FUNCIONARUL PUBLIC 1Nr. 19 (560) octombrie 2019
SUPLIMENT L A REVISTA „ADMINISTRAREA PUBLIC“ ZIAR BILUNAR EDITAT DE CTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLIC
Nr. 19 (560) octombrie 2019 FONDAT ÎN ANUL 1994
FUNCIONARULP U B L I C
Pe 15 octombrie 2019, la Academia de Administrare Public a avut loc lansarea studiilor superioare de mas- ter, învmânt cu frecven redus 2019-2020, la progra- mele ,,Relaii internaionale” i ,,Anticorupie”.
În deschiderea eveni- mentului, rectorul Academi- ei, Oleg BALAN, doctor ha- bilitat, profesor universitar, a adresat felicitri studenilor- masteranzi, care au susinut cu succes concursul i au fost înmatriculai la studii supe- rioare de masterat, ceea ce le deschide largi posibiliti de afirmare în cariera de funcionar public. Referindu- se la procesul de studii de la Academie, rectorul a vorbit i despre tradiiile instituiei, printre care vizitele demni- tarilor de stat din alte ri, ale ambasadorilor acreditai
La Academie au început studiile de master cu frecven redus
Abonarea 2020 Stimai cititori, Este în toi campania de abonare la presa scris pentru anul 2020. Sperm s rmânei fideli publicaiilor noastre – ziarul „Funcionarul Public” i revista „Administrarea
Public” i pe parcursul anului viitor. Adresm îndemnul pentru abonare, în special, autoritilor publice i funcionarilor publici, crora le
sunt destinate aceste publicaii ale Academiei de Administrare Public, unicele ediii periodice în domeniu din republica noastr.
V reamintim c: Ziarul „Funcionarul Public” apare de 2 ori pe lun. Costul unui abonament: 3 luni - 39 lei; 6 luni - 78 lei; 1 an - 156 lei. Indice potal - 67919.
Revista „Administrarea Public” apare trimestrial. Costul unui abonament: 3 luni - 42 lei; 6 luni - 84 lei; 1 an - 168 lei. Indice potal - 76957.
Abonarea poate fi perfectat la oficiile potale ale Întreprinderii de Stat „Pota Moldovei”.
în Republica Moldova, care in prelegeri din domeniul serviciului public, ceea ce contribuie la perfecionarea continu a studiilor.
Prim-prorectorul Aca- demiei, Andrei GROZA, doctor, confereniar uni- versitar, a felicitat, la rândul su, studenii-masteranzi
cu începerea primului an de studii. Fcând o scurt ana- liz a procesului de studii, a programelor, domnia sa a subliniat importana lor pentru modernizarea servi- ciului public al rii, pentru dezvoltarea economiei, a relaiilor internaionale, a in- tegrrii europene a Republi- cii Moldova. Prim-prorecto- rul i-a îndemnat pe studeni s acumuleze cunotine temeinice în domeniul ales i s se afirme ca buni specialiti.
Cu un mesaj de felici- tare ctre noul contingent de studeni-masteranzi
s-a adresat decanul Depar- tamentului studii superioa- re de master, Ion DULSCHI, doctor, confereniar uni- versitar, care a fcut o scur- t prezentare a Academi- ei, etapele de dezvoltare a instituiei, activitile ce se întreprind pentru racor- darea procesului de studii la standardele europene i internaionale.
Dup încheierea festi- vitii, studenii-masteranzi au avut întâlniri cu efii de catedre i au mers apoi la lecii conform orarului.
Ana-Laura PANIC
FUNCIONARUL PUBLIC
Preedintele Igor Dodon în UTA Gguzia Preedintele Republi-
cii Moldova, Igor Dodon, a efectuat o vizit de lucru în Autonomia Gguz, în ca- drul creia a avut o întreve- dere cu bacanul, Irina Vlah, i preedintele Adunrii Po- pulare a Gguziei, Vladimir Kîssa. Oficialii au discutat
mai multe subiecte cu privire la dezvoltarea autonomiei. Interlocutorii au remarcat implementarea cu succes a unor proiecte sociale i umanitare de importan major, au ana- lizat planurile de dezvoltare a regiunii pe viitor.
În mod special, prile au examinat aciunile de pregtire a marcrii celor 25 de ani de la adoptarea de ctre Parlamen- tul Republicii Moldova a Legii „Cu privire la statutul juridic special al Gguziei (Gagauz Yeri)”. De asemenea, interlocu- torii au discutat despre adoptarea de ctre Parlamentul Re- publicii Moldova a trei proiecte de lege cu privire la Gguzia,
Delegaia Consiliului Europei în vizit la Chiinu
Mai muli bani i mai mult independen financiar pentru autoritile publice locale, începând cu anul 2020
Preedintele Parlamentului Republicii Moldova, Zi- naida Greceanîi, s-a întâlnit cu delegaia Ambasadorilor Grupului de raportori pentru democraie (GR-DEM) al Comitetului de Minitri al Consiliului Europei, însoit de William Massolin, eful Oficiului Consiliului Europei de la Chiinu, aflat într-o vizit de documentare la Chiinu, la invitaia autoritilor Republicii Moldova.
Din delegaie au fcut parte Ambasadorii, Reprezentanii permaneni din România Rzvan Rusu, Preedinte al GR-DEM, din Bulgaria - Katya Todorova, din Principatul Liechtenstein - Daniel Ospelt, din Litu- ania - Laima Jureviciené, din Norvegia - Elisabeth Wa- laas, din Suedia - Mårten Ehnberg, din Elveia - Christian Meuwly, precum i Verena Taylor, Director al Secretaria- tului Comitetului de Minitri, i Denis Bribosia, membru al Secretariatului. Au fost prezeni, de asemenea, Cori- na Clugru, Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova, i William Massolin, eful Oficiului Consiliului Europei de la Chiinu.
În cadrul discuiilor au fost abordate mai multe su- biecte de actualitate din Republica Moldova, inclusiv reforma justiiei i procuraturii, combaterea corupiei,
drepturile omului, colabo- rarea cu societatea civil, situaia mass-media etc.
„Apreciem parteneria- tul cu Consiliul Europei i interesul constant mani- festat fa de evoluiile din ara noastr. Susinerea din partea Dumneavoastr a majoritii parlamentare este o încurajare pentru paii care trebuie s-i întreprindem în continuare pentru a recp- ta încrederea total a partenerilor externi i a cetenilor rii”, a declarat Zinaida Greceanîi.
Delegaia Ambasadorilor Grupului de raportori pen- tru democraie (GR-DEM) al Comitetului de Minitri al Consiliului Europei s-au întâlnit, de asemenea, cu reprezentanii fraciunilor Partidului Aciune i Solidari- tate (PAS), Blocul ACUM, Partidului Platforma Demnitate i Adevr (DA), Blocul ACUM, Partidului Socialitilor din Republica Moldova, Partidului Democrat din Moldova, Partidului or. Discuiile au vizat mai multe chestiuni din agenda politicii interne a Republicii Moldova.
De la 1 ianuarie 2020 toate încasrile din impozi- tul pe venit al persoanelor fizice ar putea rmâne în bugetele primriilor din lo- calitile rurale. În prezent, doar 75 la sut din aceste venituri rmân în gestiu- nea autoritilor locale. În
cazul oraelor i municipiilor acest coeficient va crete pân la 50%.
Proiectul a fost prezentat pe 11 octombrie, în ca- drul unei edine la Guvern cu participarea Prim-mi- nistrului, Maia Sandu, Ministrului Finanelor, Natalia Gavrilia, i directorului executiv al Congresului Auto- ritilor Locale, Viorel Furdui. Discuiile au avut loc în
contextul elaborrii Legii bugetului pentru anul 2020. „Lucrm la un buget al solidaritii i echitii, un bu-
get care s creasc gradul de independen financiar pentru majoritatea primriilor din ar. Astfel, acestea nu vor depinde atât de mult de transferurile de la bu- getul central. Banii vor fi utilizai pentru dezvoltarea lo- cal”, a menionat Maia Sandu.
