Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul
Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa
prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii
economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatereDomeniul major
de intervenie 1.1 Acces la educaie i formare profesional iniial de
calitateTitlul proiectului: TEEN PERFORM - Program inovator de
mbuntire a rezultatelor colare n nvmntul licealContract numr:
POSDRU/153/1.1/S/136612Beneficiar: Inspectoratul colar Judeean
SuceavaDISCIPLINA BIOLOGIEFISA DE LUCRUTema: Functii de
nutritieExpert educatie-prof. Maria Ciubotaru, Colegiul Mihai
Bacescu, Falticeni, jud.Suceava
Circulatia
1.Grupele sangvine transfuzia Membranahematiilor are in
structura sa numeroase tipuri de macromolecule, cu rol de antigen,
numite aglutinogene. n plasm se gsesc o serie de compui cu rol de
anticorpi numite aglutinine. Cele mai importante aglutinogene
ntlnite la om sunt A, B si D, iar cele mai frecvent ntlnite
aglutinine sunt: alfa,omoloag aglutinogenul A, i beta,omoloag
aglutinogenului B. Cele mai importante sisteme de claificare a
grupelor sangvine sunt: sistemul OAB si sistemul Rh(D).Grupa
Aglutinogene Aglutinine
0 (I) fr ,
A (II) A
B (III) B
AB (IV) A,B fr
Sistemul OAB: potrivit regulii excluderii aglutininelor cu
aglutinogenul omolog (alfa cu A si beta cu B), nu pot exista
indivizi posesori de aglutinogen B si aglutinine beta. ntlnirea
aglutinogenului cu aglutinina omoloaga duce la un conflict imun,
antigenanticorp, cu distrugerea hematiilor i consecine grave pentru
individ. Cunoasterea apartenentei la una dintre grupele sangvine
are mare importanta n cazul transfuziilor de snge. Regula
transfuziei cere ca aglutinogenele din sngele donatorului s nu se
ntlneasca cu aglutininele din plasma primitorului. Potrivit acestei
reguli, transfuzia de snge ntre grupe diferite se poate face
astfel: grupa 0 poate dona la toate grupele (donator universal),
dar nu poate primi dect snge izogrup (de la grupa 0); grupa AB
poate primi de la toate grupele (primitor universal). Sistemul Rh:
s-a constatat ca 85% din populaia globului mai posed pe eritrocite,
n afar de unul dintre antigenele sistemului OAB, i un antigen
denumit D sau Rh. Toi indivizii posesori de antigen D sunt
considerai Rh pozitiv, iar cei 15% care nu poseda aglutinogenul D,
sunt Rh negativ.
2. Funcia de aprare a organismului imunitatea Capacitatea
organismului de a recunoate i neutraliza antigenele ptrunse n corp,
reprezinta imunitatea. Antigenul este o substan macromolecul
proteic sau polizaharidic strin organismului i care, ptruns n meiul
intern,declaneaza producerea de ctre organism a unor substane
specifice, numite anticorpi, care neutralizeaza sau distrug
antigenul. Anticorpii sunt proteine plasmatice din clasa
gama-globulinelor. Aprarea se realizeaz prin dou mecanisme
fundamentale:1. aprarea nepecifica;2. aprarea pecific
aprarea nespecific (nnascut este prezent la toi oamenii. Se
realizeaza prin mecanisme celulare (de exemplu, fagocitoza) i
umorale. Aprarea nespecific este o aprare primitiv, cu eficacitate
medie, dar este foarte promt. La ea particip anumite celule si
substane preformate. aprarea specific (dobndit) se dezvolt in urma
expunerii la ageni capabili s induc un rspuns imun (imunogene).
Este de dou feluri:* dobndita natural: a. pasiv, prin transfer
transplacentar de anticorpi; b. activ, in urma unei boli;* dobndit
artificial: a. pasiv administrare de antitoxine si gama- globuline;
b. activ vaccinare;Rspunsurile imune specifice sunt mediate prin
dou tipuri de leucocit; limfocitele B i T ( pe baza unor mecanisme
interdependente) difereniindu-se: -imunitatea umoral, care implic
limfocitele B; -imunitatea mediat celular (celular), care implic
primar Limfocitele T. Vaccinarea declaneaz, n principiu, aceleai
mecanisme imunitare, cu deosebirea c reaciile produse in organism
sunt mai atenuate. Efectul final este dobndirea imunitii.
3.Activitatea cardiac
Aparatul cardiovascular, alcatuit din inim si vase de snge
(artere, capilare, vene), asigura circulaia sngelui i a limfei in
organism. Prin aceasta se ndeplinec dou funcii majore:1.
ditribuirea substanelor nutritive i oxigenului tuturor celulelor
din organism;2. colectarea produilor tisulari de catabolism pentru
a fi excreti. Inima este fora motrice a acestui sistem. Arterele
pleaca din atrii si duc sngele in corp, venele sunt rezervoarele de
snge, asigurnd ntoarcerea acestuia la inim, n atrii,iar
microcerculaia (arteriole, metaarteriole, capilare, venule),
constituie teritoriul vascular la nivelul cruia au loc schimburile
de substane i gaze.
Inima
Fiecare parte a inimii este echipat cu dou seturi de valve care,
in mod normal, impun deplasarea sngelui intr-un singur sens.
