.Din punct de vedere clinic abcesul genian se poate prezenta sub forma unor colecii limitate, sau a unora extinse, cu prinderea in totalitate a obrazului.Etiologie procesele dentoparodontale cu punct de plecare premolarii i molarii superiori i inferiori; --- litiaza suprainfectat a canalului Stenon; furunculele feei; corpii strini cu localizare genian; propagarea infeciei de la lojile de vecintate.SimptomatologieForma circumscris se caracterizeaz prin prezena unei tumefacii de mic dimensitine la nivelul regiunii geniene, cu evoluie cutanat sau mucoas. Tulburrile funcionale sint in general reduse, starea general nemodificat.Forma difuz se caracterizeaz printr-o stare general septic, alterat. Local se observ o tumefacie difuz a intregii regiuni geniene, cu pielea congestionat, neted, lucioas, in tensiune. De partea afectat, relieful osos facial este ters, la fel i anurile peribucale.Regiunile din jurul obrazului apar putemic edematiate. Mucoasa jugal este congestionat, lucioas, cu amprenta dinilor, uneori acoperit de depozite alb-cenuii. Palparea este dureroas, ea evideniaz consistena infiltrativ sau fluctuent, in funcie de sediul colectiei (infiltrativ in coleciile profunde i fluctuent in cele superficiale). Bolnavul poate prezenta trismus, hipersalivaie, halen fetid i uneori tulburri funcionale (masticatie, fonaie).

TratamentulSe va face deschiderea coleciei purulente pe cale exobucal, enclobucal, sau mixt.Calea exobucal const dintr-o incizie de 5-6 cm, paralel cu marginea bazilar a mandibulei si la 1 cm inuntrul ei. Se introduce pensa de-a lungul feei externe a mandibulei, ptrunzind in loja obrazului i se deschide colectia purulent.Calea enclobucal const dintr-o incizie orizontal, de 3-4 cm situat la nivelul polului inferior al tumefaciei. Ulterior, se patrunde cu pensa in colecie. Drenajul va fi asigurat cu lame.Calea mixt este indicat n supuraiile cu caracter difuz, consta clintr-o incizie exobucal i una endobucal.

100. Abcesul limbii.

Reprezint procesul infecios cu caracter circumscris localizat la nivelul parenchimului lingual. Supuraia poate fi localizat lateral intre muchii geniogloi i hiogloi, interesind numai poriunea liber a limbii sau central intre cei doi geniogloi,cnd este interesat de obicei atit poriunea liber, cit si baza limbii. In raport cu localizarea, se disting dou forme clinice de abces lingual: forma periferic i forma central.Etiologie--- procese dentoparodontale ale premolarilor i molarilor inferiori; suprainfectarea unor hematoame linguale;--- leziuni traumatice provocate de inepturi; --- ptrunderea in parenchimul lingual a unor corpi strini; --- propagarea de la lojile de vecintate (mai ales de la loja sublingual).Simptomatologieforma pertferic - distingem o tumefacie de mic dimensiune localizat la nivelul marginilor limbii sau al virfului ei, cu mucoasa acoperitoare congestionat, neted, lucioas. La palpare colecia este dureroas i fluctuent. Apar tulburri funcionale la masticaie, deglutiie, fonaie. Pacientul poate prezenta hipersalivaie, halen fetici. Starea general este in general neafectat. Forma central are o evoluie mult mai sever. Limba este tumefiat in bloc, congestionat, lucioas, cu suprafaa neted, prezentind pe marginile sale amprenta dinilor. De obicei limba este acoperit de depozite alb-cenuii. Bolnavul poate prezenta hipersalivaie, gura uor intredeschis, deperdiie de saliv la nivelul comisurilor bucale. Palparea este extrem de dureroas, ea evideniaz fluctuena cind colecia este superficial, sau intiltraia in localizrile profunde. In forma central apar tulburri funcionale majore de deglutiie, masticaie, fonaie, dar mai ales legat de actul respiraiei, fenomene asfixice. Aceast form se caracterizeaz printr-o alterare a strii generale, bolnavul prezentind febr, frison, agitaie, insomnie.

TratamentulConstituie o urgen chirurgical datorit complicaiilor asfixice care pot aprea.In calea exobucal se face o incizie de 4-5 cm intre osul hioid si menton, prin care se introduce o pens Kocher ctre baza limbii. In momentul in care s-a ajuns pe colecie, puroiul se scurge pe ling marginile pensei. Drenajul se face cu tuburi de cauciuc. Este util ca aceste manopere s se fac dup ce colecia a fost evideniat prin puncie.Calea endobucal se indic in abcesele cu evoluie periferic, situate la virf, sau in poriunea lateral a limbii. Incizia va avea o lungime cle 1,5-2 cm cu traiect orizontal i va fi situat la polul cel mai decliv al tumefaciei. Drenajul se va face cu mee, intrucit lamele nu pot fi folosite la acest nivel, ele detaindu-se cu uurin.

101. Flegmon hemifacial.Acest proces inflamator difuz intereseaz toate lojile superficiale si profunde ale unei hemifee (obraz, loja maseterin, fosa temporal, fosa infratemporal, loja submandibular, orbita). Dezvoltarea i difuzarea infeciei este favorizat de abundena esutului conjunctiv i adipos, de comunicarea larg care exist Intre diferitele spaii ale feei.Etiologie proccse septice dentoparodontale ale dinilor maxilari si mandibulari; complicaii septice ale traumatismelor faciale; furunculele feei; Inepturi septice sau corpi strini localizai la nivelul obrazului.SimptomatologieDebutul se realizeaz sub forma unei supuraii localizate la nivel genian sau submandibular. Ulterior infectia primete un caracter difuz, se extinde. Local se observ o tumefacie voluminoas, care se intinde din regiunea submandibular, deformeaz obrazul, regiunea parotidomaseterin, cuprinde regiunile temporal i palpebral de aceiai parte. Globul ocular apare complet acoperit. Reliefurile osoase ale feei, ca i anurile peribucale apar terse, disprute. Tegumentele sint cenuii-violacee, cu aspect marmorat, prezint flictene, ca si numeroase sfacele. Palparea este dureroas, evideniaz duritatea lemnoas, eventual in unele locuri crepitaii gazoase. Limita intre esuturile bolnave i cele sntoase este greu perceptibil atit la inspecie, cit i la palpare.Endobucal, mucoasa labial i jugal este cianotic-violacee, prezint amprenta dinilor, depozite alb-cenuii cu aspecte de false membrane. Saliva este viscoas, fetida, se produce deperdiie de saliv la nivelul comisurilor. Procesele de necroz de la nivelul parilor moi se pot extinde si asupra osului, rezultind osteite si osteomielite. Fenomenele generale sint cele descrise in flegmonul de planeu (Starea general este i ea modificat, cu febr, frison, curbatur, mergind pin la stri septice. in alte cazuri, dei bolnavul are pulsul crescut, temperatura rmine in jurul valorilor de 37 (discordant puls-temperatur), ceea ce atest un rspuns slab al organismului la actiunea agentilor infectioi. Bolnavii mai pot prezenta albuminurie, glicozurie, oligurie. Dac nu se intervine urgent, fenomenele toxiinfecioase generale i starea clinic local devin critice, putind surveni decesul bolnavului.)

TratamentulTratamentul chirurgical const din multiple incizii ale feei, fr a se ine cont de considerente estetice. Se vor practica a) incizii submandibulare prin care se deschid lojile submandibular, maseterin, fosa infratemporal; b) o incizie su