„Adiional, din bugetul de stat, vor fi compensate din impozitul pe venit al persoanelor juridice fondurile de susinere financiar. Astfel, localitile vor avea doar de câtigat în urma acestor schimbri i vor putea im- plementa proiecte sociale de care au nevoie oamenii din aceste comuniti”, a spus Natalia Gavrilia.
Legea bugetului de stat va intra în vigoare dup ce va fi aprobat de Guvern, iar ulterior de Parlament.
care vizeaz armonizarea legislaiei republicane i regionale. În context, doamna Vlah a venit cu propunerea de a con-
voca o edin a grupului de lucru format din deputai în Par- lamentul Republicii Moldova i ai Adunrii Populare din G- guzia. Igor Dodon a informat-o pe doamna Irina Vlah c la urmtoarea edin a Parlamentului, fraciunea parlamenta- r proprezidenial a Partidului Socialitilor va lansa iniiativa cu privire la adoptarea proiectelor de lege respective.
În continuarea vizitei de lucru, Igor Dodon, împre- un cu bacanul Irina Vlah, a mers în satul Cimichioi, unde, iniial, a vizitat grdinia din localitate, construit la indicaia i cu susinerea Preedintelui Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov.
Din numele Fundaiei de Binefacere a Primei Doamne „Din Suflet”, Igor Dodon le-a donat copiilor mai multe jucrii.
De asemenea, în sala arhiplin a Casei de cultur a sa- tului, Igor Dodon a avut o discuie cu locuitorii care i-au relatat despre problemele cu care se confrunt i le-a as- cultat doleanele.
FUNCIONARUL PUBLIC 3Nr. 19 (560) octombrie 2019
Viaa Academiei
Recent, la Academia de Administrare Public s-a aflat într-o vizit de documentare Nicolai MOROZKIN, rector al Universitii de stat din Bakortostan, Federaia Rus, însoit de Rishat NIGMATULIN directorul Institutului de drept din cadrul Universitii
Acord de cooperare instituional de stat din Bakortostan. Oaspeii au avut o întrevede- re cu rectorul Academiei de Administrare Public, Oleg BALAN, doctor habilitat, profesor universitar. La întâl- nire au participat prim-pro- rectorul Academiei, Andrei GROZA, doctor, confereniar
universitar, i seful Direciei relaii internaionale Dinu MANOLE.
În cadrul întrunirii, au fost fcute prezentrile instituiilor, s-a discutat des- pre prioritile în activitatea acestora i despre colabo- rarea pe viitor dintre Acade-
mia de Administrare Public i Universitatea de stat din Bakortostan.
Oaspeii au vizitat blocurile de studii, bibli- oteca tiinific, secia activitate editorial i cmi- nul-hotel al Academiei, fiind impresionai de calitatea de- servirii din instituie.
În finalul întâlnirii, rec- torul Academiei Oleg Balan i rectorul Universitii din Bakortosta Nicolai Moro- zkin au semnat Acordul de cooperare instituional care prevede pregtirea cadrelor de calificare înalt pentru autoritile publice, coopera- rea tiinific, schimb de lite- ratur tiinific, participarea în cadrul diverselor proiecte internaionale. Prile au dis- cutat, de asemenea, despre posibilitatea dezvoltrii unor programe duble în dome- niul cercetrii.
Cor. F. P.
Pe 2 octombrie 2019, la Academia de Administrare Public a finalizat cursul de formare managerial „Mana- gement i Leadership” pen- tru 25 de angajai cu funcii de conducere din cadrul Mi- nisterului Afacerilor Interne.
Rectorul Academiei de Administrare Public, Oleg BALAN, doctor habi- litat, profesor universitar, a estimat c actualul curs de instruire a personalului MAI are o importan de- osebit, deoarece la el au participat funcionari de rang înalt din cadrul minis- terului. Sunt ferm convins c toate cunotinele acu- mulate pe parcursul celor trei sptmâni o s v fie de
Finalizarea cursului de instruire pentru colaboratorii MAI
real folos în activitatea prac- tic. Nu uitai nici pentru o clip c dumneavoastr reprezentai statul”, a spus rectorul. Felicitând asistena cu ocazia finalizrii cursului, Oleg Balan le-a urat succes angajailor ministerului de interne în activitatea lor de mai departe.
Ianu ERHAN, secretar de stat la Ministerul Afaceri- lor Interne, a adus mulumiri conducerii Academiei pen- tru organizarea acestui curs, menionând îndeosebi echiparea modern a slilor de curs i calitatea leciilor, dar i prestaia formatorilor instituiei.
În final, au fost înmânate certificatele de absolvire a
cursului de formare mana- gerial „Management i Le- adership”.
Inaugurarea pro- gramului de instruire a angajailor MAI avut loc pe 12 septembrie curent în prezena oaspeilor de onoare Andrei NSTASE, viceprim-ministru, minis- tru al Afacerilor Interne, Peter MICHALKO, eful Delegaiei Uniunii Europe- ne în Republica Moldova, Daniel IONI, Ambasado-
rul României în Republica Moldova. Cursul de for- mare managerial a avut drept scop consolidarea cunotinelor, dezvoltarea abilitilor i modelarea atitudinilor/comporta- mentelor i de leadership necesare conducerii subdi- viziunii i administrrii efi- ciente a resurselor aceste- ia. Cursul a cuprins 120 de ore academice.
Sergiu CONDREA
FUNCIONARUL PUBLIC
Nr. 19 (560) octombrie 20194 Viaa Academiei
Perspectivele partici- prii Academiei de Admi- nistrare Public în cadrul proiectului regional EU4 Environment au fost dis- cutate la întrevederea rec- torului AAP, Oleg BALAN, doctor habilitat, profesor universitar, cu Andrei ISAC, coordonator pentru Mol- dova al acestui proiect.
În timpul apropiat, ur- meaz a fi elaborat i sem- nat un Memorandum de colaborare a Academiei în programul respectiv.
Andrei ISAC a informat despre aciunile proiec- tului i prioritile de im- plementare a acestuia în Republica Moldova, în pe- rioada anilor 2019–2022. Potrivit expertului, pro- gramul regional EU4 En- vironment a fost lansat la 12 aprilie 2019 i este implementat în comun cu Ministerul Economiei i Infrastructurii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Re- gionale i Mediului. Scopul proiectului este promova- rea i implementarea prin- cipiului economiei verzi, care st la baza dezvol- trii mai multor domenii
Iniierea unui proiect de colaborare în domeniul mediului
de aplicare în ara noastr pentru urmtorul deceniu.
- Suntem deschii pen- tru a contribui la imple- mentarea acestui proiect în Republica Moldova. Instituia noastr dispune de suficient experien i potenial tiinifico- didactic în domeniul in- struirii. Dar este impor- tant ca toate aciunile întreprinse în cadrul pro- gramului respectiv s adu- c plusvaloare autoritilor publice în implementarea principiilor economiei ver- zi, la creterea eficienei energetice, a spus rectorul Academiei, Oleg Balan.
La întrevedere au par- ticipat Serghei PALIHO- VICI, ef Catedr tiine
administrative, doctor, Aurelia EPORDEI, director Departament dezvoltare profesional, i Dinu MA- NOLE, ef Direcie relaii internaionale.
* * * Proiectul „EU4 Environ-
ment” este finanat de Uni- unea European i acord asisten rilor Parteneri-
atului Estic: Armenia, Azer- baidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova i Ucrai- na pentru conservarea i utilizarea durabil a capita- lului natural, îmbuntirea
calitii mediului, creterea bunstrii populaiei prin dezvoltarea economic.
Sergiu VLDIC
Distincii de Ziua Profesorului
Cu prilejul Zilei profe- sionale a lucrtorilor din învmânt care este mar- cat, anual, în data de 5 octombrie, 140 de cadre didactice din toate raioa- nele rii s-au învrednicit cu Diploma de Onoare a
Preedintelui Republicii Moldova.