1. Valvele atrio-ventriculare (mitrala i tricuspida), care separ
atriile de ventricule,se deschid n timpul diastolei generale,
permitnd sngelui sa treac n ventricule. Acestea valve se nchid in
timpul sistolei ventriculare, interzicnd trecerea sngelui napoi in
atrii.2. Valvele semilunare (aortice si pulmonare), se dechind n
timpul sistolei ventriculare, permind expulzia sngelui n artere i
se nchid n diastol, mpiedicnd revenirea sngelui n ventricule.a)
Debitului cardiac reprezint volumul de snge expulzat de fiecare
ventricul ntr-un minut. El este egal cu volumul de snge pompat de
uun ventricul la fiecare btaie (debitul sistolic), nmultind cu
frecvena cardiac. Volumul btaie ( debitul sistolic) al fiecarui
ventricul este,n medie, de 70 ml, iar frecvena cardiaca normal este
de 70-75 bti/min; astefel debitul cardiac de repaus este de
aproximativ 51/min. n cursul unor eforturi fizice intense, frecvena
cardiac poate crete pna la 200 de bti pe minut, iar volumul- bti pn
la 150ml,determinnd o crestere a debitului cardiac de la 5 la 30
litri, deci de 6 ori. n somn, debitul cariac scade; n febr, sarcin
si altitudine, crete.b) Ciclul cardiac:-un ciclu cardiac este
format dintr-o sistol si o diastol, iar pentru o frecvena de 75
btai pe minut, dureaza 0,8 s. Durata unui ciclu cardiac este invers
proporionala cu frecvena cardiaca. La un ritm de 75 bti pe minut,
ciclu cardiac dureaza 0,8 s. El ncepe cu sistola atrial care durea
0,1 s i o precede pe cea ventricular. c) Pulsul arterial: reprezint
unda de distensie a peretelui arterial, provocat de variaiile
ritmice ale presiunii sangvine, determinate de contraciile
cardiace. Se poate msura orice punct unde o arter poate fi
compresat pe un plan osos. c) Presiunea arteriala: sngele circul in
vase sub o anumit preiune , care depete presiunea atmosferic cu 120
mm Hg n timpul sistolei ventriculare stngi ( presiunea arteriala
maxim sau itolic) i cu 80 mm Hg n timpul diastolei ( presiunea
arteriala minima sau deastolic). n practic medical curent, la om,
presiunea sngelui se apreciaz indirect, prin msurarea tensiunii
arteriale.
Factorii determinani ai presiunii arteriale sunt: debitul
cardiac; rezistenta periferic; volumul sangvin (volemia);
elasticitatea; Hipertensiunea arteriala sistematic reprezint
creterea presiunii arteriale sistolice i / sau diastolice peste
130mm Hg. Hipertensiunea determin creterea lucrului mecanic cardiac
i poate duce la afectarea vaselor sangvine i a altor organe, mi
ales a rinichilor, cordului ochiului.
4.Marea si mica circulaie - n alcatuirea arborelui vascular se
diting dou teritorii de circulaie:
circulaia mica; circulaia mare;
5.Noiuni elementare de igien i patologie cardiopatia ischemic
(boala coronar ischemic): este cea mai frecvent cauz a mortalitii n
Europa si America de Nord si se datoreaza scderii debitului sangvin
la nivelul circulaiei coronariene. hemoragiile interne i externe:
pierderea unei cantitai de snge din sistemul circulator, fie la
exteriorul organismului. leucemiile : reprezint neuplazii ale
esuturilor hematofortmatoare. anemiile: anemiile se definesc ca
scderea numrului de eritrocite sau a cantitii de hemolobin
Cele mai frecvente tipuri de anemie sunt urmatoarele: anemia
prin pierderea de snge : dup o hemoragie rapid, organsmul nlocuiete
plasma pierdut n 1-3 zile, dar eritocitele revin la normal n 3-6
sptmni. Anemia feripriva apare prin alterarea producerii de
hemiglobin ca urmare a unui deficit la nivelul metabolismului
fierului (aport, absorbie, transport) Anemia megaloblatic se
caracterizeaza prin producerea unor hematii mai mari dect normal,
cu form si functionalitate alterate.
Aplicaii
Un adolescent cu grupa de snge A (II) i Rh negativ a primit prin
transfuzie 300 ml de snge.tiind ca volumul sistolic este de 90 ml,
stbilii:a) grupele sanguine posibile ale sngelui primit prin
transfuzie de acest adolescent;b) valoarea debitului cardiac, daca
frecvena cardiac ete de 75 de bti / minut;c) tipul de Rh pe care l
poate avea sngele primit prin transfuzie,dac in sngele su,nainte de
transfuzie, sunt depistai anticorpi antiD;d) completai problema de
la B cu o alta cerina pe care o formulai voi; rezolvai cerina pe
care ai propus-o.
Inima este organul central al sistemului circulator.a) Denumii
si definii proprietatea caracteristic muchiuliu cardiac.b) Se d
urmtoarea schem: Ventricul drept- 1 -- plmni --- 2 atriu stng
Stabilii urmatoarele: Procesul reprezentat prin schem; Denumirea
structurilor reprezentate cu cifre; Tipul de snge transportat. c)
Completai aceast problem cu o alt cerin pe care o formulai voi;
rezolvai cerina pe care ai propus-o.
1
INSPECTORATUL SCOLAR JUDEEAN DMBOVIAFederaia Naional a
Asociaiilor de Prini -nvmnt Preuniversitar