Diploma de Onoare a fost conferit în semn de apreciere a miestri- ei pedagogice manifes- tate la promovarea unui învmânt de calitate,
pentru cuget competitiv i creativitate la reformarea procesului educaional i activitate metodico-didac- tic prodigioas.
Printre cadrele didacti- ce care au primit Diploma de Onoare a Preedintelui
Republicii Moldova sunt profesoarele Academiei de Administrare Public - Silvia GORIUC, ef Catedr tiine juridice, doctor în drept, confereniar universitar, i Angela POPOVICI, ef Cate- dr tiine politice i relaii internaionale, doctor în istorie, confereniar univer- sitar.
De asemenea, prin hotrârea Senatului Aca- demiei de Administra- re Public, dnei Aurelia EPORDEI, director Depar- tament dezvoltare profe- sional, i s-a conferit titlul „Formator al anului”.
Adresm distinselor doamne cele mai since- re felicitri pentru înalta apreciere i le dorim mult succes în activitatea didac- tic.
FUNCIONARUL PUBLIC 5Nr. 19 (560) octombrie 2019 Viaa Academiei
Noi granturi doctorale Administrarea public
este un domeniu al tiinei relativ nou pentru Republi- ca Moldova. Oportunitatea dezvoltrii tiinei adminis- trrii publice este incontes- tabil pentru ara noastr, aceasta gsindu-i argumen- tarea în necesitatea cunoa- terii sistemelor moderne de administrare public, a parti- cularitilor sistemului actual al administraiei publice în Republica Moldova.
Deoarece una dintre funciile Academiei de Ad- ministrare Public constituie pregtirea cadrelor tiinifi- ce i didactice în domeniul administrrii publice, un rol deosebit în realizarea acestei misiuni importante îi revine colii doctorale în tiine administrative, autorizat s realizeze programe de doctorat la specialitile: 563.01.Teoria, metodolo- gia administraiei publice i 563.02.Organizarea i dirija-
rea în instituiile administraiei publice, servicii publice, dispu- nând de cadre tiinifico-di- dactice abilitate cu dreptul de conductor de doctorat.
coala doctoral îi pro- pune ca misiune promova- rea i realizarea excelenei în cercetare, sporirea calitii pregtirii i crearea unui ca- dru academic propice în care conductorii de doctorat i studenii doctoranzi îneleg c doctoratul reprezint for- ma instituional suprem de consacrare profesional, iar singurele criterii de evalu- are sunt valoarea tiinific a cercetrii, originalitatea tezei de doctorat, precum i serio- zitatea, probitatea tiinific i etic a doctorandului.
În cadrul Academiei este asigurat transparena pro- cedurilor de evaluare i de selecie a candidailor pen- tru admiterea la doctorat pe locurile bugetare, obinute ca granturi doctorale, este
garantat accesul la aceste informaii, inclusiv prin pu- blicarea lor pe pagina WEB a Academiei i prin alte mijloa- ce de informare.
În urma concursului de proiecte tiinifice pentru granturi doctorale, anunat de Ministerul Educaiei, Cul- turii i Cercetrii pentru anul
de studii 2019-2020, Acade- mia de Administrare Pu- blic a obinut 11 granturi. Proiectele tiinifice înain- tate la concurs in de dome- niul administraiei publice i sunt parte a tematicii ge- nerale a Academiei de Ad- ministrare Public: „Suport tiinific în modernizarea administraiei publice din Republica Moldova”.
Anul acesta, înscrierea la concursul de admitere la stu- dii de doctorat în cadrul Aca- demiei a demarat pe data de 25 septembrie 2019 i va dura pân la 22 octombrie 2019.
Admiterea la doctorat se va efectua în baza exame- nului la disciplina Adminis- trarea public i a referatului tiinific la tematica speciali- tii alese.
Principalul obiectiv al probei de concurs i al refera- tului tiinific este evaluarea capacitii candidatului de a realiza o cercetare tiinific doctoral.
Cunotinele acumulate ne ajut s punem în valoare potenialul nostru intelectual
„tiina este o cunoatere clar a adevrului, iluminarea minii”. Acest motto îl consi- der cel mai potrivit pentru a caracteriza rolul studiilor de licen, superioare de master, de doctorat etc. Este absolut evident ca, pe tot parcursul vieii, s învam. Procesul de studii i cunotinele noi ne motiveaz energizant, ne avanseaz la noi niveluri ale cunoaterii, inclusiv a
cunoaterii de sine, a proprii- lor fore intelectuale.
M-am condus i eu de aceste principii pentru a m afirma în via, a-mi face o carier profesionist pe po- triva vocaiei mele. Astfel, am început studiile superi- oare la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de drept. Am urmat ciclul de master la Moscova, la Acade- mia Diplomatic a Ministeru- lui Afacerilor Externe al Fede- raiei Ruse, Facultatea drept international public. În 2013, mi-am luat licena de medi- ator (Universitatea Pedago- gic de Stat „Ion Creang”) si, actualmente, sunt docto- rand în anul I la Academia de Administrare Public.
Am hotrât s fac docto- ratul anume la Academia de Administrare Public deoa- rece aici, dup cum aveam s constat, sunt profesori cu vast experien i îmi este aproape profilul Academiei. În cariera mea de pân acum am avut destul de multe tan-
Andrei RUSSU, director general al
Ageniei juridice „Onoris Legis”,
doctorand AAP
gente i proiecte din sectorul administraiei publice. Am aplicat aici pentru c îmi pas cu adevrat i pentru c vreau s schimb ceva în sistemul existent. Iar, în acest scop, este necesar de fcut serioase cercetri tiinifice în domeniul respectiv i cele mai de valoare oportuniti mi le ofer studiile de doc- torat de la Academie. Con- sider c îndrumtorii de la Academie m vor ajuta în calea mea spre noi realizri i perfecionare.
Tema tezei mele de doc- torat este „Eficientizarea structurii administrativ- teritoriale în contextul descentralizrii”, condu- ctor tiinific - Mihai Ro- covan, doctor în economie, confereniar universitar, c- ruia îi aduc, pe aceast cale, mulumirile mele pentru su- portul i îndrumrile profesi- oniste pe care mi le ofer.
Respectiv, am cele mai bune urri de bine pentru întregul personal tiinifico-
didactic al Academiei, care ne-a lsat, chiar de la bun început, cele mai frumoase impresii, i sunt ferm convins c studiile doctorale de aici îmi vor îmbogi cu mult experiena mea profesional în domeniul jurisprudenei.
A vrea s menionez i faptul c aici se acord o mare atenie atât teoriei cât i practicii, destul de impor- tant pentru mine în calita- tea mea de conductor al Ageniei juridice ,,Onoris Legis”, atenia mea fiind con- centrat permanent asupra sporiri potenialului ageniei pentru a oferi servicii de cali- tate clienilor notri.
Urmeaz ani studioi de munc intensiv în lumea tiinelor administrative, a jurisprudenei, pe care m voi strdui s-i realizez, în contextul reformelor administraiei publice, pen- tru a-mi aduce modesta contribuie la perfecionarea serviciului public al rii.
Silvia DULSCHI, doctor, confereniar
universitar, ef Direcie tiin
În perioada 18 - 21 septem- brie 2019, la Minsk, Republi- ca Belarus, a avut loc un nou Workshop al proiectului „Educational for Drone (eDrone)” 574090-EPP-1-2016-1-IT-EPPKA2-CBHE-JP. Academia de Adminis- trare Public, partener al proiectului, a fost reprezentat de Silvia Dulschi, doctor, confereniar universitar, manager de proiect, i Tatiana Castraan, cercettor în cadrul proiectului, care, la întoarcere, ne-au prezentat materialul pentru ziar despre acest eveniment.
Reuniunea a fost gzdu- it de partenerul de proiect, Universitatea de Stat din Be- larus, sesiunile de lucru au întrunit reprezentaii celor 17 universiti-partenere de proiect.
Participanii la reuniu- ne au fost salutai de ctre Francesco Lamonaca, re- prezentantul UNISANNIO, Vasilii Safonov, prorector al Universitii de Stat din Belarus, reprezentani ai ambasadelor din Republi- ca Belarus, ai Ministerului Situaiilor de Urgen din Republica Belarus, ai amba- sadelor acreditate la Minsk.
La deschiderea eveni- mentului au participat cu discursuri reprezentani ai Centrului spaial din Bela- rus („Sisteme de informaii geografice”), ai Centrului naional de comunicare i difuzare prin satelit (Be- lintersat), ai Academiei de Aviaie din Belarus.
Francesco Lamonaca a abordat subiecte cu referi- re la buna implementare a proiectului, managementul proiectului, diseminarea efi- cient a rezultatelor, aspec- tele financiare, sustenabili- tatea proiectului.
David Chechelashvili, reprezentantul echipei de proiect din partea Universitii de Stat Ilia, din Tbilisi, Georgia, a familiarizat participanii la workshop cu
Tehnologii ale dronelor discutate la Minsk
provocrile viitoare în apli- carea civil a dronelor la ni- vel global.
Experiena partenerilor moldoveni în dezvoltarea cursurilor CIA în cadrul pro- iectului eDrone a fost pre- zentat de ctre Florentin Paladi, manager al proiectu- lui eDrone, Universitatea de Stat din Moldova, i Tatiana Bulimaga cercettor în ca- drul proiectului.
Reprezentanii Ministe- rului Situaiilor de Urgen din Republica Belarus au inut un discurs privind apli- carea dronelor în situaiile de urgen. Evoluia în dezvoltarea aviaiei fr pilot în Republica Bela- rus a fost prezentat de ctre reprezentanii com- paniei belaruso-chinez „ ”, specializat în producerea de sisteme aeriene fr pilot (UAV), ba- zate pe vehicule aeriene fr pilot (UAV) de diferite tipuri, echipamente de aviaie moderne, inclusiv motoare de avioane, elemente elec- tronice de bord, aparate pentru recepia transmisiei datelor.
Facultatea de radio, fizi- c i tehnologie computeri- zat din cadrul Universitii de Stat din Belarus a fost prezent cu informaii cap- tivante privind staiile de msurare a zborurilor ba-
zate pe drone DJI, iar pro- fesorii de la Facultatea de geografie i geoinformatic a Universitii au vorbit des- pre supravegherea structu- rii de utilizare a terenurilor pe termen lung, utilizând date cu rezoluie medie.
Un interes deosebit au manifestat participanii la reuniune fa de prezent- rile Centrului spaial din Be- larus „Sisteme de informaii geografice” i Centrului naional de comunicare i difuzare prin satelit al Repu- blicii Belarus ,,Belintersat”, privind sistemul naional de comunicare i difuzare prin satelit i aplicaiile ci- vile ale satelitului pentru teledetecie.
În cadrul workshopului, a avut loc o mas rotund referitor la organizarea CIA în Belarus i cooperarea cu Oficiul Naional Erasmus +. În conformitate cu Planul de aciuni, elaborat la nivel de consoriu, responsabilii pentru implementarea pa- chetelor de lucru au prezen- tat activitile desfurate în perioada evaluat, situaia actual a proiectului în instituie, s-a discutat des- chis despre problemele de implementare a proiectului,
termenele limit de pre- zentare a raportului EACEA, situaia financiar, necesita- tea de diseminare a realiz- rilor proiectului. Programul întrunirii a prevzut, de ase- menea, câteva vizite tehnice la Centrul spaial din Belarus „Sisteme de informaii geo- grafice” i Centrul naional
de comunicare i difuzare prin satelit al Republicii Be- larus ,,Belintersat”.
Urmare a discuiilor au fost identificate oportuni- ti de colaborare pe viitor, implementarea în comun a pachetelor de lucru ale pro- iectului i diseminarea rezul- tatelor proiectului. Am tra- sat, de asemenea, noi sarcini pentru echipa Academiei de Administrare Public pri- vind realizarea proiectului în Republica Moldova.
NOT. Proiectul Eras- mus+ “eDrone – Education for Drone” este cofinanat de Comisia Europeana prin Programul Erasmus+ KA2 Capacity Building, începând cu 15 octombrie 2016 pe o perioada de trei ani. Obiecti- vul proiectului eDrone este de a defini un mediu de învare pentru a oferi mai multe oportuniti de accesare a noilor competene legate de utilizarea tehnologiilor cu drone în activitile profesi- onale. Aceste competene noi se refer, în special, la uti- lizarea soluiilor TIC avansate pentru utilizarea dronelor i a datelor obinute cu ajutorul acestora în scopul diversifi- crii oportunitilor profesi- onale ale tinerilor. În cadrul
vizitei la Uni- v e r s i t a t e a din Minsk am avut o întrevedere cu colabora- torii biblio- tecii, fcând un schimb de reviste.
Participarea la aceast întrunire va avea un impact pozitiv asupra organizrii activitilor în cadrul Pla- nului de aciuni a proiec- tului, dar i în stabilirea relaiilor cu instituiile, re- prezentanii crora au par- ticipat la reuniune.
FUNCIONARUL PUBLIC 7Nr. 19 (560) octombrie 2019
Administraia public central
Parteneriatul local de ocupare a forei de munc - factor strategic de dezvoltare a pieei muncii
O nou form ce impulsioneaz aciunile actorilor pe piaa muncii o constituie Parteneriatul local de ocupare a forei de munc, fondat în aprilie curent la Cahul (LEP Cahul). Primele rezultate ale Parteneriatului demonstreaz viabilitatea aces- tui proiect, oportunitile i mecanismele ce le ofer pentru dezvoltarea pieei muncii prin crearea locurilor noi de munc. Despre aceast form progresist de dezvoltare a pieei muncii relateaz în continuare dna Raisa DOGARU, director al Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM) a Ministerului Sntii, Muncii i Proteciei Sociale.
Comunicarea cu co- legii din APC i APL este primordial în stabilirea unor parteneriate în vede- rea implementrii politicii de ocupare. Rezultatele pot fi îmbuntite dato- rit unei bune cooperri i implicri a instituiilor statului, partenerilor so- ciali, organizaiilor ne- guvernamentale, a altor actori. O form de conlu- crare este prin interme- diul Consiliului tripartit al ANOFM, unde particip 3 reprezentani ai Guver- nului, 3 ai Confederaiei Naionale a Sindicate- lor i 3 ai Confederaiei Naionale a Patronatului, care examineaz mersul realizrii politicii de ocupa- re, discut despre proble- me, soluii. Comisii tripar- tite sunt create i la nivelul subdiviziunilor teritoriale.
Parteneriatul a fost con- stituit în baza abordrilor Uniunii Europene referi- toare la planificrile nego- ciate la nivel descentralizat în vederea crerii locurilor de munc, tranziiei spre formalizarea lucrtorilor i întreprinderilor. La fel, sunt abordate provocrile cu care se confrunt tine- rii neîncadrai în educaie,
ocupare sau forma- re (NEETs) în Mol- dova, în special, cei care sunt detaai de piaa muncii i care se gândesc c migraia este uni- ca oportunitate de câtig. Prin inter- mediul LEP Cahul în parteneriat cu Consiliul National al Tineretului s-a reuit identificarea a, cel puin, 100 de tineri din catego- ria NEETs, Procesul
fiind în derulare, tinerii identificai au fost asistai pentru înregistrare la Direcia ocuparea forei de munc Cahul (subdivizi- unea ANOFM ), informai cu privire la oportunitile pieei muncii din Ca- hul. Persoanele au fost direcionate s participe, în calitate de beneficiari ai Aciunilor LEP. Câteva persoane au aplicat la pro- gramele de start-up, im- plementate în parteneriat cu Organizaia pentru dez- voltarea sectorului între- prinderilor mici i mijlocii (ODIMM), cu finanare de 100%. 54 de persoane au decis s urmeze instruirile în apicultur ca antrepre- nori, ca ulterior, dup ela- borarea planului de afaceri s participe la competiia planurilor de afaceri i s ia un grant de 2000 USD pen- tru a procura o stupin, 13 persoane au fost ataate meterilor populari pentru a fi instruii de ctre acetia. Programul de instruire este o pilotare a msurii active de subvenionare a angajatorilor. Urmare a in- struirilor, tinerii abilitai cu cunotine în sectorul arti- zanal vor putea fi angajai de meterii populari sau îi
vor lansa o afacere proprie, dac vor decide s aplice.
LEP Cahul contribuie i la formalizarea între- prinderilor. În prima faz a proiectului, în jur de 50 de gospodrii rneti (G) au fost formalizate. În acelai timp, vor fi create 2 cooperative de producere: productori de miere i de brânzeturi tari care vor include circa 30 de G for- malizate.
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc este implicat în calitate de partener al Organizaiei Internaionale a Muncii (OIM) în procesul de implementare a primu- lui Parteneriat Local pentru Ocuparea Forei de Munc (LEP) la Cahul. LEP Cahul este elaborat i pus în apli- care sub auspiciul Comisiei Teritoriale Tripartite pentru Consultri i Negocieri Co- lective (CTCNC), platform de dialog social care une- te împreun reprezentan- ii autoritilor publice, asociaiile patronatelor i sindicatelor locale. Un rol important în procesul con- sultrii îi revine ANOFM i subdiviziunii de la Cahul. Comisia Teritorial pentru Consultri i Negocieri Co- lective Cahul acioneaz în calitate de catalizator, în- trunind partenerii relevani de pe piaa muncii, identi- ficând provocrile princi- pale din domeniul ocuprii forei de munc din teri- toriu i propunând aciuni concrete de abordare a barierelor din procesul ge- nerrii locurilor de munc i tranziiei la formalizare. Aceast abordare se ba- zeaz pe îndemnurile i capacitile actorilor locali de a aduce schimbarea pe piaa muncii i a asigura
sustenabilitatea procesu- lui de implementare a LEP. Un avantaj considerabil al LEP este promovarea de ctre acesta a colaborrii i angajamentelor asumate de parteneri în implemen- tarea interveniilor i par- teneriatelor cu Serviciul public de ocupare, care, în conformitate cu cadrul legal, furnizeaz msuri active i programe tuturor omerilor i persoanelor în cutarea unui loc de mun- c, astfel încât s se poat realiza obiectivul principal de asigurare a unei fore de munc integrate i pro- ductive, precum i asigu- rarea unei munci decente pentru toi.
Parteneriatul Local de Ocupare (LEP Cahul) se va finaliza în martie 2020, iar prin intermediul acestuia se vor crea i formaliza circa 264 locuri de munc, lansa circa 110 start-up în sectoa- re cu potenial de creare a locurilor de munc (api- cultur, industrie creativ i artizanat). Circa 670 de persoane din raionul Ca- hul, inclusiv persoane din categoriile cu risc de ex- cludere social, vor bene- ficia de oportunitile ofe- rite de proiect. De aceste oportuniti vor beneficia, indirect, i circa 1000 de persoane din comunitate.
Primul LEP din Cahul a costat circa 450,000 USD, dintre care OIM a contribuit cu 50%, în calitate de cata- lizator, restul contribuiilor fiind resursele naionale.
ANOFM pledeaz pen- tru extinderea acestui mo- del în alte regiuni, astfel încât LEP-urile s devin o abordare standard pentru crearea locurilor noi de munc în toat Republica Moldova.
FUNCIONARUL PUBLIC
Nr. 19 (560) octombrie 20198 Administraia public local
Angela ZAPOROJAN: „Pentru a te afirma ca primar trebuie s ai voin de a schimba
ceva, s fii un slujitor ferm al comunitii, al cetenilor” Primarul de Colonia,
doamna Angela Zaporojan i-a propus s candideze pentru al treilea mandat, la alegerile locale generale din 20 octombrie, pentru a continua cele realizate în primele dou mandate. Aceste realizri, dup cum aveam s constat din dialo- gul cu Angela Zaporojan au fost pe potriva ateptrilor oamenilor.
„M bucur, ne spune dumneaei, c am reuit s implementm proiec- te în domeniul asigurrii populaiei cu ap i canali- zare i oamenii au acum ap de calitate la robinet. O mare problem a fost una dintre cele dou grdinie de copii, cldirea creia fusese prelu- at de la balana primriei i utilizat în alte scopuri. Dar ce înseamn a priva tâ- nra generaie, viitorul nos- tru, de condiii decente de educaie?! Am întreprins m- surile de rigoare, inclusiv juri- dice, i am reîntors grdinia
la primrie. Am beneficiat de un proiect bun de la Grant RO2, România, care a fost cofinanare de la Fon- dul de Investiii Sociale din Moldova. Am renovat capi- tal grdinia, alocând bani i de la consiliul Municipal Chiinu i din bugetul lo- cal i am redeschis aceast instituie precolar de 160 de locuri.
Dac vorbim de tânra generaie, voi mai meniona construcia i amenajarea bazinului de la liceul teoretic ,,Gheorghe Ghimpu”, unde elevii practic probe sporti-
ve nautice. Am implementat i alte proiecte sociale dup necesitile comunitii”.
Aceste realizri au mo- tivat-o pe dna A. Zaporo- jan s mearg mai departe, având susinerea conste- nilor i încrederea în forele proprii.
„Problema numrul unu este acum infrastructura drumurilor locale, accentu- eaz doamna primar. Trebu- ie s elaborm proiecte noi i s gsim finanare. O alt problem este cea a tinere- tului, care nu are o locaie adecvat pentru activiti, pentru odihn. Venim cu ideea de a construi un Cen- tru multifuncional, în care vor fi sli de sport, fitness, sli de for pentru copii etc. Intenionm s deschi- dem o cantin social pen- tru persoanele nevoiae din sat, un Centru de reabilitare gratuit. Avem i alte idei în perspectiv”.
Oamenii au încredere în doamna Angela Zaporo-
Consiliul raional Rezina a organizat, recent, în cola- borare cu Palatul raional de cultur „Nicolae Lupov”, o mas rotund cu participa- rea tinerilor de la liceele te- oretice „Alexandru cel Bun” i „Olimp”, de la coala pro- fesional, a membrilor con- siliului raional de tineret i a preedintelui filialei din Rezi- na a Camerei Tinerilor Antre- prenori JCI Moldova, Marian Calugher.
Dialogul a fost organizat cu scopul de a discuta des- pre planurile i doleanele tinerilor privind organizarea Sptmânii Naionale a Ti- neretului 2019, care urmea- z s se desfoare în luna noiembrie.
Tinerii au demonstrat un interes sporit fa de tema propus, exprimându-i opi- niile vizavi de organizarea
Dialog social al tinerilor la consiliul raional Rezina
jan, care le-a demonstrat calitile sale de bun ma- nager, organizator i tria de a le duce pe toate pân la capt. Ne-a interesat, în special, cum vede dumnea- ei un primar potrivit la locul potrivit.
„S fie om de omenie, bun gospodar, mrturisete Angela Zaporojan. Pentru a te afirma ca primar trebuie s ai voin i caracter, de a schimba ceva, s fii un slu- jitor ferm al comunitii, al cetenilor. Sunt muli oa- meni care tiu cum i ce s fac, dar nu sunt motivai, întâmpinând greuti sau impedimente i cedeaz. Trebuie s fii i un lupttor. Anii de activitate la primrie au fost o coal bun pen- tru mine i pot merge mai departe, mai bine pregtit pentru a fi om pentru oa- meni”.
V urm noi succese i re- alizarea a tot ce v propunei.
Ana-Laura PANIC
manifestaiilor, precum trai- ningul motivaional, mara- tonul de ciclism, Ziua uilor deschise la consiliul raional Rezina, discotec tematic (anii ‚80,‚ 90, ai secolului tre- cut), promovarea talentelor rezinene, târgul de colectare a bunurilor pentru familiile socialmente-vulnerabile. Au
fost înaintate multe idei i propuneri, din toate acestea fiind alese cele prioritare.
Este important de menionat c participarea tinerilor la viaa public con- tribuie semnificativ la pro- grese în diverse sfere socia- le, favorizeaz schimbul de cunotine, de experien,
deprinderi i aptitudini ale tinerilor, creeaz la aduli o imagine pozitiv despre ti- neri.
Iuliana POPA-CRUDU, specialist relaii cu
publicul, consiliul raional
FUNCIONARUL PUBLIC 9Nr. 19 (560) octombrie 2019 Administraia public local
îndeplinite lucrri în sum de peste 15,5 milioane de lei. Magistrala de ape- duct i canalizare a fost executat în proporie de 100 %. Dup construcia staiilor de epura- re i de tratare, în urmtoarea etap, se va testa traseul de ap din râul Prut i apoi vor începe conectrile la ape- duct i canalizare a instituiilor publice i a lo- catarilor.
Fondul Ecologic Naional ne-a susinut fi- nanciar i la implementarea proiectului „Colectarea i transportarea mecanizat a deeurilor în or. Corneti”, fiind procurate un tractor MTZ, echipament pentru salubrizarea oraului.
Un alt proiect a fost „Vino cu noi s facem oraul mai curat”, finanat de Fundaia comunitar Ungheni.
Cu susinerea financia- r a Fundaiei comunitare Ungheni au fost elaborate i implementate urmtoa- rele proiecte: „Grdinia de azi, viitorul de mâine”, „Ne dorim o copilrie feri- cit”, „O copilrie vesel”, „Antrenând sntatea dez- voltm comunitatea”, „Pro- movm cultura ca s nu ne pierdem neamul”, „ Odihn pe aleea tineretului”. În ca- drul acestor proiecte au fost construite mai multe terenuri de joac pentru
Originar din satul Corneti, raionul Ungheni. Vera Buga consider oraul Corneti din acelai raion, drept a doua sa batin. Destinul i-a hrzit s se dedice oraului, unde acti- veaz din 1990, fiind anga- jat în funcia de contabil- ef la primrie, având studii fcute la Colegiul fi- nanciar-bancar, specialita- tea „Eviden contabil în bnci”. În aceast funcie, a cunoscut îndeaproape situaia din ora, proble- mele comunitii.
„Mi s-a propus s candi- dez la primrie înc în anul 2003. Atunci nu am accep- tat, m gândeam c nu sunt pregtit s m in- clud în campanie. Treceau anii i nimic nu se schimba. Atunci am contientizat c comunitatea are încredere în mine i eu nu am vrut s-i dezamgesc pe oa- meni. Am candidat i, ast- fel, am fost aleas, în 2015, în funcia de primar”.
Vera Buga a venit în fruntea primriei fiind ferm hotrât s schimbe radical situaia, s redea primriei sensul ei adev- rat - misiunea de slujitor vrednic al comunitii, al cetenilor.
„O concepie a mea privind eficientizarea administraiei publice i buna guvernare la nivel local a constat în elabora- rea i implementarea pro- iectelor. În postura mea anterioar de contabil-ef la primrie, nicidecum nu- mi puteam explica de ce a rmas doar pe hârtie pro- iectul „Aprovizionarea cu ap i canalizare a oraului Corneti i satului Romano- vca”, elaborat înc în 2003, primarii precedeni i con- siliile locale nu depuser undeva vre-o cerere de finanare a acestui proiect, foarte necesar populaiei din aceste dou localiti.
În septembrie 2015, am depus o cerere la Fondul Ecologic Naional. Suma total a proiectului a con- stituit 35 milioane de lei. Pân în prezent, au fost
copii, instalaii de fitness, au fost procurate costu- me naionale pentru an- samblul folcloric de femei „Datina” care activeaz pe lâng Casa de cultur din oraul Corneti.
Pentru implementarea proiectelor de infrastruc- tur a oraului au fost sta- bilite relaii de colaborare cu parteneri din ar i de peste hotare. Astfel, cu finanarea de la bugetul raional i cel local reali- zm proiecte de ilumina- re stradal i de renovare a drumurilor. Ambasada Poloniei ne-a susinut fi- nanciar la implementarea proiectului „Renovarea stadionului din centrul or. Corneti”, iar PNUD Moldo- va - la reparaia cazangeriei cu instalarea cazanelor pe biomas i panouri solare, fiind instalate 2 cazane pe biomas i 4 panouri sola- re. A fost reparat cazange- ria”.
Numrul de proiecte implementate pe parcursul
unui singur mandat este impuntor.
„Suma total a tu- turor acestor proiecte constituie peste 17 mi- lioane de lei, sau câte 4,3 milioane per an”, a menionat Vera Buga.
Având aceste rezula- tate, dumneaei s-a înscris hotrât în campania elec- toral pentru un nou man- dat. „Pentru c este vorba de oraul Corneti, loca- litatea noastr, unde îmi doresc s finalizez ceea ce am început i s reali- zez noi proiecte, iar aceste alegeri vor fi un test im- portant pentru mine.
Mi-am trasat i planu- rile de viitor. Este vorba de finalizarea proiectului „Apeduct i canalizare în or. Corneti i s. Romanovca”. Alte obiective se refer la infrastructura drumurilor locale, iluminatul stra- dal pe întreg teritoriului oraului. Avem proiectul tehnic pentru gazificarea localitilor, alte proiec- te sociale ce corespund nevoilor i necesitilor cetenilor, comunitii în- tregi. Toate acestea nu sunt doar o datorie a mea în faa concetenilor, ci mai degrab o afeciune su- fleteasc pentru Corneti, cci batina înseamn to- tul pentru om, dinuirea noastr de neam”.
Ion AXENTI
Lansarea apeductului magistral Leova - Iargara
Consiliul raional Leova, în parteneriat cu Agenia de Dezvoltare Regional (ADR) Sud, a lansat oficial ape- ductul magistral Leova-Iar- gara, implementat cu supor- tul Ageniei de Cooperare Internaional a Germaniei (GIZ Moldova), prin inter- mediul proiectului „Moder- nizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Mol- dova” (MSPL), având scopul de a îmbunti condiiile de via, reducerea riscurilor pentru sntatea populaiei i prevenirea exploatrii ex- cesive a resurselor naturale i a polurii mediului.
Renovarea serviciului de salubrizare de la Ungheni Întreprinderea muni-
cipal „AVE-Ungheni” a achiziionat 460 de containe- re noi, produse în Austria.
„Deoarece recipientele pe care le avem sunt foarte uzate, am decis s le înlo- cuim cu altele noi. O par- te dintre ele vor fi instalate la punctele de colectare a deeurilor, amplasate în preajma blocurilor de locu- it, o alt parte sunt pentru casele la sol. Containerele vor fi inscripionate cores- punztor tipului de deeu colectat i vor avea capace de diferite culori. Costul containerelor cumprate de „AVE-Ungheni” este de 20.500 de euro. Am reuit s facem aceast achiziie cu resursele proprii, lucru care ne bucur i ne inspir încrederea c vom iniia i alte aciuni de moderniza- re a sistemului de colectare selectiv a deeurilor în mu- nicipiul Ungheni”, a explicat
În cadrul m s u r i l o r investiionale implementa- te, au fost con- struite 23 km din reeaua apeductului magistral Leo- va-Iargara. De asemenea, a fost construi- t o staie de
captare a apei i dou staii de pompare a apei. Lucr- rile de construcie i reabi- litare au durat din luna de- cembrie 2017 pân în luna aprilie 2019. Bugetul total al msurilor investiionale a fost de 64 milioane de lei, dintre care, aproximativ 54 milioane de lei au fost oferii de Guvernul Germaniei prin intermediul GIZ Moldova, aproximativ 9 milioane lei au fost alocai din sursele Fon- dului Naional de Dezvoltare Regional, iar un milion de lei a fost contribuia consiliu- lui raional Leova.
Ion Gudumac, pree-
dintele raionului Leova: ,,Inaugurarea apeductului magistral Leova-Iargara re- prezint un eveniment de o conotaie deosebit pentru locuitorii raionului Leova, dar i pentru autoritile locale. Or, asigurarea cu servicii de calitate, crearea condiiilor de trai pentru ceteni este una dintre cele mai impor- tante prioriti ale noastre”.
Noua conduct de aduc- iune va aproviziona cu ap 30 de localiti din raionul Leova, la apeduct fiind co- nectate, la prima etap, loca- litatea Iargara i oraul Leova, iar la cea de-a doua etap - satele Filipeni, Romanovca i Cupcui. Conectarea tuturor localitilor este planificat pentru sfâritul anului 2020.
Proiectul „Construcia apeductului magistral Leo- va-Iargara” este un proiect cu impact major în dome- niul alimentrii cu ap a populaiei raionului Leova. În cadrul extinderii acestu- ia, de ap potabil calita- tiv vor beneficia circa 50
mii de locuitori ai raionului Leova.
Astfel, urmare a imple- mentrii acestui proiect s-au pus bazele modernizrii serviciului de aproviziona- re cu ap i canalizare prin regionalizare. A fost creat comitetul director local la nivel de raion, care coordo- neaz i monitorizeaz im- plementarea proiectului de îmbuntire a serviciului de alimentare cu ap i canali- zare în raionul Leova. Msu- rile investiionale în cadrul proiectului contribuie direct la îmbuntirea serviciilor prin extinderea zonei de alimentare cu ap potabil de ctre operatorul local SA „Ap - Canal Leova” i pre- gtirea unor msuri viitoare pentru furnizarea apei pota- bile i localitilor vecine din grupul selectat cu potenial sprijin financiar din partea Uniunii Europene.
Serviciul de pres al consiliului raional Leova
administratoarea întreprin- derii, Claudia Coniuhov.
Totodat, cetenii sunt îndemnai s arunce deeurile menajere în con- tainerele corespunztoare: „Multe dintre recipiente au fost distruse prin aruncarea deeurilor de construcie în containerele pentru deeuri menajere, de plastic i de hârtie, sau arse de ruf- ctori. Pentru a identifica cetenii care aduc daune acestor bunuri, vom instala camere de supraveghere la csuele pentru colectarea deeurilor. Cu toii vrem s locuim într-un ora modern, dar mai avem de muncit la capitolul comportament civilizat. Consider c totul începe de atitudinea noas- tr fa de lucrurile care ne înconjoar”, a concluzionat administratoarea.
Menionm c, începând cu anul 2008, în municipiul Ungheni deeurile din plas-
tic i hârtie se colecteaz se- parat. Acestea ajung la staia de sortare a întreprinde- rii „AVE-Un- gheni”, iar mai apoi sunt predate pen- tru reciclare. R e c i c l a r e a acestor tipuri de deeuri are un impact pozitiv asupra dezvoltrii economiei circu- lare i contribuie, totodat, la economisirea resurselor naturale i reducerea polurii mediului ambiant.
În ultimii ani, primria municipiului Ungheni, în parteneriat cu „AVE-Un- gheni”, a întreprins aciuni de colectare selectiv i a altor tipuri de deeuri. Începând cu anul 2017, în munici- piul Ungheni se colecteaz deeurile de echipamente
electrice i electronice. Pen- tru facilitarea colectrii se- lective a acestor deeuri, în scurt timp, va fi achiziionat o autospecial i alte echipa- mente în cadrul proiectului „Râuri fr deeuri pentru o Mare Neagr curat”, finanat de Uniunea European.
Ina OLEARCIUC, specialist în relaii
cu publicul, primria mun. Ungheni
FUNCIONARUL PUBLIC 11Nr. 19 (560) octombrie 2019 Frumoas-i limba ce-o vorbim
Analiza izvoarelor scrise în vechime, inclusiv ale Bibliei, ne dovedete c toate comu- nitile de oameni la începu- turi au vorbit limba rumân. Printre acestea sunt i cele ale sumerienilor, acadienilor i babilonienilor care, cu cel puin 6 mii de ani pân la era noastr, s-au coborât din te- ritoriile de nord-est, dinspre Marea Neagr i Marea Me- diteran, i au fondat în regi- unea Mesopotamiei de Jos primele formaiuni statale.
Aadar, 1) dup cum ne arata
cele scrise cu mii de ani în urm, sumerienii i acadie- nii i-au numit zeul suprem, tatl tuturor zeilor, zeul ce- rului i înlimilor An/Anu i soia acestuia, Anta/Ana de la cuvântul nant, care în for- ma dat se întâlnete numai în limba rumân. An/Anu ca zeu suprem a fost recunos- cut de mai multe comuniti nu numai din Asia ci i din Europa. Acesta s-a numrat i printre primii zei ai roma- nilor, cu numele puin modi- ficat - Ian/Ianus.
DEX-ul limbii române, ca de obicei, ne induce în eroa- re, spunându-ne c cuvântul nant este de provenien la- tin, c provine de la latines- cul altus i iat de ce.
În primul rând, dac v uitai atent, chiar dup for- m nant - altus sunt foarte departe unul de altul.
Câteva argumente despre sumerieni, acadieni, babilonieni i alte comuniti antice ca vorbitoare de limb rumân
Andrei GROZA, doctor în istorie,
confereniar universitar, prim-prorector al
Academiei de Administrare Public
În al doilea rând, i aces- ta este principalul, cuvântul nant este cunoscut i utili- zat de sumerieni i acadieni cu mii de ani mai înainte de apariia în istorie a romanilor i a limbii latine, i aceasta este ceva firesc dac inem cont c atât sumerienii cât i acadienii, fcând parte din comuntatea primilor oa- meni, vorbeau limba rumâ- n. Acetia i-au numit zeia i principalul zeu, zeul i zeia cerului, înlimilor, An i Anta, de unde se vede destul de clar c îi trag numele de la cuvântul nant în forma dat i cu sensul de mare, care se ridic mai sus decât alii, care se distinge prin rang, care este superior (a se vedea DEX-ul limbii române).
Fiind un cuvânt, un nume de la începutul începuturilor, în cinstea acestuia au fost formate multe alte nume: Ana, Diana, Ianu, Iancu . a. care se întâlnesc la mai multe neamuri, inclusiv la rumâni.
Tot numele zeului An, mai târziu, a stat la baza formrii altor nume, prenu- me, denumiri aa ca Arian, Caloian, Numerian, Dorian, Teofan, Nican, Boghean, Adrian,Valerian, iean, dîm- boviean, moldovan, mun- tean, sorocean . a., în care an însemna c persoanele aces- tea se afl sub ocrotirea Celui Înalt, c sunt din neamul lui.
În urma cunoaterii celor expuse mai sus am îneles c i cuvântul/elementul anti-, din numele Antioh, Antigon . a. purtate în perioada ve- che de unii regi, conductori i chiar de unele persoane simple, este de provenien rumâneasc i nu înseamn altceva decât înaltul, marele, supremul .a.m.d. i c aces- ta nu are nimic cu elementul anti- care înseamn împotri- va, în contra, opus . a.
De la cuvântul rumânesc nant, de la numele zeului An, a zeiei Anta provine i cuvântul an, care cuprinde perioada de timp de 12 luni, timp cât se învârtete p-
mântul în jurul soarelui, ciclul care are început i sfârit în acelai loc.
2) Eufrat, unul dintre cele dou râuri (Tigru i Eufrat), pe malurile cruia a luat natere una din cele mai vechi civili- zaii, cea a sumerienilor, aca- dienilor, babilonienilor i asiri- enilor, îi trage denumirea din dou cuvinte, eu i frate, iar îmbinarea eu+frate se întâl- nete numai în limba rumâ- n. Despre acest râu se vor- bete în foarte multe izvoare scrise în vechime, inclusiv în Biblie. Locuitorii din acea regi- une, în limba lor matern au numit râul Eufrat fiindc aces- ta era ca un frate a râului Tigru care curge, practic, paralel i cu care, în prezent, la apro- ximativ 120 de km de Golful Persic, se unete formând un râu comun.
3) Râul Eufrat se formea- z în urma fuziunii altor dou râuri mai mici, Murat i Car- pos, denumirile crora tot sunt rumâneti. Cuvântul Murat în forma dat se întâl- nete numai în limba rumâ- n, iar Carpos (pete de balt din familia crapilor - n.n.), dup cum se vede, este i el rumânesc.
4) Apsu, aa era numit la acadieni zeul apelor nesra- te16, nume care se observ destul de clar c provine de la cuvântul ap i care în for-
ma dat se întâlnete numai în limba rumân.
5) Marduc (Mar-Duc, Ma- re-Duca), aa era numit la sumerieni, acadieni, babilo- nieni i alte comuniti din vechea Mesopotamie zeul suprem, dup ce a început a decdea cultul zeului An/ Anu. Mare-Duca, adic ma- rele conductor. Îmbinarea
Mare-Duca se întâlnete nu- mai în limba rumân.
6) Bel/Bela (de la inver- sarea cuvântului rumânesc alb/lumin/zi - n.n.). Aa era supranumit în unele regiuni zeul suprem Marduc, adic Marele-duca - alb/lumin (Beross, anii 350/340 î.e.n. - 280/270 î.e.n., ne spune c Bel/Bela era un cuvânt tradus din limba greac i însemna Zeu.18
7) Mari, ora-stat care a existat pe malurile râului Eu- frat, în mileniile III-II î.e.n., de- numirea cruia provine de la rumânescul - mare.
8) Babilon, ora-stat an- tic îi trage denumirea de la cuvântul rumânesc a bâlbâi. Cuvinte rumâneti întâlnim, în nume de regi babiloneni - Ammi aduca (a - duca), Urzicu Ruma, Marduc (Mare - duca), Salmanasar (Salma- na - sarar).
9) Cuvintele rumâneti magie i mag sunt cunoscute în aceast regiune cu mii de ani înaintea erei noastre. Azi sunt întâlnite în multe limbi, inclusiv din Asia, dovad c nu este de origine latin aa cum pretinde DEX-ul limbii române.
10) M, aa erau numi- te forele supranaturale la sumerienii antici i consi- derate capabile de a dirija, conduce tot ce se întâmpl în societate.
Unica limb care a ps- trat acest cuvânt pân în prezent este limba rumân. M este utilizat ca o adresare obinuit ctre una sau mai multe persoane, de regul, de sex masculin, pentru a exprima admiraie, mirare, nedumerire fa de vite- jia, dibcia, buntatea, ura .a.m.d., de care dau dova- d persoanele. Vocativul cu cuvântul m înseamn, în primul rând, o adresare ctre forele supranaturale m care îl înconjoar pe om, chemându-le s ia parte, s participe, la cele ce urmeaz s întreprind acesta.
FUNCIONARUL PUBLIC
ECHIPA REDACIONAL: ADRESA
NOASTR:
Mun. Chiinu, str. Ialoveni, 100. Ziarul apare de dou ori pe lun. Indice 67919. Coli de tipar 1,5. Tiraj: 300. Dat la tipar 15.10.2019
E-mail: aap.editura@yahoo.com
Sergiu VLADÎCA - ef secie Ion AXENTI - specialist principal Ana-Laura PANIC - specialist principal Marina PASTUH - inginer-programator
Biserica „Adormirea Mai- cii Domnului” din Cueni, monument arhitectural construit în secolele XVII – XVIII, reprezint perla i faima oraului Cueni. O spun asta, deoarece acest loca sfânt este un monu- ment de unicat în spaiul est-carpatic prin amplasa- rea sa sub nivelul solului (biseric semi-îngropat), datorat faptului c locali- tatea Cueni fcea parte din raiaua Bugeacului, fiind aadar condus dup legea otoman care impunea ca bisericile s nu se ridice mai sus decât baza acoperiului geamiilor din acelai inut i s nu depeasc anumite dimensiuni.
Au fost perioade grele în istoria bisericii, fiind lsa- t în voia sorii, de izbelite. Situaia s-a schimbat dup declararea independenei Republicii Moldova, când monumentele arhitectura- le istorice au fost luate sub ocrotirea statului, fiind plani- ficte ample lucrri de restau- rare a acestora, printre care i Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cueni.
În octombrie 2016, a fost anunat un proiect de
restaurare a acestei biserici, finanat de ctre Fondul Ambasadorilor SUA pen- tru Conservarea Cultural, investiiile constituind circa 300 mii dolari SUA.
Recent, cu ocazia lansrii unei noi trane de finanare în cadrul proiectului de re- staurare a bisericii, aici au efectuat o vizit de lucru Ministrul Educaiei, Culturii i Cercetrii, Liliana Nicola- escu-Onofrei, împreun cu Ambasadorul Extraordinar i Plenipoteniar al Statelor Unite ale Americii în Repu- blica Moldova, E.S. Dereck J. Hogan. Doamna ministru a apreciat înalt colaborarea în cadrul acestui proiect, exprimându-i recunotina pentru susinerea din partea SUA, prin intermediul Amba- sadei Americane la Chiinu, a proiectului de restaurare a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Cueni. Ofi- cialul a reiterat importana reabilitrii edificiului care, pe lâng faptul c reprezint un monument cu o arhitectur i o pictur de unicat, mai este i monument de valoa- re naional.
La rândul su, E. S. De- reck J. Hogan a menionat
interesul manifestat de ara sa pentru susinerea pro- iectelor culturale în Repu- blica Moldova, subliniind c promovarea patrimoniului cultural înseamn nu numai spiritualitatea unei ri, dar i dezvoltarea economic a acesteia, iar valorificarea i dezvoltarea acestuia contri- buie la creterea atractivitii Republicii Moldova ca i destinaie turistic.
Proiectul de restaura- re este promovat de ctre Asociaia Obteasc Centrul de Cercetri Arheologice din Republica Moldova sub egida Muzeului Naional de Art i a Ministerului Educaiei, Culturii i Cerce- trii.
Urmare a suportului fi- nanciar acordat prin inter- mediul Ambasadei SUA la Chiinu, în perioada 2019- 2021 se preconizeaz finali- zarea lucrrilor de restaurare a picturii din interiorul bise- ricii, restaurarea acoperiului bisericii i amenajarea ca- merei de aerare la fundaiile edificiului.
Ca ex-primar al oraului Cueni, a remarca fap- tul c la realizarea cu suc- ces a proiectului de mare
importan pentru oraul nostru se implic activ i specialitii primriei prin oferirea serviciilor de logisti- c i infrastructur, de ap i canalizare, alte servicii, con- tribuind la efectuarea calita- tiv a lucrrilor de restaurare, precum tencuirea pereilor exteriori ai lcaului, recon- stituirea tâmplriei bisericii (ferestre, u), conservarea vestigiilor arheologice ale pridvorului bisericii, ame- najarea sistemului de dre- naj, amenajarea reelelor inginereti i de iluminare, restaurarea/reabilitarea zi- dului i porii din preajma edificiului i amenajarea teri- toriului din jurul bisericii.
În calitatea sa de res- ponsabil nemijlocit de acest obiectiv de interes local i naional, Ministerul Educaiei, Culturii i Cercet- rii a dispus alocarea pentru anul 2020 a bugetului nece- sar pentru finalizarea proiec- tului de restaurare a Bisericii „Adormirea Maicii Domnu- lui” din Cueni.
Grigorie REPECIUC, deputat în Parlamentul
Republicii Moldova